Disfunctia sexuala in endometrioza

Introducere

Sexualitatea cuprinde totalitatea organelor si caracterelor legate de functia sexuala si de

natura psihica (erotism, senzualitate, sentiment de iubire). Aceasta este o constructie dinamica, o
combinatie intre identitatea sexuala, comportamentul sexual si atractia sexuala. Sexualitatea este
influentata de factori fizici, psihologici si socio-culturali.
Imaginea de sine este imaginea corporala proprie, de la care se constituie identitatea
sexuala. In psihosexologie, imaginea corpului are functie de simbol, contribuind la formarea si
definirea semnificatiei identitatii sexuale si a tipului sexual al fiecarui individ. Imaginea de sine a
unei femei poate suferi modificari pe parcursul sarcinii/lauziei, in menopauza/imbatranire, in
urma unor interventii chirurgicale in sfera genitala si in unele afectiuni ginecologice cum ar fi
endometrioza.
Cauzele psihologice ale disfunctiei sexuale feminine sunt problemele de cuplu, imaginea de
sine alterata, stima de sine diminuata si tulburarile de dispozitie,
Endometrioza este o afectiune caracterizata prin prezenta tesutului endometrial ectopic ce
se supune fluctuatiilor hormonale in perioada ciclului menstrual si afecteaza aproximativ 2% din
populatia de sex feminine (1).
Endometrioza este o patologie complexa, efectele acesteia avand repercursiuni asupra vietii
sexuale, relatiilor de cuplu, mental health si a imaginii de sine (2).
Cauzele disfunctiei sexuale in endometrioza sunt reprezentate de dispareunie, infertilitate,
consecinte psihice, formandu-se un cerc vicios intre disfunctia sexuala-viata sexuala
nesatisfacatoare-imaginea de sine alterata (3).
Dispareunia este durerea recurenta si persistenta la nivelul tractului genital ce apare in
timpul actului sexual. In functie de localizare, aceasta este poate fi superficiala, localizata la
nivelul introitului vaginal sau profunda adica pelvina. In endometrioza, dispareunia este de tip
profund. Aceasta cauzeaza marked distress si interpersonal conflict (4).
Conform Ferrero et al (2005) endometrioza la nivelul ligamentelor uterosacrate ofera cel
mai mare grad de dispareunie (5). Cozzolino et al (2017) a realizat un studiu in care a spus ca
din pacientele cu endometrioza ce au dispareunie: 82,4% prezinta leziuni de endometrioza la
nivelul ligamentelor uterosacrate, 57,6% prezinta endometrioza la nivelul septului recto-vaginal
cu nodul ce protruzeaza in vagin si 35,9% au endometrioza la nivelul peretelui vaginal anterior
(3).
Exista mai multe ipoteze in ceea ce priveste cauzele durerii: infiltrarea filetelor nervoase,
microsangerari repetate, producerea de mediatori ai inflamatiei sau fixarea structurilor pelvine
produse de fibroza (6). Intinderea leziunilor de endometrioza nu se coreleaza cu gradul
dispareuniei (7).

Materiale si metode

Am realizat un review al literaturii de specialitate, in care am inclus 17 articole in limba

engleza. Scopul acestui articol este de a evidentia efectele dispareuniei din endometrioza asupra
vietii sexuale, vietii de cuplu, imaginii de sine si impactul psiho-emotional.

Rezultate si discutii

Endometrioza, prin efectele sale: dispareunia si infertilitate, are efecte complexe asupra
mental health a pacientei. Dispareunia poate duce la sentimente de rusine, anxietate, stress,
scaderea stimei de sine, afecteaza viata de cuplu si afecteaza imaginea de sine (2, 8, 9). De
asemnea, in timpul actului sexual, persoanele ce prezinta dispareunie tind sa se concentreze mai
mult pe durere, aparand idei hipocondriale si sa se concentreze mai putin pe senzatia de placere.
They are catastrophizing about their pain si au sentimente de neajutorare (10). Apar de asemenea
body image concerns. Dispareunia duce la un numar scazut de orgasme in comparatie cu restul
femeilor si la nevoia intreruperii actului sexual (8, 9).
Infertilitatea asociata in endometrioza, duce in multe cazuri la depresie, anxietate, scaderea
stimei de sine prin presiunea sociala de a procrea, perceptia de esec in a indeplini rolul traditional
de femeie si prin autoinvinuire (2, 4, 8, 9).
Endometrioza afecteaza viata de cuplu a doua treimi din paciente, iar una din 10 paciente
considera endometrioza ca fiind motivul divortului (11). Conform unui studiu realizat de Aerts et
al in 2018, 66% din paciente au raporturi sexuale mai rare decat femeile fara endometrioza.
Acest fapt conduce la probleme in viata de cuplu, cum ar fi: frica de separare, frustrare si
ingrijorare cu privier la starea de bine a partenerului (9).
 Conform unui studiu realizat de Fritzer et al in 2013 pe un lot de 125 paciente, 34% din
paciente prezinta phychological tension in timpul actului sexual, 41% prezinta physical tension,
in timp ce numai 26% din paciente prezinta physical and psychical relaxation. Doua treimi din
paciente se tem de durere in timpul actului sexual. Dispareunia are efecte majore asupra actului
sexual,11% din paciente fiind nevoite sa intrerupa fiecare act sexual, iar 30% din paciente au
relatat ca intrerup frecvent actul sexual (12). 46% din paciente relateaza faptul ca suporta durere
in timpul actului sexual pentru a satisface partenerul, pentru a evita conflicte, pentru a mentine
imaginea de femeie ideala, din motive de resemnare si sacrificiu pentru starea de bine a
partenerului (9, 12). 30% din paciente au ca prima motivatie a actului sexual conceptia (12).
O treime din pacienta simt nevoia sa comunice mai mult cu partenerul despre dispareunie
si despre problemele din timpul actului sexual. Tot o tremie din femeile incluse in lot nu se simt
un partener de viata destul de bun (12).
Raspunsul partenerului in ceea ce priveste dispareunia si problemele sexuale din cuplu,
moduleaza simptomatologia pacientei. S-a demonstrat ca reactiile negative rare si ajutorul in
copingul durerii din partea partenerului sunt asociate cu o satisfactie sexuala crescuta (10, 13).
Femeile care sufera de endometrioza prezinta o susceptibilitate mai mare in a dezvola
tulburari psihice, din cauza anxietatii, depresiei, un rol cheie jucand infertilitatea (14). Intr-un
studiu realizat de Bergqvist si Theorell, acestia au relatat ca aproximativ una din doua paciente
infertile cu endometrioza au solicitat la un momentdat ajutor psihiatric (15). Scorul BDI (Beck
Depresion Inventory) a relevat ca 86,6% din paciente cu endometrioza sufera de depresie, dintre
care 63,5% sufera de depresie moderat-severa si severa. Scara HAM a relevat ca 87,5% din
paciente prezinta anxietate. De asemenea s-a gasit o corelatie intre gradul crescut al durerii si
scor HAM crescut (2).
Exista doua modalitati prin care endometrioza se poate trata: tratament medicamentos si
excizie chirurgicala a leziunilor. Dupa excizia chirurgicala a leziunilor, McCoy Female Sexuality
Questionnaire a relevat o satisfactie sexuala crescuta, mai putine probleme de natura sexuala,
insa satisfactia in ceea ce priveste viata de cuplu nu s-a modificat (16). Ferrero et al (2007) a
relevat prin Global Sexual Satisfaction Index dupa interventia chirurgicala: cresterea satisfactiei
in timpul actului sexuale, frecventa crescuta a raporturilor sexuale, relaxare in timpul actului
sexual si satisfactie crescuta dupa terminarea actului sexual. Nu au existat imbunatatiri in
comunicarea cu partenerul de viata, nu a avut loc o crestere in ce priveste intereseul fata de actul
sexual si nu au existat imbunatatiri in viata de cuplu (17). Urmarirea pe parcurs de 12 luni a
relevat faptul ca cresterea calitatii actului sexual nu a fost direct proportionala cu disparitia
dispareuniei, rezultand faptul ca dispareunia are efecte pe termen lung asupra vietii sexuale, chiar
si dupa disparitia acesteia. Cauzele sunt cel mai probabil: ideile hipocondriale cu pierderea
senzatiei de placere, asteptarile scazute in ceea ce priveste imbunatatinerea calitatii actului
sexual, stima de sine scazuta, anxietate (16,17).

Concluzii

Managementul dispareuniei din endometrioza trebuie abordat multidisciplinar: ginecolog,

psiholog, psihoterapeut, sexolog. De multe ori anamneza poate fi dificila din cauza sentimentelor
de vina, rusine, anxietatii. In timpul consultatiei atmosfera trebuie sa fie cat mai relaxata dar in
acelasi timp profesionala, iar pacienta trebuie sa simta ca i se acorda suficient timp.
Pacientei trebuie sa i se adreseze intrebari deschise cu privire la viata sa sexuala: de cat
timp exista dispareunie, cat de frecvent apasre, frecventa actelor sexuale, daca dispareunia este
superficiala sau profunda, daca exista alte zone dureroase, daca exista placere si lubrifiere in
timpul actului sexual, daca dispareunia afecteaza viata de cuplu si daca e necesara intreruprerea
actului sexual. Anamneza este importanta in orientarea diagnosticului de endometrioza,
consecintele psihologice, relatiile de cuplu si calitatea vietii sexuale in endometriozei depinzand
de factorul “TIMP”.

(1) Ballard, K. D., et al. "Can symptomatology help in the diagnosis of endometriosis? Findings
from a national case–control study—Part 1." BJOG: An International Journal of Obstetrics &
Gynaecology 115.11 (2008): 1382-1391.
(2) Sepulcri, Rodrigo de P., and Vivian F. do Amaral. "Depressive symptoms, anxiety, and
quality of life in women with pelvic endometriosis." European Journal of Obstetrics &
Gynecology and Reproductive Biology 142.1 (2009): 53-56.
(3) Cozzolino, Mauro, et al. "Evaluation of sexual function in women with deep infiltrating
endometriosis." Sexual & Reproductive Healthcare 16 (2018): 6-9.
(4) Cassis, Charlotte, Sambit Mukhopadhyay, and Edward Morris. "Dyspareunia: a difficult
symptom in gynaecological practice." Obstetrics, Gynaecology & Reproductive
Medicine (2017).
(5) Ferrero, Simone, et al. "Quality of sex life in women with endometriosis and deep
dyspareunia." Fertility and sterility83.3 (2005): 573-579.
(6) Chopin, Nicolas, et al. "Operative management of deeply infiltrating endometriosis: results
on pelvic pain symptoms according to a surgical classification." Journal of minimally invasive
gynecology 12.2 (2005): 106-112.
(7) Vercellini, Paolo, et al. "Deep endometriosis: definition, pathogenesis, and clinical
management." The Journal of the American Association of Gynecologic Laparoscopists 11.2
(2004): 153-161.
(8) Desrochers, Geneviève, et al. "Do psychosexual factors play a role in the etiology of
provoked vestibulodynia? A critical review." Journal of sex & marital therapy 34.3 (2008): 198-
226.
(9) Aerts, Leen, et al. "Psychosocial impact of endometriosis: from co-morbidity to
intervention." Best Practice & Research Clinical Obstetrics & Gynaecology (2018).
(10) Lemieux, Ashley J., et al. "Do romantic partners' responses to entry dyspareunia affect
women's experience of pain? The roles of catastrophizing and self‐efficacy." The journal of
sexual medicine 10.9 (2013): 2274-2284.
(11) Simoens, Steven, et al. "Endometriosis cost assessment (the EndoCost study): a cost-of-
illness study protocol." Gynecologic and obstetric investigation 71.3 (2011): 170-176.
(12) Fritzer, N., et al. "More than just bad sex: sexual dysfunction and distress in patients with
endometriosis." European Journal of Obstetrics & Gynecology and Reproductive Biology 169.2
(2013): 392-396.
(13) Rosen, Natalie O., et al. "Provoked vestibulodynia: Mediators of the associations between
partner responses, pain, and sexual satisfaction." Archives of sexual behavior 42.1 (2013): 129-
141.
(14) Lorencatto, Carolina, et al. "Evaluation of the frequency of depression in patients with
endometriosis and pelvic pain." Revista da Associação Médica Brasileira 48.3 (2002): 217-221.
(15) Bergqvist, Agneta, and Töres Theorell. "Changes in quality of life after hormonal treatment
of endometriosis." Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica 80.7 (2001): 628-637.
(16) Setälä, Marjaleena, et al. "Sexual functioning, quality of life and pelvic pain 12 months after
endometriosis surgery including vaginal resection." Acta obstetricia et gynecologica
Scandinavica 91.6 (2012): 692-698.
(17) Ferrero, Simone, et al. "Dyspareunia and quality of sex life after laparoscopic excision of
endometriosis and postoperative administration of triptorelin." Fertility and sterility 87.1 (2007):
227-229.