1 

 
 

PREZENTAREA PROGRAMULUI ADOBE PHOTOSHOP 
Programul Photoshop lucrează cu imagini digitizate, de tip bitmap (adică imagini în tonuri continue, care 
au fost transformate într‐o serie de mici pătrate, sau elemente de imagine, numite pixeli). Puteți de 
asemenea lucra cu elemente de grafică vectorială, acestea fiind desene realizate din linii cursive, ce îşi 
păstrează acuratețea când sunt scalate. 
Puteți crea ilustrații originale în programul Photoshop, sau puteți importa în program imagini dintr‐o 
multitudine de surse, cum ar fi: 

• Fotografii preluate de la o cameră digitală; 

• CD‐uri comerciale, conținând imagini digitale; 

• Imagini obținute prin scanarea unor fotografii, filme, negative, desene sau alte documente; 

• Capturi de imagini; 

• Ilustrații create în programe de desenare; 
 
 Pentru  informații  despre  tipurile  de  fişiere  pe  care  puteți  să  le  utilizați  în  Adobe  Photoshop  CS2, 
consultați secțiunea intitulată About file formats (Despre formatele fişierelor) din Photoshop Help. 
 2 
 

1. SPAȚIUL DE LUCRU – INTERFAȚA PROGRAMULUI 

Suprafața de lucru a programului Adobe Photoshop include meniurile de comenzi în partea de sus a 
ecranului şi diverse instrumente şi palete pentru editarea şi adăugarea de elemente în imaginea 
dumneavoastră. Puteți totodată să adăugați comenzi şi filtre în meniuri, instalând programe de la alți 
producători (third‐party), cunoscute şi ca module de completare (plug‐in modules). 
 

A. Bara de meniu (Menu bar) – cu comenzile aferente: File, Edit, Image, Layer, Select, Filter, View, 
Window şi Help, pentru o mai rapidă navigare în timpul lucrului; 
B. Bara de opțiuni ale instrumenutului activ (Options bar)  – prezintă proprietățile fiecarui 
instrument, precum şi opțiunile de folosire ale acestuia, în momentul în care este selectat; 
C. Bare de unelte (Tool box)  – afişarea tuturor uneltelor de lucru în programul Adobe Photoshop; 
D. Spațiul prelucrării imaginii (Active image area);  
E. Butonul de lansare a programului Adobe Bridge (Go to Bridge); 
F. Paleta de culori (Palette Well) – pentru a controla şi manipula cu rapiditate şi uşurință culorile, 
patternurile sau opțiunile instrumentelor de desen; 
G. Paletele mobile de opțiuni şi proprietăți (Palettes help) – pentru a monitoriza activitatea pe 
imagine, ele sunt customizabile din meniul de > Window> ; 
H. Bara de status (Status Bar) – se află la baza fiecărui document deschis, prezintă informații în 
ceea ce priveşte dimensiunea imaginii, instrucțiuni pe scurt de folosire a uneltei active şi zoom‐
ul. 
 
 3 
 

Sistemul de meniuri:  

Sistemul de meniuri este format din 9 comenzi: File, Edit, Image, Layer, Select, Filter, View, Window si 
Help. Unele din comenzile cuprinse în meniuri sunt urmate de (...). Aceasta indica faptul ca urmează o 
casetă de dialog unde se vor introduce setări suplimentare. Unele comenzi din meniuri sunt urmate de o 
sageată spre dreapta, indicănd faptul că urmează un submeniu de comenzi referitoare la comanda 
principală de la care s‐a ajuns aici. Putem accesa meniurile contextuale cu click dreapta pe meniul 
respectiv. 

Meniul File (Fişier) şi opțiunile sale:  

New ‐ deschiderea unui document nou (Blank) 
Open ‐ deschiderea unui fişier‐imagine existent 
Open As: Deschiderea unui fişier‐imagine existent sub alt nume 
Open Recent ‐ deschiderea documentului editat anterior 
Edit in ImageReady – trecerea spre aplicația ImageReady 
Close ‐ închiderea fişierului‐imagine actual 
Close All ‐ închiderea tuturor fişierelor‐imagine deschise 
Close and Go To Bridge – trecerea spre aplicația ImageReady 
Save ‐ salvarea fişierului imagine activ 
Save As ‐ salvare sub un alt nume a fişierului‐imagine activ 
Save for Web ‐ salvarea în formaturi de imagine (JPG, GIF, PNG) sprijinte de programele de 
navigare pe Internet 
Place – mutarea imaginii 
Import – importarea unui fişier dintr‐o sursă exterioară  
Automate – uşurarea muncii repetate printr‐o comandă 
File Info ‐ accesarea informațiilor în scris depozitate în fişireul imagine 
Page Setup ‐ setările paginii înainte de printare 
Print ‐ printare 
Exit ‐ închiderea programului  
 
Meniul Edit (Editare) :  
 
Undo/Step Forward/Step Backward – opțiuni de revenire la stadii recente de editare 
Fade – ajustări de transparență ale uneltei Brush 
Cut/Copy/Paste/Clear – ştergerea, memorarea, lipirea, copierea unor selecții 
Check Spelling – posibilitatea de a verifica corectitudinea textului introdus în imagine 
Find and Replace Text – găsirea şi înlocuirea unui text 
Fill/Stroke – pictarea anumitor zone din imagine 
Free Transform/Transform – transformări prin rotare, scalare, perspectivă etc. 
Purge – ştergerea informațiilor acumulate în History, Undo şi Clipboard 
Adobe PDF Presets – setări pentru crearea unui document PDF 
Color Settings – informații şi opțiuni privind setările de culoare ale programului 
Convert to Profile – modificarea profilelor de culoare 
Keyboard Shortcuts – scurtăturile pe tastatură 
Menus – date despre conținutul meniurilor 
Preferences – preferințe generale editabile, pentru text, pentru axele de ajutor Grid şi Guideline 
etc. 
 4 
 

Meniul Image (Imagine) 

Mode – afişează modurile de culoare în care se poate edita fişierul activ 
Adjustments – submeniuri pentru repararea sau ajustarea imaginilor digitale 
Duplicate – duplicarea fişierului‐imagine deschis 
Apply Image – combinarea a două fişiere deschise în paralel 
Calculations – combinarea a două canale de culoare de la una sau două imagini diferite 
Image Size – informații privind dimensiunile şi rezoluția imaginii active 
Canavas Size – informații privind scalarea şi dimensiunea imaginii active 
Pixel Aspect Ratio – informații despre proprietățile pixelilor selectați 
Rotate Canavas – rotirea imaginii în diferite moduri 
Crop – accesarea instrumentului Crop, de tăiere a imaginii 
Trim – tăiere a imaginii. 

Meniul Layer (Straturi) 

New – crearea unui nou layer 
Duplicate layer – duplică layerul selectat 
Delete – şterge layerul selectat 
Layer Proprerties... – permite redenumirea layerului şi marcarea lui cu o culoare 
Layer Style – diferite efecte de editare a layerelor 
New Fill Layer – crează un nou layer de culoare(solid, gradient, pattern) 
Layer Mask – crează, şterge, arată sau ascunde un layer mască  
Smart Objects – converteşte, editează sau transformă obiectele smart 
Type – editează layerele text 
Rasterize – rasterizează obiectele selectate 
New Layer Based Slice – creză un nou layer editabil pe felii (slices) 
Group/Ungroup/Hide Layers – grupează, degrupează şi ascunde layerele 
Arrange/Align/Distribute – aranjează, alinează, distribuie obiectele selectate pe layere 
Lock All Layers in Group... – blochează leyerele selectate într‐un grup  
Link Layers – leagă layerele selectate, pentru a fi editate împreună 
Select Linked Layers – selectează layerele legate 
Merge Layers – combină toate layerele  
Merge Visible – combină layerele vizibile 
Flatten Image – compresează layerele unei imagini 
 
 
 

 
 5 
 

Meniul Select 

All – selectează toate obiectele de pe un layer 
Deselect/Reselect – deselecteză/reselectează obiectele selectate 
Inverse – inversează o selecție aplicată unui layer 
All Layers – selectează toate layerele  
Deselect Layers – deselectează toate layerele selectate 
Similar Layers – selectează layerele asemănătoate (cele de text, cele imagine, cele vectoriale 
Color Range – selectează zonele de coloare apropiate, în funcție de setări 
Feather – se referă la acuratețea liniei marginale a selecției 
Modify – permite retuşarea subtilă a marginii selecției 
Grow – mareşte selecția în funcție de tonurile de culoare din imagine 
Similar – măreşte selecția adăugând tonurile similare 
Transform Selection – transformă selecția în instrument de editare 
Load Selection – importă în document o selecție salvată şi stocată pe hardisk  
Save Selection – salvează o selecție ca fişier individual 

Meniul Filter 

Reduce Noise – reduce vizibil zgomotul într‐o imagine 
Extract – extrage părți din imagine, în funcție de setările din submeniu 
Filter Gallery – afişează efectele 
Liquify – redă efectul de lichefiere 
Pattern Maker – crează patternuri 
Vanishing Point – pictează în perspectivă 
Caseta de Filtre – sunt prezente majoritatea filtrelor de care dispune acest program 

Meniul View 

        Moduri de vizualizare şi 
instrumentul  Zoom 

Setările pentru axele ajutătoare (Giudelines, Grid, Slices) 

Creare, ştergere, blocare şi deblocare a axelor ajutătoare 

Modurile de funcționare ale axelor ajutătoare (Snap) 

 
 6 
 

Meniul Window 

Aranjarea imaginilor, selecțiilor in spațiul de lucru 

Customizarea spațiului de lucru (Workspace) 

Personalizarea spațiului de lucru prin ascunderea sau evidențierea paletelor de acțiuni 

Meniu Help 

Meniul Help conține informații despre manualul programului Adobe 
Photoshop, care poate fi consultat pe parcursul lucrului. 

 
 7 
 

2. DESCHIDEREA
A UNEI IMAGINI IN PROGR
RAMUL  ADOB
BE PHOTOSHOP 

Pentru încceput, veți lan
nsa în execuție programul Adobe Photo oshop prin duublu click pe icon‐ul acestu
uia 
aflat fie pe Desktop, fie
e în Start > AII Programs >> Adobe Phottoshop CS2, ssau meniurile rapide ale 
sistemului de operare (Windows, Linux, Mac OS)). 
 

Sunt mai multe modaliități de a descchide o imagiine în acest program: 

1. Fiile > Open > şşi răsfoirea directoarelor d
de stocare de imagini > Op
pen; 
2. Prin acțiunea dde Drag and D Drop dintr‐o ffereastra de W
Windows Expplorer; 
3. Prin aplicația A
Adobe Bridge e.  

3. D
DESCHIDEREAA UNEI IMAGINI CU AJUTO
ORUL APLICAȚȚIEI ADOBE BRIDGE ŞI FUN
NCȚIONAREA
A 
A
ACESTUIA  

Avantajele folosirii aplicației Adobe
e Bridge: 

a. dentificarea şi redimension
Id narea paletelo
or şi panourillor interfeței ; 
b. Rotirea, redimensionarea şi afişarea imaaginii în miniaatură în fereasstra browser a interfeței;
c. Soortarea şi reo
ordonarea imaaginilor în miniatură în ferreastra browsser a interfețeei; 
d. Şttergerea de fişiere şi reden
numirea de lo
oturi de fişierre în fereastraa Adobe Bridgge; 
e. Atribuirea fişie
erelor‐imaginine descrieri prin număr de stele, etichete colorate, informații dee tip 
m
metadate şi cu uvinte cheie; 
f. Crearea de colecții web con nținând imagiini selectate îîn fereastra A
Adobe Bridge;; 
g. Căutarea şi descărcarea de fotografii arhhivate utilizânnd fereastra AAdobe Bridge e. 

Lansarea programului Adobe Bridge e se face fie p
prin butonul p
permanent Go to Bridge  de pee 
bara de opțiuni a instruumentului din
n programul P Photoshop, fiie prin dublu click pe iconu
ul acestuia aflat pe 
Desktop,  în Start > AIII Programs > Adobe Bridge e sau meniurrile rapide ale sistemului de operare 
(Windowss, Linux, Mac OS). 

Partea  dinn  stânga  a  fe

erestrei  afişează  palete  pe  care  puteți  să  le  reordo onați,  să  le  restrângeți 
r şi  să  le 
grupați  în nterfeței  Adobe  Bridge,  fo
n  interiorul  in olosind  aceleaaşi  tehnici  caa  în  cazul  paletelor  Photoshop. 
Paletele  din  interfațaa  Adobe  Brid dge  vă  ajutăă  să  navigați,  să  afişați,  să  căutați  şi  să  administrați 
informațiiile  despre  fişşiere  imaginee  şi  dosare.  în 
î ceea  ce  priveşte 
p fişierrele  şi  dosareele,  Adobe  Bridge 
B
împarte  câteva 
c funcții  cu  suprafațța  de  lucru  a  sistemului  de 
d operare.  Modificările 
M p care  le  ap
pe  plicați 
fişierelor îîn Adobe Brid dge se aplică fişierelor propriu‐zise, nu numai afişăriii lor în interfaață. 
 

 
 8 
 

Fereastra browser‐ului de fişiere Bridge constituie tabloul de bord ce asigură un flux de lucru creativ. Ea 
vă furnizează punctul din care să începeți să răsfoiți, să localizați şi să afişați imaginile. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Aranjamentul ideal şi dimensiunile relative ale elementelor şi zonelor din interfața  Adobe Bridge depind 
de preferințele şi stilul dumneavoastră de lucru. în funcție de operațiile pe care le efectuați, poate fi 
important să vedeți ce imagini sunt conținute într‐un fişier; alteori, afişarea informațiilor despre fişier 
poate fi prioritară. Puteți  particulariza interfața Adobe Bridge pentru a creşte eficiența în aceste situații 
diferite. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 9 
 

a. Bara de meniuri 
 
b. Paleta Favorits  
c. Paleta  Folders   
 
d. Paleta Preview 
 
e. Paleta Metadate 
f. Paleta Keywords 
 
g. Meniul pentru filtrare în vederea afişării 
h. Butonul pentru trecerea la modul compact 
i. Butoane pentru Rotate 
j. Panoul cu imagini în miniatură pentru vizualizare rapidă  
k. Bara de zoom  
l. Diferite feluri de vizualizare 
 

 
 
Interfața  Adobe  Bridge  poate  fi  particularizată  pentru  a  se  adapta,  teoretic,  oricărui  ritm  de  lucru  sau 
oricărei preferințe. Alegeți Window >  Workspace  > Lightbox. Apoi, succesiv,  selectați spațiile de lucru 
File Navigator, Metadata Focus şi Filmstrip Focus pentru a adapta interfața cerințelor proprii. În final, 
dacă  se  doreşte  revenirea  la  sistemul  de  vizualizare  inițial,  se  va  selecta  opțiunea  Reset  to  Default 
Workspace (Ctrl + F1). 
Panoul de afişare al interfeței Bridge  se actualizează în mod interactiv, afişând pictograme ale fişierelor‐
imagine. Interfața Adobe Bridge afişează imagini ale fişierelor‐imagine, pe cele în format .psd, .tiff şi 
.jpeg, precum şi cele de tip vectorial din Adobe Illustrator, fişiere Adobe PDF cu mai multe pagini şi 
documente Microsoft Office. Indiferent de formatul fişierului selectat (.ai, .psd, .tif, .jpg, pdf, .indd, .doc, 
.xls), prin executarea comenzii de dublu click pe imaginea sa în miniatură, acesta se va deschide în 
programul corespunzător lui (Adobe Illustrator, Adobe Acrobat, Adobe InDesign, Micrsoft Word, 
Microsoft Excel, Adobe Photoshop). 
 
 
 10 
 

Moduri de lucru in Adobe Bridge : 
Se poate lucra în programul Photoshop cu interfața Adobe Bridge deschisă în fundal în modul Full, 
pentru a face un salt în ea şi a o utiliza pentru a localiza şi a deschide fişiere. De asemenea prin 
comutarea la modul Compact sau la modul Ultra‐Compact executând clic pe butoanele 
corespunzătoare din colțul din dreapta‐sus al ferestrei browser‐ului Bridge se afişează interfața Bridge 
ca paletă mobilă deasupra spațiului de lucru al programului Photoshop. Modul Ultra‐Compact afişează 
numai butoanele Go Back (înapoi) şi Go Forward (înainte), precum şi meniul Recent Folders (Dosare 
recente). Modul Compact afişează imagini în miniatură ale dosarului selectat. De îndată ce se începe 
navigarea spre un dosar în modul Ultra‐Compact, interfața Bridge comută automat la modul Compact 
astfel încât să puteți vedea imaginile de previzualizare în miniatură. Ambele moduri au alocat câte un 
buton pentru a comuta înapoi la modul Full. 
    1 – Ultra Compact Mode 
    2 – Go to Full Mode 
    3 – mai multe opțiuni 
   
Switch to Compact Mode 
 
 
Rotirea şi selectarea imaginilor : 
În interfața miniaturilor din Adobe Bridge se poate schimba orientarea imaginilor, fără a 
afecta rezoluția sau calitatea fişierelor, iar acțiunea se permanentizează dacă nu este 
anulată. Comanda se efectuează prin apăsarea butonului Rotate 90° Counterclockwise 
(Rotire în sens trigonometric cu 90°), adică în sensul opus acelor de ceasornic. În funcție 
de orientarea imaginii‐miniatură vom alterna această comandă cu cea de Rotate 90° Clockwise.  
Butoanele se găsesc în colțul dreapta‐sus al ferestrei Bridge. 
Avantajul consistă şi în posibilitatea de a aplica această comandă precum şi cea de deschidere asupra 
mai multor imagini / fişiere în acelaşi timp, câştigând timp şi economisind energie. Selectarea multiplă se 
face prin metode deja cunoscute: click pe imagine, apoi click ținând apăsată tasta Shift, prin tragerea 
cursorului peste pictogramele dorite pentru a selecta un bloc continuu de fişiere sau executând click şi 
ținând tasta Ctrl pentru a selecta imagini care nu sunt alăturate. 
 
Ştergerea imaginilor : 
Adobe Bridge permite ştergerea fişierelor sau folderelor nefolositoare, şi se foloseşte 
asemeni comenzii de Recycle Bin din sistemul de operare, prin selectarea lor şi apoi click 
pe butonul Delete Item (Ştergere element) din colțul de dreapta‐sus a ferestrei 
browserului  Bridge. Apare întotdeauna un mesaj de confirmare a acțiunii de ştergere 
pentru a preveni o acțiune efectuată din neatenție. 
 11 
 

În acest stadiu, fişierul şters nu este înlăturat definitiv din calculator, chiar dacă el numai este vizibil în 
interfață. El poate fi recuperat prin comutarea la spațiul de lucru al sistemului de operare şi extragerea 
lui din Recycle Bin. Doar în momentul când vom da comanda Empty Recycle Bin el va fi şters definitiv. 
 
Reordonarea şi redenumirea fişierelor‐imagine : 

Această comandă funcționează asemeni lucrului pe o masă de foto‐montaj. Reorganizarea, 
redenumirea, regruparea imaginilor se poate face în Adobe Bridge în mai multe moduri, în funcție de 
preferințe şi necesități.  
Prin selectarea pictogramelor (pe diferite ierahii: subiect comun, coloare generală asemenătoare, serii 
de fotografii, imagini care urmează să fie folosite cu acelaşi scop, imagini realizate în aceeaşi perioadă de 
timp, în aceeaşi locație etc.) şi comanda Tools > Batch Rename (Redenumire pe loturi) se deschide 
fereastra de opțiuni. 
În caseta New Filename (Redenumirea 
fişierului) din caseta de dialog Batch 
Rename se pot redenumi diferite 
proprietăți ale imaginilor cum ar fi cele 
ce furnizează informații despre: textul 
informativ, data la care au fost ele 
realizate, extensie, numărul în serie, 
denumirea ei separată şi în director, chiar şi fonturile de scriere. Prin executarea unui click pe butonul + 
din extremitatea dreaptă a zonei New Filename se multiplică casetele de opțiuni care permit definirea 
de noi şi noi criterii de reorganizare. 
Zona de Options trebuie completată cu 
informații prinvind sistemul de operare 
instalat pe stația proprie de lucru. 
(Windows, Mac OS, Unix). 
 
 12 
 

Ulterior, rearanjarea fişierelor redefinite se face cu maximă 
uşurință prin în interfața Adobe Bridge prin : 
View > Sort > şi opțiunea dorită (în funcție de denumire, de tipul 
documentului, de data creării lui, după data modificării lui, după 
dimensiunea fişierului sau a imaginii, după rezoluție etc.) 
 
Comanda Batch Rename se comportă diferit, în funcşie de ceea ce 
este selectat când alegeți acțiunea: dacă nu este selectată nici o 
imagine în miniatură, schema de denumire pe care o specificați în 
caseta de dialog Batch Rename aplică modificările tuturor fişierelor din dosarul selectat. Dacă sunt 
selectate câteva imagini, dar nu toate, comanda redenumeşte doar fişierele selectate. 
În interfața Adobe Bridge se poate de asemenea redenumi un singur fişier prin metoda clasică 
(executând click pe numele fişierului‐miniatură şi introducând noul nume), dar nu se dovedeşte prea 
eficientă în momentul în care stocul de imagini care trebuie redefinite este prea consistent. 
 
Clasificarea şi sortarea fişierelor imagine :  
Interfața  Adobe  Bridge  dispune  de  o  caracteristică  de  clasificare  pe  bază  de  stele,  pe  care  puteți  să  o 
folosiți  pentru  a  grupa  şi  sorta  imaginile  în  miniatură.  Aceasta  vă  pune  la  dispoziție  o  modalitate 
alternativă de a organiza imaginile în zona cu imagini în miniatură. Cinci stele vor indica imaginile cele 
mai bune şi cele mai potrivite pentru a fi utilizate, trei stele vor indica imaginile de calitate medie şi o 
stea va indica fotografiile având calitatea cea mai slabă sau cele care sunt cel mai puțin indicate pentru a 
fi utilizate. Este o decizie personală alegerea numărului de stele atribuit fiecărei imagini, aşa că nu există 
răspunsuri corecte sau greşite în ceea ce priveşte atribuirea stelelor. 

 
Pentru început trebuie să ne asigurăm ca vizualizarea imaginilor‐miniatură permite observarea lor 
detaliată. Astfel vom folosi interfața  Filmstrip View sau Thumbnail View în zoom, a programului Adobe 
Bridge. Alegând imaginea aleasă pentru clasificare, se observă cele 5 puncte care apar dedesubtul 
 13 
 

acesteia. Când executați clic, punctul se transformă într‐o stea. În felul acesta putem aprecia calitatea 
imaginii.  
În momentul în care se lucrează cu mai multe imagini din acelaşi 
director, acțiunea se simplifică prin selectarea mai multor imagini‐
miniaturi deodată (click cu tasta Ctrl apăsată pentru a selecta 
imagini în miniatură care nu sunt alăturate, dacă doriți să 
faceți acest lucru, sau click cu tasta Shift pentru selectare 
continuă), apoi Label  > Rating  > *****  
 
Întotdeauna  va  apărea  o  casetă  de  atenționare  XMP,  pentru  a 
certifica acțiunea. Click OK.  

Regruparea imaginilor în ordine ierarhică se face prin :  
View > Sort > By Rating (Ordonare după rang).  

Dezactivați View > Sort > Ascending Order (Ordine crescătoare) pentru ca 
imaginile clasificate la cinci stele să apară în partea de sus a zonei cu imagini 
în miniatură. Stelele pot fi şterse în orice moment, selectând 
imaginea‐miniatură, deplasând cursorul deasupra stelelor şi 
executând clic pe cercul gri tăiat cu o linie care apare în stânga. 
 
Calitatea nu este singurul considerent după care puteți clasifica imagini. Puteți să utilizați clasificarea cu 
stele pentru a indica orice ‐ subiectul la care se referă fotografia, clientul, numele proiectului sau ora, de 
exemplu. Fireşte, dacă doriți să organizați imaginile ținând cont de mai mulți factori ‐ să zicem, în funcție 
de calitate şi de proiect, puteți, de asemenea, să aplicați imaginilor etichete colorate. Etichetele galbene 
ar putea fi aplicate, de exemplu, articolelor care vor fi utilizate pentru un proiect Web, în timp ce 
etichetele roşii ar putea indica faptul că imaginea va fi utilizată pentru o broşură tipărită. Astfel 
efectuăm : 
selectarea imaginii/imaginilor dorite > Label > Yellow (etichetă galbenă) > OK în caseta de 
atenționare XMP. 
Prin activarea View > Sort > By Label (în funcție de culoare) pentru ca imaginile clasificate cu etichetă 
galbenă să apară în partea de sus a zonei cu imagini în miniatură. Etichetele pot fi şterse în orice 
moment, selectând imaginea‐miniatură şi alegând din meniul principal Label > No Label. 
 
 
În plus față de stabilirea ordinii afişare în funcție de ranguri şi etichete, 
se poate filtra afişarea astfel încât să apară numai imaginile în 
miniatură de un anumit rang sau de o anumită culoare a etichetei, prin 
selectarea din bara de meniu din colțul drapta sus al aplicației 
Unfiltered > Show... 
 
 
 14 
 

Examinarea şi editarea informațiilor de tip metadate (informații generale despre fişier) 
 
Putem vizualiza rapid informații despre un fişier în mai multe moduri prin simpla poziționare a cursorului 
mouse‐ului deasupra unei imagini în miniatură, în modul de afişare Thumbnails şi va fi afişată o casetă 
cu informații despre fişier; sau prin comutarea la modul de afişare Details (Detalii) şi aceleaşi informații 
generale despre fişier (tip metadata) apar alături de imaginea în miniatură. De asemenea utilizarea  
paletei Metadata este indicată pentru că ea afişează informații de tip metadate mai complete. 
Informațiile din paleta Metadata sunt ascunse sub titluri pe care puteți să le dezvoltați sau să le 
restrângeți executând clic pe săgeata din dreptul fiecăruia. Există trei titluri pentru imagini: File 
Properties (Proprietățile fişierului), IPTC şi Camera Data (Exif) (Informații despre camera digitală). 
Pentru imaginile foto arhivate sunt disponibile titluri suplimentare. În interfața Bridge puteți să editați 
direct numai o parte dintre informațiile IPTC. 
 
Rândurile marcate cu simbolul 
creionul sunt editabile din 
momentul activării lor, prin click 
pe iconul grafic. După ce 
informația necesară a fost 
introdusă, ea este validată prin 
comanda OK, activată de iconul 
 
 
 
 

 
                                                                                                                                                                        
       
 Crearea şi aplicarea cuvintelor‐cheie : 
 
Cuvintele‐cheie pot direcționa căutările imaginilor. Dacă aveți o colecție 
mare  de  imagini,  cele  câteva  secunde  necesare  pentru  a  tasta  câteva 
cuvinte‐cheie  bine  alese  pot  economisi  ore  atunci  când  mai  târziu 
încercați să localizați anumite imagini. 
Paleta Keywords (Cuvinte‐cheie) organizează cuvintele‐cheie pe 
categorii pe care puteți să le extindeți sau să le restrângeți, aşa cum ați 
procedat în cazul paletei Metadata. Paleta Keywords standardizează 
cuvintele‐cheie, astfel încât să puteți aplica termeni identici anumitor 
tipuri de imagini. Astfel reduceți semnificativ riscul erorilor de tipărire 
ocazionale, sau inconsecvențelor care pot transforma căutările după 
cuvinte‐cheie într‐un coşmar.  
 15 
 

În cazul imaginii de față, keyword‐ul specific îl definim prin : „Lido”, care 
convine perfect cu categoria Places în fereastra Keywords. Efectuând click 
dreapta pe aceasta categorie vom selecta New Keyword sau New Keyword 
Set în cazul în care dorim o nouă categorie, şi o vom redenumi Lido. Acelaşi lucru îl obținem şi dacă 
lucrăm cu butoanele din subsolul etichetei de Keywords, sau cu meniul navigabil din partea de sus, 
marcat de un simbol de săgeată. 
 
Ştergerea cuvintelor‐cheie : 
Listele din paleta Keywords sunt valabile pentru toată aplicația, aşa că sunt disponibile aceleaşi 
alegeri posibile ale cuvintelor‐cheie, indiferent de dosarul pe care îl răsfoiți. Multe dintre 
cuvintele‐cheie prestabilite s‐ar putea să nu vă fie folositoare. Din fericire, puteți să redenumiți sau să 
ştergeți cuvintele‐cheie de care nu aveți nevoie. În aceste situații, cuvântul‐cheie este şters din 
categorie, dar este afişat într‐o nouă categorie denumită Other Keywords (Alte cuvinte‐cheie). 
 
 
                                                          
   
 
Putem, de asemenea, edita cuvinte‐cheie. Acest lucru este uşor de realizat, dar există un mic 
subterfugiu. Întrucât executând dublu‐clic pe un cuvânt‐cheie îl aplicați oricăror fişiere curent 
selectate, trebuie să selectați cuvântul‐cheie şi apoi să alegeți comanda Rename 
(Redenumire) din meniul paletei Keywords sau din meniul contextual. După aceea introduceți 
noul text. 
 
Căutarea în interfața Adobe Bridge 
În acest moment putem să punem la încercare modificările şi completările efectuate până acum. 
 
Edit > Find 
Opțiunea de Look In (Căutare în) se accesează dând 
click pe Browse (Răsfoire prin) şi selectează directorul 
sau directoarele în care căutarea se va face. 
 
În câmpul Criteria (Criterii de căutare), alegeți Filename > contains (Numele fişierului > conține) şi 
introducem Lido în câmpul liber. Semnele de + şi ‐ , asemeni în redenumirea fişierelor, accesează sau 
şterge categoriile de Search. 
Click Find. 
 
 16 
 

Toate fişierele care corespund tuturor celor trei seturi de criterii sunt afişate în zona cu imagini în 
miniatură. Priviți meniul Recent Folders (Dosare recente) şi observați că locul curent este un nou dosar 
numit Find Results (Rezultatele căutării). 
 
În final, imaginile afişate în căutare pot fi salvate într‐o colecție şi 
stocate astfel.  
 
 
Shortcut‐uri (scurtături) utile in Adobe Bridge 
• Alt+Ctrl+O : trecerea rapidă de la aplicația Adobe Bridge la Adobe Photoshop. 
• Deplasarea rapidă de la o imagine‐miniatură la alta prin folosirea tastelor direcționale Left, 
Right, Up, Down pe tastatură. 
• Rotirea uneia sau a mai multor imagini selectate cu 90 de grade în sensul acelor de ceasornic 
apăsând tastele Ctrl+]. Rotiți cu 90 de grade în sens trigonometric apăsând tastele Ctrl+[ . 
 
 
Utilizarea caracteristicilor Favorites (Locuri preferate) şi Collections (Colecții) 
Favorites şi Collections sunt două caracteristici de organizare care vă pot fi de ajutor chiar acum. 
Favorites sunt locații însemnate (marcate) de pe hard‐disc sau din rețea, la care puteți accede printr‐un 
singur clic. Collections sunt grupuri de imagini la care puteți accede rapid din paleta Favorites. 
În fereastra de Find Results, în colțul dreapta‐sus avem opțiunea 
de Save as Collection (Salvare sub formă de colecție) care ne 
permite şi să denumim colecția pe care o creăm. 
Save as Collection  > Name – introducem numele  > Save 
Acum, în fereastra browser‐ului Adobe Bridge accesăm direct: 
Adobe Bridge > Favorits > Collections 
Paleta Favorites furnizează legături rapide spre locațiile vizitate frecvent. În mod prestabilit, interfața 
Bridge furnizează legături rapide spre hard‐discul calculatorului (My Computer), spre suprafața de lucru 
(Desktop) şi spre alte câteva dosare, cum ar fi My Pictures şi My Documents. Altă legătură rapidă 
furnizată în mod prestabilit este cea spre Collections (Colecții), care poate fi orice grup de imagini sau 
obiecte pe care îl creați, cum ar fi rezultatele căutării. 
Colecțiile pot fi vizualizate în fereastra de Favorites prin acțiunea de dublu click pe icon‐ul acestora. De 
asemenea putem alege şi alte fişiere sau directoare din calculator, pe care să le adăugăm la Favorites, 
pentru o foarte uşoară navigare a lor in timpul lucrului: 
Selectarea (un director ce conține imagini necesare în paleta Folders sau în zona de 
previzualizare) > File > Add to Favorites (Adăugarea unei noi locații preferate). 
 
 
Automatizarea operațiilor de rutină 
 
Meniul Tools (Instrumente) al interfeței Adobe Bridge include un număr de rutine automatizate care 
apar, de asemenea, în submeniul Automate din meniul File al programului Photoshop. Veți încerca 
acum una dintre acestea. 
 17 
 

Avantajul comenzilor automatizate din interfața Bridge este că puteți să le folosiți fără ca măcar să 
deschideți fişierele în Photoshop. Puteți să aplicați aceste comenzi tuturor fişierelor dintr‐un dosar 
selectat, sau numai anumitor fişiere din dosar ‐ este alegerea dumneavoastră. 
 
Crearea unei colecții de fotografii pentru Web 
Comanda Web Photo Gallery generează un întreg sit Web, cu imagini în miniatură, imagini în mărime 
naturală, text şi chiar o zonă pentru comentarii pe care utilizatorul o completează în sit şi o trimite prin 
e‐mail la adresa pe care o stabiliți. Puteți să alegeți dintr‐un sortiment generos de machete şi stiluri 
predefinite, pe care puteți să le particularizați. 
 
meniul Favorites > Tools > Photoshop > Web Photo Gallery 
 
Dacă programul Photoshop a fost închis, va fi lansat în execuție acum. În caz contrar, interfața Bridge 
pur şi simplu comută la aplicația deschisă. Se deschide caseta de dialog Web Photo Gallery. 
Aici sunt suficiente opțiuni de customizare a unei 
prezentări web, atât în ceea ce priveşte designul, cât 
şi informații Metadata. Caseta laterală de Preview 
permite urmărirea pas cu pas a moficărilor. În 
câmpul marcat E‐mail, putem introduce o adresă de 
e‐mail ca adresă la care dorim să primim 
comentariile de la cei care vor vedea imaginile (de la 
recenzenți). 
În ceea ce priveşte câmpul Source Images, avem 
două opțiuni : Use : Selected Images From Bridge 
(care va importa imaginile sau colecțiile importate 
din Adobe Bridge), sau  Use : Folder > Browse... 
(utilizarea imaginilor selectate la răsfoire), bifând sau 
debifând opțiunea Include All Subfolders dacă avem 
sau nu avem materialul organizat pe foldere‐colecții‐
prezentări. 
 
În zona Options, utilizați meniul instantaneu pentru a comuta între categoriile General, Banner, Large 
Images şi Thumbnails, specificând următoarele opțiuni pentru fiecare, ca exemplificare : 
• General (Opțiuni generale): din meniul instantaneu Extension (Extensie) selectați .html şi 
deselectați toate cele trei casete. 
• Banner (Manşetă): introduceți un titlu pe care îl doriți pentru proiect, pentru Site Name 
(Numele site‐ului), Adobe Systems pentru Photographer (numele fotografului) şi data de azi 
(dacă este necesar) sau altă dată. Puteți lăsa liberă opțiunea Contact Info (Informații de contact) 
sau puteți introduce orice număr de telefon sau adresă. 
• Large Images (Imagini mari): selectați căsuța Resize Images (Redimensionarea imaginilor) (dacă 
este necesar), alegeți opțiunea Large (Mare) din meniul instantaneu si lăsați celelalte opțiuni la 
valorile prestabilite. 
 18 
 

• Th
humbnails (Im magini în minniatură): selecctați opțiuneaa Custom (Valori definite d
de utilizator) ddin 
m
meniul instant taneu Size (Diimensiune), şşi introduceți valoarea de 7
70 pixeli. Lăsaați celelalte 
opțiuni la valorile prestabiliite. 
• Peentru că veți accepta valorile prestabiliite pentru opțțiunile Custom m Colors (Culori definite d
de 
uttilizator) şi Se
ecurity (Securritate), nu estte nevoie să vvizitați aceste categorii. 
Click > OK 
 
Pro
ogramul Photo oshop deschid de în 
mod automat fişşierele şi creeează 
resuursele pentruu colecția Web, şi 
apo
oi colecția se ddeschide în 
apliicația browseer Web 
prestabilită. 

 
Viziitatorii colecției pot executa 
clic pe orice imagine în miniatură 
din partea stânggă pentru a veedea 
o im
magine mai m mare în dreaptta. 
Exeecutarea unui clic pe eticheeta 
Imaage Info (Informații despree 
imaagine) determ mină afişarea 
infoormațiilor desspre imagineaa 
selectată. Executarea uunui clic pe etticheta Image e Feedback (CComentarii deespre imaginee) le permite 
or (recenzențților) să facă ccomentarii saau să aprobe iimaginea şi săă vă trimită comentariile p
vizitatorilo prin 
e‐mail. 
Comanda Web Photo G Gallery este d
doar una din numeroaselee sarcini autom matizate pe ccare le puteți 
dobe Bridge. Puteți să le sttudiați pe celelalte atunci când aveți tim
n interfața Ad
executa în mp. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 19 
 

4. FOLOSIREA INSTRUMENTELOR ÎN ADOBE PHOTOSHOP 
 
Programul Photoshop furnizează un set integrat de instrumente 
pentru producerea de imagini rafinate pentru tipar, vizualizare on‐line 
şi vizualizare pe dispozitive mobile. 
Am putea scrie cu uşurință o carte întreagă cu detalii despre 
nenumăratele instrumente din Photoshop şi configurațiile acestora. 
Cu toate că ar constitui cu siguranță un material documentar util, 
acesta nu este scopul suportului de față. în schimb, veți începe să 
câştigați experiență configurând şi utilizând câteva instrumente în 
cadrul unui proiect model. Dacă aceasta nu apare implicit, afişarea ei 
se solicită din meniul Window/Tools. 
 
Prezentarea uneltelor de lucru : 
A : instrumentele de selecție: 
1. Marcajele de selecție :  
• Rectangular marquee (marcajul rectangular) 
• Eliptical marquee (marcajul eliptic) 
• Single Column marquee (marcajul unei coloane) 
• Single row marquee (marcajul unui rând) 
2. Instrumentele  pentru tăiere  : 
• Crop – pentru tăiarea imaginilor 
• Slice – penru împărțirea imaginilor pe zone editabile separat 
• Slice Select – pentru selectarea zonelor editabile 
B: Instrumentele de retuşare : 
a. Spot Healing Brush – ascunde diferite obiecte sau urme din imagine 
b. Healing Brush – pictează cu o mostră sau cu un pattern imperfecțiunile 
c. Patch – repară imperfecțiunile unei zone selectate, folosindu‐se de o mostră sau un pattern 
d. Red Eye Tool – funcționează asemeni comenzii Red Eye Reductions a unui aparat foto digital, 
prin extragerea reflecției de roşu datorată utilizării blitzului 
e. Clone Stampe – pictează cu o mostră sau pattern dintr‐o imagine 
f. Pattern Stamp – picteză sub formă de pattern, cu o parte a unei imagini 
g. Eraser – şterge pixelii dispensabili şi readuce părți ale imaginii la o etapă anterioară de lucru 
h. Background Eraser – şterge zone până la transparență 
i. Magic Eraser – şterge zone compacte de culoare până la transparență 
j. Blur – este tocmai efectul de „ceață”; blurează părțile prea tăioase din imagine 
k. Sharpen – oferă claritate mai mare imaginilor/obiectelor care nu sunt suficient de clare în 
imagine 
l. Smudge – oferă efectul de ştergere pe imagine 
m. Dodge – luminează anumite zone într‐o imagine 
n. Burn – întunecă zone pe o imagine 
o. Sponge – schimbă saturația culorilor în zona sa de acțiune 
 20 
 

 
C: Instrumente de pictare : 
a. Brush – pictează asemeni unei pensule 
b. Pencil – pictează cu linii clar definite 
c. Color Replacement – înlocuieşte o culoare selectată cu una nouă 
d. History Brush – pictează o copie a unei zone selectate într‐o nouă fereastră de imagine 
e. Art History Brush – pictează cu pensulații stilizate care simulează diverse tehnici de pictură, într‐
o seleție sau zonă selectată 
f. Gradient – crează degradeuri liniare, radiale, în unghi, reflectate între culori 
g. Paint Bucket – umple zonele de culoare similare cu culoarea din fundal 
 
D: Instrumente pentru desen şi text 
a. Path Selection – crează  forme sau segmente de selecție cu axe şi puncte de direcție 
b. Type – scrie text pe o imagine 
c. Type mask – crează o selecție în forma textului 
d. Pen – desenează linii netede fără colțuri 
e. Line – desenează linii pe un layer  
f. Custom Shape – crează forme care ulterior pot fi customizate 
 
E: Instrumentele de măsurare, adnotare şi navigare : 
a.  Annotation – permite scrierea de notații sau crearea de notări audio ce pot fi ataşate unui fişier 
b. Eyedropper – ia probe de culoare într‐o imagine 
c. Measure – măsoară distanțele şi unghiurile dintre două puncte 
d. Hand – mută o imagine în interiorul ferestrei sale 
e. Zoom – măreşte prin apropiere sau îndepărtează vederea unei imagini 
 
Selectarea şi utilizarea unui instrument ascuns : 
După cum am văzut, programul Photoshop dispune de multe instrumente pe care le puteți folosi pentru 
a edita fişierele de imagine, dar probabil că veți lucra numai cu câteva dintre ele la un moment dat. 
Caseta de instrumente organizează unele dintre instrumente în grupuri, pentru fiecare grup fiind afişat 
numai un singur instrument. Celelalte instrumente din grup sunt ascunse în spatele instrumentului 
afişat. Un mic triunghi în colțul din dreapta jos al unui buton este indiciul că alte instrumente sunt 
disponibile dar sunt ascunse sub acel instrument. 
De exemplu : 
Poziționați indicatorul mouse‐ului deasupra instrumentului Dodge  şi selectați‐l. 
Selectați instrumentul Burn Tool care este ascuns în spatele instrumentului 
Dodge, folosind una dintre următoarele metode: 
a. apăsați şi țineți butonul mouse‐ului apăsat deasupra instrumentului 
Dodge Tool, pentru a deschide lista instantanee (pop‐up) de instrumente 
ascunse, şi apoi selectați instrumentul Burn. 
b. executați clic ținând apăsată tasta Alt pe butonul instrumentului din 
caseta de instrumente, pentru a parcurge ciclic instrumentele de marcaj ascunse 
până când este selectat instrumentul Burn. 
c. apăsați tastele Shift+O, ceea ce realizează comutarea între Dodge Tool şi Burn Tool. 

 
 21 
 

5. PROPRIETĂȚILE UNEI IMAGINI 

Imaginile digitale pot fi create cu ajutorul unei multitudini de dispozitive tehnice, aşa cum ar fi aparate 
de fotografiat digitale, aparate de filmat digitale, scanere de imagine, maşini de măsurat coordonate, 
radare aeriene şi multe altele. Imaginile digitale mai pot fi de asemenea obținute şi/sau sintetizate 
(create) din diferite date ne‐imagistice, eventual "artificiale", aşa cum ar fi funcții matematice, modele 
bi‐ şi tri‐dimensionale, grafică computerizată etc. 

Există două tipuri de imagini: vectoriale şi matriciale (bitmap, raster).  
Imaginile vectoriale, ca cele compuse în Adobe Ilustrator, sunt alcatuite din grafice de funcții. Fiecare 
obiect care apare în aceste imagini este matematic calculat şi se obține ca un grafic de dreapta, cerc, etc.  
Imaginile matriciale, ca cele create în Photoshop sunt alcatuite din mici pătrățele sub forma unei 
matrici. Aceste pătrățele se numesc pixeli. 

Deşi pixelii şi imaginile digitale nu pot fi văzute în mod nemijlocit, până la urmă scopul lor este tot 
obținerea unor imagini reale care pot fi văzute de către om. Acestea se realizează cu ajutorul unor 
dispozitive tehnice consacrate acestui scop, cum ar fi imprimantele, ecranele (display‐urile) de 
calculator, proiectoarele de imagini ş.a. Însă uneori, şi aceste imagini reale ‐ provenite din imaginile 
digitale din memoria calculatorului ‐ sunt denumite tot imagini digitale. 

Pixelii şi proprietățile lor 
O imagine digitală este o reprezentare a unei imagini reale bi‐dimensionale, ca o mulțime finită de valori 
digitale (numerice), codificate după un anumit sistem. Pentru aceasta, imaginea digitală se împarte mai 
întâi în numeroase elemente ale imaginii numite pixeli, şi anume sub formă de raster grafic sau hartă de 
tip raster, fiecare pixel având două coordonate plane. Pixelul este un element component, de obicei 
foarte mic, al imaginilor grafice (fotografii, desene etc.) digitale. Cuvântul provine din engleză de la 
PICture Elements (elementele imaginii). Se prescurtează prin 
"px" iar uneori şi cu "p". Un multiplu des întrebuințat este 1 
Mpx = 1 million pixeli. 
În programul Adobe Photoshop putem vizualiza toate 
proprietățile unui pixel, în funție de locul acestuia în imagine, 
în paleta Info. 
Fiecare pixel posedă trei atribute care se pot exprima digital 
(numeric): culoare, opacitate (transparență) şi poziție în 
matricea în care se divide imaginea. 

În exemplu dat, pixelul ales este plasat pe coordonatele  X=2,10 centimetri pe axa verticală şi Y=1, 04 
cemtimetri pe axa orizontală. De asemenea, caseta Info furnizează şi informații despre culoare. 
Caracteristicile de luminozitate şi culoare ale fiecărui pixel, eventual împreună cu coordonatele sale sunt 
codificate conform mai multor sisteme, rezultatul final fiind un şir de numere. Luate ca atare, imaginile 
digitale şi pixelii nu se pot vedea, deoarece ele sunt doar înşiruiri de numere. În mod teoretic 
memorarea lor ar putea fi realizată şi prin notarea şirului de numere pe hârtie, ceeace este însă 
împiedicat de lungimea uriaşă a şirului. Tot aici vedem şi atributele legate de culoare alea pixelui studiat: 
în sistemul de coloare  RGB el este definit de coordonatele: R=221, G=191, B=112, iar in cel CMYK 
C=14%, M=22%, Y=67%, K=0%. Definirea atributelor se poate face pe 1, 2, 4, 8, 16 sau şi mai mulți biți 
pentru fiecare plan de culoare/transparență. De exemplu, pixelul definit pe 1 bit formează o imagine 
 22 
 

alb/negru (compusă doar din aceste 2 culori), 8 biți ‐ o imagine greyscale care suportă 256 de nuanțe de 
gri, dar poate fi definit şi ca 3x8 biți (imagine RGB), 4x8 biți (imagine CMYK etc.) : 

Sistemul RGB consta in combinarea a trei culori de baza ‐ rosu(red), verde(green) si albastru(blue) ‐ pentru obtinerea restului 
culorilor spectrului. Este sistemul ce culoare asociat modului de redare al monitoarelor/televizoarelor. Mixul porneste de la 
negru si pe masura ce se adauga mai multa culoare, rezultatul devine tot mai alb (mix aditiv). 
Sistemul CMYK consta in combinarea a trei culori ‐ Cyan, Magenta, Yellow(galben) ‐ carora li se adauga Black(negru), aceasta 
fiind singura posibilitate de a obtine un negru pur. Spre deosebire de modelul RGB, modelul CMYK intalnit in printing are 
deficientele sale, datorate faptului ca nu permite reproducerea anumitor nuante derivate. Astfel, o imagine RBG nu va putea fi 
reda niciodata in mod identic in sistem CMYK. Tipul de mix folosit este cel substractiv, pornind de la alb, cu cat este adaugata 
mai multa culoare, cu atat rezultatul final este mai inchis, pana la negru. 

Trebuie însă să ținem cont că procesarea computerizată a unei imagini este un proces de deteriorare a 
imaginii primare, aşa că cel mai bine este ca intervenția noastră asupra ei să fie minimă. Orice efecte sau 
transformări aplicate pe imagine, mai ales dacă sunt în exces, deteriorează calitatea pixelului. Un 
fotograf profesionist se va asigura intotdeauna că obține calitate în timpul expunerii şi nu va miza 
niciodată că «Photoshop‐ul le rezolvă pe toate». 

Rezoluția digitală 

Rezoluția imaginii se referă la numărul de pixeli din 
imagine şi este măsurată în pixeli per inch. Dacă 
rezoluția unei imagini este de 72, atunci într‐un pătrat 
cu latura de 1 inch se vor găsi 72x72=5184 pixeli. 

Numărul absolut de pixeli ai unei imagini digitale defineşte aşa‐numita rezoluția digitală a unei imagini. 
O imagine dreptunghiulară din memoria calculatorului poate de exemplu avea o rezoluție digitală de 
1.600 x 1.200 pixeli (lungimea şi lățimea). Dacă pixelii sunt patrați, atunci şi raportul dintre laturile 
imaginii este 1.600:1.200, ceea ce se exprimă mai practic prin 4:3. (Alte raporturi des folosite sunt 3:2, 
16:9, 1:1 ş.a.) Într‐un sens înrudit, rezoluția digitală se mai indică şi prin numărul total de pixeli ai 
imaginii, în acest exemplu 1.920.000 px, sau 1,92 megapixeli (Mpx), în care caz însă se pierde informația 
despre raportul între laturile imaginii. Rezoluția imaginii (dpi = dots per inch) reprezintă numărul de 
puncte de cerneală pe inch (sau pe centrimetri, în funcție de setările proprii) atunci când tipărim 
imaginea la imprimantă, sau de pixel per inch (sau pe centrimetri în funcție de setările proprii) atnci 
când manipulă, imaginea pe ecranul calculatorului.   

 
 23 
 

În caseta de Image Size (dimensiunea imaginii) în 
programul Adobe Photoshop putem vedea şi modifica 
proprietățile şi coordonatele de dimensiune ale unei 
imagini digitale astfel : 

• dimensiunea pixelului rămâne fixă dar dispunerea lui pe lățime (Width) şi înălțime (Height) 
variază în funcție de preferințele noastre. 
• dimensiunea documentului, exprimată în unități de măsură selectabile (centimetri, inchi, 
puncte, milimetri etc.) precum şi rezoluția lui (Resolution) sunt direct proporționale între ele, 
prin activarea comenzii Constrain Proportions din meniul inferior. 
• Comanda Resample Image (Redimensionare a imaginii) neutralizează celelalte, pentru a efectua 
modificări de dimensiune asupra imaginii. 

Rezoluția prea scăzută înseamnă lipsa detaliilor; rezoluția prea ridicată împovărează computerul şi 
imprimanta şi reduce drastic viteza; trebuie găsită rezoluția potrivită. Camera foto poate produce 
imagini la diferite rezoluții. Ca regulă generală, cu cât filmul este mai lat, cu atât vă oferă mai multe 
opțiuni. Dacă este prea îngust, va fi imposibil să reproduceți detaliat imaginile mari. Dezavantajul 
imaginilor mari este spațiul mare de stocare ocupat în hard discul camerei. 
Rezoluția monitorului este măsurată în pixeli, ca şi rezoluția imaginilor. Monitoarele pot afişa imaginile 
la diferite rezoluții, fapt ce le influențează aspectul pe ecran (totuşi, rezoluția imaginii în sine nu este 
afectată). 
 
 
 
 
 24 
 

MODURILLE DE CULOARE ÎN ADOBEE PHOTOSHOP 

Ce este profunzim
mea biților? 
Adânncimea de culoare este măăsura număru ului 
de biți necesari sttocării unui pixel. Aceasta 
deteermină cât de multă inform mație este 
dispoonibilă pentru culoare. Cu cât aici avemm un 
nummăr mai mare cu atat variettatea de culoare 
pusăă la dispoziție de sistemul dde calcul estee mai 
maree, aşa încât accuratețea imaaginii devine mai 
pronnunțată. Cu câât acuratețeaa este mai maare, 
cu attât şi apropieerea de imaginnea reală estee mai 
maree.  
Nu u uitați că atât ccamera foto, cât şi scaneru ul, 
care sunt dispozitive RGB, pot captaa informațiilee privind culorrile în trei straaturi. în cazull în care cameera 
foto poatee produce culori de 8 biți p pe canal, poaate reproducee 24 biți de cu uloare pe fiecare pixel (câte 8 
biți de infformații pentrru fiecare straat RGB). Computerul prezintă informațiile sub formăă de cifre binaare 
sau biți. C
Codul binar prrezintă datelee în cifre de 0 şi 1, sau în sttări activat/deezactivat (on//off). Şi culorile 
pot fi desccrise prin info
ormații binaree, în care neggru este repreezentat prin b bitul off (dezactivat), iar albbul 
prin bitul on. Profunzim mea biților în acest caz estte 1 (deoarece lucrați num mai cu un bit, ccare poate fi 
numai acttivat sau dezaactivat); în binnar, asta înseamnă doi la p puterea unu.

Să extindeem lumea cullorilor şi să fo
olosim doi biții. Puteți descrie fiecare bitt prin starea ssa, deci veți o
obține 
patru culo
ori; asta înseaamnă că profuunzimea estee doi, sau doi la puterea a d doua. De fiecare dată când d 
creşte pro
ofunzimea (în n mod exponeențial), numărul de culori sse dublează.

Modurile de culoare 

Photoshopul ne permitte să alegem câte un mod de culoare p pentru fiecaree document‐im magine în parrte. 

Modul dee culoare dete ermină ce metodă cromatiică va fi folosiită la vizualizaarea şi printarea imaginii în 
lucru. Pho otoshop are laa bază modurri de culoare folosite şi în p
prelucrarea im
maginii publiccitare spre 
publicare. Astfel avem la dispoziție modul RGB (Reed Green B Blue), modul CMYK (Cyan Magenta, Yellow, 
Black) , Laab Color (care matic CIE L* a* b*) şi Graysscale (scala de griuri). Mod
e are la bază ssistemul crom durile 
de culoaree determină n numărul culoorilor, număruul canalurilor de culoare şi dimensiuneaa fişierului‐
imagine.  

• Bitmap p – foloseşte valorile a doaar două culorri (negru şi alb
b) care se commbină în diverse intensitățți 
pentruu afişarea imaaginilor alb&nnegru. Imaginile memoratee în acest mod au contrastt şi profunzim me 
redusee;  
• Graysccale – oferă oo paletă de 2556 de tonuri d
de gri pentru afişarea imagginilor alb&neegru; are calittăți 
mai buune decât Bitm map;  
• Duotone mode – m memorează im magini în unul, două, trei saau patru tonu uri de gri, caree reprezintă 
cernelile ce se combină pentru o obținerea nuaanțelor diferitte;  
• Indexeed Color – estte modul cel m mai bun penttru pagini Weeb. Cuprinde 2 216 culori, accestea fiind 
compaatibile pe toatte platformele: culorile carre pot fi folossite în comun de PC‐uri şi M Mac‐uri;  
• RGB Co olor – este m
modul cel mai potrivit pentru imaginile ccare sunt desttinate vizualizzării pe monittorul 
calculaatorului. Funccționează pe bbaza combinăării culorilor dde bază (R – rred „roşu”, G – green „verd de”, 
B – blu
ue „albastru”)). Fiecare culo
oare are o scaară de variațiee de la 0 la 25
55. Dacă setăm cele trei cu ulori 
 25 
 

la valoarea 0, prin combinație, rezultă negru pur, iar decă le setăm la 255, va rezulta alb pur. 
Multitudinea de combinații care poate fi făcută generează culorile televizoarelor şi ale monitoarelor 
de calculator;  
• CMYK Color – este modul de culoare folosit pentru tipărire. Imprimantele color cu jet de cerneală, 
cele laser, dar şi cele tipografice folosesc combinațiile a patru culori de bază (cyan – vernil, magenta – 
mov, yellow – galben şi black ‐ negru) pentru a obține nuanțele de culori. În modul CMYK, albul pur 
se obține atunci când toate cele patru culori de bază au valoarea 0;  
• Lab Color – acest mod de culoare cuprinde o componentă de luminozitate care poate avea valori 
între 0 şi 100, apoi o componentă numită axa green – red (variații de la verde la roşu) şi alta numită 
axa blue – yellow (variații de la albastru la galben), pe care valorile pot oscila între +127 şi –128. 
Combinațiile de valori generează nuanțele de culoare. Modul poate fi folosit la puține tipuri de fişiere 
imagine (ex. tif, psd);  
• Multichannel mode – foloseşte 256 de nivele de gri pentru fiecare canal de culoare; când se 
converteşte o imagine RGB în Multichannel, informația scărilor de gri se bazează pe valorile de 
culoare ale pixelilor din fiecare canal RGB.  

Modul de culoare RGB 

RGB este considerat modul de culoare standard pentru prelucrarea imaginilor digitale datorită 
caracteristicilor sale de a folosi 3 culori sau canale de culoare de reproducere şi vizualizarea culorilor pe 
ecran. Imaginile de 8 biți pe canal se traduc în imagini de 24 biți (8 biți x 3 canale) ca informație a 
proprietăților pixelului. Astfel, imagine de 24 de biți poate reproduce până la 16,7 milioane culori. Dacă 
imaginea se formează pe 48 biți (16 biți x 3 canale) sau 96 biți (32 biți x 3 canale) atunci ea ajunge la o 
calitate cromatică evident superioară.   

Convertirea imaginilor de la 8 biți la 18 biți pe canal se face prin comanda  Choose Image > Mode > 16 
bits/Channel or 8 Bits/Channel. 

 
 26 
 

CAMERA RAW 

Formatul .RAW 

Raw = materie primă (limba engleză) 

După cum şi denumirea lui arată, formatul .RAW reprezintă informația captată de senzorul digital, în 
starea ei primă, necompresată, nemodificată, materia brută inițială.  Aparatele digitale profesioniste 
permit salvarea în formate multiple a imaginii în momentul captării ei. Imaginile procesate în format 
.RAW sunt net superioare celor .tiff sau .jpeg pentru că dețin în histograma lor informația completă cu 
referire la ceea ce este reprezentat şi aceasta este vizibil cu ochiul liber dacă comparăm de exemplu o 
imagine  .RAW cu una .jpeg. Din acest motiv, putem vorbi despre o imagine .RAW ca fiind un „negativ 
digital” şi după cum bine ştim, în fotografia clasică manuală, negativul nu este direct utilizabil ca imagine 
dar are toate informațiile necesare creerii ei. Metaforic vorbind, negativul este copia realității iar 
imaginea obținută de pe el este, implicit, o copie a copiei realității.  

După cum am vazut în capitolul despre imaginea digitală şi caracteristicile ei, din punct de vedere tehnic, 
calitatea unei imagini depinde de anumiți factori (aparatul foto folosit, rezoluție, zgomot pe imagine, 
profunzime de bit). Dacă facem o paralelă prin comparație între o imagine .jpeg (cel mai utilizat şi 
economic format) şi una .raw vom obeserva ca fiecare dintre ele au avantaje şi dezavantaje, ceea ce face 
mai dificilă alegerea. O prima diferență este dată de informația stocată la nivel de pixel. Fişierul .RAW 
stochează informația pe 12 biți/canal de culoare, iar fişierele .jpeg sunt codificate pe 8 biți/canal de 
culoare. 

Fişiere .jpeg sunt de dimensiuni mai mici, mai economice, deci sunt manipulate mai rapid în camera 
foto, comparativ cu cele .RAW care, datorită complexității informației stocate, încetineşte procesul. Din 
aceleaşi motive, în memoria aparatului vom putea stoca mai multe imagini de tip .jpeg (pentru că sunt 
mai mici) şi mai puține de tip .RAW. Avantajul unei imagini .jpeg este că utilizează un standard deschis şi 
imaginea poate fi vizualizată cu orice program capabil să manipuleze imaginile; în schimb, fişierele .RAW 
utilizează standarde proprietare fiecărui producător, ba mai mult, acelaşi producător poate introduce 
modificări de la un model de cameră la altul. Imaginile .RAW permit modificarea ulterioară a unor 
parametrii de expunere (mai ales temperatura de culoare şi luminozitatea), dar modificările sunt 
aplicate doar în momentul salvării în format .TIFF sau .JPEG şi nu afectează fişierul .RAW. Procesarea 
fişierului în format .RAW consumă timp, aşa că rămâne la latitudinea fotografului să aleagă între .jpeg 
(dacă este fotojurnalist, rapiditatea este un atu, dacă imaginile urmează să fie folosite în web design, 
.jpegul este ideal etc.) şi .RAW (pentru maximum de calitate a imaginii). 

Interfața Camera RAW :  

În fereastra Camera RAW se pot face diferite setări care acționează direct pe fişierul .RAW, adică 
compensează setări greşite din aparatul foto sau erori datorate unor condiții nefavorabile de 
fotografiere. În plus, dacă nu suntem mulțumiți de rezultat putem oricând să resetăm modificările prin 
accesarea butonului din dreapta meniului pop‐up Settings şi click pe comanda Reset Camera 
Raw Defauts. 
 27 
 

Modul ergonomic, simplu şi intuitiv în care instrumentele de lucru sunt dispuse pe interfața aplicației 
structurează suprafața de lucru în: zona navigabilă a imaginilor în miniatură, zona de lucru, bara de 
instrumente (stânga sus), controlul proprietăților imaginii (stânga jos), paletele cu opțiuni şi setări 
(dreapta), modurile de vizualizare (partea de sus) şi patru butoane pentru deschidere, salvare, anulare, 
finalizare a imaginilor. În bara de proprietăți a ferestrei avem informații de tip Metadata (aparatul 
folosit, numărul de ordine al imaginii şi reglajele la expunere). 

În timp ce lucrăm, Camera RAW informează în legătură cu starea imaginii prin opțiunile de Preview. 
Bifarea casetelor Preview, Shadows, Highligts va arăta zonele supraexpuse şi subexpuse din fotografie. 

Exemplu: zonele marcate cu roşu de pe structura frunzei sunt 
supraexpuse şi vor trebui neutralizate 

Caseta Show Workflow Options include controaleale 
parametrilor imaginii: adâncimea de bit (putem converti 
astfel o imagine la 16 biți), dimensiunea în pixeli şi în 
MegaBites şi rezoluția în dpi şi detalii despre profilul de 
culoare (defineşte modul în care sunt reproduse culorile, 
după ce balansul pe alb a fost stabilit). 
 28 
 

Instrumentele de lucru 

Zoom – pentru magnifierea sau reducerea imaginii; în bara de status a imaginii se găseşte un submeniu 
navigabil al opțiunilor de vizualizare 
Hand – pentru a muta imaginea în funcție de zona de interes 
White Balance Tool – pentru controlul avansat al balansului pe alb  
Color Sample Tool – pentru a lua mostre de culoare 
Crop Tool – tăierea şi reîncadrarea imaginilor 
Straighten Tool – pentru controlul marginilor orizontale şi verticale prin corectarea lor dacă e necesar, 
după acțiunea de cropare  
Doua butoane de Rotate Image 
Recycle Bin 
 

Imaginile în miniatură 

Zona din dreapta este destinată navigării între imaginile importate. 
Opțiunile Select All şi Synchronize sunt utile pentru automatizarea 
procesului şi aplicarea aceloraşi transformări asupra tuturor 
imaginilor. De asemenea, la fel ca în Adobe Bridge, putem ierarhiza 
fotografiile marcându‐le cu simbolul stea. 

                                                                     

Meniul de reglaje de culoare şi paletele care se deschid sunt opțiuni pentru ajustarea balansului pe alb 
(White Balance - funcție automată a camerelor foto digitale prin care procesorul acesteia determină 
proporția necesară din fiecare culoare fundamentală (roşu, verde şi albastru) în aşa fel încât albul 
subiectului să fie reprodus tot alb în imagine), a acurateței detaliilor (Details), a aberațiilor produse de 
lentilele aparatului de fotografiat în anumite condiții (Lens), a curbelor şi tonurilor închise şi deschise 
(Curve) sau de calibrare a culorilor la un nivel avansat (Calibrate). 

Fişierul .RAW înmagazinează informația pe 12 biți ceea ce permite reproducerea a peste 4.000 nuanțe. 
După reconstituirea crominanței, fişierul poate fi salvat în format .tiff de 8 sau de 16 biți / canal de 
culoare. Deşi nu toate programele pot prelucra fişiere cu 16 biți / canal de culoare, acestea posedă 
suficientă informație, atât în umbre cât şi în lumini, pentru a putea fi supuse la prelucrări intensive, fără 
alterarea calitătii imaginii. 

 
 
 29 
 

ÎNCEPEREEA LUCRULUI PROPRIU ZISS 

1. CARA ACTERISTICILEE ŞI ACȚIUNEA
A INSTRUMENTELOR 
1.Instrum
mentele de selecție 

ntele de selecție sau de m
Instrumen marcaj  [M] (M
Marquee Tools) realizează selecții drepttunghiulare,  
elipsoidale, de un singur rând şi de o singură coloană. 
 
Rectangular marquee e 
(marcajuul rectangularr) 
Eliptical marquee 
(marcajuul eliptic) 
Single Coolumn marqu uee 
(marcajuul unei coloan
ne) 
Single
e row ma arquee
(marcajul unui rând)
  

 
selecție rectangulară 
seleva fi constrâns
  Ținând  tasta Shift apăăsată, selecția v cție circulară/eelipsoidală 
ă la un pătrat, 
respectiiv un cerc, iar ccu tasta Alt apăăsată, selecția se va realiza dinspre 
 
centru înspre extremittăți. 
 

Instrumentul de muta
n e tool) mută sselectii, stratu
re [V] (Move uri şi linii de gghidare. 

  

   

  Clickk pe selecție şi trageți [[clickk 
and drag] pentru a muta se
n lecția 
 30 
 

Instrumentele Lasou [L] (Lasso Tools) realizează selecții de formă oarecare [cu 
ajutorul instrumentului lasou ‐ Lasso Tool] poligonale  (cu margini drepte) [cu 
instrumentul lasou poligonal ‐ Polygonal Lasso Tool] şi  selecții magnetice [cu 
instrumentul lasou magnetic – Magnetic Lasso Tool]. 

Instrumentul  lasou  [Lasso Tool] realizează selecții oarecare 

   
Definitivați / închideți selecția întorcându‐
 
Clickk  într‐un colț şi în cepeți să faceți o  vă în colțul de pornire. Nu eliberati 
selecție liberă  [clickk and drag] în jurul  mouse‐ul decât atunci cand ați închis 
 
obiectului sau zonei alese.  selecția. 
 

Instrumentul lasou poligonal [Polygonal Lasso Tool] realizează selecții cu margini drepte 

 
O altă modalitate de a 
  definitiva selecția 
decât cea explicată 
  anterior [vezi  
instrumentul lasou] 
  este de a face dublu 
click pe imagine; utilă 
  uneori, această 
modalitate nu permite 
 
însă un control total al 
  selecției] 
   

 
Clickk într‐un colț şi începeți să faceți o selecție  Dacă doriți să ştergeți unul din unghiurile create în selecție apăsați 
în jurul obiectului dorit apăsând clickk ori de  tasta Delete. Atenție: unghiurile vor fi eliminate în ordinea inversă 
  te ori doriți să creați un unghi în selecție. 
câ creării lor. 
Ținând  tasta Shift apăsată, selecția va fi 
 
constrânsă la un pătrat, iar cu tasta Alt apăsată, 
selecția se va realiza dinspre centru înspre 
 
margini. 
 
 31 
 

Instrumentul lasou ma
n agnetic  [Maggnetic Lasso TTool] – selecțția se face in ffuncție de ton
nurile de culo
oare 
pe care in
nstrumentul sse identifică în
n imagine. 

   

  Selecția see realizează în
nsă nu cum m
mare 
precizie. 
 

Instrumentul bagheta maagică (Magic w wand tool) seelectează zon
ne colorate 
asemănător îîn funcție de ttoleranța setată.  

Toleranța  det
T termină asemăănarea sau difeerența pixelilorr selectați. Setaați valoarea pixxelilor 
între 0 şi 255. 
î O valoare micăă selectează pu
uține culori foaarte apropiate de culoarea  
pixelului pe care faceți click. O valoare marre selectează o
o gamă de culo ori mai largă.  

   

 
 
 
Selecție rrealizată cu baggheta magică, având 
  toleranțaa setată la o valoare mică de 32 de pixeli 

 
 32 
 

Instrumen ntul de decup pare (Crop To

ool) taie imaggini, în funcțiee de selecția d
definită. Puteeți atribui seleecției 
setări predefinite în caaseta de opțiu
uni ale instrum
mentului sau pur şi simplu să realizați u un decupaj lib ber 
 

    
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
   
  Realizați o selecție a zoonei imaginii pee care doriți săă 
  o decupaați [click and drag – ca la o seelecție  Eliberați mouse‐ul p pentru a defini selecția. Aria aaflată 
  în afarra zonei de selecție va fi cea decupată. Pen ntru a 
obişnuităă]. Ținând tasta Shift apăsatăă, selecția va fi 
  defini  o altă porțiun e  de selecție f
faceți click în 
constrân nsă la un pătratt, iar cu tasta A
Alt apăsată, 
  orul acesteia şii cu mouse‐ul aapăsat mutați aria 
interio
selecția sse va realiza diinspre centru îînspre 
  care d
defineşte selcți a. Apoi apăsațți tasta Enter pentru 
extremittăți. [experimentați] 
  a realiiza decupajul imaginii. 
 
 
Instrumentul cutit de f
n feliere (Slice tool) creeazăă felii şi Instruumentul de se electie a feliilor (Slice sele ect 
tool) selectează felii. 
                        
Selectațți unealta, facceți o selecție cu aceasta în n 
jurul arieei pe care doriți sa o tăiații/feliați [click and 
drag]. Țiinând tasta Sh hift apăsată, sselecția va fi 
constrân nsă la un pătrrat, iar cu tastta Alt apăsatăă, 
selecția se va realiza dinspre centrru. 
O felie [slice] este o aarie rectangulară a unei im magini 
putând ffi utilizată pentru a crea lin nk‐uri, animații, 
rollover în n paginile web asociate acestora. Împărrțind o imagin ne în felii permite un control mai bun 
asupra funcției şi dime ensiunii imaginii. 
 
 
Importantt: după ce ați realizat o sellecție, aceasta poate fi salvvată şi reîncăărcată în mom mentul în caree veți 
avea nevo oie de ea. În ccaz contrar, o odată realizân ndu‐se deselectarea [Ctrl+D D] aceasta se va pierde şi vveți fi 
nevoiți să realizați din nou selecția manual.  
 33 
 

Pentru a salva selecția  Select>Save Selection. În caseta de opțiuni deschisă puteți specifica locul salvării 
selecției, acesta putând fi şi în Alt document, nu doar în documentul în care a fost creată.  
 
 
 
Acum puteți deselecta şi încărca selecția salvată. Select>Load 
Selection 
 
 
 
 
 
 
2.Instrumentele destinate pictării şi retuşării: 
 
Spot Healing Brush [J] – pensula de remediere pe puncte ascunde diferite pete sau 
imperfecțiuni pe care le conține imaginea. Acest instrument funcționează astfel : donează o 
suprafață folosind pixeli eşantionați dintr‐o imagine sau un model şi realizează 
corespondența texturii, luminozității, transparenței şi umbririi pixelilor eşantionați cu pixelii 
colorați, fără a mai fi nevoie de specificarea unei zone de eşantionare, ca în [cazul  
instrumentului Healing Brush  vezi mai jos], eşantionarea realizându‐se automat din zonele 
înconjurătoare ale suprafeței retuşate. Această unealtă este utilizată mai ales pentru retuşarea petelor 
din portrete, dar nu numai. 
Setați mărimea pensulei din caseta de optiuni a instrumentului 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Țineți click apăsat pe săgeata neagră aflată în bara de meniu pentru a 
 
se deschide opțiunile de setare ale pensulei. 
 
Țineti apăsat click şi mişcați mouse‐ul pe aria pe care doriți să o corectați.  Cand veți lua mana de pe 
mouse, obiectul va fi inlăturat din imagine (când folosiți aceasta unealtă cel mai bine e să realizați multe 
linii scurte, până reuşiti să înlăturați de tot imperfecțiunile nedorite) 
 
 34 
 

 
 
 
Brush – picteaază cu o mostră sau cu un pattern [eşan
Healing B ntion] imperfeecțiunile  

 
 
unealtă, aşa cu
Această u um am mențiionat, acționeează asemănaator cu “uneaalta soră” Spo ot Healing Bruush, 
diferența fiind aceea că este necesaară stabilirea manuală a un
nui eşantion. Este însă o unealtă mai prrecisă 
decât cea anterioară.  
Țineți apăsată tasta Al
ă t şi executați click în imagine, pentru a lua un eşantion care conțține textura d dorită. 
Eliberați  tasta 
t Alt  şi  apăsați 
a click  pe 
p zona  unde  doriți  să  reeproduceți  accea  textură  sau 
s să  înlăturați  o 
imperfecțțiune (asiguraați‐vă că ați seelectat Samplled din bara d de opțiuni a u
uneltei) 

 
Nu  uitați  să  setați  pro
oprietățile  peensulei  ca  în  exemplul  peentru  unealtaa  Spot  Healin
ng  Brush  (click  pe 
săgeata din meniul instrumentului ssau click dreaapta în fereastra de lucru)

 
 
 
P –  Unealta de peticire repară imperfecțiiunile unei zo
Patch  Tool  – one 
s
selectate, folo
osindu‐se de o
o mostră sau un pattern. C
Combină 
c ntul instrumentului lasou ((Lasso), ca meetodă de 
comportamen
s
selectare, cu p
proprietățile d
de amestecarre a culorii alee instrumentului 
H
Healing Brush
h.  
 35 
 

Cu Patch, puteți selecta o suprafață pe care doriți să o utilizați drept sursă (suprafața care trebuie 
remediată) sau destinație (suprafața utilizată pentru a realiza remedierea). Apoi, trageți marcajul 
instrumentului Patch în altă parte a imaginii. Când eliberați butonul mouse‐ului, instrumentul de peticire 
îşi îndeplineşte funcția. Cand ai terminat, apasa Ctrl+D pentru a deselecta tot. 
 

     
 
Instrumentele Healing Brush şi Patch depăşesc posibilitățile instrumentelor Clone Stamp şi Spot Healing 
Brush. Utilizând capacitatea lor de a aplica şi amesteca simultan pixeli dintr‐o zonă în alta, aceste unelte 
deschid calea finisărilor cu aspect natural în zone care nu sunt uniforme în ceea ce priveşte culoarea şi 
textura. 
 
Red Eye Tool – funcționând asemeni comenzii Red Eye Reductions a 
unui aparat foto digital, prin extragerea reflecției de roşu datorată 
utilizării blitzului, această unealtă se doreşte a fi rezolvarea printr‐un 
singur click a problemei ochilor roşii dintr‐o imagine. Trebuie doar să 
apăsați click pe suprafața roşie a unui ochi. 
Sunt posibile anumite setări  pe care le puteți modifica in bara de meniu a uneltei  

 
 
 
Clone Stamp Tool – Pictează cu o mostră sau pattern dintr‐o imagine. 
Instrumentul utilizează pixeli dintr‐o zonă a unei imagini pentru a înlocui 
pixelii din altă parte a acesteia. Folosind acest instrument, puteți atât  să 
înlăturați obiecte nedorite din imagini, cât şi să completați suprafețele lipsă.  
În bara de opțiuni a instrumentului, deschideți paleta instantanee Brush şi 
selectați o pensulă de dimensiune medie, cu margini line, cum ar fi Soft Round 21 (Rotundă, cu margini 
line, mărimea 21). Asigurați‐ vă că este selectată opțiunea Aligned (Aliniat). 

 
Vom „ascunde” personajul din următoarea imagine utilizând instrumentul de clonare‐ştampilă: 
 36 
 

Țineți apăsată tasta Alt, astfel încât indicatorul să aibă formă de 
țintă, si executați click pentru a începe eşantionarea din acea parte a 
imaginii. Eliberați tasta Alt. 
Trageți instrumentul ştampilă de clonare peste o zonă mică pe  care 
doriți sa o inlocuiți  cu mostra luată. 
Observați ținta ce apare la dreapta instrumentului Clone Stamp, în 
fereastra de imagine. Ținta indică suprafața de unde are loc clonarea 
texturii . 
 
 
Continuați  până  când  ajungeți  la 
rezultatul dorit. 
 
 
 
 
 
 
Pattern Stamp ‐ cu ajutorul acestei unelte poți picta o imagine folosind 
un pattern. Puteți selecta un eşantion din biblioteca de eşantioane 
[pattern libraries] sau puteți să vă creați propriul eşantion. 
 
Eraser  Tool – şterge pixelii dispensabili şi readuce părți ale imaginii la 
o etapă anterioară de lucru. Este utilă în lucrul cu straturi [layere ‐ vezi 
mai jos în secțiunea special dedicată layerelor] Unealta  şterge o 
anumită suprafața a layerului selectat. Dacă foloseşti aceasta unealta 
pe layerul Background, ea va colora acest layer folosind culoarea 
principală care este selectată.  
 
Faceți setările dorite din bara de meniu a uneltei [pensula, dimensiunea acesteia, opacitatea, fluxul 
[flow] şi experimentați pe o imagine oarecare ] 
* O opacitate de 100% va şterge complet pixelii , o opacitate scăzută va şterge parțial pixelii 
*Fluxul ‐ Flow determină rapiditatea cu care efectul /picture este aplicată de unealtă.  
 

 
 
 37 
 

Background Eraser –Această uneaItă ia o mostră din culoarea 
layerului Background pe masură ce pictezi, şi sterge pixelii folosind 
aceeaşi culoare.  
 
 
 
Magic Eraser – şterge zone compacte de culoare până la 
transparență. Unealta functționează similar cu Magic Wand Tool, 
doar că şterge pixelii de culoare asemănătoare dintr‐o imagine. 
 
 
 
Blur Tool – Această unealtă difuzează un contrast între pixelii alăturați. Cu 
alte cuvinte, încețoşează imaginea reducând informația de detaliu a 
acesteia. 
 
 
Deschideți o imagine, selectați unealta Blur, setați proprietățile pensulei din caseta de opțiuni a uneltei 
şi începeți să pictați pe porțiunea pe care doriți să aplicați efectul incețoşat 
 

 
 
 38 
 

Sharpen Tool – unealta este folosită pentru a mări contrastul dintre pixelii 
alăturați, aria pe care se aplică efectul devenind mai clară. 
 
 
Deschideți o imagine, selectați unealta sharp, setați proprietățile pensulei din caseta de opțiuni a uneltei 
şi începeți să pictați pe porțiunea pe care doriți să aplicați efectul de claritate. Utilizați moderat acest 
instrument. 

 
 
 
 
Smudge Tool – unealta oferă efectul de ştergere pe imagine, printr‐un efect 
de pătare/murdărire a pixelilor dintr‐o imagine.  
 
Cu unealta selectată şi cu setările pensulei efectuate apasă click si 
deplasează mouse‐ul pentru a vedea ce se intamplă. 
 

 
 
 
 
Dodge Tool – luminează pixelii într‐o imagine 
 
 
 
 39 
 

Selectați instrumentul şi faceți setările dorite în bara de meniu [ setările pensulei, categoria –range‐ 
pixelilor asupra cărora doriți să aplicați efectul : midtones‐tonuri de mijloc, shadows‐umbre, highlights‐
zonele luminoase, cât şi expunerea ] 
Începeți să pictați pe aria pe care doriți să o luminați. În exemplul de mai jos am ajustat expunerea 
tonurilor de mijloc ale pixelilor 
 

 
 
 
Burn  Tool – întunecă pixelii dintr‐o imagine 
Experimentați pe o imagine oarecare 
 

 
Sponge Tool ‐ Unealta burete scade sau creşte saturația culorii în zona 
sa de acțiune. În modul Grayscale creşte sau scade contrastul mutând 
nivelul de gri înspre sau dinspre griul de mijloc.  
 
 
Alege din paleta de opțiuni una din aceste setări şi aplică efectul pe o imagine oarecare, pictând pe 
suprafața respectivă. 
 

 
 
 40 
 

 
Aplicarea efectului de desaturare şi saturare a culorilor cu ajutorul instrumentului Sponge 
 
 
Brush  Tool – pictează asemeni unei pensule. O puteți utiliza 
pentru a curăța sau a îmbunătăți o parte a imaginii sau pentru a 
picta. Sunt o serie de optiuni disponibile pentru a modifica 
unealta astfel încât să fie exact aşa cum doriți. 
 
 
În caseta de setări puteți defini unealta Brush: diametrul în 
pixeli al pensulei [Master Diameter], consistența [Hardness], 
modul de imbinare [Mode], nivelul în procente al opacității şi 
fluxul [Opacity, Flow] 
Executați click şi țineți apăsat butonul mouse‐ului, apoi  
trageți cu mouse‐ul, folosind mişcări continue, ondulate şi 
bucle, sau tuşe scurte. Nu uitați, puteți folosi o selecție pentru 
a delimita zona în care doriți să desenați. 
Apăsați F5 sau din bara de meniu accesați Window > Brushes pentru a face vizibile presetările 
instrumentului (sau apăsați click pe meniul Brushes din partea dreaptă sus a spațiului de lucru). 
 
 
Experimentați utilizarea instrumentului atribuind diferite 
setări acestuia.Nu uitați să modificați culoarea din paleta de 
culori 
 

 
Dublu click în caseta de culoare principală pentru a accesa 
caseta de dialog Collor Picker.   
 
 
 41 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Pencil Tool – Desenați cu această unealtă pentru a obține 
linii cu un contur bine definit. Ca şi în cazul  uneltei Brush, 
paleta flotantă de opțiuni permite atribuirea diferitelor 
setări instrumentului. 
 
 
 
Color Replacement – Folosiți această unealtă pentru a 
picta peste o culoare existentă folosind culoarea principală 
pe care o aveți selectată.  
 
 
Puteți colora în 4 moduri diferite: Hue, Saturation, Luminosity şi Colour. Experimentați 

 
 
 
History Brush – Instrumentul este similar cu instrumentul Clone 
Stamp. Diferența dintre ele este că, în loc să utilizeze o 
suprafață delimitată a imaginii ca sursă (aşa cum face 
instrumentul ştampilă de clonare), instrumentul History Brush 
utilizează ca sursă o stare precedentă din paleta History. 
 
Avantajul  instrumentului  History  Brush  este  că  puteți  restaura  suprafețe  limitate  ale  imaginii.  în 
consecință, puteți să păstrați efectele de retuşare reuşite pe care le‐ați realizat în unele zone ale imaginii 
şi să readuceți alte zone, retuşate mai puțin reuşit, la starea lor precedentă, astfel încât să puteți face o a 
doua încercare. 
 
 42 
 

Art History Brush – asemănatoare cu unealta anterioară, aceasta 
pictează cu pensulații stilizate care simulează diverse tehnici de 
pictură, într‐o selecție sau zonă selectată 
 
 
 
Gradient Tool – crează modulații graduale liniare, radiale, în 
unghi, reflectate intre mai multe culori. Din bara de opțiuni 
puteți selecta diferite stiluri presetate sau crea propriile 
modulații graduale.  
 
Paleta flotantă conține meniul uneltei gradient 
 

 
 
Umpleți o arie cu unealta gradient prin tehnica drag‐a trage. Punctul de pornire (unde apăsați cu mouse‐
ul) şi punctul de final (unde eliberați mouse‐ul) afectează aparența gradientului, în funcție de unealta 
gradient folosită.  
 

 
 
 
Paint Bucket Tool – Instrumentul găleată  umple zonele de 
culoare similare cu culoarea din fundal. 
Puteți folosi această unealtă pentru a umple o selecție 
folosind culoarea principală.  
 
Puteți deasemenea umple  o selectie folosind un pattern. Selectați din paleta de optiuni atributele dorite 

 
 
 
 
 
 43 
 

3. Grupul uneltelor  vectori 
 
 
 
Pen Tool ‐ este folosită pentru a seta puncte/ancore într‐o 
imagine. Linia care uneşte aceste puncte poate fi îngroşată, 
sau se poate face din ea o selecție. Ea se numeste cale (path). 
Această unealtă nu este una foarte simplă pentru începători. 
 
 
 
Freeform Pen Tool ‐ apăsați click într‐un nou document şi 
mişcați mouse‐ul  pentru a desena o linie cu mâna libera.  Vă 
rezulta astfel o cale. 
 
 
 
 
Add Anchor Point Tool ‐ adaugă puncte‐ancoră pe o cale. 
Apăsați click oriunde în interiorul unei căi realizată cu Pen 
Tool, apoi selectați aceasta unealtă şi apăsați click în interiorul 
căii pentru a mai adaugă un punct ancoră. 
 
 
 
 
 
Delete Anchor Point Tool ‐ şterge un punct ancoră dintr‐o 
cale. 
 
 
 
 
 
Convert Anchor Point Tool ‐ punctele dintr‐o cale pot forma 
linii drepte sau curbe. Pentru a transforma unul din pucte, 
apăsați click stânga pe acel punct, şi mişcați mouse‐ul. 
 
 
 
 
Path  Selection  Tool  ‐  este  folosită  pentru  a  selecta  căi.  Dacă 
apăsați click oriunde în interiorul unei căi, ea se va selecta, ,şi 
veți avea posibilitatea de a modifica acea cale. 
 
 44 
 

Direct  Selection  Tool ‐‐  unealta  vă  dă  posibilitattea  de  a  seleecta  o 

cale creatăă, şi de a editta în acelaşi tiimp punctele  ancoră. 
 
 
 
Horizontaal Type Tool –– folosiți aceaastă unealtă p pentru a scrie un 
text. 
 
 
 

 
unealta, atrib
Selectați u buiți setări aceesteia din barra de meniu ccorespunzăto
oare (tipul fon
ntului, 
dimensiun nea, grosimeaa, culoarea ş.a.m.d.), facețți click pe paggină pentru a pune unealtaa în modul său de 
editare, şii începeți să sscrieți utilizân
nd în mod obişnuit tastaur
i a. 

**Pentru a fi ssiguri că unealta a intrat în modul de 
e
editare, verifiicați ca semnul bifat să apară în partea 
d
dreaptă în baara de meniu a instrumenttului. 

 
 
Pentru a rrepoziționa te u mouse‐ul în afara ariei dee scriere şi începeți să muttați 
extul, faceți click apăsat cu
textul prin
n drag – trage
ere.  
 
Accesați paaleta de editare a caractereeleor 
şi a paragraafelor în meniul Window >> 
Character, respectiv Window > 
Paragraph.. 
     
 
 
 
 
 45 
 

În acest mod puteți realiza o editare ulterioară a textului. Puteți ajusta distanța dintre litere, distanța 
dintre rânduri, distanța dintre cuvinte, dimensiunea fontului, înlocuirea fontului, tipul fontului 
(majuscule, litere mici), grosimea acestuia, modul de aliniere al paragrafelor (în partea stângă, centrat, 
în partea dreaptă, forțat la extremități) ş.a.m.d. 
 
 
Vertical Type Tool ‐ păstrează atributele uneltei 
precedente, cu diferența că va genera un text 
orientat vertical. 
 
  
 
 
 
Horizontal Type Mask ‐ aceasta unealta creează o 
selecție în jurul textului pe care îl scrieți. 
 
 

Vertical Type Mask – funcționează asemănător 
cu Horizontal Type Mask Tool, doar că aceasta 
realizează o selecție în jurul unui text orientat vertical.  

 
Text Tool 

Unealta Text vă permite scrierea unui text pe o anuimită cale. 

Deschideți un nou fişier : File > New [Ctrl+N]. Cu ajutorul instrumentului Elipse desenați o formă în 
fereastra de lucru.  

Selectați unealta Text , faceți setările dorite utilizând opțiunile instrumentului din bara de meniu, 
apropiați‐vă cursorul de calea formei elipsoidale creată, observați cum acesta îşi modifică aparența. 
Odată ce cursorul îşi modifică forma, puteți utiliza unealta în mod obişnuit. Faceți click pe cale pentru a 
stabili punctul de pornire al textului şi începeşi să scrieți. 

     

 
 46 
 

Pentru a roti textul, selectați unealta Move  şi intrați în modul de 
transformare apăsând combinația de taste Ctrl+T. Rotiți şi apăsați tasta 
Enter pentru a confirma aplicația. 

Apăsați clic pe layerul fundal (background layer) ca în exemplul de față – pe 
porțiunea albă, pentru a deselecta calea. 

Cu opțiunea Warp text puteți alege diferite orientări şi curburi ale  textului 
selectat 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
RectangleTool ‐ aceasta uneltă creează un dreptunghi. 
Ținând  tasta Shift apăsată, selecția va fi constrânsă la un 
pătrat,  iar cu tasta Alt apăsată, selecția se va realiza 
dinspre centru înspre extremități. 

 
 
 
 
 47 
 

Dacă vă uitați  la paleta de unelte de deasupra imaginii, veți observa că aveți posibilitatea de a realiza 
mai multe căi 
 

 
 
a.Shape layer ‐ creează un layer nou din forma pe care o realizați 
b. Path ‐ creează o cale 
c. Raster Shape – se va crea o formă care va fi umplută folosind culoarea principală selectată 
Faceți click într‐un punct pe pagina de lucru pentru a stabili punctul de ancorare. Nu eliberați mouse‐ul, 
ci începeți să trageți pentru a crea forma rectangulară. Eliberați mouse‐ul pentru a definitiva forma. 

                                  
 
 
Rounded Rectangle Tool – creează un dreptunghi/pătrat cu colturile 
rotunjite. Puteți specifica raza de rotunjire din paleta de optiuni. 
 
 
 
 
 
Penrtru a crea o astfel de formă, procedați  ca în exemplul anterior pentru unealta Rectangle  
 
 
Elipse Tool  ‐ creează o formă elipsoidală, iar în cazul în care se ține 
tasta Shift apăsată în timpul creării formei, aceasta va fi constrânsă 
la un cerc. 
 
 
 
Polygon Tool  ‐ creează un poligon cu 5 laturi. Puteți schimba 
numărul laturilor din paleta de opțiuni. 
 
 
 
 
 48 
 

 
Line Tool – creează  linii 
 
 
 
 
 
 
 
Custom Shape Tool – puteți utiliza această unealtă pentru a 
realiza o mulțime de forme predefinite. Se pot chiar crea 
propriile forme. 
 
 
 

 
 
 
 
 
4. Instrumentele de măsurare, adnotare şi navigare : 
 
 
 
Notes  Tool ‐ folosiți această unealtă pentru a realiza mici notițe 
pe care puteți scrie orice informație pe care doriți să o 
împărtăşiți cu cei care vor folosi imaginea. Aceste notițe pot fi 
citite apăsând dublu click pe ele. 
 
 
Audio Annotation  Tool ‐ această unealtă este folosită pentru a 
realiza notițe audio înregistrate cu microfonul. 
 
 
Eyedropper Tool – cu această unealtă puteți selecta o mostră 
de culoare dintr‐o imagine, care va deveni culoarea principală 
[foreground color].  Selectați instrumentul şi faceți click pe 
imaginea în zona dorită. Daca apăsați Alt+Click pe o culoare 
dintr‐o imagine, având această unealtă selectată, culoarea 
selectată va deveni culoarea de fundal [background color].  
 
 49 
 

Puteți chiar lua o mostră de culoare din alt document, în cazul în care aveți cel puțin două documente 
deschise. 
 
Color Sampler Tool – instrumentul vă oferă  informatii despre 
orice culoare pe care o selectați.  Acestea vor aparea în fereastra 
Info. 
 
 
 
 
 
 
 
Cu unealta selectată faceți click intr‐o anumită zonă a 
imaginii şi urmăriți informațiile din fereastră Info 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Puteți lua mai multe mostre de culoare.  
 
Dacă doriți să eliminați un eşantion de culoare țineți 
tasta Alt apăsată şi faceți click pe acesta 
 
 
 
 
 
 
 
Ruler  Tool ‐ cu această unealtă puteți determina distanța (chiar 
şi direcția) dintre două puncte din imagine. Trebuie doar să 
trasați o linie şi informațiile vă vor apărea în paleta de deasupra 
imaginii. 
 
 
 
Hand Tool  ‐ această unealtă este folosită pentru a mişca imaginea în 
Photoshop. Pentru a activa temporar unealta Hand apăsați tasta Space. Odată 
ce eliberați tasta Space, unealta Hand va fi dezactivată. 
 
 50 
 

Zoom Tool – unealta vă permite redimensionarea imaginii.  
 
 Pentru a mări imaginea faceți click în zona pe care doriți să o măriți. Pentru a o 
micşora, apasați Alt+Click. Daca apăsați dublu‐click pe Zoom Tool din paleta de 
unelte, imaginea va reveni la dimensiunea 100%. 
 
 
2.LUCRUL CU STRATURI / LAYERE 
Background Layer (stratul de fundal sau stratul secundar) 
Paleta Layers (Straturi) afişează toate straturile împreună cu numele lor şi miniaturi ale imaginilor de pe 
fiecare strat. Puteți să utilizați paleta Layers pentru a ascunde, a afişa, a repoziționa, a şterge, a 
redenumi şi a combina straturi. Imaginile în miniatură din paletă sunt actualizate automat pe măsură ce 
editați straturile 
* Dacă paleta Layers nu este vizibilă pe suprafața de lucru, alegeți Window  > Layers. 

 
Straturile  reprezintă o parte foarte importantă a programului Adobe 
Photoshop şi este foarte important să înțelegeți ce sunt acestea şi cum se 
lucrează cu ele.  Pentru început trebuie să înțelegeți că fiecare imagine 
importată are un strat de fundal [background layer]. Acesta nu poate fi 
mutat, nu poate fi şters şi este întotdeauna opac. Dacă veți crea însă un 
document nou, aveți posibilitatea de a seta fundalul transparent (o arie în 
care nu există pixeli deci nu există informație), alb sau de o anumită culoare.  
 
Pentru a transforma layerul fundal într‐un layer oarecare, activ, editabil şi 
care suportă transparența, faceți dublu click pe acesta în paleta Layers 
pentru a‐l debloca.  
* Observați imaginile în miniatură ale stratului şi pictogramele de pe nivelul stratului 
Background: 
• Pictograma de blocare (imaginea unui lacăt) arată că stratul Background este protejat. 
• Pictograma ochi arată că stratul este vizibil în fereastra de imagine. Dacă executați click 
pe pictograma ochi, stratul respectiv nu mai este afişat în fereastra de imagine. 

În caseta de dialog care apare puteți denumi layerul . Apăsați OK   
De asemenea puteți oricând transforma un layer oarecare într‐un layer background. Pentru aceasta  
urmați în meniu: Layer > New > Background From Layer 
  
 
 51 
 

Cu ajutorul layerelor se pot crea imagini complexe, aşezând fiecare strat 
unul deasupra celuilalt.  Fiecare imagine va avea stratul ei. Pentru a crea 
un nou strat apăsați iconul Create a New Layer din paleta Layers.  
 
 
 
 
 
Se va crea un nou layer Layer1 aşezat deasupra, layer umplut cu 
transparență. Dacă ascundem layerul aflat dedesubtul acestuia (click pe 
pictograma “ochişor”) vom observa aspectul unei table de şah, care 
indică transparența unui layer.  
 
 
 

 
Pentru a selecta un layer, faceți click pe acesta în paleta Layers. Acest lucru va fi semnalat printr‐o 
modificare a culorii layer‐ului selectat.  
 
O caracteristică nouă a programului Adobe Photoshop CS2 este aceea că se pot selecta mai multe 
straturi în acelaşi timp. Aceasta permite mutarea în acelaşi timp a acestora fără a mai trebui activată 
opțiunea link – legătură în mod individual. Țineți tasta Ctrl apăsată şi selectați layerele dorite. Putem de 
asemenea sa nu avem selectat niciun layer. (click în paleta Layers în afara oricărui layer). 
Ordinea în care sunt organizate straturile unei imagini este numită ordine de stivuire. Ordinea de 
stivuire a straturilor determină modul în care este văzută imaginea ‐puteți schimba ordinea pentru a 
face anumite părți ale imaginii să apară în fața sau în spatele altor straturi. 
 
 
 
 
 52 
 

Ordinea layerelor poate fi aşadar modificată. Layerele pot fi 
repoziționate între ele : click apasat pe un layer si trageți layerul în 
noua sa poziție (nu uitați: layerul fundal nu poate fi mutat, de 
asemenea aveți grijă ca layerul pe care doriți să îl mutați să nu fie 
blocat).  
Pentru a şterge un layer, selectați‐l şi apăsați iconul Delete Layer sau 
puteți trage direct layer‐ul în iconul trash. 
Pentru a redenumi un layer, apăsați dublu click pe numele acestuia şi 
scrieți noua denumire, apoi apăsați Enter. 
Pentru a muta un layer dintr‐un document în altul, asigurați‐vă că 
aveți selectată unealta Move şi sunteți în modul standard de vizualizare. Începeți să trageți layer‐ul  prin 
drag and drop în noul document, dintr‐o fereastră de lucru în cealaltă. Dacă în timp ce trageți  layer‐ul 
țineți apăsată tasta Shift, documentul va fi poziționat în centrul noii ferestre de destinație. Tot aşa 
putem muta doar o selecție dintr‐un document în altul şi nu întreg documentul. 
 
Pentru a duplica un layer, trageți layerul deasupra 
iconului Create New Layer sau apăsați combinația 
de taste Ctrl+J. 
                
 
 
 
Layerele pot fi grupate pentru a păstra caracterul editabil al 
acestora şi pentru a le menține organizate. Selectați 
layerele dorite şi apăsați combinația de taste Ctrl+G (Layers 
> Group Layers) pentru a crea un grup. Layerele vor fi 
plasate în folder‐ul grup creat. Pentru a fi vizibile, apasăsați 
săgeata din stânga layer‐ului. 
 
 
Acum layerele vor putea fi repoziționate în imagine în mod 
simultan şi se vor comporta ca o unitate. Asigurați‐vă că ați 
bifat căsuța Auto Select Groups. În caz contrar, grupul nu se va comporta ca o unitate, layerele vor fi 
selectate separat. 

Layers > Ungroup [Ctrl+Shift+G] pentru a degrupa layerele.  
 
 53 
 

Paleta Layers permite blocarea pixelilor transparenți ai unui layer (Lock transparent pixels), împiedicând 
editarea acestora (spre exemplu, nu veți mai putea picta pixelii transparenți ai unui layer daca aceştia au 
fost blocați), blocarea tuturor pixelilor din imagine (Lock image pixels), blocarea poziției pentru a evita 
mutarea accidentală sau blocarea în totalitate a layer‐ului 

 
Unul din atributele care pot fi schimbate la un layer este opacitatea. 
Puteți reduce opacitatea unui strat pentru a permite altor straturi să fie vizibile prin el. Puteți, de 
asemenea, aplica stratului diferite moduri de amestecare, ceea ce afectează felul în care se amestecă 
pixelii de culoare din imaginea opacă cu pixelii din straturile de dedesubt. (în momentul de față, modul 
de amestecare este Normal.) 
 
 
Deschideți o imagine oarecare şi creați o formă la alegere pe un nou 
layer. 
 
Reduceți opacitatea noului layer din paleta Layers 
 

   
 54 
 

 
Observați modul de îmbinare al celor două layere în 
funcție de nivelul opacității selectat. 
Fiecare layer poate avea setările lui de opacitate 
individuale.  
Experimentați modurile de amestecare (blending mode) 
[Normal, Dissolve, Darken, Multiply, Color Burn, Linear 
Burn, Lighten, Screen, Color Dodge, Linear Dodge, 
Overlay, Soft Light ş.a.m.d.] 
 
 
Aplatizarea şi salvarea fişierelor 
Când ați terminat de editat toate straturile din imagine, puteți să combinați [Layer > Merge Down 
(Ctrl+E)] sau să aplatizați straturile [Layer > Flatten Image], pentru a reduce dimensiunea fişierului. 
Aplatizarea reduce toate straturile la un singur fundal. Nu este indicată aplatizarea unei imagini până nu 
sunteți cu siguranță mulțumit de toate deciziile de design. În loc să aplatizați fişierele .psd originale, este 
bine să salvați o copie a fişierului cu straturile intacte, în caz că va fi nevoie mai târziu să re‐editați un 
strat. 
 
Layere mască  
La fel ca şi layerele, layerele masca sunt un lucru esențial al programului 
Adobe Photoshop pe care trebuie sa îl înțelegeți. Layerele masca vă permit 
să realizați o editare nedestructibilă a imaginii. 
În exercițiul următor vom aplica un efect moale, pufos unui portret. 
Deschideți o imagine care conține un portret fotografiat de aproape. 
Duplicați layerul background [Ctrl+J]. Redenumiți layerul creat Blur. 
 
 

 
Aplicați un efect de blur imaginii: Filter > Blur > Gaussian 
Blur. Introduceți în caseta de dialog ce apare o valoare de 
8 pixeli. Apăsați tasta OK pentru a confirma noile setări 
 
 
  
 
 
 
 55 
 

 
Schimbați opacitatea layerului blurat la 70 %.  Aceasta ne 
permite să vizualizăm o parte din layerul care se află 
dedesubtul lui. 
Vom aduce înapoi câteva detalii ale layer‐ului blurat, cum ar 
fi detaliile ochilor, o zonă importantă a portretului. Aceasta 
se poate face având selectată unealta Eraser şi picta peste 
zona încețoşată a ochilor. 
Însă daca vom ascunde layerul Background vom putea 
observa efectul destructibil al acestei tehnici, pixelii care 
construiau ochii fiind în mod definitiv şterşi. 
 
 
 
 
 
 
 
 
Reveniți prin comanda Edit > Step Backward [Ctrl+Alt+Z] la starea dinaintea utilizării uneltei Eraser. 
Este mult mai indicat, aşadar, mascarea sau ascunderea pixelilor decât ştergea lor efectivă, pentru a 
putea fi din nou accesați şi editați când veți avea nevoie. 
 
Având unealta Brush [B] selectată apăsați în 
paleta Layers iconul Add Layer Mask. Aceasta 
va adăuga un icon secundar sau o pictogramă 
secundară layerului Blur pe care îl aveați în 
prealabil selectat. Această pictogramă 
reprezintă layerul mască. 
În mod predefinit, când se creează un nou 
layer mască acesta este umplut cu alb. În 
regula mascării, albul  arată, dezvăluie, iar 
negrul ascunde. Dacă layerul mască este 
umplut cu o valoare a albului de 100% 
[opacitate], înseamnă că layerul pe care se află 
layerul mască este în procent de sută la sută 
dezvăluit. 
Dacă layerul mască este umplut cu negru, va ascunde layerul pe care se află. Umpleți cu negru layerul 
mască prin inversarea măştii, apăsând combinația de taste Ctrl+I . Observați că efectul de blur va fi 
ascuns. 
 56 
 

 
Inversați din nou layerul mască astfel încât acesta să fie umplut cu alb, facând vizibil efectul de blur al 
layerului pe care se află. 
Cu unealta Brush selectată vom picta cu negru pe porțiunea ochilor pentru a ascunde din efectul de blur 
actual. Selectați unealta Brush şi setați negrul ca şi culoare principală. Alegeți o pensulă rotundă, moale, 
şi setați opacitatea acesteia după preferință, în funcție de cât de mult doriți să ascundeți efectul de blur. 
Dacă vi se pare că ați ascuns prea mult din el, pictați din nou deasupra, însă de această dată cu alb, 
pentru a dezvălui din nou din efectul de blur.  
Dacă veți ascunde layerul aflat dedesubt (click pe iconul ochişor) acesta va avea aceeaşi aparență ca 
atunci când ați utilizat unealta Eraser. Cu tasta Shift apăsată însă, faceți click în pictograma măştii. 
Observați că masca va fi dezactivată. Shift +click din nou pentru a reactiva masca.  
 
Ascundeți layerul Background. 
 
 
 
 
 
 
Dezactivați şi activați layerul mască [Shift + click 
pe pictograma layerului mască]. 
 
 
 
 
Alt+click pe pictograma layerului mască pentru a‐l face vizibil numai  pe acesta. 
 
 
Utilizând layerele mască pixelii au fost doar 
ascunşi, nu distruşi ori şterşi.  Experimentați 
pictând gradual cu diferite niveluri ale opacității 
pensulei şi pe alte suprafețe ale portretului. 
 
 58 
 

 
Paleta History şi instantaneele [snapshots] 
 
Paleta History înregistrează automat acțiunile pe care le executați într‐un fişier Photoshop. Puteți să 
utilizați stările paletei History ca o comandă Undo multiplă pentru a reconstitui stadii precedente ale 
lucrării. Numărul elementelor salvate în paleta History este determinat de un parametru din meniul 
Preferences (Preferințe). În mod prestabilit, sunt înregistrate doar ultimele 20 de acțiuni. Puteți schimba 
această setare.  
Instantaneele vă oferă ocazia de a încerca diferite tehnici şi apoi de a alege dintre ele. Puteți lua un 
instantaneu (clic pe iconul Create a new snapshot) într‐un stadiu oarecare al lucrării pe care sunteți sigur 
că doriți să‐l păstrați, măcar ca punct de pornire. Apoi puteți continua să experimentați diferite tehnici 
până când la rezultatul dorit. Dacă luați alt instantaneu la acea fază, acesta va fi salvat pe durata sesiunii 
curente de lucru la fişierul respectiv. Această tehnică vă permite să accesați diferite stadii ale lucrării la 
momentul ales de dvs. şi să le editați  
 
 
Puteți să selectați pe rând fiecare dintre 
instantaneele finale şi să comparați rezultatele.  
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 59 
 

3.CANALELE DE CULOARE 
 
Am arătat  într‐un capitol anterior dedicat descrierii uneltelor de selecție cum se poate salva o selecție.  
După ce ați realizat o selecție, aceasta poate fi salvată şi reîncărcată în momentul în care veți avea 
nevoie de ea.  
 
Pentru a salva selecția  Select > Save Selection. În caseta de opțiuni 
deschisă puteți specifica locul salvării selecției, acesta putând fi şi în alt 
document deschis, nu doar în documentul în care a fost creată. De 
asemenea puteți da un nume selecției, după preferință. 
 
 
Întrebarea este unde s‐a salvat această selecție. Aceasta este prima 
întâlnire cu paleta Chanels (Paleta canalelor). În modul predefinit, 
paleta Chanels este grupată cu paleta Layers. Faceți click pe tab‐ul  
(eticheta) Chanels pentru a avea acces direct la informația pe care o 
cuprinde. Veți vedea aici selecția  salvată ceva mai devreme.  
 
 
 
Selecția este salvată ca ceea ce se numeşte canal alpha [alpha channel] 
sau canal mască [mask channel]. Practic, selecția temporară creată a 
fost „înghețată” într‐o formă „mai permanentă” numită mască sau canal 
alpha.  
 
Dacă vom deselecta acum marcajul temporar de pe imagine [Ctrl+D] 
aceasta  nu va mai fi o problemă, deoarece selecția este salvată în 
paleta Channels, până când decidem să o ştergem, în cazul în care nu 
mai avem nevoie de ea. 
 
 
În paleta Channels sunt enumerate canalele prestabilite pentru informația de culoare ‐ un canal de 
afişare color pentru imaginea RGB şi canale separate pentru roşu, verde şi albastru. 
 
Dacă selectați unul dintre canalele Red [roşu], Green [verde] sau Blue[albastru], veți vedea doar 3 
imagini diferite în modul Grayscale. Fiecare canal grayscale R, G, B, reprezintă o valoare de lumină 
diferită.  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 60 
 

După canalul Blue, orice canal adăugați documentului va fi numit canal 
alpha şi va fi utilizat drept mască. 
Toată porțiunea neagră, într‐un canal alpha, reprezintă aria din afara 
selecției, aria neselectată. Iar tot ceea ce e alb reprezintă aria 
selectată.  Aşadar negrul ascunde, albul dezvăluie.  Dacă voi încărca 
acest canal ca şi selecție pe o imagine, tot ceea ce e alb va fi selectat, 
tot ceea ce e negru nu va fi selectat. Aceasta este un canal alpha. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
O altă modalitate de a salva o selecție: trebuie să va aflați în paleta 
Channels unde faceți click pe iconul Save selection as channel. 
Redenumiți  canalul Alpha1 creat.  
 
 
 
 
 
 
 
Selectați canalul RGB, şi faceți vizibil canalul alpha apăsând iconul 
ochişor. Puteți vedea în acelaşi timp şi imaginea şi masca , ca şi 
cum v‐ați afla în modul de vizualizare quick mask, însă în acest caz 
este vorba despre o mască permanentă. Astfel, dacă selectăm 
canalul alpha, putem edita selecția cu ajutorul instrumentului 
Brush. Pictând cu negru , vom adăuga informație măştii, pictând cu 
alb, vom extrage informație din mască.  
Odată salvată, selecția poate fi încărcată pe imagine ori de câte ori 
dorim, ori de câte ori vom deschide documentul .psd 
Pentru a încărca selecția Select > Load selection 
Dacă aveți salvate mai multe canale alpha, alegeți canalul dorit şi 
apăsați Ok pentru ca acesta să fie încărcat pe imagine. 
 O altă modalitate de a încărca selecția : în paleta Channels faceți 
Ctrl+Click pe layerul canalului alpha. 
 
 
 61 
 

Pentru a evita confuzia între canale şi straturi, rețineți că în canale sunt 
păstrate informațiile despre zonele selectate şi culorile dintr‐o imagine, 
în timp ce în straturi sunt păstrate informații despre culoare şi efecte. 
 

Folosirea canalelor alfa 
Câteva informații utile despre canalele alpha: 
• O imagine poate conține până la 56 de canale, inclusiv toate canalele de culoare şi canalele alfa. 
• Toate canalele sunt imagini pe 8 bit, în nuanțe de gri, capabile să afişeze 256 tonuri de gri. 
• Puteți  să  specificați  un  nume,  o  culoare,  o  opțiune  de  masca  şi  o  opacitate  pentru  fiecare  canal. 
(Opacitatea afectează afişarea canalului, nu imaginea). 
• Toate canalele noi au aceleaşi dimensiuni şi număr de pixeli ca imaginea originală. 
• Puteți edita masca de canal alpha folosind instrumentele de colorat, instrumentele de editare şi filtre. 
• Puteți să transformați canalele alfa în canale de culoare specială. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 62 
 

4.INTREAGA GAMĂ DE AJUSTĂRI A UNEI IMAGINI (IMAGE > ADJUSTMENS) 
 
 
Dintre modificările şi editările posibile asupra unei 
fotografii digitale, cea mai importantă şi cea mai 
evidentă este reprezentată de corecțiile asupra 
culorilor. 
Nimic  nu  poate  fi  mai  neplăcut  decât  culorile  incorecte 
sau  neechilibrate.  Acordați‐vă  timp  şi  editați  cu  atenție 
imaginile.  Cu  puțin  exercițiu,  veți  putea  să  faceți 
corecțiile mult mai rapid 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Conceptul Histogramei şi cum ajută aceasta în evaluarea unei imagini în termenii realizării ajustărilor 
de tonalitate şi corecției tonurilor 
 
Într‐o imagine RGB conține 256 tonalități sau niveluri de gripe fiecare canal în parte. Nivelul 0 va 
reprezenta negrul, iar 256 – albul.  
Dacă un pixel are valoarea tonală 30 putem spune ca acesta este un pixel întunecat, dacă are o valoare 
de 200 putem spune că este un pixel deschis.  
 
Window > Histogram 
 
Paleta Histogramei conține toate informațiile despre imaginea pe care 
o aveți deschisă. În partea stângă se află pixelii intunecoşi, în partea 
dreaptă cei deschişi, iar între aceştia se află tonurile de mijloc sau gri‐
urile de mijloc.  Analizând graficul histogramei, analizăm informația 
conținută de imagine, în funcție de cantitatea de pixeli inchişi, deschişi 
şi a tonurilor de mijloc pe care histograma o afişează. Histograma este 
o cale mult mai precisă de a citi o imagine.  Este foarte utilă atunci când folosim oricare din comanda 
ajustării imaginii. (Image > Adjustments) 
In această versiune CS2, avem acces la paleta Histogramei în mod permanent.  
 
Photoshop conține 3 unelte puternice în „arsenalul” lui pentru a realiza corecția de tonuri. Acestea sunt 
Levels (Niveluri), Curves (Curbele) şi ceea ce se numeşte Shadow / Highlight (lumini /umbre). 
 
 63 
 

Levels 
 
Importați o imagine în programul Photoshop.  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Accesați comanda Levels din meniul Image > 
Adjustments > Levels… sau utilizând comanda scurtă 
Ctrl+L. Să analizăm histograma imaginii: tonalitățile 
închise indicate de triunghiul negru, tonalitățile deshise, 
indicate de triunghiul alb şi griurile de mijloc, semnalate 
de triunghiul gri.  
 
 
 
Din această histogramă puteți observa că imaginea nu are cu adevărat valori de alb, şi că există mai 
mulți pixeli de tonalitate închisă. Prin utilizarea comenzii Levels se va stabili un punct real de alb şi un 
punct real de negru.  
Apăsați pe rând pe triunghiurile alb, respectiv negru şi aduceți‐le înspre tonurile de mijloc, unde încep cu 
adevărat să existe pixeli, pentru a ajusta tonalitățile închise şi deschise. Triunghiul gri se va modifica în 
funcție de aceasta, pentru că va încerca să stabilească punctul de migloc dintre alb si negru.  
Putem stabili dacă dorim ca griurile de mijloc să fie mai inchise sau mai deschise, deplasând triunghiul 
gri. 
 

 
 
Bifând sau debifând căsuța Preview, puteți previzualiza imaginea înainte şi după realizarea ajustărilor. 
 
 64 
 

 
 
 
Ajustarea în paleta Levels poate fi făcută pe fiecare 
canal de culoare în parte R, G, B. 
 
 
Este o tehnică nonliniară, ceea ce înseamnă că, 
ajustând nivelul de alb, nivelul de negru nu va fi 
afectat, ca şi în cazul comenzii Brightnes and Contrast, 
astfel încât luminozitatea poate fi controlată 
independent de umbre, şi vice versa. 
 
 
 
Curves 
 
Curves este unul din cele mai puternice şi mai puțin înțelese instrumente din Photoshop. Deşi este 
rareori folosit de către începători, el poate înlocui cu succes mai toate celelalte dialoguri de sub meniul 
Image  > Adjustments. 
 
Importați o imagine în programul Photoshop.  
 
Accesați comanda Curves din meniul Image > Adjustments > Curves sau accesând comanda scurtă 
Ctrl+M 
Graficul din casetă reprezintă intensitatea luminoasă a tonurilor din fotografie. Pe orizontală avem 
tonurile din fotografia originală (de la închis în stânga la deschis în dreapta), iar pe verticală avem 
tonurile din fotografia rezultat (de la închis jos la deschis sus). 
 
Imaginați‐vă graficul Levels aşezat oblic cu punctul negru în colțul stânga jos,  cel alb în colțul dreapta 
sus şi punctul de mijloc. Diferența majoră dintre Levels şi Curves este aceea că orientarea orizontală a 
graficului histogramei a fost pus în unghi [vezi diagonala ce străbate graficul în caseta de dialog Curves]. 
 65 
 

Iar în loc să aveți doar 3 puncte de control, ca în cazul Levels, aveți posibilitatea de a seta până la 16 
diferite puncte de control. 
 
Faceți click în centrul diagonalei pentru a stabili. Observați că apare un punct de control, punctul pentru 
gri‐ul de mijloc. Dacă duceți perpendiculare pe cele două axe veți observa că acest punct corespunde 
tonurilor de intensitate medie atât în fotografia originală (orinzontală) cât şi în fotografia rezultat 
(verticală).. Acum graficul nu este altceva decât  o replică a graficului comenzii Levels, cu 3 puncte de 
control. Putem stabili de asemnea alte puncte de control. 
 

 
 
Aceste puncte pot fi editate individual. Click pe fiecare punct stabilit în parte şi mişcați‐l pentru a ajusta 
nivelurile , deschise şi cele de mijloc.. urmăriți graficul din paleta histogramei pentru a avea o vedere mai 
clară a ceea ce se întâmplă. Dacă doriți să ştergeți un punct, click pe acesta pentru a‐l selecta , apoi 
apăsați tasta Delete.  
 

 
 
Curves dă posibilitatea unei flexibilități mai mari în ajustarea dintre tonuri. 
Puteți efectua astfel de corecții pe întreaga imagine, sau pe fiecare canal în parte: RGB. 
 
 
 
 66 
 

Shadow/Highlight 
 
Uneori, în condiții deosebite de iluminare, fotografiile noastre nu ies foarte bine. În contralumină, 
deseori suntem puşi în situația de a alege luminile sau umbrele, sacrificându‐le pe celelalte. Putem 
corecta imaginea, prin utilizarea instrumentului Shadows/Highlights. 
Această comandă oferă posibilitatea ajustării separate a tonurilor închise şi a celor deschise. 
 
Importați o imagine. Deschideți comanda Shadow/Highlight (Image > Adjustments > Shadow/Highlight) 
Este bine să bifăm casetele Preview şi Show More Options. Prima casetă actualizează imediat afişarea 
imaginii şi putem vedea efectul comenzilor noastre. A doua casetă ne oferă opțiuni fine de ajustare.  

Casetele Shadows, respectiv Highlights sunt prevăzute cu câte 3 
cursoare: Amount, Tonal Width şi Radius. 

Cursorul Amount reglează intensitatea efectului. 

Cursorul Tonal Width controlează amplitudinea tonurilor de umbre ce 
vor fi modificate. Valorile mici modifică doar zonele foarte întunecate, 
valorile mai mari afectează şi zone de tonalități mai deschise. Valorile 
mari vor modifica şi griurile mijlocii. 

Radius se referă la numărul de pixeli înconjurători de care se va ține 
seama la calcularea modificarilor asupra unui punct şi deci la mărimea 
zonei care va fi modificată. Un radius mare va duce la modificări pe arii 
mai mari. 

Caseta Adjustments conține cursoarele: 

Color Correction ‐ al cărui efect este explicat de denumire; modificarea umbrelor poate afecta nuanțele 
de culori; Color Correction permite remedierea nuanțelor (trebuie să observăm cu atenție, mai ales 
culoarea pielii). 
Midtone Contrast ‐ când luminăm umbrele, scade contrastul imaginii şi este nevoie de ajustarea 
contrastului; acest cursor poate avea ca efect întunecarea umbrelor şi luminarea luminilor, aşa încât 
trebuie procedat cu multă atenție. 
Black Clip şi White Clip ‐ unele imprimante nu pot reproduce diferențele mici de nuanțe din unbrele 
adânci şi din luminile strălucitoare. Deşi imaginea conține informații în intervalul 0 ‐ 255 pe fiecare 
culoare (sau 0 ‐ 100%), imprimantele uzuale reproduc corect în intervalul (aproximativ) 10 ‐ 240 (5 ‐ 
95%). În mod obişnuit Photoshop compensează punctele de negru şi de alb, dar e bine să testați înainte.  

Ajustând nivelul umbrelor vor fi afectați doar pixelii de tonalități închise, de asemenea, ajustând nivelul 
luminilor, vor fi afectați doar pixelii luminoşi.   
 
Atenţie : aplicarea în exces a unor corecturi poate duce la apariția de halouri la granița dintre zonele 
întunecoase şi cele luminoase. 
 67 
 

 
 
 
Auto Levels, Auto Contrast, Auto Color 
 
Comanda Auto Levels (Niveluri automate) ajustează automat punctul alb şi negru dintr‐o imagine. 
Folosind Auto Levels mărim contrastul unei imagini întrucât valorile pixelilor sunt dilatate. (Image > 
Adjustments > Auto Levels). 
 
Auto Contrast ajustează automat contrastul unei imagini. 
Auto Contrast poate îmbunătăți înfățişarea multor imagini fotografice sau în tonuri continue. Nu 
îmbunătățeşte şi imaginile în culori plate.( Image > Adjustments > Auto Contrast) 
Comanda Auto Color ajustează contrastul şi culoarea unei imagini analizând imaginea pentru a identifica 
umbrele, griurile de mijloc şi puncte luminoase.(Image > Adjustments > Auto Color). 
 
Imaginea originală                   Auto Levels                            Auto Contrast                       Auto Color 

 
 
Color Balance 
 
Vom vedea în continuare cum se poate ajusta balanța de culoarea a unei imagini, aducând‐o mai mult 
spre partea caldă sau rece a spectrumului culorilor. 
 
Deschideți o imagine în fereastra de lucru. Vom „răci” şi vom „încălzi” această imagine folosind controlul 
balanței de culoare, pe care puteți să o accesați din meniul Image > Adjustments > Color Balance 
[Ctrl+B].  
 68 
 

 
Se va deschide caseta de dialog a  acestei comenzi. 
 
Vom ajusta nivelurille Cyan – Red [Cyan – Roşu] şi Yellow – Blue [Galben – Albastru], acestea fiind 
nuanțele care afectează tonurile reci şi cele calde într‐o imagine.  
 
Pentru a încălzi temperatura culorilor temperatura 
culorilor,  introduceți în prima caseta a Collor Level 
[nivelului de culoare] , corespunzătoare Cyan‐Red 
valoarea pozitivă de 25 , iar în ultima, 
corespunzătoare Yellow‐Blue  aceeaşi valoare, însă 
negativă ‐25, pentru a putea realiza o balanță a 
culorii mai precisă. 
 
Pentru a răci temperatura de culoare, introduceți o valoare negativă în prima căsuță , ‐30 spre exemplu, 
şi aceeaşi valoare, dar pozitivă, pentru nivelurile de culoare Yellow‐Blue, 30. 
 
*Se introduce de obicei aceeaşi valoare pozitivă şi negativă, pentru că se încearcă mereu o balanță a culorilor pe ambele părți 
ale spectrumului, de unde şi numele comenzii Color Balance. 
 
*Valorile introduse sunt doar pentru a arăta cum funcționează această comandă, şi pentru a putea observa diferența 
temperaturii de culoare 
 
Prin Color Balance aveți control asupra tuturor aspectelor imaginii cum sunt umbrele [shadows],  
luminile [highlights] şi tonurile de mijloc [midtones] în mod individual. 
 
În exemplul ce urmează au fost făcute ajustări pentru tonurile de mijloc. Este posibil să doriți şi ajustarea 
separată a luminilor. Pentru aceasta bifați Highlights şi introduceți noi valori.  Încercați acelaşi lucru 
pentru umbre, bifând Shadows.  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 69 
 

Brightness/Contrast 
 
Comanda Brightness/Contrast vă permite să operați ajustări simple ale gamei tonale a unei imagini. 
Spre deosebire de Curves (Curbe) şi Levels (Niveluri), care aplică ajustări proporționale (nonliniare) 
pixelilor unei imagini, Brightness/Contrast operează aceeaşi cantitate de ajustări fiecărui pixel (o 
ajustare liniară).  
 
Importați o imagine în fereastra de lucru. Alegeți  Image > Adjustments > Brightness/Contrast pentru a 
deschide caseta de dialog a comenzii.  Mutați cursorul pentru a ajusta luminozitatea şi contrastul. 
 
Mişcarea cursorului către stânga scade nivelul, iar 
mutarea sa către dreapta îl măreşte. Numărul din 
dreapta fiecărui cursor reflectă luminozitatea sau 
valoarea constrastului. Valorile pot varia între ‐100 
şi + 100 
 
 

    
 
Comanda Brightness/Contrast nu este recomandată pentru obținerea unui rezultat de înalta calitate 
pentru ca poate avea drept consecință pierderea detaliilor imaginii ajustate. 
 
 
Hue/Saturation (Nuanță/Saturație) 
 
Comanda Hue/Saturation (Nuanță/Saturație) vă permite să 
ajustati nuanța, saturația şi luminozitatea unei componente de 
culoare specifice a unei imagini, sau să ajustați simultan toate 
culorile unei imagini. 
 
 70 
 

Importați o imagine în fereastra de lucru. Alegeți  Image > Adjustments > Hue/Saturation pentru a 
deschide caseta de dialog a comenzii.  [Ctrl+U] 
 
 
Alegeti care culori doriti sa le ajustati folosind meniul flotant Edit: 
 
Alegeti Master pentru a ajusta toate culorile odată. Alegeți una 
dintre gamele predefinite de culoare listate pentru culoarea pe 
care doriți să o ajustațti. Sau luați o mostră de culoare utilizând 
unealta Eyedropper. 
 
Pentru nuanta (Hue), introduceti o valoare sau ajustați cursorul până ce sunteți satisfăcut de culori. 
Valorile afişate în casuța de text reflectă numărul de grade de rotație de la culoarea originală a pixelilor. 
O valoare pozitivă indică o rotație în sensul acelor de ceasornic; o valoare negativă, o rotație în sens 
invers. Valorile pot varia între ‐180 şi + 180. 
 
 
 
Pentru saturație (Saturation), introduceți o valoare sau mutați 
cursorul către dreapta pentru a creşte saturația, sau către stânga, 
pentru a o diminua. 
 
 
 
 
 
 
 
 
Culoarea se mişcă de la sau către centrul roții culorilor. Valoarea 
poate varia între ‐100 (procentaj de desaturare, culori mai terne) 
pana la + 100 (procentaj de creştere a saturației).   
 
 
 
 
Pentru luminozitate (Lightness), introduceți o valoare sau mişcați cursorul către dreapta pentru a creşte 
luminozitatea (adăugând alb unei culori) sau către stânga pentru a o diminua (adaugă negru unei culori). 
Valorile pot varia între ‐100 (procentaj de negru) şi + 100 (procentaj de alb).  
 
 Apasati butonul Reset pentru a anula o setare în casuța de dialog Hue/Saturation. Cu tasta Alt apăsată 
faceți click pe butonul Reset pentru a anula toate modificările şi a reveni la starea inițială a imaginii. 
 71 
 

Desaturate 
 
Comanda Desaturate converteşte o imagine color în valori de gri‐uri (Grayscale), dar lasă imaginea în 
acelaşi mod de culoare. Spre exemplu, el atribuie valori egale de roşu, verde şi albastru fiecarui pixel 
dintr‐o imagine RGB.  Valoarea de luminozitate a fiecărui pixel nu se schimbă. 
Importați o imagine şi aplicați comanda din meniul Image > Adjustments > Desaturate. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Match Color 
 
Comanda Match Color potriveşte culori între mai multe imagini, între straturi multiple, sau între 
multiple selecții de culoare. Permite de asemenea ajustarea culorilor unei imagini prin schimbarea 
luminozității, a gamei cromatice şi neutralizarea aspectului unei culori. Această comandă funcționează 
doar în modul RGB.   
Atunci când folosiți comanda Match Color, indicatorul devine unealta Eyedropper. 
 
Comanda Match Color ajustează culorile unei imagini sursă cu cele ale altei imagini. Aceasta este 
folositor atunci când încercăm să oferim o anumită coerență culorilor din mai multe fotografii. 
 

Gradient Map 
Comanda Gradient Map cartografiază gama de griuri a unei imagini în nuanțele unei culori de umplere 
graduală specificată. Dacă setăm, spre exemplu, o tranziție graduală între două culori, umbrele imaginii 
sunt traduse în unul din capetele cromatice ale culorii de umplere graduală, punctele luminoase în 
culoarea de la celălalt capăt, iar tonurile intermediare sunt reprezentate ca gradații între acestea.   
Deschideți o imagine şi accesați din meniu Image 
>Adjustments > Gradient Map 
Va apărea caseta de dialog a comenzii: 
 
Specificați tipul de culoare de umplere graduală  pe 
care doriți să o utilizați accesând meniul flotant şi 
apăsând click. 
 
Puteți încărca alte culori graduale predefinite, sau crea altele noi. 
 72 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Selective Color 
 
Corecția Selective Color ne permite să modificăm cantitatea de culori secundare în oricare din culorire 
primare din imagine, selectiv, fără a afecta celelalte culori primare. De exemplu putem scădea cantitatea 
de cyan în nuanța de verde (verdele este o culoare conpusă din albastru şi galben, fără a afecta cyanul 
din nuanța de albastru. Comanda acasta este folosită atât în modul de culoare RGB cât şi în CMYK. 
Înainte de a accesa comanda trebuie să ne asigurăm că în paleta de Channels canalul compozit este 
vizibil şi selectat.  
 
Image > Adjustments > Selective Color sau 
Layer > New Adjustment Layer > Selective Color 
 
Alegeți din imagine cu ajutorul cursorului transformat în Eyedrop Tool culoarea pe care doriți să o 
schimbați, prin comanda click, sau alegeți culoarea din meniul predefinit Color, în partea de sus a casetei 
de dialog Selective Colors. 
 
Pentru metoda de lucru selctați una din opțiunile Relative sau Absolute, în 
funcție de aria cromatică pe care doriți să acționați (Relative schimbă 
cantitatea existentă de magenta, yellow sau black, cu procentaj pe total, 
Absolute acționează pe valori absolute) 
Mişcați  cursoarele  pentru  a  modifica,  având  opțiunea  de  Preview  bifată 
pentru a vedea transformările. 
 
 
De asemenea, putem salva sau importa setul de modificări efectuate, prin butoanele de Load... şi Save... 
 
 
 
 
 
 
 
 
 73 
 

Channel mixer 
 
Cu Channel Mixer se pot realiza imagini grayscale de calitate, prin 
alegerea procentajului folosit de fiecăre canal de culoare. De 
asemenea este folosit şi în fotografia sepia sau alte tipuri de 
fotografii alterate cromatic. Canalele de culoare sunt imagini 
grayscale reprezentând valoarea tonală a culorilor componente 
(RGB sau CMYK). Folosind Channel Mixer adăugăm sau extragem 
informația grayscale de pe un canal sursă şi o adăugăm canalului 
selectat. 
 
 
 

 
 

Photo filter 
 
Photo Filter este una din posibilitățile de a corecta balansul pe 
alb greşit, dar poate fi folosit şi pentru a da o dominanță de 
culoare imaginii, acționând ca un nou layer transparent 
colorat. 
Meniul casetei are opțiuni de setare a tipului de filtru, de 
culoare a sa şi de reglare a densității. Cu opțiunea Preview 
aleasă, bifând sau debifând Preserve Luminosity, observăm 
felul în care acest filtru acționează (fie acoperă uniform 
imaginea dacă Preserve Luminosity este debifat, fie afectează 
doar zonele de tonuri închise şi medii, lăsând pe cele albe 
luminate. 
 
 Image > Adjustments > Photo Filter 
 74 
 

 
 
Exposure 
 
Caseta  dee  dialog  Expo
osure  este  peentru  a  face  ajustări  tonaale  în 
special pentru imaginile HDR, dar lu ucrează şi cu  imagini de 8 8 şi 16 
biți. 
Modificările 
i făcute  sunnt  de  tip  lineear  pe  întreagga  gamă  de  culori 
din imaginne.  
 
Importați o imagine în programul Ad dobe Photosh hop. 
 
 
Image > Adjustments 
A > Exposure 
 
Avem  opțțiunile  Exposure  pentru  a a regla  extrem minilor  şi  care  afectează  foarte 
mitățile  scăriii  tonale  a  lum f
puțin pe ccele întunecaate; Offset care întunecă ttonurile inchisse şi pe cele  medii din imaagine fără a aafecta 
pe cele luminoase; Gam mma pentru definirea gam mei tonale. 
Cu  ajutorrul  instrumen ntului  Eyedrop  putem  selecta  care  anume  ton  din  imagine  să  fie  modificat, 
instrumen nt folosit de ccei cu mai muultă experiențță în acest sofft. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 75 
 

Invert 
  
Image > Adjustmets > Invert 
Aceasta comandă transformă imaginea originală într‐o imagine negativ, asemeni peliculei de film 
fotografic, după developare.  
 
  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Equalize 
 
Comanda Equalize redistribuie valorile 
luminoase ale pixelilor pentru a avea 
reprezentarea completă a scalei valorilor 
luminoase, transformând  valoarea cea mai 
luminoasă din imagine în alb, iar pe cele 
întunecate în nergu. Este indicată folosirea 
comenzii Equalize în combinație cu paleta 
Histogram.   
 
 
Putem acționa asupra intregii imagini sau putem face oselecție pe ea, după care : 
Image > Adjustments > Equalize 
Şi două opțiuni dacă am făcut o selcție:  Equalize Selected Area Only (acțiunea  se limitează doar la yona 
selectată) şi Equalize Entire Image Based On Selected Area (acționează în funcție de informația pixelilor 
selectați.  
 76 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Posterize 
 
Posterize lucrează cu numărul de tonuri din imagine. Pentru fiecare canal de coloare din imagine el 
asignează numărul de nivele pe care noi îl setăm în caseta lui de opțiuni. Astfel, pentru două niveluri 
tonale asignate unei imagini RGB, el va crea o imagine în şase culori (două pentru fiecare canal R, G, B) 
Comanda este folosită pentru diferite efecte speciale. 
 
Image > Adjustments > Posterize , introducem numărul dorit şi click OK 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Variations 
 
Cu comenzile de bază de care dispune, fereastra Variations indică 
mai multe posibilități de schimbare a tonurilor de culoare în 
imagine, fie la nivelul celor întunecate, medii, luminate sau 
suprasaturate. 
 
 

 
 
 77 
 

 
7 PHOTOSHOP ŞI POSIBILITĂȚILE LUI 

FILTRELE ŞI EFECTELE DIGITALE 

Filtrele (formule matematice (numite algoritmi), care la aplicarea într‐o imagine, execută o anumită 
sarcină) pot fi folosite pentru a îmbunătăți sau a adăuga efecte vizuale în fotografii. Filtrele puternice duc 
la imagini precise şi clare. Filtrele cețoase vă ajută să creați efecte cum ar fi profunzimea câmpului şi să 
combinați anumite zone din imagine. Filtrele artistice adaugă textură, culoare, tuşe de pensulă şi multe 
alte efecte vizuale. 

Filtrele în Photoshop pot fi utilizate pentru îmbunătățirea imaginilor sau pentru obținerea unor efecte 
artistice pe acestea. 

Toate metodele de prelucrare a imaginii digitale, indiferent dacă acțiunea constă în retuşarea lor sau 
aplicarea de efecte speciale, generează un sistem rasterizat, care din punct de vedere matematic este o 
matrice, unde pixelii (=pătratele care formează imaginea bitmap) primesc valori în funcție de culoarea şi 
luminozitatea lor. Fiecare pixel are o culoare constantă pe întreaga lui suprafață, culoare ce este 
memorată de calculator sub forma unei valori. Culorile folosite în imaginile digitale se grupează în palete 
de culori.  

Aplicarea de filtre se face diferențiat, în funcție de tipul layerului sau de alte caracteristici: 

• Filtrele se aplică doar pe layerele active şi vizibile sau pe selecții 
• Pentru imaginile de 8 biți pe canal (24 biți), majoritatea filtrelor pot fi aplicate prin fereastra 
Filter Gallery 
• Filtrele nu pot fi aplicate în modul Bitmap sau Indexed color 
• Unele filtre sunt funcționale doar în modul RGB 
• Toate filtrele pot fi aplicate pe imagini de 8 biți. 

Exemplu: următoarele filtre pot fi aplicate şi pe imagini de 16 biți:  Liquify, Average Blur, Bilateral Blur, 
Blur, Blur More, Box Blur, Gaussian Blur, Lens Blur, Motion Blur, Radial Blur, Sampled Blur, Lens 
Correction, Add Noise, Despeckle, Dust & Scratches, Median, Reduce Noise, Fibers, Lens Flare, Sharpen, 
Sharpen Edges, Sharpen More, Smart Sharpen, Unsharp Mask, Emboss, Find Edges, Solarize, De‐
Interlace, NTSC Colors, Custom, High Pass, Maximum, Minimum, şi Offset. 

Exemplu: următoarele filtre pot fi aplicate şi pe imagini de 32 biți:: Average Blur, Bilateral Blur, Box Blur, 
Gaussian Blur, Motion Blur, Radial Blur, Sampled Blur, Add Noise, Fibers, Lens Flare, Smart Sharpen, 
Unsharp Mask, De‐Interlace, NTSC Colors, High Pass, şi Offset. 

De asemenea putem completa posibilitățile programului prin instalarea de diferite plug‐inuri. 

În momentul în care începem lucrul pe o imagine, este indicat să păstrăm o copie a originalului, fie prin 
duplicarea fişierului în Adobe Photoshop (în meniul principal : Image > Duplicate > şi redenumim copia 
creată), fie salvându‐o sub un alt nume pe spațiul hard‐discului, fie prin click dreapta pe bara imaginii şi 
alegerea comenyii de Duplicate). 
 78 
 

Meniul  Filter  oferă o paletă foarte largă de moduri şi opțiuni de filtrare. Să trecem deci la analiza 
individuală a acestora. 

Aplicarea de filtre poate dura mai mult timp, în funcție de 
dimensiunea imaginii, coplexitatea efectului şi configurația 
hardware a computerului.  

Pentru a aplica un filtru pe intreaga suprafață a layerului, ne 
asigurăm ca acesta este selectat, sau că selecția existentă este cea 
dorită. Apoi alegem din meniul Photoshop : Filter > şi efectul dorit. 
Dacă o casetă de dialog se va deschide, înseamnă că efectul nu 
poate fi aplicat pe imaginea selectată, datorită unuia dim motivele 
specificate anterior. 

 Galeria de Filtre 

Adobe Photoshop > Filter > Filter Gallery… > alegem filtre > click OK 

Felul în care este realizată fereastra de display a Filter Gallery permite vizualizarea modificărilor nu doar 
în momentul validării acțiunii, ci chiar în timpul lucrului. 

zona de vizualizare 

meniul de opțiuni filtre 

imaginile în miniatură pentru 
previzualizarea efectului 

meniul pop‐up al tipurilor de filtre pentru 
cei care cunosc efectele 

opțiunile proprii fiecărui filtru 

lista filtrelor aplicate, pentru rearanjare, 
reeditare, ascundere, sau ştergere 
 79 
 

Descrierea Filtrelor 

Artistic Filter – o gamă foarte largă de transformări pot fi aplicate imaginii sau unor parți din ea. 

Filtrele pot fi aplicate în ordinea selectării lor. Rearanjarea lor se face prin tragerea unuia deasupra 
altora aplicate, ceea ce duce la o cu totul altă reprezentare. Simbolul ochiului ascnde sau afişează 
efectul. Simbolul coş de gunoi (Recycle Bin) şterge filtrele aplicate şi nedorite. 

Ulterior, putem controla acest efect (precum şi pe cele 
de Extract, Liquify şi Brush Strokes) prin comanda Fade 
din meniul Edit. Rezultatul este acelaşi dacă aplicăm 
efectul pe un layer separat şi îi schimbăm opacitatea. 

Exemple : 

Cutout  ‐ crează impresia că imaginea a fost contruită din bucăți brute de hârtie colorată 

Dry Brush – pictează marginile imaginii folosind tehnica uscată de colorare, simplifică imagine reducând 
aria cromatică a imaginii la culorile primare. 

Film Grain – aplică un pattern uniform tonurilor întunecate şi tonurilor medii. Tonurile luminate vor 
apărea saturate. Filtrul poate fi folosit pentru uniformizarea unei imagini compuse din mai multe layere 
nefinisate. 

Fresco – picteză o imagine în tehnica de pictură al fresco 

Neon Glow – adaugă tipuri diferite tipuri de străluciri obiectelor din imagine. Se selectează culoarea 
dorită din paleta color picker. 
 80 
 

Paint Daubs – cu o gamă variată de dimensiuni ale instrumentului pensulă, şi diferite posibilități de 
pictare: Simple, Light Rough, Dark Rough, Wide Sharp, Wide Blurry şi Sparkle. 

Plastic Wrap – acoperă imaginea cu un efect de plastic lucios, accentuând zonele cu detalii. 

Rough Pastels – aplică pe imagine grafisme de tip pastel sau cretă, pe un fundal texturat 

Sponge – crează imagini cu zone foarte texturate şi culori contrastante, simulând o pictură cu buretele. 

Watercolor – transformă imaginea în stilul picturii de acuarelă, simplificând detaliile şi pe alocuri 
saturând culorile. Etc. 

Blur Filter – estompează zonele în care este aplicat (pe întreaga suprafață sau selectiv), creând efectul 
de „în ceață”. 

Mai multe opțiuni ale efectului înseamnă o mai mare precizie şi acuratețe : 

Blur şi Blur More – reduc, cu intensitate diferită, contrastul dintre pixelii vecini, în zonele din imagine 
unde apar schimbări semnificative de culoare 
Gaussian Blur – pentru atenuarea contrastului dintre pixeli se foloseşte ecuația lui Gauss 
Radial Blur – are două opțiuni: Spin – efectuează o estompare care arată de parcă imaginea s‐ar învârti 
în jurul unui punct fix, aflat în centrul său; Zoom – oferă efectul produs de un aparat ipotetic de 
mărit/micşorat aplicat asupra imaginii 
Smart Blur – atenuează contrastul în interiorul unor regiuni de pixeli, pe care le delimitează pe baza 
asemănării pixelilor 
Motion Blur – poate crea liniile ce sugerează mişcarea şi apar în spatele obiectelor aflate în viteză mare, 
în momentul fotografierii.  
Lens Blur – permite controlarea efectului de estompare în cele mai mici detalii, pornind de la calitatea 
blurului până la crearea unui zgomot pe imagine, fără a afecta culoarea. 
 

Brush Strokes ‐  crează efectul de plasticitate sau pictură, prin folosirea diferitelor pensule şi pensulații. 
Unele adaugă granulație, culoare, zgomot, detalii pe margini sau texturi. Toate aceste efecte pot fi 
aplicate prin Filter Gallery. 

 
 81 
 

Render – crează forme 3D, paternuri de nori, paternuri de refracție şi simulează reflexii de lumină în 
imagine. Pot fi create astfel obiecte 3D(cuburi, sfere, cilindri).  

Clouds – generează un patern uniform de „vapori” folosindu‐se de valori aleatorii care variază cromatic 
între culorile din fundal şi cele din prim plan. Filter > Render > Clouds. Folosirea acestui efect înlocuieşte 
imaginea original. 

Difference Clouds – foloseşte valori generate aleatoriu, asemeni filtrului Clouds. Dar acest filtru 
combină imaginea de „vapori” cu pixelii imaginii originale.  

Lens Flare – simulează refracția cauzată de lumina incidentă pe o lentilă de obiectiv. Putem specifica 
locația, intensitatea şi direcția ei.  

Lighting Effects – permite realizarea unor efecte de lumină direcționată de tip spot, uniformă sau 
direcționată, prin 17 stiluri de iluminare şi patru seturi de proprietăți ale luminii. De asemenea se pot 
utiliza texturi grayscale (bump maps) pentru a obține efectul 3D. 

Sharpen – conturează imaginile estompate prin creşterea contrastului la nivelul pixelilor 

Sharpen – găseşte zonele din imagine unde există modificări semnificative de culoare (ex. marginile unui 
obiect) şi măreşte contrastul între pixeli componenți 
Sharpen More – face acelați lucru, dar cu o intensitate mai mare, ca şi cum s‐ar aplica Sharpen de două 
ori 
Sharpen Edges – nu afectează întreaga imagine, ci doar zonele care reprezintă margini de obiecte 
Unsharp Mask – localizează doi pixeli vecini cu o diferență a valorilor strălucirilor pe care o specificați şi 
măreşte contrastul lor cu o cantitate pe care o specificați.  
 
Smart Sharpen – are acelaşi efect dar controlul graficianul asupra imaginii e total.  

Sketch – adăugarea de texturi pe imagine, fie pentru un efect 3D, fie pentru plasticitate (Bas Relief  ‐ 
pentru a scoate în evidență relieful imagininii, pornind de la zonele luminte şi întunecate;  Chalk & 
Charcoal ‐ redesenează tonurile medii şi cele luminoase, pe un fundal închis. Cu efect de cărbune şi 
cretă; Charcoal – crează efectul de posterizare; Chrome – redă suprafața cu impresie de polizare, după 
aceea ăutem folosi comanda Levels pentru mai mult contrast pe imagine, Conté Crayon – folosşte 
culorile din prim plan pentru zonele întunecate şi pe cele din fundal pentru luminozitate; Graphic Pen – 
linii fine pentru a accentua detaliile dintr‐o imagine, în special pentru imaginile scanate; Halftone 
Pattern – simulează efectul de halftone, pe o gamă largă de griuri; Note Paper – imaginea apare ca 
tipărită pe hârtie realizată manual; Photocopy – efectul de fotocopiere etc. ) 

Dar lucru cu filtre presupune îninte de toate experimentarea lor şi trecerea în practică. Faceți scurte 
aplicații pentru fiecare dintre ele pentru a vedea acțiunea lor şi pentru a câştiga îndemânare. 

 
 82 
 

ACȚIUNI ŞŞI EFECTE COMPLEXE ÎN A
ABOBE PHOTO
OSHOP CS2 

Față de veersiunile ante
erioare, Adobbe Photoshop p CS2 introducce câteva com menzi foarte u
utile şi compllexe, 
în compleetare la ceea cce era deja offerit: Abobe B nda Vanishing 
Bridge pe carre deja l‐am sttudiat, coman
Point, Imaage Warp, No oise Reductio on, Spot Healing Brush, On ne‐click Eye R
Reduction, Opptical lens 
Correction, Smart Sharpen etc.  

Să analizăăm individual unele din elee pentru a ved
dea avantajelle lor. 

Vanishingg Point 

Iată deci ffelul în care, d nt putem sa accentuăm sau sa exagerăm
datorită acesttui instrumen m 
monumettalitatea unei clădiri. Însă şşi în acestă sittuație suntem
m constrânşi d
de tipul de im
magine, dacă 
elementele componen nte ne lasă să folosim instrumentul Van nishing Point. 

Filter > Vaanishing Poin
nt > meniul de
e opțiuni ale intrumentului 

În
n fereastra Vaanishing Point, meniul estee 
fo
oarte uşor navigabil: 

un marquee to ool pentru a ccrea rețeaua de 
perspectivă, dacă nu alegem m una predeffinită, 
un stamp tooll pentru a mu ultiplica 
suuprafețele în perspectivă, brush tool caare 
acționează ideentic dar prin desen manuaal, 
trransform toool, eyedroppe er tool pentru
u 
coontrolul culorrii, hand tool pentru naviggare 
pe pagină şi zooom pentru m magnifiere. 
 83 
 

Image Waarp 

Edit > Traansform > Waarp > meniul d
de lucru  Custtom al intrum
mentului 

În meniu avem posibiliitatea de a aleege tipul de W
Warp, în funccție de forma obiectelor pee care 
le folosim ndru într‐o textură de flori vom folosi 
m. Astfel, dacăă vom „împaccheta” un cilin
opțiunea de Arc (simplu, Lower sau u Upper), în fuuncție de persspectiva obieectului, prin 
tragerea şşi deplasarea punctelor‐anncoră. 

Este un in
nstrument ideeal pentru creearea de imaggini digitale publicitare, daar nu numai. 

Spot Heaaling Brush 

Se găseştte in Tool boxx, şi împreunăă cu Stamp TTool îndepărteeză zone din iimagine 
recreându u‐o. Spre deosebire de Staamp Tool caree multiplică p prin copiere, SSpot Healing Brush acționeează 
calculând informația în n funcție de ppixelii din jur... Astfel, în imaginea dată, a înlocuit barrca texturi din
n 
jurul ei, caalculând lumiina, textura şi forma.  

Instrumen
ntul One clickk Eye Reduction 

Cu foartte mare uşurință putem îndepărta puncctele roşii care se 
formeazză pe pupilă în n momentul îîn care fotogrrafiem folosinnd 
blițul sau un aparat fotografic caree nu dospunee de funcția de 
Red Eye Reduction Fllash. Instrumeentul acesta ffuncționează la 
urând tonurilee de roşu pe zzonele selectate. 
nivelul cculorii, desatu
 84 
 

Optical Lens Correction  

În meniul de navigare Filter > Distort > Lens Correction… găsim această 
comandă care ne permite să corectăm subtil distorsiunile de perspectivă 
care apar în momentul folosirii unui obiectiv superangular sau fish eye, 
când distanța aparatului de fotografiat față de subiect este foarte mică. 

Noua fereastră conținînd meniul instrumentului, este alcătuită din mai 
multe zone : zona de vizualizare, o bară verticală de instrumente în 
stânga, bara şi opțiuni pentru status în partea inferioară şi un meniu 
complex de acțiuni în dreapta care se accesează prin mutarea cursoarelor. 

Putem corecta distorsia imaginii, aberațiile cromatice care au apărut în 
timpul fotografierii, efectul de vignetare (în fotografie acesta înseamnă 
apariția unui halou întunecat pe marginile imaginii, datorate folosirii unui 
parasolar în combinație cu un zoom puternic, etc.), perspectiva verticală şi 
cea orizontală sau putem ajusta colțurile care apar după toate aceste 
transformări digitale.  

Instrumentul Liquify... (Lichefiere) 

Acest filtru permite să rotim, să distorsionăm prin tragere, să deformăm prin întindere sau reflexie o 
zonă dintr‐o imagine sau imaginea întreagă. Se pot face modificări subtile sau de mare impact, ceea ce 
face din acest instrument să fie atât pentru retuşare cât şi pentru creere. Avantajul lui mai constă şi în 
faătul că poate fi aplicat atât pe imaginile de 8 biți cât şi pe cele de 16.  

Intrumentele de opțiuni şi reglaje formale sunt multiple. Astfel bara din stânga accesează mai multe 
instanțe ale Liquify Tool (Forward Warp Tool, Reconstruct Tool, Twirl Clockwise Tool, Turbulence Tool 
etc.) iar caseta din dreapta prezintă opțiunile individuale ale instanțelor. Putem modifica dimensiunile 
instrumentului folosit, tipurile de măşti aplicate şi culoarea lor, layerele.   

 
 85 
 

Crearea de patternuri 

Instrumentul Pattern Maker taie şi reasamblează prin multiplicare modulară o imagine. 

‐ În acest caz s‐a pornit de la imaginea 
mărului, iar programul a generat 9 tipuri de 
patternuri. 

Rezultatul se poate obține prin două metode de lucru: fie prin umplerea unui layer sau a unei selecții cu 
o imagine‐pattern care poate fi alcătuită dintr‐un singur modul sau multiplicări ale acestuia, fie prin 
crearea unui pattern unitar şi salvarea lui ca preset pentru alte compoziții. Datorită opțiunilor multiple 
ale paletei de opțiuni, se pot genera mai multe patternuri, până la găsirea celui mai potrivit. 

Instrumentul Reduce Noise 

Filter > Noise > Reduce Noise 

Zgomotul apare în imagine din mai multe motive. Poate fotografia a fost făcută la o sensibilitate mai 
ridicată a filmului, (ISO 800 de exemplu), poate aparatul digital nu a fost suficient de performant pentru 
a capta cu finețe şi acuratețe imaginea (de exemplu un aparat de 2 Megapixeli), poate condițiile de 
 86 
 

iluminare nu au fost favorabile (într‐un context în care nu putem transporta luminile performante de 
studio, iar singura sursă de lumină este cea a unei lumânări), sau folosim o imagine extrasă dintr‐o alta şi 
o magnifiem etc. Indiferent de motive, un profesionist nu acceptă ca imaginea pe care o crează să 
depindă de alți factori decăt cei aleşi de el însuşi. Programul Adobe Photoshop rezolvă într‐o oarecare 
măsură acest aspect şi înlătură artefactele nedorite prin manipularea canalelor de coloare şi păstrând 
detaliile. Opțiunile din această fereastră permit controlul asupra detaliilor (Preserve Details, Sharpen 
Details), asupra artefactelor (Remove JPEG Artifact) sau zgomotului (Reduce Color Noise) prin cele două 
moduri de lucru : Basic şi Advance (modul Advance lucrează la nivelul canalelor de culoare). 

Smart Objects  

Acest instrument presupune posibilitatea introducerii în imaginea de tip bitmap a unor elemente de tip 
vectorial sau raster (bitmap). Imaginile importate îşi vor păstra caracteristicile originare şi rămân 
editabile. Convertirea unei imagini la Smart Object se face prin 
convertirea întregului layer pe care aceasta se află. Avantajul este: 
putem efectua transformări nondistructive cum ar fi scalarea obiectelor 
de pe un layer fără a pierde calitatea imaginii, importarea fişierelor din 
alte programe (exemplu : Illustrator) şi folosirea lor în compoziție, 
putem aplica diferite transformări (stiluri de layere, opacităşi, moduri 
de warp etc.) etc. 

Layer > Smart Objects > New Smart Layer > şi opțiunile de editare din meniu 

 
 
 
 87 
 

SALVAREA IMAGINILOR CREATE ÎN PROGRAMUL ADOBE PHOTOSHOP 

În momentul în care finalizăm proiectul, nu rămâne decât să îl stocăm pe un suport digital care ne 
garantează că informația nu se va pierde sub nici o formă.  Pe de altă parte trebuie să ne asigurăm că, în 
timp, dacă vom dori să reedităm un proiect mai vechi să putem face acest lucru în profunzime, inclusiv la 
nivelul structurii de layere.  

File > Save As... 

Programul Adobe 
Photoshop poate salva 
imaginile în multiple 
formate de imagine, în 
funcție de necesități. 
Astefl, dacă avem un fişier 
construit din layere şi vom 
dori să îl reedităm în viitor 
şi să nu îl compresăm 
pentru a păstra calitatea lui 
la maxim, îl vom salva ca 
.psd, adică formatul 
Adobe. Dacă dorim să 
salvăm o imagine de 
dimensiuni mici pentru a 
putea fi trimisă sau 
încărcată pe Internet, o 
vom salva in .jpeg, .jpg. Etc. 

Formatele cele mai cunoscute şi mai folosite sunt: .PSD, .BMP, .GIF, .JPEG, .PDF, .RAW, .TIFF. Fiecare din 
ele are alte proprietăți şi alte scopuri. 

.PSD – este format caracteristic Photoshopului; păstrează intacte şi editabile layerele, efectele, măştile 
aplicate; suportă fişiere de maxim 2GB ca marime; poate fi redeschis doar cu programul Adobe 
Photoshop. 

.BMP – acesta este formatul de imagine pe care sistemul de operare Windows îl recunoaşte.   

.GIF – este de obicei folosit pentru imaginile grafice în modul Indexed Color sau în HTML (Hypertext 
Markup Language) sau alte servicii on‐line; păstrează transparența fişierelor;  imaginile în modurile RGB, 
Indexed Color, Grayscale, Bitmap pot fi salvate în formatul CompuServe GIF, cunoscut sub numele de 
.GIF. Imaginea va fi automat convertită în Indexed Color. 

.JPEG – (Joint Photographic Experts Group) acest format este foarte indicat pentru limbajul HTML sau 
alte servicii on‐line; mărimea datelor se degenerează considerabil la acest format de imagine, 
 88 
 

comprimarea JPEG nu este fără pierderi; la fiecare nouă salvare a imaginii JPEG, datele sunt 
recomprimate, aceasta înseamnând că la fiecare proces de salvare calitatea imaginii scade. 

.PDF – (Portable Document Format) păstrează fonturile, designul imaginii, componentele vectoriale dar 
şi pe cele bitmap, dar el rămâne un format de distribuție, nu unul de prelucrare şi stocare a unui fişier‐
imagine; de asemenea, el poate fi acesat şi din alte aplicații Adobe, precum Adobe Acrobat sau Adobe 
Reader; programul Photoshop deschide acest tip de fişier şi îl converteşte automat în raster. 

.RAW – modurile de lucru pentru acest format sunt atât RGB, CMYK, Grayscale cât şi  Multichannel sau 
L.A.B., dar convertirea în .raw nu păstrează structura pe layere; o imagine stocată în format .raw nu este 
la fel cu cea importată .raw din camera digitală pentru că s‐au efectuat deja modicări în conținutul ei, 
dar acest format rămâne unul folositor în momentul în care dimensiunea imaginii depăşeşte 2GB. 

.TIFF – (Tagged‐Image File Format) este folosit mai ales când documentul salvat urmează să fie importat 
într‐o altă aplicație; este indicat în procesul de scanare pentru că poate crea fişiere de până în 4GB 
dimensiune, care la printare vor fi superior calitative; modurile de lucru ale .tiff sunt: CMYK, RGB, Lab, 
Indexed Color, Grayscale şi Bitmap; păstrează structura pe layere şi transparența. 

Alte formate de salvare în Adobe Photoshop sunt: Photoshop EPS, MacPaint, PCX, PICT File, PIXAR, 
PixelPaint, Scitex CT, Targa, Large Document Format PSB, Portable Bit Map. 

Caseta de Save As..., în funcție de formatul ales pune la dispoziție câteva setări: 

As A Copy – salvează o copie a fişierului cu acelaşi nume, pe spațiul de lucru Desktop 

Alpha Channels – salvează odată cu imaginea şi informația de pe canalele alfa  

Layers – setarea va păstra structura de layere 

Annotations – se pastrează toate notele informative despre imagine  

Use Proof Setup, ICC Profile (Windows) – crează un document în care setările de culoare sunt intacte 

Thumbnail (Windows) – salvează un icon pentru fişierul respectiv  

Use Lower Case – transcrie extensia fişierului din litere capitale în litere mici.