Omar Khayam sau Khayyam (persană ‫غیاثالدین ابوالفتح عمر ابراهیم خیام نیشابورﻯ‬

‌ , Ghiās od-Dīn
Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) (n. 18 mai 1048 [7] la Nișapur, Persia
- d. 4 decembrie 1131[8]) a fost un poet, matematician, filosof și astronom persan.
Izvoarele cu privire la viața lui Khayam se contrazic adeseori. Numele ar putea
denota proveniența dintr-o familie de fabricanți de corturi, dar nici acest lucru
nu se poate afirma cu certitudine. Deși supranumele Khayam îl desemnează pe
meșteșugarul care face corturi, el este, în același timp, precum și alte denumiri
de meșteșuguri, tipic pentru tradiția sufistă. Conform acestei tradiții, care
interpretează denumirile cu ajutorul unei mistici a numerelor asemănătoare cabalei
din tradiția iudaică, numită abșad, numele învățatului s-ar traduce cu ajutorul
calculului poziției literelor prin Ghãqi, Risipitorul. Pentru un sufi acest
supranume desemnează disprețul pentru bunurile lumești[9]. Și-a petrecut copilăria
în orașul Balhi (în nordul Afghanistanului de azi), unde a studiat îndrumat de
învățații Șeic Mohamed Mansuri și, apoi, Imam Mowaffaq de Nișapur.

A avut o viață extrem de agitată, dacă ținem cont că a trăit în perioada formării
Imperiului Selgiucizilor. Învățații se aflau într-o situație precară, fiind
dependenți financiar de conducători sau de vreun mecena local. Însuși Khayam a
scris, mai târziu, că a fost, în perioada tinereții, „martor al nimicirii
învățaților, din care nu a mai rămas decât o mână de oameni, chinuită și puțin
numeroasă. Asprimea soartei din aceste vremuri i-a împiedicat să se dedice
perfecționării și adâncirii științei lor”.

Ca învățăcel în Nișapur, l-a legat o prietenie strânsă de Hassan bin Sabah,

întemeietorul de mai târziu al sectei asasinilor, și de viitorul vizir al
Imperiului Selgiucizilor, Nesām ol-Molk. Legenda afirmă că cei trei și-ar fi jurat
sprijinul în cazul în care unul dintre ei ar fi urcat scara ierarhiilor. Nesām ol-
Molk uită de această promisiune, odată devenit vizir, în 1063, și îl neglijează, în
special, pe bin Sabah. Unul dintre adepții acestuia îl va ucide pe vizir, în 1092,
se pare că din această cauză. Învățatului Khayam i-a fost încredințată, probabil și
prin intermediul lui Nesām ol-Molk, importanta reformă a calendarului, care este
finalizată în 1079[10].

După asasinatul din 1092, Khayam întreprinde un pelerinaj la Mecca, datorită,

probabil, într-o oarecare măsură, și ostilităților pe care le simțise din partea
cercurilor sunnite, care i-au imputat înlocuirea calendarului islamic, bazat pe
fazele lunii, cu unul civil. În Nișapur domneau, la acea dată, neliniști provocate
de cercuri religios-fundamentaliste. Doar după ce a dovedit, prin acest pelerinaj,
dreapta sa credință, Khayam a putut activa ca profesor în orașul său natal[11].

A peregrinat prin diverse locuri: Samarkand, Ispahan, Merv.