ZALMOXIS Data: Tuesday, November 04 @ 13:54:50 EET Topic: Religia Dacilor Perioada n care a trait Zalmoxis este incerta.

Herodot considera ca a fost un sclav al lui Pitagora (580 - 500 .H.) care ulterior si-a castigat libertatea, dar tot el afirma: "acest Zalmoxis a trait cu multa vreme mai naintea lui Pythagoras" Herodot mai spune: "Zalmoxis (...) a pus sa i se cladeasca o sala de primire unde-i gazduia si i ospata pe cetatenii de frunte; n timpul ospetelor i nvata ca nici el, nici oaspetii lui si nici urmasii lor n veac nu vor muri, ci se vor muta numai ntr-un loc unde, traind de-a pururea, vor avea parte de toate bunatatile. n tot timpul ct si ospata oaspetii si le cuvnta astfel, pusese sa i se faca o locuinta sub pamnt. Cnd locuinta i fu gata, se facu nevazut din mijlocul tracilor, cobornd n adncul ncaperilor subpamntene, unde statu ascuns vreme de trei ani. Tracii fura cuprinsi de parere de rau dupa el si-l jelira ca pe un mort. n al patrulea an se ivi nsa iarasi n fata tracilor si asa i facu Zalmoxis sa creada n toate spusele lui" Desi este ntlnit sub numele de Zalmoxis n sursele grecesti, unii istorici presupun ca numele real al sau era Zamolxis. Aceasta presupunere se bazeaza pe cuvntul trac "zamol", care nseamna pamnt si este legat de experienta initiatica a celor 3 ani petrecuti sub pamnt. De aceea Zalmoxis a fost considerat un zeu chtonic. Totui, considerentele anterioare sunt n ntregime false: numele corect este cel menionat de greci, Zalmoxis, el provenind de la cuvntul trac "zalmos" care nseamn piele. El se referea mai exact la credina c oamenii care la natere ies "mpieliai", adic nvelii n placent, numit popular ci, sunt predestinai a fi mari magicieni, zalmonari. De aici a derivat cuvntul solomonar, folosit n evul mediu pentru a desemna un mare magician i tot din aceast credin a rezultat cuvntul mpieliat, cu sensul de copil afurisit sau expresia "drac mpieliat", aplicat numai la copii. Solomonar este un cuvnt de origine dac, "cretinizat" dup numele regelui Solomon din vechiul testament. Faptul c Zalmoxis a fost un zalmonar/solomonar, deci nscut cu ci, mpieliat, este sugerat de relatarea lui Herodian (232 - 304) din lucrarea sa "Viaa lui Pitagora": "Pythagoras mai avea i un alt adolescent pe care l dobndise n Tracia, numit Zalmoxis, deoarece, la natere, i se aruncase deasupra o piele de urs. Tracii numesc pielea "zalmos"." Cuvntul zalmos nsemna ns i "ci" (placent). Aceasta este confirmat de cuvntul trac "zelmis", din aceiai familie, care nsemna nou-nscut. De aici a derivat cuvntul romnesc a zmisli. Deci Zalmoxis nsemna cel nvelit n piele, mpieliatul. Platon, unul din discipolii lui Pitagora, mentioneaza pe "acei doctori ai regelui trac Zalmoxis, despre care se zice ca stapnesc mestesugul de a te face nemuritor"(Charmide, 156d). Anticii greci au sesizat asemanarea dintre nvatatura despre nemurire a lui Zalmoxis si cea a lui Pitagora referitoare la metempsihoza (rencarnarea sufletelor), Pitagora nsusi afirmnd ca si reaminteste ultimele sale 20 de vieti. De asemenea, att Zalmoxis ct si Pitagora au pus bazele unor scoli initiatice. Din aceasta cauza grecii l-au considerat pe

Zalmoxis un fost sclav al lui Pitagora, care a fost initiat n tainele stapnului sau. Pitagoreicii, adeptii lui Pitagora, au afirmat pentru prima oara ca pamntul se misca n jurul unui foc central (Soarele). Acest fapt era cunoscut si de daci. O alta asemanare este ntre discipolii lui Zalmoxis, asceti contemplativi, abstinenti si vegetarieni, numiti "ktistai" sau "polistai" si discipolii lui Pitagora care erau organizati ntr-o confrerie si duceau o viata simpla, modesta si austera, cultivndu-si rabdarea si autocontrolul si care erau vegetarieni. Preotii daci nvatati, asemenea lui Pitagora si druizilor (preotii celti) "nu permiteau consemnarea n scris a nvataturii lor, desi n celelalte treburi, de ordin public si privat, se folosesc, n general, de alfabetul grecesc" conform marturiei lui Cezar. Strabon confirma faptul ca cei nvatati si transmiteau cunostintele catre discipoli pe cale orala. Preotii traci oficiau cntnd si acompanindu-se cu o titera (cetera), conform lui Iordanes. "Muzica n ntregimea ei este socotita traca si asiatica (...) Ba si cei care s-au ocupat de vechea muzica erau, se spune, tot traci, anume Orfeu, Musaios si Thamyris" (Strabon) Platon spunea n Charmides: >. Multe descoperiri arheologice confirma cunostintele de chirurgie ale dacilor. Practicarea trepanatiilor este dovedita de craniile gasite la Cristesti (lnga Targu Mures), Decea Mures, Dinias Timis, Holboca (lnga Iasi), Poiana-Brlad, Sarata-Monteoru (lnga Buzau). Interventiile asupra regiunilor frontale si parietale erau mai frecvente. Ele erau realizate cu ajutorul cutitelor de silex sau cu instrumente din fier. Scopul lor era fie ndepartarea fragmentelor osoase rezultate n urma ranirii fie eliberarea persoanei de spiritele rele care au cauzat boala. Unele trepanatii prezinta calus, confirmnd succesul operatiei si nsanatosirea. nsusi Hipocrate, considerat parintele medicinii, a stat o vreme n nordul Traciei, iar unele carti hipocratice au fost scrise ntr-o greaca tracica (cartile I si II ale Epidemiilor). (Mircea Eliade, "De la Zamolxis la Gingis-Han) http://www.reperedacice.go.ro/