AN V CURSUL 1

YOGA ŞI PSIHOTERAPIA PRIN ENERGIZAREA ARMONIOASĂ A

CENTRILOR DE FORŢĂ (CHAKRA-elor)
(continuare la cursul nr. 48. AN IV)

La nivelul lui SAHASRARA, fiinţa deja depăşeşte pentru totdeauna

dualismul polar, aici dispărând aproape complet distincţia dintre „eu” şi ceilalţi,
starea rezultantă putând fi numită în mod aproximativ „conştiinţă cosmică”
dătătoare de extaz divin.
Apropierea obiectivă a Occidentului de psihoterapie implică, dacă privim
cu atenţie, ridicarea conştiinţei din CHAKRA în CHAKRA, aceasta putându-se
realiza chiar dacă procesul de creştere de la un nivel la altul nu este în general
conceptualizat în această terminologie. În cazul psihoterapiei, paranoicul este ghidat către acţiuni
de contact erotic şi senzualitate: indivizii predominant egoişti vor fi la rândul lor orientaţi către o
preocupare mai mare faţă de şi pentru ceilalţi etc. În fiecare situaţie în parte, aceste procese
compensatorii permit detaşarea gradată a fiinţei de perspectiva limitativă care a condus la
instalarea stării predominante de boală, nefericire şi suferinţă.
Orice tehnică yoghină corect şi consecvent realizată (care evident este adecvată situaţiei
cazului respectiv) are drept scop să ajute practicantul să se elibereze de perspectivele înguste şi
penibile ale CHAKRA-elor inferioare pentru a ajunge să privească preponderent lumea de la
nivelul celor superioare. Practicile spirituale, continenţa, sublimarea, asceza, acţiunile detaşat
realizate pentru ceilalţi, studiul filosofiei spirituale, controlul suflului prin respiraţie conştientă
(PRANAYAMA), concentrarea şi meditaţia, toate ne ajută în final să diminuăm ataşamentul faţă
de nivelurile joase şi primitive de funcţionare, facilitând dezvoltarea accelerată a unei înţelegeri
superioare, mult mai ample, sublime, înţelepte.
O focalizare predominantă asupra primelor trei CHAKRA-e şi asupra următoarelor două
într-o proporţie ceva mai redusă a fost asociată diferitelor şcoli clasice de psihologie, care descriu
lumea din perspectiva acestor CHAKRA-e. Atunci când studiem consecvent şi sistematic centrii
superiori de forţă, depăşim totuşi cu mult cadrul curentelor psihologiei moderne şi adeseori chiar
părăsim câmpul obişnuit de experienţă al acestora.
Deplasarea nivelului predominant al conştiinţei de la al treilea centru de forţă
(MANIPURA CHAKRA) în al patrulea (ANAHATA CHAKRA), de la al patrulea în al cincilea
(VISHUDDHA CHAKRA) şi aşa mai departe, poate fi însă asociată anumitor şcoli psihologice
dezvoltate de diferitele tradiţii spirituale. În tradiţia yoghină există numeroase tehnici specifice
care trezesc gradat în fiinţa practicantului stări ample de conştiinţă care sunt caracteristice
fiecărui centru de forţă în parte. BHAKTI YOGA sau YOGA devoţiunii, de exemplu, ajută
trezirea, amplificarea şi canalizarea tendinţelor emoţionale, individuale către iubirea pură şi către
înflorirea idealului lăuntric. Ea conduce astfel conştiinţa de pe nivelurile CHAKRA-elor
inferioare pe nivelul centrului inimii (ANAHATA CHAKRA). La rândul său, JNANA YOGA
sau YOGA cunoaşterii şi studiului, care permite atingerea înţelepciunii, conduce fiinţa umană la
focalizarea preponderentă a energiei sale subtile în ultimii trei centri de forţă superiori
(VISHUDDHA CHAKRA, AJNA CHAKRA şi SAHASRARA).
Abordarea consecventă a unei forme anume de YOGA (după ce am atins treptele
măiestriei în HATHA YOGA) depinde totdeauna de temperamentul şi calităţile care au fost
dezvoltate anterior de către aspirantul respectiv.
O altă cale de elevare şi focalizare a conştiinţei pe nivelurile centrilor superiori este pusă
la dispoziţie de practicile predominant meditative ale sistemului RAJA YOGA. Aici, atenţia este
constant şi intens focalizată asupra unui centru de forţă (CHAKRA) anume, ales de practicant.
Tradiţional, în YOGA există două abordări separate ale tehnicilor de meditaţie pe centri de forţă
(CHAKRA-e).
Prima dintre cele două începe de la CHAKRA cea mai de jos, MULADHARA, şi atunci
concentrarea mentală intensă şi perseverentă asupra acesteia (MULADHARA CHAKRA)
durează până când practicantul acumulează suficiente energii vitale (subtile) şi totodată realizează
stări ample specifice acestui centru de forţă (CHAKRA). După ce acest proces a fost îndeplinit cu
succes şi a condus la sinteza sau rezolvarea deplină a tuturor confuziilor ce există la acest nivel,
yoghinul îşi deplasează în continuare atenţia către centrul următor (SWADHISTHANA
CHAKRA) şi oprindu-se cu focalizarea mentală acolo, începe să acţioneze exact precum în cazul
lui MULADHARA CHAKRA. Acest proces puternic şi eficient este totuşi foarte dificil şi uneori
de lungă durată, deoarece aici aspirantul trebuie să-şi găsească drumul printre cele mai primitive
faţete ale sale, fără să fi trezit şi cultivat deloc în prealabil unul sau mai multe dintre nivelurile
mai elevate ale conştiinţei pe care (în cazul dinamizării acestora) el le-ar fi putut folosi întocmai
ca pe un instrument. Din acest motiv (mai ales în cazul celor lipsiţi de forţa mentală şi luciditatea
necesară), apar pericolele de a fi contaminat de manifestările subtile patologice ale centrilor de
forţă (CHAKRA-e) inferiori, neechilibraţi şi de a fi deviat din evoluţia spirituală datorită apariţiei
unor stări predominant perturbate ale conştiinţei.
Cealaltă abordare tradiţională, mult mai răspândită, implică evitarea concentrării
constante şi a meditaţiei yoghine numai asupra centrilor de forţă (CHAKRA-e) inferiori până
când nu au fost suficient de bine trezite aspecte sublime, spirituale, de pe un centru superior de
forţă (SAHASRARA, AJNA CHAKRA şi VISHUDDHA CHAKRA), acesta fiind totdeauna ales
în conformitate cu înclinaţiile spontane şi cu disponibilităţile deja trezite ale aspirantului.

SAHASRARA
CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ

Al şaptelea şi cel mai înalt centru care ne pune în legătură cu DUMNEZEU este situat, în
plan subtil, la nivelul creştetului capului. El este numit uneori în mod impropriu "CHAKRA
coronară". Atunci când conştiinţa fiinţei umane este pe deplin dezvoltată şi plenar înflorită, ea se
focalizează preponderent aici.
Tradiţia de a aşeza o coroană de aur - regească - împodobită cu anumite pietre preţioase
pe capul unui rege provine de fapt din ideea că fiinţele umane cu conştiinţa cea mai elevată şi
care au atins înţelepciunea trebuie să conducă o ţară sau grupurile sociale mari. Înţelegerea sa
complexă şi unificată asupra realităţii ultime trebuie să depăşească cu mult pe aceea a supuşilor
săi. Acesta este adevăratul concept de "rege filosof" sau de MARE ÎNŢELEPT.
Importanţa primordială a acestui centru suprem al conştiinţei se întâlneşte de asemenea în
simbolismul majorităţii religiilor. În tradiţia creştină se obişnuia, deloc întâmplător, ca anumiţi
călugări să-şi radă zona creştetului, lăsând aici un cerc gol. În tradiţia secretă evreiască aceeaşi
zonă se acoperă cu o calotă sferică. Arta religioasă împodobeşte adesea zona creştetului cu un
nimb sau cu un halou luminos.
Indienii Hopi spun cu privire la legătura omului cu acest centru: „Aici (zona creştetului),
când el (omul) s-a născut era un punct moale care era „uşa deschisă” prin care el a primit viaţa şi
putea să comunice cu Creatorul său - DUMNEZEU. În momentul ultimei faze a creaţiei sale,
punctul moale s-a întărit, iar pentru el uşa s-a închis. Ea rămâne închisă astfel până la moartea lui
(cu excepţia iniţiaţilor care ajung să o deschidă în timpul vieţii pământeşti), deschizându-se
atunci pentru ca viaţa sa să plece în mod tainic aşa cum a venit...”
Tradiţia yoghină secretă acordă o semnificaţie similară acestei zone care este moale la
copil, indicând că ea se întăreşte gradat pe măsură ce calităţile intuitive ale copilului diminuează,
pe măsura ce are loc dezvoltarea şi amplificarea aspectului raţional şi a funcţionării predominante
a egoului. Punctul yoghin de vedere arată totuşi că această uşă tainică poate fi redeschisă prin
atingerea celor mai înalte stări de SAMADHI. Yoghinii foarte avansaţi spiritual au conştient şi la
voinţă acces la acest centru. Aceşti yoghini desăvârşiţi devin astfel pe deplin conştienţi în prezent
de cursul luat de evenimentele viitoare. Unii dintre ei sunt cunoscuţi chiar ca anunţându-şi şi
ştiind cu precizie data exactă şi timpul în care conştiinţele lor împăcate şi calme, în compania
discipolilor lor cei mai apropiaţi, îşi abandonează complet detaşate, corpurile fizice. Fără îndoială
că trezirea, stăpânirea, controlul şi gradul de conştiinţă extrem de evoluată pe care toate acestea le
presupun sunt destul de rare.
Doar la nivelul acestui centru suprem toate distincţiile conştiinţei obişnuite sunt aproape
pe deplin anulate. Conştiinţa acum gigantică, datorită trezirii plenare a lui SAHASRARA, este
extinsă în imensitate cu mult dincolo de punctul la care mai poate funcţiona limbajul descriptiv.
O asemenea conştiinţă plenar expansionată cuprinde planete, galaxii sau este extinsă plenar în
TOT Macrocosmosul.
În acest centru există o vastă conştiinţă divină, atotputernică, pură, beatifică ce nu
cunoaşte niciodată limite. Până şi diferenţierea dintre experimentator şi obiectul experienţei
încetează aproape în întregime aici. În tradiţia yoghină secretă, SAHASRARA este reprezentată
printr-un lotus cu o mie de petale, de 3-4 ori mai mare decât cele 6 CHAKRA-e, iar experienţa lui
înaltă, supremă, dumnezeiască este comparabilă numai cu lumina ALB STRĂLUCITOARE,
orbitoare şi foarte intensă a mii de sori. Orice descriere a experienţei beatifice, supreme la acest
nivel trebuie în mod necesar să fie exprimată într-un context extrem de simbolic, încât este foarte
dificil să fie tratată în cadrul psihologiei.
Deşi, într-un anumit sens, această experienţă este dincolo de toate cunoştinţele actuale ale
psihologici moderne, deoarece ea depăşeşte extraordinar de mult limitările psihismului, este
totuşi în mod evident de o importanţă vitală pentru acest subiect. Ea oferă totdeauna un punct de
vedere extrem de bogat în semnificaţii şi foarte avantajos, de la nivelul căruia mintea noastră
poate fi apreciată cu luciditate şi maximă detaşare în modul cel mai clar. Aceasta ne serveşte în
practica autentică YOGA drept punct crucial de orientare. Deşi SAHASRARA se află cu mult
dincolo de domeniul funcţionării mentalului, ea totuşi ne oferă totdeauna cheia unei texturi
inefabile în care funcţionarea şi misterele minţii devin perfect inteligibile.
La nivelul lui SAHASRARA toate aspectele experienţei pot fi în mod armonios integrate
într-o teorie unificată. De altfel, natura esenţială a acestei stări beatifice este atât de complexă şi
plenar dumnezeiască pentru natura fiinţei umane încât, pentru a fi complet descrisă, orice teorie
psihologică trebuie să fie cel puţin în parte compatibilă cu existenţa acestei supreme condiţii
existenţiale care ne face să trăim starea de nemurire şi integrare în eternitatea divină.
= VA URMA =
 YOGA ŞI ASTROLOGIA
(continuare la cursul nr. 48. AN 4)

BERBECUL (ARIES) (21 martie - 20 aprilie)

Zodia berbecului corespunde perioadei de amplificare a influenţei energiilor subtile ale
Soarelui, trecerii de la frig la căldură, de la umbră la lumină.
El este primul semn al zodiacului, situându-se pe o zonă de 30 de grade din cercul
zodiacal, pornind de la echinocţiul de primăvară. Acest prim semn zodiacal simbolizează, înainte
de toate, impulsul primăverii care face să se trezească şi să se amplifice virilitatea (el este semnul
principal corespunzător planetei sau, altfel spus, sferei subtile de forţă a lui Marte), energia uriaşă
a începutului, independenţa şi curajul. BERBECUL este un semn pozitiv sau masculin YANG
(+) prin excelenţă.
Influenţa sa specifică foarte puternică este uneori defavorabilă femeilor, atunci când se
găseşte la descendent în momentul naşterii acestora.
Semnul BERBECULUI, pe care Soarele îl străbate în fiecare an, începând cu 21 martie
până pe 20 aprilie, este un simbol inefabil legat intim de natura focului originar. El este o
reprezentare cosmică a forţei uriaşe primare a focului, care apare strălucind exploziv în primele
momente ale manifestării. Este vorba despre un foc ce este în acelaşi timp creator şi distrugător,
haotic şi prolix (complicat), generos şi sublim, care, dintr-un punct central se difuzează cu
repeziciune în toate direcţiile. Această forţă arzătoare este asimilată cu înflorirea originară a
vitalităţii primare, cu elanul primitiv al vieţii, cu ceea ce un astfel de proces iniţial are drept
impuls pur şi brut, cu descărcarea iruptivă.
Această zodie, în rezonanţă cu culorile roşu şi galben auriu, semnifică afinităţile astrale cu
Marte şi cu Soarele. BERBECUL este o zodie uneori agresivă, hipermasculină care, în multe
cazuri, corespunde unei naturi umane grăbite, precipitate, tumultoase, convulsive, clocotitoare.
Astrologia asimilează un caracter uman fiecărui semn zodiacal, dar precizează totodată că
nu este suficient să fii născut în respectivul semn zodiacal şi că nici nu este necesar să fii născut
într-un anumit semn zodiacal pentru a te integra în tipologia semnului zodiacal respectiv, mai ales
în ceea ce priveşte aspectele binefăcătoare şi calităţile principale ale acestuia. Tipul Berbecului
corespunde în general colericului (emotiv, activ, primar) caracteriologiei moderne care iese în
evidenţă prin vitalitatea sa incandescentă, prin ardoarea sa de a trăi cât mai liber în tumultul şi cu
intensitatea instinctelor sale, prin emoţiile sale puternice de tot felul şi prin senzaţiile sale violente
şi copleşitoare, prin dinamismul existenţei sale plină de pericole, şocuri, bravură.

SINTEZĂ
ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv (YANG (+)), masculin, uneori violent, mobil, diurn.
Exteriorizare, energie, acţiune.
ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: FOCUL (TEJAS), în aspect
dinamic, activ, cardinal (RAJAS).
PLANETA GUVERNATOARE: MARTE: în aspect diurn (YANG.C+)).
SIMBOLIZEAZĂ: începutul, dimineaţa, primăvara, conducătorii, elementul şi energia de
comandă, forţa, violenţa, lupta, impulsul, autoritatea, virilitatea, tinereţea, armele, accidentele la
cap, pericolele de tot felul ce provin de la fier, focul şi armele de foc, animalele carnivore.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: iniţiativele şi acţiunile violente şi arbitrare,
dictatura, revoluţiile.
CALITĂŢI: curaj, iniţiativă, comandă, hotărâre, încredere în sine, dorinţă de autoritate,
generozitate, entuziasm, îndrăzneală, temeritate, idei fulgerătoare (de multe ori geniale), dorinţa
de a realiza imediat mai multe proiecte simultan. Idei foarte personale, mare independenţă.
DEFECTE: aviditate de schimbare, violenţă, aventurierism, impulsivitate, imprudenţă.
Judecăţi pripite, atitudine schimbătoare, lipsă de perseverenţă. încăpăţânare, amestecul în
problemele altor persoane.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: capul şi faţa.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: MANIPURA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: coleric.
MOD: cardinal.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul gândirii.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: idealism.
BERBECUL este noul născut (sugarul) - "eu sunt".
LECŢIA SA: să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este inocenţă şi, la rândul său, trebuie să
înveţe de la ceilalţi că iubirea este încredere.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: RĂBDAREA şi MODERAŢIA.
TREBUIE SĂ EVITE: DISIPAREA ENERGIEI VITALE, ÎNCĂPĂŢÂNAREA ŞI
ALCOOLUL.

TAURUL (TAURUS) (21 aprilie - 20 mai)

Taurul, al doilea semn al zodiacului, se situează între echinocţiul de primăvară şi solstiţiul
de vară.
El simbolizează o mare putere de muncă, fiind totodată un simbol al instinctelor, în
principal al celui de conservare, al senzualităţii, având uneori o înclinaţie exagerată pentru
plăceri. Acest semn este guvernat de Venus; cu alte cuvinte, această parte a cerului se găseşte
într-o armonie perfectă şi intimă cu natura acestei planete.
Zodiei Taurului îi este asociat simbolismul materiei primordiale, al substanţei iniţiale,
care este asimilată cu elementul pământ.
Dacă Berbecului îi corespunde forţa cinetică a locului originar simbolizat printr-un animal
pasional (focos) hiperviril, TAURUL sugerează forţa statică purtătoare de viaţă, caracterizată de
o creatură puternică, cu forme pline, având predominanţă orizontală şi ventrală. Aici guvernează
un spirit al greutăţii, apăsării, lentorii, stabilităţii, solidităţii, densităţii, fixităţii. Acestui semn
hiperfeminin i se ataşează valoarea unui sens profund terestru.
În concertul zodiacal, partitura TAURULUI seamănă cu un cântec bahic închinat lui
Venus. Venus al cărei trup freamătă, iar sângele său clocoteşte, având forme pline şi vibrând de
emanaţii vitale, telurice, cântec de plenitudine lunară în exaltarea mamei natură. Influenţa
TAURULUI dă o natură animală, instinctivă, bogată mai ales în senzorialitate şi senzualitate: a
trăi în acest univers înseamnă a mirosi, a gusta, a atinge, a vedea, a asculta. Aceasta înseamnă o
abandonare aproape completă în faţa poftelor hranei terestre, înseamnă înclinaţia de a se îmbăta
cu încântări dionisiace. Setea sa de viaţă este înrădăcinată într-un temperament plin de vitalitate
solidă şi robustă. El poate să se închidă foarte uşor atât într-o viaţă de plăceri, plină de pasiuni,
cât şi sub jugul unei munci istovitoare, pentru a-şi satisface foamea de a avea.
= VA URMA =
 AN V C 2
YOGA ŞI ASTROLOGIA

TAURUL (TAURUS) (21 aprilie - 20 mai)

(continuare la cursul nr. 1, AN V)

SINTEZA
ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin (YIN,(-)), moderat, nocturn, ascuns.
Interiorizare, voinţă şi materialitate
ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: PAMANTUL
(PRITHIVI), în aspect fix, pasiv, conservator (TAMAS).
PLANETA GUVERNATOARE: VENUS, în aspect nocturn (YIN, (-)).
SIMBOLIZEAZĂ: frumuseţile naturii, terenurile, şesurile, viaţa
câmpului (la ţară) construcţiile materiale, puterea de a rezista, gestiunea, câştigul permanent,
lucrurile stabile şi durabile, elaborarea.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: terenurile, construcţiile publice, agricultura, lumea
finanţelor, băncile şi starea de securitate (siguranţa), stabilitatea, rutina, evoluţia lentă dar sigură.
CALITĂŢI: atracţie pentru manifestările artei şi frumuseţii sub formă concretă, talent
vocal, sentimente durabile, rezistenţă, muncă, răbdare, calm, dispoziţie iubitoare şi înclinată către
plăcere, bună gestiune financiară.
DEFECTE: lentoare, lăcomie, gurmandism, încăpăţânare, inerţie, lene, mândrie exagerată,
prejudecăţi puternice, gelozie, dorinţă nesăţioasă de bani, spirit profitor, posesiv, simplitate,
simplism (necizelare), naivitate.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: zona gâtului.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: MULADHARA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: melancolic.
MOD: fix.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul vorbirii.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: raţionalism.
TAURUL = copilaşul - "eu am".
LECŢIA SA este să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este răbdare iar el trebuie să înveţe de la
ceilalţi că iubirea este iertare.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: OPTIMISMUL şi FLEXIBILITATEA.
TREBUIE SĂ EVITE: ÎNCĂPĂŢÂNAREA ŞI ÎNGĂDUINŢĂ EXCESIVĂ FAŢĂ DE
PROPRIILE SALE SLĂBICIUNI ŞI DEFECTE.

GEMENII (GEMINI) (21 mai - 21 iunie)

Zodia GEMENILOR este simbolul general al dualităţi în asemănare, mergând chiar până
la identitate. Această zodie este imaginea tuturor opoziţiilor interioare şi exterioare, contrarii sau
complementare, relative sau absolute, care se rezolvă într-o tensiune creatoare.
Perioada GEMENILOR marchează începutul verii. Este al treilea semn al zodiacului şi se
situează înaintea solstiţiului de vară. El este semnul principal al planetei MERCUR fiind, înainte
de toate, simbolul dublu al contactelor umane, comunicaţiilor, transporturilor, legăturilor cu
mediul în care trăim, al polarităţii şi chiar al sexualităţii. Unele zodiace nu reprezintă acest semn
prin imaginea obişnuită a doi copii ce se ţin de mână, ci printr-un bărbat şi o femeie şi chiar prin
doi iubiţi intim îmbrăţişaţi.
 După intensitate şi profunzime, acum se manifestă largheţea; după hipermasculin şi
hiperfeminin urmează cuplul masculin-feminin; după Foc şi Pământ urmează Aerul. Aerul
sugerează aici ceea ce este volatil, uşor, mobil, rapid; acest semn este reprezentat, deloc
întâmplător, prin doi tineri îmbrăţişaţi şi este adesea numit „semnul dublu”, căci el ne introduce
în lumea contrariilor polare: masculin - feminin, întuneric - lumină, subiect - obiect, interior -
exterior... Tocmai de aceea acest semn este în rezonanţă cu sfera de forţă a planetei MERCUR,
mesagerul zeilor, care are aripi la picioare şi care poartă, deloc întâmplător, drept emblemă,
caduceul.
În concertul zodiacal, partitura celui de-al III-lea semn s-ar asimila mai degrabă cu
angrenarea în presto a unui fragment muzical. Aici noi nu mai beneficiem de curgerea caldă a
instinctelor, mintea intervine în jocul personalităţii, compunând un cuplu cu sensibilitatea.
Personalitatea nu se bazează pe impulsul liber al vieţii animale şi pe spontaneitatea
suflului natural. Dimpotrivă, ea se elaborează pornind de la un mecanism de apărare, orientat
împotriva supremaţiei afectivităţii; viaţa sensibilă este ţinută sub control, suspectată, circumscrisă
sferei unui eu preocupat să trăiască o viaţă în care totul este planificat şi exagerat gândit. De aici
rezultă un proces de cerebralizare care dă, printre altele, gustul pentru joc, distracţiile având drept
temă dezvoltarea ideilor, elanul inteligenţei.
În concluzie, fiinţa trăieşte un fel de dedublare interioară, şi jumătate din ea simte,
acţionează, trăieşte, în timp ce cealaltă o priveşte atent pe prima acţionând, simţind şi trăind.
Există în acelaşi timp un actor şi un spectator ce-şi urmăreşte jumătatea actor, fiind adesea
răutăcios, maliţios sau dezamăgit.
Această situaţie poate fi întâlnită pe o gamă foarte largă, de la fiinţa înzestrată cu extremă
adaptare până la fiinţa extremei complexităţi.
ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv, masculin (YANG,(+)), steril, volatil, elocvent.
ELEMENT SUBTIL (TATTA) PREDOMINANT: AERUL (VAYU), în aspect
echilibrant, mutabil neutru (SATTVA)
PLANETA GUVERNATOARE: MERCUR, în aspect diurn (YANG,(+)).
SIMBOLIZEAZĂ: elementul aerian, dualitate, iniţiativa în afaceri, efortul intelectual,
relaţiile, comerţul, întreprinderile falimentare, călătoriile, fraţii şi prietenii din copilărie, vecinii,
scrierile, mesajele şi noutăţile.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: comerţul, mijloacele de comunicare, publicaţiile,
cărţile, lumea intelectuală, presa, radioul, televiziunea, mass-media, transporturile, schimbările
constante, tentativele şi experienţele reînnoite, asimilarea (înţelegerea).
CALITĂŢI: exteriorizare, adaptabilitate, inteligenţă, studiu, talent pentru literatură,
călătorii fructuoase, schimbări creatoare, înţelegere uşoară, educaţie, ingeniozitate, supleţe
mentală, elocvenţă, puternică dorinţă de instruire, informare şi împărtăşire a cunoaşterii
dobândite chiar şi altora, curiozitate pentru orice domeniu, raţiune predominantă.
DEFECTE: dualitate şi dispersie haotică a energiilor, nervozitate şi agitaţie, viclenie,
imitaţie, superficialitate, vorbărie goală (pălăvrăgeală), lipsă de afectivitate.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: plămânii, braţele şi umerii.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: ANAHATA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: sanguin.
MOD: mutabil.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul eului celuilalt.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: materialism.
GEMENII = copilul – „eu gândesc”.
LECŢIA SA implică să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este cunoaştere iar el trebuie să
înveţe de la ceilalţi că iubirea este sentiment. .
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: LINIŞTEA INTERIOARĂ, AUTODISCIPLINA,
CANALIZAREA ACŢIUNILOR CĂTRE UN SCOP PRECIS.
TREBUIE SĂ EVITE: epuizarea nervoasă, risipirea energiilor lăuntrice.

RACUL (CANCER) (22 iunie - 22 iulie)

Al IV-lea semn al zodiacului se situează imediat după solstiţiul de vară, când zilele încep
să se micşoreze. Simbolul său care seamănă cu 2 spirale exprimă schimbarea sensurilor mişcării
solare care devine descendentă, în timp ce până aici fusese ascendentă şi reprezintă schematic
valurile vieţii.
Semn lunar, el semnifică interiorizarea, sensibilitatea, timiditatea şi tenacitatea. Odată cu
RACUL se naşte un întreg univers acvatic; el se prezintă ca fiind simbolul apei originare: apele
mamă, calme şi profunde ale izvorului sursă, cuprinzând laptele matern şi seva vegetală. RACUL
care este simbolul acestei zodii este un animal de apă ce trăieşte sub o carapace protectoare.
Spiritului apelor i se asociază în mod intim o valoare internă, de intimitate sau interior,
care ne aminteşte că prefigurările şi elementele latente ale vieţii ce renaşte - germenii, ouăle,
foetuşii şi mugurii - sunt înconjuraţi de cochilii, coajă, matrice, strânşi şi înveliţi, pentru a
adăposti puterea de regenerare închisă în aceste învelişuri (cuirase). De fapt, al IV-lea semn
zodiacal se identifică cu arhetipul matern, aşa cum a fost el schiţat de JUNG: întreaga lume a
valorilor de conţinut şi tot ceea ce este mare şi închide, adăposteşte, conservă, hrăneşte,
protejează şi încălzeşte aproape tot ce este mic. El este principiul matricial şi hrănitor, ce poate fi
găsit în orice sugerează uterul şi pământul matern: profunzimea, abisul, puţurile, grota, caverna,
buzunarul, vasul, adăpostul, casa, oraşul etc. care sunt în legătură cu marele refugiu al umanităţii
sau, altfel spus, cu ceea ce este numit Marea Mamă.
Acest semn este asociat Lunii şi luminii argintii sau cenuşii, care este simbolul planetar al
acestui principiu matricial al psihismului inconştient şi al licăririi vegetative crepusculare, al
pulsiunii vitale, neîncărcată încă de raţiune. În concertul zodiacal, partitura RACULUI este
asimilată atunci când nu este vorba doar de simpla tăcere, cu murmurul melodic al penumbrei sau
cu cântecul visător în clarobscur. Natura RACULUI îşi dezvoltă sensibilitatea sufletească încă
din copilărie, urmând modelul mamei, împletind-o cu lumea sa de subiectivitate, de amintiri, de
vise, de romanesc, de fantezie, de lirism etc.
Rolul RACULUI este în mod esenţial cel al medierii, al mediumităţii şi al mijlocului; el
marchează mijlocul anului şi leagă lumea formală de ceea ce este informat. El este locul
reîncarnării, al trecerii de la zenit către nadir. Fiinţele umane aflate sub acest semn, se bucură de
o mare putere secretă ce le poate favoriza renaşterile ciclice viitoare.
ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ (YIN (-)), fecund, mut, mobil, ascuns,
ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: APA (APAS) în aspect dinamic,
cardinal, activ (RAJAS).
PLANETA GUVERNATOARE: LUNA.
SIMBOLIZEAZĂ: elementul apos, maternitatea, căldura umedă, familia şi casa,
generarea şi procreerea, căminul patern, părinţii, vârsta adultă, fluctuaţia, şansa nesigură, vara.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: masele de oameni, femeile, mulţimile, locurile
publice, monumentele publice, marea, cursurile de apă, vremea şi fluctuaţiile ei, societăţile de tot
felul şi reuniunile, recoltele.
CALITĂŢI: interiorizare, mişcare, emoţie; mare sensibilitate şi sentimentalism; atracţie
pentru viaţa de familie şi de grup; caracter receptiv, senzitiv, simpatii materne; economie,
receptivitate, memorie, tenacitate; puternic influenţat (în bine sau în rău) de anturaj; imaginaţie
fertilă; căutarea unei ambiante calde, plăcute, elevante.
DEFECTE: susceptibilitate, caracter efeminat, schimbător, capricios, timid, nerăbdător,
sensibilitate exagerată; imaginaţie maladivă, fantazare morbidă necontrolată; regrete sterile;
caracter lunatic.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: pieptul şi stomacul.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: SWADHISTHANA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: limfatic.
MOD: cardinal.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul pipăitului.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: materialism.
RACUL = adolescentul - "eu resimt".
LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este devotament iar el trebuie să
înveţe de la ceilalţi că iubirea este libertate.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: ÎNCREDEREA ÎN SINE ŞI ECHILIBRUL EMOŢIONAL.
TREBUIE SĂ EVITE: toanele, atitudinea arţăgoasă, supraalimentaţia.

LEUL (LEO) (23 iulie -23 august)

LEUL este a V-lea semn al zodiacului, ocupând perioada de mijloc a verii şi fiind
caracterizat prin înflorirea naturii sub razele calde ale Soarelui, care este stăpânul său planetar.
Fiind considerat inima zodiacului, acest semn exprimă bucuria afectuoasă de a trăi,
ambiţia, orgoliul şi elevarea. Cu LEUL revenim la elementul FOC; însă de la BERBEC la LEU
avem de-a face cu o metamorfoză a principiului care, de la puterea animală brută, instantanee şi
absolută ca scânteia sau fulgerul, se transformă într-o putere în desfăşurare, pentru a deveni forţă
controlată şi disponibilă, precum flacăra iradiantă din mijlocul căldurii şi luminii. Trecem de
altfel de la aurora primăverii la măreţia mijlocului verii.
Semnul este reprezentat prin creatura maiestuoasă care este regele animalelor, emblema
puterii suverane, a forţei nobile, Leul. El corespunde Soarelui, căci atât zodia cât şi astrul sunt
simboluri ale vieţii, sub aspectele sale de căldură, iubire, lumină, strălucire, putere şi aristocraţie
radiantă. Totodată, în concertul zodiacal, partitura leonină este asemănătoare cu o odă triumfală,
radiind o ardoare vitală. Acestui tip zodiacal îi corespunde caracterul ce are cea mai mare forţă:
Pasionatul, fiinţa plină de voinţă, având nevoia şi gustul de a acţiona, acea forţă emotiv activă,
fiind disciplinată şi orientată către un scop şi servind uneori doar realizării unor ambiţii.
Este o natură puternică, născută pentru a face ca viaţa să cânte cu o voce plină şi pentru a-
şi găsi raţiunea sa supremă de a trăi, făcând să apară şi să vibreze armonios o notă răsunătoare, pe
firmamentul destinului său. Această putere poate uneori să se exercite într-o etalare orizontală şi
atunci dă un tip herculean, foarte realist, eficace, având o vigoare concretă şi o prezenţă fizică
remarcabilă. Dar în alte situaţii ea poate să se exprime într-o anumită tensiune verticală şi atunci
face să apară tipul apolonian, idealist, în care puterile luminoase tind să domnească suveran.
ATRIBUTE ESENŢIALE: masculin, pozitiv (YANG (+)), regal, steril, diurn.
ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: FOCUL (TEJAS), în aspect fix,
conservator, pasiv (TAMAS).
PLANETA GUVERNATOARE: SOARELE.
SIMBOLIZEAZĂ: focul, incendiile, uscăciunea, ariditatea, entuziasmul şi dominaţia.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: copiii, iubirile şi aventurile amoroase, educaţia,
speculaţiile de tot felul, lumea artistică şi teatrală, divertismentele, spectacolele, elevarea, gloria
şi celebritatea artistică.
CALITĂŢI: exteriorizare, voinţă, vitalitate; autoritate, feminitate, organizare; demnitate,
nobleţe, francheţe, sinceritate, fidelitate, încredere; mărinimie.
DEFECTE: pasionalitate excesivă, vanitate, mânie bruscă (iritabilitate), orgoliu, tiranic,
căutarea exagerată a gloriei şi a titlurilor sociale, tendinţa către dramatizări şi teatralitate pentru a
se face remarcat.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: inima şi spatele, măduva spinării.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: MANIPURA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: coleric.
MOD: fix.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul vieţii.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: senzualism.
LEUL = marele adolescent - "eu vreau".
LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este extaz iar el trebuie să înveţe de
la ceilalţi că iubirea este umilinţă.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: TACTUL şi PRUDENŢA.
TREBUIE SĂ EVITE: vanitatea, pripeala şi emotivitatea.

FECIOARA (VIRGO) (24 august - 22 septembrie)

Al VI-lea semn al zodiacului, se situează chiar înaintea echinoxului de toamnă; el este
simbolul muncii, al dexterităţii manuale, al recoltelor, al minuţiozităţii, fiind al II-lea semn al
planetei MERCUR care acţionează aici într-o manieră mai joasă, terestră şi practică decât în
semnul Gemenilor, care corespunde aspectului aerian al mesagerului zeilor.
Cu FECIOARA ajungem la capătul ciclului anual al elementului Pământ, înainte de
pământul rece al Capricornului, cel al însămânţărilor de iarnă şi după pământul gras, umed şi cald
al Taurului, acoperit de vegetaţie verde şi parfumată a primăverii. Aici întâlnim un pământ uscat
de soarele verii şi epuizat de virtuţile nutritive pe care se culcă spicul secerat, aşteptând ca grâul
copt să se desprindă din spic. Ciclul vegetal se sfârşeşte pe un pământ nou, virgin, destinat să
primească mai târziu sămânţa. De aici provine reprezentarea acestui semn printr-o tânără fată
virgină (dar nu o VIRGO INTACTA (cu himen)) înaripată, purtând spice sau o cunună.
Mercur este planeta care guvernează această zodie ce exprimă timpul seceratului şi al
strângerii recoltei în hambare, când se evaluează rezultatul şi se fac calculele. Noi suntem în
această perioadă într-o lume care se diferenţiază, se particularizează, se selecţionează, se cerne, se
reduce, capătă limite precise. Partitura virginală se aseamănă mai degrabă cu un exerciţiu de stil
vizând particularitatea lineară a arabescului. În acest univers se decupează silueta unui caracter
care îşi are echivalentul în complexul anal reprimat, al psihanalizei lui Freud. Este vorba de o
dispoziţie generală către control, reţinere, stăpânire, disciplină, de o tendinţă către economie,
acumulare, temporizare, zgârcenie. Aici avem de-a face cu un caracter serios, conştiincios,
scrupulos, rezervat, sceptic, metodic, ordonat, ataşat principiilor, regulilor, sobru, preocupat de
sensul civic şi de respectabilitate, muncitor, îndreptat către lucrurile dificile, laborioase,
neînsemnate sau mărunte, urmărind să satisfacă înainte de toate un pregnant sentiment de
securitate.
În Egiptul antic, el era, deloc întâmplător, semnul lui ISIS. Faptul că este al VI-lea semn
din ordinea zodiacală, îl face să participe la simbolismul numărului 6. El se referă în acelaşi timp
la foc şi la apă, simbolizând conştiinţa apărând din confuzie, precum şi naşterea puterii de
pătrundere a minţii.
ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ (YIN (-)). Steril, nocturn, volatil.
ELEMENT SUBTIL: (TATTVA) PREDOMINANT: PĂMÂNTUL (PRITHIVI), în
aspect mutabil, echilibrant, neutru (SATTVA).
 PLANETA GUVERNATOARE: MERCUR, în aspect nocturn (YIN,(-)).
SIMBOLIZEAZĂ: pământul, fiinţele bune, pure şi resemnate; datoria, virginitatea,
decepţiile sentimentale, suferinţele în dragoste, prietenie sau căsătorie; opoziţia altora; posturile
subalterne şi onorurile dificile; avantaje prin intermediul fraţilor şi surorilor sau pentru aceştia;
boli intestinale.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: lumea subalternilor şi clasa muncitoare, servitorii
sau serviciilor subordonate ale unei naţiuni, lumea integrată în industrie şi în special în chimie,
atelierele, fabricile, laboratoarele, micile animale domestice, corvezile, proletariatul.
CALITĂŢI: interiorizare, adaptabilitate, materialitate. Calcul, comerţ, critică şi analiză,
logică, discernământ, perspicacitate, simţ practic. Interes pentru chimie, mecanică, medicină,
farmacie, igienă, dietetică, munci subordonate. Eficienţă practică, metodă, atenţie şi ingeniozitate.
Conştiinciozitate.
DEFECTE: criticism exagerat, egoism, timiditate, ipohondrie (teama nejustificată de boli
şi îmbolnăvire), meticulozitate şi minuţiozitate excesivă, exagerarea detaliului şi a amănuntului;
lipsa de îndrăzneală şi de elan; tendinţa de a "despica mereu firul în patru".
= VA URMA =

AN V C 3
YOGA ŞI ASTROLOGIA
FECIOARA (VIRGO) (24 AUGUST- 22 SEPTEMBRIE)
(continuare la cursul nr. 2, AN V)

SINTEZA
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: viscerele, intestinele.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: MULADHARA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: melancolic.
MOD: mutabil.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul mişcării.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: fenomenalismul.
FECIOARA = adultul - "eu analizez".
LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este puritate iar el trebuie să înveţe
de la ceilalţi că iubirea este plenară satisfacţie.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: o viziune mai cuprinzătoare asupra lumii, o mai mare
diversitate de interese.
TREBUIE SĂ EVITE: hipercriticismul, implicarea în lucruri neînsemnate.

BALANŢA (LIBRA) (23 septembrie-22 octombrie)

Intrând în acest semn, Soarele este la punctul median al anului astronomic. Trecerea sa
din emisfera nord în emisfera sud marchează echilibrul între edificiul construit şi forţele care îi
pregătesc ruina, echilibrul dintre zi şi noapte.
 Acest semn zodiacal este reprezentat printr-o balanţă având o săgeată şi două talere. Ea
sugerează acel punct exact de mijloc, în jurul căruia totul oscilează, reprezentând balansul între
crepusculul unei toamne exterioare şi aurora unei primăveri interioare. În acest punct central faţă
de care, la o distanţă egală se echilibrează cele 2 talere: al motorului şi al frânei, al elanului şi al
reţinerii, al spontaneităţii şi al reflexiei, al abandonului şi al reţinerii, al chemării şi al respingerii
în faţa vieţii, vedem neutralizându-se forţele contrare. De aici se naşte o lume a moderaţiei, a
măsurii, a semitonurilor, a tentelor şi a nuanţelor. Este un univers diafan a cărui rezonanţă se
prezintă în simbolismul, elementului aer, în natura subtilă şi eterată. Mediul aerian al
BALANŢEI este cel al Gemenilor, în care însă locul minţii este luat în mod armonios de către
inimă. Eul îşi opune un alt eu cu o valoare egală, introducând un dialog afectiv al lui "tu şi eu".
Semnul "sărbătorilor galante" este de altfel aflat sub dominaţia lui VENUS, la care asistă
şi Saturn, aducând o notă de detaşare şi de spiritualizare. Este vorba de Venus, Afrodita
trandafirilor de toamnă, zeiţa fermecătoare a frumuseţii ideale, a gingăşiei sufletului, a nunţilor
sacre, a serenadelor suave şi a menuetelor delicate şi elegante, a iubirilor transfiguratoare şi pline
de sublimare.
SINTEZA
ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv, masculin (YANG (+)), mobil, diurn, studiu,
elocvenţă.
ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: AERUL (VAYU), în aspect
dinamic, activ, cardinal (RAJAS).
PLANETA GUVERNATOARE: VENUS, în aspect diurn (YANG (+)).
SIMBOLIZEAZĂ: aerul, suprafeţele plane, echilibrul, principiul complementar,
asocierile amoroase, căsătoria şi înţelegerile între persoane de sex opus, persoanele căsătorite,
vârsta matură, seara, toamna. Duşmani puţini care se interpun însă ca piedici în calea proiectelor
asumate, neplăcerile datorate femeilor.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: asocierile, interacţiunile armonioase şi înţelegerile
de tot felul, căsătoriile, relaţiile amoroase, legăturile extraconjugale, negocierile şi tratatele cu
naţiunile străine, politica externă, divorţurile şi procesele, anularea de tratate şi contracte,
duşmăniile şi conflictele deschise sau altfel spus declarate pe faţă; anumite evenimente şi
atitudini sociale; mondenitatea, scandalurile, lumea grupărilor artistice, toate societăţile artistice
şi intelectuale, justiţia.
CALITĂŢI: exteriorizare frumoasă, mişcare armonioasă, intelect; echilibru, corectitudine,
chibzuinţă, simţ artistic spontan. Justeţea comparaţiilor şi a analogiilor, simpatii artistice integrate
şi rafinate. Aprobativitate şi puternice tendinţe sociale; percepţie corectă, simţul dreptăţii.
Delicateţe, temperament afectuos şi înzestrat amoros. Nevoie instinctivă de uniune echilibrantă
sau asociere creatoare.
DEFECTE: indolenţă, lipsă de perseverentă, frivolitate, căutarea unui mod de viaţă uşor şi
vesel; tendinţa de a fi uşor influenţat de laude şi subordonarea oricărui aspect plăcerilor; indecizie
sau tendinţă accentuată "de a împăca mereu şi capra şi varza".
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: rinichii şi zona corespondentă a coloanei
vertebrale.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: ANAHATA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: sanguin.
MOD: cardinal.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul echilibrului.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: realism.
BALANŢA = căsătorie - "eu cântăresc".
 LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este frumuseţe şi să se lase învăţat că
iubirea este armonie.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: încrederea în sine şi capacitatea de a înfrunta orice situaţie.
TREBUIE SĂ EVITE: fumatul şi alcoolul în exces, indecizia şi gelozia.

SCORPIONUL (SCORPIO) (23 OCTOMBRIE- 22 NOIEMBRIE)

Scorpionul este al VII-lea semn al zodiacului, ocupând mijlocul trimestrului de toamnă,
când vântul răscoleşte frunzele galbene, iar animalele şi copacii se pregătesc pentru o nouă
existenţă.
Fiind în acelaşi timp simbolul rezistenţei, al fermentării şi al morţii, al dinamismului
duratei şi al luptei, această parte de cer are ca stăpân planetar sfera subtilă de forţă a astrului
MARTE. Scorpionul oglindeşte şi evocă natura în perioada căderii frunzelor, a morţii vegetaţiei,
a reîntoarcerii la haosul materiei brute, aşteptând ca humusul să pregătească renaşterea vieţii. Ca
semn de apă, el este situat între apa primordială a sursei (Rac) şi apele reîntoarse la ocean (Peşti),
cu alte cuvinte, el simbolizează apele profunde şi tăcute ale stagnării şi maceraţiei. Simbolul
zodiei, scorpionul, este o insectă neagră (din familia ARAHNIDE) care fuge de lumină, trăieşte
ascunsă şi are o coadă veninoasă.
Această combinaţie compune şi evocă o lume de aspecte sumbre, capabile să genereze
răsturnările şi dramele vieţii, care merg până la prăpastia absurdului, neantului şi a morţii.
Tocmai din această cauză, acest semn zodiacal este plasat sub influenţa sferei subtile de forţă
planetară a lui MARTE şi a lui PLUTON, putere misterioasă şi uneori inexorabilă a umbrelor, a
infernului, a lumilor subtile ascunse demoniace, a tenebrelor interioare. În cazul zodiei
SCORPIONULUI suntem chiar în inima complexului sado-anal al teoriei lui Freud; dar în acest
caz, la caracteristicile psihice ale anusului se adaugă cele ale sexului şi astfel vedem cum se naşte
în cazul nativului SCORPION o dialectică a distrugerii şi a creaţiei, a morţii şi a renaşterii, a
damnaţiei (a condamnării la chinurile internului) şi a mântuirii.
Zodia SCORPIONULUI reprezintă, de asemenea, „cântecul tulburător de iubire pe
câmpul de bătăile sau strigătul straniu de război pe câmpul de dragoste”. Într-un asemenea
domeniu, dominat cel mai adesea de culorile roşu şi negru fiinţa umană născută în zodia
SCORPIONULUI îşi trage rădăcinile din convulsiile apărute în urma obstacolelor sale şi ea nu
este cu adevărat ea însăşi decât stimulată de transa sălbatică a unui demon interior care uneori
este însetat, nu de bunăstare, ci de o existenţă mai intensă, în unele situaţii plină de aspecte opuse,
care merge până la gustul aspru (savurat de unii cu masochism) al unei angoase de a trăi undeva
la LIMITĂ, între chemarea intensă către Dumnezeu şi tentaţia foarte puternică de a luneca către
diavol şi tot ceea ce este diavolesc.
Această natură vulcanică a manifestării opuşilor face uneori din tipul scorpionului, o
pasăre ale cărei aripi nu se deschid cu uşurinţă decât în mijlocul furtunilor, climatul său predilect
fiind cel al frământărilor iar ţara sa cea a tragediei.
SINTEZA
ATRIBUTE ESENŢIALE: negativ, feminin (YIN, (-)), violent, fecund, nocturn, tăcut,
ascuns.
ELEMENT SUBTIL (TATTVA): predominant: APA (APAS), în aspect fix, pasiv,
conservator (TAMAS).
PLANETA GUVERNATOARE: MARTE, în aspect nocturn (YIN.(-)) şi PLUTO
(secundar).
SIMBOLIZEAZĂ: forţele subtile ascunse (oculte), demonul, misterul, magia neagră,
vrăjitoria, lucrurile stranii, puterile ascunse ale fiinţei umane; distrugerea, sinuciderea, moartea,
dar şi regenerarea; fiinţele răufăcătoare, duşmanii ascunşi, răzbunarea, călătoriile periculoase,
îndeosebi pe apă; pericolul de înec, dramele pasionale, gelozia exacerbată şi iubirile nefericite.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: fenomenele morţii şi moştenirile, donaţiile şi
dispoziţiile testamentare, averea provenită din căsătorie; reformele radicale realizate cel mai
adesea prin violenţă, energia pasională care mocneşte şi izbucneşte brusc, atacul fulgerător,
studiile, enigmatice profunde şi cercetarea dificilă; lumea medicală şi în special chirurgia.
CALITĂŢI: interiorizare, voinţă, emoţie sexuală intensă, regenerare, curiozitate,
misticism, abilitate mentală şi puterea de a gândi corect; demnitate, energie, tenacitate, conştiinţă
şi scrupulozitate în acţiuni.
DEFECTE: pasivitate excesivă, invidie, disimulare, gelozie, aroganţă, criticism
destructiv, extremism, tiranie, caracter intransigent şi exclusiv; ură, brutalitate, violenţă.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: vezica urinară, anusul, organele sexuale, nasul.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: SWADHISTHANA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: limfatic.
MOD: fix.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul amoros.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: dinamism.
SCORPIONUL = sexualitate – „eu doresc”.
LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este pasiune iar el trebuie să înveţe
de la ceilalţi că iubirea este şi înseamnă dăruire şi abandon.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: capacitatea de a ierta, ameliorarea integrării sociale.
TREBUIE SĂ EVITE: răzbunarea şi ranchiuna, izolarea, gelozia şi excesele.

SĂGETĂTORUL (SAGITTARIUS) (23 noiembrie -21 decembrie)

Al IX-lea semn al zodiacului, SĂGETĂTORUL se află înaintea solstiţiului de iarnă, când
lucrările câmpului fiind terminate, oamenii îşi consacră acum timpul mai mult altor activităţi.
Simbol al mişcării, al instinctelor normale, al independenţei şi al reflexelor vii, această
parte a cerului este plasată în general sub dominaţia sferei subtile de forţă a planetei JUPITER.
Ne aflăm astfel la sfârşitul trinităţii focului. Dacă în cazul zodiei Berbecului puterea focului subtil
era viscerală. Iar în cazul Leului voluntară, fiind consacrată foarte mult magnificenţei (grandorii)
eului, aici, această forţă devine cea a decantărilor spirituale, a iluminărilor, a ascensiunilor
interioare, prin care adeseori instinctul şi egoul sunt depăşite într-o transcendenţă ce se îndreaptă
către suprauman.
Acest semn este reprezentat printr-o imagine specială ce reprezintă o extraordinară
sublimare: un centaur cu 4 copite aşezate pe sol, care orientează spre cer un arc încordat
îndreptând săgeata în direcţia stelelor. Este imaginea unei creaturi frumoase şi minunat împlinite
corporal care îşi orientează viaţa într-o deschidere maximă faţă de Univers.
O parte din influenţa subtilă prezentă în cazul zodiei SĂGETĂTORULUI corespunde în
mod exact sferei subtile de forţă a planetei Jupiter, principiu al coeziunii şi unificării care îl ajută
pe cel influenţat de energia sa subtilă să se topească (fuzioneze) în unitatea elevată, globală şi
euforică a unei sinteze largi, de terestru şi celest, de uman şi Divin, de materie şi spirit, de
inconştient şi supraconştient. Secvenţa artistică specifică zodiei SĂGETĂTORULUI este deci
epopeea, simfonia, catedrala, itinerariul unui elan panteist de integrare în viaţa divină universală.
La originea tipului Săgetător discernem un eu în continuă expansiune sau existând cu o
mare intensitate, care îşi caută propriile sale limite aspirând cel mai adesea să şi le depăşească,
fiind impulsionat de un fel de instinct al măreţiei supraomeneşti şi al amplorii. De aici provine
aspiraţia sa uneori frenetică către o anumită elevare sau dimensiune sublimă şi misterioasă pe
care el o caută într-o mişcare plină de avânt care poate fi elanul de participare, de asimilare ideală
în viaţa colectivă sau, dimpotrivă, revolta stimulatoare împotriva unei puteri pe care vrea s-o
domine, în anumite cazuri existând însă şi pericolul unei devieri ce face ca până la urmă eul să se
piardă în beţia vană a grandorii.
SINTEZA
ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv, masculin (YANG, (+)), diurn, dublu.
ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: FOCUL (TEJAS), în aspect mobil,
echilibrant, neutru (SATTVA).
PLANETA GUVERNATOARE: JUPITER şi NEPTUN (secundar).
SIMBOLIZEAZĂ: ţările străine, călătoriile lungi, aventurile, lucrurile curioase şi
atrăgătoare, copiii. Jocurile şi întreprinderile riscante, comerţul important, viaţa în aer liber,
exerciţiile fizice, dansul şi sporturile, cursele de cai, viteza, pariurile, şansa; filosofia, religia şi
clerul superior, acţiunile legale, darul profeţiei.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: coloniile şi ţările îndepărtate, expediţiile lungi în
locuri îndepărtate, comerţul exterior şi navigaţia intercontinentală; marile descoperiri, lumea
ştiinţifică, biserica şi legea.
CALITĂŢI: exteriorizare, adaptabilitate, vitalitate, entuziasm, optimism, cunoaştere
superioară, legalitate, religiozitate, filosofie aplicată, înţelepciune. Intuiţie, înzestrare profetică;
independenţă, viaţă naturală, înclinaţie către călătorii şi cultură fizică; îndrăzneală uluitoare,
detaşare în faţa primejdiilor.
DEFECTE: nelinişte fără obiect, dispersie, tendinţe rebele. Imprudenţă, atracţia riscurilor
fatale, a jocurilor de noroc; aventurism nesăbuit, morală foarte elastică, predispoziţii către
hoinăreală sau atracţie prea mare pentru străinătate şi exotism; tendinţă exagerată de „a nu pierde
nici o şansă”.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: soldurile, coapsele, fesele.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: MANIPURA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: coleric.
MOD: mutabil.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul gustului estetic.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: monadism (o înaltă atitudine spirituală, tendinţa de a
ajunge la ceea ce este Ultim).
SĂGETĂTORUL = cunoaştere - "eu văd".
LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este francheţe iar el trebuie să înveţe
de la ceilalţi că iubirea este fidelitate manifestată prin constanţă.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: AUTODISCIPLINA şi PERSEVERENŢA.
TREBUIE SĂ EVITE: fumatul, şocurile nervoase, conducerea imprudentă a
automobilelor.

CAPRICORNUL (CAPRICORN) (22 decembrie - 20 ianuarie)

Al X-lea semn al zodiacului începe la solstiţiul de iarnă, fiind considerat de mulţi iniţiaţi
yoghini „uşa zeilor”, atunci când moartea aparentă a naturii corespunde de fapt plenitudinii
spirituale, epocii de maximă ingeniozitate a omului eliberat de muncile sezoniere.
Simbol al sfârşitului unui ciclu şi al începutului unui nou ciclu, el este semnul cu care
începe zodiacul din Extremul Orient. El exprimă, printre altele, răbdarea, perseverenţa, prudenţa,
ingeniozitatea (iscusinţa), realizarea, simţul datoriei; el este plasat sub stăpânirea sferei subtile de
forţă a planetei SATURN. Pentru emisfera noastră, Zodia CAPRICORNULUI simbolizează
retragerea, dezgolirea, concentrarea iernii în grandoarea sa severă; el este uneori asimilat cu
sărbătoarea Crăciunului care se desfăşoară în perioada unui maxim exterior (dar nu şi interior) al
frigului şi al obscurităţii nopţilor lungi ale iernii.
Zodia CAPRICORNULUI reprezintă momentul de început pentru sămânţa îngropată în
sol, care va da rod mult mai târziu. Elementul subtil Pământ îşi amorsează aici procesul; acesta
este pământul iernii, în profunzimile căruia se desfăşoară misterios, încet şi greu opera vegetaţiei.
Această pornire se complementează în mod firesc, dialectic cu noţiunea de destinaţie, scop,
finalitate. Semnul zodiacal al CAPRICORNULUI este reprezentat printr-un animal fabulos,
jumătate ţap, jumătate delfin, sau alteori printr-o capră, patruped ce adeseori are tendinţa să se
caţere, să urce, fiind foarte atrasă de înălţimi.
Zodia CAPRICORNULUI este guvernată de sfera subtilă de forţă a lui SATURN, care el
însuşi este adeseori asociat cu tot ceea ce este dur, sumbru şi obscur; el reprezintă în unele tradiţii
iniţiatice forţa misterioasă şi nemiloasă a timpului care cristalizează omul în ambiţiile sale, atunci
când nu condamnă la dezgolire şi la renunţare.
Natura capricorniană poartă adeseori amprenta acestui univers subtil rece, tăcut, imobil;
ea creşte într-o mişcare realizată mai întâi printr-o retragere accentuată către sine şi prin constantă
concentrare; viaţa aproape că părăseşte aici exteriorul acestui personaj care preferă adesea
tonurile de gri ale simplităţii, sobrietăţii şi discreţiei. Natura capricorniană se refugiază adeseori
în profunzimile sale, această tendinţă permiţându-i în multe situaţii să-şi afirme valoarea,
asigurându-i totodată un control deplin de sine. La un moment dat, acesta îi permite trezirea,
ridicarea lentă şi amplificarea acelor forţe divine profunde, care au fost adesea mult timp ignorate
în fiinţa sa. Acest control excepţional de sine este rezultatul unui antrenament sistematic şi
răbdător al voinţei, exersat pentru a dobândi astfel controlul deplin asupra instinctului şi
sensibilităţii. De aici survine uneori predominanţa virtuţilor reci, cel puţin atunci când eşecul
acestei autorealizări nu face ca fiinţa să devină predominant taciturnă, pesimistă sau foarte
melancolică.
Imaginea sa simbolică, corpul de ţap la care există o coadă de peşte, revelează natura
ambivalenţă, uneori stranie, a capricornilor înclinaţi, adeseori simultan, către cele 2 tendinţe ale
vieţii, către abis şi către cele mai sublime înălţimi, către apă şi către munte. Fiinţa umană
influenţată de zodia CAPRICORNULUI este considerată ca fiind înzestrată cu „posibilităţile
inversate” evolutive şi involutive şi tocmai de aceea nu-şi găseşte uneori echilibrul decât cu
greutate, simţindu-se într-o continuă tensiune datorită atracţiilor sale opuse.
SINTEZA
ATRIBUTE ESENŢIALE:: negativ, feminin (YIN.(-)), nocturn, violent, ascuns.
ELEMENT SUBTIL: (TATTVA) predominant: PĂMÂNTUL (PRITHIVI), în aspect
cardinal, dinamic, activ (RAJAS).
PLANETA GUVERNATOARE: SATURN în aspect nocturn (YIN, (- )) şi URANUS
(secundar).
SIMBOLIZEAZĂ: pământul şi locurile înalte, munţii şi piscurile, locurile izolate şi
inaccesibile, luptele, obstacolele şi piedicile, neşansa şi ghinioanele de tot felul, apogeul carierei,
declinul, noaptea, bătrânii, lucrurile diforme şi sordide.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: viaţa politică, guvernele, posturile înalte, de mare
responsabilitate, miniştrii de stat, înalţii funcţionari, persoanele cu experienţă, diplomaţii: munţii,
minele, terenurile, bogăţiile funciare şi stabile; îndatoririle civice, ambiţiile pentru carieră.
= VA URMA=
 AN V C 4
YOGA ŞI ASTROLOGIA
CAPRICORNUL (CAPRICORN) (22 decembrie - 20 ianuarie)
(continuare la cursul nr. 3, AN V)
SINTEZA
CALITĂŢI: interiorizare, mişcare, materialitate; hotărâre,
responsabilitate, metodă, administrare, simţul datoriei, integritate, concentrare,
economie, perseverenţă, pricepere, tact şi diplomaţie, sânge rece, prudenţă.
DEFECTE: descurajare, pesimism, ranchiună, răceală, izolare, caracter
foarte rece şi rezervat, care nu se exteriorizează mai deloc, egoism, ataşament
excesiv faţă de reuşita socială, exces de rigurozitate în principii.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: genunchii
CHAKRA CORESPONDENTĂ: MULADHARA (anumite aspecte)
TIPUL DE TEMPERAMENT: melancolic.
MOD: cardinal.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul vederii de ansamblu.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: spiritualism.
CAPRICORNUL = experienţă – „eu utilizez, folosesc”.
LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este înţelepciune iar el trebuie să
înveţe de la ceilalţi că iubirea este altruism.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: o viziune optimistă asupra vieţii şi o mai mare libertate de
expresie.
TREBUIE SĂ EVITE: egoismul şi melancolia.

VĂRSĂTORUL (AQUARIUS) (21 ianuarie - 19 februarie)

Al XI-lea semn al zodiacului se situează în mijlocul perioadei de iarnă. El simbolizează
solidaritatea colectivă, cooperarea, fraternitatea şi detaşarea aproape spontană de lucrurile
materiale, în mod tradiţional, sfera sa subtilă de forţă este guvernată de Saturn, la care s-a
alăturat, după descoperirea sa, Uranus.
Figura reprezentativă a celui de-al XI-lea semn zodiacal este o fiinţă umană frumoasă şi
nobilă având trăsăturile unui bătrân înţelept ce poartă pe braţe sau pe umăr una sau două amfore,
iar aceste urne înclinate lasă să curgă şi astfel răspândesc apa care se află în inferiorul lor. Cu
toate acestea, consistenţa respectivului fluid ce curge este aproape aeriană şi eterată, sugerând
caracterul fluid al aerului care participă aici drept agent permanent de împrospătare şi purificare a
apei. Acest mediu este asimilabil cu valurile mării stârnite de vânt sau cu fluidul oceanului aerian
în care toată viaţa ne îmbăiem.
Acest semn de AER, cu o anumită rezonanţă acvatică, sugerează prezenţa unei substanţe
nutritive destinate unei susţineri (hrăniri) mai degrabă a sufletului decât a corpului, iar dacă aerul
subtil în cazul zodiei Gemenilor evocă comunicarea minţii, iar cel al Balanţei - dialogul inimii,
aerul cel subtil în cazul zodiei Vărsătorului sugerează lumea misterioasă a afinităţilor elective şi a
rezonanţelor inefabile care fac din noi, fiinţe umane ce trăiesc integrate într-o comunitate
spirituală şi există într-o sferă-universală atotcuprinzătoare.
Acest semn zodiacal a fost adeseori pus în legătură cu sfera subtilă de forţă a lui
SATURN în măsura în care energiile subtile ale acestui astru eliberează firesc fiinţa umană de
legăturile sale instinctuale, trezind şi totodată făcând să se amplifice în universul lăuntric al
nativului forţele spirituale. Zodia VĂRSĂTORULUI este de asemenea influenţată de sfera
subtilă de forţă a lui URANUS care redinamizează astfel fiinţa umană eliberată cu ajutorul
focului subtil al puterii prometeice (vezi mitul lui PROMETEU), impulsionând-o astfel să se
depăşească pe ea însăşi. În comparaţie cu Zodia Leului care putem spune că este herculeană,
zodia Vărsătorului are anumite rezonanţe subtile, serafice
„Substanţa” subtilă, constitutivă, intimă a acestui tip zodiacal este fluidă, uşoară, eterică,
volatilă, transparentă, plină de limpezime spirituală şi, într-o anumită măsură, putem spune că
este chiar angelică. Ea include darul detaşării de sine însoţit de o profundă seninătate, un constant
altruism, simţul aproape înnăscut al prieteniei şi de mare devotament.
În unele cazuri poate să existe, de asemenea, un Vărsător uranian, predominant
prometeian care este o fiinţă de avangardă, constant pionieră, aducătoare de progres, emancipare
şi plină de spirit de aventură sublimă.
SINTEZA
ATRIBUTE ESENŢIALE: pozitiv, masculin (YANG (+), violent, diurn.
ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: AERUL (VAYU), în aspect fix,
pasiv, conservator (TAMAS).
PLANETA GUVERNATOARE: URANUS şi secundar SATURN.
SIMBOLIZEAZĂ: aerul, mentalul, fraternitatea, sentimentele umanitare, cooperarea,
electricitatea, vibraţia, ritmul, lucrurile noi şi neprevăzute, mişcările maselor şi marile probleme
sociale, psihologia, invenţiile, progresul, aviaţia; neconvenţionalul, ideile avansate, libertatea şi
prietenia.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: sindicatele, formaţiunile civice, cooperativele,
societăţile de cooperaţie şi întrajutorare. Camera reprezentanţilor (deputaţii), mişcările tinzând
către unitate şi fraternitate sau, altfel spus, către dezvoltarea şi aplicarea ideilor înnoitoare;
republica, democraţia, solidaritatea, uniunea popoarelor, noile ştiinţe, tendinţele sociale către
libertate, cultura profund umanistă.
CALITĂŢI: exteriorizare, voinţă, intelect; fraternitate, libertate, progres, umanism social
prietenie fidelitate, sinceritate tendinţe puternic raţionale, inventive şi psihologice; altruism,
independenţă. Putere latentă de simpatie şi empatie.
DEFECTE: dispreţ exagerat faţă de convenienţe, independenţa care conduce la anarhism
şi tendinţe rebele; excentricităţi; modalităţi dizarmonioase, inopinante şi bruşte de acţiune.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: gleznele.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: ANAHATA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: sanguin.
MOD: fix.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul căldurii (nu fizice ci sufleteşti).
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: pneumatism (sufletism).
Vărsătorul = idealism - eu ştiu".
LECŢIA SA: să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este deplină toleranţă iar ei trebuie să înveţe
de la ceilalţi că iubirea este totdeauna unicitate.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: capacităţile intuitive; preocuparea pentru fiecare fiinţă luată
individual.
TREBUIE SĂ EVITE: oboseala excesivă, dezordinea, amânarea excesivă.

PEŞTII (PISCES) (20 februarie - 20 martie)

Zodia PEŞTILOR este al XII-lea şi ultimul semn al zodiacului, aflându-se exact înaintea
echinocţiului de primăvară. Ea pune în special în evidenţă psihismul, lumea interioară, spiritul,
mediumnitatea uneori tenebroasă prin care putem comunica cel mai adesea cu Dumnezeu sau în
unele cazuri, destul de rare, chiar cu diavolul. Acest fapt se traduce uneori în horoscop printr-o
natură aproape lipsită de consistenţă, extraordinar de receptivă în funcţie de dominanţă, atât la
bine cât şi la rău şi foarte impresionabilă.
Stăpânul tradiţional în acest caz este sfera subtilă de forţă a planetei JUPITER la care s-a
mai adăugat, după descoperirea sa, sfera subtilă de forţă a planetei NEPTUN.
Acest semn zodiacal de apă poate fi asimilat cu umflarea apelor primăvara, cu fluxul
copleşitor, dizolvant şi atotcuprinzător al unui diluviu purificator, asemănător unei mase
mişcătoare şi impersonale a oceanului, în care permanent totul este în eternitate cuprins. Aici,
umezeala domneşte suveran în calitate de principiu al difuziunii, diluţiei, cuprinderii, fuziunii
părţilor într-o totalitate, acesta fiind aspectul extensiv al imensităţii fluidului care ne înconjoară
sau, cu alte cuvinte, a oceanului Macrocosmic, armonios, divin, atotcuprinzător, infinit şi
atotputernic.
Tradiţia reprezintă acest semn zodiacal prin 2 peşti aflaţi la mică distanţă unul lângă
celălalt, dar orientaţi în sensuri opuse şi legaţi printr-un fel de cordon ombilical, de la o gură a
unuia la cealaltă.
Sub influenţa acestei zodii, fiinţele umane născute în PEŞTI participă pe toate nivelurile
microcosmosului lor la mareea Marelui Univers (Macrocosmos) şi se integrează foarte uşor în
comunitatea tuturor oamenilor de pe acest pământ, fuzionând prin desăvârşire spirituală cu
DUMNEZEU întocmai precum o picătură de apă care se reintegrează pentru totdeauna în imensul
ocean.
În cazul zodiei PEŞTILOR ne situăm, de asemenea, într-o lume misterioasă a indistincţiei,
a nediferenţierii, a comuniunii inefabile, a fuziunii depline, a confundării, a ştergerii tuturor
particularităţilor şi limitelor în favoarea nelimitării, pentru a face cu putinţă fuziunea şi
consonanţa de la zero la infinit.
Acest semn zodiacal a fost pus sub influenţa sferei subtile de forţă a lui Jupiter, ca factor
catalizator de amplificare a anumitor fenomene specifice acestei zodii şi mai ales sub cea a lui
NEPTUN, în calitate de arhetip al proceselor enigmatice de disoluţie şi integrare Universală, care
se manifestă de la nivelul lutului originar până la fuziunea finală în DIVIN (DUMNEZEU).
Substanţa specifică, subtilă şi profundă a naturii tipologiei PEŞTILOR prezintă aproape
totdeauna o extremă plasticitate psihică şi mentală. În lumea sa interioară, plină de taine şi
revelaţii divine copleşitoare, în care legăturile (care îi înlănţuie pe ceilalţi) sunt aproape complet
dezlegate, forţele subtile de coeziune pot fi anulate cu uşurinţă iar formele se estompează
spontan. În cazul naturii intime a nativului PEŞTE, domneşte mai mereu un impresionism
aproape transcendent favorizează la cel mai înalt grad permeabilitatea, abandonul, compasiunea,
dilatarea dragostea, trăirile complexe emotive. În urma cărora fiinţa umană se dedublează
fulgerător şi se îndepărtează realizând o firească detaşare lucidă de ea însăşi, confundându-se
până la identificare totală în conştiinţa unei valori autentice care-l depăşeşte şi îl înglobează,
asimilându-l unei condiţii mai generale, sublime, divine şi dătătoare de libertate adevărată.
SINTEZA
ATRIBUTE ESENŢIALE: negativ, feminin (YIN, (-)), dublu, fecund, nocturn, tăcut.
 ELEMENT SUBTIL (TATTVA) PREDOMINANT: APA (APAS), în aspect mobil,
mutabil echilibrant, neutru (SATTVA).
PLANETA GUVERNATOARE: JUPITER şi secundar NEPTUN.
SIMBOLIZEAZĂ: apa şi marea, oceanul, aspectele şi fenomenele mobile, variabile,
schimbătoare; persoanele tăcute, discrete, liniştite, ascunse, enigmatice şi disimulante;
ospitalitatea, băutura (alcoolul) şi mâncarea bună, animalele mari, disimularea, crima, înşelătoria
şi viciul, pericolul de pierdere a reputaţiei şi libertăţii; spitalul şi bolile grave; generozitatea şi
filantropia.
GUVERNEAZĂ ÎN PLAN SOCIAL: industria hotelieră, comerţul cu băuturi alcoolice,
ospitalitatea, casele de odihnă, azilurile, instituţiile caritabile, sanatoriile, dispensarele, clinicile,
spitalele, protecţia providenţială a animalelor şi a celor slabi. Totodată mai semnifică: trădările,
crimele, sinuciderile, scandalurile răsunătoare, criminalitatea; serviciile discrete şi obscure,
grupările iniţiatice secrete, ştiinţele oculte sau misterioase, manevrele de răzvrătire, trădările,
spionajul.
CALITĂŢI: interiorizare creatoare, adaptare rapidă, senzaţii intuitiv-empatice; inspiraţie,
misticism, putere de sacrificiu, spiritualitate; tendinţe pronunţat mediumice, elevate, ospitalitate
şi romantism copleşitor, sensibilitate aleasă şi receptivitate sublimă, imaginaţie uluitoare,
generozitate, compasiune, înţelepciune, sentimentalism pur, afectivitate puternică, idei geniale.
DEFECTE: indecizie, impresionabilitate exagerată, tendinţe către înşelătorie, disimulare,
cultul excesiv al senzaţiilor, atracţie vicioasă pentru băuturi alcoolice şi stimulente care ruinează
sănătatea, gusturi bizare, morbide. Tendinţă înnăscută către nelinişte, exces de imaginaţie care
exacerbează scufundarea în himeric; sensibilitate dizarmonioasă, afectată, lipsa stoicismului.
CORESPONDENŢA PE CORPUL UMAN: labele picioarelor şi tălpile.
CHAKRA CORESPONDENTĂ: SWADHISTHANA (anumite aspecte).
TIPUL DE TEMPERAMENT: limfatic
MOD: mutabil.
CE ARE CARACTERISTIC: simţul auzului muzical, estetic.
ATITUDINEA SPIRITUALĂ: psihism (aspectul uman).
PEŞTII = supunere – „eu cred”.
LECŢIA SA: trebuie să-i înveţe pe ceilalţi că iubirea este compasiune iar el trebuie să
înveţe de la ceilalţi că iubirea este TOTUL, pentru a înţelege în final că amorul este etern şi divin.
TREBUIE SĂ DEZVOLTE: VOINŢA, REALISMUL.
TREBUIE SĂ EVITE: alcoolul, drogurile, îngăduinţa excesivă faţă de propriile slăbiciuni
şi defecte.

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A SOARELUI

Pentru yoghini, sfera subtilă de forţă a SOARELUI este expresia vieţii, căldurii, luminii,
autorităţii, a sexului masculin şi a tot ceea ce radiază. Dacă el pare a fi redus de către astrologi la
rolul unei simple planete comparabilă, de exemplu, cu un Marte - sau cu un Jupiter, aceasta se
poate explica mai ales prin faptul că influenţa sa subtilă este „divizată” în două domenii distincte:
influenţa subtilă directă care este cea a poziţiei sale pe cer şi influenţa subtilă indirectă care este
cea a Zodiacului. Într-adevăr, orice influenţă subtilă a semnelor Zodiacului este de esenţă solară,
ea fiind în realitate influenţa SOARELUI reflectată sau polarizată de orbita terestră.
În calitate de sferă subtilă de forţă cosmică principală (în sistemul nostru solar), Soarele
este generatorul unei adevărate religii astrale a cărei cult domină vechile civilizaţii, cu figurile de
zei eroi. Încarnări ale forţelor creatoare şi a sursei subtile vitale a luminii şi a căldurii, pe care o
reprezintă sfera subtilă de forţa a Soarelui.
 Sfera subtilă de forţă a Soarelui este adeseori asimilată cu simbolul tatălui sau chiar cu
principiul generator masculin şi cu principiul autorităţii; din acest punct de vedere tatăl fiind
adeseori pentru fiinţa umană prima sa încarnare, el este, de asemenea, expresia regiunii
psihismului, influenţei psihice copleşitoare şi atotputernice (în ochii copilului) instaurate prin
influenţa paternă, cu rolul de dresare, de educare a conştiinţei, în vederea inoculării disciplinei şi
a moralei. Într-un horoscop, poziţia Soarelui reprezintă atât „constrângerile sociale” aşa cum
afirmă DURKHEIM cât şi cenzura lui FREUD, de unde derivă tendinţele sociale, civilizaţia,
etica şi tot ceea ce este măreţ şi transcendent în fiinţa umană.
Domeniul său de influenţe şi valori se întinde de la „supraeul” negativ (al lui FREUD)
care zdrobeşte şi înăbuşe fiinţa umană cu tot felul de interdicţii, principii, reguli prejudecăţi, la
idealul pozitiv şi sublim al eului, imagine superioară a fiinţei umane, spre care tindem cu toţii.
Sfera subtilă de forţă a astrului zilei (SOARELE) situează fiinţa umană în viaţa sa supusă
ordinelor, sau în cea sublimată. El sugerează chipul pe care îl oferă personalitatea sa în cele mai
înalte sinteze psihice ale sale, la nivelurile celor mai înalte exigenţe, a aspiraţiilor sale cele mai
elevate, a celei mai puternice individualizări a sa care uneori poate chiar să degenereze (în cazul
fiinţelor dizarmonioase) într-un orgoliu exacerbat sau într-un delir al puterii.
Soarele reprezintă de asemeni fiinţa umană în funcţiile sale realizatoare, de soţ şi tată,
exprimând succesul trăit ca o amplificare a valorii personale. Energia subtilă a Soarelui conferă
autoritatea misterioasă (CHARISMA) şi puterea tainică, copleşitoare specifică şefului,
supraomului, eroului, suveranului, maestrului spiritual (GURU).
După interpretarea lui PAUL DIEL, Soarele iluminator şi cerul iluminat simbolizează
INTELECTUL şi supraconştientul: în concepţia sa, intelectul corespunde CONŞTIINŢEI şi
Spiritul - supraconştiinţei. Pentru DIEL, Soarele şi strălucirea sa radioasă care din cele mai vechi
timpuri este considerat un simbol al fecundării, devin simboluri ale Iluminării spirituale. Această
cheie ne permite să reîmprospătăm, în lumina acestei analize, întreaga interpretare a miturilor
care prezintă eroi şi zei solari în acţiune.
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A SOARELUI
Soarele are cea mai puternică sferă subtilă de forţă din tot Sistemul nostru solar şi are, în
anumite situaţii, o influenţă subtilă predominantă asupra fiinţei noastre. După străvechile tradiţii
ale înţelepciunii, sfera subtilă de forţă a Soarelui influenţează foarte mult cristalizarea,
structurarea şi edificarea eului nostru profund, sau cu alte cuvinte tipologia şi caracterul de bază,
care la omul obişnuit rămân mai mereu aceleaşi (în perioada unei reîncarnări) indiferent de
trăirile şi schimbările care sunt experimentate în decursul vieţii sale.
PRINCIPII CORESPONDENTE: viaţa, spiritul, sinteza, ceea ce este etern, voinţa,
evoluţia, individualitatea, eul interior, conştiinţa, natura SATTVA-ică, puterile divine creatoare.
SIMBOLIZEAZĂ: autoritatea misterioasă, regalitatea, CHARISMA, organizarea,
succesul, gloria, funcţiile sociale (rangurile) înalte; ţinuturile calde, oamenii şi lucrurile care au
un aspect strălucitor, luminos, colorat., majestuos, somptuos, multicolor; reuşita profesională;
soţul, tatăl, aurul.
ATRIBUTE ESENŢIALE: masculin, pozitiv, YANG (+), cald, uscat, luminos.
PREDISPOZIŢII NATIVE: funcţii înalte, organizare, conducere, autoritate, CHARISMA.
CALITĂŢI: capacitate de înţelegere sintetică. Influenţă personală strălucitoare,
sentimente nobile, demnitate. Încredere în sine, expansiune, autoritate, mărinimie, generozitate
curaj, energie, optimism, voioşie, amabilitate, echilibru.
DEFECTE (care pot să apară mai ales atunci când Soarele este prost aspectat în tema
natală): despotism, orgoliu, laşitate, aroganţă, delirul grandorii, snobism, suficienţa, temperament
instabil, ambiţii nemăsurate şi nerealiste, gelozie, iritabilitate, mânie, risipa, mândrie,
încăpăţânare, natura dominatoare, extravaganţa.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: vitalitatea, inima, arterele, vederea (ochii), fruntea.
TIPUL DE TEMPERAMENT: schizotimic-coleric.
Poziţia Soarelui este în astrogramă un indiciu al eredităţii. Se observă adesea la rudele de
sânge fie aceeaşi poziţie a Soarelui, fie schimburi de poziţie între Soare, Ascendent sau Lună.
CORESPONDENŢE ZODIACALE: casa a V-a şi semnul zodiacal al LEULUI.
MALADII TIPICE pentru Soarele natal prost aspectat: vedere slabă, dureri de cap,
probleme circulatorii, febră, slăbiciune generală, palpitaţii cardiace, hiperiritabilitate, afecţiuni ale
bilei, erupţii febrile, epilepsie, boli de inimă, chelie, apendicită, fistule şi tulburări inflamatorii.
=VA URMA =

AN V C 5
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A SOARELUI
(continuare la cursul nr. 4. AN V)

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR

FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL, SOLAR

DEZECHILIBRU DE TIP ECHILIBRUL POLAR DEZECHILIBRU DE TIP

YIN (-) YIN-YANG (0) YANG (+)
LIPSĂ DE CĂLDURĂ, SENTIMENT DE CĂLDURĂ
STARE DE RĂCEALĂ CĂLDURĂ CARE SE DESTRUCTIVĂ
RESIMŢITĂ DEGAJĂ DIN FIINŢA
RESPECTIVĂ
LIPSĂ DE FORŢĂ CARE STARE DE FORŢĂ FORŢĂ ORIENTATĂ
SE SIMTE CA O STARE COPLE ŞITOARE CARE PREDOMINANT
DE SLĂBICIUNE EMANĂ PERMANENT DESTRUCTIV
LIPSĂ DE LUMINĂ LUMINĂ ALBĂ, LUMINĂ NUANŢĂ
CARE FACE FIINŢA SĂ STRĂLUCITOARE, „ARGILĂ” IMPURĂ
FIE ÎNTUNECATĂ ŞI FARMEC ULUITOR
ŞTEARSĂ CONSTANT
DIMINUAREA VITALITATE URIAŞĂ SURMENAJ, STARE DE
VITALITĂŢII NESFÂRŞITĂ SUPRASOLICITARE,
EPUIZARE
AFECŢIUNI CRONICE FUNCŢII CARDIACE ŞI AFECŢIUNI CRONICE
ALE INIMII ŞI CIRCULATORII ALE INIMII ŞI
CIRCULAŢIEI. NORMALE CIRCULAŢIEI.
HIPOTENSIUNE HIPERTENSIUNE
VOINŢĂ SLABĂ, FERMITATE DE AMBIŢII EXCESIVE,
ABULIE, COMPLACERE NEZDRUNCINAT, ORGOLIU, MANIA
„FATALĂ” VOINŢĂ IREZISTIBILĂ GRANDORII
LIPSĂ DE ORGANIZARE, ORGANIZARE MANIA EXCESULUI DE
HAOS ARMONIOASĂ, ORGANIZARE
ÎNŢELEAPTĂ
ABSENŢA SPIRITULUI SPIRIT DE INIŢIATIVĂ, OBRĂZNICIE,
DE INIŢIATIVĂ, CURAJ URIAŞ, ÎNDRAZNEALĂ
LAŞITATE, FRICĂ NEÎNFRICARE NECHIBZUITĂ, TUPEU
ABISALĂ (fără motiv clar) IMPERTINENŢĂ
LIPSA PERSEVERENŢEI, PERSEVERENŢĂ, VIOLENŢĂ,
INCONSTANŢĂ, TOANE TENACITATE, ANGRENARE „ÎN
CREŞTERE GRADATĂ SALTURI” (acum foarte
mult şi 3-4 săptămâni după
aceea deloc)

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUNII

Sfera subtilă de forţă a LUNII, al cărei „disc” este aparent de aceleaşi dimensiuni cu acela
al Soarelui, are în astrologie un rol deosebit de important. Ea pune întotdeauna în evidenţă
principiul polar opus, pasiv, dar fecund, noaptea, umiditatea, subconştientul, imaginaţia, aspectele
abisale şi misterioase ale psihicului, visul, receptivitatea, femininul, femeia şi în general tot ceea
ce este instabil, tranzitoriu şi uşor influenţabil prin analogie cu rolul său astronomic de oglinditor
al luminii solare.
LUNA face înconjurul Zodiacului în 28 de zile iar unii istorici consideră că Zodiacul
lunar cu 28 de diviziuni (utilizat mult mai puţin în prezent în astrologia (occidentală) este mai
vechi decât Zodiacul solar cu cele 12 semne zodiacale; aceasta explică oarecum importanţa
acordată LUNII în aproape toate religiile şi tradiţiile spirituale ale umanităţii. Budiştii cred cu
tărie că BUDDHA a meditat neîntrerupt timp de 28 de zile sub un smochin sau, cu alte cuvinte, o
perioadă de o lună lunară (care, în viziunea lor, este un ciclu perfect specific lumii noastre
sublunare), înainte de a atinge NIRVANA şi de a ajunge la cunoaşterea profundă a misterelor
spirituale ale lumii.
Brahmanii, la rândul lor, consideră că deasupra stării predominant umane (obişnuite) de
conştiinţă există încă 28 de stări distincte, subtile, predominant angelice sau paradisiace. Cu alte
cuvinte, ei susţin că influenţa energiilor subtile specifice ale sferei lunare de forţă se exercită atât
în planurile sau lumile subtile supraumane, cât şi în lumea fizică. Evreii iniţiaţi a atribuie lui
ADAM KADMON, omul MACROCOSMIC universal, zodiacul lunar, cifra 28 fiind pentru el
numărul cuvântului CHALAL = viaţă şi al falangelor de la cele două mâini (prin adiţie cabalistică
28 = 2 + 8 = 10). Pentru el mâna dreaptă, care este cea care binecuvântează, se află în legătură cu
perioada crescătoare a Lunii, iar mâna stângă, care este cea prin care se manifestă nenorocirile, se
găseşte în legătură cu cele 14 zile ale Lunii în descreştere.
LUNA, împreună cu energiile sale subtile, este prezentă foarte des la toate popoarele, în
mitologie, folclor, poezie, poveşti; fiind mai mereu legată de un simbolism al feminităţii şi al
puterii fecundatoare a vieţii încarnate în forţele fecundităţii vegetale şi animale fuzionate în
adoraţia Marii Mame (MAGNA MATER). Sfera subtilă de forţă a LUNII generează manifestarea
şi impregnarea influenţelor materne asupra individului în calitatea sa de mamă - hrană, mamă -
căldură, mamă - mângâiere, mamă - univers afectiv.
Pentru astrologi, LUNA (în funcţie de poziţia sa în astrogramă) oferă informaţii. În
funcţie de zodia în care individul s-a născut, despre partea animală (vitală) a sufletului aşa cum se
reflectă ea în domeniul vieţii infantile, arhaice, vegetative, artistice şi însufleţitoare ale psihicului.
Zona aşa-zis lunară a personalităţii este acea zonă nocturnă, inconştientă, crepusculară, a
impulsurilor noastre instinctive.

INSTINCT = structură patern (model) de comportament sau, altfel spus, programare

ereditară, proprie unei anumite specii animale, ce variază foarte puţin de la un individ la altul, în
cadrul aceleiaşi specii. Constă dintr-un lanţ de reflexe necondiţionate ce se desfăşoară într-o
succesiune temporală strictă având stimuli declanşatori specifici. Are caracter adaptabil
răspunzând necesităţilor vitale ale organismului şi speciei (foame, sete, reproducere etc.).
Instinctul are următoarele caracteristici:
a) actul instinctiv este îngust, specializat la una din cerinţele speciei animale (alimentară,
de reproducere etc.);
b) modalităţile de comportament instinctive sunt înscrise în bagajul ereditar al individului,
ceea ce atrage după sine o uniformitate deosebită a instinctelor în cadrul aceleiaşi specii;
c) odată declanşat de un stimul specific, instinctul se derulează ca o activitate unitară,
continuă.
Se consideră că orice activitate instinctuală poate fi descompusă în două verigi succesive:
1) comportament de apetenţă (fază de căutare ce duce la găsirea declanşatorului);
2) actul consumator (sau actul efector instinctiv în sens strict).
Unii consideră că actul instinctiv este pur doar la nivelul fazei apetitive iniţiale (în sensul
duratei variate, a acestei faze). A doua fază este adaptată stereotip, fapt ce garantează eficienţa ei
biologică. La om nu există comportamente complexe reglate doar de mecanisme înnăscute, aşa
cum se întâmplă mai ales la insecte. Aceasta pentru că la om o programare strict ereditară o are
numai segmentul afectiv, tensional al instinctului. Tocmai de aceea tendinţele instinctive se
satisfac prin mecanisme şi acţiuni care au fost învăţate. Se desemnează prin termenul de instinct
şi unele activităţi elementare automate sau reflexe ca: suptul, respiraţia, mersul. Termenul se mai
utilizează şi pentru a desemna tendinţe ereditare generale ca: instinctul de conservare,
reproducere, socializare etc. Mai rar, se desemnează prin termenul de instinct nişte tendinţe
naturale mai precizate (instinct de atac, de fugă, de joc, matern, de imitaţie). În sens psihanalitic
este sinonim termenul de pulsiune, care se referă la tendinţele inconştientului. Freud distinge
două instincte fundamentale: instinctul vieţii (feros) şi instinctul morţii (Thanatos).
Aceasta este partea „primitivă” care doarme în fiecare dintre noi şi este foarte vie mai ales
în somn, vise, fantasme, imaginaţie, modelându-ne sensibilitatea noastră profundă. Aceasta este
sensibilitatea fiinţei care se bucură tăcută de grădina sa secretă, de cântecul neauzit al sufletului,
refugiată în paradisul copilăriei sale, întoarsă către ea însăşi, retrăgându-se într-un somn al vieţii
sau, dimpotrivă, abandonată beţiei instinctului, în transa unui frison vital care împinge sufletul
capricios, vagabond, boem, himeric, către aventură.
LUNA este, de asemenea, simbolul visului şi al inconştientului, ca aspecte nocturne.
Inconştientul şi visul fac parte din viaţa nocturnă. Sfera subtilă de forţă a LUNII este în mod
aproape inconştient asociată cu noaptea şi cu elementele apă şi pământ, care prezintă calităţile de
rece şi umed, în opoziţie cu sfera subtilă de forţă a SOARELUI care este conştientă şi care este
asociată cu elementele aer şi foc şi cu calităţile de căldură şi secăciune.
Viaţa nocturnă, visul, inconştientul, sfera subtilă de forţă a LUNII sunt tot atâţia termeni
care au puncte comune cu domeniul misterios al DUBLULUI.
După interpretarea lui PAUL DIEL, LUNA şi noaptea simbolizează imaginaţia
nesănătoasă ieşită din subconştient: aici trebuie să specificăm că DIEL înţelege prin subconştient
„IMAGINAŢIA EXALTATOARE CARE REFULEAZĂ”.
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUNII
Sfera subtilă de forţă a LUNII reflectă (oglindeşte) şi totodată polarizează lumina pe care
o primeşte de la SOARE. Influxul subtil astral lunar este prin urmare caracterizat de receptivitate.
El guvernează atât personalitatea exterioară a fiinţei noastre (expresie reflexă a eului interior, care
este într-o mare măsură influenţat de sfera subtilă de forţă a Soarelui), cât şi modul specific de a
reacţiona la ceilalţi şi la mediu. Influxul de energie subtilă lunară este de asemenea răspunzător
de emoţiile noastre şi de fluctuaţiile acestora, de diferitele noastre obişnuinţe şi condiţionări
mimetice, precum şi de diversele faze sau stări emoţionale fluctuante pe care le avem.
PRINCIPII CORESPONDENTE: receptivitatea, schimbarea, ceea ce este trecător,
material şi negativ (YIN, (-)); personalitatea, sufletul, aspectul psihic inferior.
SIMBOLIZEAZĂ: popularitatea, masele, fertilitatea, femeile, mama, soţia, schimbările,
deplasările, fiinţele tinere şi lucrurile noi, naivitatea, timiditatea, pasivitatea, fiinţele tăcute şi
temătoare, lacurile, ţărmurile, locurile publice, reuniunile de copii şi femei, mulţimile, familia şi
căminul, maternitatea, sânii, sexualitatea predominant animalică sau instinctuală, fecunditatea,
chemarea către uniunea sexuală, instinctualitatea; apa, lichidele corpului.
ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ (YIN, (-)), rece şi umed.
PREDISPOZIŢII NATIVE: viaţa publică, subordonarea, servicii, satelizare, capacităţi
psihice mediumice, studiul limbilor străine, micul comerţ sau anumite servicii publice alimentaţie
şi băuturi, popularitatea.
CALITĂŢI: imaginaţie puternică, magnetism aproape irezistibil, plasticitate, dorinţă
permanentă de ceva nou, receptivitate intelectuală, tendinţe contemplative, imaginaţie creatoare,
viaţă interioară bogată, sensibilitate foarte accentuată, pasivitate, fecunditate, docilitate, altruism
adesea inconştient, dragoste cu o pronunţată tentă maternă, intuiţie, prudenţă, inventivitate
sexuală, isteţime pentru integrarea în sfera socială, pasionalitate instinctuală, înclinaţii artistice,
atracţie faţă de tot ceea ce este misterios şi pentru ştiinţele oculte, viaţă de familie; putere de
regenerare şi refacere uluitoare, tinereţe şi reîntinerire prin relaţii sexuale armonioase şi plenare.
DEFECTE: reverie excesivă, timiditate, inconstanţă, frivolitate, susceptibilitate, exces de
imaginaţie. Indecizie. Indolenţă, capricii, suspiciuni, lipsa echilibrului mental, mimetism, tendinţă
de a minţi gratuit, teatralitate, impulsivitate necontrolată, înclinaţie către bârfă. Incoerenţă în
gândire şi în vorbire, pesimism, tendinţe paranoice, teamă necontrolată (complex); atracţie
irezistibilă către plăceri inferioare; voluptate exagerată care subjugă, încăpăţânare, neputinţă de a
ierta.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: armonia funcţională, funcţiile naturale subconştiente,
inconştientul, funcţiile de reproducere sau sexuale, memoria, simţul formei, stomacul şi digestia,
limfa, organele sexuale feminine interne, fluidele corporale, sistemul simpatic; instinctul de
conservare are de asemenea o strânsă legătură cu energia subtilă a LUNII.
TEMPERAMENT: ciclotimic-flegmatic sau maniaco-depresiv.
CORESPONDENŢE ZODIACALE: semnul zodiacal al RACULUI şi casa a IV-a. Atât
LUNA, cât şi SOARELE sunt semnificatori ai eredităţii într-o astrogramă, fie prin ele însele, fie
prin dispunerea lor în aceeaşi poziţie, într-o temă natală cu Ascendentul sau cu Soarele unor
persoane înrudite.
MALADII TIPICE pentru LUNA prost aspectată în tema (astrograma) natală: afecţiuni
urinare şi genitale, gaze şi colici abdominale, dese perturbări uterine şi menstruale, nervozitate,
diaree, pleurezie, tuberculoză, hidropizie; afecţiuni ale gâtului, astm, bronşită, dispepsie, cancer şi
catar gastric.
 TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR
FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL, LUNAR

DEZECHILIBRU DE TIP ECHILIBRUL POLAR DEZECHILIBRU DE TIP

YIN (-) YIN-YANG (0) YANG (+)
HIPOSECREŢIE, SECREŢII ECHILIBRATE HIPERSECREŢIE,
ÎNFUNDARE ŞI UMORI CORPORALE ACUMULARE DE
ARMONIZATE ŞI LICHIDE
NORMALE
ATROFIE, SPRIJINIRE ECHILIBRU ORGANIC HIPERTROFIE,
UMFLARE
LIPSA MEMORIEI MEMORIE EXCELENTĂ FIXAŢII
NECONTROLATE CE
REVIN ÎN MEMORIE,
OBSESII
LIPSA SIMŢULUI SIMŢUL ARMONIOS AL SUPRAESTIMAREA
FORMEI FORMEI FORMEI EXTERIOARE
DEPRESII, DEZAMĂGIRI MOBILITATE MENTALĂ MANII, AUTOMATISME
FIREASCĂ COMPORTAMENTALE
RĂCEALA AFECTIVĂ, SIMŢ ARMONIOS AL EXCES DE
LIPSA STĂRII ŞI MATERNITĂŢII, MANIFESTARE
MAFIFESTĂRILOR FEMINITATE MATERNĂ, TIRANIE
MATERNE, ECHILIBRATĂ, RĂSFRÂNTĂ ASUPRA
INDIFERENŢĂ FAŢĂ DE DRAGOSTE MATERNĂ PROPRIILOR COPII
PROPRII COPII EXEMPLARĂ

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MERCUR

În conformitate cu datele tradiţionale astrologice, sfera subtilă de forţă a lui MERCUR
vine imediat după sferele subtile de forţă ale celor doi luminări: Soarele, astrul vieţii, şi Luna,
astrul generării sau, cu alte cuvinte, manifestarea armonioasă a vieţii în lumea noastră tranzitorie.
Dacă Soarele este considerat Tatăl Celest iar Luna este considerată Mama Universală, MERCUR
apare mai mereu ca fiind copilul lor sau, altfel spus, Mediatorul. Cele două domicilii ale sale ori,
cu alte cuvinte, semnele Zodiacului a căror natură se armonizează tradiţional cu aceea a acestei
planete sunt: zodia Fecioarei care urmează semnului solar al zodiei Leului şi zodia Gemenilor
care precede semnul lunar al zodiei Racului.
Sfera subtilă de forţă a lui MERCUR este în primul rând un principiu tainic al legăturii, al
schimburilor inefabile, al mişcării şi adaptării.
Dacă mai adăugam faptul că atributul său este caduceul, găsim reconfirmat acest simbol
al naturii dualiste în care se confruntă principiile contrarii (+) şi (-) şi totodată complementare:
tenebre - lumină; jos - sus; stânga - dreapta; feminin - masculin. Această circulaţie internă rapidă
şi armonioasă constituie condiţia iniţială a dezvoltării inteligenţei; dorinţa de a separa lucrurile
pentru a nu se confunda cu ele. Acest joc contribuie la reprimarea vieţii sensibile, venind să
afirme lumea raţiunii. Tocmai de aceea, pe acest teren fertil se realizează socializarea fiinţei
umane, odată cu asimilarea inteligentă a uzanţelor şi convenţiilor supuse regulilor logicii. În
fiecare dintre noi procesul subtil mercurian este acea parte auxiliară a eului „însărcinată” să ne
deturneze de la seducţiile subiectivităţii şi să ne ofere un contact cât mai bogat cu lumea
înconjurătoare. În faţa acestei presiuni duble a impulsurilor interioare şi a solicitărilor exterioare,
el este cel mai bun agent al adaptării noastre la viaţă.
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MERCUR
Din punct de vedere tradiţional, sfera subtilă de forţă a planetei MERCUR este asociată cu
capacităţile mentale ale fiinţei umane şi cu abilitatea de a intermedia ori de a comunica. După
cum ştim, miticul zeu MERCUR era, deloc întâmplător, mesagerul divin şi personificarea forţei
cosmice a inteligenţei şi a elocvenţei. Influxul subtil astral al sferei misterioase de forţă a lui
MERCUR ne influenţează foarte mult intelectul, trezindu-ne şi amplificându-ne în special
capacitatea de a înţelege prompt ideile celorlalţi şi de a schimba informaţii cu alte persoane.
MERCUR este, de asemenea, şi cea mai rapidă planetă din sistemul solar, ceea ce face ca
influenţa sa subtilă astrală să fie caracterizată în primul rând de o neobosită activitate, de
schimbare şi de o considerabilă rapiditate. În astrologia tradiţională se consideră că sfera subtilă
de forţă a lui MERCUR ne influenţează în primul rând datorită rezonanţelor specifice şi a
interconexiunilor sale cu sferele subtile de forţă ale celorlalte planete, deoarece ea (MERCUR)
încarcă preponderent fiinţa umană cu o energie subtilă, mediatoare, neutră.
PRINCIPII CORESPONDENTE: inteligenţă şi mijloacele caracteristice care ne permit a
o exprima, flexibilitatea, intermedierea între Eu şi Non-Eu, raţiunea, adaptabilitatea.
SIMBOLIZEAZĂ: mijlocitorul, intermediarul, fraţii, anturajul, interesul, comerţul,
inteligenţa, ştiinţele, studiul, simţul practic, călătoriile, mijloacele de comunicare, tinereţea,
zborul, literatura, activitatea la bursă, mesagerii şi agenţii de orice fel, cuvântul, persoanele
şmechere, îndemânatice şi prompte, cartierele, zonele şi străzile pline de mişcare în sau pe care se
desfăşoară activităţi de afaceri, dezbaterile, educaţia, spiritul analitic, cercetarea ştiinţifică, logica,
rapiditatea. Isteţimea, prudenţa „întemeiată” pe inteligenţă, versatilitatea, capacităţile mental-
intuitive, memoria şi metoda optimismul elocvenţa, scrisul şi tipărirea textelor, mercurul.
ATRIBUTE ESENŢIALE: neutru, uşor convertibil, temperat, uscat.
PREDISPOZIŢII NATIVE: uşurinţa de a înţelege datorită trezirii inteligenţei, comerţ,
literatură. studii ştiinţifice, educaţie superioară, călătorii de studiu.
CALITĂŢI: mental viu, elocvenţă, aptitudini literare, supleţe, adaptabilitate şi acurateţe
mentală, dexteritate, subtilitate intelectuală, sociabilitate ghidată de afinităţi diplomaţie, deducţie,
asimilare spontană.
DEFECTE: dezordine şi instabilitate mentală, uitare, minciună, viclenie, nesinceritate,
nervozitate, nebunie, decepţie, pălăvrăgeală, calomnii, excentricităţi, lipsă de scrupule, stângăcie.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: sistemul nervos cerebro-spinal, creierul, respiraţia, glanda
tiroidă, mişcările ce pun în evidenţă abilitatea, limba, laringele, braţele şi mâinile, intestinele.
TEMPERAMENT: schizotimic-nervos.
CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia GEMENILOR şi zodia FECIOAREI, casele
astrologice III şi VI.
MALADII TIPICE pentru MERCUR prost aspectat în tema (astrograma) natală: tulburări
mentale, epuizare nervoasă, transpiraţie excesivă, impotenţă, ameţeală, surzenie, afecţiuni ale
organelor vocale, sensibilitate mentală exagerată, astm, bronşită, nevralgie, palpitaţii.
= VA URMA =
AN V C 6
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MERCUR
 (continuare la cursul nr. 5. AN V)

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR

FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI
DE FORŢĂ A PLANETEI MERCUR

DEZECHILIBRU DE ECHILIBRUL DEZECHILIBRU DE

TIP YIN (-) POLAR YIN-YANG TIP YANG (+)
(0)
FIXITATE EXCESIVĂ MOBILITATE INSTABILITATE
ARMONIOASĂ
DEPRESII, NORMALITATE NERVOZITATE
DESCURAJARE NERVOASĂ, ACCENTUATĂ
ECHILIBRU
DIFICULTĂŢI DE ELOCVENŢĂ, PĂLĂVRĂGEALĂ,
VORBIRE PUTERE DE BÂRFĂ
CONVINGERE
PARALIZIE ARMONIE HIPERMOBILITATE
NERVOASĂ
DIMINUAREA INTELIGENŢĂ VIE, HIPER-
INTELIGENŢEI CREATOARE, INTELECTUALISM,
INVENTIVĂ TENDINŢĂ DE A
„DESPICA FIRUL ÎN
PATRU”
GÂNDIRE LENTĂ, ÎNŢELEGERE ÎMPRĂŞTIERE,
ÎNCETINEALĂ RAPIDĂ ŞI DISPERSIE
MENTALĂ OBIECTIVĂ MENTALĂ
ILOGITATE LOGICĂ PUTERNICĂ, SOFISME
ECHILIBRATĂ ŞI
DIALECTĂ
DIFICULTĂŢI ÎN A ABILITATEA GRAFOMANIE
SCRIE ŞI A EXPRIMĂRII FLUIDE DEZLĂNŢUITĂ
COMUNICA PRIN ŞI SUGESTIVE ÎN
SCRIS SCRIS

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI VENUS

În astrologie, sfera subtilă de forţă a lui VENUS exprimă şi pune în evidenţă atracţia
puternică aproape instinctivă, sentimentele, senzualitatea rafinată. Iubirea, simpatia, frumuseţea,
armonia formelor şi blândeţea. VENUS este unanim considerată planeta artei, a acuităţii
senzoriale, a plăcerilor amoroase, a distracţiilor de tot felul. În Evul Mediu planeta VENUS era
supranumită, deloc întâmplător, „micul benefic”. Simţul tactil rafinat este atribuit ca impuls şi
inspiraţie sferei subtile de forţă a lui VENUS şi tot ei îi sunt atribuite toate manifestările
fermecătoare, profunde şi copleşitoare ale feminităţii (tot aici se integrează tendinţele către lux,
plierea mimetică faţă de „cerinţele” modei, coafurii etc.).
Domiciliile sale (sau cu alte cuvinte semnele zodiacului în care sfera sa subtilă de forţă se
manifestă în special cu putere) - zodia TAURULUI şi zodia BALANŢEI - sunt în corpul uman în
legătură cu gâtul, cu sânii şi de asemenea cu cambrura din zona rinichilor. Energiile subtile ale
sferei de forţă a lui VENUS şi mod armonios reflectate în corpul fizic pun totdeauna în evidenţă
particularităţile unei siluete feminine şi frumos proporţionate în cazul unei femei, de asemenea
aceleaşi energii conferind un trup fermecător în cazul unui bărbat.
Încă din cele mai vechi timpuri, VENUS era steaua fascinantă a tuturor tainelor de amor.
Sfera subtilă de forţă a planetei VENUS a fost mai mereu prima dintre frumuseţile celeste care i-a
inspirat profund pe îndrăgostiţi, mai ales prin impresia directă pe care strălucirea suavă a luminii
sale tainice o produce asupra sufletelor pline de dragoste şi spontan contemplative. Pentru unii
astrologi, sfera subtilă de forţă a lui VENUS este de asemenea în legătură cu sublimarea energiei
amoroase, cu atracţiile voluptoase rafinate şi cu amorul împărtăşit.
Sub influenţa energiilor subtile ale sferei de forţă a lui VENUS se trezesc şi înfloresc
trăirile voluptoase, profund stenice şi amoroase, care iau naştere în cazul poftei de mâncare a
sugarului în contact cu mama sa şi se prelungesc nuanţându-se în multiplele forme de altruism
sentimental. Acest mod tipic venusian de a trăi şi de a simţi, caracteristic anumitor fiinţe umane
(care sunt mai mereu într-o intensă stare de rezonanţă cu energiile subtile ale lui VENUS),
grupează într-o sinergie afectivă senzaţii, sentimente şi trăiri senzuale elevate, atracţii spontane
condiţionate de simpatie către anumite obiecte şi fiinţe; exaltări copleşitoare, zâmbetele
fermecătoare, elanurile plăcerii, distracţiile generatoare de fericire, bucuriile ameţitoare şi în
general sărbătoririle în care se manifestă liber şi din plin afinităţile ce generează o comuniune
binefăcătoare ce rezultă din armonia schimburilor subtile, din fuziunea afectivă ca şi din stările
emoţionale minunate pe care ni le transmit prin REZONANŢĂ subtilă farmecul radiat de ceilalţi,
frumuseţea, dragostea, intimitatea şi graţia încarnată în fiinţele umane fascinante care ne
înconjoară.
De altfel, nu „întâmplător”, aproape toate manifestările divinităţii apar în toate mitologiile
sub aspectele cele mai frumoase. În această direcţie nici o fiinţă umană nu poate rivaliza cu
atuurile pe care le conferă frumuseţea trupească perfectă caracteristică AFRODITEI care
ilustrează totdeauna modelul împlinit şi armonios al frumuseţii feminine. Sub imboldul tainic al
energiilor subtile ale lui VENUS se trezeşte şi se amplifică în fiinţa umană atât bucuria de a trăi
armonios şi fericit, în sărbătoarea de primăvară a îmbătării simţurilor, cât şi scufundarea în
plăcerile cele mai rafinate şi spiritualizate ale esteticii.
În general vorbind, sfera subtilă de forţă a lui VENUS reflectă, pentru cei care sunt în
rezonanţă continuă cu ea, tandreţea învăluitoare, înclinaţia către mângâieri şi atingeri afectuoase,
dorinţa contopirii amoroase şi a fuziunii senzuale, admiraţia transfiguratoare care trezeşte spontan
fericirea; blândeţea, bunătatea, afecţiunea intensă, plăcerile sublime care sunt generate de
contemplarea spontană şi liberă a frumuseţii. Energiile subtile şi elevate ale sferei de forţă a lui
VENUS trezesc şi amplifică în fiinţa umană (ce rezonează din plin cu ele) acea pace paradisiacă a
sufletului pe care o numim FERICIRE plenară.
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI VENUS
Sfera subtilă de forţă a lui VENUS emană permanent dragoste, armonie, iubire,
frumuseţe, pace, atracţie magnetică, bucurie şi inspiraţie artistică. Această sferă subtilă de forţă
ne impulsionează şi ne guvernează natura afectivă. În acelaşi mod în care sfera subtilă de forţă a
lui MERCUR ne impulsionează şi ne influenţează natura mentală. Totodată, sfera subtilă de forţă
a lui VENUS ne inspiră, ne impulsionează şi ne afectează în mod direct relaţiile noastre personale
de iubire.
Sfera subtilă de forţă a lui VENUS a fost adeseori asociată cu energia subtilă, divină
cosmică a iubirii atât de către vechii babilonieni, cât şi de greci şi de romani. O explicaţie demnă
de luat în consideraţie a acestui aspect era faptul că planeta VENUS apărea şi se menţinea
vizibilă pe cer imediat după apusul şi la răsăritul Soarelui, indicând astfel pentru multe fiinţe
umane începutul perioadei propice relaţiilor amoroase. Este însă foarte interesant de reţinut faptul
că studii medicale recente au arătat că activitatea hormonală (atât la bărbat, cât şi la femeie) este
maximă mai ales în acele momente (care pun în evidenţă procesele de rezonanţă în
MICROCOSMOSUL fiinţei noastre) - seara şi dimineaţa devreme - deci chiar în timpul în care
planeta VENUS apare pe cer. Reiese astfel în mod destul de evident faptul că nu din întâmplare
ea a fost adeseori asociată cu energia tainică a iubirii.
PRINCIPII CORESPONDENTE: atracţie, armonie, frumuseţe, feminitate, artă, plăcere,
dragoste.
SIMBOLIZEAZĂ: tot ce este rafinat, plăcut şi agreabil, care exaltă sentimentele de
iubire, frumuseţe şi bunăstare, viaţa sentimentală, uniunile amoroase şi asociaţiile, femeia,
amanta, iubita, sora, fiica, mama, prietenele, femeile pline de feminitate, armonios vitale şi
graţioase (SHAKTI), vesele, sociabile, plăcute, actorii de comedie şi divertisment, lucrurile
vesele, colorate, frivole, locurile intime şi plăcute, balurile, concertele, teatrele, bordelurile,
parfumeriile, destrăbălarea, petrecăreţii, curtezanele, casele şi străzile vesele şi elegante,
legăturile de protecţie cu femei foarte influente, inerţia "dulce" (DOLCE FARNIENTE), luxul,
moda, posesiunile, banii, anumite aspecte ale vieţii sociale, simţul estetic, cuprul.
ATRIBUTE ESENŢIALE: feminină, negativă, umedă, temperată.
PREDISPOZIŢII NATIVE: talente artistice deosebite (muzică, poezie, desen, pictură,
cântec etc.). gândire rafinată, viaţă uşoară.
CALITĂŢI: farmec personal irezistibil, simpatic, sentimentalism, dragoste, tandreţe,
sociabilitate, blândeţe, voioşie, bunăvoinţă, adaptabilitate, magnetism amoros, rafinament, tact,
seninătate, putere de sublimare.
DEFECTE: lene, hipersenzualitate, depravare, lunecare în obscenitate, vanitate,
imoralitate, nehotărâre, romantism excesiv, voinţă slabă, dependenţă de alţii, parazitism,
nepăsare.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: senzualitatea, acuitatea senzorială; la femele: ovarele şi
sânii, simţul tactil, circulaţia venoasă, gâtul, carnaţia, părul, regiunea lombară, rinichii, glanda
paratiroidă, feminitatea superioară.
TEMPERAMENT: ciclotimic-sanguin.
CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia TAURULUI şi zodia BALANŢEI, casele
astrologice II şi VII.
MALADII tipice pentru VENUS prost aspectată în tema (astrograma) natală: boli
venerice, litiază renală şi biliară, probleme ovariene, slăbirea organelor sexuale, spermatoree
(eliminare de spermă pe uretră în afara actului sexual şi fără ejaculare); gută, eczeme, anemie,
tulburări menstruale, avorturi, probleme de cuplu, afecţiuni ale gâtului, hipersensibilitate,
leucodermă (absenţa pigmentului melanic din piele. Simptom principal şi patognomic în unele
afecţiuni ca vitiligo, albinism).

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR

FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A
PLANETEI VENUS

DEZECHILIBRU DE TIP ECHILIBRUL POLAR DEZECHILIBRU DE TIP

YIN (-) YIN-YANG (0) YANG (+)
REPULSIE ATRACŢIE ABSORBŢIE
 ARMONIOASĂ
ASEXUALITATE, SEXUALITATE HIPERSEXUALITATE
ABSTINENŢĂ ECHILIBRATĂ OBSESIVĂ,
NIMFONANIE
HIPOFUNCŢIE ECHILIBRU HORMONAL HIPOFUNCŢIE
HORMONALĂ HORMONALĂ CARE
GENEREAZĂ
DEZECHILIBRE
ENDOCRINE
DURITATE, SADISM IUBIRE COPLEŞITOARE, HEDONISM, VÂNAREA
SAU MASOCHISM FORŢĂ AFECTIVĂ, EGOISTĂ A PLĂCERII
RAFINAMENT
LIPSA SIMŢULUI SIMŢ ESTETIC ELEVAT HIPER-ESTETISM
ESTETIC ŞI NUANŢAT HIMERIC
DEZGUST DE VIAŢĂ PROFUNDĂ DRAGOSTE VICII, PERVERSIUNE,
DE VIAŢĂ BLAZARE

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MARTE

Sfera subtilă de forţă a planetei MARTE pune în evidenţă în astrologie energia,
masculinitatea, voinţa, ardoarea, tensiunea şi agresivitatea. Datorită faptului că aceste aspecte
sunt adesea folosite mai degrabă în rău decât în bine, această planetă a fost supranumită, deloc
întâmplător, în Evul Mediu "micul malefic". Sfera subtilă de forţă a acestui astru guvernează în
viziunea multor astrologi viaţa şi moartea. Primul său domiciliu (sau, cu alte cuvinte, semnul
zodiacal cu care rezonează cel mai bine) este BERBECUL care prezidează şi impulsionează
renaşterea naturii - primăvara.
Tot sfera sa subtilă de forţă prezidează natura care moare toamna. În semnul său al doilea
de domiciliu, care este zodia SCORPIONULUI. Sfera subtilă de forţă a lui MARTE manifestă şi
controlează focul dorinţelor, dinamismul, violenţa şi organele genitale ale bărbatului. Sfera
subtilă de forţă a lui MARTE are o lumină roşiatică, arzătoare, ca o flacără şi tocmai de aceea în
toate limbile străvechi el a fost numit Incendiatorul.
Sfera subtilă de forţă a lui MARTE sugerează pasiunea puternică şi violenţa; tocmai de
aceea, mitologia îl desemnează ca fiind zeul războiului. Am putea la prima vedere să ne gândim
că aici este vorba doar de un simbolism facil, realizat oarecum la întâmplare, dar iată că acum
câţiva ani un statistician a cercetat cu atenţie poziţiile acestei planete (MARTE) în momentul
naşterii la un număr de 3142 de şefi militari europeni şi a constatat cu uimire că aceşti oameni
erau născuţi chiar în momentul de răsărit sau de zenit al lui MARTE. Aceste rezultate
semnificative au pus în evidenţă un aspect care depăşeşte cu mult o simplă probabilitate. Acest
fenomen a fost, de asemenea, remarcat şi la un grup de 2315 de medici academicieni şi la un alt
grup de 1485 campioni sportivi. Astrologii care susţineau de mult timp acelaşi lucru nu au
aşteptat aceste rezultate pentru a spune că militarii, medicii şi sportivii se află preponderent sub
influenţa sferei subtile de forţă a lui MARTE.
Caracteristica principală a tendinţei asociate sferei subtile de forţă a lui MARTE este acea
agresivitate care se trezeşte şi uneori se amplifică în psihicul irascibil al copilului în momentul
formării danturii, a primelor exerciţii în care el începe să-şi folosească musculatura şi a uceniciei
motricităţi. Aceasta este starea primară a „LUPTEI PENTRU VIAŢĂ” în care se utilizează dinţii
şi ghiarele. Într-o lume a riscurilor, a căderilor şi a ciocnirilor, a rănilor, a pledoariilor, a
provocărilor şi a cucuielor. Ea se prelungeşte mai târziu prin intermediul competiţiilor, al
concursurilor, al rivalităţilor şi al ostilităţilor, la care fiecare fiinţă umană trebuie „SĂ-ŞI
CÂŞTIGE EXISTENŢA”, trebuie să-şi cucerească locul său în societate, trebuie să-şi apere
interesele şi să depună o activitate susţinută pentru a-şi îndeplini dorinţele şi pasiunile, nu fără a
risca, adeseori expunându-se la anumite pericole.
Tipul predominant marţian se recunoaşte destul de uşor în cazul personalităţii clocotitoare
a lui HENRIC al IV-lea, la un om de Stat dominator şi dur cum este cardinalul RICHELIEU, la
impetuosul GAMBETTA, la scriitorul francez realist ZOLA, la compozitorul cu sonorităţi
răsunătoare BERLIOZ, la instigatorul pictor expresionist francez VAN GOGH.
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MARTE
Sfera subtilă de forţă a lui MARTE este adeseori asociată cu energia declanşatoare a
războiului şi cu impulsul sexual. Totodată se consideră că aceeaşi sferă de forţă a lui MARTE
este, de asemenea, în legătură cu agresivitatea, cu activitatea fizică şi sportivă, cu energia de
manifestare a tot ceea ce implică violenţă, cu impunerea şi fermitatea.
Întocmai cum sfera subtilă de forţă a lui MERCUR guvernează mintea iar cea a lui
VENUS natura noastră emoţional-afectivă, sfera subtilă de forţă a lui MARTE impulsionează,
guvernează şi influenţează corpul fizic. MARTE este deci planeta care determină, în funcţie de
intensitatea şi continuitatea procesului de rezonanţă (cu ea). Cât de energici şi de activi suntem.
Anticii asociau, deloc întâmplător, zeul războiului cu planeta MARTE şi mai ales din cauza
culorii lor roşii, culoare asemănătoare cu aceea a focului şi a sângelui, atât unul, cât şi celălalt
simbolizau vitalitatea şi energia.
PRINCIPII CORESPONDENTE: acţiune, virilitate, energie, forţă, mişcare.
SIMBOLIZEAZĂ: construcţia dar şi distrugerea, regenerarea prin distrugere, lupta pentru
viaţă (existenţă), transformarea, virilitatea, posesiunea, dorinţa, cucerirea, violenţa, războiul,
industria, dinamismul, amantul, rivalul, duşmanii declaraţi, persoanele şi aspectele violente,
turbulente, brutale, periculoase, iritate; obiectele ascuţite din fier, instrumentele chirurgicale,
mecanice, armele, măcelarii, soldaţii, chirurgii, călăii, focul, topitoriile, arsenalele, fortăreţele,
locurile zgomotoase şi animate, certurile, luptele, rănirile, accidentele, moartea violentă,
omorurile, criticile aspre, arsurile, căldura, acţiunea, fierul.
ATRIBUTE ESENŢIALE: masculin, pozitiv, cald, uscat.
PREDISPOZIŢII NATIVE: viaţa activă şi agitată, plină de schimbări, angrenarea în
domenii din sfera industriei, fierului şi focului, ocupaţii necesitând curaj şi vitejie sau activităţi în
lucruri periculoase şi dificile, armată, poliţie, chirurgie, stomatologie, sport, vânătoare, mecanică,
sculptură etc.
CALITĂŢI: curaj, iniţiativă, bravură, francheţe, activitate, neînfricare, îndrăzneală uriaşă,
temeritate, hotărâre, dragoste de libertate, sexualitate puternică care este uşor controlată, un
răspuns prompt pozitiv şi viu la toate situaţiile.
DEFECTE: mânie, violenţă, brutalitate, asprime, imprudenţă, impulsivitate, suspiciune,
gelozie bolnăvicioasă, cruzime, bestialitate, egoism instinctiv, spirit răzbunător şi bătăios, cinism,
scepticism, ironie exagerată, pripeală, turbulenţă, nesăbuinţă, iritare.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: sistemul muscular şi virilitatea, organele sexuale externe,
sistemul uro-genital, bila, pilozitatea corporală, forţa fizică, nasul, gonadele, glandele
suprarenale, globulele roşii sanguine, rinichii, predispoziţia către febră, rănirile, arsurile sau
diversele operaţii chirurgicale pe care trebuie să le suportăm.
TEMPERAMENT: schizotimic-coleric.
CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia BERBECULUI şi zodia SCORPIONULUI,
casele astrologice I şi VIII.
MALADII tipice pentru MARTE prost aspectat în tema (astrograma) natală: infecţii
sanguine, fracturi, febră, arsuri, comedoane (băşici), erupţii cutanate, plăgi, epilepsie, diformităţi
corporale, variolă, varicelă, apendicită, afecţiuni ale plămânilor, gâtului, urechilor, limbii,
nasului, hipertensiune, hemoragii, hernie, encefalomielită.
= VA URMA =

AN V C 7
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI MARTE
(continuare la cursul nr. 6 AN V)

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR

FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI
DE FORŢĂ A PLANETEI MARTE

DEZECHILIBRU DE ECHILIBRUL DEZECHILIBRU DE

TIP YIN (-) POLAR YIN-YANG TIP YANG (+)
(0)
SLĂBICIUNE IMPULS ARMONIOS, DESTRUCTIVITATE
ELAN, ASPIRAŢIE
ATROFIE FORŢĂ MUSCULARĂ HIPEMROFIE
MUSCULARĂ MARE MUSCULARĂ
COMBUSTIE PREA OXIDARE COMBUSTIE PREA
LENTĂ NORMALĂ, RAPIDĂ (ARDERI
METABOLISM ACCELERATE)
ECHILIBRAT ŞI
NORMAL
HIPOTERMIE, CĂLDURĂ, FEBRĂ
MEMBRELE ŞI ARDOARE
CORPUL RECI
LIPSĂ DE FORŢĂ ENERGIE MARE, RISIPIRE
APROAPE ENERGETICĂ,
NESFÂRŞITĂ VLĂGUIRE,
AGITATIE
TEAMĂ CURAJ NESĂBUINŢĂ
MOLICIUNE, FERMITATE, BRUTALITATE
INDOLENŢĂ CONSECVENŢĂ
INDECIZIE, HOTARÂRE DE IMPULSIVITATE
OSCILAŢIE NEZDRUNCINAT NECONTROLATĂ
LIPSA DE COMBATIVITATE, AGRESIVITATE
COMBATIVITATE, FORŢĂ
LAŞITATE

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI JUPITER

Prin mărimea şi poziţia sa, sfera subtilă de forţă a planetei care poartă numele de
JUPITER, ocupă locul central printre sferele subtile de forţă ale aştrilor care se învârt în jurul
Soarelui. Ca planetă, JUPITER este precedată de Mercur, Venus, Pământ, Marte şi de către
asteroizi şi este apoi urmată de acelaşi număr de corpuri celeste: Saturn, Uranus, Neptun, Pluton
şi de către planetele transplutoniene, dintre care prima este deja numită de unii MINOS.
În analogie cu acest loc ales, sfera subtilă de forţă a lui JUPITER reprezintă tradiţional în
astrologie principiul echilibrului, al autorităţii, al ordinii, al stabilităţii în progres, al abundenţei,
al păstrării şi perpetuării ierarhiei stabilite. Sfera subtilă de forţă a lui JUPITER manifestă
energiile subtile care fac să apară legalitatea socială, bogăţia, optimismul şi încrederea. Pe
vremuri, sferei de forţă a lui JUPITER i se spunea "marele benefic" şi se consideră că ea
guvernează zodia Săgetătorului, care după cum se ştie este un semn al dreptăţii şi zodia Peştilor
care la rândul său este considerat un semn al filantropiei. Medicina şi Jurisprudenţa sunt
profesiunile sale privilegiate în cazul fiinţelor umane care rezonează mai mereu şi foarte mult cu
sfera sa subtilă de forţă.
În organismul uman, sfera subtilă de forţă a lui JUPITER influenţează funcţionarea
ficatului. Condiţia Jupiteriană a fiinţei umane se înscrie în cazul fiinţelor umane pe care le
influenţează în mod preponderent de-a lungul unei serii continue de achiziţii, avantaje, profituri,
beneficii şi binefaceri diverse destinate să-i satisfacă omului apetitul său de consumator,
instinctul său de proprietar, tendinţele sale lumeşti de a avea sau de a fi ceva. Această stare de
extraordinară îmbogăţire vitală este aproape inseparabilă de starea de generozitate, încredere
uriaşă în sine şi în forţele proprii, optimism, altruism, pace şi bunăstare şi ea contribuie din plin la
menţinerea sănătăţii şi la maturizarea viguroasă a fiinţei umane, aspect care, printre altele, duce la
o mărire a ordinii şi a dreptăţii şi poate contribui la crearea unei umanităţi mai bune şi mai fericite
în care fiecare la rândul său poate să aibă acces în mod liber atât la multitudinea de mijloace pe
care această stare de fapt o implică, cât şi la controlul puterii unei asemenea societăţi.
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI JUPITER
Sfera subtilă de forţă a planetei JUPITER este asociată tradiţional în astrologie cu
creşterea, expansiunea, înnobilarea, bunăstarea, mărinimia, elevarea, speranţa şi optimismul. Ea
ne oferă, printre altele, şi abilitatea de a obţine confortul, prosperitatea şi succesul financiar.
Sfera subtilă de forţă a lui JUPITER încurajează de asemenea şi susţine aspiraţiile
superioare, făcând cu uşurinţă posibilă atingerea unor idealuri elevate şi a unor noi niveluri
superioare, benefice de dezvoltare.
PRINCIPII CORESPONDENTE: conservare. înţelepciune, nobleţe sufletească,
expansiune, ordine, generozitate. Judecată, coeziune.
SIMBOLIZEAZĂ: onorurile, şansa, reuşita, optimismul, prosperitatea. Ideile morale
idealiste (filosofice, spirituale şi religioase); legislaţia, autoritatea şi onorurile provenind din
ştiinţele superioare sau recunoscute datorită înţelepciunii; comerţul EN GROS, exportul,
administraţia, magistratura, băncile, funcţiile sociale ale bisericii, religia; maestrul, protectorul,
prietenii foarte generoşi; tot ceea ce este majestuos, onorabil, somptuos, lucrurile şi persoanele
"sus-puse", luxoase, nobile; palatele, castelele, prelaţii, bisericile, templele, aristocraţia, cositorul.
ATRIBUTE ESENŢIALE: masculin, pozitiv, cald, umed.
PREDISPOZIŢII NATIVE: funcţii înalte, cariere literare, barou (magistratură), carieră de
avocat sau judecător, marile întreprinderi comerciale, direcţia şi administraţia de societăţi,
biserica (în special clerul superior); operaţiuni riscante sau care ţin de o anumită şansă; jocuri aşa-
zise de "noroc", pariuri, loterii; viaţa liberă, organizare, sociologie.
CALITĂŢI: generozitate, liberalism, toleranţă, înţelepciune, filantropie, moralitate,
dreptate, echitate, mărinimie, jovialitate, virtute şi religiozitate, respect faţă de ordine, cunoaştere,
studii superioare, gândire filosofică, compasiune, direcţionare pozitivă a puterilor mentale,
aptitudini pentru lingvistică şi sport.
DEFECTE: ostentaţie, acţiuni ilegale, pasiuni care subjugă pentru jocuri de noroc şi
acţiuni pline de riscuri; aroganţă, tapaj, orgoliu. Ipocrizie, exces, exagerare, extremism,
extravaganţă. Instabilitate în convingeri, vanitate, indulgenţă faţă de propriile lipsuri şi defecte.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: circulaţia arterială, ficatul, simţul mirosului, glanda
pituitară.
TIPUL DE TEMPERAMENT: ciclotimic-jovial.
CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia SĂGETĂTORULUI şi (parţial) zodia
PEŞTILOR, casele astrologice IX şi (parţial) XII.
MALADII TIPICE pentru JUPITER prost aspectată în tema (astrograma) natală: hepatită,
afecţiuni ale ficatului, ameţeală, toropeală, moleşeală generală. cronicitate în diverse afecţiuni,
exces ponderal, dispepsie, hernie, anemie, apoplexie, diabet, tumori, dispoziţie flegmatică,
afecţiuni cronice ale pielii, catar şi congestie cerebrală, apatie, hemoroizi.

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR

FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A
PLANETEI JUPITER

DEZECHILIBRU DE TIP ECHILIBRUL POLAR DEZECHILIBRU DE TIP

YIN (-) YIN-YANG (0) YANG (+)
ATROFIE EXPANSIUNE HIPERTROFIE
ARMONIOASĂ
PROASTĂ ASIMILARE ASIMILARE NORMALĂ SUPRACREŞTERE
INJUSTIŢIE JUSTIŢIE, DREPTATE FANATISM JUSTIŢIAR
NESOCIABILITATE SIMŢ SOCIAL SOCIABILITATE
AFECTATĂ,
BOMBASTICĂ
MORALITATE IMORALITATE IPOCRIZIE SAU
FANATISM
DIFICULTĂŢI ÎN A SE BUCURIA EXPANSIUNII HIPEREXPANSIUNE
EXPANSIONA CARE DERANJEAZĂ

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI SATURN

În astrologie, sfera subtilă de forţă a lui SATURN manifestă principiul subtil al
concentrării, al contracţiei, al fixării, al condensării şi inerţiei. În esenţă, energia sa subtilă este o
forţă astrală care tinde să cristalizeze, să fixeze oarecum în rigiditate lucrurile sau aspectele
existente şi să se opună astfel la orice tendinţă către schimbare.
Lui SATURN i s-a dat, pe drept cuvânt, numele de "marele malefic", deoarece adeseori
anumite energii subtile ale sale, mai mult sau mai puţin malefice, reprezintă obstacole de toate
felurile, opririle, carenţa, neşansa, impotenţa, ghinionul, nereuşita, neputinţa, paralizia. Partea cea
bună a influxului său subtil conferă însă o capacitate destul de mare şi profundă care permite
manifestarea constantă, consecventă, în forţă, în cazul eforturilor de lungă durată. Influxurile sale
subtile, binefăcătoare trezesc şi fac să se amplifice destul de repede unele calităţi printre care
amintim: fidelitatea, stabilitatea, pasiunea cunoaşterii şi atracţia către calea ştiinţei, puterea de a
renunţa, abnegaţia şi puterea de sacrificiu, castitatea, fascinaţia trăirii religioase, revelaţiile
mistice.
Cele două domicilii tradiţionale ale sale: zodia Capricornului şi zodia Vărsătorului sunt
opuse domiciliilor celor doi luminări (care sunt SOARELE şi LUNA a căror domicilii sunt zodia
Leului (pentru SOARE) şi zodia Cancerului (pentru LUNĂ)) sau cu alte cuvinte luminii şi
bucuriei intense de a exista.
În organism, sfera subtilă de forţă a lui SATURN guvernează sistemul osos. Ignorând
(datorită unei cunoaşteri superficiale) aspectele şi energiile sale binefăcătoare, unii astrologi
consideră în mod pripit că SATURN este doar o planetă malefică, a cărei energie subtilă,
manifestată printr-o lumină tristă şi plăpândă, a fost încă din cele mai vechi vremuri (şi ÎN MOD
OBIECTIV continuă chiar şi în prezent să fie doar pentru aceia sau acelea care REZONEAZĂ
constant şi plenar cu aceste energii inferioare ale sale) evocatoarea grijilor, a necazurilor, a
tristeţilor, a însingurării, a închistării şi a încercărilor de tot felul la care, DELOC
ÎNTÂMPLĂTOR, ne supune la momentul potrivit viaţa şi pe care alegoria o reprezintă sub
trăsăturile funebre ale unul schelet care ţine în mână o seceră.
Aspectul cel mai profund, cu ample ecouri biologice şi psihologice, pe care-l manifestă
sfera subtilă de forţă a lui SATURN este fenomenul de detaşare, în seria încercărilor legate de
fenomenul de separare, care se înlănţuie de-a lungul întregii vieţi a fiinţei umane, de la ruperea
cordonului ombilical în cazul noului născut până la penibila dezgolire ultimă a bătrânului sau a
bătrânei în momentele în care omul urmează să fie înmormântat, în diferitele etape ale existenţei,
fiinţa umană trece prin nenumărate stări de abandon, separare, detaşare, renunţare, părăsire şi
sacrificiu, pe care indiferent că vrem sau că nu vrem viaţa ni le impune mai devreme sau mai
târziu.
Prin aceste trăiri, stări, evenimente şi procese, anumite energii subtile ale lui SATURN
sunt totdeauna la lucru ca să ne elibereze (evident în funcţie de KARMA noastră şi niciodată la
întâmplare) din închisoarea limitărilor de tot felul a animalităţii noastre şi a ataşamentelor
terestre, eliberându-ne mai mult sau mai puţin brutal din lanţurile vieţii instinctive şi a pasiunilor
înrobitoare ale acesteia.
Privită dintr-un anumit punct de vedere, sfera subtilă de forţă a lui SATURN manifestă o
considerabilă forţă de frânare care, în anumite situaţii, ajută foarte mult sufletul, energia sa subtilă
fiind considerată marea stimulatoare a vieţii intelectuale, morale şi spirituale. Complexul
saturnian tipic este reacţia de refuz în situaţiile în care suntem pe punctul de a pierde lucrurile,
avantajele sau fiinţele de care ne am ataşat în mod succesiv pe parcursul vieţii. Începând cu
fixaţiile puternic cristalizate în copilărie până la diverse situaţii de frustrare sexuală, amoroasă şi
afectivă, care adeseori conduc la o amplificare a avidităţii sub diferitele sale forme: cupiditate,
gelozie, avariţie, ambiţie, bulimie, erudiţie sterilă.
În această formă, complexul saturnian este similar cu tema mitologică a lui CRONOS
devorându-şi cu aviditate proprii săi copii. O altă faţă a lui SATURN prezintă tabloul invers, al
unei detaşări excesive, al retragerii în carapacea EGOISMULUI sub diversele sale aspecte, al
îndepărtării de sine, al insensibilităţii, al răcelii, al renunţării, mergând în extrem până la un
destructiv pesimism, melancolie, refuz de a trăi, alienare.
 SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI SATURN
Sfera subtilă de forţă a lui SATURN este aceea care guvernează simţul responsabilităţii şi
al datoriei. Sfera subtilă de forţă a lui SATURN este considerată adeseori "poliţistul" zodiacului,
deoarece influxul său este foarte strâns legat de oglindirea şi manifestarea KARMA-ei
individuale.
În funcţie de aspectarea acestei planete (SATURN) în tema natală (HOROSCOP) putem
să avem informaţii destul de precise asupra KARMA-ei sau. altfel spus, a destinului personal al
fiinţei umane în cauză, putând astfel întrevedea îndeosebi dificultăţile, problemele şi limitările cu
care respectiva fiinţă umană se va confrunta în această viaţă (sau altfel spus, pe care ea trebuie la
un moment dat să le depăşească). Sfera subtilă de forţă a lui SATURN reprezintă de asemenea
înţelepciunea şi discernământul care se dezvoltă mai ales atunci când aplicăm corect şi
constructiv cunoaşterea pe care o avem, în scopuri elevate, spirituale şi divine.
Influxul subtil energetic saturnian ne deşchide rapid lăuntric, faţă de vocea tăcută a
conştiinţei superioare care ne spune întotdeauna dacă o anumită acţiune pe care la un moment dat
o realizăm sau pe care doar o intenţionăm este just integrată sau nu în armonia divină universală,
în situaţiile în care, conştient sau nu, încălcăm această armonie sau ordine universală care este
expresia (OGLINDIREA EXTERIOARĂ) a rigorii divine (stricteţii LEGILOR DIVINE),
stabilită printre altele prin intermediul influenţei sferei subtile de forţă a lui SATURN,
consecinţele (care apar mai devreme sau mai târziu) pot fi direct proporţional devastatoare,
aproape întotdeauna fiind obligatoriu necesar să "plătim" (LA MOMENTUL "SCADENŢEI")
pentru toate acele fapte grave şi acţiuni îndreptate împotriva legilor divine ale firii.
Energiile subtile ale sferei subtile de forţă ale lui SATURN ne determină şi adeseori chiar
NE CONSTRÂNG (în momentul SCADENŢEI), când urmează să "plătim" pentru acţiunile
noastre RELE) să devenim gradat conştienţi de tot ceea ce este cu adevărat bine şi divin armonios
atât pentru noi cât şi pentru toţi ceilalţi. PRINCIPII CORESPONDENTE: concretizare, soliditate,
stabilitate, cristalizare, materializare, contracţie, inerţie şi rigiditate, greutate, lentoare, limitare,
restricţie, rigoare.
SIMBOLIZEAZĂ: timpul ca energie misterioasă; duratele lungi; întârzierile şi
obstacolele; insuccesele; sărăcia; nefericirile; moartea; întunericul; rutina; administraţia;
bătrâneţea; perseverenţa; tenacitatea; răceala; schimbările lente şi inevitabile; inhibiţiile
paralizante; restricţia; intoleranţa; singurătatea; sistemele; obiectele grele; minele; plumbul;
strămoşii; bunicii; tatăl; duşmanii foarte tenaci; lucrurile şi persoanele austere, solitare
(singuratice), izolate, vechi, sumbre, deteriorate, sordide, înfricoşătoare; ruinele; subteranele;
tunelele; pivniţele; închisorile; cimitirele; casele vechi; bătrânii savanţi; fatalitatea; ghinionul;
neşansa;
ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ, rece. uscat.
PREDISPOZIŢII NATIVE: servicii mai puţin lucrative; munci laborioase sau de mare
amploare; reuşită prin ambiţie liniştită; răbdare şi perseverenţă; slujbe obscure în mine sau locuri
izolate, în raport cu pământul; activităţi puţin populare; fundaţiile; cultul morţilor.
CALITĂŢI: prudenţă; răbdare; perseverenţă; economie; frugalitate; simţul înnăscut al
datoriei; ponderaţie; rezervă; sobrietate; castitate; meditaţie; precizie; ştiinţă; simţ practic;
discernământ; ambiţie lipsită de egoism; fiinţe umane demne de încredere, disciplinate.
DEFECTE: avariţie; zgârcenie, pesimism, egoism, răutate, ipocrizie, răceală, intoleranţă,
melancolie, neîncredere, maliţiozitate, încăpăţânare, rutină, aversiune încăpăţânată faţă de
schimbare sau rapiditate; tristeţe, ambiţie egoistă; mizantropie; izolare; ură; indiferenţă rece;
severitate; posesivitate; tendinţe către sinucidere.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: sistemul osos, dinţii, pielea, splina, auzul, vezica biliară,
nervul vag; depuneri de formaţiuni cristaline ce apar în articulaţii; provoacă stagnări. Insuficienţe,
paralizii, încetiniri funcţionale; aduce bătrâneţea; provoacă fracturi şi predispune la frecvente
căderi.
TEMPERAMENT: schizotimic-melancolic.
CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia CAPRICORNULUI şi (parţial) zodia
VĂRSĂTORULUI; casa astrologică a X-a.
MALADII tipice pentru SATURN prost aspectată în tema (astrograma) natală: paralizii,
cancer, tumori, idioţie, tulburări glandulare, nebunie, perturbări ale flegmei (KAPHA DOSHA) şi
afecţiuni ale inimii, reumatism, bronşite, tuberculoză (ftizie), nefrită.

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR

FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A
PLANETEI SATURN

DEZECHILIBRU DE TIP ECHILIBRUL POLAR DEZECHILIBRU DE TIP

YIN (-) YIN-YANG (0) YANG (+)
LIPSĂ DE CRISTALIZARE DURIFICARE
CRISTALIZARE
LIPSĂ DE FIXITATE FIXARE SFRIJIRE, ÎNCREŢIRE
DECALCIFIERE METABOLISM NORMAL CALCIFIERE EXCESIVĂ
CURENTĂ AL CALCIULUI
INFLUENŢABILITATE, PERSEVERENŢĂ ÎNCĂPĂŢÂNARE
DISIPARE, DISPERSIE
MELANCOLIE SERIOZITATE UŞURĂTATE
NORMALĂ
AVARIŢIE ECONOMIE RISIPĂ
NEÎNCREDERE, TEAMĂ PREVEDERE FIREASCĂ LIPSĂ DE PREVEDERE
SINGURATATE, PROFUNZIME SUPERFICIALITATE
IZOLARE
TACITURN REZERVĂ, MODERAŢIE VORBIRE
NECONTROLATĂ,
LOGOREE

= VA URMA =
 AN V C 8
EXPLICAREA UNOR TERMENI
(continuare la cursul nr. 7 AN V)

ABNEGAŢIE = Calitate morală pozitivă, superioară, manifestată prin

devotament dus până la sacrificiu care evidenţiază transcenderea într-o foarte
mare măsură a EGOISMULUI şi depăşirea EGOULUI. Abnegaţia se realizează
prin acţiuni pline de dăruire care presupun jertfirea intereselor proprii, uneori şi
a vieţii, în slujba unei cauze divine, ori pentru binele planetar sau al altor
oameni. Asemenea fapte se impun în situaţii deosebite (de exemplu: calamităţi
naturale, războaie, revoluţii, împrejurări care pun în pericol viaţa oamenilor etc.), când apărarea
sau înfăptuirea aspiraţiilor divine ale altor oameni nu poate avea loc decât prin sacrificarea celor
personale. Omul este mânat spre astfel de fapte de un anumit Ideal divin, sublim care, în situaţii
excepţionale, nu poate fi apărat şi realizat decât prin sacrificii. Nu orice ideal însă merită
sacrificiu. De aceea, alegerea şi formularea idealului care trebuie să fie înalt şi DIVIN are o
deosebită însemnătate. Spiritul de abnegaţie se deosebeşte de bravadă, în care, interesele proprii
sunt periclitate fără ca acest lucru să fie necesar, riscul fiind căutat cu orice preţ, numai "de ochii
lumii" şi se opune, de asemenea, atitudinii de nepăsare faţă de soarta celorlalţi oameni. Abnegaţia
este un element al generozităţii uman divine şi îi caracterizează, în special, pe cei tineri.
ALIENARE (cf. lat. alienare "a înstrăina") = Termenul are semnificaţie psihologică
(nebunie), sociologică (disoluţia legăturii între individ şi ceilalţi), religioasă (disoluţia legăturii cu
divinitatea). Unii definesc alienarea ca o stare a individului care, în urma unor condiţii exterioare
(religioase, economice, politice), nu-şi mai este propriul stăpân, devine obiect şi la rândul său este
sclavul obiectelor, îndeosebi al banului.
Pentru mulţi, alienarea datorită RUPERII (separării de DUMNEZEU) este inerentă
condiţiei umane. Ea rezultă din discrepanţa ideal-real, din dualismul subiect-obiect, prin
mutilarea stării autentice de "a fi în lume", determinată de nevoia de adaptare la o lume dată, pe
care omul. "aruncat" în ea, încearcă să o transforme - adaptare care generează ambiguitate, clişee
de comunicare, mediocritate; din însăşi devenirea omului ca persoană, care transgresează astfel
spre altul; din discrepanţa dintre omul real, autentic şi situaţia lui existenţială, ce produce
"insecuritate ontologică" şi aceasta conduce la singurătate absolută, pentru că autenticitatea fiinţei
sale e pierdută şi se instalează inautenticitatea în interacţiunea cu ceilalţi sau cu instituţiile
sociale; din hiatusul existent între "nevoile bazale umane" (recunoaştere, împlinire, iubire,
fericire, afecţiune) şi răsunetul lor, totdeauna limitat, la nivelul societăţii, hiatus care e
omniprezent şi insurmontabil; din conflictul dintre autoritatea internalizată (prin procesul
socializării excesive a copilului) şi dorinţa de a fi liber.
J.J Rousseau atribuie primul o accepţiune socială alienării, identificând-o cu contractul
social. Pentru el, alienarea este actul prin care fiecare participant la contract îşi abandonează
comunităţii toate drepturile sale naturale şi, "dându-se tuturor, nu se dă nimănui".
Unii afirmă că societatea alienează individul, privându-l de realizarea nevoilor
fundamentale (nevoia unei activităţi creatoare, slăbirea relaţiilor sociale cu ceilalţi, nevoia de a
avea o identitate proprie). Alţii vorbesc de mecanisme de condiţionare şi represiune subtile în
societate, de sentimentul inutilului şi al absurdităţii, rezultate din complexitatea plină de convenţii
inutile şi prejudecăţi aberante a sistemelor sociale, cărora individul nu ajunge să le înţeleagă
rostul.
 La ora actuală s-a elaborat un concept modern operaţional al alienării, cu cinci
dimensiuni: 1) lipsa de putere (credinţa că nu poţi determina, controla rezultatele intenţionate ale
acţiunii tale); 2) lipsa de sens (starea de confuzie, lipsa de claritate în ceea ce priveşte modul în
care ar trebui să-ţi orientezi propria viaţă); 3) anomia (confuzia valorilor, lipsa de norme,
principii, credinţa că numai prin mijloace nelegitime se pot atinge obiectivele dezirabile); 4)
izolarea socială (lipsa de adeziune la credinţele şi idealurile colectivităţii, grupului căruia aparţi)
şi 5) înstrăinarea de sine sau autoînstrăinarea, prin incapacitatea de a găsi resurse proprii de
depăşire a sentimentului alienării (sentimentul că tot ceea ce faci este dictat de forţe exterioare,
propria viaţa apărând ca ceva străin, în care nu te regăseşti şi, în consecinţă, profund
insatisfăcătoare). Alienatul psihic "uită" că cel care a produs lumea a fost el, alături de ceilalţi;
aceasta devine o sumă de obiecte, percepute ca "standard al realităţii obiective". Apare "falsa
conştiinţă" care este depersonalizarea şi care constă într-o stare nereală a conştiinţei persoanei
alienate. Incapabilă de a-şi judeca critic conţinutul psihic şi care rezultă din degradarea calităţii
dialectice a experienţei".
AMBIŢIE (cf. lat. ambitio, "strădanie, ambiţie") = Dorinţă exacerbată, preponderent
egoistă de a parveni, de a dobândi avantaje sociale, glorie sau prestigiu în scopuri lipsite de un
conţinut moral, care sunt preponderent determinate de egoism şi vanitate. Acest gen de ambiţie
rea indică o activare puternică adeseori predominantă însă dizarmonioasă a lui MANIPURA
CHAKRA. În cazul în care remarcăm la noi, ca yoghini, asemenea manifestări este necesar să le
contracarăm şi să le anihilăm prompt prin consacrarea NECONDIŢIONATĂ şi pătrunsă de
abnegaţie, a fructelor dorinţelor şi acţiunilor noastre (în care remarcăm că se amestecă câtuşi de
puţin ambiţia cea rea) lui DUMNEZEU. În asemenea situaţii, putem să ne transformăm rapid
AMBIŢIA rea care manifestă dorinţe egoiste exacerbate în AMBIŢIE binefăcătoare, prin
DETAŞAREA noastră cât mai completă de fructele (roadele) acţiunilor realizate şi oferirea lor cu
dragoste şi umilinţă lui DUMNEZEU. Îndeplinind toate faptele noastre în deplină concordanţă cu
principiile indicate în KARMA YOGA.
Mal ales atunci când AMBIŢIA negativă călăuzeşte dorinţa exacerbată de a face rău, de a
trece peste orice pentru a parveni sau pentru satisfacerea propriului orgoliu amplificat, în dauna
"evidentă" a celorlalţi oameni, această ambiţie distructivă, reprezintă o manifestare a imoralităţii
şi adeseori reflectă o rezonanţă cu lumile subtile inferioare demoniace sau chiar satanice
(infernale).
Energiile subtile rele, acumulate sistematic în aura celui care se lasă robit de ambiţia rea,
îi otrăveşte acestuia climatul psiho-mental făcând să se amplifice gradat în el BEŢIA
ÎNNEBUNITOARE A PUTERII împreună cu DESPOTISMUL şi înveninează, de asemenea,
foarte mult relaţiile dintre oameni, atrăgând după sine o ulterioară KARMA negativă de suferinţă
iar în prezenta existenţă determină dezaprobarea morală, mentală şi psihică a atitudinii
degradante a ambiţiosului egoist. Adeseori chiar şi AMBIŢIILE rele, mărunte, meschine,
încăpăţânarea evident prostească în lucrurile sau acţiunile fără importanţă, al căror motor
principal este egoismul şi vanitatea, îl pierd până la urmă pe om, ÎL DESCALIFICĂ COMPLET
ŞI-L ANULEAZĂ PE YOGHIN, conducându-l apoi la cele mai grave abateri de la normele
moralei yoghine, împiedicându-l (atât timp cât aceste ambiţii PERSISTĂ şi chiar se diversifică
crescând ca putere) de la adevărata sa realizare spirituală şi divină. Este însă necesar să înţelegem
că AMBIŢIA nu este totdeauna NUMAI EGOISTĂ ŞI PRIN URMARE DOAR REA în cazul în
care MANIPURA CHAKRA este armonios dinamizată în cadrul TOTULUI echilibrat al
microcosmosului fiinţei umane, iar voinţa este pură şi subordonată permanent faţă de VOINŢA
LUI DUMNEZEU, AMBIŢIA este aproape în întregime lipsită de egoism şi se manifestă ca o
intensă aspiraţie de a ajunge la adevăr, de a fi în mod detaşat de folos celorlalţi oameni, de a-i
ajuta plin de dragoste, de a-i impulsiona cu fermitate atunci când este cazul, de a demasca
falsurile sau ipocrizia şi este cel mai adesea însoţită de acţiuni corespunzătoare, având un profund
conţinut spiritual, o mare valoare morală. Acest gen ne ambiţie NON-EGOISTĂ este un element
care stimulează voinţa, capacitatea creatoare şi aptitudinile.
În concluzie, putem spune că AMBIŢIA este o tendinţă personală (imbold) demobilizare
intensă a tuturor disponibilităţilor şi energiilor în direcţia realizării unui scop prestabilit
(accederea la o treaptă superioară în YOGA sau la un statut lăuntric mai bun); este o trăsătură
volitivă. Dorinţele armonioase şi pline de bun simţ de glorie, succes sau onoruri, trebuinţa de
prestigiu sau de valorizare personală reprezintă, atunci când nu sunt preponderent impulsionate şi
mobilizate de EGO, factori de focalizare unidirecţională a resurselor energetice binefăcătoare şi a
capacităţilor unui subiect. În funcţie de natura scopurilor propuse (egoiste, preludiciatoare pentru
ceilalţi, rele sau dimpotrivă nobile, divine, elevate, onorante) şi de tipul mijloacelor şi energiilor
utilizate pentru atingerea lor (DIVINE sau repudiate, RELE), de caracterul adecvat al raportului
aspiraţi-posibilităţi reale personale, ambiţia poate deveni o trăsătură benefică, pozitivă sau
malefică, negativă a personalităţii.
Din punct de vedere psihodinamic, unii o consideră un mijloc firesc de apărare, faţă de
complexul de inferioritate. Ambiţioşi, în acest sens, pot fi consideraţi cei care şi-au angrenat cu
tenacitate voinţa şi până la urmă şi-au depăşit o deficienţă sau o infirmitate, fiind binecunoscute
însă doar cazurile "ambiţioşilor" din galeria personajelor istorice sau din cea a creatorilor de artă.
Ambiţia NON-EGOISTĂ poate sta la baza unor acţiuni binefăcătoare, divine, creatoare,
prin stimularea armonioasă a spiritului de competiţie, sau dimpotrivă, în formele ei negative,
poate deveni stimulatoare a vanităţii, a orgoliului excesiv şi a încăpăţânării absurde, generând
aspiraţii morbide spre statute superioare pentru a căror obţinere nu mai contează deloc mijloacele
utilizate, ci doar scopul. Astfel de situaţii pot fi întâlnite la debilul mintal, la dizarmonicul
paranoic, la histrionic. În bovarism, ambiţia se leagă de sentimentul de frustrare şi reflectă nevoia
egoistă de valorizare. În paralizia generală şi paranoia, se produce un real delir ambiţios, însoţit
de megalomanie.
AMBIŢIE NEGATIVĂ EGOISTĂ = Reversul ambiţiei pozitive, noţiunea descrie
uneori un tip de comportament masochist, prin care individul în cauză elimină orice posibilitate
de a-şi îndeplini scopurile, ratând toate ocaziile favorabile, transformând în mod aberant orice
şansă în eşec. În loc să urmeze principiul maximului avantaj pentru sine, subiectul se supune
sistematic principiului minimei rezistenţe, situându-se astfel în poziţia de permanentă pierdere.
DELIR AMBIŢIOS = Delir care apare în paralizia generală - progresivă şi în paranoia
(nebunia sistematizată ambiţioasă sau, altfel spus, megalomania). Ideile delirante din delirul
ambiţios corespund unor exaltări ale ECOULUI, subiectul având sentimentul TOTAL
NEJUSTIFICAT şi PREDOMINANT FANTASMAGORIC al forţei, omnipotenţei, superiorităţii.
În metamorfozarea delirului sistematizat, psihiatrii consideră delirul ambiţios ca o cale finală, ca
o formă spre care tind bolnavii psihic, indiferent de coloratura iniţială (persecutor mistic, erotic,
politic, de gelozie). Persecutatul devine persecutor, acuzatul - acuzator, oprimatul - oprimator
etc.. Ideile de persecuţie fiind substituite rând pe rând cu cele megalomanice.
AVARIŢIE = Lăcomie, zgârcenie, efort exacerbat de a strânge bunuri cât mai multe şi de
a le păstra numai pentru sine, care apare datorită unei activări predominante şi dizarmonioase a
lui MULADHARA CHAKRA. Pe lângă zgârcenie, avarul se caracterizează prin izolare extremă
de ceilalţi oameni, printr-o atitudine de suspectare. nefundamentată a semenilor, de invidie pentru
cei care au bunuri materiale, prin lipsă de generozitate, înşelătorie, rapacitate. Ca expresie a celui
mai cras egoism, avariţia este o altitudine imorală, cu un conţinut tragic, deoarece, în setea sa
după bunuri, avarul recurge la ticăloşii, iar averile adunate rămân nefolosite până la moartea sa
(iar uneori şi după aceasta). Literatura universală înregistrează câteva personaje tipice: Harpagon
al lui Molliere, Gobseck al lui Balzac, Shylok al lui Shakespeare, Hagi Tudose al lui Delavrancea
şi alţii. Adoraţia nemăsurată pentru averi, tendinţa de a le procura prin orice mijloace, păstrarea
lor în stare de nefolosinţă duce la denaturarea şi mutilarea sentimentelor umane. Ea poate fi
depăşită prin modificarea dominanţei de pe MULADHARA CHAKRA şi prin sublimarea
energiilor care stagnează preponderent în MULADHARA CHAKRA.
AVIDITATE = Dorinţă care ne domină, insistentă şi exagerată pentru anumite lucruri sau
pentru unele plăceri. Sensul de bază este negativ: lăcomie de bunuri materiale şi de plăceri.
Sensul secundar, pozitiv, al avidităţii este dorinţa pasionată de a cunoaşte, setea de frumos. Ca
trăsătură negativă, aviditatea se exprimă prin sentimente şi atitudini contrare regulilor de
convieţuire umană. Dorinţele şi poftele nemăsurate exacerbate (inferioare, NBSUBLIMATE prin
tehnici YOGA în energii elevate, divine) izvorăsc dintr-o atitudine egoistă şi ne menţin în această
atitudine, prin ignorarea legilor DIVINE şi prin subordonarea întregii noastre avidităţi acestor
dorinţe nemoderate.
Aviditatea sau lăcomia este un viciu pe care se altoiesc şi căruia i se alătură multe altele.
Setea de avere sau de bani dă naştere la atitudini abjecte şi îndeamnă la obţinerea lor prin
mijloace necinstite. Ca înclinaţie spre plăceri senzuale nesublimate, aviditatea duce la
amplificarea stărilor de zăpăceală şi disipare vană, la imoralitate în viaţa personală. Lăcomia
pentru mâncare şi băutură duce la boli şi la degradare morală, la vicii ca: beţia, lipsa de
cumpătare şi altele. Latura imorală a avidităţii nu rezidă în existenţa unei dorinţe obişnuite,
moderate, sublimate, ci a unora exacerbate, NESUBLIMATE şi nesănătoase, care îl fac pe om să
nu mai ţină seama de nimic pentru a le satisface. Prin aviditate sau lăcomie, omul devine sclavul
pasiv al unor pofte joase, al unor sentimente rele, al unor instincte animalice. Este deosebit de
mult adevăr în zicala populară românească: "Lăcomia pierde omenia", fiindcă aviditatea îl pierde
destul de repede pe om ca om şi îl împiedică să se mai înalţe la frumuseţea DIVINĂ, la realizarea
înalt spirituală, la puterea de a-şi dirija şi sublima în energie superioară, divină, dorinţele, de a fi
stăpânul lor.
CASTITATE = Dominare voluntară, temporară sau permanentă, a instinctului sexual,
însoţită de transmutarea potenţialului sexual şi sublimarea energiei rezultante la nivelul lui
ANAHATA CHAKRA şi SAHASRARA, fără angrenarea vreunei activităţi sexuale sau
amoroase în imaginaţie sau cu o persoană de sex opus, din nevoie de puritate morală şi de
disciplină interioară sau urmărind aplicarea unor prescripţii YOGHINE, religioase etc. Termenul
este analogic cuvintelor abstinenţă şi continenţă.
CONSECVENŢĂ = Acţiune conformă cu anumite principii divine sau reguli
binefăcătoare (de exemplu regulile yoghine) stabilite, care decurg în mod logic, din anumite
aspecte ce se impun cu necesitate din premisele anterioare. Pe plan etic, consecvenţa este
respectarea neabătută. În orice condiţii, a concepţiilor, principiilor şi obiceiurilor bune adoptate.
Se poate vorbi uneori de consecvenţă în mai multe accepţiuni:
a) în sens pozitiv, încredere, tărie de caracter, lipsă de oscilare;
b) în sens negativ, rigiditate, perseverenţă prostească în ceva care nu mai are valabilitate,
este perimat, depăşit şi, în mod evident, condamnabil.
Consecvenţa înţeleasă ca fermitate a convingerilor nu exclude perfecţionarea, adoptarea
inteligentă a ceea ce îmbogăţeşte principiile şi normele yoghine. Încrederea în principii,
stabilitatea manifestărilor şi atitudinilor cere verificarea justeţei lor, concordanţa cu cea ce este
real, divin, pozitiv şi renunţarea la ceea ce este greşit, învechit şi dăunător. Consecvenţei îi sunt
străine spiritul dogmatic şi fanatismul. Ea cere confruntarea permanentă cu viaţa divin integrată şi
armonioasă, persistenţă în ceea ce este viabil din punct de vedere DIVIN. Pentru aceasta se
impune însă respectarea concluziilor care decurg, ca o necesitate, din faptele de bază şi nu
oscilaţia în comportări. Criteriul esenţial al superiorităţii consecvenţei este concordanţa
comportărilor noastre cu ceea ce este divin şi înaintat care slujeşte progresului spiritual al
oamenilor, al propriei noastre fiinţe.
CUPIDITATE = Atitudine, comportare imorală care constă în goana după avere şi
urmărirea nemoderată a unor avantaje materiale personale, care apare datorită unei activări
exacerbate şi dizarmonioase a lui MANIPURA CHAKRA. Ca expresie a individualismului,
cupiditatea se identifică cu lăcomia, cu setea de câştig material prin ignorarea intereselor
celorlalţi oameni şi încălcarea normelor morale. Setea de îmbogăţire este stimulată la acela care
urmăresc exploatarea oamenilor şi care în mod fals consideră că valoarea unui om este judecată
după cantitatea de bunuri pe care o deţine. Satisfacerea intereselor materiale moderate şi fireşti
ale oamenilor, dorinţa de a trăi mai bine, dar modest şi de a se bucura de rezultatele muncii
cinstite nu au nimic comun cu această cupiditate care se caracterizează prin acţiuni necinstite,
ilicite, în vederea intrării în posesia bunurilor materiale. EVITAREA acestei comportări este
necesară deoarece cupiditatea reprezintă o trăsătură rea, cu puternic caracter nociv, care împinge
pe oameni la acţiuni şi la comportări contrare normelor morale şi divine, la pierderea demnităţii şi
a personalităţii lor umane în goana lor nemăsurată după profituri materiale nemeritate.
FIDELITATE = 1) însuşire superioară a unei fiinţe umane de a-şi menţine statornicia
atitudinii faţă de sine, faţă de ceilalţi oameni, faţă de anumite principii spirituale şi morale sau
faţă de o stare socială; constanţă în convingeri, în sentimente şi în credinţe; respectare a
obligaţiilor luate faţă de ceilalţi oameni, faţă de fiinţa iubită, faţă de cuvântul dat; devotament;
fermitate în afirmarea şi punerea în practică a unor principii superioare de viaţă; exactitate în
descrierea unor stări de lucruri, a unei realităţi date. Fidelitatea este o calitate de mare
însemnătate în viaţă; raporturile normale dintre oameni sunt întemeiate pe constanţa caracterului
şi pe previzibilitatea comportării lor, adică pe fidelitatea oamenilor faţă de anumite adevăruri,
principii şi convenţii reciproce. Lipsa de fidelitate, trădarea, sperjurul, felonia, inconstanţa sau
imprevizibilitatea conduitei unora dintre oameni produc, întotdeauna, tulburări în mecanismul
vieţii colective. Importanţa şi consecinţele acestor perturbaţii sunt direct legate de gravitatea
încălcării principiilor, de numărul acelora care nu respectă aceste principii, precum şi de situaţia
acestora. Antonim: 1) infidelitate. 2) Prin extensiune, probitate în chestiuni băneşti.
GELOZIE = Sentiment negativ, chinuitor, care apare atunci când fiinţa umană prezintă o
activare exacerbată şi dizarmonioasă a lui SWADHISTHANA CHAKRA şi MANIPURA
CHAKRA, care este izvorât din teama egoistă de pierdere a fiinţei adorate. Gelozia face să apară
instantaneu o stare de rezonanţă cu energii subtile rele din MACROCOSMOS, punându-ne în
legătură cu lumile joase demoniace sau satanice. Dragostea şi dorinţa aberantă de a nu fi înşelat
în sentimente, nu justifică din punct de vedere moral şi afectiv, gelozia, care totdeauna porneşte
de la considerarea unei fiinţe umane şi a sentimentelor acesteia ca pe un bun personal, ca pe o
proprietate, ca pe un drept care ne aparţine în mod exclusiv.
Efectele morale şi psihice ale geloziei sunt: confuzie în puterea de judecată, alterarea
relaţiilor profunde şi minunate de prietenie şi dragoste, denaturarea sentimentelor. Există o serie
de opinii complet prosteşti care atribuie geloziei calitatea de a întreţine "flacăra" dragostei . În
acest sens, se crede în mod aberant, că prin gelozie pot fi dezvoltate şi amplificate sentimentele
de dragoste sau că gelozia exacerbată este o dovadă CONCLUDENTĂ de dragoste. Astfel,
gelozia este în mod prostesc confundată cu alte sentimente şi atitudini umane pozitive. În
realitate, gelozia este o atitudine profund egoistă de neîncredere în calităţile şi sentimentele
celuilalt, o dovadă de ignorare a puterii sale de decizie, a calităţilor reale şi a libertăţii sale de
alegere. Astfel, în loc de întărire a sentimentelor de dragoste şi de prietenie, gelozia duce la
suspiciuni, suferinţe, obsesii, îndoieli şi, până la urmă, conduce la destrămarea legăturilor de
dragoste. În acelaşi timp, orice încercare premeditată de a-l face gelos pe celălalt înseamnă nu o
dovadă de grijă, ci un mijloc de a-l şicana, de a-l chinui, de a-i slăbi încrederea în relaţiile
amoroase minunate şi reciproc transfiguratoare, în intenţiile sublime, în comportarea şi în
calităţile noastre. La gelozie se ajunge cel mai adesea din dorinţa exacerbată de a subordona şi
domina despotic personalitatea celuilalt, din necunoaşterea trăsăturilor de conduită şi din lipsa de
respect faţă de dorinţele, aspiraţiile, libertăţile, sentimentele şi drepturile sale. Consecinţele
penibile ale geloziei se reliefează în certuri nesfârşite şi acuzaţii, în bănuieli şi lipsă de
discernământ, în dorinţe, aprecieri, atitudini care dau naştere la conflicte şi, uneori, la cumplite
tragedii. Shakespeare a înfăţişat cu deosebită putere de convingere tragedia personajului Othello,
din piesa cu acelaşi nume, arătând în mod genial până unde duce nebunia geloziei: uciderea
Desdemonei de către Othello, pe baza unei false bănuieli exacerbate de imaginaţia dezlănţuită.
reflectă drama reală la care duc sentimente extreme de gelozie. Prin extensiune, uneori termenul
se aplică şi celor care sunt foarte invidioşi pe bunurile materiale ale altora ori pe succesele lor sau
ale celor care ţin exagerat de mult la anumite bunuri şi situaţii, fiind geloşi pe cei care reuşesc să-l
depăşească.
= VA URMA =

AN V C 9

EXPLICAREA UNOR TERMENI

(continuare la cursul nr. 8 AN V)

GHINION = Şir de evenimente şi de conjuncturi nefavorabile, DELOC

ÎNTÂMPLĂTOARE, care apar în viaţă şi exprimă KARMA pe care o merităm
acum, datorită unor acţiuni mai mult sau mai puţin rele pe care le-am făptuit în
altă încarnare; nenoroc, neşansă. Câteodată (datorită carenţelor noastre în
energie lăuntrică (forţă vitală, energie psihică, putere mentală)) se ivesc situaţii
ostile care pot împiedica, parţial sau total, înfăptuirea unor proiecte de viaţă,
anulând eforturile noastre anterioare. Ghinionul, spre deosebire de întâmplare, este asimilat
conjuncturilor nefavorabile (KARMA-ice sau perpetuate de lipsa noastră de energie (SHAKTI))
cu caracter persistent. În viaţă, ghinionul este o rezultantă atât a unor împrejurări obiective
(KARMA-ice sau generate de complacerea în slăbiciune), cât şi a comportării noastre subiective,
individuale.
Anumite condiţii vitrege de viaţă pot fi depăşite (sau influenţa lor poate fi mult diminuată)
printr-o muncă perseverentă, cinstită, prin tehnici YOGA, prin TAPAS, prin rugă, prin
amplificarea energiei benefice prin continenţă amoroasă (perfect realizată), prin implorarea
ajutorului PUTERILOR COSMICE (KALI, TARA etc ); dimpotrivă, atunci când ne complăcem
în inerţie iar starea de fapt este lăsată la voia întâmplării, înlănţuirea împrejurărilor nefavorabile
creează celui în cauză impresia că este urmărit de o soartă implacabilă şi ostilă lui. De obicei,
caracterele molatice, predominant YIN (-), cu disponibilitate către dezordine, lenevie, incapabile
de o activitate organizată şi perseverentă prin tehnici YOGA, au înclinaţii spre blazare şi
neîmplinire, recurgând uneori în mod prostesc la motivări fataliste, cum ar fi aceea a
"ghinionului", pentru a-şi "justifica" nereuşita în viaţă sau în anumite tehnici YOGA. A motiva
eşecul la un examen, de pildă, prin ghinion, înseamnă a recurge la o pseudo-explicaţie
PROSTEASCĂ, întrucât cunoaşterea profundă a întregii materii exclude nereuşita. Antonim:
noroc.
INFIDELITATE = lipsă de fidelitate. Schimbarea nefundamentată a atitudinii faţă de
sine însuşi şi faţă de ceilalţi oameni, negare, datorată cameleonismului, a sentimentelor şi a
credinţelor avute mai înainte care au fost traduse prin acte sau prin îndatoriri tacite; nerespectarea
unor angajamente, încălcarea credinţei în continuitatea unităţii de cuplu (ce trebuie să se menţină
chiar şi în cazul existenţei unei alte relaţii amoroase. DACĂ MAI EXISTĂ DRAGOSTE), a
îndatoririlor faţă de fiinţa iubită, nestatornicie în sentimente; (concretizat) faptă care dovedeşte
nestatornicie în dragoste.
Semnificaţia morală a infidelităţii trebuie apreciată, deopotrivă, prin actele săvârşite şi
prin efectul real al acestora asupra celorlalte persoane, ca şi prin perspectiva lăuntrică a fiinţei
umane în cauză care este lipsită de statornicie în credinţă; Infidelitatea este un semn al lipsei de
respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi, de absenţa a simţului moral; ea este o mărturie a unei poziţii
false a omului faţă de sine şi faţă de viaţă. Antonim: fidelitate.
MELANCOLIE = Termen care în accepţiunea grecilor antici desemna "bila neagă", fiind
pentru prima dată pomenit în lucrările lui HIPOCRATE care folosea adjectivul melancolic pentru
desemnarea unui tip de temperament caracterizat prin nesociabilitate, emotivitate, pesimism şi
orgoliu, expresie a relaţiei cu sistemul umoral reprezentat de secreţia biliară. De asemenea,
termenul a mai fost folosit, în aceeaşi perioadă, cu semnificaţia de "bolnav mintal" sau "nebun",
sens în care l-a utilizat de ARISTOTEL. În concepţia yoghină, melancolia pune în evidenţă o
stare predominantă de receptivitate (YIN (-)) care predispune fiinţa umană (datorită diminuării
activităţii armonioase a centrului mental de comandă AJNA CHAKRA) la fenomene de
rezonanţă, mai mult sau mai puţin periodice, cu energii subtile rele din anumite sfere de
manifestare din Macrocosmos, care corespund unor infernuri sau sfere intermediare tip
"PURGATORIU". Ca tablou clinic distinct, fundamentat psihopatologic şi nosologic, având drept
element central scăderea tonusului dispoziţional în diferite grade şi, corespunzător, scăderea
activităţii psihomotorii, melancolia este descrisă ca având uneori evoluţie periodică. GALEN
(130-201 e.n.) crede că boala se datorează vărsării bilei negre în creier, explicându-şi în acest fel
asocierea semnelor psihice cu cele somatice şi alăturând-o ipohondriei.
În concluzie, putem spune că melancolia este o stare de rezonanţă malefică ce determină
printre altele o depresiune psiho-morală şi o tristeţe permanentă inspirată adeseori de pesimism şi
însoţită de un complex de culpabilitate aberant şi complet nefundamentat. Dincolo de o anumită
limită, ea devine patologică, datorită rezonanţelor subtile cu energii perturbatoare din
Macrocosmos şi se înscrie ca un simptom alternativ în psihoza maniaco-depresivă. Melancolia
înseamnă totodată şi o anxietate depresivă.
NOROC = Karma pozitivă sau soartă bună, destin favorabil, ursită care ne avantajează,
deloc întâmplător, datorită faptelor şi gândurilor noastre bune realizate în altă existenţă pentru
care acum suntem răsplătiţi cu bine, "bine faci. bine găseşti" se spune în folclor. Nenumărate
proverbe româneşti au drept motiv norocul: "Norocul orb. Norocul ne este dat de la Dumnezeu".
Norocul este totdeauna aşa cum şi-l face omul". "Norocul este schimbător pentru acela care nu
acţionează ca să-l păstreze mereu astfel". Proverbele citate cu privire la noroc cristalizează
concepţii profunde despre viaţă. În concepţia YOGHINĂ, omul îşi făureşte permanent singur
soarta. În funcţie de energia subtilă pe care o angrenează prin punerea sa în rezonanţă cu focarele
infinite de putere din Macrocosmos în anumite împrejurări concrete, în viziunea yoghină, norocul
este ANGRENAREA CONŞTIENTĂ determinată prin REZONANŢĂ a unui complex de
împrejurări favorabile ce aduc succes, îndeplinirea unei dorinţe binefăcătoare; şansă.
RIGIDITATE MORALĂ = atitudine împietrită, lipsită de înţelegere, caracterizată prin
raportarea mecanică a faptelor la normele şi convingerile morale proprii (adeseori aberante}, fără
a lua în mod inteligent în considerare condiţiile specifice în care acestea s-au petrecut, neţinând
seama de intenţiile care au stat la baza lor, de multiplele semnificaţii şi consecinţe pe care acestea
le implică.
SACRIFICIU = Prinos adus lui DUMNEZEU pentru compensarea KARMA-ei rele sau
pentru ispăşirea păcatelor credincioşilor, constând fie în daruri în obiecte (parfumuri, fructe,
seminţe etc.), fie în jertfe lăuntrice cum ar fi CONTINENŢA SEXUALĂ cu oferirea energiei
subtile sublimate lui DUMNEZEU. Privind dintr-un alt punct de vedere, SACRIFICIUL implică
renunţarea voluntară la un drept sau la un bun material, implicând uneori riscul propriei vieţi, în
folosul lui Dumnezeu, a întregii colectivităţi, sau pentru afirmarea unei idei divine. Mărturie a
dragostei uriaşe şi devotamentului pentru DUMNEZEU sau a credinţei într-o valoare divină,
sacrificiul presupune o dominare a înclinaţiilor egoiste, ajungând uneori până la anularea
instinctului de conservare individuală.
Sacrificiul este o manifestare a conştiinţei DIVINE la un om care este pătruns de
însemnătatea şi de sensul adevărat al raporturilor dintre fiinţa sa individuală şi realitatea Vieţii
DIVINE căreia îi aparţine şi căreia îi aduce, sub o formă sau alta, omagiu, ajungând, la nevoie,
până la jertfa de sine. Exemple de sacrificiu şi de jertfă de sine ne oferă martirii.

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI NEPTUN

Sfera subtilă de forţă a lui NEPTUN reprezintă în astrologie principiul receptivităţii
pasive care se manifestă în universul fiinţei umane atât prin inspiraţie, intuiţie, mediumitate şi
facultăţi paranormale cât şi prin utopie, nebunie, perversiune şi anxietate bizară, complet
nemotivată. Nu este deloc întâmplător că reşedinţa sa (a lui NEPTUN) se află în semnul
preponderent psihic al zodiei Peştilor pe care unii l-au numit sub imboldul inspiraţiei "spitalul
zodiacului". Sfera subtilă de forţă a lui NEPTUN guvernează subconştientul şi tocmai de aceea în
fiinţele umane care prezintă RECEPTIVITĂŢI MALADIVE provoacă bolile mentale, depresiile
şi maniile de tot felul. În sfera socială, influenţa sa inspiră şi marchează mai ales anarhismul
împreună cu opusul său, comunismul. Unele dintre energiile sale (ale lui NEPTUN) subtile fac de
asemenea să apară şi să se extindă atât mişcările de tip iraţional sau suprarealiste cât şi poliţia.
Gazele, mai ales cele toxice, stupefiantele şi lumea radiaţiilor (inclusiv radiologia,
radiodifuziunea şi televiziunea) se găsesc, de asemenea, sub influenţa sa.
În momentul descoperirii sale, în 23 septembrie 1946, de către LEVERRIER, planeta
NEPTUN se găsea sub semnul Vărsătorului care, în mod tradiţional, guvernează Rusia, iar
U.R.S.S. (pe când exista) a fost marcată de influenţa sa în mod special. Renunţarea sa constantă
la avantajele de moment pentru o utopică bunăstare din viitor, contrastele sale profunde,
propaganda sa exacerbată, politica sa, experienţele sale ştiinţifice şi sociale originale, misticismul
său religios sau ateu, totul este foarte impregnat de influenţa subtilă neptuniană. Sfera subtilă de
forţă a lui NEPTUN este, în multe dintre expresiile sale, arhetipul integrării sau al disoluţiei
universale. Ea cuprinde, printre altele, o gamă diversificată de stări, cum ar fi: nediferenţierea în
grup, adeziune la o unitate superioară, identificarea, contemplarea, comuniunea. Aceasta poate să
se manifeste în aspecte pornind de la starea crepusculară a celui aflat în comă sau a
schizofrenicului în criză, la care domneşte confuzia deplină, la adeziunea necondiţionată şi lipsită
de măsură care caracterizează noaptea neinteligibilă şi stranie a amestecului de eu şi non-eu,
putând să se extindă până la starea excepţională de extaz a sfântului sau la scufundarea în
SAMADHI a yoghinului, trecând prin starea intermediară de viziune şi Iluminare care este un fel
inefabil de explorare şi conştientizare de către fiinţa umană a inteligenţei cosmice
(Macrocosmice), pre-logicul sau suprarealismul.
Procesul neptunian tipic reprezintă o extindere evidentă în afara fiinţei; rezonanţa cu
SUFLETUL NEAMULUI şi cu EGREGORUL ori cu Sufletul grupului; rasă, clasă...; apartenenţa
la o comunitate, adeziunea la suflul specific al timpului, integrarea în subiectivismul cosmic
infinit, fuziunea într-o universalizare deplină în care toate fluviile curg prin propriile sale artere,
toate focurile consumă proprii săi nervi, iar inimile tuturor oamenilor bat la unison în el, steaua sa
interioară, învârtindu-se în perfectă armonie cu toate galaxiile din univers.
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI NEPTUN
Sfera subtilă de forţă a lui NEITTJN este adeseori considerată sfera misterioasă de forţă a
nesiguranţei şi a iluziei. Acestei sfere de forţă (a lui NEPTUN) i s-a dat, deloc întâmplător,
numele zeului roman al mării, deoarece, întocmai cum apa poate lua cu uşurinţă orice formă,
putând oricând curge sau scăpa printre degete, la fel se arată a fi şi personalitatea umană în cazul
căreia predomină energia subtilă neptuniană. Influenţa subtilă a lui NEPTUN, atunci când această
energie astrală este predominantă sau suficient de puternică în tema natală (HOROSCOP), indică
un mistic profund, un mare idealist, un genial vizionar şi în general pune în evidenţă o puternică
aspiraţie spirituală. Energia subtilă a sferei de forţă a lui NEPTUN poate indica, de asemenea, un
profund şi constant interes pentru muzică, artă şi literatură precum şi o foarte nuanţată şi elevată
natură emoţională.
Negativ aspectată, această influenţă subtilă produce însă împrăştiere mentală, anxietate
fără motiv, stări stranii de nesiguranţă, sentimente complet nejustificate de remuşcare şi de
vinovăţie, nehotărâre, tendinţă excesivă către visare şi lipsa simţului practic.
PRINCIPII CORESPONDENTE: inspiraţie divină, geniu, intuiţie estetică, viaţă
superioară, spiritualitate trăită plenar, gândire superioară, mediumitate, inspiraţie.
SIMBOLIZEAZĂ: apa, oceanul, geniul muzical, poetic sau artistic, marile schimbări,
haosul, complicaţiile, confuzia, anarhia, trădarea, viciul, morbiditatea, pasiunile misterioase,
perversitatea, uniunile platonice, drogurile şi stupefiantele; bluful, înşelătoria, falsa ştiinţă,
şarlatanii; credulitatea puerilă, otrăvurile, închisorile; instituţiile; spitalele; inspiraţia artistică şi
religioasă.
ATRIBUTE ESENŢIALE: feminin, negativ, delicat şi umed, fecund, fertil.
PREDISPOZIŢII NATIVE: produce uneori marile genii, dar şi marii mistificatori şi
escroci; inspiraţie foarte elevată în artă; mediumitate foarte puternică, atracţie pentru ştiinţele
oculte (clarviziune, hipnotism, magie, puteri psihice etc.); ocupaţii bizare sau care sunt în strânsă
legătură cu lichidele, călătorii pe apă, traficul de droguri, tutun, «otrăvurile, etc.
CALITĂŢI: elevare, sublimare, spiritualitate, geniu, emoţii şi trăiri superioare rafinate,
viaţă divină, vise premonitorii, puteri psihice paranormale - native; imaginaţie puternică;
inspiraţie profundă; înţelegere intuitivă, subtilitate intelectuală, creativitate artistică.
DEFECTE: viciu, nebunie, decepţie, depravare, alcoolism, toxicomanie, seducţie, apatie,
căutarea permanentă de noi senzaţii, indulgenţă exagerată faţă de greşelile şi slăbiciunile proprii,
teamă, nelinişte, anxietate, teroare, presentimente sinistre, fugă de societate, tendinţe suicidare,
nepăsare, conspiraţii, cinism.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: procesele nervoase, subconştientul, talamusul, nervii optici,
retina, canalul medular (în care, în plan subtil, se află SUSHUMNA NADI).
CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia PEŞTILOR şi casa a XII-a.
MALADII TIPICE pentru NEPTUN prost aspectat în tema (astrograma) natală: tulburări
oculare, perturbări cerebrale şi mentale, comă, catalepsie, transă, demenţă, hidropizie, otrăvire
prin narcotice, lepră, alergie, neurastenie.

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR

FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI DE FORŢĂ A
PLANETEI NEPTUN

DEZECHILIBRU DE TIP ECHILIBRUL POLAR DEZECHILIBRU DE TIP

YIN (-) YIN-YANG (0) YANG (+)
PLATITUDINE RECEPTIVITATE SUPRAABUNDENŢA
SUPERIOARĂ SENTIMENTALĂ ŞI
EMOTIVĂ
MEDIUMNITATE IMAGINAŢIE EXCES IMAGINATIV,
HAOTICĂ, PUTERNICĂ FANTASME NEFASTE
NECONTROLATĂ CONTROLATĂ,
INSPIRAŢIE DIVINĂ,
INTUIŢIE
INFLUENŢABILITATE, SPIRITUALITATE EXALTARE
ASPIRAŢIE SPIRITUALĂ AUTENTICĂ, DOGMATICĂ
ANEMICĂ PROFUNDĂ, ASPIRAŢIE ŞI CONFUZIA
CONSTANTĂ CĂTRE VALORILOR
DIVIN SPIRITUALE.
ILUIZIONARE,
NEVROZĂ
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI URANUS
Ca planetă, URANUS a fost descoperită pe 13 martie 1781 de WILLIAM HERSCHEL şi
ea reprezintă în astrologie forţa astrală cosmică ce provoacă răsturnările şi schimbările bruşte şi
neprevizibile, invenţiile, creaţiile originale şi progresul. Domeniile sale privilegiate în care
operează energiile sale subtile sunt: electricitatea, aviaţia, cinematografia. Noul influx care a
apărut în ultimele două secole în sfera globală a umanităţii provine în special de la sfera subtilă
de forţă a lui URANUS care este, după părerea astrologilor, adevăratul creator al lumii moderne
care se bazează destul de mult pe principiile Revoluţiei Franceze (care impun influenţa nefastă a
francmasoneriei) în plan social şi pe maşinism şi industrializare în sfera activităţilor. Domiciliul
său este, deloc întâmplător, zodia Vărsătorului, zodie pe c re, ca influenţă, o împarte cu Saturn.
În momentul descoperirii sale (CARE NU ESTE DELOC ÎNTÂMPLĂTOR), URANUS
era în Gemeni, semn zodiacal care guvernează Statele Unite, civilizaţia acestei ţări, atât în
aspectele sale rele, cât şi în cele bune fiind cel mai adesea manifestarea cea mai reprezentativă în
zilele noastre a influxului subtil uranian. Dinamismul prodigios, lupta pentru egalitatea sexelor,
principiile democratice coexistând cu regimul prezidenţial, prima industrie din lume, problema
negrilor, brutalitatea, gangsterii, aproape totul până la HOLLYWOOD şi împreună cu acesta
scaunul electric, poartă mai mult sau mai puţin marca distinctivă a influxurilor subtile ale lui
URANUS.
În organismul uman, URANUS guvernează nervii. Iar bolile provocate prin influenţa sa
sunt adeseori cele ale nervilor, împreună cu spasmele, crampele şi infarctul.
Valorile mitologice ale lui URANUS provin dintr-o relaţie dialectică cu complementarul
său Neptun. În faţa zeului oceanelor se află zeul cerului, URANUS, a cărui ambiţie primordială
este să se rupă din nediferenţiat, din ocean şi prin urmare să urce, să se eleveze, să tindă către
înălţimi pentru a se individualiza astfel la maxim.
Tot ceea ce-l face, mai mult sau mai puţin, pe om să se detaşeze de pământ îl ridică apoi
spre cer, care este regatul său mitologic. Iar aspiraţia către Absolut, efortul vertical sunt unanim
plasate sub auspiciile sale de la colosalii zgârie-nori până la rachetele interplanetare, cuprinzând
avioanele şi sateliţii artificiali. Acest amplu şi complex proces uranian se desfăşoară sub aspiraţia
omului prometean. Omul prometean este cel care, fiind înzestrat cu un mare curaj, fură focul
celest, animat de instinctul de a-l folosi. El are mai mereu tendinţa de a bate un nou record, de a
merge un pic mai departe decât cel dinainte; înzestrat cu instinctul exacerbat al puterii şi al lipsei
de măsură, el este omul progresului care se află permanent în căutarea unei epoci noi. La baza
acestui proces poate fi identificat arhetipul hiperindividualizării care are drept manifestare
particulară fiinţa umană într-o originalitate suprapersonalizată, ducând în general fie la
paroxismul egoului, fie la căutarea celei mai explozibile unităţi atunci când această aspiraţie este
îndreptată către Absolut.

SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI URANUS
Sfera subtilă de forţă a lui URANUS este sfera astrală de forţă a schimbării, detaşării,
libertăţii, transformării, imprevizibilului şi a inovaţiei. Ea este de asemenea sfera astrală de forţă a
speranţelor mai mult sau mai puţin justificate în viitor şi a revoluţiilor. O puternică influenţă
uraniană în tema natală produce în general vorbind o personalitate caracterizată prin
independentă, nerăbdare şi voinţă puternică. Nativul este cel mai adesea neconvenţional.
Imprevizibil, plăcându-i, de exemplu, să spună cele mai neaşteptate lucruri în cel mai nepotrivite
momente, de multe ori numai pentru a obţine o anumită reacţie de uimire de la auditoriu. El este
foarte original şi inventiv în tot ceea ce face deoarece este înzestrat cu o puternică intuiţie
mentală. De altfel, deloc întâmplător, URANUS este numele vechiului zeu grec care este
considerat părintele şi creatorul tuturor fiinţelor şi, totodată, zeul fulgerului, principii
corespondente: progres, evoluţie, intuiţie, creativitate, invenţie, schimbare bruscă neprevăzută,
ritm, cadenţă, şoc repetat, originalitate, transformări ample, bruşte.
SIMBOLIZEAZĂ: romanescul (care conţine fapte, idei, întâmplări demne de un roman);
neaşteptatul; ineditul; bruscheţea; revolta; reforma; independenţa şi libertatea; rezolvările bruşte;
sindicatele; cooperativele; societăţile şi mişcările de "întrajutorare"; electricitatea; aviaţia;
motoarele; ştiinţele moderne; radioul şi televiziunea; călătoria spaţială; literatura de science-
fiction; descoperirile; lucrurile ultramoderne; radioactivitatea; persoanele excentrice sau
imprevizibile; contrarietăţile; viaţa agitată şi dezordonată; despărţirile bruşte; ideile şi acţiunile
neconvenţionale; depăşirea prejudecăţilor.
ATRIBUTE ESENŢIALE: electrodinamic, hermafrodit, rece şi uscat.
PREDISPOZIŢII NATIVE: invenţii, ştiinţele abstracte, psihologia, metafizică, ocultism
experimental (hipnoză, telepatie, etc.), astrologie, servicii şi preocupări cu totul ieşite din comun
sau legate de aer şi electricitate, funcţii în organisme importante, muncă de cercetare, pionierat de
aventurier şi de independent, reformator, revoluţionar, explorator, tehnician, inovator, dictator.
CALITĂŢI: originalitate, studiu, prietenie, sinceritate, afecţiuni ideale, dăruire unei cauze
comune, umanitarism, dragoste de libertate. Idei avansate şi progresiste, voinţă puternică,
versatilitate, fraternitate. Intuiţie psihologică, puternică aversiune şi repulsie faţă de orice
restricţii, intuiţie spirituală.
DEFECTE: rebeliune, bruscheţe, excentricitate, revoltă împotriva oricăror legi, sarcasm şi
încăpăţânare, dezechilibru, accese violente şi explozive, crize nervoase, perversitate,
anormalitate; maniac, excentric; hotărâre de a fi mereu "altfel" decât ceilalţi şi cu orice preţ;
fanatism.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: Influxurile nervoase, sistemul circulator, schimbările fizice,
perversiunile şi devierile sexuale, mişcările corporale spasmodice, involuntare, crampele,
torsiunile, dislocările şi chiar rupturile de organe sau membre.
TEMPERAMENT: schizotimic-nervos.
CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia VĂRSĂTORULUI şi casa a XI-a.
MALADII TIPICE pentru URANUS prost aspectat în tema (astrograma) natală: paralizii,
crampe, boli greu curabile, necesitând de regulă tratamente neconvenţionale, prin magnetism sau
electricitate, radiologie sau sisteme noi de vindecare, isteric, tulburări mentale, supracreştere sau
creştere anormală, afecţiuni şi răniri datorate unor mari explozii, avort, astm spasmodic,
palpitaţii, sughiţ, paralizie infantilă, manie.
= VA URMA =

AN V C 10
SINTEZA
SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI URANUS
(continuare la cursul nr. 9 AN V)

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR

FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL AL SFEREI
DE FORŢĂ A PLANETEI URANUS

DEZECHILIBRU DE ECHILIBRUL DEZECHILIBRU DE

TIP YIN (-) POLAR YIN-YANG TIP YANG (+)
(0)
INDIFERENŢĂ INTEGRARE NEVOIE
INŢELEAPTĂ A PERMANENTĂ DE
DOMENIULUI SENZAŢIE ŞI DE
(REALITĂŢII) SENZAŢII NOI
EVENIMENTELOR
EXTERIOARE
IMOBILITATE MOBILITATE AGITAŢIE EXCESIVĂ
APATIE INIŢIATIVĂ EXCITABILITATE
INTEGRATĂ EXAGERATĂ,
ARMONIOS IRITABILITATE,
NERVOZITATE
REACŢIONARISM BUCURIA MANIA NOULUI
REFORMELOR PLINE
 DE ÎNŢELEPCIUNE
CARACTER PLICTICOS INTUIŢIE PROFUNDĂ IMAGINAŢIE
EXCESIVĂ, CAPRICII,
TOANE BIZARE
DEPENDENŢĂ LIBERTATE, INCOERENŢĂ,
INDEPENDENŢĂ, STRANIETATE
AUTONOMIE

SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI PLUTON

Această sferă subtilă de forţă exprimă în astrologie forţa subtilă care face cu putinţă atât
marile mutaţii ale erelor geologice şi ale speciilor cât şi cele care au loc în profunzimile materiei,
în lumea atomică, în acestea integrându-se şi cucerirea spaţiilor, laserul şi chirurgia cardiacă.
Sfera subtilă de forţă a lui PLUTON reprezintă baza oricărei reconstruiri radicale pe baze noi,
eliminând în respectiva etapă toate elementele inutile. Efectele sale complexe par adesea la fel de
bruşte şi imprevizibile ca şi acelea ale lui Uranus şi Neptun, dar spre deosebire de aceste două
sfere subtile de forţă (ale lui URANUS şi NEPTUN), influenţa sa este predominant benefică,
fiind animată de un profund sentiment de dreptate, cu toate că la prima vedere ea ar putea părea
imorală sau anormală, fiind CEL MAI ADESEA ÎN MOD NEBĂNUIT deasupra tuturor
convenţiilor noastre umane. Antibioticele, calculatoarele şi. în general, tehnicile ultramoderne,
inclusiv televiziunea, îi aparţin. Astrologii nu sunt încă unanim de acord în privinţa semnului
zodiacal pe care PLUTON îl preferă (sau, cu alte cuvinte, nu sunt pe deplin în consens asupra
domiciliului său) şi tocmai de aceea au fost propuse succesiv: zodia Berbecului (după părerea lui
E. CASLANT), zodia Racului (A. MUIR în Anglia), zodia Peştilor (M.WEMYSS, opinie
susţinută şi de CHVOUGA şi continuatorii săi), zodia Scorpionului (F. BRUNHUBNER ŞI
ACEASTA ESTE, DE ASEMENEA, CONVINGEREA FERMĂ A YOGHINILOR) şi zodia
Săgetătorului (A. VOLGUINE), această ultimă atribuire câştigând în mod nefundamentat teren în
ultimii 20 de ani.
În momentul descoperirii sale, ianuarie 1930, PLUTON era în semnul Racului, care
guvernează în mod tradiţional China şi, deloc întâmplător, am asistat cu toţii în cazul acestei ţări
la naşterea unei civilizaţii tipic Plutoniene, ale cărei contururi au devenit din ce în ce mai vizibile
în această perioadă. Pentru astrologia analitică, sfera subtilă de forţă a lui PLUTON reprezintă
totodată energia subtilă a prinţului tenebrelor şi ea este simbolul profunzimilor, al tenebrelor
noastre interioare care întâlnesc noaptea originară a sufletului sau care, cu alte cuvinte, alcătuiesc
învelişurile cele mai arhaice ale psihicului uman. Atunci când C.G. JUNG declară că omul
civilizat târăşte încă în spatele lui coada unui saurian, el fixează astfel imaginea infernală a
acestei regiuni ancestrale a individului, care este guvernată de această sferă subtilă de forţă a lui
PLUTON. Pentru unii, sfera subtilă de forţă a lui PLUTON reprezintă tendinţele afective ale
stadiului sado anal, împreună cu forţele răului: negrul, urâtul, revolta, sadismul, angoasa,
absurdul, neantul, moartea. De asemenea, este vorba de aceleaşi aspecte atunci când C.G. JUNG
ne îndeamnă să ne întâlnim cu dragonul nostru, invitându-ne să ne dezvoltăm conştiinţa
invizibilului pentru a intra cât mai repede în posesiunea comorilor noastre ascunse, deoarece
aceasta ne permite accesul către bogăţiile nevăzute, lăsându-ne să descoperim arcanele cele mai
secrete ale universului nostru lăuntric (MICROCOSMOS) pentru a ajunge astfel la deplina
realizare spirituală.
 Accesul direct şi nemijlocit, prin experienţă, la aspectele cele mai profunde ale fiinţei
conferă putere sau o voinţă de putere ocultă, care are în general ultimul cuvânt în relaţiile umane.
În schimb, dacă fiinţa refuză aceste nevoi vitale fundamentale, fermentările interioare care apar
atunci distrug cel mai adesea echilibrul. Sfera subtilă de forţă a lui PLUTON deschide în anumite
situaţii prăpastia în care este gata uneori să se arunce omul de la înălţime.
SINTEZA - SFERA SUBTILĂ DE FORŢĂ A LUI PLUTON
Sfera subtilă de forţă a lui PLUTON este curent asociată cu regenerarea, impulsurile bio-
sexuale pentru reproducere şi evoluţie, atât individuală cât şi socială. Profundul influx subtil
plutonian determină în general salturi şi transformări majore în conştiinţă: nativul în cazul căruia
energia subtilă a lui PLUTON predomină este foarte atras de antrenamentul mental sau de
cercetarea ştiinţifică şi psihică.
Rău aspectată în horoscop, energia subtilă a lui PLUTON este asociată cu crima,
genocidul, schimbările sociale forţate, de regulă motivate şi aduse de o formă sau alta de egoism
exacerbat şi de nebunie. Energia subtilă a lui PLUTON a avut o puternică influenţă (negativă,
însă) în timpul ascensiunii naziste din anii "30-"40. Fără îndoială însă că aceasta nu înseamnă că
orice persoană puternic influenţată de energia subtilă a lui PLUTON va urma neapărat exemplul
lui Hitler. Aceeaşi energie subtilă poate fi în mod înţelept direcţională şi sublimată, de exemplu
pentru găsirea unui remediu împotriva cancerului sau pentru creşterea producţiei alimentare.
Influenţa subtilă plutoniană guvernează şi cercetarea psihanalitică şi pe cea genetică, principii
corespondente: transformare, eliminare, reînnoire, regenerare, reîntinerire.
SIMBOLIZEAZĂ: forţele creatoare şi regeneratoare ale corpului; gonadele; inconştientul:
schimbările forţate; lumea subterană, erupţiile, vulcanii, cutremurele de pământ; afacerile de
mare anvergură; începutul şi sfârşitul diferitelor etape ale existenţei; cele mai înalte şi cele mai
joase aspecte ale naturii umane;
PSIHOLOGIC PLUTON corespunde unui proces de activitate subterană ce se
desfăşoară foarte profund în subconştient, întocmai cum cele mai profunde rădăcini ale unui
copac sunt totdeauna esenţiale pentru a aduce la suprafaţă elementele necesare atât hrănirii cât şi
detaşării frunzelor de pe ramuri. Aici este, fără îndoială, vorba de un rol dual de eliminare şi
reînnoire, atât fizic cât şi psihic. Acest proces complex forţează "să iasă la suprafaţă", în mentalul
conştient, o problemă, cauza esenţială a unei nevroze sau un adevăr revelator: într-un cuvânt,
ceea ce a fost mult timp ascuns şi care totuşi cândva părea să perturbe mentalul conştient, toate
aceste aspecte nemaiputând fi conţinute mai departe în sistem în forma sa actuală. Ele trebuie la
un moment dat să fie complet eliminate sau profund transformate prin armonioasă sublimare.
Energia subtilă a lui PLUTON corespunde deci unor faze critice ce apar în decursul vieţii sau în
cadrul oricărui proces sau activitate în care moartea sau ajungerea la un sfârşit sunt inevitabile
sau inerente, pentru ca renaşterea (ori un nou început) să poată surveni. Influxul subtil plutonian
este adeseori asociat cu forţele subtile care iniţiază întreprinderi şi afaceri gigantice sau cazuri de
isterie în masă, sângeroase epurări politice etc. Psihologic, toate aceste aspecte sunt strâns legate
de opoziţia fundamentală dintre marele şi adevăratul Sine individual şi detaliile particulare
discordante sau inutile. Un PLUTON rău aspectat în tema natală (HOROSCOP) indică precis
anumite dificultăţi în eliminarea acelor aspecte negative sau limitatoare înrădăcinate în zonele
abisale ale subconştientului. Tocmai din această cauză, apare atunci în fiinţă amplificarea
tendinţei către reprimarea forţată a sentimentelor neplăcute, cu riscul inevitabil de creare a unor
condiţionări obsesive şi nevrotice. Iar în cazurile mai severe toate acestea fac posibile felurite
izbucniri eruptive de violenţă şi autodistrugere.
CALITĂŢI: capacitatea de a reîncepe cu întreaga energie regenerată acţiuni sau proiecte
în cele mai nefavorabile condiţii; simţul marilor afaceri, siguranţă financiară; profund spirit
analitic.
DEFECTE: subconştient încărcat de reziduuri şi tendinţe negative, autodistructive,
complexe; viclenie, clandestinitate, tendinţe criminale; cruzime, bestialitate, sadism.
GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ: formarea celulelor, funcţia reproductivă; Influxul subtil plutonian
are un esenţial rol de mediator în utilizarea energiilor creatoare, vitale şi regenerante la nivelurile
cele mai înalte ale mentalului - graţie fenomenelor subtile de transmutaţie biologică şi sublimare
armonioasă a energiei OJAS rezultate; gonadele; procesele mentale.
CORESPONDENŢE ZODIACALE: zodia SCORPIONULUI şi casa a VIII-a.

TABEL SINTETIC YIN-YANG AL CARACTERISTICILOR

FUNDAMENTALE ALE INFLUXULUI SUBTIL, ASTRAL SFEREI DE FORŢĂ
A PLANETEI PLUTON

ASPECTARE POZITIVĂ, ASPECTARE NEGATIVĂ,

ARMONIOASĂ PERTURBATOARE
EVOLUŢIE SCHIMBĂRI FORŢATE, VIOLENTE
ELIMINARE ERUPTIVITATE
REVELARE VIOLENŢĂ
REGENERARE CRIMĂ
RENAŞTERE DISTRUGERE

TABEL SINTETIC DE CORESPONDENŢE ZODIACALE

SEMN ZONA CULOARE PIATRA METAL

CORPORALĂ PREŢIOASĂ
BERBECUL CAP ROŞU DIAMANT FIER
TAURUL GÂT ROZ ŞI SAFIR CUPRU
ALBASTRU
DESCHIS
GEMENII URECHI, GALBEN ŞI AGAT MERCUR
PIEPT, MULTICOLO
BRAŢE, R
PLĂMÂNI
RACUL SÂNI NUANŢE DE PERLA ARGINT
GRIURI ŞI
VERDE
LEUL SPATE, GALBEN RUBIN AUR
INIMĂ, AURIU,
COLOANA PORTOCALIU
VERTEBRAL
Ă
FECIOARA INTESTINE, BLEUMARIN, SARDONIX MERCUR
PÂNTECE GRI ÎNCHIS,
MARO
BALANŢA RINICHII ALBASTRU SAFIR CUPRU
DESCHIS,
ROZ
SCORPIONUL ORGANE ROŞU OPAL FIER
SEXUALE ÎNCHIS,
MARO
SĂGETĂTOR COAPSE ŞI PURPURIU, TOPAZ COSITOR
ŞOLDURI ALBASTRU
ÎNCHIS
CAPRICORN GENUNCHII, NEGRU, GRI TURCOAZ PLUMB
GAMBELE ÎNCHIS,
VERDE
FOARTE
ÎNCHIS,
MARO
VĂRSĂTOR GLEZNE ALBASTRU AMETIST URANIU
ELECTRIC
PEŞTII LABELE VERDE ADULAR COSITOR
PICIOARELE DESCHIS (PIATRA
MARIN LUNII),
HAMATIT

CELE 12 INIŢIERI FUNDAMENTALE PRIN IUBIRE CARACTERISTICE

CELOR 12 TIPOLOGII ZODIACALE
În fiecare dintre experienţele amoroase menţionate anterior care sunt caracteristice
primelor 6 semne zodiacale, bărbatul sau femeia trebuie să devină în întregime capabili să înveţe
şi să se lase învăţat de ceilalţi prima "LECŢIE". În ceea ce priveşte cea de-a doua "LECŢIE",
acesta este un alt aspect şi se poate spune că este chiar o luptă. Atunci când el sau ea a înţeles
suficient de bine această a doua "LECŢIE" tot atât de complet ca şi pe prima, el sau ea a ajuns să
stăpânească semnul solar corespondent, dar cu toate acestea sufletul fiecăruia va trebui să treacă
chiar de mai multe ori prin primele 6 iniţieri ale iubirii. După cum am văzut, ele au fost defalcate
pe semn (pe primele 6 semne).
După ce au dobândit maturitatea emoţională în cursul acestor prime stadii în evoluţie,
bărbatul şi femeia trebuie să treacă prin ultimele 6 Iniţieri ale Iubirii (de mai multe ori), pentru a
descoperi, atunci când ating deplina maturitate, semnificaţia spirituală cea mai profundă a Iubirii.
= VA URMA =

SAHASRARA - CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ

(continuare la cursul nr. 1 AN V)
Aşa cum mai mult sau mai puţin am ajuns fiecare să realizăm prin experienţă lăuntrică,
mentalul nu este esenţa noastră ultimă (SINELE NEMURITOR (ATMAN)), deoarece toate
gândurile noastre vin prin REZONANŢĂ şi sunt „hrănite” dintr-un Mental mai vast decât al
nostru, UNIVERSAL, ce există în MACROCOSMOS. La rândul său, vitalul nu este esenţa
noastră ultimă (SINELE NEMURITOR (ATMAN)), nici sentimentele, nici faptele noastre,
deoarece toate impulsurile lor provin prin REZONANŢĂ dintr-un Vital mai larg decât al nostru
şi universal ce există în MACROCOSMOS şi la fel, nici acest corp fizic nu este esenţa noastră
ultimă (SINELE NEMURITOR (ATMAN)), căci componentele sale vin dintr-o Materie ce există
în MACROCOSMOS şi se supun unor legi atotcuprinzătoare universale.
Care este deci acest aspect de esenţă DIVINĂ din noi care, fără să fie rezultanta mediului
nostru ambiant (apropiat), a familiei noastre, a tradiţiilor, a transformărilor pe care le generează
căsătoria, a meseriei noastre şi fără să fie Jocul Naturii universale sau a circumstanţelor (care
generează în noi înşine rezonanţe), face ca noi să fim "eu", chiar dacă tot restul s-ar prăbuşi ? Şi
care, mai ales, rămâne "eu" (SINELE ETERN) când tot restul se prăbuşeşte în momentul revelării
şi atingerii adevărului ultim care face cu putinţă ELIBERAREA.
În cursul analizei noastre anterioare, am vorbit despre diferiţi centri de forţă (CHAKRA-
e) care controlează anumite niveluri de conştiinţă şi am văzut că în spatele acestor centri există o
conştiinţă-forţă care se mişcă şi leagă între ele diferitele noastre stări de existenţă (unul dintre
primele rezultate ale liniştirii mentale şi pacificării vitale fiind cel mai adesea separarea acestei
conştiinţe-forţă de activităţile mentale şi vitale în care ea este de obicei înghiţită) şi unii dintre noi
chiar am simţit că acest curent de forţă, sau de conştiinţă este realitatea fundamentală a fiinţei
noastre, aflată în spatele tuturor stărilor noastre.
Dar această conştiinţă-forţă este totdeauna conştiinţa cuiva. Cine este, prin urmare,
conştient în noi? Care este centrul, stăpânul? Sau putem noi să ne imaginăm în mod aberant că
suntem doar marionetele unei Fiinţe universale? Care este adevăratul nostru centru, întrucât toate
aceste activităţi mentale, vitale şi psihice sunt de fapt activităţi MACROCOSMICE, universale ce
se reflectă în fiinţa noastră (MICROCOSMOS) prin REZONANŢĂ? Adevărul este dublu: şi în
nici un caz nu suntem marionete, decât doar atunci când ne încăpăţânăm în mod prostesc să
considerăm personalitatea aparentă ca fiind noi-înşine sau esenţa noastră (SINELE
NEMURITOR (ATMAN)) căci în realitate ea este marioneta. Noi avem fiecare un centru
individual, pe care unii yoghini îl numesc fiinţa psihică şi un centru cosmic sau fiinţa centrală
care este SAHASRARA. Pas cu pas noi trebuie să le regăsim şi să le conştientizăm atât pe unul
cât şi pe celălalt, urmărind să devenim stăpânii tuturor stărilor noastre. Acum, cu ajutorul lui
SAHASRARA, ne vom îndrepta atenţia către descoperirea centrului nostru individual, psihicul,
care mai este numit şi suflet.
Acesta este în acelaşi timp lucrul cel mai simplu din lume şi totodată cel mai dificil. Este
cel mai simplu, pentru că un copil înţelege cel mai uşor aceasta, sau mai degrabă el trăieşte
aceasta în mod spontan - el este rege, el râde! El trăieşte firesc în fiinţa sa psihică (există aspecte
şi grade, dar toate acestea sunt aproape vizibile cu ochiul liber. Nu întâmplător BRANCUŞI
spunea că: ÎN MOMENTUL ÎN CARE ÎNCETĂM SĂ MAI FIM COPIL SUNTEM DEJA UN
OM MORT. Este lucrul cel mai dificil, pentru că această spontaneitate este curând acoperită de
tot felul de idei, de sentimente. Atunci începem să vorbim despre suflet, ceea ce înseamnă că nu
mai înţelegem mai nimic despre el. Toate suferinţele adolescenţei sunt tocmai istoria unei lente
încărcări psihice (aceasta este numită "criză de creştere", dar în realitate ea este o criză de
sufocare, aşa-zisa maturitate fiind atinsă atunci când sufocarea a devenit o stare naturală). Toate
dificultăţile căutătorului sunt istoria inversă, a unei extirpări lente a tuturor amestecurilor mentale
şi vitale. Totuşi ea nu este doar o călătorie inversă, mai întâi pentru că nu se revine niciodată
înapoi şi apoi pentru că copilul psihic pe care îl regăsim la capătul călătoriei (un capăt care este
totdeauna la început) nu mai este un capriciu momentan, ci o suveranitate conştientă. Căci
psihicul este o fiinţă, el creşte - este miracolul unei copilării eterne într-o împărăţie din ce în ce
mai vastă. El este permanent înăuntru, precum un copil care trebuie să se nască", spune RIG
VEDA (IX 83.3). Să ne amintim din nou şi să păstrăm mereu vii în noi cuvintele divin
revelatoare ale lui IISUS: "Lăsaţi copiii să vină la mine, căci a lor va fi împărăţia cerurilor".
Urmărind să realizăm cunoaşterea de sine cu ajutorul lui SAHASRARA ne dăm cu
uşurinţă seama că primele manifestări ale psihicului sunt bucuria şi iubirea. O bucurie care poate
fi uimitor de intensă şi de puternică, dar fără exaltare - liniştită şi adâncă ca şi marea - şi uneori
fără obiect. Bucuria psihică, ca stare de rezonanţă cu energiile subtile ale bucuriei din
MACROCOSMOS, nu are nevoie de nimic pentru a exista, ea este; chiar aflându-ne în interiorul
unei închisori ea nu poate fi împiedicată să existe, căci ea este o stare, nu un sentiment, precum
râul care curge şi este mereu vesel peste tot pe unde trece, în noroi sau peste stânci, în câmpii sau
prin munţi. O iubire care nu este contrariul urii şi care, în afară de rezonanţa cu energiile subtile
ale iubirii din MACROCOSMOS, nu are nici ea nevoie de nimic pentru a exista, ea este; ea
străluceşte liniştită în tot ceea ce întâlneşte, în tot ceea ce vede; în tot ceea ce atinge, pentru că ea
atunci (datorită REZONANŢEI cu energiile iubirii) nu poate fi împiedicată să iubească, aceasta
este starea sa; nimic nu este jos pentru ea, nici prea înalt, nici degradant, nici impur; flacăra sa,
ATUNCI CÂND CU ADEVĂRAT EXISTĂ, nu poate fi întunecată şi nici bucuria sa.
Există şi alte semne care revelează psihicul: pentru el totul este uşor, nimic nu-l apasă şi el
apare mai mereu ca şi cum lumea ar fi jocul său; el este invulnerabil, nimic nu-l atinge, ca şi cum
el ar fi pentru totdeauna dincolo de tragedii, salvat deja din toate accidentele; el este magicianul,
el vede; el este liniştit, foarte liniştit ca un mic suflu în adâncul fiinţei; vast ca şi cum el ar fi
marea de milioane de ani. Căci, privit ca o manifestare individuală a Sufletului lui DUMNEZEU,
el este etern. Totodată el este liber, nimic nu-l poate prinde: nici viaţa, nici oamenii, nici ideile,
nici doctrinele, nici ţările - el este dincolo, întotdeauna dincolo şi totuşi el este prezent în inima
oricărui lucru, ca şi cum ar fi unul cu tot. Căci el este o oglindire a lui Dumnezeu în noi.
= VA URMA =

AN V C 11
SAHASRARA
CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ
(continuare la cursul nr 10 AN V)

Pentru ochiul celui care vede cu ajutorul lui SAHASRARA armonios

trezită, iată cum apare psihicul: când privim pe cineva care este conştient de
sufletul său şi trăieşte în sufletul său, avem impresia inefabilă că coborâm, că
intrăm în mod tainic şi profund în persoana sa, iar aceasta se produce în
general, atunci când, având SAHASRARA suficient de activată, privim ochii
oamenilor (există ochi în care nu simţim nevoia să intrăm pentru că sunt opaci
precum o uşă închisă, dar în alte cazuri există ochi minunaţi ca nişte paradisuri care sunt deschişi
şi în care parcă suntem chemaţi să intrăm); apoi întâlnim destul de aproape, undeva în plan subtil,
în spate, ceva care vibrează, care câteodată străluceşte şi scânteiază. Şi atunci, dacă ne lăsăm
înşelaţi de anumite aspecte, spunem: "O, acest om are un suflet viu", când de fapt noi nu simţim
sufletul, ci vitalul său.
Pentru a găsi şi fuziona cu sufletul respectivei fiinţe umane, trebuie să trecem dincolo de
suprafaţa, să ne scufundăm în adâncime şi să intrăm resimţind parcă senzaţia că coborâm într-un
canal luminos foarte adânc, tăcut, imobil şi atunci acolo AVEM REVELAŢIA că există ceva care
este cald, liniştit, extraordinar de bogat în conţinut şi imobil, foarte plin şi gingaş iar acesta este
chiar sufletul. Şi dacă insistăm să realizăm o cât mai deplină fuziune cu el şi suntem noi înşine PE
DEPLIN conştienţi, resimţim un fel de plenitudine euforică ce dă impresia unui aspect care
conţine adâncimi insondabile. În acele clipe intuim şi simţim că dacă am rămâne suficient de
mult timp acolo ni se vor revela unele secrete ale acelei fiinţe umane ce ne apar ca şi reflexia a
ceva care este etern într-o apă foarte liniştită. Aprofundând acea stare de fuziune noi simţirii că
limitele timpului nu mai există. Atunci avem impresia că întocmai ca şi acel suflet, sufletul nostru
a existat din totdeauna şi va exista în eternitate.
Dar acestea sunt numai semne, traducerea exterioară a ceva care există în sine şi a cărui
experienţă directă prin fuziune plenară putem să o avem. Cum să deschidem c ajutorul lui
SAHASRARA porţile psihicului? Căci el este bine ascuns. Şi în primul rând, el este ascuns de
către ideile şi sentimentele noastre, care îl jefuiesc şi îl maimuţăresc fără milă; noi avem atâtea
idei asupra a ceea ce este înalt şi ceea ce este jos, pur şi impur, divin şi nedivin, atâtea mici
zăvoare sentimentale şi prejudecăţi prosteşti în legătura cu ceea ce merită să fie iubit sau nu, încât
acest sărman psihic n-are prea multe şanse de a ni se revela, locul său este deja luat de această
amestecătură; de îndată ce trece de vârful nasului el este imediat înhăţat de către vital, care face
din el strălucitoarele sale exaltări, emoţiile sale divine şi palpitante, iubirile sale acaparatoare,
generozităţile posesive, estetica sa ţipătoare; el este pus în cuşcă de către mental, care face din el
idealurile sale exclusive, filantropiile sale infailibile, regulile sale închistate; şi de către Biserici,
nenumărate Biserici care-l pun în articole şi dogme.
Unde este în realitate psihicul în toate acestea? El este totuşi acolo, divin, răbdător,
străduindu-se să pătrundă în noi sub forma sa de copil, prin toate crustele şi servindu-se de tot,
într-adevăr de tot ceea ce i se dă sau i se impune, fiindcă adeseori el lucrează cu ceea ce are, aşa
cum se spune. Şi aceasta este în realitate marea primejdie, fiindcă atunci când psihicul iese din
ascunzătoarea sa, el împrăştie o asemenea măreţie asupra a tot ceea ce atinge, încât noi
confundăm în mod firesc adevărul său luminos cu circumstanţele revelării sale. Tocmai de aceea,
cel care a avut revelaţia psihicului său ascultând într-o zi muzica lui Beethoven, se va grăbi, să
spună: doar muzica este adevărată şi divină în această lume şi nimic altceva în afara muzicii; tot
astfel un altul care şi-a simţit sufletul contemplând imensitatea mării, îşi va face o veritabilă
religie din întinderea mării; iar un altul va vorbi la fel despre profetul său, capela sa, evanghelia
sa.
Astfel, fiecare îşi clădeşte o SUI GENERIS construcţie în jurul propriului său nucleu de
experienţă. Însă totdeauna psihicul este în totalitate liber: el este în mod minunat liber de tot şi de
toate! El nu are nevoie de nimic pentru a exista, el este chiar esenţa libertăţii şi se foloseşte de
micile sau marile noastre muzici, de scripturile noastre sublime sau mai puţin sublime, pentru a
face o breşă în această cuirasă a omului, prin care el va putea ieşi; el îşi împrumută puterea şi
iubirea, bucuria, lumina, irezistibilul său Adevăr deschis tuturor sentimentelor, tuturor doctrinelor
noastre, pentru că aceasta este singura şansă care se dă pentru a vedea lumina zilei, singurul
lucru pe care el îl are pentru a se exprima; însă în acelaşi timp aceste emoţii, aceste idei, aceste
doctrine îşi trag întreaga îndrăzneală din psihic, ele îl acaparează şi îl înrobesc, ele iau din acest
element de Adevăr pur certitudinile lor indiscutabile, adâncimea lor exclusivă, universalitatea lor
în sens unic.
Îngroparea psihică este în cele din urmă atât de completă, amestecul este atât de deplin,
încât noi nu mai recunoaştem psihicul acolo şi nu mai putem extirpa contrafacerea fără i distruge
însăşi înfăţişarea adevărului - tocmai de aceea, lumea înaintează astfel, împovărată de jumătăţi de
adevăr care sunt adeseori la fel de goale ca şi minciunile. Adevărata dificultate aici nu este să ne
eliberăm de rău, dacă ştim bine cum arată el - cel puţin dacă suntem pe deplin sinceri cu noi
înşine, el nu rezistă ca să ne eliberăm de un bine care este doar opusul răului şi care ne-a închis
pentru totdeauna porţi asupra unei porţiuni de adevăr.
Dacă vrem să trăim experienţa directă a psihicului în puritatea sa cristalină, minunat de
proaspătă, aşa cum există el irezistibil în afara tuturor capcanelor noastre pentru a-l prinde, în
afara a tot ceea ce gândim despre el, trebuie să-l realizăm în noi cu ajutorul lui SAHASRARA, o
stare- de deplină transparenţă; ajungând aici ne vom da seama că Beethoven, marea, biserica, nu
erau decât instrumentele acestei transparenţe - conştientizând că întotdeauna acestea erau acelaşi
lucru; odată ce ajungem să fim clari. Adevărul cuprinde spontan viziunea, bucuria: totul fiind
acolo fără să mai fie nevoie să facem ceva; pentru că Adevărul este lucrul cel mai natural din
lume, restul întunecând totul împreună cu mentalul şi vitalul cu vibraţiile lor dezordonate şi prin
complicaţiile lor savante. Toate disciplinele spirituale demne de acest nume, toate TAPAS-urile
nu trebuie să tindă, în final, decât către aceasta culme cu totul naturală în care nu mai avem
nevoie de efort - efortul fiind încă o piedică sau altfel spus, încă o îngreunare a fiinţei. Căutătorul
nu trebuie deci să evite să intre în bruiajul mentalului moral, nici să facă aparent imposibila
separare a binelui şi răului, pentru a elibera psihicul, căci, la urma urmelor, utilitatea binelui şi a
răului este în mod intim legată de nocivitatea lor reciprocă (exemplu: iubitul meu mi-a luat de pe
mine haina de păcat şi eu am lăsat-o să cadă, bucurându-mă; apoi el a ridicat de pe mine haina
mea de virtute, dar atunci eu eram goală şi plină de ruşine. Fiindcă m-am înspăimântat de starea
în care mă aflam ATUNCI, voiam să-l împiedic. Dar în acea clipă, când mi-a smuls-o de pe mine
cu forţa, am văzut cum tocmai prin aceste HAINE sufletul meu îmi fusese ascuns). Pur şi simplu,
căutătorul se va strădui să decanteze totul în tăcere, pentru că tăcerea este curată în sine, fiind
întocmai ca o apă purificatoare. "Nu încercaţi să spălaţi una câte una petele hainei (spune tradiţie
caldeeană străveche), ci mai bine schimbaţi-o în întregime". Este ceea ce marii yoghini numesc o
transformare de conştiinţă. în această stare de transparenţă ce se amplifică cu ajutorul lui
SAHASRARA, vechile obiceiuri ale fiinţei se vor desface în linişte şi vom simţi o altă poziţie a
conştiinţei - nu o poziţie intelectuală, ci apariţia unui centru fundamental de gravitaţie.
Cu ajutorul lui SAHASRARA vom conştientiza la înălţimea inimii, dar mai în profunzime
decât centrul vital al inimii (care doar acoperă psihicul şi îl copiază), o zonă mai luminoasă şi mai
intensă decât celelalte, care este ea şi punctul lor de convergenţă - centrul psihic. În această etapă,
tot cu ajutorul lui SAHASRARA vom simţi un curent de conştiinţă-forţă formându-se în noi,
individualizându-se, circulând în corp şi devenind din ce în mai întins pe măsură ce se degajează
de activităţile sale mentale şi vitale, dar care, în acelaşi timp, se aprinde în centru, precum un foc,
AGNI. Acesta este adevăratul eu din noi.
Noi spunem adeseori că "avem nevoie să cunoaştem", că "avem nevoie să iubim", dar în
realitate cine are nevoie în noi cu adevărat? Desigur nu micul ego, atât de satisfăcut de el însuşi,
nici mentalul bonom care se învârte în cerc, nici vitalul apucător care caută să ia şi iar să ia, ci
undeva, nebănuit, în spate există acest foc care nu se stinge; el este cel care are în realitate nevoie,
pentru că el îşi aminteşte de altceva. I se spune "prezenţa, dar el este mai degrabă precum o
absenţă sfâşietoare, ca o lipsă vie pe care o purtăm înăuntru şi care încălzeşte, care arde, care se
extinde din ce în ce mai mult, şi care sfârşeşte prin a deveni reală, singura realitate într-o lume în
care ne întrebăm dacă oamenii trăiesc sau dacă doar se fac că trăiesc. Acela este eul de foc,
singurul cu adevărat din lume, singurul lucru care nu se prăbuşeşte: "O fiinţă cu adevărat
conştientă este spontan focalizată în centrul eului, care guvernează trecutul şi viitorul, acesta care
este precum un foc fără fum... acesta trebuie separat cu răbdare de propriul său corp ", spune
KATHA UPANISHAD (IV 12-13). Acesta este, "copilul închis în caverna secretă", despre care
vorbeşte RIG VEDA (V.2 1), "fiul cerului în corpul pământului" (III. 25.1), el este cel permanent
treaz în toţi cei care dorm" (KATHA UPANISHAD V.8), "el este acolo, în mijlocul locuinţei
sale" (RIG VEDA 1. 70. 2), "el este nepieritor ca viaţa şi ca suflul existenţei noastre, el este
precum copilul nostru etern" (1. 66. 1), el este "Regele nostru strălucitor care ne era ascuns" (I.
23.14). Acesta este Centrul, Maestrul, locul unde totul comunică: "Un spaţiu însorit, mirific,
generator de beatitudine, unde totul este pentru totdeauna cunoscut" (Sri Aurobindo,
"SAVITRI").
Dacă, cu ajutorul lui SAHASRARA am ajuns să simţim plenar acest Soare interior,
această flacără, această viaţă vie - căci ştim cu toţii că există atâtea vieţi "moarte" - chiar şi numai
pentru o secundă într-o existenţă, atunci totul se transformă pentru noi: FIINDCĂ MEREU VA
PERSISTA o amintire în faţa căreia toate celelalte pălesc. Este Amintirea. Şi dacă suntem
credincioşi acestui AGNI (foc) divin care arde, el va creşte (prin rezonanţă cu AGNI din
MACROCOSMOS) din ce în ce mai mult, apărând ca o fiinţă vie în carnea noastră, ca o nevoie
neobosită de DUMNEZEU. Şi va fi din ce în ce mai concentrat înăuntru, închis, sfâşietor ca ceva
care nu ajunge să se descătuşeze. Alteori el va fi conştientizat ca o senzaţie teribilă a ceva care
împiedică vederea şi trecerea: şi dacă încercăm să trecem prin el ne dăm imediat seama că încă
suntem în faţa unui perete. Şi atunci ne lovim de el, ne lovim şi iar ne lovim şi nu trecem.
Apoi, cu ajutorul aspiraţiei către DUMNEZEU, cu ajutorul voinţei, nemairăbdând această
stare, tensiunea noastră psihică va atinge într-o zi punctul său de răsturnare şi vom avea
următoarea experienţă: presiunea energiei devine atât de mare şi imensitatea, aspiraţiei noastre va
fi atât de puternică, încât ceva parcă basculează FULGERĂTOR în conştiinţă. În loc să fim afară
încercând să fim înăuntru, realizăm acum că suntem înăuntru: şi din clipa în care suntem
înăuntru, absolut totul se transformă complet pentru noi. Tot ceea ce înainte ni se părea adevărat,
natural, normal, real, tangibil, ne va apare imediat după aceea foarte grotesc, foarte caraghios,
foarte ireal, foarte absurd. Dar abia atunci noi putem spune că am atins ceva care este adevărat la
modul suprem şi veşnic frumos, şi pe acesta nu-l vom mai pierde niciodată.
"O, Foc, o, AGNI atunci când tu te naşti în întregime în noi, tu devii creşterea sublimă,
expansiunea supremă a fiinţei noastre; întreaga măreţie şi întreaga frumuseţe se află în culoarea ta
plăcută şi în viziunea ta perfectă. O, întindere, tu eşti plenitudinea care ne duce la capătul
drumului, tu eşti o mulţime de bogăţii răspândite în toate părţile." (RIG VEDA III. 1.12).
Adevărata viaţă ni se revelează ca şi cum niciodată până atunci n-am fi văzut ziua. Este necesar
doar să îndepărtăm prisma şi imediat lumina este pentru noi alta: dacă ne-o punem din nou,
lumina atunci ne va apare ca şi înainte descompusă. Ei bine, acest proces este tocmai ceea ce se
petrece în noi în cazul trezirii lui SAHASRARA: restabilim albul. În conştiinţa obişnuită lumina
este mai mereu descompusă iar noi cei care ne activăm în mod adecvat SAHASRARA restabilim
albul.
Yoghinii mai explică această experienţă şi astfel: este ca şi cum am fi aşezaţi în faţa unei
uşi închise, asemănătoare unei porţi grele de bronz, şi rămânem acolo vrând ea să se deschidă să
trecem în cealaltă parte. Atunci întreaga noastră conştiinţă, întreaga noastră aspiraţie este parcă
reunită într-un fascicul şi înaintează împingând, împingând în această uşă, impulsionând din ce în
ce mai mult, cu o energie binefăcătoare crescândă, până când, dintr-o dată, uşa cedează. În
momentul în care intrăm, totul se petrece ca şi cum am fi aruncaţi în lumină cu ajutorul lui
SAHASRARA. Atunci ne naştem cu adevărat din punct de vedere spiritual.
Dintre toate experienţele pe care le trăim atunci când cu ajutorul lui SAHASRARA se
deschide poarta psihicului, cea mai imediată şi mai irezistibilă este experienţa directă a faptului
că am existat dintotdeauna şi vom continua să existăm pentru totdeauna. Intrăm astfel fulgerător
într-o altă dimensiune divină, în care avem revelaţia că suntem bătrâni precum lumea şi totodată
veşnic tineri. Tot atunci realizăm că această viaţă este o experienţă, o verigă, într-o succesiune
neîntreruptă de experienţe care se întinde în spatele nostru şi se continuă în viitor. Totul se
lărgeşte atunci la dimensiunile MACROCOSMOSULUI şi detaşarea spirituală ce apare ne
permite să realizăm ACUM ce fel de om am fost şi ce greşeli am făcut. Toate valorile sunt pentru
noi modificate şi atunci DIVINA ÎNŢELEPCIUNE ia locul INTELIGENŢEI NOASTRE
LIMITATE. O înţelegere divină şi o compasiune absolută ne inundă acum fiinţa. Prin trezirea lui
SAHASRARA totul se aeriseşte , ca şi cum am trece fulgerător de la o viaţă a peşterilor la o viaţă
a platourilor înalte; totul se leagă şi se asamblează acum în mod armonios ca şi cum străvechea
noastră enigmă s-ar dezlega într-un suflu de lumină dumnezeiască; moartea nu mai există de
acum înainte pentru noi, doar ignorantul poate muri. Cum ar putea să mai moară ceea ce este pe
deplin conştient de DUMNEZEU?
Fie că trăiesc, fie că mor, eu sunt de-a pururi", spune yoghinul cu SAHASRARA
armonios activată. 'Chiar dacă era bătrân şi istovit, el devine tânăr din nou" spune RIG VEDA
(II. 4.5). "Acela nu mai este constrâns a se naşte şi nici nu moare" spune BHAGAVAD-GITA; iar
ceea ce este numai pentru că era înlănţuit ca să fie, aceasta nu va mai fi."
Prin intermediul lui SAHASRARA ni se revelează SINELE NEMURITOR (ATMAN)
care este "nenăscut, străvechi, veşnic" şi realizăm că "el nu este distrus prin distrugerea corpului."
"Aşa cum un om îşi aruncă veştmintele uzate şi îşi pune altele noi, tot astfel fiinţa nemuritoare
(ATMAN) încarnată se dezbracă de corpurile sale şi se leagă de altele care sunt noi. Este sigura
moarte a ceea ce se naşte, este sigura naştere a ceea ce moare" (BHAGAVAD GITA II. 18. 20.
22. 27).
Ceea ce este numit în mod comun reîncarnare nu este un lucru specific învăţăturii yoghine
milenare; toate tradiţiile străvechi ale înţelepciunii vorbesc de reîncarnare, din Extremul Orient şi
până în Egipt şi la neo-platonicieni (este interesant de observat că Părinţii Bisericii, la conciliul
din Alexandria, se întrebau de asemenea dacă nu ar trebui să admită reîncarnarea), însă doctrina
YOGA îi dă un sens nou. Căci din clipa în care ieşim din mica viziune momentană a vieţii unice
în aparenţă întreruptă de către moarte, sunt posibile două atitudini: ne putem gândi ca şi
spiritualiştii exclusivişti, că toate aceste vieţi sunt un lanţ dureros şi inutil din care trebuie să ne
eliberăm cât mai repede pentru a ne odihni în DIVIN, în BRAHMAN (DUMNEZEU) sau
NIRVANA; sau putem crede în mod înţelept că ansamblul acestor vieţi reprezintă o creştere
gradată şi o evoluţie a conştiinţei care, în cazul yoghinilor desăvârşiţi, culminează într-o
desăvârşire terestră; altfel spus trebuie să credem că există evoluţie, o evoluţie (în conştiinţă) a
conştiinţei aflată în spatele evoluţiei speciilor, şi că această evoluţie spirituală în final ajunge să
conducă la o realizare divină individuală şi colectivă pe Pământ.
Ne putem întreba de ce unii spiritualişti nu au văzut ca fiind posibilă această realizare
divină terestră ? În această direcţie este necesar să specificăm că este vorba de spiritualişti relativ
moderni, fiindcă VEDA şi probabil şi alte tradiţii încă nedescifrate, dovedesc contrariul pentru
cel înţelept. Se pare, că în această direcţie, spiritualitatea epocii noastre istorice este marcată de o
întunecare a conştiinţei ce survine în paralel cu dezvoltarea sa mentală. Apoi, ar fi fost într-adevăr
surprinzător ca spiritualiştii să fi ajuns la concluzii diferite de premisele lor din moment ce în
marea majoritate ei au plecat de la ideea că lumea terestră este o iluzie sau un domeniu
intermediar mai mult sau mai puţin supus cărnii şi diavolului.
Prin urmare este logic ca ei nu puteau ajunge decât acolo unde îi conduceau premisele lor:
în mod spontan ei au căutat eliberarea sau salvarea, în afara lumii. În loc să exploreze cu răbdare
şi înţelepciune resursele umane, mentale, vitale, fizice şi psihice, pentru a le elibera din carapacea
lor şi a le largi, pe scurt pentru a le diviniza, aşa cum au făcut înţelepţii vedici şi probabil toţi
înţelepţii străvechilor Mistere, împreună cu unii yoghini, ei au respins totul şi au vrut "să sară
direct din mentalul pur în Spiritul pur". Tocmai de aceea, în mod natural, ei nu puteau vedea ceea
ce refuzau să vadă. Şi materialiştii, de asemenea, s-au confruntat cu acelaşi impas, dar în sens
invers; ei au explorat o mică margine a realităţii fizice şi apoi au respins tot restul; plecând de la
ideea că singura materia este reală şi tot restul e o halucinaţie, ei nu puteau ajunge decât acolo
unde îi conduceau premizele lor. Cu toate acestea, dacă pornim în căutarea adevărului cu
simplitate, fără prejudecăţi, plini de deschidere către adevăr şi cu o încredere deplină în
posibilităţile integrale fabuloase ale omului, vom avea fără îndoială şansa să ajungem la o
cunoaştere divină integrală şi deci la o viaţă integrală în care predomină fericirea.
Înfăţişată din punctul de vedere al unei evoluţii necesare a conştiinţei, reîncarnarea nu mai
este un cerc inutil aşa cum au văzut-o unii, sau o extravagantă imaginativă aşa cum au considerat-
o alţii. Cu o claritate deplină, YOGA ne debarasează, de "romanul foileton spiritual" ce reprezintă
aspectul lamentabil în care au degenerat atât de multe conştiinţe iniţiatice serioase, după sfârşitul
epocii Misterelor, şi ne invită la o experimentare nu neapărat extra-lucidă, ci pur şi simplu lucidă.
Nu este deloc vorba să "credem" în reîncarnare, ci s-o experimentăm şi, mai întâi să ştim în ce
condiţii este posibilă ea ca experienţă. Iată o problemă practică de mare însemnătate pentru
dezvoltarea noastră integrală în decursul timpului. Odată ajunşi aici realizăm că nu mărunta
personalitate de suprafaţă este cea care se reîncarnează, chiar dacă aceasta îi dezamăgeşte pe cei
care se văd veşnic domnul Ionescu, o dată în nădragi galezi, apoi altă dată în pantaloni de satin
până la genunchi, apoi în pantaloni sintetici - ceea ce ar fi de altfel plictisitor.
Sensul reîncarnării este în acelaşi timp mult mai profund şi mai vast. Întreaga noastră
personalitate de faţadă se dezintegrează o dată cu moartea; ansamblul vibraţiilor mentale care s-
au amestecat în jurul nostru prin repetarea lor obişnuită şi care formează egoul nostru mental, sau
corpul mental, se dezintegrează şi se reîntoarce în Mentalul universal; la fel şi vibraţiile vitale
care formează ego-ul nostru vital, sau corpul vital, se dezintegrează la rândul lor în Vitalul
universal, aşa cum corpul fizic se descompune în componentele sale naturale reîntorcându-se în
Materia universală. Nu rămâne neafectat decât psihicul care, după cum am văzut, este etern.
Experienţa noastră asupra reîncarnării va depinde deci de descoperirea Centrului şi a Stăpânului
psihic DIVIN (SPIRITUL (ATMAN)) care îşi ia cu el amintirile de la o viaţă la alta, şi de nivelul
dezvoltării noastre psihice.
= VA URMA =

AN V C 12
SAHASRARA
CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ
(continuare la cursul nr. 11 AN V)
În situaţia în care psihicul nostru a rămas ascuns toată viaţa sub
activităţile noastre mentale, vitale şi fizice, el nu are amintiri pe care să le ia cu
el cu toate că acesta revin, iar şi iar cu scopul precis de a ieşi la suprafaţa fiinţei
noastre şi de a deveni în mod deschis conştient. Pentru a ne aminti, este evident
că trebuie mai întâi să urmărim să nu mai fim amnezici. Prin urmare, cu greu se
poate vorbi de reîncarnare pentru fiinţa aflată sub un anumit stadiu de
dezvoltare, căci la ce serveşte să spunem că psihicul ei se reîncarnează din nou, dacă ea nu este
aproape deloc conştientă? Această priză deplină de conştiinţă este însuşi sensul evoluţiei.
În decursul multor vieţi, psihicul creşte în tăcere în spatele personalităţii de suprafaţă, el
creşte prin miile de senzaţii de tot felul ale corpului nostru, prin miile de şocuri ale sentimentelor
noastre, prin intermediul nenumăratelor gânduri pe care le vehiculăm (şi care TOATE produc în
universul nostru fenomene de REZONANŢĂ), el creşte prin elanurile şi căderile noastre, prin
suferinţele şi bucuriile noastre, prin binele şi răul nostru; toate acestea sunt antenele sale pentru a
palpa realitatea; şi când tot acest amalgam exterior se dizolvă, el ia doar esenţa tuturor
experienţelor sale, împreună cu anumite tendinţe generale care s-au accentuat cel mai mult şi care
sunt primul embrion al personalităţii noastre psihice din spatele personalităţii de suprafaţă
(privind din acest punct de vedere, personalitatea psihică sau adevărata personalitate exprimă
destinul unic al fiecărei fiinţe (sau poate că ar trebui să spunem aspectul său unic), aflat în spatele
veştmintelor sale culturale, sociale sau religioase. Astfel, un anumit individ ar putea fi succesiv
navigator, muzician sau revoluţionar creştin, musulman sau ateu, dar de fiecare dată el va
manifesta acelaşi aspect al iubirii, de exemplu, sau al puterii de cucerire, sau al bucuriei, sau al
purităţii, care va da o tentă specifică la tot ceea ce el întreprinde şi de fiecare dată acest aspect se
va preciza şi mai clar, sau altfel spus se va purifica, se va lărgi).
Psihicul ia totdeauna cu el anumite consecinţe ale vieţii trecute, căci datorită
REZONANŢELOR declanşate în MICROCOSMOSUL fiinţei noastre, toate fantele noastre sunt
înzestrate cu un dinamism care tinde să se perpetueze (numit de noi KARMA în YOGA),
anumite amprente care se vor traduce într-o altă viaţă prin predispoziţii speciale, dificultăţi
particulare, gusturi înnăscute, preocupări inexplicabile, atracţii irezistibile şi, uneori, chiar prin
anumite circumstanţe care se vor repeta aproape mecanic ca şi cum ele ne-ar pune în faţa unei
aceleiaşi probleme pe care OBLIGATORIU trebuie s-o rezolvăm.
Fiecare viaţă reprezintă deci un tip de experienţă (noi credem că trăim multe experienţe,
dar este întotdeauna una şi aceeaşi) şi prin acumularea a nenumărate tipuri de experienţă, în mod
lent sau uneori rapid, psihicul capătă o individualitate din ce în ce mai puternică, din ce în ce mai
conştientă şi din ce în ce mai vastă, ca şi cum el n-ar începe să existe cu adevărat decât atunci
când a parcurs întreaga gamă a experienţelor umane. Şi cu cât el va creşte mai mult, cu atât
conştiinţa - forţă se va individualiza mai mult în noi, tensiunea psihică va creşte şi va împinge,
până în ziua în care psihicul nu va mai avea nevoie de crisalida sa de suprafaţă şi, prin
intermediul lui SAHASRARA, va ţâşni în plină zi. Atunci, cu ajutorul lui SAHASRARA plenar
energizată şi trezită, el va putea fi direct conştient de lumea din jur şi va fi stăpânul naturii în loc
să fie prizonierul său adormit; conştiinţa sa va fi ATUNCI stăpâna forţei sale în loc de a fi prinsă
de acea forţă. YOGA este tocmai acel punct al dezvoltării noastre în care trecem de la meandrele
interminabile ale evoluţiei naturale la o evoluţie conştientă accelerată şi dirijată care va fi de fapt
un proces de evoluţie concentrată.
Există deci tot felul de niveluri de evoluţie, aşa cum am văzut, care se desfăşoară de la
omul obişnuit, la care psihicul este doar o posibilitate latentă, şi până la fiinţa umană plenar
trezită spiritual. Fără reîncarnare este greu de explicat diferenţa imensă şi destul de uşor
sesizabilă care există între suflete, ca de exemplu între sufletul unui proxenet şi cel al unui Dante
sau al Francisc din Asisi sau chiar, pur şi simplu, între sufletul unui om care caută şi cel al unui
filistin economic. Iar într-o asemenea situaţie, în faţa misterului, singura soluţie ar fi să credem că
dezvoltarea spirituală este o problemă de educaţie, de mediu sau de ereditate, ceea ce în mod
evident este absurd. Dacă ar fi aşa, ar trebui implicit să credem că doar copiii de familie bună au
un suflet şi trei sferturi din umanitatea inconştientă sunt supuşi blestemului veşnic
Însăşi natura umanităţii noastre presupune că sufletele au fost alcătuite de către un trecut
diferit şi vor avea un viitor care va fi în strânsă legătură cu gradul lor de evoluţie lăuntrică. Iar
dacă vrem să gândim în ciuda tuturor dovezilor, că omul nu dispune decât de o viaţă, ne lovim de
o absurditate: Platou şi Hottenot, fiul privilegiat al sfinţilor şi al RISHI-lor (înţelepţi din epoca
vedică. Vizionari şi poeţi în acelaşi timp, care au compus VEDELE) şi criminalul care s-a născut
şi a trăit tot timpul în corupţia fetidă a unui mare oraş modern, ar trebui să-şi creeze prin faptele
sau credinţele acestei singure vieţi inegale tot viitorul lor veşnic ? Iată un paradox care ofensează
totodată sufletul şi raţiunea, simţul moral şi intuiţia spirituală.
Dar chiar şi între fiinţele trezite spiritual există de asemenea diferenţe enorme de nivel,
există suflete, conştiinţe-forţă de-abia născute şi altele care au o individualitate psihică deja
formată; suflete care sunt la prima izbucnire strălucitoare a descoperirilor, dar care nu ştiu mare
lucru în afară de bucuria lor strălucitoare, care nu au nici măcar amintiri precise ale trecutului lor
şi care nici nu sunt conştiente de lumile pe care le poartă în ele; şi există alte suflete, rare, care
par copleşitoare datorită unei conştiinţe tot atât de vastă ca şi întregul pământ. Căci este de
asemenea posibil ca un yoghin luminos sau un sfânt care trăieşte cu sufletul său să aibă un mental
rudimentar sau un vital refulat şi să-şi dispreţuiască fizicul, tratându-l ca pe un cal de povară, ori
în alte situaţii să aibă un supraconştient complet virgin (nedezvoltat). În asemenea cazuri este
posibil ca ei să fi realizat "mântuirea", dar nu şi plenitudinea unei vieţi integral divine.
Descoperirea psihică trebuie deci să fie urmată de ceea ce am putea numi, într-un mod
imagistic, "colonizarea psihică", sau, mai sobru, integrarea psihică. Psihologia contemporană
vorbeşte şi ea despre integrare, dar ne putem întreba în jurul a ce vrea ea să ne integreze? Pentru a
integra este necesar un centru. Să facem integrarea în jurul svâcnirilor egoului mental sau vital?
Ar fi ca şi cum am ancora un vapor de coada unui ţipar. Cu răbdare, încet, după ce am descoperit
domeniul interior, psihic, va trebui să-l colonizăm şi să-i adăugăm domeniul exterior, va trebui ca
toate activităţile noastre mentale, vitale şi chiar, după cum vom vedea, întreaga noastră natură
psihică să ajungă să se integreze în jurul acestui nou centru (SAHASRARA), dacă cu adevărat ne
dorim o realizare divină. Numai cu această condiţie ele vor supravieţui; numai activităţile care au
fost complet "psihizate", dacă putem spune astfel, participă la ceva în care nu ştiu mare lucru în
afară de bucuria lor strălucitoare, căci adeseori ele nu au nici măcar amintiri precise ale trecutului
lor şi nici nu sunt conştiente de lumile pe care le poartă în ele.
Prin intermediul lui SAHASRARA sunt evocate amintiri ale unor "momente de suflet",
căci, pentru psihic, nimic nu este glorios sau neglorios, nimic nu este sus, nici jos, şi chiar
cucerirea Everestului nu este mai măreaţă decât coborârea zilnică în metrou, când această acţiune
este făcută conştient.
Aceste "momente de suflet" care pot fi rechemate în noi cu ajutorul lui SAHASRARA vor
putea păstra amprenta circumstanţelor fizice care le-au însoţit ne vom putea aminti de un cadril,
de un loc, de un costum pe care îl purtăm atunci, de un detaliu minor care, ca să spunem aşa, a
fost însemnat de eternitate în acelaşi timp cu revelaţia noastră interioară, fără îndoială că măcar
odată am cunoscut cu toţii, chiar în această viaţă, astfel de clipe de transparenţă pură, sau de
întunecare bruscă şi, după douăzeci sau patruzeci de ani, regăsim intact acest instantaneu,
păstrând până şi cea mai neînsemnată nuanţă a cerului care îi era asociată, putând să vizualizăm
chiar şi pietricica ce era acolo pe drum sau absurdul efemer din fiecare zi, ca şi cum aceasta ar fi
acolo pentru veşnicie şi nu "ca şi cum", căci aceasta este într-adevăr acolo ÎN NOI pentru
veşnicie, acestea fiind singurele momente în care am trăit şi în care un adevărat eu a ieşit la
suprafaţa noastră, în toate aceste mii de ore de inexistenţă.
Psihicul poate ieşi de asemenea la suprafaţă prin intermediul lui SAHASRARA în
circumstanţe tragice când întreaga noastră fiinţă este unificată dintr-o dată într-o mare intensitate
sfâşietoare şi ceva parcă se rupe în noi; atunci simţim ceva ca o prezenţă eternă în profunzime,
care fulgerător ne face să facem lucruri de care nu am fi deloc capabili în mod normal. Şi aceasta
este de asemenea cealaltă faţă a psihicului, nu numai de bucurie şi blândeţe, de putere liniştită, ca
şi cum el ar fi pentru totdeauna deasupra tuturor tragediilor posibile, stăpân divin şi invulnerabil.
Şi în asemenea situaţii, detaliile scenei se pot imprima într-un mod de neşters. Dar ceea ce va
trece în viaţa următoare nu sunt detaliile ci esenţa scenei; vom regăsi astfel mai târziu anumite
repetări de circumstanţe, anumite situaţii fără ieşire care ne vor şoca prin aspectul lor de "piesă
deja jucată" şi care sunt ca şi învelite într-un halou de fatalitate: ceea ce nu am învins în trecut
revine DOAR PENTRU NOI iar şi iar, sub chipuri uşor diferite de fiecare dată, dar întotdeauna
acelaşi în fond până când, LA UN MOMENT DAT VOM AVEA CURAJ şi îi vom face faţă
reuşind în sfârşit să desfacem vechiul nod. Aceasta este legea progresului interior.
În general însă, amintirea precisă a circumstanţelor fizice nu tinde să se perpetueze, pentru
că ele au de fapt puţină importanţă, orice ar crede mărunta noastră conştiinţă de suprafaţă. Există
chiar un mecanism spontan care şterge mulţimea inutilă de amintiri anterioare, aşa cum se dizolvă
mulţimea celor prezente. Dacă ne uităm în spatele nostru cu o singură privire pătrunzătoare, fără
a reflecta, ce rămâne cu adevărat din viaţa noastră actuală este o masă destul de cenuşie din care
ies la suprafaţă două, trei imagini, tot restul se şterge. La fel se întâmplă şi cu sufletul şi cu vieţile
sale trecute; există totdeauna o triere foarte severă. Şi acest mecanism de uitare este foarte înţelept
pentru mult timp, căci dacă ar trebui să ne amintim prematur de vieţile noastre anterioare, riscăm
să ni se pună permanent piedici, avem uneori atâtea amintiri inutile (ce generează REZONANŢE
nefaste) în viaţa noastră prezentă, care se opun ca un zid progresului nostru pentru că ne fixează
într-o aceeaşi atitudine interioară menţinându-ne într-o aceeaşi crispare, într-un acelaşi refuz, într-
o aceeaşi revoltă închistându-ne într-o aceeaşi înclinaţie rea.
Avem nevoie adeseori să uităm ceea ce este rău, pentru a creşte în conştiinţa noastră
exterioară, în mod iremediabil infantilă dacă ne amintim, de exemplu, că am fost altădată un
bancher virtuos şi ne regăsim acum brusc în pielea unui cerşetor nevoiaş, nu vom fi capabili să
înţelegem mai nimic! Pentru că adeseori noi suntem încă prea tineri pentru a înţelege că sufletul
nostru avea nevoie să înveţe contrariul virtuţii, sau mai degrabă că el a lăsat să se spargă abcesul
pe care virtutea sa îl ascundea. Evoluţia divină nu constă doar în a deveni din ce în ce mai sfânt
sau din ce în ce mai inteligent ci în a deveni din ce în ce mai DIVIN conştient. Este necesar
mult timp de evoluţie înainte de a putea suporta fructuos adevărul vieţilor noastre anterioare.
Totul depinde deci de nivelul nostru de dezvoltare spirituală şi de măsura în care fiinţa
noastră psihică a participat şi participă la viaţa noastră exterioară. Cu cât am "colonizat" mai mult
exteriorul, cu atât mai multe amintiri vom avea de luat. Din nefericire, cel mai adesea noi ne
mulţumim doar cu o "viaţă interioară", cum se spune, şi în afară trăim nu contează cum, din
obişnuinţă. O asemenea atitudine este opusul unei stări de YOGA integrală. Dacă, încă de la
început, în loc să respingem toate activităţile lumeşti pentru a ne arunca doar în căutarea
sufletului, am îmbrăţişa armonios şi transfigurator totul în căutarea noastră, angrenând în mod
echilibrat toate nivelurile fiinţei noastre toată viaţa, vom ajunge la o viaţă divină integrală şi
integrată în care vom fi desăvârşiţi atât în afară cât şi înăuntru; în timp ce, dacă am fi exclus
aproape totul pentru a ajunge la teluri aşa-zise "spirituale", este foarte dificil să revenim apoi şi să
coborâm din acele înălţimi fragile pentru a detensiona mentalul şi a-l universaliza, pentru a defula
vitalul şi a-l universaliza, pentru a curăţa subconştientul şi, în sfârşit, pentru a lucra în murdăria
noastră fizică în scopul de a diviniza. Într-o asemenea situaţie vom fi prea bine aşezaţi acolo sus
pentru a îndepărta toată această pleavă şi, la drept vorbind nu o mai putem face. De fapt atunci
nici nu mai încercăm să o facem, căci cum am putea avea ideea să realizăm această muncă
imensă, dacă noi considerăm apriori că mentalul, vitalul şi corpul sunt perisabile şi că singurul
scop al vieţii este să obţinem eliberarea supremă şi să părăsim lumea ?
Realizarea psihică împreună cu încununarea sa: descoperirea spiritului nemuritor în noi
(ATMAN) nu este deci un scop final pentru căutător, ci este doar micul început al unei alte
călătorii, care se desfăşoară în conştiinţă, într-o conştiinţă din ce în ce mai vastă, căci cu cât
creşte mai mult fiinţa noastră psihică şi cu cât ea se asociază activităţilor noastre lumeşti, cu atât
amintirile sale mentale, vitale şi fizice devin mai clare, precise continue de la o viaţă la alta atunci
când începem să înţelegem ce înseamnă nemurirea. În plus, naşterile sale vor fi planificate, voite,
eficiente. Atunci realizăm că suntem liberi şi devenim conştienţi că ne-am trezit pentru totdeauna.
Moartea nu mai este pentru noi aceea mască strâmbându-se care ne aminteşte că nu ne-am
regăsit, ci ni se revelează ca acea trecere liniştită de la un mod de experienţă la alt mod de
experienţă.
Cu ajutorul lui SAHASRARA atunci realizăm că am apucat o dată pentru totdeauna firul
conştiinţei şi trecem dintr-un loc într-altul, dintr-o ţară în alta, revenind iar şi tar pe bătrânul
pământ, până în ziua în care vom ajunge să creştem destul, nu doar pentru a asigura continuitatea
existenţei noastre vitale şi mentale, ci şi pentru a infuza suficientă conştiinţă divină în acest corp
pentru ea şi el să participe, de asemenea, la nemurirea noastră spirituală şi psihică. Căci totul,
întotdeauna este o problemă de conştiinţă, pentru viaţa noastră mentală, vitală şi fizică, ca şi
pentru somnul, moartea şi nemurirea noastră. Conştiinţa este mijlocul, conştiinţa este cheia,
conştiinţa este ţelul iar centrul acestei conştiinţe în fiinţa noastră este focarul nostru coroană
SAHASRARA
=VA URMA =

YOGA ŞI ASTROLOGIA
(continuare la cursul nr. 10 AN V)
CELE 3 MODURI ASTROLOGICE TRADIŢIONALE
MODUL CARDINAL (Caracteristic pentru zodiile - BERBEC, CANCER, BALANŢA,
CAPRICORN). Este modul operativ, direct, executiv, aproape liniar. El caută calea dreaptă,
drumul cel mai scurt către scopul propus. Este un mod bazat pe elan şi pe impuls. Conferă un
aspect de motricitate, de propulsivitate, de expansivitate şi uneori chiar se manifestă prin
brutalitate. Dacă un obstacol îi opreşte elanul, acesta îi apare Ca un şoc. Este în general modul
preponderent distributiv al energiilor. Corespunde aspectului RAJAS GUNA. Este, analogic
vorbind, imaginea săgeţii, a jetului de abur, a berbecului care atacă, a catapultei, este, putem
spune, imaginea în fiinţă a spermatozoidului în esenţă, putem spune că reprezintă forţele care,
mai devreme sau mai târziu, se uzează prin propriile lor eforturi repetate.
MODUL FIX (Caracteristic pentru zodiile: TAUR, LEU, SCORPION, VĂRSĂTOR)
Este modul operativ, rotator sau concentric. Reprezintă formula cercului subordonat axei
personalităţii. În cazul acestui mod sunt caracteristice concentrările ideilor şi emoţiilor, care fac
să apară fermentările creatoare. Reprezintă puterile care se acumulează febril, tumultuos, până la
explozie. Energiile în acest caz sunt concretitive şi cristalizate Există frici faţă de tot ceea ce
scapă certitudinii. Este un mod predominant conservator al energiilor. Imaginea analogică ce se
potriveşte aici este aceea a vulcanului, a exploziilor, a minelor (ca explozibil), a dinamitei.
Reprezintă presiunea şi puterile latente, capabile la un moment dat de explozie. Corespunde
aspectului TAMAS GUNA în natură.
MODUL MUTABIL (Caracteristic pentru zodiile GEMENI, FECIOARA,
SĂGETĂTOR, PEŞTII). Este modul operativ, alternativ, bazat pe dese schimbări ale direcţiilor.
În cazul său survin adaptări suple care se modifică în mod adecvat în faţa obstacolului. Uneori
acest mod (mutabil) este pendular. Acţiuni care se reiau sunt angrenate din nou, dau înapoi, se
risipesc, se prelungesc şi urmăresc cel mai adesea să evite rezistenţele. Sunt de asemenea
caracteristice aici felurite mişcări de du-te-vino, diviziuni ale mijloacelor pentru a atinge scopul.
Reprezintă un mod adaptabil de utilizare şi focalizare a energiilor. Imaginea analogică ce se
potriveşte cel mai bine aici este aceea a păsării, a gazului, a electricităţii, a vântului. Simbolismul
său este foetusul. Mai mereu, în cazul acestui mod, este caracteristică adaptarea, utilizarea sau
disiparea (împrăştierea) energiei. În esenţă, putem spune că acest mod (mutabil) reprezintă forţele
care, mai devreme sau mai târziu, se uzează prin împrăştiere, dilatări şi metamorfoze.
Exemple concrete: Aspectele producţiei = modul cardinal; Aspectele de consum = modul
fix; Aspectele de distribuţie = modul mutabil. De exemplu producerea, consumul şi distribuţia la
nivelul sistemului nervos, a energiilor subtile psihice).
REZUMATUL PRACTIC AL CELOR PATRU ELEMENTE FUNDAMENTALE
PĂMÂNTUL ca element subtil, este caracteristic următoarelor semne zodiacale TAUR,
FECIOARA, CAPRICORN. Face să apară în fiinţa umană în care predomină dispoziţii în direcţia
executării, obţinerii unui rezultat tangibil măsurabil. Reprezintă principiul profitului, al dobânzii
sau al pornirii. Vizează în mod natural posesiunile, garanţiile, securităţile, într-un cuvânt
stabilizarea. Acest proces îl face pe nativ să atragă, mai devreme sau mai târziu, către sine
produsele ambiţiei sale. Aspectele caracteristice în cazul PĂMÂNTULUI ţin mai ales de SEC.
Calităţile principale pe care le întâlnim sunt: experienţa practică, tenacitatea, economia,
responsabilitatea. Temperamentul în acest caz, prezintă aspecte care îi caracterizează pe cei
reţinuţi şi neîncrezători. Realismul predomină la acest temperament. Concepţia sa de bază se
fundamentează pe realitate, pe existenţa efectivă a lumii exterioare, cu tot ceea ce poate avea
aceasta urât uneori.
APA ca element subtil, este caracteristică următoarelor semne zodiacale: RAC,
SCORPION, PEŞTI şi pune în evidenţă în fiinţa umană predominanţa impresiilor. Face să apară
în fiinţa umană în care predomină anumite dispoziţii care, mai devreme sau mai târziu, sunt
resimţite şi suferite sub greutatea lucrurilor şi aspectelor exterioare care se exercită asupra
simţurilor şi asupra inimii. În cazul predominanţei acestui element apar curent emoţii uşoare şi
remarcăm tendinţa de a pătrunde în tot ceea ce ne înconjoară prin emotivitate, într-un asemenea
caz sunt mai mereu prezente vise, fantasme şi iluzii împreună cu înclinaţia de a ne lăsa conduşi.
Aspectele caracteristice în cazul APEI ţin mai ales de UMED, de unde apar adeseori calităţile
recunoscute ale imaginaţiei, ale supunerii, dar şi neglijenţe, absente de la anumite discipline,
invadări sau refulări. Tendinţă în a se impregna rapid de ceilalţi, precum lichidul care ia
fulgerător forma oricărui vas. Temperamentul este caracterizat într-un asemenea caz de o
impregnare care în general durează atâta timp cât există respectiva influenţă şi complacerea într-o
stare de pasivitate. Fiinţa umană la care predomină elementul APĂ se complace mai mereu în a
se lăsa impresionată şi în a-şi exprima prin viu grai impresiile primite şi resimţite. Ficţiunea în
care ea se cantonează este un produs al imaginaţiei adeseori dezlănţuite sau al unui mod
fantasmagoric de viziune.
FOCUL ca element subtil, este caracteristic următoarelor semne zodiacale: BERBEC,
LEU, SĂGETĂTOR şi pune în evidenţă în fiinţa umană predominanţa orientării către creaţii de
tot felul. În cazul ei există dispoziţia în a propulsa sau a orienta o mişcare, o viaţă ori o forţă. În
cazul fiinţei umane la care predomină acest element (FOCUL) este caracteristică tendinţa de a
crea, de a ordona, de a organiza, toate acestea fiind realizate totdeauna odată cu ţâşnitura pornirii.
În acest caz, individul se şterge în rolurile urmărite Aspectele caracteristice în cazul FOCULUI
ţin mai ales fie CĂLDURA şi din aceasta rezultă calităţile sale antrenante, entuziasmul, credinţa
binefăcătoare de nezdruncinat. încrederea, voinţa, francheţea, generozitatea, risipa. Este
temperamentul euforiilor spontane adeseori lipsite de motiv şi al exaltărilor bruşte. În cazul său
predomină idealismul. Concepţia generală a fiinţei se bazează cel mai adesea pe ideea pe care ea
şi-o face despre fiinţe, obiecte sau fenomene care adeseori este în opoziţie cu realitatea obiectivă.
Altfel spus, în cazul său, este predominantă reprezentarea fiinţelor, lucrurilor şi fenomenelor în
mental, care domină.
AERUL ca element subtil este caracteristic următoarelor semne zodiacale: GEMENI,
BALANŢĂ, VĂRSĂTOR şi pune în evidenţă în fiinţa umană predominanţa orientării către
expresivitate. În cazul fiinţei umane la care predomină acest element (AERUL) apar curent
predispoziţii în a se exprima prin jocuri de fizionomie, vorbire, scris, desene. Tot aici întâlnim
necesitatea de a transmite şi de a comunica cât mai mult celorlalţi. Cunoaşterea în viziunea fiinţei
umane la care predomină AERUL este un SUI GENERIS produs de schimb. Aspectele
caracteristice în cazul AERULUI ţin mai ales de DETAŞARE, de unde survine frecvenţa
uşurătăţii, a curiozităţii, a vivacităţii, a îndemânării, a lucidităţii, a aprecierii distracţiilor care
atrage după sine absenţa grijilor şi inconstanţele. Predominanţa acestui element subtil face în
general vorbind să apară un temperament al difuziunilor şi împrăştierii. Fiinţa umană în cauză
dispune de acest expresionism, ştiind să-şi prezinte sau să-şi transpună realitatea în funcţie de
sensibilitatea sa personală. Prezentarea pe care ea o realizează este adesea imaginată, metaforică
şi încărcată cu anumite comparaţii subînţelese.
CARACTERISTICILE ELEMENTELOR SUBTILE ÎN ASTROLOGIE
Elementul subtil pământ în strânsă legătură cu MULADHARA CHAKRA (caracteristic
următoarelor semne zodiacale: TAUR, FECIOARĂ, CAPRICORN). Se referă la puterea subtilă
de coeziune, de aderenţă, care uneşte între ele moleculele unui corp. Este forţa centripetă care
face cu putinţă şi realizează soliditatea.
Elementul subtil apă în strânsă legătură cu SWADHISTHANA CHAKRA (caracteristic
următoarelor semne zodiacale: RAC, SCORPION, PEŞTI). Se referă la puterea subtilă a
disoluţiei, a dezintegrării, a absorbţiei unui solid sau a unui gaz, care la un moment dat poate să
provoace starea fluidică sau de curgere.
Elementul subtil foc în strânsă legătură cu MANIPURA CHAKRA (caracteristic
următoarelor semne zodiacale: BERBEC, LEU, SĂGETĂTOR). Se referă la puterea subtilă
activantă, penetrantă, care este agentul de transformare al celorlalte elemente (evaporarea apei,
dilatarea solidelor şi a gazelor). Căldura nu este decât consecinţa exodului acestei puteri. Ea pune
în evidenţă transformările fizice sau chimice brutale care apar după combustie.
Elementul subtil foc este o putere exotermică.
Elementul subtil aer în strânsă legătură cu ANAHATA CHAKRA (caracteristic
următoarelor semne zodiacale: GEMENI, BALANŢĂ, VĂRSĂTOR). Se referă la puterea subtilă
de expansiune, de elasticitate comună mai ales gazelor, stărilor fluide ţesuturilor elastice
Aici vedem la lucru forţa subtilă centrifugă care dezuneşte şi desparte.
= VA URMA=
 AN V C 13
SAHASRARA
CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ
(continuare la cursul nr. 12 AN V)

Fiinţa umană care are focarul lui SAHASRARA plenar activat trăieşte
detaşată dincolo de acest vis iluzoriu şi fantasmagoric pe care majoritatea îl
consideră realitate, rămânând mai mereu scufundată în singura Realitate statică
a transcendentului în mijlocul acestui vid beatific şi parcă ieşită din el cu o
nouă înfăţişare, lumea irupe din nou în fiinţa umană ca şi cum ar trebui de
fiecare dată să pierdem totul pentru a regăsi totul într-o unitate divină, net
superioară. Acum, dominat şi subjugat de Divin, imobilizat pentru totdeauna şi eliberat de el
însuşi, mentalul extaziat descoperă această LINIŞTE ca fiind Supremul. Astfel, căutătorul
descoperă cu ajutorul lui SAHASRARA că totul este conţinut aici, în această LINIŞTE şi parcă
mereu înnoit; atunci vidul acesta beatific începe să se umple şi din el irupe sau adeseori se
precipită în el incalculabila diversitate a ADEVĂRULUI divin, împreună cu nenumăratele
niveluri ale unui INFINIT dinamic.
Nevăzând uneori decât un Infinit static, noi n-am văzut de fapt decât o faţă a lui
Dumnezeu şi astfel noi l-am exclus din lume (şi poate că pentru noi are o mai mare valoare o
lume despre care spunem că este lipsită de Dumnezeu decât o lume plină cu un Dumnezeu rigid,
absurd, solemn şi justiţiar). Însă, în momentele în care liniştea extatică a topit solemnităţile
noastre, mici şi mari, lăsându-ne astfel pentru un timp răpiţi în întregime de albul strălucitori
imaculat, lumea şi Dumnezeu se regăsesc plenar şi permanent la toate nivelurile şi în toate
punctele (FOCARELE) ca şi cum n-ar fi fost niciodată separate, decât printr-un exces de
materialism sau de spiritualism.
În timp ce se găsea întemniţat în închisoarea din Alipore, în marele yoghin SRI
AUROBINDO a avut loc această transformare divină a conştiinţei, în timpul orei de plimbare:
"Priveam plin de transfigurare pereţii care mă izolau de oameni şi, fulgerător, aceştia nu mai erau
aproape deloc zidurile înalte care mă ţineau prizonier; ele se transformaseră ca prin farmec, iar
cel ce mă înconjura era acum Dumnezeu. Priveam crengile copacului ce se afla în faţa celulei
mele şi remarcam cu uimire că acesta nu mai era un banal arbore, fiindcă acum simţeam cu toată
fiinţa că DUMNEZEU era în el. Îl vedeam de asemenea acolo pe SRI KRISHNA stând în
picioare şi ţinându-mă lângă El. Priveam gratiile de la fereastra celulei şi chiar gratiile ce serveau
de uşă şi chiar şi acolo îl simţeam plenar pe DUMNEZEU. NARAYANA era şi el prezent acolo
fiind cel care mă păzea. NARAYANA era santinela. Şi când m-am lungit pe cuvertura din păr de
cal care îmi fusese dată în loc de pat, am simţit că mă cuprind, pline de dragoste, braţele lui SRI
KRISHNA, braţele prietenului meu, ale iubitului meu KRISHNA. Am privit atunci îmbătat de
transfigurare prizonierii din preajmă, hoţii, criminalii, escrocii şi cum îi priveam, l-am văzut
prezent în fiecare dintre ei pe DUMNEZEU. Eu însumi am fost uluit că în aceste suflete
întunecate şi în aceste corpuri rău folosite îl găseam mereu pe DUMNEZEU" (SRI
AUROBINDO -"Cuvântări" ).
Experienţa aceasta extraordinară nu avea să-l mai părăsească pe SRI AUROBINDO, în
timpul celor şase luni cât a durat procesul, cu cele aproximativ 2000 de mărturii şi 4000 de probe
la dosar, yoghinul SRI AUROBINDO fost închis în fiecare zi într-o cuşcă de fier în mijlocul
tribunalului, dar datorită unei divine transfigurări induse prin activarea lui SAHASRARA el nu
mai vedea nici mulţimea ostilă şi nici judecătorii. "Când procesul s-a deschis, mă urmărea mai
mereu aceeaşi viziune. La un moment dat, telepatic, SHIVA mi-a spus: "Când ai fost aruncat în
închisoare, inima ta a fost cuprinsă de slăbiciune şi tu ai strigat atunci spre mine: "Unde este
protecţia Ta? Acum priveşte cu atenţie aceşti judecători, priveşte procurorul regelui". L-am privit
atunci pe procuror însă, îmbătat de iubirea divină, nu l-am mai văzut pe procuror, el chiar pe SRI
KRISHNA care era aşezat acolo şi îmi surâdea. "Acum îţi mai este teamă ? m-a întrebat SHIVA.
Iată eu sunt în toţi oamenii şi le dirijez gândurile, acţiunile şi cuvintele" (SRI AUROBINDO -
Discursuri ).
Considerând în adevărată sa lumină mărturia lui SRI AUROBINDO realizăm că, într-
adevăr, Dumnezeu nu este în afara lumii Sale. El nu a "creat" lumea, ci în realitate El a devenit
lumea, după cum de altfel spun UPANISHADELE. "El este prin urmare Cel care a creat
cunoaşterea şi ignoranţa. El a devenit simultan adevărul şi falsitatea. El şi numai El a devenii şi
rămâne tot ceea ce este" ( TAITTIRYA UPANISHAD II.6 )
"Toată această lume este plină de felurite fiinţe care, în funcţie de dorinţele şi aspiraţiile
lor, nu sunt altceva decât membrele sale", spune SWETASHWATARA UPANISHAD (IV. 10).
Pentru ochiul care vede atunci când SAHASRARA este plenar trezită, totul este Unul: pentru
experienţa divină, totul este în întregime un monolit divin.
În cazul activării plenare a lui SAHASRARA realizăm mai mereu o viziune total
spirituală asupra universului care este lipsită de o măsură comună cu realităţile noastre. Când încă
nu am atins starea de iluminare, aproape la fiecare pas avem impresia ca ne lovim de urâţenie sau
de rău; această lume ni se pare atunci că este plină de suferinţă şi că debordează de strigăte
întunecate; unde este DUMNEZEU într-o asemenea lume se întreabă ateul sceptic? Divinul este
această barbarie gata mereu să-şi deschidă lagărele de tortură? Divinul, este acest egoism sordid,
această josnicie care se ascunde sau se etalează? În viziunea sa, DUMNEZEU ar trebui să fie pur,
nemurdărit de toate aceste crime. El ar trebui să fie perfect şi prin urmare El nu poate fi toate
acestea. Pentru idealiştii utopici, DUMNEZEU este atât de curat încât el nu este din această lume,
nu există loc pentru El în toată această mizerie în care noi deja ne sufocăm! Dacă ţelul nostru este
să ajungem la o soluţie reală, existenţa trebuie privită în mod deschis în faţă. Şi a privi realitatea
în faţă, înseamnă a-l privi pe DUMNEZEU în faţă, căci nici măcar o secundă ele nu pot fi
separate.
Această lume a luptelor noastre şi a greşelilor noastre este o lume aparent feroce,
periculoasă, o lume distructivă şi devoratoare, în care viaţa este precară în care sufletul şi corpul
oamenilor se mişcă printre pericole enorme, în care fiecare pas înainte, fie că vrem sau nu,
striveşte şi sparge ceva, în care fiecare suflu al vieţii este, totodată, un suflu al morţii. A arunca
permanent responsabilitatea a tot ceea ce ni se pare nouă (DATORITĂ PROSTIEI NOASTRE)
că este rău sau terifiant în spatele unui Diavol "semi-omnipotent", sau a ne debarasa de ea zicând
că răul este inerent şi face parte din Natură, creând astfel o opoziţie ireductibilă între natura lumii
şi natura lui Dumnezeu, sau a arunca în totalitate responsabilitatea asupra omului şi a păcatelor
sale ca şi cum el ar fi avut un cuvânt de spus ATUNCI, la facerea lumii, ori a considera această
situaţie ca şi cum omul ar putea crea ceva împotriva voinţei lui DUMNEZEU sunt, fiecare în
parte, experienţe stângace şi prea comode.
În general, noi ne-am creat imaginea unui DUMNEZEU al iubirii şi al compasiunii, un
DUMNEZEU al Binelui, un DUMNEZEU drept, binevoitor şi virtuos conform concepţiilor
noastre morale despre dreptate, despre virtute şi bunăvoinţă: tot restul, spunem noi, nu este El, nu
este al LUI, ci a fost şi este opera unei anumite puteri diabolice pe care El , a lăsat-o dintr-un
motiv obscur sau misterios pentru noi, să-şi îndeplinească voinţa răutăcioasă. Pentru cei naivi şi
slabi la minte, RĂUL este un AHRINAN tenebros care i se opune graţiosului nostru ORMUD cel
BUN. Alţii susţin că RĂUL a fost şi este greşeala omului egoist şi păcătos care a stricat ceea ce
DUMNEZEU făcuse atât de bine la origine
Când avem SAHASRARA foarte bine activată putem să privim în faţă realitatea, în mod
curajos, din mai multe puncte de vedere SIMULTAN şi realizăm că DUMNEZEU şi nimeni altul
este Cel care a făcut această lume din fiinţa Sa. Totodată, atunci ne dăm arama că El a făcut-o
EXACT aşa cum ea este. Atunci ajungem să vedem că Natura care îşi devorează copiii. Timpul
care împarte sau ia viaţa creaturilor. Moartea universală şi ineluctabilă şi violenţa forţelor subtile
ale lui RUDRA SHIVA existente atât în om cât şi în Natură, sunt de asemenea Divinitatea
Supremă sau altfel spus DUMNEZEU sub unul din aspectele sale MACROCOSMICE.
Cu ajutorul lui SAHASRARA ajungem să înţelegem faptul că DUMNEZEU, creatorul
prodigios şi binefăcător, DUMNEZEU care păzeşte şi care eliberează, DUMNEZEU cel plin de o
compasiune infinită şi copleşitoare, DUMNEZEU cel plin de iubire este, de asemenea,
DUMNEZEU care devorează, DUMNEZEU care pedepseşte pentru a îndrepta şi DUMNEZEU
care distruge pe cel rău şi limitat. Supliciul de pe patul angoasei şi răului pe care suntem uneori
sfârtecaţi este făcut de asemenea de mâna Sa, la fel ca şi iubirea, fericirea, bucuria, blândeţea şi
plăcerea. Doar când vedem cu ochiul unităţii complete (SAHASRARA) şi când simţim acest
adevăr până în străfundul ultim al fiinţei noastre, abia atunci suntem capabili să descoperim în
întregime, în spatele acestei măşti iluzorii, calmul, iubirea, înţelepciunea deplină şi faţa inimoasă
a Celui care este atotfericit: ATUNCI ajungem să simţim pe deplin în mâna care pune în mod
adecvat la încercare imperfecţiunea noastră, mâna prietenului divin sau altfel spus a Celui care a
creat Spiritul (ATMAN) în om.
Pentru cel cu SAHASRARA foarte activată, discordiile lumilor sunt discordiile lui
DUMNEZEU şi el realizează că doar acceptându-le şi progresând prin intermediul lor, va reuşi să
fie capabil să ajungă la corespondenţele înalte ale supremei Sale armonii, la variatele imensităţi
ale ANANDA-ei (beatitudinii) Sale transcendente şi MACROCOSMICE. Atingând această
culme, fiinţa umană realizează că adevărul este fundamentul adevăratei spiritualităţi, iar curajul
este sufletul său. Totodată ea îşi dă ATUNCI seama CĂ NICIODATĂ NU A EXISTAT ŞI NU
VA EXISTA O SPIRITUALITATE SUPERIOARĂ ADEVĂRULUI.
Prin intermediul lui SAHASRARA, rana este deci vindecată, rana ce părea să taie pentru
totdeauna lumea în două. între Satan şi cer, ca şi cum nu ar exista altceva decât Binele şi Răul şi
din nou Răul şi Binele; scufundându-ne în această culme (SAHASRARA) noi nu ne mai simţim
între cele două "ca un copil care are constant nevoie de a fi mângâiat sau biciuit pentru a învăţa
căile virtuoase". Activarea intensă a lui SAHASRARA ne face să ne dăm seama că orice dualism
este o viziune a ignoranţei, fiindcă peste tot în realitate nu există decât "Unicul nenumărabil" şi
chiar „discordiile lui DUMNEZEU" există doar pentru a face să fie revelat şi să crească
DUMNEZEU în noi. Totuşi, rămâne încă o prăpastie între această imperfecţiune, poate divină şi
Perfecţiunea Ultimă; acest Divin cosmic nu este el un Divin micşorat? Nu trebuie oare să tindem
spre un Divin nepătat, transcendent şi perfect?
Poate că în aparenţă există o opoziţie între viaţa spirituală şi viaţa lumii, dar tocmai de
aceea este căutătorul aici, pe calea trasată de sistemul YOGA, pentru a arunca un pod durabil
peste această prăpastie; el este printre altele aici pentru a face din această opoziţie o deplină
armonie. Poate că, într-o mare măsură, lumea acestei planete este guvernată de carne şi de diavol,
dar acesta este de fapt un motiv în plus ca fiii Nemuririi să vină chiar aici pentru a cuceri lumea
întru DUMNEZEU şi Spirit. Cu toate că pentru unii viaţa apare ca o NEBUNIE, nu trebuie nici
un moment să pierdem din vedere că atâtea milioane de suflete aşteaptă să li se aducă lumina
beatifică a raţiunii divine. Poate că acesta este un vis real atât timp cât eşti în interiorul lui, real
pentru atâţia visători pe care cei cu SAHASRARA foarte activată trebuie să-i înveţe să viseze
vise mai nobile sau chiar să-i ajute să se trezească CÂT MAI REPEDE. Chiar şi în situaţia în care
viaţa ni se revelează ca o minciună, atunci, cu ajutorul lui SAHASRARA, trebuie să dăruim
adevărul celor ce sunt înşelaţi.
Atât timp cât mentalul nostru nu este în repaus, de multe ori noi acceptăm să-L vedem pe
Dumnezeu în tot acest rău şi această suferinţă, care în final ne face să înţelegem că inamicul
obscur care ne istoveşte este în realitate constructorul forţei noastre, alchimistul secret al
conştiinţei noastre. El poate să ne determine, cu ajutorul lui SAHASRARA, să acceptăm să fim
"luptătorii Luminii" în această lume întunecată, precum RISHI de altă dată. Cu toate acestea,
chiar şi atunci ne putem întreba de ce există această întunecime? De ce El, pe care-l concepem
etern, pur şi perfect, a devenit această lume aparent atât de puţin divină: ce nevoie avea El de
Moarte, de Minciună, de Iluzie, de Rău şi Suferinţă? Dacă aceasta este doar o mască, de ce este
necesară această mască şi dacă atât de des există iluzie, de ce acest joc crud?
Cu ajutorul lui SAHASRARA realizăm că în definitiv este o binecuvântare faptul că
DUMNEZEU nu a făcut lumea după ideile noastre sărăcăcioase despre perfecţiune, căci adeseori
noi avem atâtea idei despre ce ea ce este "perfect şi despre ceea ce DUMNEZEU trebuie să fie şi,
mai ales, despre ceea ce El nu trebuie să fie, decât DACĂ AR FI DUPĂ MINŢILE NOASTRE,
nu ar mai rămâne în cele din urmă mai nimic în lumea noastră, decât un enorm zero care nu ar
tolera nici măcar impuritatea existenţei noastre - sau, dacă ar fi după alţii, o asemenea lume ar
deveni o cazarmă. "Virtutea" şi-a petrecut mai mereu timpul ca să suprime în mod aberant diferite
elemente ale vieţii şi dacă cumva am pune împreună toate virtuţile ce există în diferite ţări din
lume, ne-ar mai rămâne foarte puţine lucruri în existenţă. Acest aspect există deoarece noi în
general nu cunoaştem decât un singur tip de perfecţiune, acela care elimină, nu cel care înţelege
totul.
Pentru cel înţelept care are SAHASRARA foarte activată, perfecţiunea este o totalitate.
Deoarece cel mai adesea noi nu vedem decât o secundă din Eternitate şi această secundă nu
conţine tot ceea ce noi am dori să vedem şi să avem, noi ne plângem şi spunem că această lume
este rău făcută, dar dacă, cu ajutorul lui SAHASRARA, ieşim din secunda noastră pentru a intra
în Totalitate, totul se transformă şi vom vedea cum se construieşte Perfecţiunea. Pentru cel cu
SAHASRARA plenar activată, apare evident că această lume nu este terminată, ea încă devine,
este o cucerire progresivă a Divinului de către Divin pentru Divin, cu scopul de a deveni "cel mai
nesfârşit care trebuie să fim". Lumea noastră este în continuare evoluţie, iar evoluţia are un sens
spiritual.
"Pământul pe milioane de căi se străduieşte să ajungă spre Divinitate", spun marii
înţelepţi şi yoghinii. Ce ştim noi cu adevărat despre marea călătorie terestră? Adeseori ni se pare
că aceasta ne torturează, că este crudă, impură, dar noi pierdem din vedere eă suntem abia
născuţi. Ca nivel de evoluţie, majoritatea dintre noi abia am ieşit din Materie, murdari, mici,
suferinzi, ca un zeu într-un mormânt, care nu mai ştie nimic şi care caută, care se loveşte peste
tot, dar cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, o altă naştere, o altă memorie reîntregită, o
putere regăsită, ne vom adapta mai departe pe drumul nostru. Această lume este în curs de
desfăşurare, spre a se reintegra în DIVIN şi noi nu ştim încă toată povestea.
"Caută-L fără încetare pe pământ...
Deoarece în esenţa ultimă a fiinţei tale tu eşti El, o. Rege
Doar că noaptea este deocamdată peste sufletul tău
Prin propria ta voinţă,
Îndepărteaz-o cât mai repede şi vei regăsi
Totalitatea senină Care eşti tu (ATMAN) în realitate"
(SRI AURODINDO - Poezii)
 Prin activarea perfectă a lui SAHASRARA, fiinţa umană realizează din plin că
DUMNEZEU se află în Ea (sub forma SINELUI NEMURITOR (ATMAN)) şi că ea a fost şi este
permanent îmbrăţişată de DUMNEZEU.
Tu (ca Sine Nemuritor (ATMAN)) eşti (o scânteie din) El (DUMNEZEU)" - acesta este
adevărul etern - TAT TWAM ASI, tu eşti Acela. Acesta este Adevărul revelat de vechile Mistere
şi pe care religiile ulterioare l-au uitat. Pierzând secretul central, care este revelat prin activarea
perfectă a lui SAHASRARA. ele au căzut în toate dualismele aberante, substituind mistere
obscure marelui Mister care este atât de simplu. Eu (ca SPIRIT DIVIN NEMURITOR) şi Tatăl
(DUMNEZEU) suntem una", a spus IISUS HRISTOS (Ioan 10.30). "Eu (ca SINE SUPREM -
ATMAN) sunt El (DUMNEZEU), spun înţelepţii şi yoghinii faimoşi ai Indiei - SO HAM -
deoarece acesta este adevărul ultim pe care-l descoperă toate fiinţele umane cu adevărat libere
(spiritual), fie că au trăit sau trăiesc în Asia sau în Occident, în trecut sau în prezent, deoarece
acesta este faptul etern pe care cu toţii trebuie să-l descoperim. Acest "cu" care, în realitate este
SINELE NEMURITOR (ATMAN care proclamă identitatea sa ca SCÂNTEIE din Dumnezeu, nu
este acela al unui individ privilegiat (căci nu trebuie să ne imaginăm nici măcar o clipă că ar fi loc
pentru un mic eu personal şi exclusiv în această operă divină, strălucitoare, gândind în mod
eronat ca înţelepţii Orientului, RISHI-i sau chiar IISUS HRISTOS şi-au atribuit doar lor filiaţia
divină); în acest "eu există în realitate vocea tuturor fiinţelor umane eliberate spiritual care au fost
dizolvate într-o conştiinţă cosmică şi care ne permite să realizăm că noi toţi suntem fiii lui
DUMNEZEU.
În general există două modalităţi de a realiza această. Descoperire fundamentală, sau
altfel spus, două etape. Prima este cea care implică a descoperi sufletul, fiinţa psihică, care este în
eternitate una cu Divinul, mică lumină a acestei mari Lumini: "Spiritul nemuritor care este aici în
om şi spiritul care este acolo atât în Soare cât şi în DUMNEZEU, sunt în realitate un singur spirit
şi nu există un altul", spune TAITTIRIYA UPANISMAD: cel care gândeşte "El este altul şi eu
sunt altul", în realitate nu cunoaşte (BRIHADARANYAKA UPANISMAD 14 10). Această
fundamentală descoperire a Spiritului interior este ceea ce Vedele, acum aproximativ 6-7 mii de
ani. au numit naşterea Fiului".
Noi l-am văzut, având strălucirea sa orbitoare de un roşu arzător, un mare DUMNEZEU
(SINELE NEMURITOR (ATMAN)) interior a fost eliberat din întuneric" (RIG VEDA V i 2)
Astfel într-un limbaj foarte clar şi fermecător, RISHI-i (înţelepţii clarvăzători vedici) afirmau
Identitatea eternă a Fiului şi a Tatălui şi indicau transmutaţia divină a Omului: "Eliberează-L cât
mai repede în ţine pe TATĂL TĂU (SINELE NEMURITOR (ATMAN))! Păstrează-L mereu la
loc de cinste în locuinţa ta pe Tatăl tău (DUMNEZEU) care devine astfel Fiul tău şi care te poartă
oricând vrei, fulgerător, pretutindeni". În momentul în care ne-am născut, vedem (dacă suntem
capabili să ne dăm cu adevărat seama de aceasta) că acest suflet din noi este acelaşi în toate
fiinţele umane şi nu numai în fiinţe dar chiar şi în lucruri, unde există latent nerevelat: El este fiul
apelor, fiul pădurilor, fiul lucrurilor care nu se mişcă şi fiul lucrurilor care se mişcă. Chiar şi în
pietre El este totdeauna prezent" (RIG VEDA VI .70). Totul este Unul pentru că totul este
Unicul. Totul (UNICUL) este mereu prezent în fiecare parte a sa şi fiecare parte a Totului conţine
în ea Totul (UNICUL), IISUS HRISTOS, nu întâmplător, a spus: "Acesta este corpul meu, acesta
este sângele meu": luând două simboluri, cele mai materiale, cele mai lumeşti, pâinea şi vinul, el
a urmărit să ne facă să realizăm că însăşi această Materie este corpul Unicului. El a căutat să ne
determine să intuim că această Materie este sângele Domnului. Căci dacă DUMNEZEU nu ar fi
existat deja în pietre, cum ar fi putut veni El vreodată în om, printr-o cădere miraculoasă din cer?
Noi toţi suntem fructele unei evoluţii, nu a unei succesiuni de miracole arbitrare
întâmplătoare. Prin activarea perfectă a lui SAHASRARA, fiinţa umană realizează că tot trecutul
pământului este aici, în natura noastră umană însăşi natura fiinţei umane implică un stadiu
material şi un stadiu vital care au pregătit înflorirea mentalului său, şi un trecut animal care a
modelat primele elemente ale umanităţii sale complexe. Noi nu putem să spunem că Natura
materială a dezvoltat mai întâi, prin evoluţie, viaţa noastră şi corpul nostru, apoi mentalul nostru
animal şi doar apoi a coborât un suflet în forma astfel creeată, deoarece aceasta ar presupune o
prăpastie între suflet şi viaţă, între suflet şi mental, prăpastie care în realitate nu există fiindcă nu
există corpuri fără suflet, nu există corpuri care să nu fie în sine o formă de suflet. Materia însăşi
este o substanţă şi o putere a Spiritului şi ea nu ar putea exista altfel, căci nimic nu poate exista
care să nu fie substanţă şi putere a Eternului (DUMNEZEU).
Pentru cel cu SAHASRARA perfect activată, ceea ce este mut şi orb şi chiar brut, este
Acela (DUMNEZEU) care nu este mai puţin decât existenţa umană conştientă şi rafinată ori
decât existenţa animală. Toată această devenire infinită este o naştere a Spiritului în diferite
forme
= VA URMA=

AN V C 14
YOGA ŞI ASTROLOGIA
(continuare la cursul nr. 12 AN V)
AMESTECUL ELEMENTELOR SUBTILE

SEMNELE DE FOC (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia

SĂGETĂTORULUI). În general, focul se armonizează şi se amestecă cu
uşurinţă tot cu focul sau cu aerul (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI,
zodia VĂRSĂTORULUI) dar trebuie o mare toleranţă pentru a-l amesteca cu
pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI)
şi apa (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR).
CHAKRA dominantă activată în cazul semnelor (zodiilor) de Foc este MANIPURA CHAKRA.
SEMNELE AERULUI (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia
VĂRSĂTORULUI). Aerul se amestecă cu uşurinţă tot cu aerul şi cu focul (zodia
BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) dar cere o mare toleranţă pentru a-l
amesteca cu pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) şi cu
apa (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR). CHAKRA dominantă
activată în cazul semnelor (zodiilor) de aer este ANAHATA CHAKRA.
SEMNELE PĂMÂNTULUI (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia
CAPRICORNULUI). Pământul se amestecă cu uşurinţă tot cu pământul şi cu apa (zodia
RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) dar implică o mare toleranţă pentru a-l
amesteca cu focul (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) şi cu aerul
(zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI). CHAKRA principală
activată în cazul semnelor de pământ este MULADHARA CHAKRA
SEMNELE DE APĂ (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR).
Apa se amestecă cu uşurinţă tot cu apa şi cu pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI,
zodia CAPRICORNULUI) dar implică o mare toleranţă pentru a o amesteca cu focul (zodia
BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) şi cu aerul (zodia GEMENILOR,
zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI). CHAKRA principală activată în cazul semnelor
de apă este SWADHISTHANA CHAKRA.
O REMARCĂ IMPORTANTĂ
În cazul în care o fiinţă umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia
SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o fiinţă
umană născută într-un semn de foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia
SĂGETĂTORULUI), ea va trebui să-şi activeze prin urmare MANIPURA CHAKRA şi secundar
ANAHATA CHAKRA pentru a crea astfel un element subtil, liant şi energia necesară de
combustie.
Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de pământ (zodia TAURULUI, zodia
FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o altă
fiinţă umană născută într-un semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia
VĂRSĂTORULUI), ea va trebui să activeze în principal ANAHATA CHAKRA şi secundar
MANIPURA CHAKRA.
Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI,
zodia SĂGETĂTORULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o altă fiinţă umană
născută într-un semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI),
ea va trebui să activeze în principal ANAHATA CHAKRA şi secundar MANIPURA CHAKRA,
pentru a realiza o relaţie cât mai armonioasă.
Dacă o fiinţă umană născută într-un semn da aer (zodia GEMENILOR, zodia
BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o altă
fiinţă umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia
PEŞTILOR), ea va trebui să activeze atunci în principal SWADHISTHANA CHAKRA şi
secundar MULADHARA CHAKRA (pământul este elementul complementar la nivelul apei).
Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia
SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o fiinţă
umană născută tot într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia
PEŞTILOR), ea va trebui să activeze atunci în principal SWADHISTHANA CHAKRA şi
secundar MULADHARA CHAKRA.
Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia
BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o altă
fiinţă umană născută într-un alt semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia
VĂRSĂTORULUI), ea va trebui să activeze atunci în principal ANAHATA CHAKRA şi
secundar MANIPURA CHAKRA.
Dacă o fiinţă umană născută într-un semn de pământ (zodia TAURULUI, zodia
FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) vrea (aspiră) să stabilească relaţii armonioase cu o
fiinţă umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia
PEŞTILOR), ea va trebui să activeze atunci în principal SWADHISTHANA CHAKRA şi
secundar MULADHARA CHAKRA.
În mod similar se va proceda şi în cazul celorlalte combinaţii zodiacale.
RELAŢIA FOC-FOC
Când fiinţa umană născută într-un semn de foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI,
zodia SĂGETĂTORULUI) întâlneşte o altă fiinţă umană născută tot într-un semn de foc (zodia
BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) rezultă energii subtile înflăcărătoare
care, gradat, datorită rezonanţelor subtile angrenate, devin din ce în ce mai mari, mai calde, iar
uneori chiar pot să declanşeze o combustie spontană care este capabilă să se consume pasional pe
ea însăşi, stingându-se dacă intensitatea ei este prea redusă sau iluminând şi conducând fiinţa
umană în cauză către noi orizonturi. Aceasta face să se topească reţinerile, atitudinea glacială şi
frica, gândurile negative.
Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în
cauză.
RELAŢIA AER-AER
Când fiinţa umană născută într-un semn de aer (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI,
zodia VĂRSĂTORULUI) întâlneşte o fiinţă umană născută tot într-un semn de aer (zodia
GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI), remarcăm atunci că spontan există
libertate totală de mişcare, care destul de des se manifestă la cei doi fără nici un fel de sentiment
de constrângere ci dimpotrivă, acest amestec subtil apare la nivelul aurei, graţie acestei osmoze.
La un moment dat, aceasta poate să determine un avânt extraordinar ce se amplifică la
nivelul sferelor lăuntrice (mental, emoţional şi spiritual). În unele cazuri însă aerul devine stătut,
datorită inerţiei şi atunci el poate fi poluat în lipsa vânturilor sau, cu alte cuvinte, în absenţa
manifestării tendinţelor către transformare, în anumite situaţii, aerul poate chiar să biciuiască cu
furia unei tornade.
Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în
cauză.
RELAŢIA PĂMÂNT-PĂMÂNT
Când fiinţa umană născută într-un semn de pământ (zodia TAURULUI, zodia
FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) întâlneşte o altă fiinţă umană născută tot într-un semn
de pământ (zodia TAURULUI. zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI), acest amestec se
poate acumula cu uşurinţă într-un veritabil munte înalt de vigoare şi de bunăstare sau dimpotrivă,
un asemenea amestec riscă să devină un deşert arid, aceasta evident în funcţie de direcţia pe care
acest element (pământul) o ia. Starea de agitaţie între cei doi iubiţi poate atunci să dea naştere
chiar unor tulburări sociale (influenţe în masă) sau cutremure, având ca repercusiuni chiar
dezlănţuiri vulcanice
Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în
cauză.
RELAŢIA APĂ-APĂ
Când fiinţa umană născută într-un semn de apă (zodia RACULUI, zodia
SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) întâlneşte o fiinţă umană născută tot într-un semn de apă
(zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) nu mai apare aproape nici o
rezistenţă şi atunci rezultă un curent subtil (fluid) continuu de inspiraţie care în final le orientează
către oceanul infinit de iubire divină sau, dimpotrivă, alteori orientarea rezultantă poate fi de
inspiraţie negativă (malefică), în acest caz rezultând mai mereu starea de mlaştină putredă în care
unul dintre iubiţi caută să-l subordoneze pe celălalt. În general elementul subtil apă calmează
setea dar în anumite situaţii ea se poate manifesta şi sub forma unei inundaţii distrugătoare.
Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în
cauză.
RELAŢIA FOC-AER
Aţâţând şi amplificând elementul subtil foc (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia
SĂGETĂTORULUI), aerul (zodia GEMENILOR zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI)
poate să-l facă să ardă mult mai intens, aspect ce stimulează foarte mult entuziasmul, buna
dispoziţie, pasionalitatea, dar suscită în cazul unor naturi umane neechilibrate pasiune, despotism
şi furie.
Prea mult foc subtil poate până la urmă să consume aproape în totalitate energia vitală a
aerului, astfel încât aceasta va fi mult epuizată iar atunci existenţa sa poate deveni penibilă. Prea
mult aer, întocmai ca un vânt puternic, poate face să tremure flacăra (atunci când o copleşeşte),
uneori reducând-o din ce în ce mai mult, până la o completă anihilare.
Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în
cauză.
= VA URMA =

SAHASRARA CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ

(continuare la cursul nr.13 an V)
Când am deschis cu adevărat porţile psihicului ni se dezvăluie un prim stadiu al
conştiinţei cosmice. Dar acest psihic care creşte, conştiinţa-forţă care se individualizează şi
devine din ce în ce mai compactă, strânsă în interior, nu este satisfăcută mult timp cu această
formă individuală limitată, simţindu-se una cu Acela (DUMNEZEU), ea aspiră să fie vastă ca şi
Acela, universală ca şi Acela, pentru a-şi regăsi astfel Totalitatea sa înnăscută.
A fi şi a fi în mod plenar divini, acesta este scopul ultim pe care Natura îl urmăreşte cu
noi; şi a fi în mod plenar divini, aceasta este tot ceea ce ni se cere. Noi avem nevoie de totalitate
deoarece în realitate noi suntem Totalitatea; idealul care ne cheamă, ţelul care ne dirijează paşii
nu este de fapt în faţa noastră; el nu ne trage ci ne împinge, el este permanent prezent înapoi şi
înainte şi totodată există în interiorul nostru. Evoluţia este eterna înflorire a unei flori care a fost
floare dintotdeauna. Fără această sămânţă, în fond, nimic nu s-ar fi mişcat, deoarece nimeni n-ar
fi avut nevoie de nimeni - aceasta este în fond Nevoia (Necesitatea) Lumii. Aceasta este fiinţa
noastră centrală care ne este revelată prin intermediul lui SAHASRARA. Ea este fratele nostru de
lumină care răsare câteodată când totul pare a fi disperat; ea este memoria însorită care ne
întoarce şi ne reîntoarce şi nu ne va lăsa nici un moment de odihnă până când nu-L vom regăsi pe
DUMNEZEU. El este centrul nostru cosmic care ne este revelat prin intermediul lui
SAHASRARA aşa cum psihicul este centrul nostru individual. Această fiinţă divină (ATMAN)
centrală care ne este revelată prin intermediul lui SAHASRARA nu se situează undeva într-un
punct; ea este în toate punctele; ea este în mod surprinzător în inima tuturor lucrurilor şi
îmbrăţişează în acelaşi timp toate fiinţele şi toate lucrurile, ea este în mod suprem în interior,
deasupra şi dedesubt şi peste tot - este un "punct gigant". Şi atunci când l-am găsit, totul este
găsit, totul este acolo, sufletul adult îşi găseşte astfel originea. Fiul (ATMAN) redevine Tatăl
(DUMNEZEU), care devenise Fiul şi care astfel redevine El-însuşi. Atunci pereţii care ţineau
prizonieră fiinţa noastră conştientă - sunt pentru totdeauna doborâţi, răsturnaţi; întregul nostru
sentiment de individualitate şi de personalitate este anulat, întreaga senzaţie de situare în spaţiu şi
timp sau în acţiunea şi în legile Naturii, dispare; nu mai există ego, nu mai există persoană
definită şi de definit, există doar conştiinţă, există doar pacea şi beatitudinea, devenim Nemurirea,
devenim eternitatea, devenim Infinitul. Din sufletul individual nu rămâne atunci decât un imn de
pace şi libertate, o beatitudine care vibrează undeva în Eternitate.
Ne-am crezut mici şi separaţi unii de ceilalţi, un om alături de alt om în mijlocul lucrurilor
separate şi am avut nevoie de această separaţie pentru a creşte sub carapacea noastră, căci altfel
am fi rămas o masă nediferenţiată în plasma universală; un membru din mulţime, fără viaţă
proprie. Prin această separare am devenit conştienţi; prin această separare suntem incomplet
conştienţi şi suferim, căci suferinţa noastră este că suntem separaţi - separaţi de ceilalţi, separaţi
de noi înşine, separaţi de lucruri şi de tot, deoarece suntem în afara singurului punct în care totul
se reuneşte.
Singurul mod de a rândui în mod armonios totul este de a redeveni pe deplin conştienţi şi
aceasta este foarte simplu. Nu există decât o singură origine. Această origine este perfecţiunea
Adevărului ultim (care ne este revelată prin intermediul lui SAHASRARA) deoarece ea este
singurul aspect care există cu adevărat. Exteriorizându-se, proiectându-se, dispersându-se, aceasta
a produs tot ceea ce noi vedem şi nu vedem încă.
Când am suferit destul, viaţă după viaţă, în această lungă evoluţie, după ce am crescut
suficient pentru a înţelege că totul ne vine dinafară, de la o Viaţă mai mare decât a noastră, de la
un Mental mai mare decât cel al nostru, de la o Materie mai vastă decât cea a noastră, universală,
soseşte momentul să regăsim conştient ceea ce noi am fost în mod inconştient totdeauna - un Om
divin universal; "De ce te limitezi? Să simţi că eşti în sabia care te loveşte ca şi în braţele care te
iubesc, în îmbrăţişarea soarelui şi în dansul pământului, în tot ceea ce a trecut, tot ceea ce există
acum şi tot ce se străduieşte să devină. Când, prin intermediul lui SAHASRARA poţi realiza cu
adevărat că eşti infinit, toată această bucurie îţi este deschisă" (SRI AUROBINDO - -
Supraomul").
Unii se pot gândi că această conştiinţă cosmică ce ni se revelează prin intermediul lui
SAHASRARA este un fel de super-imaginaţie poetică şi mistică, o pură subiectivitate fără suport
practic. Dar, mai întâi, ar trebui să ne întrebăm ce înseamnă "subiectiv" şi "obiectiv", deoarece
dacă noi considerăm aşa-zisul "obiectiv" drept criteriu unic al adevărului, această lume în
întregime riscă să ni se prelingă printre degete, aşa cum nu încetează să o proclame arta, pictura şi
chiar ştiinţa noastră în ultimii 50 de ani, lăsându-ne doar câteva rămăşiţe sigure. Este cert că
friptura de viţel este pentru marea majoritate a oamenilor mai universal simţită şi deci mai
obiectivă decât bucuria paradisiacă a ultimelor qvartete ale lui Beethoven; dar astfel noi am
dezgolit lumea, nu am îmbogăţit-o. În mod real, opoziţia este falsă; subiectivul este uneori un
stadiu avansat sau pregătitor al obiectivului; când toată lumea va experimenta, datorită activării
adecvate a lui SAHASRARA, conştiinţa cosmică sau, mai simplu, bucuria inefabilă pe care ne-o
transmite Beethoven prin intermediul muzicii, vom avea poate fenomenul obiectiv al unui univers
mai puţin sălbatic.
Yoghinii avansaţi nu au fost niciodată oameni care să se mulţumească cu reverii cosmice.
Autenticitatea experienţei şi eficacitatea lor practică pot să fie verificate imediat printr-un test
foarte simplu şi anume apariţia unui nou mod de cunoaştere, prin identificare perfectă -
cunoaştem un lucru sau o fiinţă deoarece suntem acel lucru sau acea fiinţă. Conştiinţa se poate
deplasa fulgerător în orice punct al realităţii sale universale, ea se poate îndrepta asupra oricărei
fiinţe, asupra oricărui eveniment şi-l poate cunoaşte imediat. În mod intim, tot aşa cum
recunoaştem bătăile inimii, deoarece atunci totul se petrece în interior, fiindcă nimic nu mai este
în afară şi separat; UPANISHADELE au spus demult acest lucru: "Când Acela (DUMNEZEU)
este cunoscut, atunci totul este cunoscut" (SHANDILYA UPANISHAD)
Primele simptome ale acestei noi conştiinţe care sunt în strânsă legătură cu activarea lui
SAHASRARA sunt foarte palpabile: "începem prin a resimţi că ceilalţi fac şi ei parte din noi
înşine, sau că sunt repetări diferite ale noastre, acelaşi eu modificat (în funcţie de KARMA sa) de
Natură în alte corpuri. Sau cel puţin simţim că ei trăiesc într-un eu universal mult mai vast care
devine de acum înainte propria noastră realitate superioară. De fapt atunci (în cazul activării
intense a lui SAHASRARA) totul începe să-şi modifice natura şi aparenţa; experienţa noastră
despre lume este radical diferită de cea pe care o are omul închis într-un eu personal.
În cazul activării perfecte a lui SAHASRARA, începem, de asemenea, să cunoaştem
lucrurile şi fiinţele umane cu care venim în contact printr-un alt fel de experienţă, mai directă,
care nu depinde de mentalul exterior şi de simţuri. Totuşi, în cazul în care SAHASRARA nu este
perfect activată, posibilităţile de eroare nu dispar, deoarece aceasta nu este posibil atâta timp cât
mentalul, instrumentul traducător al cunoaşterii, mai rămâne, dar există o nouă modalitate mai
vastă şi mai profundă de a trăi, de a vedea, de a cunoaşte, de a intra în contact cu lucrurile şi cu
fiinţele, iar graniţele cunoaşterii pot fi împinse la un grad aproape nelimitat.
Acest nou mod de cunoaştere ce ni se dezvăluie prin intermediul activării intense a lui
SAHASRARA nu este cu adevărat diferit de modul nostru anterior de cunoaştere; în realitate, în
mod secret, toată experienţa, toată cunoaşterea, de orice fel ar fi ea, de la nivelul cel mai material
până la înălţimile metafizice ultime, este o cunoaştere ce apare prin REZONANŢĂ şi
identificare, noi cunoaştem pentru că, datorită proceselor complexe de REZONANŢĂ, suntem
ceea ce cunoaştem.
În cazul activării perfecte a lui SAHASRARA noi realizăm că de fapt adevărata
cunoaştere nu se obţine doar prin gândire ci prin REZONANŢĂ. Această cunoaştere care apare
în noi este ceea ce noi suntem şi ceea ce noi devenim.
Fără această secretă identificare care apare în noi datorită REZONANŢEI, fără această
totală unitate subiacentă, noi nu am putea cunoaşte nimic despre lume şi despre fiinţe; marele
înţelept RAMAKRISHNA, strigând de durere şi sângerând sub loviturile de bici pe care le
primea un om aflat lângă el, sau clarvăzătorul care ştie că un anume obiect se găseşte ascuns într-
un anumit loc, yoghinul avansat care îşi vindecă discipolul bolnav prin transfer de energie
curativă, subtilă la sute de kilometri distanţă sau marele yoghin SRI AUROBINDO care a
împiedicat (OPRIT) să intre ciclonul în camera sa, sunt doar ilustrări frapante ale unor fenomene
naturale de REZONANŢĂ; naturalul în aceste cazuri nu este separarea, distincţia, ci este unitatea
indivizibilă a tuturor lucrurilor, fiinţelor şi energiilor subtile din MACROCOSMOS. Dacă fiinţele
şi obiectele ar fi fost diferite de noi, separate de noi, dacă noi n-am fi în mod esenţial prin
REZONANŢĂ inefabilă acel ciclon şi acel om, acea comoară ascunsă, acel discipol bolnav, nu
numai că n-am putea acţiona asupra lor, dar nici nu le-am putea cunoaşte.
Toate acestea şi multe altele ar fi pur şi simplu invizibile şi inexistente pentru noi. Doar
cel asemănător poate cunoaşte, datorită REZONANŢEI CE SURVINE FULGERĂTOR, ceea ce
este asemănător cu el; doar cel asemănător poate acţiona, prin angrenarea proceselor de
REZONANŢĂ, asupra a ceea ce este asemănător cu el. Noi nu putem cunoaşte prin
REZONANŢĂ decât ceea ce în realitate suntem (avem deja în noi). Nimic nu poate fi învăţat cu
ajutorul inteligenţei care să nu fi fost deja cunoscut prin REZONANŢĂ în secret, în mod
potenţial în sufletul care înfloreşte. Tot astfel, întreaga perfecţiune de care omul este capabil
exterior nu este altceva decât realizarea eternei perfecţiuni a Spiritului divin care este în el. Noi
cunoaştem prin inefabilă rezonanţă Divinul şi devenim Divinul deoarece noi suntem deja El prin
natura noastră ultimă (ATMAN).
Întreaga învăţătură este o revelaţie ce se manifestă în universul nostru lăuntric prin
REZONANŢĂ; întreaga devenire este o înflorire. Descoperirea de sine este secretul; mijlocul şi
procedeul sunt cunoaşterea de sine şi o conştiinţă din ce în ce mai largă care este în strânsă
legătură cu gradul de activare (trezire) a lui SAHASRARA în microcosmosul fiinţei noastre
Majoritatea ne-am separat de lume şi de fiinţe pe parcursul mileniilor evoluţiei noastre,
ne-am individualizat, am solidificat câţiva atomi din acest mare Corp (al lui DUMNEZEU) şi am
spus: "noi-eu" acţionând adeseori împotriva tuturor acelora în mod asemănător solidificaţi sub
crusta egoistă; şi, simţindu-ne astfel în aparenţă separaţi, noi n-am mai putut vedea mai nimic din
ceea ce era în noi, altădată, în marea Unitate-Mamă. Atunci noi am inventat ochii, mâinile,
simţurile şi un mental pentru a reuni ceea ce noi am exclus din marea noastră Fiinţă şi astfel am
crezut că fără aceşti ochi, fără aceste degete, fără acest cap, noi nu putem şti nimic; dar aceasta
este de fapt iluzia noastră separatistă; cunoaşterea noastră indirectă prin identificare şi
REZONANŢĂ acoperă şi ne ascunde recunoaşterea imediată fără de care ochii noştri, degetele
noastre, capul nostru şi chiar microscoapele noastre nu ar putea percepe şi înţelege mai nimic.
Uneori ochii noştri nu sunt organe de viziune, ci nişte organe de diversiune; şi când ochiul
Adevărului se deschide în noi prin intermediul activării lui SAHASRARA, atunci nu mai este
deloc nevoie de aceste lornioane (ochelari plianţi cu mâner pe care îi folosesc mai ales femeile) şi
nici de aceste cârje. Călătoria noastră evolutivă este în final o lentă recucerire a tot ceea ce noi am
exilat (îndepărtat), o reluare a Memoriei; progresul nostru nu se măsoară prin suma invenţiilor
noastre care încă sunt tot atâtea mijloace de apropiere artificială de ceea ce noi am îndepărtat, ci
prin ansamblul integrat al lumii pe care o recunoaştem ca fiind noi înşine.
Şi această este bucuria oceanică, ANANDA căci a fi tot ceea ce este, înseamnă a avea
bucuria oceanică a tot ceea ce este. Prin activarea perfectă a lui SAHASRARA putem realiza
beatitudinea miriadelor de miliarde care sunt una.
Cum ar mai putea fi vreodată decepţionat, cum ar mai putea fi neliniştit cel care, cu
ajutorul lui SAHASRARA. vede peste tot Unitatea?" (ISHA UPANISHAD).
= VA URMA =

AN V C 15
YOGA ŞI ASTROLOGIA
AMESTECUL ELEMENTELOR SUBTILE
(continuare la cursul nr. 14 An V)
RELAŢIA FOC-PĂMÂNT
Apare totdeauna cât se poate de evident care dintre cele două elemente
este mai puternic şi mai rezistent. Pământul (care în general predomină la cel
născuţi în zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI),
ca element subtil, rămâne acolo unde este, în afara cazurilor când va fi deplasat
brusc şi fisurat printr-o explozie internă sau datorită forţelor exterioare. Focul
(care în general predomină la cei născuţi în zodia BERBECULUI, zodia
LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) îşi dirijează atunci propriul său curs şi aceasta îi poate
ajuta să se ridice repede chiar până la cer. În alte situaţii, focul (zodia BERBECULUI, zodia
LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) poate să ardă pământul (zodia TAURULUI, zodia
FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI), calcinându-l, întărindu-l, inhibându-l şi golindu-l de
vitalitate, fără a-l distruge vreodată complet.
În acelaşi timp, pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia
CAPRICORNULUI) poate asista şi coopera cu elementul foc (zodia BERBECULUI, zodia
LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI), alcătuind un fundament stabil pentru flăcările sale. Totuşi,
prea mult pământ (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) poate la
un moment dat să înăbuşe chiar şi focul (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia
SĂGETĂTORULUI) cel mai puternic.
Alegerea incumbă voinţa (aspiraţia) de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în
cauză.
RELAŢIA FOC-APĂ
Un mare foc subtil (care în general predomină la cei născuţi în zodia BERBECULUI,
zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI poate să deshidrateze sau să sece prin căldura sa
excesivă o cantitate redusă de apă subtilă (care în general predomină la cel născuţi în zodia
RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR). Pe de altă parte, o foarte mare cantitate
de apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) poate stinge un foc (zodia
BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia SĂGETĂTORULUI) redus, anihilându-i flăcările.
Rezultă deci că, din instinct nativul la care focul (zodia BERBECULUI, zodia LEULUI, zodia
SĂGETĂTORULUI) este slab ca manifestare, se teme de apă (zodia RACULUI, zodia
SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) şi o respectă, dar şi viceversa. Fiecare dintre cele două
dacă nu sunt foarte puternice pentru a interacţiona armonios, simt fiecare (mai ales în cazul unei
diminuări ce există la APĂ sau FOC) în felul său pericolul constituit de faptul că ele pot să şi
distrugă una pe cealaltă (cea puternică pe cea slabă).
Rezultatul final în cazul acestei relaţii implică alegerea modalităţilor optime, voinţa şi
aspiraţia de a reuşi a fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză.
RELAŢIA PĂMÂNT-AER
Pământul (care în general predomină la cei născuţi în zodia TAURULUI, zodia
FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) ca element subtil conţine întrucâtva aerul ( în general
predomină la cei născuţi în zodia GEMENILOR, BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) şi are
nevoie de acesta, însă aerul (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI. zodia VĂRSĂTORULUI)
nu conţine decât foarte puţin pământ subtil (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia
CAPRICORNULUI) şi tocmai de aceea nu-i simte nevoia. Pământul (zodia TAURULUI, zodia
FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) element subtil este obligat să rămână acolo unde se află
şi nu se mişcă decât sub efectul unui cutremur, erupţie vulcanică sau, dată este impulsionat în
mod adecvat de anumite forţe subtile exterioare.
Aerul (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) este liber de
asemenea constrângeri şi se deplasează cu uşurinţă pe deasupra pământului (zodia TAURULUI,
zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) după cum vrea, fără ca să poată schimba prea
mult pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI), nereuşind în
acelaşi timp nici să rămână mult timp în acelaşi loc. Pământul (zodia TAURULUI, zodia
FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) este indiferent faţă de aer (zodia GEMENILOR, zodia
BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) şi poate chiar să-i ignore existenţa, până când un vânt
violent îl dinamizeze la suprafaţă, spulberându-l şi afânându-l.
Rezultatul final în cazul acestei relaţii este totuşi determinat de alegerea şi aspiraţia, care
incumbă în părţi egale fiecăreia dintre cele două fiinţe în cauză.
RELAŢIA PĂMÂNT-APĂ
Apa (care în general predomină la cei născuţi în zodia RACULUI, zodia
SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) ca element subtil îşi caută locul şi chiar albia şi adeseori şi-
o găseşte în pământ (care în general predomină la cei născuţi în zodia TAURULUI, zodia
FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) în care îl pătrunde îl străbate şi-l uneşte aspect care este
o imensă binefacere pentru acest element subtil, deoarece numai pătrunderea apei (zodia
RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) îl permite pământului (zodia
TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI) să dea naştere precum o mamă la
tot felul de aspecte, energii şi fenomene binefăcătoare.
Fără a fi modelat, vitalizat, udat şi îmbogăţit de apă (zodia RACULUI, zodia
SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR), pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia
CAPRICORNULUI) rămâne întrucâtva sec şi inutil. În absenţa pământului (zodia TAURULUI,
zodia FECIOAREI. zodia CAPRICORNULUI) pe care să-l ude, apa (zodia RACULUI, zodia
SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) se scurge fără ţel şi este întrucâtva inutilă. Aceste două
elemente subtile au fost concepute pentru a avea fiecare o intensă nevoie una de cealaltă. Cu toate
acestea. prea multă apă (excesul) (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR)
poate să schimbe pământul (zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI, zodia CAPRICORNULUI)
în noroi sau într-un nisip mişcător iar prea puţină apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI,
zodia PEŞTILOR), atunci când energia pământului este foarte mare, poate să se piardă destul de
repede, dispărând astfel în masele avide ale pământului ( zodia TAURULUI, zodia FECIOAREI,
zodia CAPRICORNULUI).
Reuşita acestei relaţii este determinată prin aspiraţie şi prin alegerea modalităţilor optime
care incumbă în părţi egale fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză.
RELAŢIA APĂ-AER
Aerul subtil (zodia GEMENII OR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI)
pătrunde elementul subtil al apei (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR),
îl agită, îl tulbură, îl face să dea naştere valurilor de dorinţă apoi brusc se duce. Aceasta este în
general o infiltrare faţă de care apa subtilă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI, zodia
PEŞTILOR) nu poate face nimic. Atunci când apa subtilă (zodia RACULUI, zodia
SCORPIONULUI, zodia PEŞTILOR) pătrunde aerul subtil (zodia GEMENILOR, zodia
BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI), ca element predominant, sub forma umidităţii, îl face
mult mai greu. Acest proces se întâlneşte de asemenea la nivelul întregii naturi, sub forma
eliberării binecuvântate a ploii.
Aerul subtil (zodia GEMENILOR, zodia BALANŢEI, zodia VĂRSĂTORULUI) nu
poate să împiedice această pătrundere de către apă (zodia RACULUI, zodia SCORPIONULUI,
zodia PEŞTILOR) Reuşita acestei relaţii este determinată prin aspiraţie şi prin alegerea
modalităţilor optime care incumbă în părţi egale fiecăreia dintre cele două fiinţe umane în cauză.
Semnificaţia influxului sau altfel apus a energiilor subtile planetare
Soarele. Indică energia vitală, raţiunea, forţă fizică şi psihică, capacitatea de
automulţumire, nevoia de putere afectivă şi de afirmare socială. Influxul subtil solar dă forţă de
dominare şi comandă. Acest influx subtil guvernează în special zodia LEULUI.
Luna. Reprezintă iraţionalul instinctualul. subconştient. La femeie, simbolizează
personalitatea accentuată, aspect care nu este sesizat la persoanele din zodia Leului sau care au
Soarele puternic aspectat la naştere. La bărbat indică ataşamentul constant faţă de mamă ca fiind
caracteristic şi care va condiţiona într-un anume mod legăturile sale cu toate celelalte femei.
Influxul subtil lunar controlează, de asemenea, fecunditatea şi chiar ciclul menstrual care,
prin intermediul acestui influx, sunt reglate în mod precis. Nu este deloc întâmplător faptul că o
femeie poate să rămână însărcinată în cazul unui contact sexual cu ejaculare, numai atunci când
poziţia Lunii în cerul său de naştere este identică ca unghi cu Soarele. Luna guvernează zodia
CANCERULUI.
Mercur. Este considerat drept vehiculul sau suportul forţelor subtile superioare,
binefăcătoare cosmice. Indică inteligenţa, capacitatea de comunicare, fie prin vorbire, fie prin
scris, mobilitatea corpului, mimica, contactele culturale şi relaţiile sociale superioare, prietenii
sau asociaţi tineri sau foarte tineri.
Mercur guvernează zodiile GEMENILOR şi FECIOAREI.
Venus (Simbolul lui VENUS indică feminitatea) Reprezintă tot ceea ce nu este raţional,
sau cu alte cuvinte inteligenţa intuitivă în starea sa pură, dar cu toate acestea pr logică. Intuiţia
este foarte puternică în cazul predominanţei acestui influx subtil.
Energia sa subtilă este considerată drept alimentatoarea sau suportul erotismului şi a
senzualităţii într-o formă rafinată şi net superioară celei instinctuale şi animalice care în general
predomină în cazul influxului subtil lunar. Influxul subtil venusian este de asemenea influxul
nutriţiei pentru care valorile sunt necesare pentru procurarea celor în esenţă necesare trupului şi
hrănirii în general.
Venus guvernează zodiile TAURULUI şi BALANŢEI.
Marte. (Simbolul lui MARTE indică masculinitatea}. Influxul subtil al lui MARTE
reprezintă virilitatea, masculinitatea, agresivitate, expansiunea, fie pozitivă, fie negativă, curajul,
violenţa, dezlănţuirea pasională, frenetică, temeritatea, nevoia de polemică.
Un Marte frumos aspectat în astrograma noastră ne poate ajuta, echilibrându-ne destinul;
însă atunci când el este prost aspectat îl poate face pe nativ să acţioneze împotriva intereselor sale
determinându-l să se autodistrugă. Influxul subtil marţian interior, malefic poate cauza accidente,
porniri criminale şi în general împinge fiinţa umană către acţiuni malefice. Sublimat şi rafinat în
mod constant, acest influx conferă fiinţei umane inteligenţă pătrunzătoare dublată de o forţă
realizatoare sau, cu alte cuvinte, capacitate de aplicare practică.
Marte controlează zodiile BERBEC şi SCORPION.
Jupiter. Simbolizează puterea spirituală, elevarea la niveluri deosebite, demnitatea
socială sau puterea consacrării în general. În cazul unei femei, JUPITER bine aspectat indică
prestigiu şi elevare constanta. În aspectele sale negative, influxul jupiterian o poate însă face pe
fiinţa în cauză lacomă, avidă de hrană mai mereu flămândă, nevrotică, cu tendinţe isterice şi
vampirice
Jupiter guvernează zodia SĂGETĂTORULUI şi parţial zodia PEŞTILOR.
Saturn. Influxul subtil al lui SATURN reprezintă în general probele şi încercările de tot
felul care apar în viaţă, împreună cu obstacolele pe care trebuie să le depăşim în luptă pentru
evoluţie. Influxul său subtil face fiinţa umană să fie extrem de pesimistă, dar şi foarte răbdătoare.
Acest influx subtil face fiinţa umană să treacă prin probele cele mai dificile. Influxul subtil al lui
SATURN face, de asemenea. să apară tentaţia apelării la forţele malefice, a fuziunii şi angrenării
energiilor distructive ale morţii şi în general la tot ceea ce ţine de distrugere prin putrefacţie.
Consideraţia celorlalţi în cazul unei aspectări binefăcătoare creşte extraordinar de mult,
deoarece influxul subtil sublimal al lui SATURN conferă fiinţei umane forţa morală necesară
evoluţiei, capacitate neobişnuită de discriminare, sesizarea valorilor autentice şi o remarcabilă
putere de detaşare.
Influxul subtil saturnian guvernează zodiile CAPRICORN şi VĂRSĂTOR.
Uranus. Acest influx subtil reprezintă înainte de toate mai ales ceea ce este nou,
neobişnuit şi extraordinar; indică în orice direcţie revoluţia, transformarea radicală prin
răsturnarea oricărei ordini rigide şi realizarea progresului. Psihic, reprezintă trecerea de la o fază
la alta, de la un plan la celălalt, punctul nodal sau răscrucea şi este strâns legat de acea capacitate
rară de a trece rapid şi de a te adapta de la un mod de viaţă la unul cu totul nou şi diferit,
realizând astfel o transcendere evolutivă.
Uranus guvernează zodiile VĂRSĂTOR şi CAPRICORN.
Neptun. Descoperită recent, această planetă simbolizează energia subtilă, primară,
obscură şi secretă, care controlează masele sau mulţimile. Indică forţa misterioasă de dominare
asupra mulţimilor conferă extraordinare puteri fascinatorii sau CHARISMATICE. îi face să fie
faimoşi şi marii oameni politici sau artiştii celebri. Arată, de asemenea, contactul cu energiile
subtile esenţiale ale invizibilului şi totodată îi permite fiinţei umane în cauză să rămână în contact
mai mult sau mai puţin conştient cu alte dimensiuni sau lunii paralele
Ocultismul, misteriosul, bizarul, neobişnuitul ţin de acest influx subtil Neptun guvernează
zodiile PEŞTI şi VĂRSĂTOR
Pluton. Descoperit în 1930, acest influx rămâne încă pentru mulţi un insondabil mister.
Reprezintă contactul cu energiile subtile, colective sexuale sau creatoare, erotismul desfăşurat în
cele mai stranii moduri. Reprezintă totodată nivelul de evoluţie şi creativitate colectivă, indicând
totodată şi modul în care fiinţa umană devine conştientă de valorile şi problemele unei epoci.
Controlează orientările sociale, tendinţele politice, mişcările, polarizând mulţimile. Este
semnificativ că din 1970 se găseşte şi a rămas în BALANŢĂ iar acest tranzit a corespuns în mod
semnificativ" naşterii mişcării pesimiste în lume", care se adaptează BALANŢEI, tipică pentru
raportul între sexe.
Pluton guvernează parţial zodia BERBECULUI şi integral zodia SCORPIONULUI.

DICŢIONAR
TEMPERAMENT - Ansamblu de rezonanţe predominante în microcosmosul fiinţei
umane care sunt remarcate sub forma unor caracteristici afective care, prin preponderenţa lor,
definesc datorită condiţionărilor şi OBIŞNUINŢELOR o individualitate, atât în ceea ce priveşte
modul sau specific de a experimenta anumite trăiri cât şi aceea în care ea reacţionează în general
la ele. Cu alte cuvinte, Personalitatea este tot ceea ce omul a dobândit sau a adoptat după naştere,
deci tot ceea ce omul îşi imaginează că este adevărat sau ar trebui să fie adevărat cu privire la
sine. Cuprinde, de asemenea, toate iluziile pe care şi le face omul despre el însăşi. Modul de a
reacţiona la trăiri constituie, în temperamentul unei fiinţe, ceea ce se cheamă ritmul său psihic.
Acest ritm se exprimă la fel de bine atât în percepţiile sensibile cât şi în manifestările mentale
(intelectuale) şi, în primul rând, în viteza mai mare sau mai mică a mişcărilor, ca şi în ritmul
special în care acestea (mişcările) se desfăşoară.
Există raporturi foarte precise între temperamentul unei persoane şi structura ei corporală,
raporturi determinate de influenţele hormonale şi umorale (atât glandele endocrine, în corelaţie cu
centrii subtili de forţă, CHAKRA-ele, cât şi marii ganglioni intra-abdominali care împreună cu
toate ţesuturile (datorită rezonanţelor personale cu anumite energii subtile din
MACROCOSMOS) participă la chimismul organic).
Temperamentele se pot împărţi în două grupe
principate: CICLORIMICE şi SCHIZOTIMICE.
Tonalitatea psihică a fiecărui temperament oscilează
între cei doi poli opuşi: la ciclotimici, aceşti poli sunt bucuria şi
tristeţea; la schizotimici, ei sunt sensibilitatea şi răceala. La
aceste două mari grupe de temperamente, corespund tipologii
(structuri) corporale precise Astfel, ciclotimicii corespund
tipului PICNIC iar schizotimicii tipurilor ATLETIC şi
ASTENIC.
Tipul PICNIC prezintă în general o structură şi scundă,
îndesată, o faţă rotundă, plină, cu un ten proaspăt. Capul,
pieptul, şi abdomenul sunt mari, umerii apropiaţi. Capul se
sprijină pe un gât scurt, îndesat şi este ţinut puţin în faţă.
Adesea, ciclotimicul are o chelie precoce, în timp ce pilozitatea
de pe restul corpului este destul de abundentă.
Tipul ATLETIC este în general subţire, cu extremităţile
lungi, pieptul larg şi musculos. Partea inferioară a corpului este
uneori subţiată. Bazinul este strâmt şi picioarele subţiri. Capul
este ferm şi se sprijină pe un gât înalt. Muşchii sunt acoperiţi
de o piele elastică, fără prea multă grăsime.
Tipul ASTENIC se caracterizează printr-un trunchi într-
o oarecare măsură cilindric, prezintă o cutie toracică strâmtă şi
alungită şi are umerii apropiaţi. Extremităţile şi gâtul par la
acest tip alungite. Oasele, muşchii şi pielea sunt delicate,
subţiri şi slabe. Capul este mic, cu nasul alungit şi ascuţit,
bărbia este aplecată şi retrasă iar profilul este ascuţit.
Temperamentul ciclotimicilor are un ritm psihic
oscilând între mobilitate şi toropeală. Cel al schizotimicilor oscilează între bruscheţe şi indolenţă.
La ciclotimici, un anumit ritm psihic corespunde aproape totdeauna unei anumite tonalităţi
psihice. O combinaţie de veselie şi mobilitate caracterizează tipurile hipomaniace; o tendinţă
către depresie asociată cu lentoare caracterizează temperamente flegmatice.
La schizotimi nu se observă raporturi atât de strânse: hipersensibilii pot prezenta o mare
toropeală în modul de a gândi şi de a voi şi se remarcă adesea la ei o mobilitate capricioasă mai
ales la indolenţii reci.
Tabelul următor prezintă o sinteză esenţială a tipurilor ciclotimice şi schizotimice:

APTITUDINI SPECIALE

APTITUDINI CICLORIMICI SCHIZOTIMICI

POEŢI -REALIŞTI -PATETICI
-UMORIŞTI -ROMANTICI
-ARTIŞTI AI FORMEI
SAVANŢI -ATRAŞI DE CONCRET -LOGICIENI PRECIŞI
-EMPIRICI DESCRIPTIVI -SISTEMATICI
-METAFIZICIENI
CONDUCĂTORI -INIŢIATORI RIGUROŞI -IDEALIŞTI PURI
-ORGANIZATORI -DESPOTICI ŞI FANATICI
ÎNDRĂZNEŢI -CALCULAŢI ŞI RECI
-NEGOCIATORI
INTELIGENŢI

= VA URMA=

AN V C 16
SAHASRARA
CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ
(continuate la cursul nr. 14 AN V)

Înainte de a atinge prin intermediul trezirii plenare a lui SAHASRARA

planul supramental, care este începutul emisferei superioare a existenţei,
aspirantul la desăvârşire spirituală va traversa gradat diferite - niveluri (straturi)
mentale sau lumi, pe care marii yoghini le-au numit în ordine ascendentă
respectiv; nivelul superior, mental Iluminat, mental intuitiv şi supermental
(acesta din urmă nu trebuie să fie confundat cu Supraconştientul). Desigur că,
dacă dorim, putem folosi şi alţi termeni. De fapt aici este vorba de patru zone ce au fiecare o
frecvenţă de vibraţie specifică corespunzătoare unor realităţi experimentale foarte diferite care fi
verificate de către toţi aspiranţii care au capacitatea şi puterea de a întreprinde această
ascensiune în mod conştient.
Teoretic am putea spune că aceste patru zone ale conştiinţei fac parte din Supraconştient,
spunem "teoretic" pentru că este evident faptul că linia de demarcaţie a Supraconştientului este
diferită în funcţie de fiecare individ. Pentru unii, în mod firesc mentalul superior şi mentalul
iluminat nu sunt deloc supraconştiente, ci fac parte din conştiinţa lor normală în timpul stării de
veghe. În schimb pentru alţii, care sunt insuficient evoluaţi, chiar şi simpla posibilitate de a
raţiona este un stadiu al dezvoltării interioare încă îndepărtat. Altfel spus, linia supraconştientă
tinde să se retragă pe măsură fiinţa umană evoluează. Dacă supraconştientul este trecutul nostru
evolutiv, Supraconştiinţă este viitorul nostru evolutiv. Astfel, graţie evoluţiei spirituale, vechiul
nostru Supraconştient este integrat treptat în conştiinţa noastră obişnuită ce există în starea de
veghe.
Nu vom vorbi aici despre ce sunt în sine aceste planuri superioare de conştiinţă
independent de om; fiecare dintre ele este o lume de existenţă mai vastă mai activă decât
Pământul nostru, iar limbajul nostru mental nu este deloc potrivit pentru a le descrie- ar trebui
simultan o exprimare de înţelept vizionar şi de poet, sau cu alte cuvinte "o altă limbă" cum
spunea Rimbaud. Această tentativă a fost realizată de yoghinul Sri Aurobindo în SAVITRI,
epopeea sa poetică:
"Lumi după lumi pline de un oceanic extaz şi de culori mirifice
Precum milioane de nuferi purtaţi de o singură tulpină,
Urcă din vibraţie în vibraţie spre o înaltă şi secretă Epifanie".
Putem spune însă ce aduc cu adevărat omului aceste planuri (sferei de beatitudine şi
conştiinţă şi putem remarca într-adevăr cum fuziunea (REZONANŢA) cu ele ne transformă
viziunea asupra lumii, numai atunci când datorită aspiraţiei intense, ne ridicăm până la ele.
Mentalul obişnuit, pe care în general îl cunoaştem cu toţii, vede (sesizează) lucrurile şi
fenomenele pas cu pas, succesiv, linear, deoarece, cu rare excepţii, el nu poate face salturi,
fiindcă aceasta i-ar fisura fulgerător logica şi atunci el nu s-ar mai recunoaşte pe sine, catalogând
acele realităţi EXTRAORDINARE ca fiind iraţionale fără şir, neclare. El nu poate vedea mai
mult de un lucru sau un fenomen o dată, altfel el ar spune că lucrurile sau fenomenele sunt
contradictorii. El nu poate admite un adevăr sau un fapt în câmpul conştiinţei sale, fără a respinge
automat tot ceea ce nu este acel adevăr sau fapt analogic vorbind, el este ca un obturator care nu
filtrează decât o imagine, una singură odată. Pentru el, tot ceea ce nu figurează pe micul său ecran
momentan este eroare, minciună şi întuneric. El funcţionează ca un sistem inexorabil, antinomic:
alb-negru, adevăr-eroare, Dumnezeu-Satana şi înaintează întocmai ca un măgar pe un drum, care
vede un smoc de iarbă, NUMAI după altul.
Mentalul obişnuit decupează în general bucăţele de timp şi spaţiu. Cu cât coborâm mai
mult pe scara conştiinţei, această trăsătură se accentuează; pentru un scarabeu putem presupune
că tot ceea ce îi traversează mărunta sa cale iese din viitor - din dreapta îi taie (întretaie) linia
prezentului său şi apoi intră în trecut prin stânga, trecătorul care păşeşte peste el cu un picior de o
parte, iar cu celălalt de cealaltă parte va fi deodată şi în stânga şi în dreapta; miraculos şi totodată
iraţional, el va părea că au un picior în adevăr şi celălalt în minciună, ceea ce (pentru scarabeu)
nu este posibil şi prin urmare pentru el omul nu există, sau altfel spus, este imposibil din punctul
de vedere a scarabeului.
Pentru noi oamenii, obturatorul mental este un pic mai larg, viitorul şi trecutul nu sunt
plasate la dreapta şi la stânga în spaţiu, ci sunt ieri şi mâine în timp - faţă de scarabeu noi
câştigând noţiunea de timp. Dar, superioară acesteia, există o altă conştiinţă supramentală, care
poate lărgi şi mai mult obturatorul câştigând timp în plus; ea vede, ATUNCI simultan prezentul,
trecutul şi viitorul, alb-negru, adevărul şi ceea ce este numit convenţional eroare, binele şi ceea ce
este numit convenţional rău, da şi nu, căci în realitate toţi opuşi sunt rezultatul unei anumite
decupări a timpului.
 Spunem uneori datorită ignoranţei noastre că ceva este "rău" pentru că nu vedem încă
binele pe care "acel CEVA" îl pregăteşte şi a cărui jumătate este, numim, pripindu-ne, ceva
"minciună" fiindcă nu am avut încă timp să vedem nufărul crescând din noroi, spunem că ceva
este "negru", dar de fapt ziua noastră este "neagră", pentru cel care nu mai vede Lumina. Eroarea
noastră însoţeşte în mod necesar adevărul, "nu" este jumătatea inseparabilă a lui "da", albul şi
negru ca şi întregul curcubeu, sunt doar forme diferite ale unei singure lumini, care se dezvăluie
puţin câte puţin; nu există contrarii ci doar aspecte complementare (care se COMPLETEAZĂ
reciproc). Toată Istoria ascensiunii conştiinţei este istoria unei gradate dezoblurări şi a trecerii de
la o conştiinţă îngustă, liniară şi contradictorie la o conştiinţă vastă şi globală.
Marii yoghini definesc termenul "global", numind Supramentalul emisfera superioară a
conştiinţei, căci adevărul aşa-zis superior nu este rupt de pământ, fiindcă el nu poate fi ÎN
REALITATE întreg fără jumătatea sa inferioară. Susul nu anulează Josul, el îl împlineşte,
atemporalul nu este contrar temporalului. după cum două braţe care îmbrăţişează cu dragoste nu
sunt deloc contrare fiinţei îmbrăţişate. Secretul dezvăluit prin intermediul lui SAHASRARA este
tocmai posibilitatea de a descoperi oricând atemporalul chiar în sânul temporalului, Infinitul în
finit, realizând astfel PLENAR totalitatea rotundă a lucrurilor şi fenomenelor fie chiar şi în cel
mai nesemnificativ fragment, fără această divină descoperire realizată cu ajutorul lui
SAHASRARA nimeni nu este îmbrăţişat şi nimeni nu îmbrăţişează nimic. Abia atunci noi îl
îmbrăţişăm pe Cel (DUMNEZEU) care permanent ne îmbrăţişează.
Ascensiunea gradată a conştiinţei nu este numai istoria unei cuceriri a timpului, el este de
asemenea cucerirea bucuriei oceanice, a iubirii pline de înţelepciune, a dilatării în
NEMĂRGINIRE a fiinţei noastre. Nivelurile (treptele) evoluţiei inferioare nu se mulţumesc să
decupeze doar bucăţele de timp şi spaţiu, ci ele decupează tot. O "lege a fragmentarii" crescânde
conduce coborârea conştiinţei de la spirit la atom, fragmentarea bucuriei, fragmentarea iubirii şi a
puterii şi, firesc, toate acestea fac să apară fragmentarea conştiinţei. Şi a viziunii, totul se
descompune într-o viermuială de mici tropisme, astfel apare o pulbere de "conştiinţă
somnambulă", care este deja o inconştientă căutare a Luminii sau poate o palidă amintire a
Fericirii. Semnul general al acestei coborâri este o diminuare din ce în ce mai accentuată a puterii
intensităţii: intensitatea existenţei, intensitatea conştiinţei, intensitatea forţei, intensitatea fericirii
din lucruri şi intensitatea bucuriei de a exista.
Atunci când ne ridicăm (ascensionăm din nou) către nivelurile superioare, supreme, aceste
intensităţi cresc gradat şi ne permit să trăim extazuri de o intensitate copleşitoare.
MENTALUL OBIŞNUIT
Cu ajutorul lui SAHASRARA în mod armonios activată, noi realizăm că ceea ce ne
permite să facem diferenţa între un plan de conştiinţă şi un altul este în mod esenţial calitatea
luminii, sau calitatea vibraţiilor. Dacă plecăm de la propriul nostru nivel evolutiv şi privim
conştiinţa sub aspectul său de lumină, din care derivă toate celelalte, mentalul obişnuit apare
pentru ochiul care vede ca o mulţime de mici puncte sau noduri vibratorii aproape întunecate, pe
un fond cenuşiu. El se aseamănă, analogic vorbind, cu un nor de musculiţe care se învârt în jurul
capului oamenilor şi care, în general vorbind, reprezintă cele "1001" de gânduri ale lor, ele pleacă
şi vin (generează în noi şi în afara noastră ANUMITE REZONANŢE), se învârt, trec de la unul la
altul şi, datorită afinităţilor existente generează, prin REZONANŢĂ EFECTE. Din timp în timp,
o mică strălucire de lumină coboară de sus, o mică bucurie, o mică flacără de iubire, care
dansează în acest cenuşiu. Dar acest "fond neutru" - cum îl numesc marii yoghini - este atât de
greoi şi de lipicios, încât absoarbe totul, decolorează totul, trage totul în jos conform gravitaţiei
lui obscure, în general noi suntem incapabili să suportăm mai mult timp bucuria sau suferinţa,
suntem incapabili să suportăm prea multă lumină, totul la noi este mic, spasmodic, se stinge
repede. Şi totul este supus la mii de condiţionări în cazul mentalului obişnuit.
MENTALUL SUPERIOR
Tot cu ajutorul lui SAHASRARA în mod armonios activată noi realizăm ce este şi cum se
manifestă MENTALUL SUPERIOR.
Acest nivel apare în general frecvent la filozofi sau gânditori. Mentalul superior este deja
mai puţin opac şi este mai liber decât mentalul obişnuit. Fondul său auric predominant nu este
chiar atât de gri sau, în cazul său, griul are o tentă albăstruie, iar micile sale străfulgerări de
lumină nu sunt înghiţite atât de repede; aceste străfulgerări sunt mai mari, mai intense, mai
frecvente. Fericirea, în cazul său, tinde să dureze mai mult, iubirea, în cazul mentalului superior,
ajunge să fie mai cuprinzătoare. Aceste trăiri sunt acum mai puţin dependente de nenumăratele
condiţionări ale nivelurilor inferioare; aici începem să ştim ce sunt fericirea şi iubirea în sine, fără
nici o cauză. Dar chiar şi aici lumina este rece, un pic dură. Încă este vorba de o substanţă şi o
energie mentală oarecum grea, care apucă lumina de sus şi apoi o dizolvă în propria substanţă, cel
mai adesea acoperind-o cu un strat apăsător, fără să-şi dea seama, şi în general nu înţelege cu
adevărat lumina primită decât la sfârşit, când a fost diluată, logicizată şi fragmentată în pagini
scrise, cuvinte sau idei.
De altfel, "paginile" sau "paragrafele" mentalului superior sunt cel mai adesea bazate pe
un singur punct de lumină sau pe un număr mic de asemenea puncte, pe care el le-a cuprins,
acestea sunt uneori concluzia sa înainte să fi primit picătura de intuiţie, pe care a înghiţit-o repede
şi pe parcurs el se străduie să elimine tot ceea ce ar putea contrazice această concluzie.
Cu siguranţă, mentalul superior se poate deschide spre planuri mai elevate pentru a putea
primi bucuria de acolo, dar este evident că altitudinea sa normală nu este înălţimea luminii,
substanţa sa mentală fiind făcută parcă pentru a descompune lumina. El începe să înţeleagă atunci
când a explicat sau altfel spus atunci când şi-a explicat.
= VA URMA =

YOGA ŞI ASTROLOGIA
(continuare la cursul nr. 15 AN V)
SINTEZĂ - TIPOLOGII MORFO-FIZIO-PSIHIICE
(după constituţia corporală asociată cu predispoziţia psihopatologică)

TIPOLOGIE
PICNIC
-constituţie orizontală, scund, sistem
osteomuscular plăpând, faţă rotundă, ten
fin, strat de grăsime la suprafaţa
trunchiului, trunchi cu formă generală de
butoi
ASTENIC
-constituţie verticală, trunchi cilindric,
sistem osteomuscular firav. Variantă
extremă a tipului leptosom (astenic).
ATLETIC
-bună dezvoltare musculară, trunchi
piramidal cu baza mare în sus
TEMPERAMENT
CICLOTIMIC:
-hipomaniac (vesel, mobil);
-sintonic (realist, umorist benign);
- greoi (dintre ei se recrutează psihotici
maniaco-depresivi; adaptare pasivă,
submisie, extroversie).
SCHIZOTIMIC:
-hiperestezic (iritabil, idealist, delicat,
interiorizat);
-intermediar (rece, energic, calm.
aristocrat); -anestezic (rece, nervos, solitar,
indolent, eronat, obtuz)
(dintre ei se recrutează mai frecvent
schizofrenii, adaptare activă, introversie)
 SEMNIFICAŢIA FUNDAMENTALĂ ŞI CARACTERISTICILE CELOR 12
SEMNE ZODIACALE
1) ASPECTUL BINAR. Zodiacul poate fi împărţit în două grupe de semne:
a) SEMNELE ÎN GENERAL POZITIVE (MASCULINE, YANG (+)): BERBECUL,
GEMENII, LEUL, BALANŢA, SĂGETĂTORUL şi VĂRSĂTORUL;
b) SEMNELE ÎN GENERAL NEGATIVE (FEMININE, YIN (-)): TAURUL, RACUL,
FECIOARA, SCORPIONUL, CAPRICORNUL şi PEŞTII.
Semnele pozitive corespund în general constituţiei de formă atletică şi mai degrabă subţiri
şi tipurilor de temperament schizotimic.
Semnelor negative le corespund în general formele de constituţie picnică şi tipurile de
temperament ciclotimic.
Această schemă binară este foarte utilă pentru a aprecia poziţia în semne a Ascendentului,
Lunii şi planetelor predominante.
Din punct de vedere psihologic, există următoarele corespondente:
SEMNELE POZITIVE, PREDOMINANT YANG (+);
CALITĂŢI: conştiinţa de sine, rapiditate, energie, curaj.
DEFECTE: vanitate, afectare, supraestimarea eului, precipitare, violenţă, brutalitate,
temeritate deplasată sau fanfaronadă.
SEMNELE NEGATIVE, PREDOMINANT YIN(-);
CALITĂŢI: discreţie, calm, răbdare, seriozitate, tenacitate, reţinere, diplomaţie.
DEFECTE: lipsă de încredere în sine, apatie, neglijenţă, inactivitate, anxietate
încăpăţânare, gânduri ascunse, lipsă de caracter, spirit cârcotaş.

TABEL SINTETIC COMPARATIV

SEMNELE POZITIVE (YANG (+)) SEMNELE NEGATIVE (YIN(-))

EGOCENTRIST UŞOR ADAPTABIL
IMPULSIV TEMPORIZATOR
TINDE SĂ SE PUNĂ ÎN FAŢĂ" TINDE SĂ ACŢIONEZE DIN UMBRA
ENERGIC DUR
VIOLENT DIPLOMAT
EXCITABIL SENIN
VESEL TRIST
IMPULSIONEAZĂ (ÎMPINGE DE ASPIRĂ, ATRAGE
SPATE)

2) "ASPECTUL TERNAR". Zodiacul mai poate fi împărţit în trei grupe de câte patru
zodii: Zodiile cuprinse într-o astfel de grupare sunt dispuse pe cercul zodiacal în pătrat (90) sau
în opoziţie (180 ). Aceasta este schema clasică în cruce (de origine indiană probabilă). Se disting
astfel 3 cruci zodiacale:
a) CRUCEA CARDINALĂ: BERBECUL, RACUL, BALANŢA şi CAPRICORNUL.
b) CRUCEA FIXĂ: TAURUL, LEUL, SCORPIONUL, VĂRSĂTORUL
c) CRUCEA MUTABILĂ (sau dublă): GEMENII, FECIOARA, SĂGETĂTORUL,
PEŞTII.
Aceste 3 grupe reprezintă triplul acord al noţiunilor: Dinamic, Static, Labil (Echilibru
dinamic). Din punct de vedere psihologic, ele reprezintă repartizarea psihismului între cele 3
aspecte ale fiinţei psihice: Voinţă, Sentiment, Raţiune.
a) CRUCEA CARDINALĂ reprezintă în general proprietăţile dinamice, active (+)
corelate cu RAJAS GUNA. Din punct de vedere psihologic arată voinţă orientată spre viitor. Din
punct de vedere corporal, ea priveşte ansamblul metabolismului (funcţiile de schimbare şi
regenerare continuă a elementelor constituente ale corpului).
CALITĂŢI: voinţă, ambiţie, iniţiativă, acţiune rapidă.
DEFECTE: lipsă de perseverenţă, nelinişte, grabă, schimbări subite şi neaşteptate
b) CRUCEA FIXĂ reprezintă în general o atitudine statică, pasivă, conservatoare (-)
corelată cu TAMAS GUNA. Din punct de vedere psihologic, ea corespunde sentimentului,
emoţiei, sensibilităţii. Din punct de vedere corporal, ea este legată de glandele endocrine precum
şi de activitatea inimii şi de sistemul circulator.
CALITĂŢI: perseverenţă, răbdare, constanţă, dorinţe şi emoţii puternice.
DEFECTE: duritate, orgoliu, pasiuni foarte puternice
c) CRUCEA MUTABILĂ (DUBLĂ) corespunde în general noţiunii de echilibru
dinamic, sinteză, neutralitate (0), SATTVA GUNA
Din punct de vedere psihologic, se consideră că ea caracterizează aspectul intelectual. Din
punct de vedere corporal ea este corelată cu sistemul nervos şi cu aparatul respirator
CALITĂŢI: vivacitatea înţelegerii, mobilitate şi fluenţă mentală, discernământ inteligent,
spirit subtil, rafinat.
DEFECTE: instabilitate, divagare mentală, lipsă de impetuozitate, nervozitate, indecizie,
simţ imitativ.
3) ASPECTUL CUATERNAR. Acest mod de grupare a zodiilor (patru grupe de câte
trei zodii) corespunde unei repartiţii după tipul de temperament.
Pe cercul zodiacal, semnele zodiacale din fiecare astfel de grupă formează un triunghi
echilateral; ele sunt toate fie semne pozitive (YANG,(+)), fie negative (YIN,(-)) ceea ce le dă o
comuniune de temperament.
Astfel grupele semnelor pozitive (masculine) corespund formelor active de temperamente
(sanguin sau coleric); subgrupele semnelor negative (feminine) corespund formelor pasive de
temperamente (flegmatic sau melancolic)
a) Primul triunghi cuprinde semnele de FOC (TEJAS TATTVA): BERBECUL,LEUL şi
SĂGETĂTORUL (semne pozitive).
- corespondenţa fizică: cald. uscat;
- temperament: coleric, cu reacţii violente şi rapide;
CARACTERISTICĂ SPIRITUALĂ: credinţa
CALITĂŢI: energie, impuls, acţiune rapidă, curaj, îndrăzneală, credinţă.
DEFECTE: violenţă, vehemenţă, nerăbdare, temeritate sfidătoare, imprudenţă,
aventurism.
b) Al doilea triunghi cuprinde semnele de PĂMÂNT (PRITHIVI TATTVA) TAURUL,
FECIOARA şi CAPRICORNUL (semne negative)
- corespondenţa fizică: rece, uscat.
TEMPERAMENT: flegmatic, cu reacţii lente, dar puternice şi durabilitate.
CARACTERISTICĂ SPIRITUALĂ: îndoială şi critică.
CALITĂŢI: calm, perseverenţă, prevedere, simţ practic, fixitate, fidelitate; îi place
Natura.
DEFECTE: neglijenţă, încăpăţânare, anxietate, ipohondrie, materialism, rigiditate,
conservatorism, rutină, dogmatism, lipsa elevării spirituale
 c) Al treilea triunghi este format din semnele de AER (VAYU TATTVA): GEMENII,
BALANŢA, VĂRSĂTORUL (semne pozitive)
- corespondenţa fizică: cald, umed;
- temperament sanguin, cu reacţii rapide, dar nici foarte puternic şi nici foarte durabilitate.
- caracteristică spirituală: receptivitate şi sensibilitate.
CALITĂŢI: vivacitate, iniţiativă, sensibilitate, spiritualitate, ingeniozitate, deschidere.
DEFECTE: nelinişte, instabilitate, excitabilitate risipire, influenţabilitate, distracţie,
inconstanţă, superficialitate.
d) Al patrulea şi ultimul triunghi este alcătuit din semnele de APĂ (APAS TATTVA):
RACUL, SCORPIONUL şi PEŞTII (semne negative)
- corespondenţa fizică: rece, umed;
- temperament: melancolic, cu reacţii liniştite şi lente.
CARACTERISTICĂ SPIRITUALĂ: imaginaţia.
CALITĂŢI: calm sentimentalism, reverie, toleranţă, imaginaţie.
DEFECTE: neglijenţă, apatie, suspiciune şi susceptibilitate, indolenţă, izolare, imaginaţie
necontrolată, credulitate.
Influenţa profundă a triunghiurilor aspectului cuaternar al zodiacului va fi foarte clară în
special asupra Ascendentului, Soarelui, Lunii şi planetelor predominante.
AFINlTĂŢILE DINTRE SEMNELE ZODIACALE ŞI PLANETE
Afinitatea dintre planete şi semne prezintă o simetrie remarcabilă în raport cu linia
(diametrul) 0o LEU – 0o VĂRSĂTOR. Cu excepţia LEULUI şi RACULUI semnele echidistante
faţă de această axă au aceeaşi afinitate planetară.
Afinităţi cu MARTE: BERBECUL şi SCORPIONUL.
În BERBEC este vorba mai ales de o forţă acceleratoare a energiei subtile marţiene şi a
orientării sale în linie dreaptă, cu predominanţa spiritului constructiv.
În SCORPION este exprimată forţa distructivă, care va fi apoi orientată către o nouă
reconstrucţie, superioară.
Afinităţi cu VENUS: TAURUL şi BALANŢA.
TAURUL are mai curând semnificaţia de senzualitate şi iubire terestră.
În BALANŢĂ aceleaşi tendinţe sunt spiritualizate, sublimate şi orientate către artă şi
studiu.
Afinităţi cu MERCUR: GEMENII şi FECIOARA.
GEMENII exprimă mai ales semnificaţia intelectuală a lui MERCUR şi, în particular,
facultăţile Raţiunii ce se exercită însă aici cvasi-orizontal. La FECIOARĂ se exercită în special
inteligenţa critică şi spiritul de coordonare, orientarea fiind aici, simbolic vorbind, verticală.
Afinităţi cu JUPITER: SĂGETĂTORUL şi PEŞTII.
În PEŞTI este exprimată mai mult tendinţa expansivă, iar în SĂGETĂTOR cea totalizantă
(unificatoare). PEŞTII mai au afinităţi şi cu NEPTUN.
Afinităţi cu SATURN: CAPRICORNUL şi VĂRSĂTORUL.
VĂRSĂTORUL mai are de asemenea afinităţi puternice şi cât URANUS.
LEUL are afinităţi cu SOARELE, iar RACUL cu LUNA.
= VA URMA =
 AN V C 17
SAHASRARA
CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ
(continuare la cursul nr 16 AN V)
MENTALUL ILUMINAT
SAHASRARA în mod armonios activată ne permite să realizăm ce este
şi cum se manifestă MENTALUL ILUMINAT.
Mentalul iluminat are o altă natură. Pe măsură ce mentalul superior
acceptă să tacă, el urcă gradat înspre acest domeniu sau, cu alte cuvinte,
substanţa şi energia sa îşi măresc frecvenţa de vibraţie şi se limpezesc. Ceea ce
mentalul primea mai înainte picătură cu picătură, acum îi vine în flux continuu.
Fondul general, de asemenea, nu mai este acum neutru, deoarece este o intensă mulţumire
spirituală, o bucurie spirituală uriaşă din care se detaşează sau ies în evidenţă tonurile particulare
ale conştiinţei. Aceasta este prima transformare fundamentală care evidenţiază începutul unei
reale evoluţii spirituale.
Conştiinţa noastră se umple ACUM de un flux subtil de lumină, deseori aurită, în care
sunt infuzate culori sau nuanţe subtile diferite în conformitate cu starea noastră interioară, este o
"invazie luminoasă", în acelaşi timp, există predominant o stare contaminantă de "entuziasm" (în
sensul autentic în care înţelegeau grecii entuziasmul); totodată apare o trezire bruscă, ca şi cum
întreaga noastră fiinţă ar fi în alertă, fiind fulgerător angrenată într-un ritm intens şi foarte rapid,
într-o lume eu totul nouă, unde ne trezim faţă în faţă cu noi valori, cu noi reliefuri şi uluiţi facem
corelaţii neaşteptate. Cortina iluzorie, de fum, a lumii este ACUM pentru noi dată la o parte şi
totul se leagă într-o mare vibraţie de bucurie, viaţa este pentru noi mai vastă, mai adevărată, mai
vie. Mici adevăruri geniale pentru ceilalţi (care nouă ne apar FIREŞTI) se aprind în noi
pretutindeni, fără cuvinte, ca şi cum fiecare lucru, fiinţă sau fenomen ar poseda un secret, ar avea
un sens special şi o viaţă complexă specială. Aceasta este o stare predominantă de adevăr,
inefabilă, fără a avea nevoie de a fi înţeleasă, pur şi simplu ea este şi este pentru noi minunată.
Această stare intens euforică este uşoară, vie şi ne place.
Pentru fiecare fiinţă umană în parte, acest flux subtil, diafan, luminos se va traduce într-un
mod diferit. Unii dintre noi ne grăbim totdeauna să-l punem în forme, în loc să-l lăsăm să ne
impregneze din plin şi în linişte fiinţa, permiţându-i să-şi îndeplinească munca de purificare a
substanţei şi a energici conştiinţei noastre. Pentru unii, acest flux tainic se va manifesta ca o
bruscă deschidere către poezie. Alţi vor vedea inspiraţi de ei forme arhitecturale noi, alţii se vor
găsi pe calea unor mari descoperiri ştiinţifice, iar CEI PUŢINI îl vor descoperi şi îl vor iubi mai
mult pe Dumnezeu
În general, accesul la această nouă stare elevată de conştiinţă este însoţit de o înflorire
spontană a capacităţilor creatoare, mai ales în domeniul poeziei, artei şi al ştiinţei. În cazul unui
grup de yoghini avansaţi se poate remarca atât la noi înşine cât şi la ceilalţi o trezire şi o naştere
bruscă a unor capacităţi deosebite în tot felul de domenii, atunci când se produce deschiderea
conştiinţei, astfel ca IMEDIAT DUPĂ ACEASTA cineva care s-a chinuit îndelung pentru a se
exprima în rime, fără cel mai mic succes, poate deveni uluitor de repede, de la o zi la alta un
maestru al limbajului şi al cadenţelor poetice. În cazul de faţă este o problemă de tăcere justă şi
de deschidere corectă faţă de Cuvântul care începe să se exprime spontan şi armonios, căci
ACUM cuvântul este acolo, gata format, în planurile interioare, unde iau naştere toate formele
artistice, dar mentalul care are doar rolul de transmiţător trebuie să se transforme ca să ajungă să
intre în REZONANŢĂ, pentru a deveni astfel un canal perfect, în loc să fie un obstacol.
 Poezia divin inspirată GRAŢIE ASPIRAŢIEI INTENSE DE A CUNOAŞTE
ADEVĂRUL este pentru multe fiinţe umane mijlocul cel mai comod pentru a înţelege ce sunt
aceste planuri superioare de constanţă, în ritmul unui poem genial inspirat, vibraţiile energiilor
subtile superioare sunt uşor de sesizat şi tocmai de aceea unii oameni vor recurge adesea la
ajutorul poeziei, aceasta neînsemnând că Supraconştientul este privilegiul poeţilor. În enorma sa
corespondenţă poetică şi în "Poezia viitoare", Sri Aurobindo a dat numeroase exemple de poezie
născută dintr-un mental iluminat; din nefericire, contează foarte mult şi limba în care au fost
scrise poeziile - Sri Aurobindo scria în engleză pentru că majoritatea discipolilor săi vorbeau
engleza. Poetul Iluminat Rimbaud, care a ajuns fulgerător la această stare în urma unei trăiri de
natură tantrică cu o tânără poloneză iniţiată în TANTRA YOGA, ne oferă o foarte bună ilustrare
de astfel de poezie, spre exemplu, în genială sa creaţie "Corabia beată", dacă reuşim să ne
detaşăm de sensul exterior pentru a intui şi a asculta ceea ce vibrează dincolo de acesta, căci
poezia şi toate formele de artă nu sunt în ultimă instanţă decât un mijloc de a surprinde o
indicibilă nuanţă (datorită REZONANŢELOR ce apar în MICROCOSMOSUL fiinţei noastre),
care pentru cel INSENSIBIL nu este nimic şi care totuşi este adevărul vieţii: "Cunosc extaziat
cerurile sparte de fulgere, şi trombele / şi talazurile, şi curenţii fascinanţi; cunosc seara, / Zorii
exaltaţi precum un stol de porumbei / Şi am văzut câteodată ceea ce omul nu a crezut niciodată că
va ajunge să vadă."
Nu vom numi o poezie "iluminată" datorită sensului său, el pentru că ea conţine nota
specifică acestui plan. Am putea regăsi de asemenea aceeaşi notă inefabil ILUMINATOARE
într-un tablou de REMDRANDT sau într-o anumită bucală muzicală de CESAR FRANCK, de
exemplu, în cuvintele transfiguratoare ale unui prieten sau pur şi simplu într-o fuziune amoroasă
plenară în care, datorită continenţei şi a transfigurării fiinţei iubite trăim o fericire
ILUMINATOARE. Important este adevărul inefabil ILUMINATOR pe care îl intuim şi care se
află în spatele acestora, vibraţia înălţătoare care ne conduce drept la esenţă şi pe care poemul,
pânza, sonata sau trăirea amoroasă intensă şi profund transfiguratoare nu fac decât să o exprime
mai mult sau mai puţin transparent; cu cât urcăm mai mult, vibraţia şi energia subtilă este mai
pură, mai luminoasă, mai vastă, mai puternică. În versurile inspirate ale poetului iluminat
RIMBAUD aceste nuanţe ILUMINATORII inefabile sunt redate astfel: "O, anotimpuri, o,
castele./ Ce suflet nu are defecte?". La prima vedere vibraţia este abia perceptibilă dar dacă
urmărim să intrăm în REZONANŢĂ CU ÎNREGISTRAREA ÎN AKASHA TATTVA a stării de
atunci a poetului. DINCOLO DE CUVINTE (dar pornind chiar de la ele), remarcăm că starea
ILUMINATORIE este prezentă. Dar aici se simte totuşi că nu este vorba de o energie şi de o
vibraţie plenar iluminată, deoarece ea nu vine de deasupra capului (SAHASRARA), ci din centrul
inimii (ANAHATA CHAKRA), şi cu această ocazie totodată remarcăm că ea nu are nimic de-a
face cu sensul cuvintelor, cuvintele doar înveşmântează acest ceva INEFABIL care vibrează. Din
contră, următorul vers scris de genialul poet MALLARME vine direct din mentalul iluminat:
"Gheţarul transparent al zborurilor stolurilor care încă nu s-au înălţat".
Ceea ce caracterizează în mod esenţial toate operele izvorâte din acest plan este o
uluitoare şi sublimă cuprindere luminoasă ce ne apare, analogic vorbind, precum o luminoasă
bătaie de aripi, o bruscă curgere de lumină paradisiacă. Vibraţia aceasta sublimă înregistrată în
AKASHA nu se aseamănă cu nici o alta. Întotdeauna în cazul ei există mai întâi un şoc care
precede vibraţia, întocmai ca la un diapazon. Cu toate acestea, într-o operă de artă, vibraţia
ILUMINATOARE nu rămâne mult timp pură, căci dinamica ulterioară operei urmează mişcarea
conştiinţei care, în lipsa unei anumite discipline care să o stabilizeze, urcă şi coboară constant.
Astfel, la o analiză atentă realizată prin IDENTIFICARE PERFECTĂ (SAMYAMA) ne apare
foarte clar (graţie REZONANŢEI CU ÎNREGISTRAREA STĂRII SALE DE ATUNCI ÎN
AKASHA) că poezia lui RIMBAUD "Corabia beată" conţine influenţe inspirate din mentalul
iluminat, dar multe influenţe provin din vital, din mentalul simplu şi totodată poezia sa conţine
chiar o strălucire din supermental, după cum vom vedea în continuare.
O dată cu frumuseţea sa inefabilă, descoperim şi limitele mentalului iluminat: în multe
cazuri, poezia iluminată se traduce printr-o curgere de imagini şi cuvinte revelatoare (pentru că,
mai ales în acest stadiu, adesea apar viziuni şi, de asemenea. începem să auzim), care este
aproape ca o avalanşă de imagini luxuriante, deseori dezordonate, ca şi cum conştiinţa ar fi
depăşită şi n-ar putea conţine valul de sublimă lumină şi această supracreştere în intensitate ar fi
prea mare - şi atunci se revarsă. Entuziasmul ce apare se schimbă uşor în exaltare. Iar dacă restul
fiinţei nu a fost suficient de purificat, una dintre părţile inferioare poate acapara lumina subtilă şi
forţa elevată, care coboară, pentru a le utiliza (CHIAR MATERIALIZÂNDU-LE) în folosul său,
ceea ce este deseori o primejdie. În cazul în care TRANSMUTAREA şi SUBLIMAREA
armonioasă a energiilor subtile rezultante nu este stăpânită la perfecţie, apar situaţii când părţile
inferioare ale naturii umane, mai ales vitalul, acaparează în mare parte această curgere subtilă
luminoasă. Atunci ele o întăresc, o dramatizează, o schilodesc şi cu toate că ATUNCI puterea
este încă prezentă ea ajunge să fie dură, în timp ce esenţa mentalului iluminat este fericirea
oceanică.
Am putea aminti aici numele multor poeţi şi creatori geniali printre care se află şi poetul
Iluminat MIHAI EMINESCU (poate că este necesar să subliniem faptul că este o mare diferenţă
între cel care are ocazional stări de inspiraţie geniale sau iluminări, care adeseori, datorită
ABSENŢEI INIŢIERII, nu sunt privite cu încredere, şi cel care, practicând YOGA, şi-a
dezvoltat sistematic conştiinţa, treaptă cu treaptă, astfel încât el poate ORICÂND să se
stabilească la voinţă şi să rămână în REZONANŢĂ cu unul sau altul dintre nivelurile (etajele)
conştiinţei, rămânând FERM BRANŞAT acolo cât timp doreşte, pentru a primi în FLUX
CONTINUU şi fără deformări inspiraţiile sau luminile corespunzătoare acelui nivel. Aceasta este
ceva firesc în practica YOGA).
De altfel, marii yoghini spun că substanţa mentalului iluminat nu este cu adevărat
transparentă, ci doar translucidă: lumina sa este difuză. La nivelul său lucrurile stau oarecum ca şi
cum am palpa pretutindeni adevărul, fără a-l atinge cu adevărat. Tocmai de aceea aici apar
frecvent incoerenţe şi fluctuaţii. Cu toate acestea, trezirea mentalului Iluminat este începutul unei
naşteri spirituale deoarece, înainte de a urca mai sus, este nevoie de încă o purificare şi mai ales
de pace, echilibru şi linişte. Cu cât urcăm mai mult pe scara conştiinţei, cu atât mai mult avem
nevoie de FORŢĂ MENTALĂ şi de un echilibru de granit.
MENTALUL INTUITIV
Tot SAHASRARA în mod armonios activată ne permite să realizăm ce este şi cum şi
manifestă mentalul intuitiv. Mentalul intuitiv se deosebeşte de mentalul Iluminat prin
transparenţa sa clară; este rapid şi, analogic vorbind, putem spune că el aleargă desculţ din stâncă
în stâncă şi nu mai este deloc blocat ca mentalul superior de acea ortopedie grea, care ne lipeşte la
pământ ca şi cum cunoaşterea ar depinde de volumul plin de greutate al reflexiilor şi gândurilor
noastre. Cunoaşterea în cazul mentalului intuitiv este o străfulgerare născută din tăcere şi
instantaneu totul este acolo, nici mai sus, nici mai în profunzime, ci acolo, sub ochii noştri,
aşteptând doar ca noi să fim un pic mai limpezi. Nu este vorba atât de elevare, cât de o şi mai
mare îndepărtare (lărgire) a obturatorului.
Vara în unele locuri câmpiile ţării noastre se întind liniştite şi verzi în aerul pur şi dulce
cât cuprinzi cu privirea sub cerul greu; apoi, dintr-o dată, fulgerător, câteva păsări ţâşnesc şi îşi
iau zborul. Surprinşi la prima vedere am putea spune ca nu am văzut nimic. Totul pentru noi este
atât de rapid, fulgerător - analogic vorbind aceasta este rapiditatea teribilă a conştiinţei care se
limpezeşte. Un punct, un sunet, o picătură tainică de lumină, în care este conţinută o lume
strălucitoare, fastuoasă - câteva zeci de păsări fulgerător de rapide, aproape nevăzute se avântă
într-o secundă de Iluminare. În dimensiunea noastră lăuntrică, intuiţia repetă misterul original al
unei mari şi vast cuprinzătoare priviri, o formidabilă privire de o clipă, care a văzut totul şi a
cunoscut totul şi apoi ea se joacă văzând puţin câte puţin, lent, succesiv, temporal, dintr-un
miliard de puncte de vedere, ceea ce cuprinsese ATUNCI doar într-o fracţiune a eternităţii. "O
clipă eternă este cauza tuturor anilor", scrie marele yoghin şi poet Sri Aurobindo în inspirata sa
operă SAVITRI.
Acum, o dată cu intuiţia vine o bucurie specială, diferită de bucuria iluminată. Ea nu mai
este o curgere care pare să ne invadeze din afară, el este ca un fel de recunoaştere, totul se
desfăşoară ca şi cum noi am fi fost întotdeauna doi, un frate de lumină care trăieşte în lumină, şi
un frate de umbră, noi înşine, care trăieşte dedesubt şi repetă bâjbâind în întuneric, izbindu-se de
toate lucrurile, gesturile fratelui de lumină, mişcarea, cunoaşterea, marea aventură care este a
fratelui de lumină, dar cu toate acestea jos totul este meschin, pipernicit, iar fratele de umbră este
neîndemânatic. Apoi, dintr-o dată, se realizează identitatea celor doi şi astfel realizăm că suntem
unul. Suntem într-un punct (FOCAR) de lumină. Pentru prima dată, nu mai există separare şi
aceasta este fericirea de acum. Şi când vom fi unul în toate punctele, aceea va fi viaţa divină.
Acest punct de identitate este cunoaşterea, care se poate traduce într-un mod sau altul, în
funcţie de preocupările de moment, dar întotdeauna într-un mod esenţial, există un şoc al
identităţii,. o reîntâlnire - ştim aceasta pentru că de fapt recunoaştem (faimoasa reamintire
platoniciană). Yoghinii, la rândul lor, spun că amintirea este "o amintire a Adevărului". Şi cu
adevărat, într-o străfulgerare intuitivă, noi vedem clar că de fapt cunoaşterea nu este o
descoperire a necunoscutului, fiindcă în realitate noi nu ne descoperim atunci decât pe noi înşine.
Nu există nimic altceva de descoperit, el este necesară o recunoaştere lentă, în timp, a acestei
secunde de Lumină, pe care CÂNDVA am văzut-o cu toţii. Cine nu a văzut-o măcar o dată? Cine
nu are această amintire în viaţa sa? Oricare ar fi credinţele sau necredinţa noastră, capacităţile sau
neputinţele noastre, atitudinea noastră mai mult sau mai puţin elevată, există totdeauna o clipă
care este clipa noastră. Există vieţi care, privind din acest punct de vedere nu au durat decât o
secundă şi tot restul este dat uitării. Limbajul esenţial al intuiţiei se condensează într-o formulă
concisă, fără un cuvânt în plus, spre deosebire de limbajul supraabundent al mentalului iluminat,
care şi el, de asemenea, chiar prin abundenţa sa, aduce totuşi un ritm luminos şi un adevăr cu
contururi poate mai puţin precise, dar mai cald.
Considerând tot ciclul eforturilor umane în câteva cuvinte: "Un zbor al Unicului către
Unic", filosoful PLATIN folosea în această expresie un limbaj intuitiv, asemănător cu cel al
UPANISHADELOR- însă această virtute marchează totodată limitele intuiţiei: oricât de pline de
viaţă ar fi străfulgerările şi formulele noastre, ele nu pot conţine tot adevărul -pentru aceasta ar fi
nevoie de o căldură mai intensă chiar decât aceea a mentalului iluminat, care să ne facă să intrăm
într-o transparenţă mai înaltă. Căci mentalul intuitiv vede prin străfulgerări, punct cu punct, dar
nu în ansamblu. Spaţiul dezvăluit de mentalul intuitiv prin străfulgerare este comprehensibil.
Irefutabil, dar nu este decât "un spaţiu de adevăr". De altfel, în cele mai multe cazuri mentalul
pune stăpânire pe intuiţie şi trage de ea totodată prea mult şi prea puţin. Prea mult, fiindcă îşi
generalizează nejustificat intuiţia şi ar vrea să cuprindă totul în spaţiul descoperirii sale, şi prea
puţin pentru că în loc să lase acea străfulgerare să-şi realizeze în linişte activitatea de iluminare şi
purificare a substanţei noastre, el o apucă imediat şi o acoperă cu un strat gros (imagistic, poetic,
matematic, religios) şi nu mai înţelege acea străfulgerare decât prin forma intelectuală, ştiinţifică,
artistică sau religioasă cu care a acoperit-o
Mentalului îi este greu să înţeleagă că o revelaţie poate fi foarte puternică, chiar
formidabilă, fără să fie nimic de înţeles şi mai ales că ea este foarte puternică doar atât timp cât
nu o facem să coboare câteva trepte, diluând-o şi fragmentând-o pentru o aşa-zisă "înţelegere".
Dacă am putea rămâne cât mai liniştiţi în prezenţa acestei străfulgerări care vibrează, ca şi cum
am fi suspendaţi în lumina sa, fără să ne aruncăm după aceea asupra ei pentru a o decupa în
bucăţele intelectuale, ne-am da seama după un timp că întreaga noastră fiinţă şi-a schimbat
altitudinea şi că APOI beneficiem de o nouă viziune în locul unei mici formule moarte. Când
explicăm în mod speculativ intuiţiile, trei sferturi din puterea lor transformatoare se pierde.
Dacă, în loc să se precipite pripit asupra stiloului ca să se reverse apoi într-un torent de
cuvinte pentru a expulza prea multă lumină primită, căutătorul avea grijă să-şi păstreze tăcerea şi
transparenţa, dacă el va avea astfel răbdare va vedea cum gradat străfulgerările se multiplică puţin
câte puţin, devenitul oarecum mai puţin strâmte şi cum în el se formează o altă conştiinţă, care
este totodată împlinirea şi sursa mentalului iluminat, a mentalului intuitiv şi a tuturor formelor
mentalului uman, adică supermentalul.
SUPERMENTALUL
SAHASRARA plenar activată ne permite de asemenea să realizăm ce este şi cum se
manifestă supermentalul. Supermentalul este culmea, rareori atinsă, a conştiinţei umane ce este
realizată prin intermediul lui SAHASRARA. Supermentalul este de fapt o stare amplă de
conştiinţă cosmică care este trăită fără pierderea individualităţii, în loc să arunce totul pentru a
exploda în înaltul cerului, căutătorul a urcat cu răbdare toate treptele fiinţei, astfel încât acum
josul este legat de sus, fără a exista vreo întrerupere. Supermentalul este lumea privilegiată a
zeilor şi sursa inepuizabilă de INSPIRAŢIE a marilor fondatori de religii şi curente spirituale
autentice: aici (graţie REZONANŢEI cu Supermentalul MACROCOSMIC) au luat naştere toate
religiile pe care le cunoaştem. În fond, ele nu sunt altceva decât părţi ale unei experienţe
supermentale, una dintre miile de faţete ale sale. Căci o religie, un curent spiritual sau o revelaţie,
ori chiar o experienţă spirituală, aparţin de fapt unui plan, ele nu sunt niciodată născute din
fulgerele lui Dumnezeu sau de nicăieri. Cei înţelepţi care încarnează o revelaţie nu au extras-o
din nimic; supermentalul este planul sau cu alte cuvinte SFERA SUPERMENTALULUI
MACROCOSMIC în care (datorită REZONANŢEI în propriul MICROCOSMOS cu
SUPERMENTALUL) aceste revelaţii îşi au originea. El este, de asemenea, planul de origine al
celor mai înalte creaţii artistice. Trebuie, însă să subliniem că, deşi acest plan este cel mai înalt
plan al mentalului, el încă este un plan mental.
Atunci când conştiinţa fiinţei umane evoluate se ridică în acest plan, ea nu mai vede
"punct cu punct", ci "calm, pe suprafeţe mari". Aici nu mai este lumina difuză a mentalului
iluminat, nici strălucirile izolate ale mentalului intuitiv ci, precum spune admirabila exprimare
vedică: "Un ocean de străfulgerări stabile". Conştiinţa ce se ridică în acest plan nu mai este deloc
limitată la scurta clipă prezentă sau la spaţiul îngust al câmpului său vizual, ea este dezobturată,
sau cu alte cuvinte vede dintr-o singură privire larga întindere MACROCOSMICĂ a spaţiului şi a
timpului. Diferenţa fundamentală faţă de celelalte planuri stă în egalitatea sau uniformitatea
aproape completă a luminii; într-un mental iluminat foarte receptiv am putea vedea, de exemplu,
o întindere sau un fond albăstrui cu ţâşniri bruşte de lumină, străfulgerări intuitive, lumini
călătoare sau uneori mari cascade supermentale, dar acolo jocul luminos este intermitent, nimic
nu este stabil - aceasta este condiţia generală a celor "mai mari poeţi pe care îi cunoaştem. Ei au
atins un anumit nivel sau un anumit ritm, o luminozitate poetică generală şi apoi, din timp în
timp, ei reuşesc să pătrundă în regiuni şi mai înalte, ARHETIPALE, aducând de acolo acele
versuri orbitoare (sau acele mirifice exprimări muzicale) care după aceea vor fi reluate din
generaţie în generaţie, ca o formulă magică: "Sesam, deschide-te!" pentru a intra în rezonanţă cu
planurile elevate care le-au inspirat. Mentalul iluminat este în general o bază (una deja foarte
înaltă), dar supermentalul este o paradisiacă împărăţie divină în care avem acces în momentele de
graţie.
Pentru o conştiinţă umană care a atins plenar starea supermentală completă şi permanentă,
aşa cum au realizat-o, spre exemplu, RISHI-i (înţelepţii clarvăzători) vedici, nu mai există
intermitenţe luminoase, ci conştiinţa este un permanent ocean de lumină. De aici rezultă o viziune
divină continuă, universală; cunoaştem bucuria universală, frumuseţea universală, iubirea
universală, căci toate contradicţiile planurilor inferioare vin din insuficienţa luminii sau din faptul
că lumina nu pătrunde decât într-un câmp restrâns, în timp ce, în această lumină egală a
supermentalului, contradicţiile, care sunt ca şi spaţiile de umbră între două străfulgerări sau ca
frontierele întunecate de la capătul luminii noastre, se topesc într-o masă vizuală unificată. Şi, din
momentul în care lumina divină este pretutindeni, frumuseţea, armonia şi fericirea sunt
pretutindeni în mod necesar, pentru că atunci toate contrariile nu mai sunt percepute ca negări sau
ca spaţii de întuneric între două declicuri ale conştiinţei, ci ca elemente de o intensitate variabilă
într-o Armonie cosmică continuă. Aceasta nu înseamnă că conştiinţa care a atins plenar starea
activării supermentalului este incapabilă să vadă ceea ce noi numim urât sau rău sau suferinţă,
însă de la ACEL NIVEL ea conştientizează totul ca fiind legat (corelat şi NECESAR) în marele
spectacol universal, în care fiecare aspect şi orice energie îşi are locul său evident (menirea sa) şi
utilitatea sa. Această conştiinţă este ACUM unitară, nu separatistă. Capacitatea sa extraordinară
de a unifica ne dă măsura perfecţiunii supermentale. De altfel, având viziunea acestei unităţi, în
mod necesar divină (Divinul în cazul stării de conştiinţă SUPERMENTALE nu mai este ceva
presupus sau un concept, ci El este PLENAR SIMŢIT şi chiar atins, deoarece ACUM El a
devenit în mod natural noi înşine, aşa cum conştiinţa noastră a devenit lumină), fiinţa ce trăieşte
starea supermentală de conştiinţă vede peste tot aceeaşi lumină în fiecare lucru, în fiecare fiinţă,
ca şi cum ar vedea în ea însăşi, în ea nu mai există ACUM goluri care separă, fisuri ciudate,
fiindcă PENTRU EA totul se scaldă continuu într-o substanţă şi într-o energie esenţială unică. Ea
cunoaşte cu adevărat dragostea universală. înţelegerea universală, compasiunea universală faţă de
toate celelalte fiinţe care, asemenea ei, se îndreaptă către divinitatea lor sau, altfel spus, devin mai
mult sau mai puţin lent lumina divină NEMURITOARE (ATMAN) care sunt în realitate, în afară
de practica YOGA, putem avea acces la această stare de conştiinţă supermentală mergând pe
diferite căi, printr-o foarte intensă aspiraţie religioasă, spirituală, poetică, intelectuală, artistică,
amoroasă, eroică şi în general prin tot ceea ce îl ajută pe om să se autodepăşească.
În Occident, de exemplu, se acordă o importantă specială Artei, pe care foarte mulţi
iniţiaţi o consideră unul dintre marile mijloace de progres spiritual. Din nefericire, aici trebuie să
realizăm că artiştii şi creatorii au în general un ego considerabil, care cel mai adesea le blochează
drumul şi care PERMANENT este marea lor piedică. Omul preponderent religios, care
acţionează consecvent în sensul dizolvării ego-ului, are mai multe facilităţi, dar rareori el atinge
universalitatea pe calea individuală a conştiinţei, el face atunci mai degrabă un salt în afara
individualităţii - el reuşeşte un salt pe scară, fără a se preocupa de dezvoltarea tuturor etajelor
intermediare ale conştiinţei personale Atunci când ajunge în "vârf" pentru el nu mai există scară
pentru a coborî înapoi, sau el nu mai vrea să coboare înapoi; sau nu mai există posibilitatea de
legătură în individ care să traducă ceea ce el vede acolo sau cel care traduce după aceea este tot
vechea individualitate de dinainte, care încearcă, de bine, de rău, să traducă noua sa conştiinţă
-atât cât mai simte nevoia să traducă ceva. RISHI-i (înţelepţii clarvăzători) vedici şi yoghinii ne
oferă exemplul unui progres spiritual autentic, continuu, din plan în plan. Cuvântul "KAVI"
desemnează inseparabil pe cel care vede Adevărul şi pe poet. Cineva era poet pentru că era
Văzător. Această evidenţă a fost însă uitată.
= VA URMA =
 AN V C 18
SAHASRARA
CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ
(continuare la cursul nr. 17 An V)
CONŞTIINŢA SUPRAMENTALĂ
Cu toate că activarea plenară a lui SAHASRARA ne revelează
Conştiinţa Supramentală, este totuşi foarte dificil să definim în termeni mentali
Conştiinţa Supramentală, care este aproape nonmentală şi tocmai de aceea
scapă tuturor tentativelor noastre de definire, deoarece ea este o REALITATE
ce există dincolo de cadrul tridimensional.
Chiar şi aplicarea "etichetei" de supraconştiinţă ne poate înşela căci, în
cazul Conştiinţei supramentale, nu este în realitate vorba despre o culme a conştiinţei umane ci de
o altă conştiinţă. Am putea urmări să facem anumite aproximări şi să remarcăm astfel două
aspecte distincte: cel de conştiinţă sau viziune şi cel de putere, dar făcând astfel am cădea din nou
în capcana mentalului deoarece aceste două aspecte sunt indisolubile.
Conştiinţa supramentală este în realitate o conştiinţă care poate fi totodată o viziune
divină, activă. Adeseori, chiar atunci când marii yoghini sau marii înţelepţi urmăresc sa ne
împărtăşească experienţele lor spirituale, noi putem recepta fragmentar şi difuz doar ecoul
reflexiilor lor, fiindcă pentru descrierea unor astfel de experienţe uluitoare aproape că ne-ar trebui
un alt limbaj mult mai complex şi cu totul nou.
VIZIUNEA SUPRAMENTALĂ
Această viziune este o viziune divină globală. Mentalul decupează bucăţi mici pe care le
opune unele altora: mentalul superior reuneşte totul într-un singur fascicul, dar cel mai adesea
fasciculul său se concentrează într-un singur punct astfel că atunci el vede totul din propriul său
punct de vedere. El este unitar şi, în acelaşi timp universal, însă totdeauna aceasta se realizează
prin excluderea celorlalte unghiuri de vedere sau prin anexarea lor la un alt concept.
Supramentalul nu numai că vede întreaga lume a lucrurilor, fiinţelor şi fenomenelor într-o
viziune divină, unică, care simultan leagă toate fasciculele fără a-l opune nimic, dar în plus el
vede TOTODATĂ şi punctul de vedere al fiecărui lucru, al fiecărei fiinţe şi al fiecărei forţe sau
entităţi în parte. Astfel, supramentalul constituie o rotunjire deplină a viziunii care nu este
convergentă într-un punct central, el există concomitent în miliarde de puncte. Tocmai de aceea,
Supramentalul poate fi definit drept o unică şi divină privire simultan nenumărată.
Fiinţa umană care realizează Conştiinţa Supramentală nu vede lucrurile şi fiinţele de la
acelaşi nivel, ca fiind înconjurate de jungla faptelor şi de fenomene prezente, el întotdeauna are o
viziune globală de deasupra acestora şi, totodată nu dinafară. Această viziune divină globală nu
se realizează dincolo de suprafaţa lor ci simultan există şi înglobează în acelaşi timp ceea ce se
află înăuntrul lor, privind concomitent toate aspectele din adevăratul lor centru.
Prin urmare, în absenţa trezirii plenare a lui SAHASRARA, nu putem înţelege mai nimic
despre supramental dacă nu ne vom referi în mod constant la o altă dimensiune uluitoare şi total
diferită de tot ceea ce cunoaştem în mod obişnuit. NUMAI ASTFEL putem înţelege că de fapt
aceasta este chiar viziunea înţelepciunii, pentru că atunci realizăm cu adevărat că fiecare lucru,
fiecare fiinţă, fiecare forţă subtilă sau entitate care este percepută, prin intermediul acestei viziuni
divine globale. Tinde către un absolut, pe care îl exprimă mai mult sau mai puţin greşit şi,
adeseori, chiar într-un mod pervertit. Dincolo însă de toate erorile şi perversiunile sale, fiecare se
supune unei legi intime care-l împinge către acest adevăr unic al fiinţei sale, fiindcă în realitate nu
există nimic care să nu fie unic, chiar şi când este vorba de frunzele aceluiaşi copac.
 Dacă nu am avea (fiecare dintre noi) acest absolut în centrul fiecăruia dintre noi, atunci
fără îndoială că ne-am prăbuşi. Şi tot datorită lui (acestui absolut propriul noi suntem atât de
ataşaţi de josniciile şi erorile noastre, pentru că fiecare intuim mai mult sau mai puţin adevărul
care se află în spatele lor şi care creşte în spate, ca şi cum ar fi protejat chiar de această micime şi
de toate poticnirile fiecăruia Dacă noi am intui mult mai mult şi am putea experimenta încă de la
prima încercare adevărul total, atunci este FOARTE POSIBIL că am face din el un fel de GNOM
(entitate invizibilă sau SPIRIT interior al pământului (PRITHIVI TATTVA) care se aseamănă cu
un pitic- şi trăieşte în peşteri şi grote, având imaginea noastră actuală.
Adevărul nu este doar o problemă de gândire pozitivă sau de bună purtare, chiar dacă
acestea sunt totuşi etape necesare pe calea spirituală. Adevărul este, înainte de toate, o problemă
de progres spiritual veritabil şi el implică o dezvoltare DIVINĂ şi obiectivă a fiinţei, iar noi
trebuie să fim cât mai conştienţi de faptul că adeseori creşterea noastră REALĂ este lentă şi
dificilă.
Iată cum exprimă acest adevăr yoghinul SRI AUROHINDO: "Erori, minciuni, ezitări,
suspiciuni, paşi greşiţi. Cât sunt totuşi de frumoase şi luminoase erorile tale, o, Stăpâne!
Minciunile Tale păstrează viu ADEVĂRUL; prin paşii Tăi greşiţi lumea gradat se
perfecţionează". Confruntat adeseori cu asemenea situaţii, mentalul care vede în mod îngust şi
limitat (PARŢIAL) doar suprafaţa lucrurilor, fiinţelor şi fenomenelor, ar vrea să rectifice tot ceea
ce îl depăşeşte; nu o dată el vrea să purifice totul prin vid şi să-şi reducă lumea la un adevăr
uniform, bine intenţionat şi onest. El decretează în cele mai multe cazuri. Aceasta este bine;
acesta este rău; acesta este un prieten; acesta este un duşman şi tocmai de aceea el ar vrea să
elimine toţi răii din lume, toţi perverşii, gândind, de exemplu, că ACEŞTIA sunt o calamitate
inutilă. PRIVIND doar din punctul său de vedere, el are dreptate, pentru că, prin definiţie,
mentalul este făcut pentru a fi raţional şi el, la rândul său, tinde către un absolut mental sau moral
care TOTUŞI îşi are locul şi rolul său în această creaţie. Cu toate acestea, acest absolut mental nu
reprezintă desigur, ADEVĂRUL ABSOLUT, ci numai un punct de vedere al său.
Unii vor spune atunci că parţialităţile noastre, mentalul nostru, moralele noastre sunt
totuşi instrumente indispensabile pentru conduita lumii actuale şi aceasta este şi pentru noi foarte
evident. Cu toate acestea, este TOTODATĂ necesar să ne dăm seama că într-o ANUMITĂ
ETAPĂ avem nevoie să fim parţiali, înţelegând în mod temeinic aceasta, ne vom da seama de ce
lumea devine parţială. Ar trebui, prin urmare, să nu pierdem NICIODATĂ din vedere faptul că
toate acestea sunt TREPTE şi instrumente necesare de tranziţii şi că fiecare dintre noi (care
DEVENIM CONŞTIENŢI de acest aspect) trebuie să năzuim să înlocuim CÂT MAI REPEDE
aceste umpluturi cu o conştiinţă cu adevărat divină care să fie de fapt o supremă viziune de
ansamblu şi care să reflecte puterea dumnezeiască absolută. Tocmai de aceea, marea majoritate a
oamenilor nu au aproape deloc putere fiindcă, dacă ei ar avea o mare putere, mulţi dintre ei ar
face un prăpăd teribil chiar fără să fie neapărat răuvoitori, toate acestea apărând din cauza
ignoranţei şi a viziunii lor parţiale şi limitate.
Neputinţele oamenilor ignoranţi sunt, într-un fel, neputinţe necesare. Conştiinţa
Supramentală, strâns legală de SAHASRARA, percepe simultan nu numai toate punctele de
vedere, ci şi toate forţele subtile profunde care lucrează (acţionează) prin REZONANŢĂ în
spatele fiecărui lucru şi al fiecărei fiinţe. Conştiinţa Supramentală realizează în acelaşi timp
adevărul fiecărui centru (care este PERMANENT ÎNGLOBAT în EA), fiindcă ea este o
Conştiinţă de adevăr şi fiindcă simultan ea vede tot şi totodată ea are Puterea. Pentru acela care
cu adevărat atinge Conştiinţa Supramentală, aceasta este o concordanţă evidentă. Dacă noi nu
putem deocamdată să avem această PUTERE, aceasta este pentru că încă nu am ajuns să vedem
realitatea ÎN ACEST MOD. A vedea profund şi a conştientiza cu adevărat total înseamnă totodată
în mod necesar a putea. Însă trebuie să avem totodată în vedere că PERMANENT puterea
supramentală nu se supune logicii şi moralei noastre; ea vede totdeauna extraordinar de departe în
spaţiu şi timp, chiar percepând cu anticipaţie ceea ce urmează să survină; ea nu caută să înlăture
răul pentru a salva binele şi nici nu operează MAI MEREU prin lovituri miraculoase.
Puterea Supramentală evidenţiază cât mai clar, binele de rău şi îşi îndreaptă forţa şi
lumina asupra jumătăţii de umbră pentru ca aceasta să accepte mai mult jumătatea sa de lumină.
Primul său efect imediat care apare acolo unde se îndreaptă şi se focalizează această putere
supramentală este de a face să izbucnească foarte rapid criza: cu alte cuvinte, ea pune umbra ori
întunericul faţă în faţă cu propria sa lumină. Din acest punct de vedere, ea este totdeauna un
formidabil ferment evolutiv şi un inestimabil catalizator spiritual.
Aceste relatări fundamentale, odată asimilate de aceia cu adevărat capabili să realizeze
acest lucru, oferă o ilustrare practică a acestei viziuni divine globale, chiar dacă ele sunt o
traducere într-o oarecare măsură mentală ale unei REALITĂŢI supramentale. Pentru unii, aceste
relatări pot să pară derutante, deoarece ele nu ţin aproape deloc cont de punctele de vedere şi de
modalităţile care fac uşor de înţeles un anumit mod de gândire. Aşa cum fiecare ne putem da
seama, este foarte uşor să fii plin de prejudecăţi şi doctrinar. Viziunea supramentală odată atinsă,
ea ne permite practic să asimilăm simultan toate unghiurile şi toate punctele de vedere pentru a
extrage adevărul profund şi ULTIM. Fără a impune niciodată propriul său punct de vedere (la
prima vedere, cel care atinge viziunea supramentală nu mai are nici un PUNCT DE VEDERE
sau, mai bine zis, el le are SIMULTAN, pe toate. Astfel, el poate să le arate CELOR CU
ADEVĂRAT CAPABILI SĂ-L ÎNŢELEAGĂ cum este fiecare adevăr incomplet şi în ce direcţie
poate fi el lărgit, împreună cu MODALITĂŢILE care fac posibilă această EXPANSIUNE.
Viziunea Supramentală nu opune niciodată un adevăr altuia pentru a vedea care dintre ele
ţine piept celuilalt pentru a supravieţui, el completează cel mai adesea un adevăr cu un alt adevăr
în lumina ADEVĂRULUI în care toate celelalte nu sunt decât aspecte. Viziunea Supramentală ne
revelează că este necesară o gândire suficient de expansionată şi măreaţă pentru a putea conţine
simultan propriile sale contrarii. Unii yoghini numesc aceasta "a gândi divin şi sferic".
Atunci când conştiinţa noastră va fi suficient de pură şi evoluată spiritual, vom avea
adeseori sentimentul că suntem înspăimântător de dogmatici şi sistematici atunci când ne
raportăm sau vorbim despre o fiinţă umană care a atins cu adevărat Viziunea Supramentală,
aceasta fără îndoială şi datorită lipsurilor limbajului nostru care ne îndreaptă preponderent atenţia
asupra unui punct mai mult decât asupra altuia, dând astfel naştere unor umbre, în timp ce fiinţa
umană în cauză a îmbrăţişat şi în continuare îmbrăţişează totul în viziunea sa.
Aceasta, evident, nu survine datorită unui anume fel de toleranţă, care este un înlocuitor
mental al Unităţii ci printr-o viziune sublimă, nedivizată, care este un mod real una cu fiecare
lucru şi cu fiecare fiinţă, existând simultan şi înglobând în ea centrul lucrului Său, centrul fiinţei
respective. Aceasta este de altfel însăşi viziunea IUBIRII SUPREME. Această viziune divină,
nedivizată este atât de reală încât pentru acela care cu adevărat atinge Conştiinţă Supramentală
este schimbată chiar şi aparenta lunii fizice sau mai degrabă, putem spune că ea nu este
schimbată, ci că ACUM lumea fizică apare aşa cum ea este de fapt pentru DUMNEZEU. Iluzia
optică separatoare în care am trăit până atunci dispare şi întregul (TOTUL lui DUMNEZEU) ne
apare acum nedivizat. Lumea nu mai este ATUNCI aşa cum, datorită viziunii noastre parţiale, o
vedem acum. Pentru înţelegerea supramentală SFERICĂ, nimic nu este într-adevăr "sfârşit",
separat.
În mod fundamental, noi avem ATUNCI o trăire grandioasă, extatică şi inefabilă că
TOTUL se află şi se oglindeşte PERMANENT în fiecare PARTE (lucru, fiinţă, fenomen şi că
fiecare PARTE (lucru, fiinţă, fenomen) este permanent integrată în TOT; atunci, pentru noi, nu
mai există pereţi sau hotare care să limiteze ci apare şi persistă o înţelegere oceanică, beatifică,
tainică şi subtilă în care fiecare cunoaştere senzorială particulară sau fiecare senzaţie a uneia
dintre PĂRŢI se reflectă în TOT întocmai ca o undă şi este conştientizată ca o misterioasă
mişcare sau, analogic vorbind, ca o pulbere, ori ca o picătură care, totuşi, simultan concentrează
în ea oceanul întreg sau TOTUL din care face PARTE şi este totodată inseparabilă de ocean.
Atunci totul ne apare ca şi cum privirea plenar transfiguratoare a DIVINULUI poet sau a
artistului plin de har ar fi înlocuit viziunea parţială, banală, ternă care nu percepe mai nimic
deosebit.
În cazul Viziunii Supramentale, ceea ce este cu adevărat uluitor pentru noi este că această
viziune profund spiritualizată şi glorificată ne face să ne simţim ca şi cum, într-adevăr, noi
participăm la viziunea extatică a Poetului Divin Suprem, care ne dăruie întreaga vedere a
Adevărului sau şi a invenţiilor Sale în prefigurarea Universului, făcută de El. Totodată, Conştiinţa
Supramentală ne permite să avem acces la viziunea SFERICĂ reală a fiecărui lucru sau a fiecărei
fiinţe din MACROCOSMOS. Această viziune divină ne permite să trăim totul cu o intensitate
fără limite şi ea face din tot ceea ce vedem ATUNCI revelaţia extatică a unei măreţii a calităţii,
ideii, formei şi culorii. Ochiul fizic însuşi conţine un aspect mental şi o anumită formă de
conştiinţă care vede nu numai înfăţişarea fizică a obiectelor, fiinţelor şi fenomenelor ci şi sufletul
calităţii din ele, vibraţia tainică a energiei subtile din ele, lumina lor secretă alcătuită din curenţi
subtili coloraţi, forţa subtilă predominantă, substanţa spirituală misterioasă din care sunt făcute
obiectele şi fiinţele.
În acelaşi timp, apare şi o extraordinară transformare subtilă care ne permite să vedem
într-un anume fel în cea de a patra dimensiune, care este caracterizată de o anume interiorizare.
Atunci vedem nu numai suprafeţele şi formele exterioare, ci şi energiile subtile secrete care, clipă
de clipă, prin REZONANŢĂ creează şi însufleţesc forma şi se întind subtil în jurul ei ca AURĂ
SUBTILĂ. Fiinţa sau obiectul material devin ATUNCI diferite faţă de tot ceea ce vedem şi
conştientizăm acum. Atunci pentru noi nu mai există un obiect separat sau o anumită fiinţă care
se distinge, pe un anumit fond, în mijlocul câmpului nostru vizual, de restul Naturii, ci acel obiect
sau fiinţă ne apare ca o parte inseparabilă a unităţii totale, revelându-ni-se într-un mod subtil şi
inefabil ca o expresie a unităţii a tot ceea ce vedem şi percepem în jur.
Această divină unitate inefabilă este expresia identităţii Eternului sau, cu alte cuvinte,
însăşi oglindirea Unităţii Spiritului. Pentru viziunea supramentală ("SFERICĂ"), lumea
materială, spaţiul, fiinţele şi obiectele materiale încetează să mai fie materiale în sensul în care ele
ne sunt evidenţiate acum din starea obişnuită) preponderent prin mărturia adusă doar de organele
noastre fizice limitate. În cazul viziunii supramentale, fiinţele şi obiectele ne vor apare ca fiind
manifestarea spiritului lui DUMNEZEU şi ele sunt văzute ATUNCI ea fiind spiritul însuşi într-o
formă a lui însuşi şi într-o extindere conştientă. Aceasta este cu adevărat o viziune divină globală,
care este asimilată cu viziunea unităţii nedivizate şi este de asemenea, considerată de marii
yoghini ca fiind viziunea eternităţii.
Viziunea supramentală ne evidenţiază totodată cucerirea timpului. Dacă în cazul trezirii
conştiinţei mentalului superior aceasta cuprinde şi vede extinderile vaste ale spaţiului şi timpului,
apariţia (trezirea) conştiinţe supramentale înglobează şi acoperă în totalitate cele trei dimensiuni
ale timpului. Viziunea Supramentală leagă fulgerător trecutul prezentul şi viitorul iar conexiunile
lor inseparabile, puse cap la cap, ni se înfăţişează într-o singură imagine a cunoaşterii continue.
Aici am putea face o comparaţie foarte interesantă cu faimoasa teorie a relativităţii a lui Einstein.
În cazul acesteia, cu cât ne apropiem mai mult de viteza luminii, cu atât timpul tinde să se
încetinească iar lungimile ajung să se scurteze. În momentul atingerii vitezei luminii, ceasurile
noastre se opresc iar unităţile de lungime se contractă considerabil. Conştiinţă Supramentală, care
este Lumina însăşi, înseamnă de asemenea, cucerirea timpului, între lumina fizicienilor şi lumina
subtilă a clarvăzătorului, diferenţa este mai mică decât am putea crede.
Pentru cel care a atins Conştiinţa Supramentală, timpul este un singur corp, iar spaţiul
ajunge să fie precum o carte unică. Conştiinţa, în cazul Viziunii Supramentale, nu mai este
precum un obturator de aparat foto care avea nevoie să fie îngust fiindcă fără această îngustime ar
fi explodat; ACUM conştiinţa este precum o mare Privire liniştită şi ea ne apare "ca un ochi
atotcuprinzător desfăşurat în cer", spune RIG VEDA (1. l 7.21).
Conştiinţa individuală obişnuită este precum o axă iar totul se învârte în jurul ei. Dacă axa
se mişcă, atunci aproape că ne simţim pierduţi. Conştiinţa individuală obişnuită este precum o
axă mai mare sau mai mică, uneori chiar foarte mică, înfiptă în timp şi totul se roteşte în jurul ei.
Ea se întinde până mai aproape sau până mai departe, ea este mai mult sau mai puţin înaltă, mai
mult sau mai puţin puternică, dar totul se învârte în jurul axei.
În cazul Viziunii Supramentale nu mai există axă - fiindcă aceasta (axa) a plecat, şi-a luat
zborul. Conştiinţă Supramentală poate merge spre nord sau spre sud şi spre est ori spre vest; ea
poate merge fulgerător înainte sau înapoi sau, cu alte cuvinte, INSTANTANEU ea poate merge
nu contează unde, în cazul Conştiinţei Supramentale nu mai există axa.
Ne este dificil măcar să ne imaginăm cum poate fi viziunea acestui individ universal şi am
fi tentaţi să gândim, din punctul nostru mental de vedere, că o cunoaştere totală a celor trei
dimensiuni ale timpului suprimă imediat orice surpriză a existenţei. Aceasta înseamnă însă să
aplicăm Conştiinţei Supramentale norme şi reacţii care aparţin numai mentalului. Modul de a
vedea şi de a trăi lumea este total diferit în cazul Viziunii Supramentale. Conştiinţa Supramentală
nu este aplecată cu anxietate asupra viitorului aşa cum adeseori noi suntem aplecaţi; în cazul ei,
totul este simultan acolo sub ochii săi, fiindcă ACUM ea trăieşte divin în timp. Fiecare secundă a
timpului este pentru ea un absolut ce îi apare ca fiind o plenitudine la fel de totală ca şi toate
mileniile puse cap la cap. Ea este, chiar, perfecţiunea desăvârşită a timpului. În viaţa obişnuită cel
mai adesea noi nu suntem niciodată capabili să trăim doar în clipa prezentă. În general noi suntem
proiectaţi înainte sau suntem traşi înapoi de către speranţă sau de către regrete, pentru că pentru
noi clipa nu este niciodată ceea ce ea ÎN REALITATE este. Pentru că ei îi lipseşte întotdeauna
ceva. Pentru noi clipa este teribil de goală, în timp ce pentru Conştiinţa Supramentală fiecare
lucru sau fiinţă este, în fiecare moment, pe deplin EXACT ceea ce trebuie să fie şi aşa cum
trebuie să fie. Pentru Conştiinţa Supramentală, clipa este o beatitudine constantă. Inalterabilă.
Pentru Conştiinţa Supramentală, fiecare secvenţă, fiecare imagine a marelui Film
MACROCOSMIC este plină de toate imaginile pe care ea le precede şi ea cuprinde toate
imaginile care urmează, ea nu greşeşte nici prin absenţa viitorului şi nici prin dispariţia trecutului.
Definirea stării de Conştiinţă Supramentală este realizată astfel: "Această bucurie uriaşă în mod
absolut largă şi plină, fără lacune" spune RIG VEDA (vezi 62. 9), "această beatitudine mereu
reînnoită şi fără nici o spărtură", spune la rândul său yoghinul SRI AURIOBINDO. Cu toate
acestea, pe când pentru cei puţini Conştiinţa Supramentală este perfecţiunea divină desăvârşită, a
spaţiului şi a timpului; noi, cei care ne aflăm în starea obişnuită de conştiinţă, suntem mereu în
căutare de fiinţe noi, de obiecte noi, fiindcă fiecărui lucru sau fiinţă îi lipsesc toate celelalte
lucruri sau fiinţe care sunt diferite de el sau de ea; obiectele noastre şi fiinţele noastre sunt ca şi
minutele noastre, goale, în timp ce pentru Conştiinţa Supramentală fiecare fiinţă, fiecare obiect,
fiecare fenomen pe care-l atinge, este tot atât de plin de totalitate şi de infinit întocmai precum
viziunea imensităţilor sau precum suma tuturor obiectelor şi fiinţelor posibile.
Pentru cel care a atins Conştiinţa Supramentală, Absolutul este pretutindeni şi pentru el
fiecare finit este ocazia unei dilatări către infinit.
= VA URMA =
 AN V C 19
SAHASRARA
CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ
VIZIUNEA SUPRAMENTALĂ
(continuare la cursul nr. 18 an V)

Pentru el (şi NUMAI PENTRU EL) aceasta este o uimire beatifică

mereu reînnoită, care nu vine din surpriză ci din descoperirea acestei infinităţi
eterne, a acestui Absolut atemporal prezent în fiecare lucru şi în fiecare fiinţă ce
există în Spaţiu şi care i se dezvăluie de asemenea în fiecare fracţiune a
timpului. Aceasta este de fapt plenitudinea perfectă a vieţii, căci viaţa noastră
finită, temporală, nu este completă, deoarece ea are totdeauna o lipsă teribilă;
noi suntem obligaţi sau să renunţăm la temporal pentru a descoperi atemporalul, sau trebuie să
renunţăm la dorul nostru de Infinitate pentru a ne bucura anemic şi parţial de finit. Toate acestea
noi le trăim parţial în timp ce în etapa plenitudinii supramentale, datorită transfigurării divine
perfecte, aceasta ne face să descoperim permanent infinitul în finit şi atemporalul în temporal.
Fiinţa umană trăieşte atunci spontan şi instantaneu minutul, fiecare secundă, fiecare obiect,
fiecare fiinţă, fiecare fenomen şi ei i se dezvăluie imensitatea care conţine ÎN
SIMULTANEITATE toate minutele, toate obiectele şi toate fiinţele. Graţie plenitudinii
supramentale, ea realizează abia atunci că acestea sunt două moduri simultane de a trăi şi de a
vedea aceeaşi realitate.
Conştiinţă Supramentală nu se plasează doar pe o poziţie cosmică, ci pe o poziţie
transcendentală şi preponderent MACROCOSMICĂ, care ne permite să realizăm că cele două
(poziţia cosmică şi poziţia MACROCOSMICĂ) nu se contrazic. Fiinţa umană descoperă astfel că
cele două poziţii nu se contrazic şi mai mult decât atât ea conştientizează că simultaneitatea lor
este cheia vieţii adevărate. Plenitudinea supramentală ne revelează că viaţa noastră nu suferă
numai datorită obiectelor sale găunoase şi a minutelor sale ciopârţite, ci şi datorită lipsei sale de
repaus şi de durabilitate. Toate religiile, toate căile spirituale autentice au apărut din această
nevoie fundamentală a omului de a găsi o OAZĂ care să permită atingerea permanenţei sau, cu
alte cuvinte, a unui loc de refugiu şi pace deplină care să existe în afara acestui aparent haos al
lumii, dincolo de aceasta impermanenţă şi de toate aceste suferinţe, permiţându-i să fie infinit de
mult în afara acestei lumi şi pe deplin protejat.
Atingând plenitudinea supramentală în cursul căutării noastre, noi intrăm într-o linişte
divină, extraordinară şi realizăm deodată că existăm într-o întindere fără limite ce se află în afara
lumii şi atunci îi spunem DUMNEZEU, îi spunem ABSOLUT, SAMADHI, NIRVANA şi atunci
ne dăm seama că etichetele contează mai puţin, fiindcă de fapt noi am atins astfel marea
Eliberare. Aceasta este pentru noi experienţa divină de bază. Oricât de puţin ne-am apropia de
această mare linişte divină, pentru noi ATUNCI totul se schimbă, fiindcă PERMANENT ea este
Certitudinea deplină, Pacea extatică şi, analogic vorbind, noi ne simţim întocmai ca un naufragiat
care tocmai a atins ţărmul. În viaţă, cel mai adesea totul ni se scurge printre degete, numai acest
ţărm este PERMANENT şi el nu dispare niciodată. Tocmai de aceea se spune că împărăţia lui
Dumnezeu nu aparţine acestei lumi. Experienţa divină a unor mari yoghini a început de asemenea
cu SAMADHI şi s-a terminat în plenitudinea lumii. La prima vedere există aici o contradicţie
fundamentală pe care este importam să o înţelegem, dacă vrem să cunoaştem secretul practic al
vieţii adevărate.
Mentalul şi chiar mentalul superior al profeţilor este legat iremediabil de dualităţi
(dualităţile din interiorul Unităţii); dacă Dumnezeu nu este jos, El este sus, dacă ceva este alb,
atunci el nu este deloc negru. Pentru experienţa supramentală totul este DEPLIN şi rotund,
fiindcă totul este întotdeauna da şi nu în acelaşi timp. cei doi poli ai tuturor lucrurilor şi fiinţelor
se întrepătrund permanent într-o altă "dimensiune" misterioasă (acestea sunt de fapt "spaţiile
secrete dinăuntru" despre care vorbesc RISHI-i vedici. 11.4.9).
Fiinţa umană care atinge plenitudinea stării Supramentale realizează că transcendentul nu
este undeva în afara lumii; El este simultan pretutindeni aici, fiind totodată în acelaşi timp total
înăuntru şi total în afară. În acelaşi fel, conştiinţa supramentală este simultan total în lume şi
totodată ea există total în afara lumii, ea este în Liniştea eternă ce persistă nealterată în mijlocul
tuturor zgomotelor; ea este aşezată pe o stâncă de neclintit şi în acelaşi timp se află şi în mijlocul
curentului. Tocmai de aceea ea poate să se bucure cu adevărat plenar de viaţă, deoarece totodată
ea este stăpâna vieţii.
Pentru toţi ceilalţi care nu au atins starea de Conştiinţă Supramentală, dacă existăm cu
totul doar în mijlocul curentului vieţii, pentru noi nu există pace deplină sau control perfect,
fiindcă cel mai adesea suntem purtaţi ca un pai de un râu tumultuos.
Este fără îndoială posibil să intuim într-o oarecare măsură această experienţă
Supramentală dacă ne raportăm cu detaşare chiar şi la primele noastre experienţe spirituale care
ne apar la începutul practicii YOGA. În unele situaţii ne dăm seama foarte repede că este
suficient doar să facem un pas înapoi în propria noastră conştiinţă efectuând astfel o anumită
mişcare de retragere către ESENŢA ULTIMĂ a fiinţei noastre şi fulgerător vom avea revelaţia că
intrăm într-o misterioasă întindere de linişte divină aflată undeva parcă în spate. Atunci ne simţim
ca şi cum ar exista o anumită parte a fiinţei noastre care are privirea aţintită către un mare Pol
Nord, în întregime alb. Atunci, pentru noi, vacarmul este acolo, dar rămâne afară, împreună cu
suferinţele şi problemele pe care le avem. În acel moment de iluminare, noi realizăm că este
suficient să reuşim o fulgerătoare mişcare de RETRAGERE interioară, pentru a trece instantaneu
un fel de prag, CARE NE PERMITE dintr-o dată să ne găsim în afară (şi simultan înăuntrul,
parcă la mii de kilometri distanţă şi ATUNCI pentru noi nimic nu mai contează deoarece ACUM
suntem pe zăpezile pure ale adevărului. Experienţa aceasta se repetă până când realizăm măiestria
prin atingerea unei asemenea abilităţi, dacă putem spune aşa, că în mijlocul celor mai
acaparatoare activităţi - atunci când ne aflăm pe stradă, când discutăm, când muncim, când facem
dragoste - să putem instantaneu plonja înăuntru şi simultan în afară) şi atunci pentru noi nimic
altceva să nu mai existe, fie chiar şi pentru o fracţiune de secundă.
Realizând din ce în ce mai des şi din ce în ce mai mult această stare Supramentală, noi
începem atunci să cunoaştem Pacea divină, descoperim că avem un Refugiu neclintit pretutindeni
în toate circumstanţele şi atunci înţelegem din ce în ce mai tangibil de fapt că Liniştea supremă
nu este numai înăuntru, în sine, ci ea este pretutindeni ca şi cum de fapt ea ar fi substanţa
profundă şi de bază a Universului, ca şi cum fiecare lucru sau fiinţă s-ar reliefa pe acest fundal,
venind de fapt de acolo şi întorcându-se tot acolo. Această experienţă este precum un tărâm de
blândeţe nesfârşită se află în adâncul tuturor lucrurilor şi fiinţelor, precum o învăluitoare mantie
extatică de catifea. Această linişte divină nu este deloc vidă, fiindcă în realitate ea este un Plin
absolut, dar fără nimic înăuntru, sau altfel spus ea este un Plin care conţine esenţa a tot ceea ce ar
putea exista, chiar înaintea secundei în care se vor naşte toate lucrurile şi fiinţele- deşi ele nu sunt
acolo totuşi ele sunt acolo toate, precum un cântec care încă n-a fost cântat. Fiind cu adevărat
acolo simultan înăuntru şi în afară, noi ne simţim PERMANENT EXTAZIAŢI şi extraordinar de
în siguranţă. Aceasta este o primă reflexie a Transcendentului. La limita extremă, ne cufundăm în
SAMADHI şi ATUNCI nu mai există nimic pentru noi decât această Liniştea Divină .
Pentru Supramental, nu mai există "trecere", nu mai există "prag" de depăşit, nu se mai
trece dintr-o stare în alta, de la linişte la vacarm, dinăuntru în afară, de la Divin la ne-divin - cele
două aspecte sunt ATUNCI contopite într-o experienţă unică: Liniştea Divină care este în afară a
tot şi Devenirea care curge pretutindeni: una nu o neagă pe cealaltă şi una nu poate exista fără
cealaltă. Căci, dacă Liniştea Supremă n-ar putea conţine contrariul Liniştii, nu ar fi un Infinit. Şi
dacă Liniştea Divină n-ar putea fi totodată cu totul în afara a ceea ce pare a fi opusul său, ar fi
prizoniera acestui opus.
Pentru fiinţa umană cu SAHASRARA plenar dinamizată, împărăţia lui Dumnezeu este
simultan în această lume şi totodată nu este a acestei lumi. Întregul secret stă în reunirea acestor
două experienţe într-unu singură. Infinitul în finit, atemporalul în temporal, transcendentul în
imanent. Atunci noi dobândim Pacea profundă în acţiune şi Bucuria nepieritoare a tuturor
atitudinilor.
Yoghinul SRI AUROBINDO exprimă astfel acest adevăr: "Profund liniştit şi adânc
precum marea, el surâde în val; Universal, el este totul - transcendent, nu este nimeni".
Conştiinţa Supramentală repetă misterul unei mari Lumini Divine liniştite care, într-o zi
din afara timpului, a vrut să se vadă temporal, succesiv, din mii şi mii de puncte de vedere, şi
care, cu toate acestea, nu încetează să fie unică şi rotundă pe deplin, rămânând simultan conţinută
cu totul în sine, într-o clipă eternă. Evoluţia spirituala nu are alt scop decât regăsirea şi revelarea
în întregime, jos, a totalităţii de sus; aceasta implică de a descoperi pe pământ, în mijlocul
dualităţilor şi a celor mai acute contradicţii, unitatea supremă, infinitudinea supremă. Bucuria
supremă ANANDA. Pentru, a descoperi FIECARE PRIN EXPERIENŢĂ DIRECTĂ acest secret
am fost şi suntem (mai mult sau mai puţin) traşi în jos de fiecare dată când am făcut sau facem un
pas către în sus.
Spiritualişti resping în general puterea pe care o consideră o armă nedemnă de căutătorul
adevărului; dar nu aceasta este părerea unor mari yoghini, pentru care, dimpotrivă, conceptul de
Putere sau, cu alte cuvinte, SHAKTI, este o cheie foarte importantă a sistemului HATHA YOGA,
deoarece fiecare dintre noi ştie că fără o mare putere (SHAKTI) nu se poate transforma nimic. "Îl
ador de Dumnezeu Focul cel Puternic, nu pe un Dumnezeu Visul", spune yoghinul SRI
AUROBINDO în "SAVITRI" ."Un foc puternic trebuie să crească pentru a face Eternitatea să
coboare în Timp. Şi aceasta trebuie să fie pentru a face bucuria corpului tot atât de vie ca şi aceea
a sufletului".
Pentru marii yoghini ai Orientului este evident că spiritul moral sau religios greşeşte
atunci când condamnă Puterea în sine, ca pe ceva care nu trebuie să fie nici acceptat, nici căutat,
sub pretextul că ea este în mod natural corupătoare şi rea. În cea mai mare parte a cazurilor,
această opinie pare justificată, aparent, dar aceasta nu o poate face să fie mai mult decât o
prejudecată cu totul oarbă şi iraţională. Oricât de coruptă, corupătoare şi greşit folosită ar fi ceea
ce se întâmplă de altfel şi cu iubirea şi chiar cu Cunoaşterea). Puterea (SHAKTI) este un aspect
divin care FĂRĂ ÎNDOIALĂ a fost adusă şi lăsată aici jos pentru a fi folosită atunci când este
cazul, în mod divin.
SHAKTI - Voinţă, Putere - este motorul tuturor lumilor, fie că este vorba de forţa
cunoaşterii, de forţa Iubirii, de forţa vieţii, de forţa de acţiune sau de forţa corpului originea
ultimă a forţei este întotdeauna spirituală şi caracterul ei este divin. Ceea ce trebuie totdeauna să
respingem (şi chiar să împiedicăm) este folosirea ei de către bruta, omul sau titanul acestei lumi a
ignoranţei. Noi trebuie să acţionăm astfel pentru a deschide calea unei acţiuni mai înalte şi
naturale (chiar dacă ea încă pare supranormală pentru noi), unei acţiuni care trebuie să fie
permanent ghidată de o conştiinţă interioară pusă la unison cu Infinitul şi cu Eternul. YOGA în
integralitatea sa nu poate respinge în totalitate operele Vieţii, mulţumindu-se numai cu o
experienţă interioară; ea trebuie tocmai de a ceea să meargă înăuntru pentru a transforma ceea ce
este în afară. Atest aspect de "forţă" sau "putere' (SHAKTI) a conştiinţei este cel pe care India l-a
reprezentat în mod sugestiv prin imaginea Mamei Eterne. Fără conştiinţă nu există Forţă, dar fără
Forţă (SHAKTI) nu există Creaţie. "SHIVA (SUPREMUL ABSOLUT) FĂRĂ SHAKTI
(FORŢA) ESTE SHAVA (CADAVRU)", spun textele secrete Tantrice. El (+) şi Ea (-), cei doi
într-unul, sunt inseparabili. Toată această lume marcată este de fapt numai El (+) şi Ea (-) spune
SRI AUROBINDO în SAVITRI. Şi, privind din acest punct de vedere, toată evoluţia este de fapt
istoria Ei (-)care îl regăseşte pe El (+) şi apoi vrea să-L încarneze pretutindeni.
Aici nu este niciodată vorba de a respinge pe unul în favoarea celuilalt - fiindcă de fapt
fără El (+) noi suntem prizonieri ai unei Forţe oarbe, iar fără Ea (-) noi suntem prizonieri ai unui
val înmărmurit - ci de a îi uni pe unul (+) cu celălalt (-) într-o lume desăvârşită. "Cei care sunt
ghidaţi numai de ignoranţă intră într-un întuneric în care ei sunt precum orbii, dar luaţi aminte
căci într-un întuneric şi mai mare intră cei care caută numai cunoaşterea", spune, pentru cei
capabili să înţeleagă, ISHA UPANISHAD
Supramentalul este înainte de toate o putere: el este, pentru cel care îl descoperă, o putere
formidabilă. În fond Supramentalul este puterea directă a Spiritului în materie. Orice conştiinţă
este de fapt o putere, orice cunoaştere ESTE PUTERE şi, cu cât ne elevăm mai mult conştiinţa,
cu atât puterea noastră este mai deplină, dar nu atât de mult ATUNCI noi ne depărtăm de pământ
în acelaşi timp; de îndată ce noi vom vrea să ne folosim puterea supramentală, de exemplu, în
activităţile acestei lumi, va trebui implicit să ne coborâm (proiectăm) conştiinţa din plan în plan şi
să acţionăm astfel cu ea, ca putere- (SHAKTI), ca să fie înfrânte (OPRITE) determinismele
tuturor planurilor intermediare, înainte de a alunge jos, în Materie. La capătul drumului, din
această putere (SHAKTI) nu mai rămâne decât o reflexie mentală, îngreunată şi întunecată, care
trebuie să lupte cu anumite determinisme din ce în ce mai rebele şi mai greoaie. Realizând
aceasta, putem înţelege de ce spiritualişti FĂRĂ PUTERE (SHAKTI) nu au putut niciodată să
transforme (în mod eficient) viaţa.
Supramentalul este Conştiinţă - Forţa supremă aflată în inima Materiei, fără intermediar.
Supramentalul este "Soarele în întuneric" despre care vorbeşte VEDA. El este locul în care
Înaltul (Susul) şi Josul se întâlnesc direct. Pentru cel care înţelege această taină este evident că
Supramentalul poate transforma RAPID DEFINITIV totul. Cu ajutorul Supramentalului este
posibilă o adevărată transformare a conştiinţei care ne va permite într-adevăr să transformăm
toate condiţiile fizice ale acestei lumi pentru, a face din ea o creaţie în întregime nouă şi
paradisiacă.
Trebuie de asemenea sa realizăm că puterea Supramentală nu operează numai prin
miracole şi nici prin violenţă; noţiunea de miracol este într-o anumită măsură chiar absurdă,
pentru yoghinul avansat sau pentru înţelept. De fapt pentru cel iniţiat pentru veritabilul
cunoscător nu există niciodată miracole, pentru el nu există decât fenomene de rezonanţă cu
anumite energii subtile ale căror procese (cauze) le ignorăm sau încă nu le înţelegem. Pentru cel
care vede (clarvăzător), pentru yoghinul avansat, în toate aceste situaţii este vorba doar de
intervenţia eficientă a determinismului unui plan superior în determinismul unui plan inferior.
Mentalul poate să apară drept un mare miracol pentru determinismul omizii dar noi ştim foarte
bine că miracolele noastre mentale se supun toate unor procese de REZONANŢĂ cu energii
subtile mentale din MACROCOSMOS. La fel stau lucrurile cu Supramentalul, el nu contrazice
deloc legile, ci pur şi simplu trece deasupra acestora (sau altfel spus înăuntrul, la un nivel la care
ele FULGERĂTOR nu mai există, aşa cum legile omizii nu mai există pentru om.
Să explicăm acum mai clar această afirmaţie: OBIŞNUINŢA sau OBIŞNUIREA noastră
cu anumite frecvenţe de vibraţie care corespund anumitor energii subtile pe care le acumulăm
preponderent în fiinţă (MICROCOSMOSUL) noastră sfârşesc prin a ne da (datorită unui SUI
GENERIS proces de "COAGULARE") o structură aparent stabilă; şi atunci, datorită
CONDIŢIONĂRII NOASTRE, spunem că ne supunem legii naturii noastre, dar această aşa-zisă
lege nu este mai ineluctabilă decât faptul de a trece, mai degrabă, pe o anumită stradă, decât pe
alta, pentru a merge acasă; acestea sunt doar obişnuinţe care evidenţiază PREPONDERENŢA
ANUMITOR FENOMENE DE REZONANŢĂ şi faptul că PREFERĂM anumite FRECVENŢE
DE VIBRAŢIE ale unui anumit PLAN.
La fel stau lucrurile şi cu întregul MACROCOSMOS, toate legile noastre fizice, aşa-zis
ineluctabile, sunt în mod asemănător obişnuinţe DE REZONANŢĂ coagulate (datorită cărora noi
recurgem la ANUMITE FRECVENŢE DE VIBRAŢIEI care nu au nimic ineluctabil în ele şi
absolut toate se pot MODIFICA la fel de uşor ca şi atunci când schimbăm drumul sau, cu alte
cuvinte, de îndată ce ne modificăm (transformăm) conştiinţa. O lege obişnuită este pentru noi
numai un echilibru stabilit de către Natură.
Respectiva lege este numai o modalitate de stabilizare a forţelor. O asemenea LEGE este
precum un ogor în care Natura s-a obişnuit să lucreze pentru a obţine anumite rezultate. Dacă ne
transformam cu adevărat conştiinţă în sensul modificării obişnuinţelor noastre de REZONANŢĂ,
ogorul nostru se transformă de asemenea, în mod necesar.
Aceste "transformări ale "ogorului" au jalonat toată Istoria noastră evolutivă, începând cu
apariţia Vieţii în Materie, care a modificat "ogorul material"; apoi a urmat apariţia Mentalului în
viaţă care a modificat, de asemenea, "ogorul" vital şi material. Supramentalul este o a treia
transformare fundamentală de "ogor", care va modifica fundamental Mentalul, Viaţa şi Materia.
Această transformare care a început deja, este uşor realizabilă prin YOGA şi experienţa ei este în
curs de desfăşurare. În mod fundamental, procesul de transformare Supramentală constă în
trezirea şi eliberarea deplină a conştiinţei care este conţinută în fiecare element. Acest proces de
transformare nu răstoarnă deloc ordinea universului şi nu acţionează violent ci doar îşi aplică
puterea sa asupra întunericului determinându-l ca prin FISIUNE, TRANSMUTAT1E ŞI
SUBLIMARE, el să ne dea propria sa lumină divină pe care o conţine în stare potenţială. "El a
despicat atunci întunericul ca pe o piele de animal pentru ca să întindă pământul nostru sub
soarele său" indică în mod semnificativ RIG VEDA (V.85.1.).
Deoarece conştiinţă divină, solară, este simultan prezentă pretutindeni, lumea şi fiecare
atom al lumii sunt divine Stăpânul întregului MACROCOSMOS (DUMNEZEU) este de
asemenea Unicul conştient care se află (există în toate lucrurile inconştiente despre care se
vorbeşte în RIG-VEDA. Materia, la rândul său, nu este o substanţă brută, incapabilă de
transformare altfel decât prin violenţa mâinilor sau a capului nostru care n-au dat naştere la nimic
altceva decât la monştrii. Materia este o substanţă divină, care poate "răspunde" în loc de a se
opune, ea se poate de asemenea transforma în loc să se antreneze în vechea ei obişnuinţă de
gravitaţie descendentă şi dezintegrare. Datorită ignoranţei şi inerţiei ce predomină pe planeta
noastră (PĂMÂNT) divinitatea materiei este mult umbrită şi adormită; ea este somnambulă aşa
cum spun marii yoghini şi se aseamănă cu un soare pierdut sau "ascuns" cum spune VEDA:
"Inconştientul este semnul supraconştientului".
Inconştienţa aparentă a universului material conţine simultan în sine, însă nedesluşit tot
ceea ce este revelat veşnic în Supraconştientul luminos. Supramentalul se va folosi deci de
lumina sa pentru a trezi lumina corespondentă - aceeaşi lumină divină care există în Materie.
Adevărul de sus va trezi un adevăr jos, căci legea este întotdeauna aceeaşi; doar ceva
asemănător poate acţiona asupra perechii sale; pentru aceasta este necesară cea care se află cel
mai sus pentru a elibera puterea care se află cel mai jos. Ce este deci această putere? Orice
concentrare mentală degajă, datorită proceselor de TRANSMUTAŢIE şi SUBLIMARE
declanşate, o căldură subtilă, bine cunoscută de toţi cei care au practicat sau practică oricât de
puţin disciplinile yoghine (TAPASYA sau disciplina yoghină înseamnă, deloc ÎNTÂMPLĂTOR,
"ceea ce produce căldură"); puterea Supramentală care apare şi se dezvoltă atunci este o căldură
de acest gen şi această CĂLDURĂ este în mod nebănuit infinit mai intensă, în celulele corpului.
= VA URMA =

AN V C 20
SAHASRARA
CONŞTIINŢA DUMNEZEIASCĂ SUPREMĂ
VIZIUNEA SUPRAMENTALĂ
(continuare la cursul nr. 19 AN V)

Această este căldură degajată de trezirea conştiinţei-forţă în Materie şi

ea este asemenea intens resimţită în cazul TRANSMUTĂRII şi SUBLIMĂRII
potenţialului sexual. Atunci totul se petrece ca şi cum viaţa noastră mentală ar
fi fost făcută din argint. În timp ce viaţa noastră supramentală este făcută din
aur. Atunci totul se desfăşoară ca şi cum viaţa noastră mentală ar fi o SUI
GENERIS (în felul său) vibraţie de argint, nu neapărat rece ci pur şi simplu
precum o lumină, o lumină care merge până pe culmi, o lumină cu totul pură, pură şi intensă, dar
totodată există în cealaltă (în starea noastră supramentală), o bogăţie şi o putere asociată cu o
căldură care o face să fie net diferită.
Această căldură se află la baza tuturor transmutărilor supramentale. De fapt, căldura
degajată de arderi sau de alte reacţii chimice, fără a mai vorbi despre energia incomparabil mai
mare, eliberată de fuziunile sau fisiunile nucleare, nu este altceva decât expresia fizică a unui
fenomen spiritual fundamental, pe care înţelepţii vedici îi cunoşteau foarte bine şi îl numeau
AGNI, Focul spiritual din Materie: "Celelalte flăcări sunt numai ramuri ale trunchiului tău, o.
Focule! O, AGNI, tu care eşti o putere divină universală, tu eşti nodul ombilical al tuturor
tărâmurilor şi al locuitorilor lor; pe toţi oamenii născuţi Tu îi comanzi şi îi susţii întocmai ca un
stâlp... Tu eşti capul cerului şi buricul pământului... Tu eşti puterea misterioasă care se află între
cele două lumi" (RIG-VEDA 1.59). "Splendoarea Ta, o, Focule, care este în cer şi chiar pe
pământ, în plante şi în ape, prin care tu ai întins vastul aer din mijloc, este un ocean viu de lumină
care vede prin viziunea divină".
"AGNI (Focul) a intrat în pământ şi în cer ca şi cum ele ar fi una" (RIG-VEDA III.74).
Acest AGNI (Focul) suprem este cel pe care marii yoghini l-au descoperit în Materie şi în
celulele corpului; el este considerat pârghia de transformare a corpului fizic şi de modificare
fizică a lumii. Atunci, în loc să acţionăm asupra Materiei prin mijlocirea deformantă şi greoaie a
tuturor determinismelor intermediare, mentale şi vitale, chiar Materia însăşi, trezită la conştiinţa
forţei sale, este cea care operează direct propria sa transmutare şi sublimare. În locul unei evoluţii
spirituale care pare sfâşiată între cei doi poli - unul al conştiinţei fără forţă care face să apară
beatitudinea pasivă a înţeleptului şi celălalt (pol) ipostaza forţei fără conştiinţă, sfârşind în
bucuria brută a atomului - Supramentalul restabileşte Echilibrul în fiinţa totală: conştiinţa cea
mai înaltă în forţa cea mai puternică sau, cu alte cuvinte, focul Spiritului în Materie. "O Flacără
cu 100 de comori", cum spune RIG-VEDA (I..59)
La ora actuală, ştiinţa noastră este într-un anumit sens în avans faţă de conştiinţa noastră
şi tocmai de aici rezultă cursa hazardată a destinului nostru planetar.
 Similitudinea uluitoare cu puterea nucleară este încă şi mai frapantă atunci când ajungem
la descrierea puterii supramentale, aşa cum apare ea yoghinilor avansaţi şi clarvăzătorilor. Am
afirmat anterior că cu cât ne ridicăm mai mult în planurile conştiinţei, cu atât mai mult
luminozitatea devine mai stabilă, mai continuă, iar clipirile intuitive trec în "strălucirile continue"
ale mentalului superior, iar apoi lumina divină se omogenizează. Am putea deci crede că lumina
supramentală este un fel de totalitate luminoasă şi perfect imobilă, continuă, fără întreruperi. Dar
este remarcabil faptul că Supramentalul este de o calitate luminoasă cu totul diferită de celelalte
niveluri de conştiinţă; el reuneşte în acelaşi timp imobilitatea completă şi mişcarea
(FRECVENŢA DE VIBRAŢIE) cea mai rapidă posibilă; aici, de asemenea, experimental, cei doi
poli sunt reuniţi. Noi putem doar menţiona acest aspect fără a urmări să-l interpretăm.
Iată cum descrie un mare yoghin prima sa experienţă de percepere a luminii supramentale:
"Aveam această impresie uluitoare de putere, de căldură, de aur; nu era ceva fluid, era întocmai
ca o pulbere. Şi fiecare dintre aceste aspecte (nu pot fi numite nici parcele, nici fragmente, nici
chiar puncte (cel puţin dacă nu considerăm punctul în sens matematic, un punct care nu ocupă loc
în spaţiu)) era ca de aur viu, era întocmai ca o pulbere de aur cald; nu se poate spune că era
strălucitor, dar nu se poate spune nici că era întunecat; nu era nicidecum lumina aşa cum o
înţelegem noi, era o multitudine de mici puncte de aur, nimic altceva. Aş mai putea spune că
aceste puncte îmi atingeau ochii şi faţa. Şi aceasta se manifesta ca o putere formidabilă, în acelaşi
timp, aveam sentimentul unei plenitudini extatice şi al unei păci atotputernice. Această trăire
beatifică, oceanică era bogată, era plină. Era mişcarea la apogeul său, infinit mai rapidă decât tot
ceea ce se poate imagina şi în acelaşi timp era pacea profundă, absolută, liniştea perfectă". La
viteza luminii regăsim, de asemenea, imobilitatea perfectă în mişcarea supremă - imobilitate,
dacă privim fenomenul ce se desfăşoară dinăuntru şi mişcare, dacă îl privim din afară.
Mulţi ani mai târziu, atunci când această experienţă îl devenise suficient de familiară,
acelaşi mare yoghin o descrie în aceşti termeni: "Este o Mişcare extraordinar de rapidă ce se
manifestă ca un fel de Vibraţie eternă, care nu are nici început, nici sfârşit. Este ceva care parcă
există dintotdeauna. pentru totdeauna, în eternitate; şi în cazul ei nu există diviziuni ale timpului;
doar atunci când este proiectată pe un ecran, ea începe să capete diviziunea timpului; clar, cu
toate acestea, nu se poate preciza o secundă, nu se poate spune că a trecut o clipa... este foarte
dificil de explicat în cuvinte. Aproape că nici nu ai timp să o percepi că deja nu mai este; ea apare
precum ceva care nu are repaus, care nu are început, care nu are sfârşit şi în care este o Mişcare
atât de totală - totală şi constantă - încât, în cazul percepţiei sale, ea dă sentimentul unei
imobilităţi perfecte. Este absolut indescriptibilă, dar aceasta este de fapt Originea şi Suportul
întregii evoluţii terestre... Şi am mai remarcat că, în această stare înaltă de Conştiinţa, Vibraţia
depăşeşte forţa sau puterea care concentrează celulele pentru a alcătui o formă individuală. În
ziua în care vom ştii să aplicăm această Vibraţie uluitor de rapidă, cu alte cuvinte, această
"Mişcare" materiei noastre fizice, vom deţine secretul practic al trecerii de la Materie brută la o
Materie mai subtilă şi vom avea primul corp supramental sau, altfel spus, glorios, pe pământ.
Această aparentă imobilitate care se manifestă de fapt printr-o vibraţie extrem de rapidă
este fundamentul tuturor activităţilor fiinţei supramentale. Ea este ABC-ul practic al tuturor
disciplinelor care tind către Supramental. poate chiar ABC -ui oricărei acţiuni eficiente în această
lume. Am spus deja că imobilitatea (care apare atunci) - se înţelege interioară - are puterea de a
controla toate energiile împreună cu vibraţiile acestora: şi dacă în anumite situaţii vom reuşi să
rămânem total liniştiţi în microcosmosul fiinţei noastre, fără cea mai mică vibraţie de răspuns,
atunci FĂRĂ ÎNDOIALĂ că vom putea stăpâni nu contează ce agresiune, animală sau umană.
Această uluitoare putere a imobilităţii nu este realizată decât atunci când începem cu adevărat să
fim conştienţi de marea Linişte Divină din spate şi când suntem capabili, în orice moment, să
facem un pas în retragere şi să privim atunci totul de foarte departe de circumstanţele exterioare,
ca şi cum ne-am afla la mii de kilometri distanţă de ceea ce privim. Atunci putem fi cu totul în
afară pentru a putea stăpâni ceea ce se găseşte înăuntrul vieţii.
Totuşi, ceea ce este ciudat (deşi la urma urmelor este perfect natural), este faptul că
această putere Supramentală nu poate fi cu adevărat obţinută decât atunci când suntem cu totul în
afară, când ne aflăm cu totul pe această Bază eternă, în afara timpului, în afara spaţiului - ca şi
cum Dinamismul suprem n-ar putea răsări decât din imobilitatea supremă. Acest aspect ar putea
părea la prima vedere paradoxal, dar cu toate acestea, practic, el este comprehensibil. Atunci
putem înţelege că dacă conştiinţa obişnuită, care se mişcă la cea mai mică adiere a vântului, ar
intra în contact cu această misterioasă "pulbere de aur cald", ea ar fi instantaneu măturată şi
dezagregată. Numai imobilitatea totală poate suporta această Mişcare. Este demn de remarcat că
ceea ce i-a uimit atât de mult pe cei care au văzut fiinţe umane care au realizat plenar starea de
Conştiinţă Supramentală era această copleşitoare imensitate imobilă pe care o simţeau, atât de
compactă, atât de densă, de parcă ar fi pătruns fulgerător într-un infinit solid.
În lumina acestei realităţi, putem înţelege întregul sens al acestei mici fraze spuse de o
asemenea fiinţă umană care a realizat Conştiinţa Supramentală: "puternica imobilitate a unui
spirit nemuritor". Prin forţa uluitoare a acestei imobilităţi, asemenea fiinţe umane au lucrat
aproape neîntrerupt timp de zeci de ani, manifestând o energie divină nesfârşită pentru a face să
coboare din plin lumina lui DUMNEZEU în Materie", angrenându-se în paralel în bătăliile cele
mai extenuante ale inconştientului, fără să fie doborâte de oboseală. "Dacă atunci când conduci
acţiuni măreţe şi faci să devină evidente rezultatele gigantice, eşti totodată capabil să realizezi
(conştientizezi) că tu nu faci nimic, CI TOTUL SE FACE PRIN TINE, atunci să ştii că
DUMNEZEU şi-a retras vălul de pe ochii tăi... Dacă, chiar atunci când stai singur, imobil şi tăcut
pe piscul muntelui, eşti simultan capabil să conştientizezi că în mod enigmatic tu conduci
revoluţii, atunci cu adevărat ai viziunea divină şi eşti eliberat de aparenţe". Aceste cuvinte aparţin
yoghinului SRI AUROBINDO.
Imobilitatea este baza firească a puterii Supramentale, iar tăcerea este condiţia esenţială a
funcţionării sale perfecte. Conştiinţa Supramentală nu se supune deloc criteriilor mentale sau
morale pentru a decide asupra actelor sale (pentru că nu mai există aproape deloc "probleme"); ea
acţionează totdeauna fulgerător, natural şi spontan. Această spontaneitate uluitoare este semnul
distinctiv al Supramentalului; spontaneitate a vieţii, spontaneitate a cunoaşterii, spontaneitate a
puterii. În viaţa obişnuită, noi căutăm să cunoaştem ceea ce este bine sau drept şi, când credem că
am aliat, încercăm cât de cât să ne materializăm gândul. Conştiinţa Supramentală nu caută să
cunoască, nu caută să ştie ce anume trebuie făcut şi ce nu trebuie făcut; ea este totdeauna perfect
tăcută, imobilă şi trăieşte spontan dar TOTAL fiecare secundă a timpului, fără tensiune către
viitor. În cazul ei, în fiecare secundă, în liniştea deplină a conştiinţei, cunoaşterea dorită cade
firesc precum o picătură de lumină; astfel, putem cunoaşte aproape fulgerător ce anume trebuie
făcut, ce anume trebuie spus, ce anume trebuie văzut, ce anume trebuie înţeles.
Gândirea supramentală nu este o punte necesară pentru a atinge lumina; ea de fapt este o
săgeată venită din lumină. "În marea întindere (a lui DUMNEZEU), totul se întâlneşte şi este
perfect ştiut", spune RIG-VEDA (VII.76.5). În cazul fiinţei umane care a realizat Conştiinţa
Supramentală, de fiecare dată când un anumit gând sau o viziune îi trece prin conştiinţă, ACEST
GÂND (sau VIZIUNE) nu mai este deloc o speculaţie asupra viitorului, ci un act imediat.
Este foarte important să ne dăm seama că în cazul fiinţei umane care a realizat plenar
Conştiinţa Supramentală, acolo, fiecare gând, fiecare sentiment, este de fapt ÎN REALITATE un
act. Cunoaşterea, în cazul Conştiinţei Supramentale, este în mod automat şi fulgerător înzestrată
cu o imensă putere. Aceasta este pentru că de fapt Cunoaşterea Supramentală este o cunoaştere
adevărată, care vede tot, iar o cunoaştere adevărată este o cunoaştere care fulgerător poate foarte
mult. Noi cei care nu am atins încă starea de Conştiinţă Supramentală nu avem o asemenea putere
pentru că de fapt nu vedem totul. Deocamdată, această viziune totală (caracteristică VIZIUNII
SUPRAMENTALE) scapă aproape în totalitate consideraţiilor noastre momentane; ea vede
prelungirea fiecărui lucru sau fiinţă în timp, ea nu este un "FIAT (= SĂ FIE! în limba latină)
arbitrar care va răsturna traiectoria, ci este pur şi simplu întocmai ca o presiune luminoasă care va
accelera mişcarea şi care va pune, fiecare lucru, fiecare forţă, fiecare eveniment, fiecare fiinţă, în
contact direct cu propriul său conţinut de lumină divină, cu propria sa posibilitate divină şi cu
felul care le-a pus în mişcare.
Aşa cum anterior am mai spus, energia subtilă caracteristică stării Supramentale este, un
ferment evolutiv extraordinar de puternic. Poate că ar trebui să indicăm aici cum este această
putere manifestată practic în viaţă şi în actele puţinelor fiinţe umane care, datorita progreselor lor
spirituale, o încarnează, dar ne este clar că orice explicaţii am oferi, acestea nu sunt satisfăcătoare
pentru toţi, sau cel puţin nu reprezintă mai nimic pentru aceia care nu au realizat-o ei înşişi.
Tocmai de acrea, ne mulţumim doar să spunem că experienţa stării Supramentale nu va începe să
fie cu adevărat semnificativă decât în ziua în care ea va deveni o posibilitate colectivă şi asupra
acestui aspect preferăm să păstrăm tăcerea.
De altfel, este foarte semnificativ că acţiunea acelora care au atins plenar starea
Supramentală de Conştiinţă este adeseori de neînţeles chiar şi în cazul acelora care beneficiază
din plin de ea, din simplul motiv că el nu pot înţelege cu adevărat un anumit aspect decât
situându-se pe acelaşi plan cu el. O fiinţă umană tocmai de aceea NU POATE SĂ ÎNŢELEAGĂ
MAI MULT DECÂT EA ÎN REALITATE ESTE. Adeseori, datorită nivelului nostru limitat de
conştiinţă. noi nu vedem decât clipa, nu şi miracolul care pregăteşte această simplă privire,
această secundă de lumină care se va coace timp de 20 de ani sau peste 3 secole, ascunsă complet
de întunecimile noastre, înainte de a deveni "naturală".
Dificultatea noastră de a vorbi clar şi pe înţelesul tuturor despre această uluitoare putere
se datorează faptului că avem o noţiune falsă despre putere. Când vorbim despre putere, mulţi
dintre noi ne aşteptăm imediat la lucruri sau aspecte fantastice, dar nu aceea este adevărata Putere
şi nici acela nu este adevăratul fantastic al Universului; când Supramentalul acţionează, el nu o
face mimat prin răsturnări mirifice, întocmai ca un praf în ochi, ci printr-o inefabilă acţiune
liniştită, ca şi cum această acţiune ar fi veşnică şi ea împinge lumea şi fiecare lucru ori fiinţa din
univers către propria sa perfecţiune, trecând cel mai adesea prin toate măştile imperfecţiunii.
Adevăratul miracol, în cazul PUTERII SUPRAMENTALE, nu constă în a forţa lucrurile, ci în a
le împinge în mod armonios, în secret, aproape în taină, către propriul lor centru, astfel încât LA
UN MOMENT DAT, din adâncul lor chiar ele să recunoască acest chip care este propriul lor chip
divin
Pentru cel care a realizat plenar starea de Conştiinţă Supramentală nu există nici un
miracole poate cu excepţia acestei clipe extraordinare a recunoaşterii, când nimic altceva nu mai
este în afara acestui centru divin, în această situaţie, individul este cheia puterii supramentale,
deoarece fiinţa supramentală ocupă simultan nu numai o poziţie transcendentă şi o poziţie
cosmică, ci şi o poziţie individuală; triplul HIATUS al experienţei, care separă monistul,
panteistul şi individualistul este astfel anulat; poziţia sa transcendentă nu neagă lumea şi
individul, nici poziţia sa cosmică nu-l privează de transcendent şi de individ, dar poziţia sa
individuală nu-l desparte deloc de trancendent şi de univers (MACROCOSMOS).
În cazul de faţă este evident că el nu a sărit la capătul scării pentru a atinge ţelul, ci a
parcurs toate treptele evolutive de sus până jos; în această situaţie nu există nici o fisură nicăieri,
nici un punct care să lipsească şi, pentru că el şi-a păstrat individualitatea în loc de a exploda într-
o zonă de tranziţie luminoasă, el poate ORICÂND VREA nu numai să urce, dar să şi coboare
marea scară a existenţei şi astfel el poate să-şi folosească individualitatea ca pe un pod sau ca pe
o legătură în Materie între ceea ce este foarte înalt şi ceea ce este foarte jos. Menirea sa pe
pământ este să pună în legătură, direct, Forţa supremă şi individul, Conştiinţă supremă şi Materia;
el poate astfel să unească cele două capete. El este un căutător al Realului pe pământ. De aceea,
avem speranţa că determinismele oarbe care comandă acum lumea Moartea, Suferinţa, Războiul -
ar putea fi transformate prin intermediul acestui Determinism suprem, deschizând astfel calea
unei noi evoluţii în Lumină.
Atingând cât mai mulţi starea de Conştiinţă Supramentală, putem prevedea o evoluţie
spirituală, în care revoluţia materială nu este decât o umbră sau o reflexie.
Cel care a atins plenar starea de Conştiinţă Supramentală nu acţionează şi nu se mişcă
decât ca şi cum ar fi ghidat şi mişcat de Divin. Yoghinii foarte avansaţi acţionează neobosiţi
astfel încât Supramentalul, ca stare plenară de Conştiinţă, să coboare aici pe Pământ şi să fie
pentru cât mai mulţi oameni o capacitate predominantă, nouă. Yoghinii aspiră că creeze o specie
umană nouă pentru care supramentalul va fi o stare permanentă de conştiinţă, întocmai aşa cum
acum mentalul este o stare de conştiinţă permanentă pentru oameni. Şi tocmai ca să nu ne înşelăm
asupra intenţiilor sale, un mare yoghin. SRI AUROBINDO, a spus: "Departe de mine dorinţa de a
propovădui o religie nouă sau veche, pentru viitorul umanităţii, în cazul realizării stării de
Conştiinţă Supramentală de către foarte multe fiinţe umane nu este deloc vorba despre
întemeierea unei noi religii, ci DOAR de deschiderea (DEBLOCAREA) unei căi care încă este
blocată pentru marea majoritate a fiinţelor umane".
Încă nu ştim dacă aventura trezirii la cât mai multe fiinţe umane a stării de Conştiinţă
Supramentală va reuşi. Un aspect este însă evident pentru cel capabil să-şi dea seama: RISHI-i
vedici nu au putut debloca această cale pentru majoritatea fiinţelor umane şi din această cauză el
nu au putut deschide "marea trecere" pentru toată lumea; de aceea el nu au putut transforma
realizarea lor spirituală, personală într-o realizare colectivă permanentă. Atunci a existat, fără
îndoială, o cauză care nu a permis aceasta. Rămâne de aflat, dacă această cauză încă mai este
prezentă.
= SFÂRŞIT =

KURMASANA
(POSTURA BROAŞTEI ŢESTOASE)
În limba sanscrită, cuvântul KURMA înseamnă "broască ţestoasă". Această ASANA îşi
justifică foarte bine numele: spatele uşor rotunjit al practicantului evocă, într-o anumită măsură, o
carapace de broască ţestoasă. În tradiţia orientală există un mare respect pentru broasca ţestoasă,
deoarece a doua încarnare a lui VISHNU, cel ce menţine universul (MACROCOSMOSUL) a fost
într-o broască ţestoasă (KURMA).
Se spune că, în urma potopului universal, multe comori divine se pierduseră, printre care
şi AMRITA (nectarul divin) cu ajutorul căruia zeii îşi menţineau nealterată tinereţea. Pentru a
redobândi preţioasele comori pierdute, zeii au realizat un fel de alianţă cu demonii şi împreună au
luat hotărârea să filtreze oceanul macrocosmic de lapte, pentru a regăsi comorile divine şi în
special pentru a redobândi AMRITA. În vremurile străvechi, filtrarea laptelui (de fapt "baterea"
acestuia pentru a extrage UNTUL) se realiza cu ajutorul unui lemn introdus într-un vas. Lemnul
respectiv era apoi pus în mişcare de rotaţie, trăgând de capelele unei funii răsucite în jurul
acestuia.
= VA URMA =
 AN V C 21
KUKMASANA
(POSTURA BROAŞTEI ŢESTOASE)
(continuare la cursul nr. 20 AN V)

VISHNU a devenit în acele timpuri o broască ţestoasă uriaşă şi s-a

scufundat în adâncul oceanului macrocosmic. Pe spatele său se afla atunci
Muntele MANDARA ce avea rolul de tijă de agitare, iar în jurul muntelui era
încolăcit şarpele divin VASUKI folosit drept funie. Oceanul macrocosmic de
lapte a fost astfel agitat şi filtrat prin eforturile reunite ale zeilor şi ale
demonilor ce trăgeau într-o parte şi într-alta de funie, răsucind totodată
muntele. Din oceanul de lapte astfel filtrat s-au ridicat apoi la suprafaţă AMRITA şi multe alte
comori, printre care şi LAKSHMI, iubita lui VISHNU zeiţa sănătăţii şi a frumuseţii. De atunci se
spune că KURMA a continuat să poarte India pe spatele ei. Şi în TIBET se afirmă că a existat un
BOODHISATTVA care s-a transformat în broască ţestoasă pentru a susţine Pământul.
Din punct de vedere simbolic, broasca ţestoasă, în calitatea sa de fiinţă amfibie, reprezintă
omul fizic plin de vitalitate, înzestrat cu o aspiraţie nestăvilită care se află în căutarea lui
DUMNEZEU.
KURMA este totodată, deloc întâmplător, una dintre cele cinci forme secundare de
energic subtilă vitală (PRANA). Conform textului străvechi TRI-SIHKHI- BRAHMANA
UPANISDAD (11.82), acest suflu circulă prin piele prin oase, determinând din punct de vedete
subtil acţiunea de includere şi deschidere a ochilor. În acest caz, postura facilitează, printre altele,
dinamizarea suflului subtil KURMA ce va determina de această dată trezirea şi amplificarea stării
de interiorizare
De altfel, broasca ţestoasă este ea însăşi un simbol al universului, contribuind totodată la
stabilitatea lui. Ştim că ea trăieşte foarte mult timp. Magicienii utilizau adesea carapacea şi
creierul broaştei ţestoase pentru a prepara din acestea o substanţă pe care ei o numeau "leacul
nemuririi". Adesea, mormintele imperiale erau susţinute de stâlpi care aveau fiecare la bază
sculptată câte o broască ţestoasă
Imagine a universului, carapacea sa este rotundă deasupra, precum cerul şi plată jos,
precum Pământul. Între acestea broasca ţestoasă trăieşte fiind deci, mediatoarea dintre Cer şi
Pământ, simbol al Omului universal.
În unele zone din Extremul Orient, ea este considerată a fi un mesager al Cerului şi de
aceea este folosită în divinaţie (aflarea viitorului). Cele patru picioare ale broaştei ţestoase
reprezintă cei patru poli ai lumii sau, cu alte cuvine, cele patru direcţii fundamentale ale spaţiului.
LAO TZEU afirma că Insulele Nemuritorilor nu-şi vor regăsi echilibrul decât în momentul în
care vor fi cărate pe spatele unei broaşte ţestoase.
În Occident, la PLUTARH, broasca ţestoasă înglobează virtuţile casnice; corpul său este
protejat de carapacea ce este precum o casă de care ca nu se desparte niciodată. Tocmai de aceea
ea este tăcută şi liniştită chiar şi atunci când se deplasează. Dacă intuieşte un pericol, broasca
ţestoasă se ascunde, într-una cu totul în carapace şi tocmai din această cauză ea este un simbol al
prudenţei şi protecţiei.
O gravura alchimică străveche arată o femeie ţinând în una din mâini o pereche de aripi
desfăcute şi în alta o pereche de broaşte ţestoase. Prin aceasta, autorul respectiv ne sugerează un
echilibru şi o opoziţie între broască şi aripi, ele având o semnificaţie inversată. Tradiţional, aripile
semnifică elevarea sufletului în timp ce broasca ţestoasă sugerează elementul "fixat de alchimişti.
Lentă, închisă la culoare, plină de zbârcituri, ea simbolizează o mişcare involutivă, un recul către
materializare. În Grecia antică se spune că HERMES (MERCUR) a utilizat carapacea unei
broaşte ţestoase pentru a face din ea o chitară. Această transformare a broaştei în chitară
sintetizează, conform ezoterismului, întreaga Artă Alchimică. Tocmai de aceea, broasca ţestoasă
este considerată de alchimişti drept un simbol al materiei din care se naşte Arta alchimică. Ea este
de aceeaşi natură cu Saturn şi cu plumbul, primul element al operei alchimice. În acest caz, însă,
broasca ţestoasă simbolizează punctul de plecare în evoluţie, ea nemaifiind o imagine a involuţiei
ci dimpotrivă, un simbol al spiritualizării tainice a materiei.
TEHNICA DE EXECUŢIE A ACESTEI ASANA
Ne aşezăm la sol, cu picioarele întinse înainte, trunchiul fiind ridicat. Depărtăm picioarele
până când distanţa dintre genunchi este de aproximativ 40-50 de cm.
Îndoim apoi genunchii şi îi ridicăm trăgând uşor tălpile către trunchi. Ne aplecăm apoi
trunchiul către în faţă expirând şi introducem mâinile pe rând pe sub genunchi, împingem apoi
braţele sub genunchi şi le întindem drepte către înapoi. Sprijinim apoi umerii pe sol, lipind
totodată şi palmele pe sol. Urmărim apoi să întindem trunchiul şi gâtul, mai mult aducând gradat
mai întâi fruntea, apoi bărbia şi în cele din urmă pieptul în contact cu solul. Vom urmări apoi să
întindem din nou picioarele cât mai mult. Genunchii vor fi plasaţi cât mai aproape de subţiori, iar
partea din spate a genunchilor va atinge partea din spate a braţelor, aproape de umeri.
La revenire, în timp ce inspiram, ridicam capul, scoatem mâinile de sub picioare,
reîntorcându-ne la poziţia iniţială. În care vom realiza după aceea conştientizarea.
ERORI CE TREBUIE EVITATE
• Aplecările şi în general toate mişcările ce se realizează în cazul acestei ASANA nu
trebuie să fie sacadate.
• Nu trebuie să forţăm în nici un fel muşchii spatelui şi articulaţiile picioarelor. Prin
relaxarea gradată a muşchilor spatelui, aceştia vor suporta mult mai uşor, în mod pasiv, curbura.
• Palmele nu trebuie să fie orientate către în sus.
SFATURI PENTRU CEI LIPSIŢI DE ELASTICITATE
Dacă pentru unii dintre noi poziţia finală este greu de adoptat, vom începe printr-o
execuţie gradată în care ne vom orienta mai întâi atenţia asupra relaxării. După ce am introdus
braţele pe sub picioare, vom împinge călcâiele către înainte întinzând gradat picioarele.
Respiraţia este atunci calmă şi cu fiecare expiraţie vom lăsa fruntea să se aplece încet, până când
atinge solul. În această poziţie vom urmări apoi să ne relaxăm. Chiar dacă poate părea paradoxal,
unii yoghini consideră KURMASANA drept o postură de relaxare. Ea devine astfel odată cu
practica. Atunci când această poziţie este cu adevărat confortabilă şi relaxantă, vom plasa bărbia
la sol, împingând-o cât mai mult către în faţă. Aceasta va modifica considerabil efectul ASANA-
ei asupra coloanei vertebrale şi va accentua comprimarea intra-abdominală.
CONCENTRAREA în timpul execuţiei posturii ne vom concentra să percepem fluxurile
de energie subtilă benefică telurică trecând prin picioare şi mâini şi focalizând la nivelul centrului
subtil de forţă ANAHATA CHAKRA. Când pieptul este suficient de bine lipit de sol, putem
sesiza aproape spontan asimilarea directă a acestor energii subtile benefice la nivelul centrului de
forţă ANAHATA CHAKRA. Starea pregnantă de interiorizare ce survine atunci în mod spontan
este foarte puternică şi determină o focalizare a fiinţei către partea sa esenţială, favorizând
revelarea oglindirii SINELUI SUPREM, JIVATMA.
La revenire conştientizam în continuare starea profundă de detaşare faţă de lumea
exterioară şi conştientizăm revelarea reflexiei SINELUI SUPREM (ATMAN). Această oglindire
ne permite să intuim natura noastră divină ce ni se dezvăluie ca fiind pură Existenţă, pură
Conştiinţă şi pură Beatitudine.
 FAZELE GRADATE DE EXECUŢIE A POSTURII KURMASANA CU POZIŢIA
FINALĂ

EFECTE ŞI BENEFICII
Această postură YOGA este sacră
pentru yoghini. În timp ce îi descria lui
ARJUNA calităţile unui STHITA-PRAJNA
(cel care are mintea stabilă fixată). KRISHNA
spune: "Atunci, aşa cum o broască ţestoasă îşi
retrage membrele din toate direcţiile, tot astfel,
el (înţeleptul) îşi retrage complet simţurile de
la obiectele simţurilor şi atunci pentru el
înţelegerea cea adevărată apare spontan şi ea
este profundă" (BHAGAVAD GITA, cap. II,
sutra 58)..
În această postură (KURMASANA)
membrele sunt aşezate într-un anume mod iar
corpul practicantului este asemănător unei
broaşte ţestoase. Mintea sa devine atunci calmă
şi unificată, iar fiinţa umană îşi trezeşte şi îşi
dezvoltă liniştea şi echilibrul atât în cazul
durerii cât şi în cazul bucuriei. Prin execuţia
consecventă a acestei ASANA, gradat ne vom
elibera de anxietate, de suferinţă, în timp ce
emoţiile negative, pasiunile chinuitoare, frica
şi mânia îşi vor pierde progresiv puterea lor
covârşitoare de influenţă asupra minţii.
La nivel fizic, efectele acestei ASANA
sunt de asemenea majore. Postura tonifică
coloana vertebrală, activează organele
abdominale, menţinând fiinţa umană benefic
energizată şi sănătoasă. Ea calmează de
asemenea nervii şi imediat după execuţia sa
corectă ne simţim revitalizaţi şi în formă
întocmai ca o persoană care tocmai s-a trezit
dintr-un somn lung şi regenerator.
Iată în continuare prezentarea în
extenso a acestor efecte:
ASUPRA COLOANEI
VERTEBRALE
Această postură, graţie presiunii
exercitate de picioare asupra umerilor, este de
o eficacitate remarcabilă în elasticizarea părţii dorsale a coloanei vertebrale, atât de rigidă la
multe persoane. Deoarece picioarele sunt singurele elemente active în timpul execuţiei acestei
ASANA, practicantul poate (şi chiar trebuie) să relaxeze pe deplin muşchii spatelui.
KURMASANA întinde de asemenea întreaga regiune lombară. Astfel, printr-o practică
perseverentă, această ASANA elimină gradat durerile de spate produse de poziţiile incorecte de
lucru sau cauzate de perioadele lungi de stat în picioare.
EFECTE REMARCATE ASUPRA MUŞCHILOR ŞI LIGAMENTELOR
Efectul principal de întindere şi elasticizare se va simţi în special asupra muşchilor şi
ligamentelor coloanei vertebrale. Sângele este progresiv eliminat din aceşti muşchi în timpul
realizării ASANA-ei, iar după ce se întrerupe execuţia propriu-zisă, sângele proaspăt va fi aspirat
cu putere la nivelul muşchilor şi ligamentelor coloanei vertebrale. Această postură favorizează
totodată execuţia corectă a tuturor posturilor de flexie către înainte cum ar fi Postura Cleştelui
(PASCHIMOTTANASANA) şi Postura Plugului (HALASANA) în special.
EFECTE REMARCATE LA NIVELUL SISTEMULUI NERVOS
Ca urmare a flexiei către înainte şi a considerabilei irigări sanguine a musculaturii dorsale,
nervii rahidieni sunt bine hrăniţi şi stimulaţi, ceea ce explică efectul profund tonifiant asupra
întregului organism, întinzând partea inferioară a coloanei vertebrale, KURMASANA realizează
o degajare a nervului sciatic, atunci când acesta este presat, ameliorând şi vindecând astfel
anumite forme de sciatică.
EFECTE REMARCATE LA NIVELUL VISCERELOR ABDOMINALE
În general, posturile de flexie în faţă comprimă abdomenul în ansamblu şi tonifică plexul
solar. În cazul lui KURMASANA, dimpotrivă, întreaga zonă a plexului solar este degajată, în
timp ce organele părţii inferioare a abdomenului sunt puternic comprimate şi tonifiate, acest efect
binefăcător manifestându-se în special la nivelul colonului ascendent şi descendent. Drept
urmare, KURMASANA, practicată corect, combate în mod eficient constipaţia, răul secolului
(sau mai curând unul dintre numeroasele rele ale secolului), stimulând peristaltismul intestinal.
Comprimarea atinge chiar şi rinichii, care sunt astfel stimulaţi în special atunci când
intrarea în poziţie şi menţinerea sa sunt însoţite de respiraţii profunde, în cursul cărora diafragma
este coborâtă, intensificându-se şi mai mult presiunea intra-abdominală, ce se va transmite şi
asupra organelor.
Rinichii sunt astfel stimulaţi şi o dată cu aceştia sunt armonios dinamizate glandele
suprarenale, care vor produce mai intens adrenalină, care după cum se ştie este hormonul
dinamismului. Aceasta explică efectul profund binefăcător, tonic al ASANA-ei. Dacă practicând
KURMASANA înainte de culcare, ne vom simţi în unele situaţii foarte dinamizaţi şi nevoia de
somn dispare, va trebui să evităm practicarea ei seara, efectuând-o numai dimineaţa, cu luarea în
consideraţie a inconvenientului că la trezire suntem mult mai puţini elastici decât seara.
În concluzie, putem spune că această asana este foarte importantă în practica YOGA. Ea
pregăteşte practicantul pentru abordarea celui de-al cincilea stadiu al practicii YOGA, numit
PRATYAHARA (retragerea tuturor simţurilor de la obiectele exterioare).
= SFÂRŞIT =

UN DIALOG REVELATOR
Scurtă definire a Sofrologiei ca ştiinţă.

Supranumită ştiinţa care anihilează angoasele fiinţei umane, SOFROLOGIA este de fapt
"ştiinţa echilibrului minţii şi a psihicului", iar la origini ea este invenţia psihiatrului ALFONSO
CAYCEDO) care a mers să caute cheile sănătăţii minţii şi sufletului la yoghinii Orientului. Într-o
exprimare pe înţelesul tuturor SOFROLOGIA înseamnă: CUM SĂ NE REDOBÂNDIM ŞI APOI
SĂ NE PĂSTRĂM NEALTERAT ECHILIBRUL PSIHOSOMATIC ŞI SĂNĂTATEA ÎN
ORICE SITUAŢIE.
 PREAMBUL ......
Pe măsură ce trec anii, unii aspiranţi YOGA mediocri şi leneşi ajung să minimalizeze PE
NEDREPT valoarea inestimabilă a ASANA-elor corect realizate în HATHA YOGA şi neagă
necesitatea perseverenţei în realizarea lor.
Unii probabil că ştiu ce este SOFROLOGIA dar fără îndoială puţini sunt aceia care
cunosc ce a stat în realitate la baza ei (la începuturi). Aşa cum avea să mărturisească mai târziu
"INVENTATORUL" SOFROLOGIEI, istoria acestei descoperii fascinante (în domeniul
psihiatriei) va avea ca punct de plecare ACEST „DIALOG REVELATOR” care noi sperăm că îi
va edifica pe aspiranţii superficiali care acasă nu prea mai practică ASANA-e.
CAYCEDO - descoperitorul sofrologiei.
YOGHINUL SWAMI KRISHNANANDA - 84 ani.
CAYCEDO: „La ce vă servesc la cei 84 de ani ai dumneavoastră exerciţii corporale ca
acestea ?”
RĂSPUNS: "Sunteţi neurolog şi totuşi mă mai întrebaţi de ce realizez aceste exerciţii?
CAYCEDO: "Vă rog totuşi să-mi explicaţi; aş vrea să ştiu."
RĂSPUNS: "Realizând în fiecare zi ASANA-e sau aşa cum spuneţi dumneavoastră
"exerciţii ca acestea" pe care le-aţi văzut, devin din ce în ce mai conştient de anumite zone şi
etaje ale corpului meu fizic care astfel simultan îmi revelează aspecte până atunci neştiute cu
privire la fiinţa mea privită ca un Microcosmos în miniatură care oglindeşte Macrocosmosul. Prin
intermediul trăirilor benefice adeseori extraordinar de ample, care sunt conştientizate de mine în
urma realizării acestor atitudini posturale hiperconştient asumate, mă simt cum devin una cu
nesfârşitele focare de energie binefăcătoare ale universului şi atunci, dilatat în nemărginire şi
copleşit, mă abandonez lăsându-mă să fiu transformat şi împlinit de ele. Procedând astfel, simt
cum îmi lărgesc gradat câmpul conştiinţei expansionându-l la nesfârşit iar în final retrăiesc
sublima bucurie mereu reînnoită că atunci sunt una cu TOTUL care este astfel conştient oglindii
în mine."
COMENTARIUL LUI CAYCEDO
Ceea ce mi-a spus atunci yoghinul SWAMI KRISHNANANDA mi-a apărut a fi genial.
Tocmai de aceea acum pot spune că aceasta a fost o mare revelaţie care atunci m-a bulversat.
Aveam din acel moment un punct sigur de plecare. Eram chiar uluit de acest adevăr atât de
simplu. CUM, DE CE NU MĂ GÂNDISEM NICIODATĂ LA ACEASTA PÂNĂ ATUNCI?
Pentru ce noi, europenii şi în general occidentalii, suntem toţi mai mult sau mai puţin bolnavi sau
dezechilibraţi fizic, psihic şi mental? De ce adeseori apare atâta agresivitate şi stres în noi? De ce
atâtea angoase, atâtea stări de nervozitate, atâtea tensiuni inconştiente, atâtea trăiri chinuitoare
care pentru unii se ţin lanţ?
Toate acestea şi multe altele apar pentru că, cel mai adesea, noi nu mai ştim cum să
devenim efectiv conştienţi de propriul nostru corp. Noi trăim în întregime în cap. Noi gândim,
vorbim, raţionăm, analizăm, ceea ce este foarte bine, dar în majoritatea cazurilor noi nu ne mai
SIMŢIM corpul fizic şi conex cu acesta nici celelalte aspecte ale fiinţei intim legate de el. Prin
urmare, atât pentru ca să-i vindeci şi să-i reechilibrezi pe cei bolnavi, cât şi pentru a îi echilibra pe
deplin pe cei cât de cât sănătoşi, trebuie să începi PRIN A ÎI FACE SĂ DEVINĂ EFECTIV
CONŞTIENŢI DE PROPRIA LOR SCHEMĂ CORPORALĂ.
Anumite exerciţii simple, care se adaptează cel mai bine fiziologici şi mentalităţii
occidentale vor fi atunci de un imens ajutor în această direcţie, uşurându-ne conştientizarea
efectivă a corpului.
= VA URMA =
 AN V C 22
UN DIALOG REVELATOR
(continuare la cursul nr. 21 An V)
O DESCOPERIRE, CHIAR DACĂ ESTE GENIALĂ, LA ÎNCEPUT
APARE DREPT UN PARADOX
După o anumită perioadă de şedere în India, m-am întors acasă în
Europa şi de îndată ce am ajuns la Barcelona am organizat o întâlnire cu toţi
colaboratorii şi confraţii mei doctori cărora le-am expus cu francheţe liniile
directoare ale viitoarei mele orientări: SOFROLOGIA. Cu această ocazie, le-
am explicat că nu poţi să îngrijeşti şi să vindeci fiinţele umane cu succes dacă
NU EŞTI TU ÎNSUŢI ÎNTR-O CÂT MAI BUNĂ STARE DE ECHILIBRU
PSIHOSOMATIC. Am mai adăugat apoi că un medic care ar dori să utilizeze în mod eficient
SOFROLOGIA ar trebui să înceapă prin a face în toate zilele, dimineaţa şi seara cel puţin 15
minute de exerciţii HATHA YOGA care urmăresc să asigure şi să îmbunătăţească controlul
corporal, psihic şi mental. După această expunere, aproape jumătate dintre prietenii şi
colaboratorii mei apropiaţi m-au abandonat CONSTERNAŢI.
Ceilalţi care au rămas, mi-au ascultat atent sfaturile, au exersat ei înşişi ceea ce le-am
arătat, s-au convins de eficacitatea metodei (SOFROLOGIA) şi au început apoi să o aplice cu
succes pe bolnavi mai ales în domeniul psihiatriei.
Încetul cu încetul, relaxarea dinamică, care stă la baza SOFROLOGIEI, a început să se
difuzeze şi în alte specialităţi ale medicinei. Acesta a fost începutul experienţelor care mi-a
permis să descopăr SOFROLOGIA ale cărei succese răsunătoare au bulversat în scurt timp
concepţia tradiţională pe care şi-o făcuse Occidentul despre boală şi despre vindecarea sa.
(EXTRASE DIN CARTEA LUI ALFONSO CAYCEDO „LA INDIA DE LOS
YOGUIS")
Periodicităţile, ciclurile sau fazele recurente de activitate şi manifestare se pot observa la
toate nivelele creaţiei. Manifestarea ritmică a forţelor naturii şi a energiilor subtile ce întreţin
viaţa este prezentă pretutindeni în natură, de la rotaţia corpurilor cereşti, mişcarea Soarelui,
creşterea şi descreşterea Lunii, anotimpurile şi starea vremii, până la transformările biologice
ciclice ce survin la animale şi la oameni.
Aceste cicluri, adeseori nebănuite, influenţează profund fiinţa umană pe toate planurile.
Este binecunoscut la ora actuală faptul că viaţa umană este supusă unor anumite fluctuaţii ritmice,
adeseori enigmatice, care operează în toate activităţile fiziologice care sunt asociate tuturor
funcţiilor corpului. Aceste ritmuri ale vieţii umane se pot desfăşura pe intervale mergând de la
infime fracţiuni de secundă până la mai mulţi ani.
La ora actuală este evident pentru oamenii de ştiinţă că fiinţa umană posedă un SUI
GENERIS ceas biologic prin intermediul căruia aceste ritmuri biologice sunt înregistrate iar
REZONANŢELE pe care le generează aceste cicluri în fiinţa noastră determină apoi modificări
adesea nebănuite.
Periodicităţile lor mai lungi sau mai scurte sunt, într-o măsură considerabilă, legate de
anotimpuri, de radiaţiile cosmice, de energiile-subtile ale constelaţiilor, de petele solare şi de
mişcarea Soarelui, de razele Lunii precum şi de alţi factori cosmo-biologici. Ele sunt, de
asemenea, conexe cu vârsta şi sexul fiinţei umane în cauză. Starea de sănătate a fiinţei umane are
şi ea un caracter ciclic, omul fiind supus (adeseori fără să bănuiască) unor maxime şi minime de
acest gen, atât la nivel individual cât şi la nivel colectiv. Spre exemplu, se cunosc la ora actuală
numeroase maladii care apar în epidemii ciclice.
 Multe dintre activităţile noastre obişnuite au de asemenea un caracter ritmic: înaintarea
măsurată în timpul mersului sau în cazul unei alergări, contracţiile peristaltismului, ritmul
specific al actului amoros, contracţiile din timpul naşterii la femeie etc., etc. Oamenii de ştiinţă au
stabilit deja că imensa majoritate a proceselor fiziologice se desfăşoară în conformitate cu
anumite cicluri ritmice. Printre acestea amintim: rata diviziunii celulare, descărcarea impulsurilor
neurale, temperatura corpului, presiunea sanguină, pulsul, metabolismul, nivelurile energetice,
numărul celulelor sanguine, cantitatea de hemoglobină, volumul şi compoziţia chimică a urinei,
funcţiile intestinelor şi ale rinichilor, activitatea cerebrală, nivelul şi rata sintetizării
aminoacizilor, a substanţelor alcaline, a secreţiilor sexuale (sperma în cazul bărbatului),
asimilarea oxigenului şi a zahărului din corp.
Aceste cicluri cu lungimi de undă mai mici sau mai mari, constituie un fenomen biologic
universal. Polaritatea celulelor nervoase prezintă de asemenea schimbări care se desfăşoară în
fracţiuni de secundă, după cum se poate vedea pe electroencefalograf. Bătăile normale ale inimii
şi pulsul au, spre exemplu, o frecvenţă de la 60 până la 80 de bătăi pe minut. Ciclul
respirator obişnuit se desfăşoară între 15 şi 20 respiraţii pe minut, la un adult normal.
Anumite contracţii ritmice apar la fiecare 8 sau 10 minute în corpul femeii în timpul întregii
perioade de graviditate
O serie foarte importantă de ritmuri este conexă cu ciclul zi-noapte. Aceste ritmuri sunt
numite ritmuri circadiene (de la expresia latină CIRCA DIES ("aproximativ o zi"), deoarece ele
apar în general o dată în aproximativ 24 de ore într-un sens foarte real şi concret, putem chiar
spune că fiecare dintre noi este aproape o altă persoană la diferite ore ale aceleiaşi zile.
Un ciclu de transformare magnetică are loc în corpul uman cam o dată la fiecare 24 de
ore. Cel mai cunoscut ritm circadian este cel al stării de veghe şi al somnului. Acest ritm se
prezintă de obicei în proporţia de 16 ore veghe şi 8 ore somn. Un alt exemplu de ritm este
temperatura corpului, care este în general mai redusă dimineaţa şi mai mare seara, ea prezentând
mici fluctuaţii în cadrul acestor limite, atât în timpul stării de veghe cât şi în timpul somnului.
Somnul, la rândul său, este de asemenea ciclic şi el trece prin 4-6 stadii succesive. În
timpul somnului există perioade de vis, distanţate la aproximativ 90 de minute. Procesul
sintetizării urinii este, spre exemplu, mai redus noaptea. S-a constatat de asemenea că aşa-numita
"maree alcalină" sau creşterea alcalinităţii urinii apare cam la aproximativ o oră după trezirea de
dimineaţă. Acest fenomen nu pare să fie într-o legătură directă cu secreţiile acide din timpul
digestiei, deoarece el se întâlneşte şi atunci când nu mâncăm deloc dimineaţa. Naşterile şi
decesele sunt şi ele mai frecvente în anumite perioade ale zilei sau ale nopţii. Cele mai multe
naşteri umane apar de obicei între miezul nopţii şi ora 6 dimineaţa, cu un maxim care apare în
jurul orei 4 dimineaţa. Pe de altă parte, în perioadele de crepuscul, atât dimineaţa cât şi seara,
când vitalitatea fiinţei este la un nivel mai scăzut, survin cele mai multe decese
Orice dereglare serioasă a ciclului normal zi-noapte poate avea un efect neobişnuit asupra
organismului uman, aşa cum de altfel indică studiile ştiinţifice recente. Acest aspect a fost
observat mai întâi la muncitori care lucrau în schimburi alternante şi care adeseori prezentau
uşoare perturbări mentale ca rezultat al constantei schimbări a perioadelor lor de somn. Problema
se pune şi mai acut în cazul ritmului de viaţă neregulat impus personalului aviatic de pe avioanele
de mare viteză. În alte situaţii s-a constatat că, atunci când o persoană este transportată dintr-o
parte în alta a globului cu un avion de mare viteză, ea este perturbată uşor, atât fizic cât şi mental,
deoarece "orologiul" său biologic intern este brusc scos din ritm. S-a sugerat chiar, tocmai din
această cauză, diplomaţilor şi oamenilor de afaceri suferind de pe urma acestor "MODIFICĂRI
DE RITM" să evite să ia decizii importante, realizând aceasta numai la o zi sau două după
respectiva călătorie cu avionul, atunci când ritmul lor interior a avut intervalul necesar ca să se
reajusteze la noile condiţii.
Foarte multe stewardese care se confruntă cu aceste modificări de ritm prezintă adeseori
tulburări ale ciclului menstrual iar dacă sunt însărcinate riscă frecvent întreruperea sarcinii chiar
şi în timpul primei perioade de graviditate, nu atât din cauza vibraţiilor avionului, a stresului
emoţional sau a schimbărilor climatice bruşte, cât datorită unor modificări abrupte ale ritmurilor
temporale la care ele sunt zilnic supuse.
Ciclul de 2-3 zile este legat de evoluţia anumitor boli. Perioadele critice se întind în
general pe un interval de 2-3 zile, după care survine evoluţia finală a bolii. Anumite stări febrile,
în cazul anumitor boli, revin ciclic la fiecare două zile sau la fiecare trei zile. S-a mai descoperit
de asemenea recent că anul mai are şi un ritm electric bilunar, care coincide adesea cu fazele
Lunii, acest ritm determinând în general comportamentul şi dispoziţia globală a fiinţei sale.
Alţi cercetători au descoperit un ciclu de 21 sau 25 de zile, în timpul căruia constituţia
fizică a fiinţei umane se confruntă cu o transformare completă care afectează forţa fizică,
vitalitatea şi chiar dorinţa sexuală. Medicul german WILHELM FLIESS, colaborator al lui
SIGMUND FREUD, a studiat atent la începutul acestui secol bioritmurile umane şi a descoperit o
caracteristică bisexuală în fiecare persoană, indiferent dacă este bărbat sau femeie. Aspectul
masculin (+) din fiecare persoană (atât bărbat cât şi femeie) are astfel o ciclicitate de 23 de zile,
timp în care puterea, energia, dinamismul şi agresivitatea sunt în general predominante, iar
aspectul feminin (-) are o ciclicitate de 28 de zile, perioadă în care predomină creativitatea,
afectivitatea, receptivitatea şi sensibilitatea.
Se mai ştie apoi că există ciclul biologic de 28 de zile al femeii, guvernând ovulaţia şi
menstruaţia. De altfel, datorită experienţelor sale unice, cum ar fi: menstruaţia, deflorarea,
concepţia, graviditatea, naşterea, lactaţia, femeia este, deloc întâmplător, mai sensibilă decât
bărbatul la misterioasele periodicităţi legate de fazele Lunii, ciclurile lunare, anotimpurile anului
şi ritmurile naturii.
Ciclul schimbărilor hormonale ce survin în corpul uman alternează periodic la fiecare 32
de zile, determinând compoziţia chimică a secreţiilor interne care sunt apoi revărsate în sânge.
Activitatea glandei tiroide (strâns legată de centrul subtil de forţă VISHUDDHA CHAKRA) are,
de exemplu, o puternică influenţă asupra emoţiilor şi trece de la intens la slab după un ciclu de 32
de zile. Ritmul ciclotimic alternează la rândul său la intervale de 35 de zile şi din această cauză
emotivitatea individuală variază după o curbă care are un maxim la fiecare 5 săptămâni, generând
în fiinţă perioade ciclice care ne predispun către depresie sau euforie. La fiecare interval de 40 de
zile, pentru fiecare dintre noi începe un ritm intelectual, care ne afectează considerabil înţelegerea
aspectelor practice, atenţia, puterea de concentrare, inteligenţa şi memoria.
Multe dintre aceste cicluri sunt sezoniere, cauzând modificări în fiinţa noastră în funcţie
de schimbarea anotimpurilor, de la an la an. Astfel s-a remarcat că în general copiii au puseuri de
creştere primăvara, iar corpul adulţilor cât şi cel al copiilor secretă un aşa-numit "hormon de
vară" , probabil tiroidian, care face să scadă căldura din corp pe timpul lunilor caniculare.
Oamenii de ştiinţă vorbesc, la ora actuală, chiar despre un aşa zis "ritm al conştiinţei",
care s-a constatat că amplifică simţul conştiinţei morale, generând ciclic o sporire a faptelor bune
şi a prezenţei la biserică. Acest ritm are o durată de 36 de luni, determinându-se statistic (într-un
studiu publicat în Statele Unite) că foarte multe persoane care comiseseră evaziuni fiscale,
neplătind impozitul pe venit, simţeau nevoia să facă, la capătul acestui ciclu, contribuţii băneşti
voluntare administraţiei statului, pentru a-şi simţi astfel "ÎMPĂCATĂ" conştiinţa. Mai există, de
asemenea, arată acelaşi studiu american, un impuls ciclic ce apare la fiecare 41 de luni şi care ne
predispune la cheltuieli excesive.
La modul tradiţional, fiecare 7 ani din viaţa unui om reprezintă o anumită fază de
evoluţie. El este copil până la vârsta de 7 ani; atinge pubertatea la 14 ani; este un adult la 21 de
ani; poate fi un părinte la 28; dobândeşte măiestria profesională la 35; este o personalitate publică
la 42; poate deveni un sfătuitor sau chiar un conducător al societăţii în care trăieşte la 49 de ani;
atinge deplina dezvoltare a personalităţii sale la 56 de ani; este pregătit pentru desăvârşirea
spirituală la 63 de ani.
Mai mult decât atât, perioada ciclică de 9 ani a fost descoperită a fi un ciclu al „răutăţii”
umane, care determină printre altele accentuarea periodică a tendinţei de a rupe în mod anarhic
lanţurile convenienţelor.
Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, şi un ritm care prezintă un maxim la
fiecare 11 ani şi care generează, printre altele, o creştere a nemulţumirii şi insatisfacţiei generale,
conducând adeseori către mişcări de mase. Profesorul rus A.L. CIJEVSKI a arătat chiar că există
o legătură directă între acest ciclu şi creşterea numărului sau intensificarea activităţii petelor
solare.
Toate aceste nenumărate cicluri sau ritmuri ale fiinţei umane, ca şi ale întregului Univers,
sunt interconectate întocmai ca nişte inele mari şi mici care sunt legate împreună, cu toate că până
în prezent ştiinţa nu a ajuns încă să descopere elementul sau ritmul fundamental care stă la baza
tuturor acestor cicluri intercorelate şi care le susţine pe toate.
Cu toate acestea, savanţii din toate ţările afirmă că aceste ritmuri, acţionând armonios
împreună şi concertat, fac ca fiinţa umană să fie întocmai aşa cum este, influenţându-i
considerabil caracterul şi comportamentul, făcând-o să fie veselă sau abătută, predispunând-o
către accidente, determinând-o să se simtă norocoasă, irascibilă sau optimistă, aruncând-o astfel
în mod misterios în situaţii şi conjuncturi care o pot conduce, de exemplu, la fericire, succes,
reuşită, popularitate sau la boală, crimă, neşansă, accidente, nefericire sau chiar la moarte.
Psihologii sugerează de aceea din ce în ce mai des folosirea unei „hărţi a ritmurilor
biologice” individuale, care să permită ajustarea activităţilor individuale în funcţie de aceste
ritmuri. Metoda lor este foarte simplă şi oferă nenumărate avantaje practice. Spre exemplu,
compania japoneză de transporturi OHMI RAILWAY a introdus pe calculator bioritmurile
fiecăruia dintre cei 500 de şoferi de autobuz pe care-i avea. Şoferii erau astfel informaţi dinainte
de zilele lor „proaste”, reamintindu-li-se să fie extrem de prudenţi în acele zile. În 1969, primul
an al acestui experiment, şoferii au reuşit astfel o reducere cu 50 % a accidentelor rutiere care
până atunci apăreau la respectiva companie.
Din punct de vedere ezoteric, un ciclu temporal este o perioadă care se reîntoarce, o
eternitate condensată, o spirală sau un cerc nu în ordinea spaţială, ci în cea temporală.
Iniţiaţii vorbesc adesea despre „ROATA LUMII” (ROTAE MUNDI), desemnând prin
acest termen totalitatea sintetică a tuturor ciclurilor şi ritmurilor universale, precum şi unitatea lor
esenţială. Prin aceasta ei indică aspectul fundamental, ultim care permanent le impulsionează şi le
susţine pe toate din Centrul Roţii. Această realitate ultimă care le manifestă este Dumnezeu care
se exprimă prin Energia Sa creatoare (SHAKTI). Marii yoghini şi înţelepţi ai Orientului
consideră că există o tainică şi profundă corespondenţă între aceste cicluri, aspect generat de
unitatea lor fundamentală (suflul divin creator, numit în limba sanscrită SVARA, inspiraţia şi
expiraţia ritmică a lui Dumnezeu prezent în manifestare), care le emană şi le structurează
ierarhizat pe octavele creaţiei (planurile sau lumile subtile paralele).
Pentru cel înţelept, ciclicitatea este descoperită atât la nivel cosmic cât şi la nivel uman,
iar conexiunile armonioase dintre ritmurile cosmice şi ritmurile umane generează în fiinţa umană
o beatifică stare de unitate şi reintegrare în armonia divină. Această legătură sau punere în deplin
acord integrator (rezonanţă) a nivelului uman sau altfel spus a MICROCOSMOSULUI fiinţei cu
nivelul subtil MACROCOSMIC, prin intermediul corelaţiilor şi a analogiilor esenţiale existente
între om (MICROCOSMOS) şi Univers (MACROCOSMOS), care sunt dinamizate sau făcute
active (eficiente), prin trezirea posibilităţilor divine latente din om (KUNDALINI SHAKTI), este
scopul oricărei forme autentice de spiritualitate. Este semnificativ în acest sens că ştiinţa
ritmurilor secrete ale naturii a constituit dintotdeauna o piatră unghiulară a cunoaşterii ezoterice
din toate tradiţiile şi ea a permis yoghinului sau iniţiatului, pe baza aplicării legilor rezonanţei, un
control paranormal sau, cu alte cuvinte, o dominare miraculoasă a Universului.
Totodată ea a făcut posibilă dobândirea stării de conştiinţă cosmică sau extaz divin
(SAMADHI) prin transcenderea tuturor acestor ritmuri de către înţeleptul iluminat, datorită
identificării sale cu centrul imobil (neutru,(0)) al Roţii ritmurilor lumii (Dumnezeu).
Această observare atentă şi înţeleaptă a ciclurilor naturii, care exprimă cunoaşterea
profundă a ştiinţei secrete a ritmurilor, este prezentă chiar şi în creştinism. Iată, de exemplu,
viziunea eternei deveniri ciclice a lumii, aşa cum este ea redată simbolic, în cuvinte simple dar
extraordinar de bogate în semnificaţii, de Ecleziast:
„Soarele răsare, apune şi aleargă apoi spre locul unde răsare din nou.
Vântul suflă spre miazăzi şi se întoarce şi spre miazănoapte; apoi iarăşi se întoarce şi
începe din nou aceleaşi rotiri.
Toate râurile se revarsă în mare şi marea tot nu se umple; ele aleargă necurmat spre locul
de unde pornesc, pentru ca iarăşi să pornească de acolo.
Toate lucrurile sunt într-o neîncetată frământare aşa cum nu se poate spune (exprima)
(datorită inimaginabilei complexităţi); ochiul nu se mai satură privind şi urechea nu oboseşte
auzind.
Ce a fost, va mai fi şi ce s-a făcut, se va mai face; nu este nimic nou sub Soare.
Dacă cumva este vreun lucru despre care s-ar putea spune: „Iată ceva nou”, de mult lucrul
acela era şi în veacurile dinaintea noastră.
Nimeni (din cei ignoranţi) nu-şi mai aduce aminte de ce a fost mai înainte; şi ce va mai fi,
ce se va întâmpla mai pe urmă, nu va lăsa nici o urmă de aducere aminte la cei ce vor trăi mai
târziu (cu excepţia acelora care, întocmai ca Eclezistul, identificaţi cu centrul imobil şi etern al
Roţii Devenirii Lumii sau Inima lui Dumnezeu, cuprind şi transcend totodată în conştiinţă
temporalitatea, cu toate ritmurile şi manifestările acesteia, înregistrate în memoria universală-
AKASHA).”
(Ecleziastul, I. 3-10)

-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
Înţelepciunea secretă multimilenară yoghină şi tantrică arată că totalitatea materiei (sau
altfel spus întregul univers) este alcătuită din combinaţia a 5 elemente fundamentale PANCHA
TATTVA sau PANCHA MAHABHUTA
În celebrul tratat ezoteric SHIVA SVARODAYA se spune: " întreaga creaţie este rodul
TATTVA-elor şi tot prin ele (TATTVA-ele) ea este permanent susţinută. În TANTRARAJA
TANTRA, SHAKTI (personificarea Supremei Energii Divine manifestatoare sau contrapartea
feminină (-) a lui SHIVA) îl întreabă curioasă pe SHIVA (Conştiinţa Divină Absolută. (+)). Unde
există toate aceste principii creatoare (TATTVA-ele), în corp sau ele se află în afara corpului?"
SHIVA îi răspunde atunci că TATTVA-ele pătrund permanent şi animă fiecare atom atât al
corpului cât şi al mentalului. Tot ceea ce face sau gândeşte o fiinţă umană se află sub influenţa
acestor TATTVA-e. Ştiind toate acestea ne putem da seama de ce este atât de important în
practica YOGA să cunoaştem cum se manifestă TATTVA-ele şi să înţelegem modul în care ele
pot fi controlate şi angrenate conştient în sens benefic, în vederea accelerării evoluţiei noastre
spirituale.
Cele 5 TATTVA-e sunt cunoscute în YOGA sub numele de: 1) AKASHA sau eterul
subtil; 2) VAYU sau aerul subtil; 3) AGNI (TEJAS) sau focul subtil; 4) APAS (JALA) sau apa
subtilă; 5) PRITHIVI sau pământul subtil. TATTVA-ele nu trebuie să fie niciodată confundate cu
nişte simple elemente fizice sau chimice. În lumina acestei afirmaţii, PRITHIVI TATTVA nu
este pământul pe care îl vedem în jurul nostru, APAS TATTVA nu este apa pe care o bem sau în
care ne îmbăiem; la fel nici TEJAS TATTVA nu este focul pe care îl vedem arzând şi care ne
încălzeşte şi aşa mai departe. Toate acestea (TATTVA-ele) trebuie să fie privite mai curând ca
nişte aspecte subtile sau secvenţe esenţiale ale manifestării care modulează specific diferite
energii subtile PRANA-ice care au fiecare o anumită frecvenţă de vibraţie.
MANDUKYA UPANISHAD, PRASHNA UPANISHAD şi SHIVA SVARODAYA arată
că cele 5 elemente subtile fundamentale (PANCHA TATTVA) apar ca o emanaţie a Minţii lui
Dumnezeu şi tot Mintea lui Dumnezeu manifestă şi controlează la rândul ei PRANA (SHAKTI)
iar Mintea lui Dumnezeu este o emanaţie a Supramentalului Divin.
Fiinţa umană, în care este indus şi corpul fizic, este alcătuită la modul esenţial din aceste
elemente subtile cosmice, iar proprietăţile acestor 5 elemente (PANCHA TATTVA) sunt inerente
în întreaga fiinţă umană (atât în corpul vizibil, fizic cât şi în aspectele sau vehiculele subtile,
invizibile), până la cel mai infim atom sau particulă elementară. Acţiunea TATTVA-elor este atât
de corelată şi de precisă încât ele influenţează permanent prin REZONANŢĂ întregul
"ansamblu" al vieţii, al psihicului şi al conştiinţei fiecărei fiinţe umane.
Întocmai aşa cum schema sau modelul caracteristicilor noastre specifice fizice şi mentale
este conţinută în molecula de ADN, în mod asemănător stau lucrurile cu combinaţiile sau
proporţiile TATTVA-elor care, la rândul lor, ne determină întreaga structura a fiinţei noastre.
În textele secrete tantrice au elaborat o ştiinţă atât de completă şi de exactă a TATTVA-
elor, încât, de exemplu, practicantul nu numai că poate prevedea cu ajutorul lor viitorul, ci
totodată el poate controla efectele acţiunilor sale zilnice
Există, într-adevăr, o conexiune atât de strânsă între TATTVA-e şi întreaga organizare a
vieţii noastre de zi cu zi încât cu ajutorul acestei ştiinţe (a TATTVA-lor) este perfect posibil
(DAR NUMAI PENTRU CEL CARE ŞTIE) să ne putem controla destinul prin cunoaşterea
profundă şi controlul exercitat conştient asupra acestor 5 elemente fundamentale (PANCHA
TATTVA) care se manifestă în microcosmosul fiinţei umane sub forma suflurilor vitale
(PRANA).
=VA URMA =
 AN V C 23
-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
(continuare la cursul nr. 22 AN V)

Această ştiinţă spirituală extrem de secretă este cunoscută în India sub

numele de TATTVA JNANA sau SVARA YOGA (SVARA, în limba
sanscrită, înseamnă "suflu" sau, cu alte cuvinte, ea desemnează orice fenomen
subtil ritmic sau ciclic şi prin extensie se referă la întreaga manifestare,
deoarece ciclicitatea sau mişcarea de flux şi reflux, de inspiraţie şi expiraţie, de
emanaţie şi de resorbţie etc., stă la baza întregului MACROCOSMOS, fiind
prezentă la toate nivelele distincte ale acestuia - de la planul fizic până la planul cauzal.
Fiecare TATTVA are o anumită frecvenţă de vibraţie specifică şi poate fi definită drept o
energie subtilă PRANA-ică ce afectează în mod direct (prin REZONANŢĂ) toate mecanismele şi
ritmurile fiinţei umane printre care şi pe acelea ale corpului fizic. O practică yoghină secretă
numită TATTVA SADHANA este curent folosită în SVARA YOGA pentru a studia fluxul
respirator în vederea recunoaşterii predominanţei momentane a unei anumite TATTVA-e. Aceste
TATTVA-e sunt totodată nişte indicatori de bază ai stărilor noastre psihofiziologice şi ele fac de
exemplu ca suflul subtil respirator să meargă în diferite direcţii în momentul expiraţiei.
Cunoscând astfel ce TATTVA este activă (predominantă) la un moment dat, ne putem aprecia
singuri în mod obiectiv şi detaşat starea fizică, emoţională şi mentală şi datorită acestei
CUNOAŞTERI SECRETE noi o putem apoi "retuşa" sau adapta cât mai bine acţiunii pe care
tocmai intenţionăm să o facem. Mai mult decât atât, această practică (TATTVA SADHANA) ne
intensifică foarte mult câmpul individual obişnuit de conştiinţă. În urma acestui proces, vom
putea constata gradat în noi trezirea şi amplificarea unei înţelegeri mai ample şi profunde asupra a
tot ceea ce suntem cu adevărat.
Cele 5 TATTVA-e formează de fapt o înşiruire ordonată, în care fiecare TATTVA
succesivă este derivată din cea anterioară ei. Analizând TATTVA-ele din acest punct de vedere,
prima TATTVA în ordinea emanaţiei este AKASHA TATTVA care reprezintă un stadiu de
materie subtilă aproape nediferenţiată, conţinând în ea o cantitate gigantică, indefinită, de energie
subtilă potenţială. Prin urmare, AKASHA TATTVA este starea subtilă a creaţiei în care atât
energia cât şi materia există într-o stare oarecum potenţială în câmpul conştiinţei.
Pe măsură ce energia inerentă în particulele componente extrem de subtile ale lui
AKASHA TATTVA începe să vibreze în mod specific, este creată mişcarea şi atunci apare
VAYU TATTVA (eterul cel subtil al aerului). Particulele componente ale lui VAYU au cea mai
mare libertate de mişcare şi tocmai din această cauza VAYU TATTVA poate fi perceput ca
având o mişcare omnidirecţională care se prezintă extinsă în întregul spaţiu. Datorită mişcării
excesive a lui VAYU TATTVA este generată căldura, care apoi acţionează drept cauză pentru
apariţia următoarei TATTVA-e, AGNI (focul cel subtil). În AGNI TATTVA, mişcarea energiei
este mai puţin imensă decât în VAYU. Această scădere gradată a frecvenţei de vibraţie face ca
AGNI TATTVA să poată radia ulterior o parte din căldura sa, răcindu-se progresiv pentru a da
naştere astfel lui APAS TATTVA (eterul cel subtil al apei). Odată cu apariţia lui APAS
TATTVA, totala libertate de mişcare a lui VAYU TATTVA cât şi libertatea parţială de mişcare a
lui TEJAS TATTVA sunt în mare parte pierdute, particulele subtile constitutive ale lui APAS
TATTVA fiind limitate la un spaţiu bine definit, unde ele pot să se mişte doar pe o anumită rază
foarte redusă. Ultima TATTVA, PRITHVIVI (eterul cel subtil al pământului provine dintr-o altă
scădere a frecvenţei de vibraţie, care face cu putinţă ca APAS TATTVA să se solidifice pentru a
da naştere lui PRITHIVI TATTVA. Aici, în PRITHIVI TATTVA, până şi limitata libertate de
mişcare din APAS este pierdută. Fiecare particulă subtilă constitutivă a lui PRITHIVI TATTVA
îşi are locul ei bine delimitat şi orice vibraţie îi este limitată doar la spaţiul pe care ea îl ocupă.
Orice TATTVA este în realitate o anumită energie subtilă de bază care prezintă o
frecvenţă de vibraţie a energiei divine manifestatoare (PRANA sau SHAKTI). PRANA este în
esenţă pură lumină subtilă şi întocmai cum lumina albă conţine simultan în ea toate variatele
culori şi nuanţe ale spectrului, în mod analogic PRANA poate fi fragmentată în diversele
secvenţe sau categorii ale manifestării care nu sunt altceva decât TATTVA-ele. Oamenii de
ştiinţă au arătat, de exemplu, că fotonii se mişcă după anumite direcţii şi în anumite moduri
specifice, în funcţie de frecvenţa lor proprie de vibraţie, creând astfel în mod corespunzător
diferite raze de lumina, de la infraroşu la Ultraviolet sau chiar se pot manifesta sub forma unui
fascicul de lumină laser. În mod analogic, energia subtilă PRANA vibrează în fiinţa noastră pe
diferite frecvenţe (fiecăreia dintre ele corespunzându-i, de exemplu, o anumită culoare, un anumit
sunet, o anumită formă, o anumită stare de conştiinţă) generând astfel procesele de rezonanţă care
au loc permanent în microcosmosul, fiinţei noastre cu TATTVA-ele (sau în anumite situaţii,
permit transformarea acestora din una în alta prin SUBLIMARE).
Natura proprie a TATTVA-elor indică influenţa şi efectul PRANA-ei atunci când aceasta
(PRANA) operează la nivelul acestor frecvenţe specifice. Există, după cum se ştie, diferite nivele
de energie şi diverse mişcări PRANA-ice. Yoghinii ştiu că PRANA nu se mişcă niciodată la
întâmplare, ci ea se manifestă în conformitate cu anumite legi precise. Subtilele canale energetice
(NADI-uri) conduc PRANA în diversele CHAKRA-e situate în plan subtil de-a lungul coloanei
vertebrale, iar frecvenţele sale caracteristice de vibraţie cresc gradat, de la MULADHARA până
la SAHASRARA inclusiv.
Pe de altă parte, întocmai cum fiecare centru subtil de forţă (CHAKRA) controlează un
organ de simţ corespondent, la fel fiecare TATTVA se manifestă şi ca o calitate (caracteristică)
inerentă unui anumit organ senzorial. Cunoaştem, de exemplu, legătura directă dintre nas (ca
organ de simţ), simţul mirosului şi MULADHARA CHAKRA. La fel, celorlalte TATTVA-e le
corespunde fiecăreia câte un anumit organ senzorial specific. În capitolul 2 al tratatului tantric
secret PRAPANCHASARA TANTRA se spune că: "AKASHA TATTVA este (prezentă) în
urechi (în plan subtil), VAYU TATTVA este prezentă la nivelul pielii (în plan subtil), AGNI
TATTVA este prezentă în ochi (în plan subtil), APAS TATTVA este prezentă la nivelul limbii
(în plan subtil) iar PRITHIVI TATTVA este prezentă la nivelul nărilor (în plan subtil)".
Această lucrare ezoterică arată astfel în mod precis corelaţiile care există între primii 5
centri subtili de forţă (de la MULADHARA CHAKRA până la VISHUDDHA CHAKRA
inclusiv), organele senzoriale şi cele 5 TATTVA-e.
Calitatea esenţială a pământului subtil (PRITHIVI TATTVA) este mirosul, a apei subtile
(APAS) este gustul, a focului subtil (TEJAS) forma (văzut), a aerului subtil (VAYU) pipăitul
(atingerea), iar a eterului subtil (AKASHA) sunetul. Deloc întâmplător, mirosul este considerat
de către oamenii de ştiinţă drept o funcţie primitivă a creierului şi în mod similar, yoghinii
consideri că PRITHIVI TATTVA este cel mai grosier element subtil.
Fiecare TATTVA devine însă din ce în ce mai subtilă, atât în natura proprie cât şi în
efectele sale pe măsură ce ne rafinăm şi ne elevăm conştiinţa. Prin intermediul practicii ezoterice
SVARA YOGA, vom putea deveni gradat conştienţi de multiple efecte caracteristice ale fiecărei
TATTVA-e asupra funcţiilor corpului şi vom ajunge astfel să cunoaştem modul extraordinar de
profund, şi de complex în care suntem influenţaţi de diferitele energii subtile.
Iniţierea în SVARA YOGA permite ca TATTVA-ele să poată fi recunoscute şi percepute
operând permanent la nivelul întregii manifestării grosiere sau subtile individuale (microcosmice)
şi Macrocosmice. Graţie acestei iniţieri putem înţelege cum interacţionează TATTVA-ele una cu
alta şi cum anume se reflectă una în alta, astfel încât în anumite momente fiecare TATTVA le
conţine, prin reflexie, pe toate celelalte. Tocmai datorită acestui aspect, tratatul YOGA secret
SHIVA SVARODAYA arată că de fapt întregul Univers este simultan afectat de fiecare
modificare a unei anumite TATTVA-e (altfel spus, PARTEA este integrată armonios în TOT iar
TOTUL esenţializat se găseşte în întregime oglindit în PARTE).
Fiecare TATTVA trebuie "să fie privită prin urmare ca o extensie, expansiune sau
obiectivare a purei Conştiinţe Divine şi nu ca o entitate individuală existând separat. În cadrul
procesului de emanaţie (SRISHTI) a Universului, stările sau manifestările subtile dau apoi
naştere la stări şi manifestări grosiere şi astfel fiecare stare grosieră are totdeauna drept cauză
elementul subtil (TATTVA) precedent. Privind lucrurile din acest punct de vedere, cauza ne
apare ca fiind o parte esenţială a efectului.
În faimosul tratat YOGA SUTRA, PATANJALI descrie fiecare TATTVA ca având 5
caracteristici şi el menţionează că pentru a dobândi controlul paranormal asupra TATTVA-elor
(în vederea ELIBERĂRII DEPLINE DE INFLUENŢELE LOR) yoghinul trebuie sa practice
gradat SAMYAMA (fuziunea identificatoare plenară) asupra acestor caracteristici ale TATTVA-
elor. PATANJALI numeşte acest proces "BHUTA JAYA", controlul ("victoria") asupra
elementelor subtile constituente ale Universului (MACROCOSMOSULUI).
Prima caracteristică a acestor 5 TATTVA-e este forma lor grosieră, care este strâns legată
de experienţele dobândite prin simţuri, cum ar fi sunetul, atingerea, forma, gustul şi mirosul. A
doua caracteristică este calitatea predominantă a fiecărui element subtil. De exemplu, soliditatea
în cazul pământului cel subtil (PRITHIVI TATTVA), fluiditatea în cazul apei cea subtilă (APAS
TATTVA), căldura în cazul focului cel subtil (TEJAS TATTVA), mişcarea şi vibraţia în cazul
aerului cel subtil (VAYU TATTVA) şi spaţialitatea sau vidul în cazul eterului cel subtil
(AKASHA TATTVA).
Al treilea aspect este manifestarea subtilă a TATTVA-elor, întocmai cum avem un anumit
spectru al percepţiilor senzoriale obişnuite, există şi un domeniu subtil, mult mai vast şi mult mai
nuanţat, în care TATTVA-ele sunt experimentate ca sunete subtile, atingeri subtile, forme vizibile
subtile, gusturi subtile şi mirosuri subtile. Aceste diverse forme subtile ale TATTVA-elor sunt
numite adesea, generic, viziuni psihice sau spirituale şi atunci ele reprezintă de fapt stările
paranormale ale percepţiilor senzoriale. Al patrulea aspect al TATTVA-elor este strâns legat de
cele 3 tendinţe fundamentale (GUNA): SATTVA. RAJAS şi TAMAS. Aceste 3 GUNAS sunt de
asemenea o pane integrantă a celor 5 TATTVA-e. Astfel, atât AKASHA cât şi VAYU, TEJAS,
APAS sau PRITHIVI se pot întâlni, sau cu alte cuvinte sunt prezente într-o stare SATTVA-ică,
RAJAS-ică sau TAMAS-ică.
Pentru accelerarea evoluţiei spirituale, yoghinul trebuie încă de la început să-şi transforme
(SUBLIMEZE) progresiv stările TAMAS-ice şi RAJAS-ice ale TATTVA-elor în sublima
strălucire şi armonic SATTVA-ică. Acest proces tainic reprezintă ceea ce în YOGA se numeşte
"purificarea TATTVA-elor" (TATTVA SHUDDHI).
Al cincilea aspect al TATTVA-elor este în general cunoscut sub numele de ARTHA-
TATTVA şi desemnează scopul propriu-zis sau finalitatea TATTVA-elor. Toate scrierile
tradiţionale ezoterice yoghine şi tantrice afirmă că de fapt TATTVA-ele au fost create şi sunt
permanent manifestate de Conştiinţa Absolută (Dumnezeu) pentru bucuria şi eliberarea gradată a
spiritului încarnat, prin cunoaşterea Creatorului (Dumnezeu).
Alte caracteristici esenţiale ale manifestării celor 5 TATTVA-e sunt: SHABDA (sunetul
subtil), VARNA (culoarea subtilă) şi RUPA (forma subtilă), create de mişcarea specifică a
energiei subtile creatoare (SHAKTI sau PRANA) la nivelul fiecărei TATTVA-e. Astfel, diferitele
culori subtile specifice ale TATTVA-elor (care vor fi de asemenea indicate) evidenţiază
frecvenţele de vibraţie specifice (care ni se revelează în cazul proceselor de rezonanţă ale energiei
subtile (PRANA) ce se manifestă în fiecare TATTVA. Manifestarea subtilă, sonoră a acestor
energii subtile este caracterizată de BIJA-MANTRA care este tradiţional asociată fiecărei
TATTVA-e: BIJA-MANTRA lui AKASHA TATTVA este HAM; BIJA-MANTRA lui VAYU
TATTVA este YAM; BIJA-MANTRA lui AGNI TATTVA este RAM; BIJA-MANTRA lui
APAS TATTVA este VAM şi BIJA-MANTRA lui PRITHIVI TATTVA este LAM (aceste BIJA
MANTRA-e sunt totodată BIJA-MANTRA-ele centrilor subtili de forţă corespondenţi fiecărei
TATTVA-e).
Atât sunetul subtil cât şi lumina subtilă se combină într-un anume mod pentru a crea
forma specifică de vibraţie a fiecărei TATTVA-e (acest aspect va fi analizat în profunzime în
dezvoltarea ulterioară a acestei lecţii). Cercetările ştiinţifice recente şi studiile moderne de
cimatică (CIMATICA este ştiinţa efectelor vibraţiilor asupra diferitelor sisteme materiale sau, cu
alte cuvinte, este ştiinţa creării formelor de către sunete, care urmăreşte să evidenţieze
intercorelaţiile complexe dintre formele şi frecvenţele de undă sonore şi materia fizică) au pus în
evidenţă faptul că lumina, sunetul şi forma sunt diferite stadii ale manifestării energici. Pentru a
verifica experimental acest aspect în YOGA erau rostite sonor corect anumite MANTRA-e
simple într-un tonoscop, care reproducea (traducea) apoi MANTRA într-o formă geometrică,
vizuală, specifică.
Astfel s-a putut verifica destul de exact că fiecare dintre BIJA-MANTRA-ele TATTVA-
elor manifestă prin emisie sonoră fizică o formă vizibilă, geometrică esenţială care se ştie că
reprezintă şi o culoare corespondentă. Toate aceste caracteristici (sunet subtil, formă, culoare) pot
fi folosite cu succes (fiecare dintre ele) singure sau combinate drept bază pentru meditaţia
yoghină asupra unei anumite TATTVA-e (atunci când urmărim să intrăm în rezonanţă cu ea şi să
o amplificăm în microcosmosul fiinţei noastre.
Principalele caracteristici SECRETE ale celor 5 TATTVA-e sunt prezentate sintetic în
următorul tabel:

TATTVA PRITHIVI APAS TEJAS VAYU AKASHA

NATURĂ GREUTATE RĂCEALĂ CĂLDURĂ MIŞCARE MIXTĂ
CALITATE COEZIUNE, FLUIDITATE, EXPANSIUNE, VITEZĂ, DIFUZIUNE,
GREUTATE CONTRACŢIE LUMINĂ DEPLASARE GENEREAZĂ SPAŢIU
CULOARE GALBEN-MURDAR ALB ARGINTIU ROŞU ALBASTRU INDIGO (NEGRU)
ARGILOS
FORMĂ SPECIFICĂ PĂTRAT SEMILUNĂ TRIUNGHI (cu CERC OVOID (care are forma
vârful în sus) unui ou) punctiform
CHAKRA MULADHARA SWADHISTHANA MANIPURA ANAHATA VISHUDDHA
CORESPONDENTĂ
BIJA-MANTRA LAM VAM RAM YAM HAM
ESENŢĂ SUBTILĂ MIROS GUST FORMĂ MÂNGÂIERE, SUNET
(VEDERE) ATINGERE
(PIPĂIT)
ORGAN DE ACŢIUNE ANUS SEX PICIOARE MÂINI COARDE VOCALE
ORGAN DE SIMŢ NAS LIMBĂ OCHI PIELE URECHI
CORP SUBTIL ANNAMAYA KOSHA PRANAMAYA MANOMAYA VIJNANAMA ANANDAMAYA
(KOSHA) KOSHA KOSHA YA KOSHA KOSHA
TIP DE PRANA APANA VYANA SAMANA PRANA UDANA
LUME SUBTILĂ BHUR BHUVAR SVAR MAHA JANA
PARALELĂ (LOKA)

Toate cele 5 TATTVA-e există simultan atât la nivel universal (macrocosmos), cât şi la
nivel individual (în microcosmosul fiinţei noastre). La nivelul manifestării macrocosmice, creaţia
este mereu reînnoită, însă pe planul manifestării individuale TATTVA-ele sunt supuse limitărilor
şi condiţionărilor individuale impuse de KARMA personală. Atunci când survine moartea,
TATTVA-ele individuale se reîntorc la nivelul universal, fuzionând cu TATTVA-ele
macrocosmice corespondente. Astfel, atunci (în momentul morţii) AKASHA TATTVA
individual se reîntoarce în AKASHA TATTVA macrocosmic, VAYU TATTVA individual se
reîntoarce în VAYU TATTVA macrocosmic; TEJAS TATTVA individual se reîntoarce în
TEJAS TATTVA macrocosmic; APAS TATTVA individual se reîntoarce în APAS TATTVA
macrocosmic PRITHIVI TATTVA individual se reîntoarce în PRITHIVI TATTVA
macrocosmic, pregătindu-se pentru o nouă creaţie.
În SVARA YOGA se indică faptul că TATTVA predominant activă la un anumit moment
poate fi recunoscută cu exactitate după lungimea caracteristică şi directă specifică a suflului. Prin
urmare, dacă ne concentrăm atenţia asupra modului particular în care suflul respirator este
inspirat sau expirat, putem cunoaşte nivelul sau planul pe care operează atunci PRANA şi
totodată putem realiza ce acţiuni particulare suntem capabili să îndeplinim CU SUCCES în acele
momente.
Pentru ca TATTVA-ele să ne devină familiare, avem înainte de toate, nevoie de o
deosebită putere de concentrare şi de o rafinată şi elevată sensibilitate şi intuire deoarece, aşa cum
se arată în SHIVA SVARODAYA: "TATTVA-ele sunt ascunse într-un nivel extrem de subtil al
manifestării".
Întocmai cum un om de ştiinţă poate vedea moleculele de materie fizică privind printr-un
microscop, SVARA YOGA arată că TATTVA-ele ce se manifestă în diferite moduri pot fi
percepute prin intermediul meditaţiei asupra formei lor subtile esenţiale. Dacă ştim să
recunoaştem TATTVA activă (predominată) la un anumit moment, vom putea atunci cunoaşte
mult mai profund atât natura (PÂNĂ ATUNCI) ascunsă a fiinţei noastre cât şi pe aceea a
evenimentelor cosmice care ne înconjoară sau în care suntem cuprinşi.
Circulaţia energiilor subtile PRANA-ice prin microcosmosul fiinţei noastre este afectată
şi influenţată prin REZONANŢĂ în diverse grade atât de mediul înconjurător (ambianţa în care
ne aflăm) cât şi de fiinţele umane cu care venim în contact (acestea care, datorită rezonanţelor pe
care le declanşează în fiinţa noastră ne evidenţiază indirect receptivităţile bune sau rele).
Analogic vorbind, ştim de exemplu, cu toţii ce se întâmplă atunci când punem laolaltă doi poli
opuşi ai unor magneţi, sau ce fenomen apare atunci când apropiem polii de acelaşi fel a doi
magnet) sau ce se produce dacă alăturăm mai mulţi magneţi) şi apoi aducem un obiect metalic în
apropierea lor ori un obiect din plastic.
Rezultatele clar perceptibile ale acestor interacţiuni depind de proprietăţile magnetice ale
obiectelor care interacţionează precum şi de intensitatea specifică a magnetismului lor. În mod
similar, cunoscând cu precizie fluxul PRANA-ic activ (sau, altfel spus, TATTVA predominantă)
la un moment dat în fiinţat noastră am putea estima cu exactitate ce anume se va produce dacă ne
vom angrena în diferite acţiuni, deoarece proprietăţile electromagnetice subtile caracteristice
fiecărei TATTVA-e pot sau nu să fie în armonie (să sprijine) respectivele acţiuni pe care
intenţionăm să le realizăm, este exact ca şi cum am vedea o umbră, care ştim astfel că este fără
îndoială creată de un anumit obiect aliat în lumină; sau ca atunci când, văzând fum, ştim că
trebuie de asemenea să fie şi foc, sau ca atunci când fiind ploaie, ştim de asemenea că trebuie să
fie şi nori. La fel, prin străvechea ştiinţă ezoterică SVARA YOGA putem cunoaşte, chiar cu
anticipaţie, desfăşurarea evenimentelor în trecut, prezent sau viitor, datorită interacţiunii ce
survine între PRANA şi TATTVA-e.
= VA URMA =

AN V C 24
-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
(continuare la cursul nr. 23 AN V)
ASTROLOGIA ŞI SVARA

SHIVA SVARODAYA dezvăluie pentru cei puţini modul misterios în

care suflul nostru vital subtil se corelează cu mişcările ciclice ale Soarelui,
Lunii şi planetelor, toate acestea având prin urmare o strânsă legătură cu
astrologia. Cu privire la acest aspect fundamental, respectivul tratat arată că
astrologia fără corelarea strânsă cu ştiinţa secretă a suflului subtil (SVARA)
este aproape fără nici un fel de utilitate, deoarece numai asocierea celor două ne
oferă o bază autentică ce permite studiul ritmurilor cosmice, ori această bază nu poate fi alta
decât ştiinţa secretă a TATTVA-elor (TATTVA JNANA).
Astrologia, după cum se ştie, se ocupă şi ea de studiul influenţei celor patru elemente
subtile fundamentale (pământul, apa, focul şi aerul) care ne influenţează direct viaţa şi caracterul
(eterul subtil, AKASHA TATTVA, având o influenţă mai puţin perceptibilă în mod normal, nu
este studiat de astrologia clasică). Tradiţia astrologică consideră, deloc întâmplător, ca acestea
patru sunt elemente subtile cosmice.
SVARA YOGA vorbeşte la rândul ei despre aceleaşi elemente (TATTVA), arătând însă
că ele se manifestă şi în corp, în toate procesele vitale, cel mai uşor fiinţa umană fiind
manifestările lor la nivelului suflului vital. În astrologie TATTVA-ele reprezintă nivelele
specifice de vibraţie şi influenţă ale energiei subtile, PRANA la nivel cosmic. În SVARA YOGA,
aceste elemente (TATTVA), împreună cu manifestarea şi succesiunile lor sunt analizate în primul
rând la nivelul structurii individuale. Principiul fundamental, atât în astrologie cât şi în SVARA
YOGA, este că MACROCOSMOSUL (întregul univers) este analogic oglindit în
MICROCOSMOS (fiinţa umană cuprinzând în totalitatea sa, atât componentele sale vizibile cât şi
aspectele subtile, invizibile).
Astfel, SVARA YOGA corelată cu astrologia, formează un sistem de cunoaştere profund
şi foarte unitar. În India, calculele sistemului astrologie indian sunt atât de exacte încât poate fi
cunoscută cu anticipaţie, în mod precis, o anumită perioadă de predominantă a unei anumite
TATTVA-e. În sistemul astrologie indian, există anumite perioade ale zilei în care fiecare planetă
are o influenţă predominantă, iar aceste perioade sunt apoi împărţite şi sub împărţite până când se
ajunge chiar la indicarea la secundă a momentului în care are loc inspiraţia sau expiraţia noastră.
Dacă astrologia se bazează pe influenţele sferelor astrale de forţă ale planetelor, SVARA YOGA
urmăreşte mai ales conştientizarea şi integrarea armonioasă a suflurilor subtile vitale. Devenind
pe deplin conştienţi de suflul subtil respirator (SVARA) şi de TATTVA-e, noi putem gradat s ă
ne da ă m seama de invizibilele şi misterioasele energii subtile ce provin din MACROCOSM şi
care se manifestă în microcosmosul fiinţei noastre datorită rezonanţelor declanşate, afectându-ne
sănătatea şi modificându-ne caracterul ori destinul.
Prin cunoaşterea lăuntrică, directă a TATTVA-elor, noi avem astfel posibilitatea „să fim
pe fază” şi să folosim din plin toate momentele favorabile ce apar ciclic în existenţa noastră de zi
cu zi. Totodată, noi vom avea posibilitatea de a ne proteja simplu şi eficient de toate influenţele
ostile sau perturbatoare. Tocmai din această cauză, textele secrete YOGA arată că prin
conştientizarea şi controlul suflului vital subtil (PRANAYAMA) pot fi învinse cu uşurinţă toate
obstacolele, iar printr-o angrenare consecventă ne putem modifica în bine chiar destinul. Pe de
altă parte, oamenii de ştiinţă au observat anumite corelaţii, care pentru ei sunt enigmatice, între
evenimentele cosmice şi experienţele individuale ori evenimentele sociale.
La ora actuală, în lumea ştiinţifică se afirmă cu din ce în ce mai multă certitudine faptul că
atât creierul cât şi sistemul nervos central al fiinţei sunt foarte receptive la îndepărtatele câmpuri
energetice subtile (vibratorii) produse de radiaţia şi mişcarea planetelor, stelelor şi constelaţiilor.
Este semnificativ în aceasta direcţie că mulţi cercetători, printre care se află H.SAXTON,
M.GAUQUEUN, L.J. RAVITZ G.L.PLAYFAIR şi ITZAK BENTOV, au studiat ani de zile cu
atenţie aceste corelaţii enigmatice care evidenţiază unitatea dintre om (MICROCOSMOS) şi
Univers (MACROCOSM). Astăzi, omul priveşte adeseori către cer pentru a ca să se înţeleagă cât
mai bine pe el însuşi; pentru un SVARA-yoghin avansat, nu există aproape nici o diferenţă
fundamentală între evenimentele cosmice şi cele atomice, deoarece în spatele fiecărui ritm sau
ciclic al universului micro - sau macrocosmic se află acelaşi ritm sau suflu divin, SVARA, care
permanent le susţine pe toate.
Prin urmare, un practicant YOGA avansat, chiar dacă nu studiază atent şi profund, de
exemplu, astrofizica, el poate totuşi să închidă ochii şi, interiorizându-se să privească lăuntric în
imensitatea spaţiului conştiinţei sale, experimentând prin inefabilă rezonanţă lumile invizibile în
mod analogic oglindite în interiorul universului său. Într-o asemenea perspectivă devine perfect,
plauzibilă ideea cunoaşterii viitorului pe baza recunoaşterii elementului subtil (TATTVA) activ în
momentul respiraţiei (care poate fi la rândul ei, predominant lunară – atunci când suflul subtil
este inspirat şi expirat prin nara stângă (-), IDA NADI, în plan subtil - sau predominant solară -
atunci când suflul subtil este inspirat şi expirat prin nara dreaptă (+) PINGALA NADI, în plan
subtil.

INTRODUCERE ÎN PRACTICILE SPECIALE SECRETE SVARA YOGA

Pentru yoghinul care ajunge să cunoască aceste taine, este foarte limpede că, prin
cunoaşterea naturii intime a suflului subtil vital, se poate ajunge progresiv la conştientizarea şi
controlul activităţilor şi proceselor corporale, psihice şi mentale. Dacă cu adevărat ajungem să ne
putem controla suflul (SVARA), atunci fără îndoială că ne putem controla de asemenea
activităţile creierului şi pe acelea ale sistemului nervos. Acest aspect este pus în evidenţă de
faptul că atunci când suflul subtil curge prin nara stângă (corespunzând canalului subtil IDA
NADI (-)), devine automat activă emisfera cerebrală dreaptă, iar atunci când suflul curge prin
nara dreaptă (PINGALA NADI (+)), emisfera stângă a creierului devine automat activă. Astfel,
predominanţa pe o nară sau pe cealaltă a respiraţiei ne influenţează în moduri diferite
funcţionarea întregului sistem nervos şi dinamizează una sau alta dintre cele două emisfere
cerebrale. Prin urmare, este foarte important ca alternanţa ciclurilor IDA (-) - PINGALA (+) să
fie sistematică.
Tradiţia secretă SVARA YOGA arată că la fiecare 3 zile, aceste două NADI-uri
principale polar opuse îşi schimbă ordinea de succesiune în perioada răsăritului soarelui.
Totodată, atât în timpul perioadei de creştere a Lunii cât şi în perioada de Luna în descreştere,
momentul de răsărit al Soarelui (care evident trebuie să fie calculat CU PRECIZIE) în funcţie de
coordonatele geografice ale locului în care ne aflăm!) determină o anumită ordine a ritmului
nostru de alternanţă IDA NADI (-} - PINGALA NADI (+) sau, practic vorbind, nara stângă (-) -
nara dreaptă (+). Dacă individual noi nu ne încadrăm spontan, la rândul nostru în acest ritm (care
va fi dezvăluit ulterior în cadrul acestei lecţii), aceasta înseamnă că există anumite perturbări în
sistemul nostru individual corp-minte.
Fluxurile respiratorii prin nara noastră stângă (respectiv IDA NADI (-) şi prin nara noastră
dreaptă (PINGALA NADI (+)) trebuie prin urmare să curgă ritmic, sistematic, conform (LA
UNISON CU) mişcările Soarelui (+) şi Lunii (-). Nu este deloc întâmplător în această direcţie
faptul că IDA NADI (-}şi PINGALA NADI (+) numite şi "canalul subtil lunar" şi respectiv
canalul subtil solar. IDA NADI (-) este unanim considerată ca fiind răcoroasă precum Luna, iar
PINGALA NADI este unanim considerată ca fiind fierbinte precum Soarele. Numeroasele
experienţe şi mărturii competente ale yoghinilor avansaţi arată că ei au sesizat chiar şi o clară
diferenţă de temperatură între aerul (ce vehiculează suflul subtil) care curge prin nara stângă (-) şi
actul (ce vehiculează suflul subtil) care curge prin nara dreaptă (+). Aceasta este pentru noi o
indicaţie preţioasă asupra variaţiilor temperaturii care influenţează fără îndoială funcţiile
interioare ale corpului.
Având în vedere acest aspect, ne este clar că în acest caz temperatura alternează între
"cald" şi "rece", iar în situaţia specială când respiraţia noastră curge în mod egal prin ambele nări
(această face corespunzând energizării obiective a lui SUSHUMNA NADI (0)), survine automat
un perfect echilibru lăuntric. Este însă de la sine înţeles că această stare superioară de perfectă
armonizare care este adeseori însoţită de transcenderea celor două aspecte polare ale fiinţei, se
poate atinge şi dezvolta numai printr-o practică Yoga perseverentă şi susţinută. Atingerea stării
ANDROGINALE în care cele două aspecte masculin (+) şi feminin (-) polar opuse sunt în mod
egal dinamizate în aceeaşi fiinţă umană face de asemenea spontan posibilă această transcendere.
Un SVARA-yoghin va acţiona în această direcţie determinând, de exemplu, suflul
(subtil solar (+) (PINGALA NADI) să fie preponderent activ în timpul nopţii şi tot el va
determina suflul subtil lunar (-) (IDA NADI) sa fie preponderent activ în timpul zilei. Acest mod
consecvent de determinare a suflului va polariza, va echilibra şi va armoniza gradat forţele şi
influenţele subtile exterioare cu funcţiile interne ale sistemului său minte - corp.
Pentru a controla sau pentru a schimba rapid, la voinţă, predominanţă pe o nară sau pe
cealaltă a fluxului respirator, există anumite tehnici foarte simple şi accesibile care vor fi revelate
ulterior. Printre acestea se cuvine să menţionăm anumite posturi corporale special utilizate pentru
aceasta sau anumite masaje realizate de noi înşine în anumite zone secrete ale corpului fizic.
Practica principală, propriu-zisă în SVARA YOGA începe prin a învăţa cum să
recunoaştem care dintre aceste două NADI-uri (IDA NADI(-) sau PINGALA NADI (+)) este
activ şi care TATTVA (dintre cele 5 TATTVA-e) se manifestă preponderent la un moment dat.
Aşa cum am arătat, atunci când este preponderent destupată nara stângă, acest aspect evidenţiază
că este activă IDA NADI (-), iar această stare este tradiţional cunoscută de SVARA YOGHINI ca
VAMA SVARA (cuvântul sanscrit VAMA desemnează partea stângă). Atunci când este
preponderent deschisă nara dreaptă, acest aspect evidenţiază că este activa PINGALA NADI (+),
iar această stare este tradiţional cunoscută de SVARA YOGHINI ca DAKSHINA SVARA
(cuvântul sanscrit DAKSHINA desemnează partea dreaptă).
 A recunoaşte suflul preponderent activ este ceva cât se poate de simplu. Pentru aceasta,
este suficient să expirăm lent şi atent în palmă şi atunci vom putea simţi un curent de aer ceva
mai puternic în dreptul narii drepte sau stângi care este atunci preponderent deschisă. Dacă nu
suntem pe deplin siguri de rezultatul acestui test foarte simplu, astupăm alternativ imediat după
aceea una din nări şi apoi expirăm lent şi atent prin cealaltă; cu această ocazie urmărim să
sesizăm diferenţa de înălţime dintre sunetele caracteristice generate de expiraţia prin nara stângă
(-) şi cele generate de expiraţia prin nara dreaptă (+). Sunetul ceva mai grav perceput atunci
indică fără îndoială nara mai deschisă, deoarece se ştie ca aerul expirat prin nara mai închisă
produce un sunet mai ascuţit.
În anumite situaţii speciale, ambele nări sunt la fel de deschise şi atunci noi nu mai putem
diferenţia ce suflu (VAMA (-)) sau DAKSHINA (+)) este predominant. Acesta este atunci ceea
ce se numeşte suflul subtil median (SUSHUMNA NADI), iar această stare este tradiţional
cunoscută de SVARA YOGHINI ca SHUNYA SVARA (SHUNYA înseamnă, în limba sanscrită,
vidul creator interstiţial (0)).

LUNGIMEA SUFLULUI
Atunci când examinăm cu atenţie care nară este preponderent activă la diferite momente
ale zilei, vom observa cu această ocazie că şi lungimea suflului nostru diferă. Uneori suflul
expirat de noi pe una dintre nări este mai lung (îl putem simţi atunci de la o distanţă mai mare),
iar alteori suflul expirat de noi este mai scurt. În conformitate cu învăţăturile secrete ale
sistemului SVARA YOGA, unul dintre scopurile principale ale practicii în SVARA YOGA este
reducere lungimii suflului expirat, astfel încât să ajungă sa fie cât mai multă PRANA reţinută
(acumulată) de noi atât în corp cât şi în universul nostru lăuntric.
Tratatele tradiţionale secrete SVARA YOGA {alcătuind împreună SVARA SHASTRA,
ştiinţa ezoterică a suflului subtil) menţionează care este lungimea medie a expiraţiei normale în
timpul diferitelor activităţi. Este de la sine înţeles că toate aceste cifre sunt considerate a fi
valabile pentru persoane normale şi sănătoase, însă tot aici trebuie să fie luaţi în consideraţie şi
alţi factori, cum ar fi vârsta, greutatea, înălţimea etc., care pot modifica de la caz la caz aceste
date. Distanţele respective sunt prezentate ca fiind măsurate în ANGULA-e (ANGULA = lăţimea
degetului mare de la o mână al persoanei cauză):
- Respiraţia normală de repaus: 7-12 ANGULA;
- Stări de emoţie sau excitaţie puternică: 12-36 ANGULA;
- Cântatul: 16 ANGULA;
- Vomă: 18 ANGULA;
- Atunci când mâncăm cu poftă: 20 ANGULA;
- Mers uşor: 24 ANGULA;
- Somn: 30 ANGULA;
- Gimnastică, acte erotice, angrenare sexuală în cuplu dar FĂRĂ CONTINENŢĂ: 36
ANGULA;
- Exerciţii fizice grele şi intense 36 - 100 ANGULA.
În timpul zilei, accentul se pune spontan pe inspirare. Persoanele cu o structură vitală
slabă proiectează în general expiraţia la o distanţă mult mai mare decât fiinţele umane robuste şi
foarte vitale. Dacă expiraţia noastră se întinde mai mereu la mai mult de 20 cm, atunci când stăm
culcaţi şi relaxaţi, aceasta evidenţiază FĂRĂ ÎNDOIALĂ o mare şi inutilă risipă de energie
subtilă vitală.
 DIMINUAREA LUNGIMII SUFLULUI
Tratatul yoghin secret SHIVA SVARODAYA menţionează că, yoghinul care (îndeosebi
în timpul tehnicilor corect realizate de PRANAYAMA) expiră cu o cât mai redusă proiecţie a
suflului expirat, îşi reţine (acumulează constant) şi îşi amplifică extraordinar de mult energia sa
subtila vitală. Un asemenea yoghin atinge cu uşurinţă măiestria şi dobândeşte rapid puteri
paranormale uluitoare (SIDDHI-uri); totodată el se va bucura de formidabile capacităţi
intelectuale şi va constata că are realizări mentale cu totul ieşite din comun. De exemplu, dacă
mai mereu expiraţia continuă şi lentă a SVARA YOGHINULUI nu depăşeşte lungimea de 1
ANGULA, se arată în acest tratat că yoghinul respectiv se bucură de o stare net superioară de
detaşare care este însoţită de o stare de transcendere a dorinţelor şi pasiunilor grosiere
(materiale); totodată el are un calm profund, nealterat şi dă dovadă de egalitate lăuntrică şi
echilibru în orice situaţie; dacă expiraţia SVARA YOGHINULUI nu depăşeşte mai mereu 2
ANGULA, practicantul respectiv îşi menţine nealterată starea de bucurie şi fericire, în ciuda
oricărei situaţii exterioare, iar câmpul său subtil auric îl face şi pe ceilalţi să trăiască spontan
aceeaşi stare de bucurie; o expiraţie care are mai mereu cel mult 3 ANGULA dezvoltă gradat în
SVARA YOGHINUL respectiv înzestrări poetice şi artistice cu totul ieşite din comun.
Expiraţia care are mai mereu o lungime de până la 4 ANGULA conferă SVARA
YOGHINULUI respectiv VAK-SIDDHI (această putere paranormală (SIDDHI) face ca tot ceea
ce yoghinul respectiv afirmă FERM, mai devreme sau mai târziu se îndeplineşte). Expiraţia care
are mai mereu o lungime de 5 ANGULA face ca în yoghinul respectiv să se trezească
clarviziunea şi premoniţia

SINCRONIZAREA SUFLULUI
VAMA SVARA (-), DAKSHINA SVARA (+) sau SHUNYA SVARA (0) nu apar
niciodată la întâmplare, ci ele se declanşează în momente precise deoarece sunt în strânsă
corelaţie cu ritmurile solare (+) şi lunare (-). În conformitate cu textul secret SHIVA
SVARODAYA, NADI-ul activ (IDA (-) sau PINGALA (+)) predomină timp de 2 1/2 GHATI,
această unitate de măsură fiind echivalentă cu 60 de minute (1 GHATI = 24 minute). După
această perioadă (2 1/2 GHATI), SUSHUMNA NADI (0) devine ea predominant activă o scurtă
perioadă de timp (1-4 minute, uneori chiar mai puţin) apoi celalalt NADI polar opus primului
începe la rândul său să predomine pentru încă 2 1/2 GHATI (60 minute).
Neurologii, independent de SVARA YOGHINI, au găsit şi ei aceleaşi secvenţe (perioade)
în activitatea emisferelor cerebrale. Una dintre cele două emisfere cerebrale rămâne" predominant
activă timp de 60-90 minute; după cum arată studiul medicului român I.N.RIGA, publicat în 1957
în Revista internaţională de oto-neuro-oflalmologie.
După ce s-a scurs această perioadă de activitate, survine un SUI GENERIS (în felul său
transfer de energie printr-o membrană foarte fină numită CORPUS CALLOSUM, care atunci
conduce energia de la o emisferă la alta într-un interval de 1 - 1 minute. Ştiinţa medicală a
descoperit de asemenea că emisferele cerebrale controlează totodată respiraţia prin cele două nări.
Ştiinţa medicală susţine că emisfera preponderent activă stimulează nara corespondentă (aşa cum
am arătat mai înainte, SVARA YOGA consideră că emisferei cerebrale drepte îi corespunde nara
stângă (-) iar emisferei cerebrale stângi îi corespunde nara dreaptă (+)) şi că de asemenea
confirmă că în consecinţă va fi mai mereu (cu excepţia dinamizării lui SUSHUMNA NADI) o
nară preponderent activă în timp ce cealaltă nară rămâne parţial blocată.
Pentru a cunoaşte momentul precis în care IDA NADI (-) sau PINGALA NADI (+) devin
preponderent active, trebuie să fim suficient de familiarizaţi cu fazele de creştere şi descreştere
ale Lunii. Astfel, în timpul primelor 14 zile ale ciclului lunar, Luna se află în creştere. Această
perioadă se numeşte în SVARA YOGA SHUKLA PAKSHA (perioada sau chenzina luminoasă
(SHUKLA, înseamnă în limba sanscrită "alb") de 14 zile (PAKSHA). Cea de a 15-a zi a ciclului
Lunii este faza de Lună Plină; aceasta este numită PURNIMA (de la PURNA, care în limba
sanscrită înseamnă întreg, integral). În timpul următoarelor 14 zile ale ciclului, Luna descreşte.
Această perioadă, este numită KRISHNA PAKSHA (perioada sau chenzina întunecată
(KRISHNA înseamnă în limba sanscrită negru).
În ziua imediat următoare, numită AMAVASYA, se consideră că nu este deloc Lună pe
cer (NOTĂ: această noapte considerată fără Lună, care este chiar noaptea dinaintea fazei de Lună
Nouă, este tradiţional numită în India: ”Noaptea lui SHIVA” (SHIVARATRI);) în această
noapte specială este în mod deosebit indicată evocarea spirituală şi comuniunea plină de dragoste
a MARELUI YOGHIN SHIVA, Eternul Masculin Divin. Dintre toate aceste SHIVARATRI ale
anului, cea mai importantă dintre ele este fără îndoială MAHASHIVARATRI care se sărbătoreşte
şi acum în India în noaptea de dinaintea fazei de Lună Nouă care precede imediat echinocţiul de
primăvară.
Este foarte important să reţinem că aceste "zile" ale ciclului lunar, numite în limba
sanscrită TITHI-uri, nu coincid întotdeauna cu zilele din calendarul solar (pe care îl folosim noi
în ROMANIA). Prin urmare, deşi au fost indicate şi descrise cele 30 de zile în ciclul lunar, ele
sunt aproximativ echivalente cu numai 28 de zile ale ciclului solar, după cum ştim cu toţii (ciclul
lunar este de aproximativ 28 de zile).
În cadrul ciclului nostru respirator, PINGALA (SURYA) NADI (+) devine preponderent
activă în momentul răsăritului Soarelui din timpul chenzinei întunecate (KRISHNA PAKSHA) şi
anume în timpul zilelor 1,2,3; 7,8,9 şi 13,14,15.
După o perioadă de 60 - 90 de minute de la răsăritul Soarelui, devine preponderent activă
IDA NADI (-) acelaşi interval de timp (60 - 90 de minute), apoi procesul se repetă (urmează, deci
încă o perioadă de predominanţă a lui PINGALA NADI (+), etc.) până la apusul Soarelui. În
momentul asfinţitului devine preponderent activă IDA NADI (-) după care se activează la capătul
a 60 - 90 de minute PINGALA NADI (+) şi ciclul acesta se desfăşoară aşa mai departe, în zilele
precizate la început, până la următorul răsărit de soare. În zilele 4, 5, 6, şi 10, 11, 12 ale
„chenzinei întunecate”, procesul de activare preponderentă este inversat, (în momentul răsăritului
devine preponderent activă IDA NADI (-), iar în momentul asfinţitului devine preponderent
activă PINGALA NADI (+), etc.)
= VA URMA =
 AN V C 25
-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
SINCRONIZAREA SUFLULUI
(continuare la cursul nr. 24 AN V)
În timpul chenzinei luminoase (SHUKLA PAKSHA),se inversează
totul: astfel, atunci IDA NADI (-) este preponderent activată la răsăritul
soarelui în zilele 1, 2, 3; 7, 8, 9 şi 13,14,15 ale lui SHUKLA PAKSHA
(PINGALA NADI (+) fiind atunci preponderent activat[ în momentul
asfinţitului, iar în zilele 4, 5, 6 şi 10, 11, 12 ale lui SHUKLA PAKSHA se
activează preponderent la răsăritul soarelui PINGALA iar la asfinţit se
activează preponderent IDA NADI (-).
Deşi la prima vedere pare de necrezut, totuşi s-a putut verifica statistic număr suficient de
mare de oameni provenind din toate culturile şi aparţinând tuturor religiilor că acest străvechi
sistem ezoteric este pe deplin adevărat. El se confirmă în totalitate dacă, evident, nu există
afecţiuni sau tulburări la persoanele respective care sunt testate.

TABEL SINTETIC AL RITMURILOR SECRETE ALE SUFLULUI (SVARA)

ZIUA LUNARĂ CHENZINA CHENZINA
(TITHI) LUMINOASĂ ÎNTUNECATĂ
(SHUKLA PAKSHA) (KRIS PAKHA)
RĂSĂRIT RĂSĂRIT
1. (PRATHAMA) IDA PINGALA
2. (DVITYA) IDA PINGALA
3. (TRITYA) IDA PINGALA
4. (CHATURTHI) PINGALA IDA
5. (PANCHAMI) PINGALA IDA
6. (SHASHTHAMI) PINGALA IDA
7. (SAPTAMI) IDA PINGALA
8. (ASHTAMI) IDA PINGALA
9. (NAVAMI) IDA PINGALA
10. (DASHAMI) PINGALA IDA
11. (EKADASHI) PINGALA IDA
12. (DVADASHI) PINGALA IDA
13. (TRAYODASHI) IDA PINGALA
14. (CHATURDASHI) IDA PINGALA
15. AMAVASYA sati, IDA PINGALA
respectiv PURNIMA

= VA URMA =
 YOGA ŞI ASTROLOGIA
(continuare la cursul nr. 16 AN V)
ASTRELE ŞI REZONANŢELE LOR SPECIFICE ÎN MICROCOSMOSUL
FIINŢEI NOASTRE
În general vorbind, astrele conferă transcendenţa şi lumina datorită rezonanţelor specifice
cu universul nostru lăuntric care caracterizează tot cerul, în funcţie de momentul naşterii noastre.
Mişcarea precisă a astrelor ne sugerează o stare de regularitate inflexibilă, guvernată de o raţiune
ce este în acelaşi timp naturală şi misterioasă. Toate astrele sunt animate de o mişcare ce tinde
spre forma circulară, şi are este semnul perfecţiunii.
Astrele, împreună cu sferele lor subtile de forţă, sunt oglindirea comportamentului perfect
şi regulat, precum şi al nemuririi şi al frumuseţii distante.
În antichitate, astrele împreună cu sferele lor subtile de forţă erau chiar divinizate, iar mai
târziu s-a crezut că ele sunt dirijate de îngeri. "Astrele vor deveni locul de desfătare şi de odihnă
pentru sufletele evoluate ale personalelor celebre", afirmă CICERO în lucrarea „Visul lui
SCIPION”.
Astrele, datorită energiilor subtile care emană din sferele (câmpurile) lor subtile de putere,
au fost adeseori cântate în poeme şi rugăciuni. Iar imnul către planete, pe care îl vom reproduce
aici drept ilustrare este foarte sugestiv. Această rugăciune, scrisă de un adorator, la începutul
secolului al IV-lea, exprimă simbolismul subtil energetic, cosmic şi moral, atribuit planetelor de
către astrologii, mai mult sau mai puţin mistici, care au trăit în primele secole ale erei noastre:
„Soare, tu eşti regele cel bun, puterea divină cea atotputernică şi mare, plin de taine, tu
ocupi mijlocul cerului. Pentru noi tu eşti precum intelectul şi permanent tu dai ritm lumii ca un
stăpân suprem al tuturor fiinţelor şi lucrurilor, care face să dureze de-a pururi focurile celorlalte
stele, răspândind asupra lor, în proporţii corecte, flacăra propriei sale lumini.
Iar tu, Lună, diafană şi fermecătoare, care te afli în regiunea cea mai joasă a cerului,
lună după lună, eşti hrănită mereu de razele divine ale Soarelui ce răspândeşte o strălucire
augustă, spre a perpetua seminţele generatoare.
Iar tu, enigmatic Saturn, care fiind situat în punctul extrem al cerului, înaintezi, ca un
astru palid într-o mişcare parcă indolentă.
Şi tu, Jupiter, locuitor al stâncii TARPEIENE, care prin măreţia ta binecuvântată şi
salvatoare, dai fără încetare o copleşitoare bucurie lumii şi pământului, tu eşti cel care deţine
supremaţia în cel de al doilea cerc (subtil) celest.
Şi tu, Marte GRADIVUS, care eşti plin de dinamism şi a cărui strălucire roşie umple
mereu fiinţa noastră cu o putere sacră, ne ajută să ajungem la lumea ascunsă care se află
aşezată în cea de a treia regiune a cerului.
Şi, în sfârşit, voi, Mercur şi Venus, însoţitori fideli ai Soarelui, prin armonia guvernării
voastre, prin supunerea în faţa voinţei judecăţii lui Dumnezeu care conferă adoratorului vostru,
rudelor sale şi fiilor săi forţă binefăcătoare invincibilă, inspiraţie sublimă, sănătate, fericire.
Fie ca voi să domniţi neîntrerupt, revărsând puterea voastră binefăcătoare prin
infinitatea secolelor atât asupra copiilor noştri cât şi asupra copiilor noştri pentru ca,
îndepărtând orice rău şi orice suferinţă din fiinţa umană să o faceţi să dobândească binefacerile
păcii divine şi ale fericirii eterne." FIRMICUS MATERNUS

DECANII ŞI SEMNIFICAŢIILE LOR TRADIŢIONALE

Decanii reprezintă o diviziune importantă a zodiacului astrologie, în 36 de părţi egale. Aşa
cum însuşi numele său sugerează, fiecare decan cuprinde 10 grade; există deci 3 decani în
perioada de influenţă a fiecărui semn astrologie. Tradiţia greco-latină atribuie descoperirea lor
înţelepţilor din Egiptul antic, într-adevăr, egiptenii recurgeau curent la decani pentru a determina
orele nopţii. Ei întocmeau tabele cu succesiunea constelaţiilor cerului, iar apariţia acestor
constelaţii la orizont le permitea să fie determinat momentul nopţii la care se aflau, într-o
perioadă de aproximativ 10 zile, la orizont era vizibil un singur decan. Astfel, cei 36 de decani
guvernau fiecare câte 10 zile ale anului egiptean, fiind consideraţi tocmai de aceea importante
genii protectoare. Mai târziu ei au început să joace un rol important în zodiace şi apoi au fost
integraţi în astrologia elenistică.
Există la ora actuală foarte multe documente arheologice care merg chiar până la a 10-a
dinastie (cu alte cuvinte mijlocul mileniului al III-lea înainte de Hristos) dar în majoritatea
cazurilor este foarte dificil să stabilim o identitate cu stelele şi semnele din astrologia actuală
deoarece există cel puţin patru serii diferite de simboluri. În MESOPOTAMIA, existenţa acestei
diviziuni a cerului în 36 de sectoare este atestată în mod clar prin textele din perioada CASITĂ
(pe la mijlocul mileniului al II-lea înainte de Hristos).
Este imposibil sa trecem aici în revistă imaginile simbolice diferite din Egiptul Antic, aşa
cum figurau ele, deloc întâmplător, pe sarcofage, pe pereţii templelor şi pe morminte. Cu toate
acestea, din acea epocă până în zilele noastre, fiecare dintre aceşti decani a ajuns să fie
reprezentat printr-un simbol specific care are o semnificaţie specială şi totodată este intim pus în
legătură cu sfera subtilă de forţă a unei anumite planete.
Prezentăm în continuare descrierea decanilor, aşa cum este ea utilizată chiar şi în zilele
noastre în India atât de către astrologi cât şi de către yoghini.
BERBECUL (21 MARTIE - 20 APRILIE)
PRIMUL DECAN: 21 MARTIE - 30 MARTIE
Un om curajos, înarmat, învârtind deasupra capului, în mâna dreaptă o sabie; această
reprezentare simbolică semnifică curajul, îndrăzneala, forţa dar şi lipsa de modestie; acest decan
este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MARTE.
AL DOILEA DECAN: 31 MARTIE - 9 APRILIE
Un bărbat în robă, asemănător unui preot; această reprezentare simbolică semnifică
nobleţea, măreţia, puterea şi autoritatea; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă
SOARELUI.
AL TREILEA DECAN: 10 APRILIE - 20 APRILIE
O femeie tânără şi inimoasă, aşezată pe un scaun şi cântând la lăută; această reprezentare
simbolică semnifică subtilitatea în orice fel de muncă, blândeţea, graţia, bucuria şi frumuseţea;
decanul e guvernat de sfera de forţă a lui VENUS.
TAURUL (21 APRILIE - 20 MAI)
PRIMUL DECAN: 21 APRILIE - 30 APRILIE
O carte şi un tânăr care munceşte pământul; această reprezentare simbolică semnifica
actul de a ara, de a semăna, activităţile de construcţie, înţelepciunea şi cunoaşterea referitoare la
pământ şi mai ales ştiinţa geometriei; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui
MERCUR.
AL DOILEA DECAN: 1 MAI - 10 MAI
Un om solid, având o centură, care ţine în mâna sa dreaptă o cheie; această reprezentare
simbolică semnifică puterea, nobleţea, demnitatea şi influenţa pe care nativul o poate exercita
asupra celorlalţi; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a LUNII.
AL TREILEA DECAN: 11 mai - 20 mai
Un bătrân sprijinindu-se de o cârjă; el are un braţ care-i atârnă şi un picior de lemn;
această reprezentare simbolică semnifică mizeria, sclavia, nebunia, lipsurile şi josnicia; acest
decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui SATURN.
 GEMENII (21 MAI - 21 IUNIE)
PRIMUL DECAN: 21 MAI- 30 MAI
Un tânăr având la brâu o centură; această reprezentare simbolică semnifică ceea ce are
legătură cu scrisul, faptul de a primi sau de a da bani, cererea şi înţelepciunea în lucruri
neprofitabile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui JUPITER.
AL DOILEA DECAN: 31 MAI - 9 IUNIE
Un om cu un topor, tăind lemne; această reprezentare simbolică semnifică schimbări,
presiuni, lucru, faptul că nativul poate deveni posesorul unor bunuri atât prin muncă cât şi prin
acţiuni necinstite; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MARTE.
AL TREILEA DECAN: 10 IUNIE - 21 IUNIE
Un om cu un şoim în mâna dreaptă şi cu un năvod în mâna stângă; această reprezentare
simbolică semnifică uitarea, bucuria, jovialitatea, dispreţul şi faptul de a fi tentat să plece urechea
(să asculte, să se lase influenţat) la cuvinte inutile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de
forţă a SOARELUI.
RACUL (22 IUNIE - 22 IULIE)
PRIMUL DECAN: 22 IUNIE - 1 IULIE
O femeie tânără şi frumoasă care ţine o floare în mână; această reprezentare simbolică
semnifică bucuria, subtilitatea, umanitatea, curtoazia şi acele aspecte Tainice care incită oamenii
la dragoste; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui VENUS.
AL DOILEA DECAN: 2 IULIE - 11 IULIE
Un bărbat şi o femeie aşezaţi la o masă, având în faţa lor o grămadă mare de bani de
argint; această reprezentare simbolică semnifică bogăţia şi abundenţa; ea indică veselia şi
nonşalanţa în cazul femeilor; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MERCUR.
AL TREILEA DECAN: 12 IULIE - 22 IULIE
Un vânător suflând într-un corn; care are un câine alături de el şi care ţine o lance pe
umăr; această reprezentare simbolică semnifică patima vânătorii, urmărirea celor fugiţi, obţinerea
de bunuri prin război, ceartă şi dispută; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a
LUNII.
LEUL (23 IULIE - 23 AUGUST)
PRIMUL DECAN: 23 IULIE - 1 AUGUST
Un om călare pe un leu şi care are o pană la pălărie; această reprezentare simbolică
semnifică cruzimea, neşansa, violenţa, răutatea, tendinţa de a realiza activităţi măreţe; îndrăzneala
şi poftele nemăsurate (cupiditatea); acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui
SATURN.
AL DOILEA DECAN: 2 AUGUST - 11 AUGUST
Un om ţinând un şoim pe pumnul său; această reprezentare simbolică semnifica iubirea,
societatea, nesepararea (fidelitatea), faptul de a nu-i pierde din vedere pe ai săi, dorinţa de a evita
certurile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui JUPITER.
AL TREILEA DECAN: 12 AUGUST - 23 AUGUST
Un om care ţine o sabie deasupra capului şi o învârte cu o mână, în timp ce în cealaltă
mână ţine un scut; această reprezentare simbolică semnifică certurile, disputele, ignoranţa,
mizeria, victoria asupra celor mizerabili şi asupra fiinţelor josnice ca urmare a ignoranţei
acestora; totodată indică şi războaiele; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui
MARTE.
FECIOARA (24 AUGUST - 22 SEPTEMBRIE)
PRIMUL DECAN: 24 AUGUST - 1 SEPTEMBRIE
Un om care pune nişte bani într-un cufăr; această reprezentare simbolică semnifică munca
plină de dăruire a pământului, însămânţările, culturile, popularea ţinuturilor în care nu sunt
oameni, acumularea de bogaţii şi de produse comestibile; acest decan este guvernat de sfera
subtilă de forţă a SOARELUI.
AL DOILEA DECAN: 2 SEPTEMBRIE - 12 SEPTEMBRIE
Doi oameni, dintre care unul are o pungă plină cu bani în mână; această reprezentare
simbolică semnifică câştigul şi agonisirea; ea este semnul acumulării pline de cupiditate, faptul
de a fi avar cât şi tendinţa de a se ridica prin intermediul forţei; acest decan este guvernat de sfera
subtilă de forţă a lui VENUS.
AL TREILEA DECAN: 13 SEPTEMBRIE - 22 SEPTEMBRIE
Un bătrân decrepit sprijinindu-se într-un baston; această reprezentare simbolică semnifică
bătrâneţea înainte de vreme, debilitatea, indolenţa, pierderea membrelor ca urmare a
infirmităţilor, tendinţa de a dezrădăcina copacii şi de a depopula zonele locuite; acest decan este
guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MERCUR.
BALANŢA (23 SEPTEMBRIE - 22 OCTOMBRIE)
PRIMUL DECAN: 23 SEPTEMBRIE - 2 OCTOMBRIE
Un student (învăţăcel) ţinând în faţa sa o carte deschisă; această reprezentare simbolică
semnifică dreptatea, justiţia, adevărul, ajutorul oferit spontan celor slabi chiar dacă aceasta
implică angrenarea împotriva celor puternici şi necinstiţi; tendinţa înnăscută de susţinere şi
ajutorare a celor săraci şi nenorociţi; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a LUNII.
AL DOILEA DECAN: 3 OCTOMBRIE - 12 OCTOMBRIE
Un bătrân foarte sobru îmbrăcat în robă şi aşezat pe un scaun; această reprezentare
simbolică semnifică lăcomia, pofta nemăsurată, atracţie către sodomie, fascinaţia pe care o
exercită asupra nativului cântecul şi bucuria; totodată aceasta indică tendinţa de a participa la
plăceri perverse; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui a lui SATURN.
AL TREILEA DECAN: 13 OCTOMBRIE - 22 OCTOMBRIE
Un tânăr având în mâna dreaptă o cupă; această reprezentare simbolică semnifică starea
de linişte, abundenţă, atracţia către o viaţă confortabilă liniştită şi sigură; acest decan este
guvernat de sfera subtilă de forţă a lui JUPITER.
SCORPIONUL (23 OCTOMBRIE - 22 NOIEMBRIE)
PRIMUL DECAN: 23 OCTOMBRIE - 1 NOIEMBRIE
Doi oamenii gata să se ia la bătaie şi care sunt pe cale să se tragă de păr; această
reprezentare simbolică semnifică lupta, tristeţea, viclenia, josnicia, răutatea; acest decan este
guvernat de sfera subtilă de forţă a lui a lui MARTE.
AL DOILEA DECAN: 2 NOIEMBRIE - 11 NOIEMBRIE
Un bărbat aşezat pe un scaun, lângă care se află doi câini gata să se încaiere; această
reprezentare simbolică semnifică jignirile; insultele, abandonul, tendinţa de a stârni mai mereu
neînţelegeri, dispute şi de a da curs certurilor pline de răutate; acest decan este guvernat de sfera
subtilă de forţă a SOARELUI.
AL TREILEA DECAN: 12 NOIEMBRIE - 22 NOIEMBRIE
Două femei, bătându-se şi trăgându-se furioase de păr, iar una dintre acestea are un baston
în mână şi o loveşte pe cealaltă în cap; această reprezentare simbolică semnifică lupta, beţia,
violenţa, enervarea, gelozia, orgoliul, depravarea; acest decan este guvernat de sfera subtilă de
forţă a lui VENUS.
SĂGETĂTORUL (23 NOIEMBRIE - 21 DECEMBRIE)
PRIMUL DECAN: 23 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE
Un bărbat înarmat cu un topor (sau care în alte reprezentări, ţine în mână o seceră);
această reprezentare simbolică semnifică îndrăzneala, libertatea şi totodată indică tendinţele
războinice; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MERCUR.
AL DOILEA DECAN: 2 DECEMBRIE - 11 DECEMBRIE
Un bărbat trist şi abătut care este aşezat pe un scaun; această reprezentare simbolică
semnifică teama nejustificată, lamentările de tot felul, grijile nefondate şi indică faptul că avem
de-a face cu un om temător; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a LUNII.
AL TREILEA DECAN: 12 DECEMBRIE - 21 DECEMBRIE
Un bărbat având o pană la pălărie şi care ţine în mână un baston la extremitatea degetelor;
această reprezentare simbolică semnifică încăpăţânarea şi tendinţa de a nu se lăsa deloc convins;
totodată indică renunţarea dificilă la tot ceea ce pe nativ îl interesează, tendinţa către rău
(înclinaţia de a face rău), lupta şi lucrurile oribile; acest decan este guvernat de sfera subtilă de
forţă a lui SATURN.
= VA URMA =

AN V C 26
YOGA ŞI ASTROLOGIA
DECANII ŞI SEMNIFICAŢIILE LOR TRADIŢIONALE
(continuare la cursul nr. 25. An V)

CAPRICORNUL (22 DECEMBRIE - 20 IANUARIE)

PRIMUL DECAN: 22 DECEMBRIE- 31 IANUARIE
Un om ce călătoreşte pe jos; această reprezentare simbolică semnifică
prevederea în exces, prudenţa, activitatea bine chibzuită, bucuria, câştigul şi
pierderea, slăbiciunea şi josnicia; acest decan este guvernat de sfera subtilă de
forţă a lui JUPITER.
AL DOILEA DECAN: 1 IANUARIE - 10 IANUARIE
Un om încercând să prindă o pasăre care zboară; această reprezentare simbolică semnifică
tendinţa de a urmări lucruri şi realizări utopice sau inaccesibile; acest decan este guvernat de sfera
subtilă de forţă a lui MARTE.
AL TREILEA DECAN: 11 IANUARIE - 20 IANUARIE
Un om aşezat la o masă numărându-şi banii; această reprezentare simbolică semnifică
poftele care subjugă, cupiditatea, faptul de a-şi administra foarte bine lucrurile, nemulţumirea de
sine, tendinţa de a fi suspicios; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a SOARELUI.
VĂRSĂTORUL (21 IANUARIE - 19 FEBRUARIE)
PRIMUL DECAN: 21 IANUARIE - 30 IANUARIE
O femeie torcând care se află aşezată pe o piatră; această reprezentare simbolică semnifică
o minte uneori copleşită de anxietate, îndreptată către câştig, faptul de a nu avea astâmpăr şi de a
nu se odihni niciodată; în cazul acestui nativ sunt definitorii munca, păcatele, sărăcia şi
meschinăria; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui VENUS.
AL DOILEA DECAN: 31 IANUARIE - 9 FEBRUARIE
O persoană plăcută la înfăţişare şi bine îmbrăcată aşezată pe un scaun; această
reprezentare simbolică semnifică frumuseţea. înţelegerea, modestia, politeţea, bunele maniere,
libertatea; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MERCUR.
 AL TREILEA DECAN: 10 FEBRUARIE - 19 FEBRUARIE
Un om cu o privire plină de invidie, ţinând mâinile în şolduri; această reprezentare
simbolică semnifică tendinţa către ceartă, cicăleală, jignirile, afronturile; acest decan este
guvernat de sfera subtilă de forţă a LUNII.
PEŞTII (20 FEBRUARIE - 20 MARTIE)
PRIMUL DECAN: 20 FEBRUARIE - 29 FEBRUARIE
Un călător ce poartă pe spatele său o mare greutate; această reprezentare simbolică
semnifică faptul de a avea numeroase gânduri care se învălmăşesc alandala în minte, călătorii,
schimbări de loc, existenţă orientată mai mult către căutarea bunurilor şi a hranei; acest decan
este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui SATURN.
AL DOILEA DECAN: 1 MARTIE- 10 MARTIE
Un bătrân care arată cu degetul cerul; această reprezentare simbolică semnifică înclinaţia
nativului de a-şi aduce elogii lui însuşi; totodată indică un spirit măreţ, cercetarea, intervenţia în
afacerile altuia dar pentru activităţi nobile şi elevate; acest decan este guvernat de sfera subtilă de
forţă a lui JUPITER.
AL TREILEA DECAN: 11 MARTIE - 20 MARTIE
Un bărbat tânăr strângând în braţe o femeie frumoasă; această reprezentare simbolică
semnifică multitudinea aventurilor amoroase, îmbrăţişările, plăcerile de tot felul care sunt trăite în
tovărăşia femeilor (respectiv în tovărăşia bărbaţilor, în cazul nativelor femei), virilitatea (sau
feminitatea în cazul nativelor femei); totodată indică o natură profund afectuoasă, dragoste de
pace şi linişte; acest decan este guvernat de sfera subtilă de forţă a lui MARTE.

Practic este imposibil să datăm exact această scrie de simboluri care, în general, sunt
necunoscute în Europa, dar este cert că ele sunt foarte vechi, iar simbolismul lor mai ascunde şi
alte nuanţe inefabile. În astrologia practică sunt luaţi în considerare mai ales decanii în care, în
cazul unei ASTROGRAME, se găsesc Ascendentul, Soarele şi Luna, combinându-se aceste
semnificaţii cu cele ale altor factori astrologiei.

ASCENDENTUL - semnul maturităţii în momentul naşterii unei fiinţe umane, una dintre
constelaţiile zodiacale se ridică chiar atunci la orizont; această constelaţie care apare este numită
Ascendentul nativului în cauză. El (Ascendentul) contribuie (înclină), într-o anumită proporţie,
împreună cu celelalte poziţii (amplasări) planetare (care conferă nativului în momentul naşterii un
anumit cod subtil vibratil specific), la structurarea şi nuanţarea portretului său psihic şi mental.
În astrologia yoghină-karmică, ascendentul simbolizează totodată personalitatea globală a
individului pentru această încarnare. Această personalitate poate fi radical transformată în bine,
sau, în unele cazuri, ca poate fi complet modificată prin aplicarea consecventă şi sistematică a
diferitelor procedee tradiţionale YOGA. Din acest punct de vedere, YOGA consideră că astrele
înclină, dar nu determină. Atunci când avem la dispoziţie o ASTROGRAMĂ personală corect
făcută, putem şti destul de bine, prin interpretarea ei justă, către ce anume ne înclină astrele şi
atunci, prin angrenarea fermă a liberului nostru arbitru, putem să ne opunem eficient aspectelor şi
tendinţelor respectare către care ne înclină astrele. Procedând astfel, noi vom reuşi, fără îndoială,
să ne modificăm destinul către care astrele aveau tendinţa să ne încline (orienteze). Ascendentul
reprezintă, de asemenea, imaginea globală a eului nostru şi în general este definitoriu pentru
aspectul fizic al individului în cauză. În timp ce semnul solar (constelaţia sau zodia) predomină
ca putere de influenţă în prima jumătate a existenţei, semnul ascendentului capătă importanţă ca
putere de influenţă în special la maturitate.
BERBEC: Atunci când există constelaţia Berbecului la Ascendent, suntem în prezenţa
unui nativ la care găsim din abundenţă energia subtilă a focului; în cazul lui sunt caracteristice
elanul nestăvilit şi impulsivitatea. La el cel mai adesea primează sentimentul, senzaţia,
impresionabilitatea şi instinctul, mai mult decât gândirea lucidă şi raţionamentul. Acest ascendent
conferă o mare energie, impulsivitate, adeseori imprudenţe de tot felul, spirit de comandă,
bărbăţie, generozitate, curaj, entuziasm.
Femeile care prezintă acest ascendent au o uşoară înclinaţie către masculinizare, care se
manifestă atât în tendinţe, cât şi în comportament. Ele manifestă mai mult spirit de iniţiativă,
ingeniozitate, porniri reformatoare, dorinţă de a parveni cu orice chip în viaţă. Aceste aptitudini
variate nu devin nişte calităţi definitorii dacă nativele (femei) în cauză sunt lipsite de
perseverenţă. În acest caz. destinul este în general mai favorabil pentru bărbat, decât pentru
femeie care, adeseori, se complace să rămână o sărmană roabă în cămin. Când constelaţia
Berbecului se află la ascendent, atunci, faţă în faţă cu ea, în casa a VII a a Cerului (casa
mariajului) se află semnul Balanţei. Astrologia tradiţională indică, în acest caz, că vom avea un
aspect favorabil pentru o căsătorie timpurie, cei născuţi sub acest semn fiind atraşi către ea încă
de tineri. Femeile vor forma cupluri, de cele mai multe ori cu bărbaţi mult mai în vârstă decât ele.
Mijlocul Cerului în Berbec este o poziţie foarte propice pentru câştigarea unei poziţii
favorabile în viaţă, însă cu preţul unor foarte mari lupte. În acest caz există indicaţii pentru
cariera de militar sau chirurg, dentist etc.
Nativii care au ascendentul în Berbec ştiu să-şi asume cu uşurinţă anumite responsabilităţi
şi nu se tem să devină mari conducători, sau chiar deschizători de drumuri (pionieri). El ştiu în
general să se controleze şi pot face faţă cu succes oricărei situaţii.
TAUR: Ascendentul în constelaţia Taurului conferă nativului o mare rezistenţă şi un fizic
atrăgător, foarte plăcut. Este un semn de frumoasă promisiune pentru o viaţă uşoară şi agreabilă,
chiar bogată. Persoana este fermă, perseverentă, metodică, uneori geloasă, greu de scos din fire,
tradiţionalistă, muncitoare, având atracţie mare pentru plăcerile de tot felul. Ca defect, vom avea
încăpăţânarea. Sănătatea, în general, este excelentă, având ca parte foarte sensibilă pe cea a
gâtului. Nativii care prezintă acest ascendent au foarte mari aptitudini pentru afacerile
negustoreşti şi economice în general. Ei au de asemenea o mare atracţie către muzică şi modă.
Când Taurul este la ascendent, în casa mariajului se află semnul Scorpionului care, în
general, nu este prea favorabil căsătoriei. Într-o asemenea situaţie, există probabilitatea unei
căsătorii cu o persoană văduvă sau divorţată, sau poate să survină moartea tovarăşului de viaţă ori
despărţirea. Pentru nativ există foarte mari riscuri de a fi înşelat în convenţii (contracte).
Mijlocul Cerului în Taur este o frumoasă promisiune pentru o carieră, care va fi de lungă
durată, asigurând o bună situaţie socială. În general, la aceşti nativi vor fi predispoziţii pentru artă
şi ocupaţii în legătură cu moda.
Ascendentul în Taur îi permite nativului să-şi concretizeze cu uşurinţă obiectivele şi îl
ajută să dea dovadă de multă răbdare. Senzual şi puternic teluric, acesta îşi va administra foarte
bine banii şi bunurile materiale.
GEMENI: Ascendentul în constelaţia Gemenilor îl înzestrează pe nativ cu o mare
abilitate. El este foarte sociabil, adaptabil, vioi şi descurcăreţ. Este un aspect care poate să confere
o deşteptăciune extraordinară, unită cu un mare talent oratoric şi cu o iscusinţă care poate înfăptui
foarte mult în toate domeniile în care se angrenează. Aici vom întâlni însă, adesea, o lipsă de
stăruinţă (inconsecvenţă) în acţiuni. Constituţia nativului este în general firavă şi de aceea acest
aspect este considerat că face să apară o slabă vitalitate. Viaţa nativului se risipeşte, în unele
cazuri, pe mai toate planurile şi în general ca este extrem de activă. Omul poate avea simultan
două ocupaţii.
Când Gemenii sunt la ascendent, în casa mariajului se arată constelaţia Săgetătorului.
Acel semn indică o căsătorie care, adeseori, nu face decât să consfinţească o uniune liberă.
Căsătoria este, în general, fericită şi adeseori nativul are ca tovarăşă de viaţă o persoană de un
înalt rang social.
Mijlocul Cerului în Gemeni indică o carieră schimbătoare, în legătură cu avocatura,
ziaristica sau impresariatul de teatru.
Ascendentul în Gemeni arată că nativul este un om cerebral, cu o minte ageră şi tocmai de
aceea el se afirmă mai ales prin vorbire sau scris. Cercetarea, analiza şi confruntările oratorice
sunt pentru nativ domeniile predilecte.
RAC: Ascendentul în constelaţia Racului conferă nativului un puternic spirit de asimilare
şi o predispoziţie deosebită pentru tot ceea ce este tradiţie şi visare. Nativul manifestă, de
asemenea, o mare dragoste pentru familie, rezervă, prudenţă, imaginaţie adeseori debordantă,
tendinţă de a iubi cu putere dublată de aspiraţia de a fi iubit, stăruinţă în punerea în aplicare a
diferitelor planuri legate de sfera socială şi face ca acesta să aibă o fire econoamă.
Când Racul este la Ascendent, în casa a VII-a a mariajului se află constelaţia
Capricornului. Acesta va indica, în general pentru femei, o căsătorie cu o persoană mult mai în
vârstă, dar care le va fi de folos pentru o rapidă ridicare socială. Pentru bărbaţi acest aspect va
constitui însă un semn de cumpănă, de obstacole şi va face să apară o căsătorie târzie şi aproape
întotdeauna încheiată cu o persoană în etate.
Mijlocul Cerului în Rac favorizează o profesiune în legătură cu publicitatea, care va
facilita manifestarea socială a nativului şi conferă reuşită în cazul comerţului pe apă. Cariera de
marinar în acest caz poate da satisfacţii. Nativul care are ascendentul în Rac va trebui să
urmărească să-şi controleze cât mai bine sentimentele; în plus, el va trebui să îşi amplifice
imaginaţia creatoare şi va trebui să-şi folosească fantezia sa debordantă la unison cu intuiţia.
Nativul care prezintă acest aspect trebuie să fie atent că odată cu realizarea unui cămin,
dezvoltarea sa să nu se oprească.
LEU: Ascendentul în constelaţia Leului conferă nativului o mare generozitate şi îi
permite să aibă succes. Cei care au ascendentul în Leu sunt în general siguri pe ei înşişi,
simpatici, mărinimoşi. autoritari, viteji, charismatici, sentimentali, iar adeseori lor le plac jocul şi
copiii. Nativii care prezintă acest aspect au o mare atracţie pentru uniformă şi podoaba vizibilă.
Ascendentul în zodia Leului este un semn de înălţare sigură.
Mijlocul Cerului în Leu conferă predispoziţii pentru o carieră în legătură cu industria şi
politica.
Când constelaţia Leului este la ascendent, în casa a VII-a a mariajului se află zodia
Vărsătorului, semn puţin propice pentru căsătorie. Căsătoria în cazul acestui aspect va fi târzie şi
ca va fi favorizată numai atunci când va fi încheiată pentru motive care ţin de raţiune. Nativul
care are ascendentul în zodia Leului evoluează repede atunci când îşi îmbunătăţeşte imaginea pe
care o are despre el însuşi. Felul său de a vedea viaţa devine atunci mai optimist şi el poate să lase
puţin câte puţin curs liber creativităţii.
FECIOARA: Ascendentul în constelaţia Fecioarei îl hărăzeşte în general pe nativ cu
calităţi intelectuale de prim ordin: înţelepciune, prudenţă, metodă, spirit de observaţie şi de
precizie. Nativul este în general foarte bun gospodar şi chibzuit în treburile sale, cu toate că el are
câteodată un uşor spirit de pedanterie. El poate produce prin ingeniozitatea şi talentul lui opere
predominant intelectuale, sau opere practice complete şi detaliate în faţa cărora ceilalţi se înclină
şi simt nevoia să prezinte omagii.
Când constelaţia Fecioarei este la ascendent, în casa mariajului se află zodia Peştilor;
aceasta se consideră că este o poziţie funestă pentru cămin, indicând scandaluri, divorţuri şi mai
multe căsătorii. Nativul va avea o viaţă casnică plină de cumpene şi de plictiseli de tot felul.
 Mijlocul Cerului în Fecioară indică predispoziţii pentru o carieră în legătură cu negoţul,
cu contabilitatea ori cu activităţi de precizie.
Nativul care are ascendentul în zodia Fecioarei trebuie să-şi dezvolte umilinţa, simplitatea
şi dăruirea de sine. El trebuie să-şi dea seama că fiinţa sa se află într-o etapă de purificare- şi
tocmai de aceea el trebuie să se supună fără încetare la diferite austerităţi (TAPAS-uri) pentru a
putea evolua repede.
BALANŢĂ: Ascendentul în constelaţia Balanţei conferă nativului frumuseţe, armonie şi
o elevată sensibilitate. Persoana în cauză, fie bărbat, fie femeie, este magnetică, graţioasă, zveltă,
plină de farmec, iar uneori prezintă un aer de uşoară melancolie; în plus ea are o atracţie vădită
pentru tot ceea ce este minunat şi înălţător în muzică şi în artă. Ceea ce este de asemenea, vădit la
o persoană născută cu ascendentul în Balanţă, este o mare şi aleasă simţire, pe care uneori o
nimica toată o poate tulbura. Inteligenţa nativului este cel mai adesea imaginativă cu toate că, în
unele cazuri, ea aspiră către o iluzie. Nativul este în general foarte echilibrat, având câteodată
drept cusur lipsa de curaj în luarea unei hotărâri. Există o tendinţă caracteristică, a tuturor celor
care sunt născuţi sub ascendentul Balanţei, de a tinde către altul şi de a nu putea trăi singuri în
viaţă, sub nici un chip. De aici probabilitatea frecventă a dramei pe care o vor trăi, fiindcă atunci
când Balanţa este la ascendent, în casa căsătoriei se află Berbecul. Acest semn va indica un
mariaj neaşteptat sau timpuriu, care va fi precedat de o dragoste înflăcărată. De cele mai multe ori
divorţul sau moartea soţului indică un trist sfârşit.
Mijlocul Cerului în Balanţă conferă aptitudini pentru carieră artistică: dans, muzică,
teatru. Nativul care are ascendentul în Balanţă va câştiga considerabil în armonie interioară
dezvoltându-şi din plin toate darurile artistice cu care este înzestrat. El trebuie să caute un
echilibru deplin între sentimente şi modul de a le exprima.
SCORPION: Ascendentul în constelaţia Scorpionului îi înzestrează pe nativi cu o
puternică individualitate, care este purtătoarea unui vioi spirit de critică şi de pătrundere a
lucrurilor, dublat de o muşcătoare ironie şi de curiozitate. Nativul va fi un foarte bun prieten după
cum va putea fi un neîmpăcat duşman. Femeile sunt foarte aprinse şi exigente atunci când iubesc.
Ele sunt geloase peste fire. Semnul predispune la schimbări bruşte care însoţesc întregul destin,
deoarece acesta este supus celor mai variate fluctuaţii în care omul este ajutat de un noroc
providenţial.
Când constelaţia Scorpionului este la ascendent, în casa a VII-a se află zodia Taurului,
care indică o căsătorie din dragoste, adeseori cu o persoană mult mai tânără. Vom avea rareori
atunci eventualitatea unei despărţiri.
Mijlocul Cerului în Scorpion indică o profesie în legătură cu ingineria, metalurgia, cariera
armelor sau medicina. Nativul care are ascendentul în zodia Scorpionului va trebui să îşi
controleze şi să-şi orienteze în sens benefic darurile puterii de influenţă şi magnetismul său
extraordinar, fără a profita niciodată de ele pentru a abuza de ceilalţi. Odată cu trecerea timpului,
nativul va şti să-şi controleze mai bine potenţialul său sexual gigantic. Continenţa sexuală
perfectă şi sublimarea armonioasă a energiilor care rezultă, prin transmutaţia biologică a
potenţialului său creator este esenţială în acest caz.
SĂGETĂTOR: Ascendentul în constelaţia Săgetătorului conferă nativului posibilităţi
extraordinare de reuşită şi de ridicare datorită energiei subtile a sferei de forţă a lui Jupiter.
Persoana respectivă este onestă şi are un profund simţ al dreptăţii. Ea prezintă talent şi înclinaţii
vizibile pentru cariera administrativă. Este jovială şi sportivă. Partea cea mai evidentă a
caracterului el este loialitatea. Nativul posedă aproape întotdeauna un puternic scrupul. În toate
acţiunile lui, cel care are ascendentul în zodia Săgetătorului este precum animalul pe care îl
reprezintă, simbolicul Centaur, fiinţă jumătate om, jumătate cal, un compus din două plămade:
una ideală şi filozofică, cu aspiraţie către infinit şi alta pământeană, robită materiei. De aceea,
vom întâlni în cazul acestui semn, nativi care vor avea o dublă fire: idealistă şi animalică în
acelaşi timp. Una îl va impulsiona către aspectele sublime, iar cealaltă către instinctul brutal.
Când constelaţia Săgetătorului este la ascendent, în casa a VII-a a Cerului se află zodia
Gemenilor care, în general, va indica două căsătorii, prevestind un soţ capricios, schimbător.
Viaţa familiară în acest caz este plină de freamăt.
Mijlocul Cerului în Săgetător indică o carieră judecătorească. înaltă, administrativă,
sacerdotală, sau care se află în legătură cu călătoriile lungi.
Nativul care are ascendentul în zodia Săgetătorului este foarte deschis şi tocmai de aceea
el trebuie să-şi păstreze o sete nestăvilită de a căuta şi de a descoperi noi orizonturi. Este
important pentru el să realizeze o combinaţie cât mai frumoasă de veselie şi maturitate.
= VA URMA =

AN V C 27
YOGA ŞI ASTROLOGIA
ASCENDENTUL - SEMNUL MATURITĂŢII
(continuare la cursul nr. 26 AN V)

CAPRICORN: Acest aspect înzestrează pe cei născuţi sub această

influenţă astrală cu o fire tăcută, reţinută melancolică şi care, de cele mai multe
ori este pesimistă. Omul cu un asemenea ascendent este bănuitor, neliniştit,
chinuit de grija zilei de mâine, adeseori el este avar, închistat, concentrat,
predispus să cerceteze cauza ultimă a lucrurilor, în unde cazuri, nativul se va
deda studiilor pasionante, obscure. Persoana este însă foarte înzestrată pentru
lupta dârză ce trebuie dusă în existenţa de toate zilele şi de cele mai multe ori ea va ajunge să-şi
facă o situaţie numai prin eforturile şi meritul ei propriu. Succesul îi va veni târziu în decursul
vieţii.
Atunci când constelaţia Capricornului se află la Ascendent, în casa mariajului va fi zodia
Racului care ne va prefigura un soţ şăgalnic, nestatornic, schimbător; în această situaţie pot
surveni complicaţii şi nestabilitate în mariaj, ori, în cel mai bun caz, o căsătorie curat romantică.
În majoritatea cazurilor, universul marital al nativului va fi foarte nestabil şi plin de tot felul de
istorii familiale.
Mijlocul Cerului în zodia Capricornului conferă un succes deosebit în legătură cu
ocupaţiile care ţin de exploatările de mine sau cele agricole. Demnităţile şi confirmările sociale
vin cu greu, însă atunci când apar sunt sigure.
Nativul trebuie să ştie să ia lucrurile în serios, dar va trebui să nu uite că îi este necesar să
nu fie lipsit de umor. Organizat şi prevăzător, nativului îi place şi ştie cum să-şi asume diferite
responsabilităţi.
VĂRSĂTOR: Acest aspect înzestrează nativul cu o aleasă sensibilitate, generozitate,
suplele, originalitate şi îl face să resimtă o pornire aproape invincibilă către prietenie. Nativul
prezintă o fire contemplativă, rafinată şi deschisă către tot ce este nou, interesant şi bun. El se
dăruie cu abnegaţie şi este chiar capabil de sacrificiu pentru prietenii săi. Femeile care prezintă
acest ascendent sunt foarte independente, preferând mai mult prietenia bărbaţilor decât pe aceea a
femeilor. Nativul cu acest ascendent va fi un foarte bun psiholog având înclinaţii deosebite pentru
studiul medicinei, matematicii, ştiinţelor oculte şi astrologiei. Cei mai mari revoluţionari în
domeniul ideilor s-au născut sub acest ascendent.
Când constelaţia Vărsătorului se află la Ascendent, în casa mariatului vom avea zodia
Leului. Acesta este un semn de succes pentru cămin, prefigurând cel mai adesea o căsătorie din
dragoste, care se va realiza într-un mod onorabil, cu o persoană iubitoare ce se află pe o treapta
socială ridicată, fiind bine văzută şi admirată de multă lume.
Mijlocul Cerului în zodia Vărsătorului conferă predispoziţii pentru o carieră originală în
legătură cu scrisul sau cu invenţiile ori, deopotrivă, facilitează reuşita în administraţiile marilor
instituţii de presă, de radio sau cinema.
În general putem spune că situaţia socială a celor influenţaţi prin ascendent de zodia
Vărsătorului, va fi adeseori condiţională de elementul surpriză. Nativul este de asemeni capabil
să-şi afirme disponibilităţile şi dă adeseori dovadă de originalitate şi inventivitate. Independent, el
se apropie prin propriile sale eforturi de trezirea spirituală
PEŞTI: Acest ascendent conferă o fire miloasă şi profund înţelegătoare pentru mizeria
omenească. Nativul va căuta toată viaţa lui să aline această mizerie pe cât va putea. Firea sa este
înclinată fie către contemplare, fie către stare halucinatorie sau visuri care se vor împlini. Nativul
are predispoziţii remarcabile pentru muzică şi în funcţie de situaţii el va căuta să-şi înăbuşe stările
sufleteşti într-o uitare sau într-o formă de evadare pe care adeseori o va căuta în alcool sau în
stupefiante.
Stările sale de devoţiune pentru altul vor atrage mai întotdeauna revolta amară a
ingratitudinii celuilalt şi de aici pentru el va apare ursita unei veşnice suferinţe. O proiecţie
providenţială va ajuta întotdeauna pe nativ în împrejurările cele mai grele din viaţă.
Când constelaţia Peştilor se ridică la Ascendent, în casa a VII-a a Cerului se află zodia
Fecioarei, care nu este socotită ca fiind favorabilă căsătoriei. În acest caz este posibilă o căsătorie
din obligaţie sau chiar două căsătorii. Atunci există probabilităţile unor profunde deosebiri de
vederi între cei doi soţi care vor atrage o rea înţelegere în cămin.
Mijlocul Cerului în zodia Peştilor conferă şanse pentru o carieră administrativă în legătură
cu conducerea marilor ospicii, a caselor de corecţie sau a îngrijirii bolnavilor în spitale. În acest
caz mai sunt de sfătuit carierele în legătură cu navigaţia şi comerţul cu produse lichide. Nativul
trebuie să fie atent căci se va confrunta cu mari cumpene în profesiune.
Nativul cu ascendentul în zodia Peştilor se manifestă plenar în activităţi creatoare (scris şi
muzică) şi are tendinţa să-şi dezvolte o intuiţie din ce în ce mai profundă, care îi oferă gradat o
viziune globală şi pozitivă asupra vieţii.

CE PREDISPOZIŢII LA BOLI CONFERĂ ÎN GENERAL ASCENDENTUL

BERBECUL: Boli care afectează capul, faţa; migrene, insomnii, dureri de dinţi, febre şi
inflamaţii.
TAURUL: Boli care afectează ceafa, gâtul, amigdalele, coardele vocale, toate bolile
legate de gât, difterie, abcese în gât.
GEMENII: Boli care afectează braţele, mâinile, umerii, plămânii, bronhiile, aparatul
respirator, sistemul nervos. Printre bolile care afectează aceste părţi ale corpului şi aceste organe
se află în special tuberculoza pulmonară şi celelalte afecţiuni ale organelor respiratorii.
RACUL: Boli care afectează pieptul, bustul, sânii, stomacul, aici fiind în general cuprinse
toate bolile care afectează aceste organe. Printre acestea, cele mai dese sunt: tulburări de digestie,
rău la stomac, congestiile pulmonare şi cancerul.
 LEUL: Boli care afectează inima, coloana vertebrală şi măduva spinării.
FECIOARA: Boli care afectează pântecele şi intestinele (mai ales intestinul subţire) .
BALANŢA: Boli care afectează rinichii şi organele genitale interne. Calculi renali.
Lumbago, nefrite
SCORPIONUL: Boli care afectează intestinul gros, rectul, organele genitale externe, boli
în legătură cu organele mai sus amintite, precum şi indigestiile. Intoxicaţiile, herniile, peritonitele
şi hemoroizii.
SĂGETĂTORUL: Boli care afectează coapsele, pulpele, reumatisme, sciatica şi
coxalgiile.
CAPRICORNUL: Boli care afectează pielea, genunchii, articulaţiile, dinţii şi părul; toate
maladiile corespunzătoare acestora. Reumatismul articular, paralizia, bolile de piele, erizipelul.
VĂRSĂTORUL: Boli care afectează picioarele, arterele, printre bolile respective cele
mai dese fiind: varicela, artero-scleroza, hipertensiune sau hipertensiune.
PEŞTII: Boli care afectează picioarele, tălpile, circulaţia limfatică, guta, reumatismul,
tuberculoza.

CELE PATRU ELEMENTE

ETAPE ALE DEZVOLTĂRII FIINŢEI
Energiile subtile ale PĂMÂNTULUI, APEI, FOCULUI ŞI AERULUI imprimă deloc
întâmplător, o amprentă KARMA-ică diferită personalităţii şi arată, pentru cel care este capabil
să "citească”, nivelul de dezvoltare la care noi am ajuns. „Alegerea" de a ne naşte având Soarele
într-unul sau altul din semnele zodiacului corespunde celei mai profunde tendinţe KARMA-ice
care, la rândul ei, este intim legată de lecţia pe care ne-am hotărât cu anticipaţie sau asimilăm
(învăţăm) de-a lungul acestei vieţi în prezenta reîncarnare.
PĂMÂNTUL. Semnele zodiacale în care predomină energiile subtile ale pământului
(TAUR, FECIOARA, CAPRICORN) joacă de fapt din plin locul experienţei terestre. În general,
nativii acestor semne zodiacale se implică total, acţionează cu toate forţele de care dispun şi
angrenează o asemenea concentrare de energie încât uneori pierd noţiunea de recul. Acest
program le-a fost atribuit deoarece ei au neglijat aspectele spirituale ale muncii lor, sau pentru că
s-au comportat într-un mod superficial în trecutul lor în timpul încarnărilor anterioare.
TAURUL. Nativii din zodia TAURULUI au învăţat multe despre iubire în vieţile
anterioare. Lor li se cere acum să înveţe cum să exprime cât mai bine acest sentiment, ferindu-se
de obstacolul posesivităţii. În faţa decepţiilor sentimentale ci trebuie să evite să se consoleze cu
satisfacţii materiale. Decât să urmărească siguranţa materială şi confortul cu orice preţ, este mult
mai bine ca ei să-şi descopere care este menirea ("ROSTUL") lor în prezenta reîncarnare şi să
aibă o încredere de nezdruncinat în tot ceea ce este minunat în cadrul destinului lor.
FECIOARA. Nativii din zodia FECIOAREI au cu siguranţă în spatele lor o experienţă de
egoism. Tocmai de aceea ei vor trebui să-şi trezească şi să-şi dezvolte în această viaţă calităţile
abnegaţiei, serviciului dezinteresat şi disciplinei pentru binele celorlalţi. Dacă ei nu vor înţelege
aceasta, le va fi greu să se integreze şi să ascensioneze în sfera socială. Trezirea şi amplificarea
capacităţii de analiză şi a puterii de discriminare le va permite să-şi înţeleagă mai bine propria
viaţă, ajutându-i totodată să evite erorile în prezenţa reîncarnare.
CAPRICORNUL. Nativii din zodia CAPRICORNULUI s-au implicat mult în vieţile
precedente pentru a-şi satisface ambiţiile personale. Tocmai de aceea tentaţia reuşitei grosiere îi
face adesea să prezinte o preocupare excesivă pentru planul material. Menirea acestor nativi este
ca ei să urmărească să-şi pună propriile ambiţii în slujba umanităţii. Pentru aceasta ei vor trebui
să-şi construiască obiectivul, cărămidă cu cărămidă, precum un edificiu care va putea urca foarte
sus numai dacă fundaţia sa este foarte solidă.
APA. . Semnele zodiacale în care predomină energiile subtile ale apei (PEŞTI,
SCORPION, RAC) sunt semne KARMA-ice prin excelenţă, deoarece ele păstrează, mai mult
decât celelalte semne zodiacale, urma trecutului lor profund ancorată în ele. Ele sunt în general
legate de o KARMA emoţională, cu alte cuvinte, aceasta înseamnă că într-o viaţă anterioară ele
nu au reuşit să- şi echilibreze emoţiile. Sufletul a ales tocmai de aceea un asemenea semn de apă
pentru a se perfecţiona în acest domeniu. Nativii născuţi în semne zodiacale de apă trebuie să
înveţe să-şi disciplineze (controleze perfect) emoţiile, urmărind sa nu le subordoneze total
plăcerii sau durerii (amărăciunii) care le-o declanşează persoanele sau lucrurile care fac să apară
astfel în ei stări sufleteşti intense.
CANCERUL. Nativii din zodia CANCERULUI care, după cum ştim se află totodată sub
influenţa sferei subtile de forţă a LUNII, parcurg o etapa de „gestaţie” a trecutului, înainte de a
ajunge la elanul extravertit al Leului. Într-o cufundare totală în trecut, ei se preocupă mai ales de
ceea ce deja cunosc. Acest ataşament manifestat de ei faţă de existenţele (reîncarnările) lor
anterioare se exprimă, în cazul lor, printr-o o teamă aparent inexplicabilă de a progresa. Soarele
aflat în momentul naşterii în zodia Racului face să se manifeste o dorinţă profundă de a explora
natura legăturilor familiale, de a medita asupra originii vieţii şi de a-şi dezvolta sensibilitatea.
Fiind în general foarte „materni” nativii din acest semn trebuie să se străduiască să diminueze şi
să-şi anihileze complet sentimentul de posesivitate faţă de ceilalţi.
Ei trebuie să urmărească constant să-şi extindă noţiunea de familie (care le este foarte
dragă) la întreaga umanitate, pentru a îi ridica astfel atribuţiile la un nivel superior.
PEŞTII. Nativii în zodia PEŞTILOR par a fi încărcaţi cu "datorii” KARMA-ice grele şi
în general tocmai din această cauză ei îşi aleg să ducă o viaţă grea sau dificilă pentru a plăti
(compensa) greşelile grave comise în trecut. În anumite situaţii, nativii se încarnează în acest
semn zodiacal (PEŞTI) pentru a-şi asigura eliberarea de încarnările fizice deoarece ei sunt pe
pragul de a nu mai fi condiţionaţi de existenţe viitoare în lumea fizică. Nativii Peşti simt nevoia
de a se sacrifica: ei cunosc bine valoarea suferinţei şi chiar ştiu, de asemenea, să o transforme
într-un instrument eficient de eliberare spirituală. Soarele aflat în momentul naşterii în PEŞTI
indică uneori faptul că nativii trebuie să sfârşească cu o KARMA veche acceptând conştient
suferinţe şi limitări de tot felul, atât prin lipsuri familiale cât şi lăsându-se prinşi într-un cadru
profesional rigid sau chiar suferind în tăcere de o anumită boală. Nativii vor progresa mult
amplificându-şi credinţa în DUMNEZEU şi menirea („ROSTUL”) pe care ei intuiesc că îl au. O
armonizare a destinului lor se va putea obţine prin intermediul gândirii pozitive, sau prin
exprimarea naturală a compasiunii faţă de ceilalţi care suferă .
SCORPIONUL. Nativii din zodia SCORPIONULUI au ajuns la un punct critic al
drumului lor KARMA-ic. Având o mare putere asupra celorlalţi în existenţele lor anterioare, ei
au abuzat de aceasta uneori şi trăiesc tocmai de aceea într-un climat de criză, fiind adeseori
sfâşiaţi între două tendinţe contradictorii: trecutul şi moartea pe de-o parte, viitorul şi viaţa de
cealaltă parte. În cursul vieţii lor o parte din ei înşişi este chemată să moară pentru a lăsa alte părţi
se nască. Fiind foarte curajoşi ei sunt înzestraţi cu o excelentă memorie subconştientă şi de aceea
îşi reamintesc mai uşor decât alţii vieţile lor anterioare. Ei au o menire ("ROST) greu de
descoperit: să arate altora că se pot transforma total în această viaţă, trecând de la materialismul
cel mai feroce la o spiritualitate elevată.
FOC. Semnele zodiacale în care predomină energia subtilă a focului (BERBEC, LEU,
SĂGETĂTOR) sunt intim legate de o KARMA de creştere a personalităţii. Într-o anumită temă
astrologică predominanţa semnelor de foc indică faptul că fiinţa umană în cauză nu şi-a dezvoltat
suficient personalitatea în vieţile anterioare şi că acum trebuie să o facă fără întârziere.
 Afirmarea clară de sine este o etapă necesară atât pentru a ne cunoaşte dorinţele şi
aspiraţiile cât şi pentru a ne pune în valoare posibilităţile. Nativii acestor semne sunt temerari
exploratori, dar înainte de toate ei trebuie să înveţe ce înseamnă respectul faţă de ceilalţi şi trebuie
de asemenea să realizeze care sunt virtuţile dialogului.
BERBECUL. Nativii din zodia BERBECULUI se deschid, adeseori în singurătate cântării
autonomiei lor şi ei urmăresc să-şi dezvolte curajul şi spiritul de decizie. Ei şi-au dobândit
energia necesară realizând multe acte de curaj în vieţile lor anterioare. Condiţiile dificile de viaţă
le-au dezvoltat mult forţa interioară, dar totodată le-au amplificat şi egoismul. Ei trebuie să lupte
cu luciditate şi detaşare împotriva acestei înclinaţii şi le este necesar să înveţe să-şi canalizeze
energia în sens benefic, divin.
LEUL. Nativii din zodia LEULUI şi-au dezvoltat un ego foarte puternic în vieţile anterioare în
care ei au ocupat un loc important în scena politică sau artistică. Tocmai de aceea ei doresc şi
acum să continue să strălucească şi adeseori urmăresc să-şi dezvolte creativitatea. Acum, pentru a
progresa cu adevărat nativii trebuie sa înveţe să-şi exerseze forţa într-un scop benefic, protectorul
tocmai şi de aceea ei trebuie să înveţe să-şi exprime generozitatea şi altruismul mai ales faţă de
cei care depind de ei.
SĂGETĂTORUL. Nativii din zodia SĂGETĂTORULUI explorează adeseori culmi spirituale şi
aspiră să răspândească (emane) bucurie şi entuziasm în jurul lor. Cu siguranţă ei şi-au dezvoltat
într-o anumită măsură calităţile de onestitate şi idealism în existenţele lor anterioare. Ei au în
general tendinţa să nu se limiteze niciodată şi este posibil ca ei să ducă o existenţă agitată, de
mari aventurieri. În această viaţă ei trebuie înainte de toate să înveţe să-şi controleze perfect
gândurile şi cuvintele, căci atunci când acestea sunt rele ele îi rănesc pe ceilalţi, fără ca nativii din
Săgetător să fi vrut.
AER. Semnele zodiacale în care predomină energiile subtile ale aerului (GEMENI,
BALANŢA,VĂRSĂTOR) sunt intim legate de mental. O inteligenţă ageră şi adeseori
schimbătoare precum vântul, care se arată a fi la fel de independentă ca şi el îi animă mai mereu
pe nativii semnelor de aer. Aceasta este o excelentă şcoală de vivacitate a minţii pe care şi-o aleg
sufletele care nu şi-au dezvoltat suficient agilitatea mentală în vieţile anterioare. Aici unii nativi
se refugiază în fuga lor de responsabilităţi şi de angajament căci acestea sunt greşelile
caracteristice acestor semne, deoarece nativilor care se încarnează în ele nu le place să înfrunte
deschis viaţa.
Un alt defect major al nativilor în semnele de aer este orgoliul, care se traduce adesea la ei
printr-un dispreţ faţă de contractele sociale şi în special faţă de legăturile confirmate prin
căsătorie. Ei preferă mult mai mult să umble precum fluturii din floare în floare şi să se consacre
prietenilor lor.
GEMENII. Nativii din zodia GEMENILOR şi-au dezvoltat considerabil calităţile
mentale în cursul vieţilor lor anterioare. Acum ei caută să aprofundeze cunoştinţele trecute şi
adeseori ei chiar ajung să continue un anumit proiect început într-o altă existenţă.
Disponibilităţile lor intelectuale mari le permit să se intereseze simultan de foarte multe domenii
şi subiecte. Cu toate acestea, pentru a reuşi să-şi realizeze menirea ("ROSTUL") lor, ei trebuie
înainte de toate să se străduiască să devină mai focalizaţi şi mai cumpătaţi, înfrânându-şi în mod
armonios dorinţa de a se ocupa în acelaşi timp de toate.
BALANŢA. Pentru nativii care au ales semnul zodiacal al BALANŢEI aceasta arata că ei
vor să recâştige starea de armonie şi de dreptate socială, făcând-o să se manifeste din plin în jurul
lor. Aceasta arată de asemenea că ei au trăit cel puţin o existenţă marcată de efortul de a realiza în
cadrul unui cuplu unit şi iubitor o căsătorie fericită. În această viaţă lor le rămân în continuare
disponibilităţile relaţionale. Dar, în loc ca nativii acestui semn să corecteze cu orice preţ sufletul
fiinţei iubite cu care se complementează, ei trebuie să urmărească să o accepte şi să o iubească
aşa cum ea este. Problema lor în acest caz este transfigurarea celor pe care îi iubesc şi respectarea
diferenţei care există între oameni.
VĂRSĂTORUL. Nativii din zodia VĂRSĂTORULUI au trăit în perioade ale istoriei în
care valorile libertăţii. fraternităţi erau preţuite la justa lor valoare.
Concepţia nativilor acestui semn despre iubire (viziunea lor referitoare la iubire) este
aproape întotdeauna cu mult înaintea epocii în care ei trăiesc. Dar, adeseori nativii îi uită pe cei
care erau aproape de ei şi îl iubeau. Lecţia lor în această viaţă este să înveţe că un grup începe
deja cu numai 2 persoane.
SCOPURILE PRINCIPALE ALE ASTROLOGIEI
Astrologia practică se bazează pe fenomenele de rezonanţă subtilă (astrală) pe care te
declanşează în microcosmosul fiinţei umane poziţiile aparente ale sferelor subtile de forţă ale
planetelor sistemului nostru solar în funcţie de momentul naşterii. Totodată, astrologia se referă şi
fenomenele subtile de rezonanţă generale de sferele subtile de forţă ale stelelor îndepărtate,
considerate ca fiind puncte de referinţă ce imprimă un anumit cod vibratil (astral) în momentul
naşterii unei fiinţe umane. În stabilirea unei "teme de naştere" (astrogramă) sau horoscop se
consideră Pământul ca punct central. Această viziune generalistă este firească, având în vedere că
astrologii (ca şi astronomii de altfel) îşi realizează observaţiile cerului de pe Pământ, însă evident
că nici unii nici alţii nu consideră Pământul ca fiind centrul Universului.
Planetele (inclusiv Luna şi Soarele) se deplasează, aproximativ vorbind, în acelaşi plan şi
numai pe o regiune precisă a cerului, numită „centura zodiacală” sau „zodiac” . Zodiacul este
împărţit în 12 părţi relativ egale (semnele zodiacale sau zodiile). Fiecare purtând numele unei
constelaţii (de la Berbec până la Peşti).
Pentru stabilirea astrogramei unei persoane sunt necesare poziţiile exacte ale Soarelui,
Lunii şi celorlalte planele în momentul naşterii: pentru aceasta, mai este nevoie să se ştie locul
geografic al naşterii. Diagrama celestă trasată pe baza acestui studiu permite determinarea
caracteristicilor personale ale unui individ născut sub aceste complexe influenţe subtile.
Astrograma este constituită dintr-un cerc exterior împărţit în 12 sectoare, pe care sunt
repartizate în mod egal cele 12 constelaţii. Partea interioară a astrogramei este şi ea împărţită în
12 părţi, numite case care, la rândul lor, reprezintă diversele domenii de activitate caracteristice
fiinţei umane, cum ar fi: căsătoria, cariera, sănătatea etc. Prima "casă" este în mod fundamental
determinată de "Ascendent", care este definit cu fiind semnul zodiacal care se află la orizontul
estic (care „răsare”) în momentul naşterii. Aceste 12 case ocupă un loc foarte important în tema
natală.
Influenţa subtilă sferelor de forţă ale planetelor şi ale semnelor zodiacale care se află într-
o anumită casă este centrată aceste activităţi. Dacă zona corespondentă unei case nu cuprinde nici
o planetă aceasta nu înseamnă că sfera de activitate corespunzătoare acelei case este fără
importanţă pentru nativ. Se va lua în considerare în această situaţie semnul zodiacal care se
proiectează }pe casa respectivă. Fiecare casă este legată într-un anumit raport de
complementaritate pe casa diametral opusă: astfel, casa I este conexă cu casa a VII-a, a II-a cu a
VIII-a etc. Casele indică relaţiile dintre semnele zodiacului şi rotaţia Pământului în jurul axei
sale. Natura simbolică a caselor a fost revelată prin intuiţie şi iluminare de către înţelepţii
antichităţii.
= VA URMA =
 AN V C 28
YOGA ŞI ASTROLOGIA
SCOPURILE PRINCIPALE ALE ASTROLOGIEI
(continuare la cursul nr. 27 AN V)
Succint, caracteristicile şi domeniile esenţiale specifice de activitate ale
fiecărei case sunt:
CASA I: personalitate, temperament bazal;
CASA a II-a: bunuri materiale, bani. resurse, posesiuni;
CASA a III-a: fraţi, surori (legături familiale), studii, comunicare,
vorbire:
CASA a IV-a: cămin, obligaţii familiale, ultima parte a vieţii;
CASA a V-a: creativitate, iubiri, urmaşi;
CASA a VI-a: sănătate, raporturi cu subordonaţii, activităţi distractive;
CASA a VII-a: viaţa emotivă, afaceri, relaţii profesionale şi publice, căsătorie; CASA a
VIII-a: forţe vitale, asigurări, taxe, moşteniri, moarte;
CASA a IX-a: educaţie superioară, călătorii lungi, limbi străine;
CASA a X-a: carieră, situaţie socială, reputaţie;
CASA a XI-a: prieteni, preocupări şi plăceri intelectuale, viaţa în societate;
CASA a XII-a: serviabilitate, evaziune, duşmani ascunşi, inconştientul.
La locul de naştere, unghiurile formate de planete cu Pământul sunt măsurate în grade.
Atunci când corpurile cereşti sunt în anumite raporturi unghiulare specifice, se spune că ele sunt
într-un anumit "aspect". Aceste "aspecte" precizează şi nuanţează foarte mult motivaţiile şi
potenţialităţile nativului (bune sau rele).

GLOSAR
ZODIACUL - reprezintă în astrologie o regiune a sferei cereşti care are forma unui brâu
situat de o parte şi alta a eclipticii (Ecliptică - cercul de pe sfera cerească, obţinut prin intersecţia
acesteia cu planul orbitei Pământului) şi care este parcurs de Soare în timp de un an (Fig. 1).
Această bandă astrală sau acest brâu este împărţit în 12 sectoare, fiecare de câte 30®. Un sector
de 30 reprezintă un semn zodiacal numit popular ZODIE. Fiecare zodie reprezintă un grup de
constelaţii care formează pe cer figuri asemănătoare cu denumirile zodiilor. Astfel, ele se
aseamănă sau reprezintă simbolic: BERBECUL, TAURUL, GEMENII, RACUL, LEUL,
FECIOARA, BALANŢA, SCORPIONUL, SĂGETĂTORUL, CAPRICORNUL,
VĂRSĂTORUL şi PEŞTII.
Denumirea de ZODIAC vine din greceşte, unde ZOE înseamnă „Viaţa”. Iar DIAGO
(diago) este un verb cu sensul de "a duce, a trece, a petrece, a-şi petrece viaţa". Zodiacul mai are
şi înţelesul mitic de "cerc al animalelor", deşi Zodiacul occidental, pe lângă animale, mai conţine:
figura unei femei (Fecioara), a unui bărbat (Vărsătorul) şi a doi copii sau adolescenţi (Gemenii).
Singurul Zodiac alcătuit în exclusivitate din animale este cel chinezesc.
 ASCENDENTUL în interiorul cercului zodiacal, în centru, se află Pământul. Acesta se
învârteşte în jurul unei axe proprii înclinată cu 23® faţă de planul orbitei lui. Rotaţia Pământului
în jurul axei sale se face în timp de 24 de ore, astfel că în dreptul unui anume loc de pe Pământ se
perindă toate celelalte 12 semne ale zodiacului. Constelaţia zodiacală care se ridică la orizontul
locului unde se naşte individul, chiar în momentul naşterii sale, se cheamă ASCENDENT.
Constelaţia sau semnul zodiacal ce reprezintă Ascendentul este unul dintre cele mai importante
indicii astrologice pentru caracterizarea individului şi destinului său. Vechii astrologi au explicat
influenţa majoră a Ascendentului prin faptul ca el mediază "fluidul" astral ce se scurge către
fiinţa umană la naştere. Radiaţiile emise de constelaţia ce se află la orizontul locului şi
momentului naşterii vor fi pentru întreaga viaţă o adevărată "marcă astrală a individului".
Cele 12 semne zodiacale vor furniza prin urmare 12 tipuri de Ascendenţi. Se ştie că
Soarele este un emiţător de magnetism propriu şi, în acelaşi timp, un releu de transmisie al
influenţelor fiecărui semn zodiacal prin care trece. Acest fapt se reflectă, de altfel, şi în limbaj
popular, prin expresia "este născut în zodia cutare", cu referire deci la semnul zodiacal unde se
afla Soarele în momentul naşterii (se ştie că Soarele staţionează în fiecare semn timp de o lună).
Ascendentul influenţează comportamentul şi întreaga personalitate a individului, eclipsând uneori
chiar caracterele imprimate de poziţia în care se află Soarele (dată de ziua de naştere) Aşadar, se
poate ca un Rac cu Ascendent în Fecioară să se comporte ca nativii născuţi în zodia Fecioarei, iar
caracterele de Rac să fie mult atenuate.
 A doua antenă importantă în horoscopul individual este constelaţia aflată la zenit, pe
verticala locului de naştere, exact deasupra capului noului născut. Poziţia respectivă se numeşte
MIJLOCUL CERULUI (Fig.2). Ea dă indicaţii asupra destinului social al individului. În opoziţie
cu Ascendentul se află DESCENDENTUL, semnul zodiacal care în general indică fie zodia
fiinţei iubite (de sex opus) care ne poate fi soţ sau soţie, fie, în general, tipul de persoane către
care se va îndreptă nativul în cursul vieţii sale.
În fine, opus Mijlocului Cerului se află FUNDUL CERULUI, un alt punct important din
horoscop. El dă indicaţii asupra familiei şi rădăcinilor ancestrale ale nativului.
Cele patru puncte ale horoscopului – ASCENDENTUL, MIJLOCUL CERULUI,
DESCENDENTUL ŞI FUNDUL CERULUI sunt de mare utilitate în analizele astrologice ale
temei astrale ale unei fiinţe umane. Ele reprezintă zone de maximă conductibilitate astrală,
influenţând personalitatea, viaţa socială, fiinţa iubită (de sex opus) şi relaţiile de familie ale
nativului.

ASTROLOGIA ŞI CELE PATRU ELEMENTE

Pentru a caracteriza mai bine semnele zodiacale, astrologii antici au asociat, deloc
întâmplător, cele patru elemente subtile (pământ, apă, aer, foc) tipice pentru viziunea lor asupra
lunii cosmice cu un grup de trei zodii, în viziunea lor, oglindesc caracteristicile fiecărui element
în individualitatea umană. Astfel, zodiacul va cuprinde patru semne principale:
SEMNE DE PĂMÂNT: TAURUL, FECIOARA, CAPRICORNUL;
SEMNE DE APĂ: RACUL, SCORPIONUL, PEŞTII;
SEMNE DE FOC: BERBECUL, LEUL, SĂGETĂTORUL;
SEMNE DE AER: GEMENII, BALANŢA,VĂRSĂTORUL.
 MEDICINA ASTROLOGICĂ
În viziunea înţelepciunii tradiţionale, se consideră că atât diversele părţi ale corpului fizic,
cât şi anumite componente subtile (invizibile) ale microcosmosului fiinţei umane, sunt influenţate
în mod specific prin rezonanţă de către energiile subtile caracteristice ale constelaţiilor zodiacale
şi de către sferele subtile de forţă ale planetelor. Există de asemenea o legătură foarte strânsă între
zodii (constelaţiile zodiacale) şi sistemele nervos şi endocrin ale fiinţei umane. Uneori, această
legătură ia forma unei polarizări: un Berbec, de exemplu, poate fi afectat de anumite maladii în
părţi ale corpului guvernate de semnul opus: Balanţa. Anatomia astrologică împarte astfel corpul
fizic în funcţie de semnele dominante şi de cele complementar opuse.

SEMN GUVERNEAZĂ ÎN FIINŢĂ

BERBECUL Capul: din această cauză, nativii acestui
semn suferă de frecvente dureri de cap
TAURUL Gâtul şi ceafa: din această cauză, nativii
acestui semn sunt sensibili la răceli şi
guturai.
GEMENII Plămânii, nervii, braţele şi umerii; din
această cauză (datorită influenţei ce se
manifestă la nivelul umerilor) s−a remarcat
că nativii acestui semn îşi fracturează
frecvent claviculele.
RACUL Stomacul şi tubul digestiv: indigestiile şi
ulcerele sunt destul de frecvente la cei
născuţi în această zodie, acest aspect
justificând reputaţia fragilităţii nativilor din
acest semn.
LEUL Inima, coloana vertebrală şi spatele: nativii
din zodia Leului trebuie tocmai de aceea să
fie foarte atenţi pentru a nu se confrunta cu
crize cardiace.
FECIOARA Sistemul nervos şi intestinele: frecvente
indigestii.
BALANŢA Rinichii: orice incident serios sau ceartă
care perturbă viaţa echilibrată a nativilor
din zodia Balanţei se poate manifesta rapid
(psihosomatic) prin tulburări renale.
SCORPIONUL Organele sexuale: nativii acestei zodii au
un impuls sexual mult mai dezvoltat decât
cel din celelalte semne zodiacale: datorită
ignorării justei măsuri (care implică
armonie deplină şi sublimarea echilibrată a
energiei lor amoroase), orice frustrare sau
suprimare a manifestării normale a acestei
energii sexuale poate antrena gradat o
atitudine răutăcioasă sau crudă (sadism).
SĂGETĂTORUL Ficatul, bazinul, coapsele:
temperamente active, nativii au mare
nevoie de angrenare (activitate) fizică, cu
atât mai mult cu cât ei au tendinţa să ia
proporţii (adesea la nivelul soldurilor şi
coapselor, la femeie).
CAPRICORNUL Genunchii, oasele şi dinţii: tulburările
(afecţiunile) articulare şi dentare sunt deci
destul de frecvente la nativii acestei zodii.
împreună cu reumatismele.
VĂRSĂTORUL Circulaţia sanguină: la nativii acestui semn
pot apărea frecvent varice şi durificarea
arterelor.
PEŞTII Labele picioarelor: medicamentele de
sinteză (artificiale) acţionează ceva mai
greu la nativii acestui semn, care nu trebuie
deci să le utilizeze în exces.

ELEMENTE DE ASTROLOGIE YOGHINĂ EZOTERICĂ

Viaţa noastră actuală este nu numai rezultanta vieţilor (încarnărilor) precedente, ci şi a
perioadelor dintre încarnări, perioade petrecute în sferele (lumile) subtile invizibile ale astralului.
Aceste misterioase planuri paralele ale manifestării sunt, după cum ştim, ierarhizate în funcţie de
frecvenţa lor predominantă de vibraţie, alcătuind împreună enigmatica "lume de dincolo" în care,
în funcţie de specificul gândurilor şi aspiraţiilor noastre, suntem atraşi magnetic după părăsirea
planului fizic ("moartea" fizică), atâta timp cât nu am atins starea de desăvârşire spirituală ce
implică transcenderea tuturor acestor planuri paralele ale manifestării şi identificarea deplină cu
DUMNEZEU.
Atunci când o fiinţă umană se reîncarnează pe Pământ, ea a trecut deja prin ceea ce
astrologia în ezoterică, numim "sferele subtile planetare", o dată sau de mai multe ori. Aceste
translaţii în dimensiunile invizibile ale astralului au scopul de a-i oferi conştiinţei individuale
experienţe care-i permit înţelegerea fiecărui tip de relaţie (guvernată fiecare de un anumit influx
subtil planetar) care sunt aici amplificate (în sferele lor subtile specifice). Toate aceste tipuri de
relaţii, conjuncturi şi rezonanţe vor fi regăsite, în anumite proporţii şi aspectări şi pe Pământ, în
încarnarea terestră a respectivei fiinţe umane.
Pentru astrologia ezoterică şi spirituală, toate aceste referiri la translaţiile sau sejururile
fiinţei pe alte planete desemnează de fapt, într-un limbaj simbolic sau intenţionat codificat,
anumite planuri subtile, invizibile care sunt la fel de reale ca şi lumea fizică, unde predomină
influxul sau radiaţia astrală specifică (aceasta fiind la rândul ei într-o strânsă corelaţie cu
elementele subtile (TATTVA-ele)) ale unei anumite planete. Bineînţeles, aceasta nu înseamnă că
atunci vom avea un corp fizic pe Mercur, Marte sau Venus, fiindcă noi ne aflăm de fapt atunci (în
perioada dintre două încarnări), ca entitate astrală, în sfera de influenţă subtilă a unei anumite
planete care corespunde cel mai bine lecţiei de viaţă sau experienţei spirituale pe care trebuie să o
asimilăm şi apoi să o integrăm printr-o conştientizare cât mai plenară în următoarea noastră
încarnare terestră.
Regiunile astrale, ierarhizate în funcţie de frecvenţa lor predominantă de vibraţie,
reprezintă anumite etape în trezirea şi dezvoltarea conştiinţei individuale. Ele au fost numite în
astrologia ezoterică "planete" deoarece sunt structurate ca nişte foarte importante centre sau, cu
alte cuvinte, focare de activitate, în care se cristalizează anumite forţe subtile specifice. Aceste
realităţi secrete (pentru fiinţa ignorantă) au fost descrise de multe ori, cu diverse grade de
acurateţe, chiar şi în numeroase opere de artă inspirate, printre cele mai notabile figurând şi
celebra "Divina Comedie" a iniţiatului Dante.
În cadrul Creaţiei, toate energiile sunt într-o strânsă legătură unele cu altele, existând
întotdeauna o tainică dar eficientă corespondenţă între toate nivelurile manifestării, inclusiv
planul fizic.
Sistemul nostru solar alcătuind o unitate la scară cosmică (aşa cum şi noi, în calitate de
MICROCOSMOS individualizat, constituim o unitate miniaturală, la o altă scară de mărime)
planetele care îl compun formează, împreună cu Soarele, o imagine completă, analogică a
întregului Univers. Fiecare energie subtilă specifică ce provine din sfera de forţă tainică a unei
planete va genera astfel, prin REZONANŢĂ, la nivel astral, în conştiinţa individuală care intră în
câmpul ei de forţă, propriile sale culori, sunete, forme şi stări de vibraţie specifice.
Evoluând din plan în plan, noi integrăm gradat toate aceste niveluri ierarhizate ale sferelor
subtile de influenţă planetare, pentru a ne asimila toate lecţiile cosmice, pentru a reuşi în final să
transcendent toate aceste dimensiuni ale manifestării, detaşându-ne astfel de ele prin dilatarea
gigantică a conştiinţei noastre acum pe deplin trezită şi eliberată.
Cele mai importante caracteristici şi influenţe planetare binefăcătoare, pozitive, precum şi
lecţiile de viaţă specifice acestor translaţii (ce au loc între două încarnări succesive) în sferele
subtile planetare sunt, într-o succintă descriere sintetică, următoarele:
MERCUR: este în strânsă legătură cu aptitudinile mentale şi intelectuale şi în general se
referă la nivelul nostru propriu de înţelegere. Influenţa mercuriană benefică conferă conştiinţei
umane care rezonează intens cu ea deosebite înzestrări intelectuale şi o mare profunzime în
analiza naturii umane şi a Universului. Aspectată armonios cu influenţa subtilă a lui Uranus. ea
poate chiar înzestra fiinţa cu genialitate; la un nivel inferior, grosier, al experienţei umane, ea
înzestrează fiinţa umană cu o deosebită abilitate în problemele legate de bani.
VENUS: este într-o strânsă legătură cu iubirea, simpatia, frumuseţea, arta şi, în general,
cu armonia. Influenţa venusiană benefică conferă conştiinţei care rezonează intens cu ea
capacitatea de a aplana cu uşurinţă diverse conflicte, face să apară un temperament afectuos,
deschis, onest, prietenos, capabil să trăiască şi să exprime mai mereu dragostea şi frumuseţea.
MARTE: este într-o strânsă legătură cu stăpânirea de sine, controlul pasiunilor şi
emoţiilor inferioare violente (cum ar fi mânia, agresivitatea, ura); sfera sa de forţă trezeşte şi
amplifică totodată capacitatea de a transforma cu uşurinţă, prin sublimare, aceste energii
dizarmonioase şi violente în energii spirituale. Influenţa marţiană benefică conferă fiinţei care
rezonează intens cu ea o neclintită încredere în sine, temeritate, o anumită stare de nobleţe
interioară, curaj, entuziasm, onestitate şi face să se dezvolte o mare capacitate de abnegaţie şi
devoţiune.
JUPITER: este într-o strânsă legătură cu forţa benefică individuală. Influenţa sa profund
binefăcătoare generează o mare armonie şi putere în relaţiile interumane, permiţându-i totodată
fiinţei umane care rezonează intens cu ea o rapidă expansiune a câmpului conştiinţei.
SATURN: este într-o strânsă legătură cu transformările şi salturile evolutive, realizând în
timp o veritabilă "alchimie spirituală" individuală. Influenţa saturniană binefăcătoare face ca
fiinţa umană care a manifestat în viaţa terestră tendinţe sau caracteristici negative să sufere o
profundă transformare, eliminând printr-o adevărată reînnoire a făpturii sale o mare parte dintre
aceste defecte, pentru ca prin această purificare a sufletului să poată aborda o nouă etapă,
superioară, a evoluţiei sale spirituale. Atunci când influxul subtil saturnian este armonios aspectat
cu cel al lui URANUS, aceste transformări spirituale au loc foarte repede, de multe ori subit sau
fulgerător.
= VA URMA =

AN V C 29
YOGA ŞI ASTROLOGIA
ELEMENTE DE ASTROLOGIE YOGHINĂ EZOTERICĂ
(continuare la cursul nr. 28 AN V)
URANUS: este într-o strânsă legătură cu tot ceea ce numim astăzi
capacităţi paranormale. Influenţa uraniană binefăcătoare conferă conştiinţei
care rezonează intens cu ea o puternică atracţie către insolit, straniu, mister,
ocultism. Aceasta creează în general predispoziţii pentru orice activitate care
poate lega conştiinţa individuală de conştiinţa cosmică (DUMNEZEU). A
beneficia din plin de influxul uranian benefic implică însă ca fiinţa să-şi poată
deja controla agresivitatea şi violenţa, altfel spus, să posede deja un ferm echilibru lăuntric.
Altfel, conştiinţa individuală va avea o tendinţă accentuată către extremism, amplificând la
maxim tot ce este bun sau rău în ea. Aceste extreme vor putea fi unite însă în final în Conştiinţa
Divină care transcende orice dualitate, dacă fiinţa umană în cauză va manifesta constant o imensă
aspiraţie spirituală.
NEPTUN: este într-o strânsă legătură cu aspiraţiile spirituale profunde şi cu iniţierea.
Influxul neptunian benefic conferă fiinţei care rezonează intens cu el puterea de a conştientiza
profund şi armonios viaţa, la toate nivelurile ei, precum şi o mare acurateţe a percepţiilor sale
spirituale. Influenţa neptuniană benefică face ca fiinţa umană să fie din plin pregătită pentru o
iniţiere spirituală majoră. Astrologia ezoterică îl consideră pe NEPTUN ca fiind, din punct de
vedere subtil-astral. octava superioară a lui VENUS (care este într-o strânsă legătură cu puterea
de a iubi), iar pe URANUS ca fiind octava superioară a lui MERCUR (care este direct legat de
inteligenţă şi de capacităţile intelectuale). Influxul subtil uranian benefic generează în fiinţa
umană, în cazul unei rezonanţe depline, o percepţie şi o înţelegere intuitivă fulgerătoare a
cauzelor ascunse ale fenomenelor, în timp ce influxul neptunian benefic conduce rapid fiinţa la
percepţia vibraţiilor superioare ale Iubirii mistice (spirituale), adică la unirea beatifică cu
DUMNEZEU.
PLUTON: este într-o intimă legătură cu capacitatea individuală de conştientizare.
Influenţa plutoniană benefică conferă conştiinţei care rezonează intens cu ea o uluitoare şi teribilă
forţă de regenerare care, prin sublimare, permite o rapidă spiritualizare a întregii făpturi şi face să
apară starea de comuniune intensă (consonanţă) cu Conştiinţa Cosmică, tot această influenţă
binefăcătoare este strâns legată şi de evoluţia umanităţii luată în ansamblu, în astrologia ezoterică.
PLUTON este considerat (din punct de vedere subtil-astral) ca fiind octava superioară a lui
MARTE care ghidează astfel fiinţa în lupta sa cu dificultăţile şi testele vieţii terestre, în vederea
realizării unei cunoaşteri practice plenare a Legilor eterne ale Universului precum şi în vederea
atingerii stării de "identificare (rezonanţă) extatică cu Creatorul (DUMNEZEU). Pentru fiinţa
umană încarnată (planeta Pământ fiind, la rândul ei, într-o strânsă legătură cu planul fizic sau
material al manifestării), cea mai puternică influenţă subtilă modelatoare a destinului său este
aceea a Soarelui combinată într-o polaritate dinamică cu aceea a Lunii. După acestea vin
planetele mai apropiate de Pământ, mai ales dacă ele se află la Ascendent (sau, cu alte cuvinte,
deasupra orizontului estic) în momentul naşterii fiinţei umane în cauză.
Influxurile subtile combinate ale Soarelui şi Lunii sunt pentru nativ într-o relaţie de
complementaritate YANG, HA (+) - YIN, THA (-). Astfel, Soarele acţionează direct asupra
energiei esenţiale vitale a nativului (el este în ultimă instanţă izvorul esenţial al vieţii pentru
întregul nostru sistem solar), în timp ce Luna este legată în primul rând de schimbările sau
fluctuaţiile acestei energii. În plus, din punct de vedere ezoteric, energia subtilă lunară
amplificată în aura nativului îi permite acestuia o foarte bună aptitudine de a comunica cu fiinţele
umane care au părăsit planul fizic (au murit), aflându-se acum în dimensiunea paralelă astrală.
Această capacitate paranormală, numită în parapsihologie MEDIUMITATE, trebuie însă să fie
perfect controlată de nativ, în caz contrar putând să survină uneori serioase tulburări psihice sau
chiar cazuri de posesiune (pierderea totală, pasageră sau permanentă, a controlului de sine).
Poziţiile şi aspectele planetelor din tema natală arată tendinţele predominante ale fiinţei în
actuala ei încarnare. Toate aceste tendinţe înclinaţii sau influenţe invizibile toate poziţiile relative
(aspectele) planetarei solare sau lunare luate la un loc nu pot însă, se arată în astrologia ezoterică,
să anuleze liberul arbitru al fiinţei umane, aşa cum se afirmă foarte plastic. În celebra cheie de
boltă a astrologiei: ASTRA INCLINANT, NON NECESITANT" (Astrele înclină - influenţând
subtil conştiinţa nativului - dar nu determină niciodată în mod definitiv destinul individual). Se
afirmă de asemenea în tratatele secrete de astrologie ezoterică că, în unele cazuri, planeta care se
găseşte în tema natală cel mai aproape de Zenit (punct de pe astrogramă numit şi "Mijlocul
Cerului" care este diametral opus Nadirului) reprezintă simbolic sfera subtilă astrală din care
tocmai a venit nativul care s-a încarnat pe Pământ. Prin intermediul acestor reîncarnări succesive,
guvernate subtil de misterioasele influenţe invizibile planetare şi astrale, fiinţa umană dobândeşte
treptat înţelepciunea şi puterea de a reveni la Creatorul Universului (Dumnezeu), pentru a fuziona
în final într-o perfectă beatitudine, cu Suprema Conştiinţă Divină.

CÂTEVA DOVEZI EXPERIMENTALE CARE EVIDENŢIAZĂ REALITATEA

COMPLEXĂ A INFLUENŢELOR ENERGIILOR ASTRALE DESPRE CARE SE
VORBEŞTE ÎN ASTROLOGIE
Unele fiinţe umane sunt atât de sceptice încât nu admit că energiile subtile astrale există
şi, în plus, asemenea fiinţe susţin că nu a existat şi nu există nici o dovadă certă referitoare la
efectele acestor influenţe tainice în lumea fizică.
Începând din sec. al XVIII-lea şi mai ales din sec. al XIX-lea s-au acumulat treptat tot mai
multe dovezi experimentale privind influenţele venite de mai departe, din Cosmos. În urzeala şi
bătătura biosferei s-a putut identifica prezenţa unor influenţe subtile care, acţionând periodic, sunt
capabile să intervină în mişcările materiei vii, ritmându-le şi condiţionându-le. În continuare, vă
vom enumera o serie de experienţe prin care se demonstrează în mod indubitabil că Terra
primeşte continuu din Cosmos o cantitate imensă de energie subtilă electromagnetică, cea mai
importantă resursă reprezentând-o Soarele. Astfel, s-au stabilit până în prezent anumite ritmuri
biologice provocate prin rezonanţă de alternanţa dintre zi şi noapte; gradat, s-au pus totodată în
evidenţă complexe efecte biologice şi psihice provocate de fazele lunare. Dovada palpabilă,
concretă, a unor influenţe certe legate de diferiţi aştri asupra vieţii se datorează lucrărilor
cercetătoarei Lyly Kolisko. care a pus în evidenţă în perioada 1920-1930, printr-o metodă foarte
simplă, asemănătoare ca tehnică cu cromatografia pe hârtie, existenţa unor energii subtile
cosmice generatoare de anumite forme.
Lyly Kolisko a intreprins însă şi un alt gen de experienţe, prin care a căutat să dea răspuns
întrebării: "Are Luna o influenţă sigură asupra creşterii plantelor sau nu ?" Rezultatele uluitoare
obţinute în urma cercetărilor sale experimentale au fost publicate apoi în articolul „Der mond und
das Pflanzenwachstum” (Luna şi creşterea plantelor"). Cercetările ei au fost efectuate atât în
laborator cât şi în aer liber. Experienţele de laborator (care pot fi realizate cu uşurinţă de oricine)
au constat în faptul că au fost alese boabe de grâu de aceeaşi calitate care au fost apoi însămânţate
în vase de sticlă umplute cu pământ de grădină. În acest scop au fost întrebuinţate opt vase cu 30
de boabe fiecare, boabele fiind însămânţate în ziua cu lună plină. La fiecare două zile, ele au fost
udate cu o cantitate de apă corespunzătoare. După 14 zile, aşadar în ziua cu lună nouă, au fost
scoase din pământ şi măsurate de la grăunte în sus. Apoi s-a calculat valoarea medie a celor 240
plante a căror creşte avut loc în faza de descreştere a lunii. A urmat apoi a doua experienţă, prin
care în acelaşi număr de vase s-au însămânţat câte 30 de boabe de grâu de aceeaşi calitate. De
această dată, însămânţarea a avut loc în ziua cu lună nouă, fiind udate din două în două zile cu
aceeaşi cantitate corespunzătoare de apă. După 14 zile au fost scoase din pământ şi măsurate ca şi
primele. Aceste plante s-au dezvoltat în faza de lună în creştere.
Experienţele au continuat, însămânţându-se iarăşi 240 de boabe de grâu, care s-au
dezvoltat în perioada de la ultimul pătrar, peste faza de lună nouă, la primul pătrar, când luna se
afla în faza de creştere, în timp ce alte 240 de plante au crescut de la primul pătrar, când luna era
în faza de creştere, peste lună plină, până la ultimul pătrar, când luna se afla în faza de
descreştere. În urma acestor experienţe s-a putut constata că plantele cele mai mari s-au dezvoltat
în timpul fazei de lună în creştere (aşadar, de la lună nouă la lună plină), iar cele mai mici plante
au fost acelea care au crescut în timpul fazei de lună în descreştere (de la lună plină la lună nouă).
Plantele care au crescut în perioada de timp de la pătrar la pătrar au prezentat o valoare medie în
ceea ce priveşte lungimea. Aceste valori au fost apoi reprezentate grafic, obţinându-se în decursul
unui an o anumită curbă. Pentru a se putea trage unele concluzii, experienţele au fost extinse pe
mai mulţi ani. Curbele fiind mereu aceleaşi, a fost posibil ca pe baza rezultatelor obţinute să se
formuleze anumite legi.
Din curba obţinută prin înregistrarea valorilor medii ale plantelor care au crescut în
perioada de la lună plină la lună nouă, rezultă următoarele: în primul rând, se observă o
diferenţiere a creşterii plantelor pe grupe de luni; ianuarie-februarie-martie, apoi aprilie-mai-
iunie; octombrie-noiembrie-decembrie. Pentru lunile iulie-august şi septembrie, la prima vedere
nu mai apare aceeaşi regulă. Să privim însă poziţiile lunii pline în decursul celor patru anotimpuri
şi vom descoperi faptul că şi în timpul acestor trei luni acţionează de fapt aceleaşi legi obiectivate
prin punerea experimentală în evidenţă a diferenţierii creşterii plantelor. S-a putut constata că, în
plus, în mijlocul anului (sfârşitul lui iunie şi începutul lui iulie) există un maximum de creştere a
plantelor care are loc în perioada de timp când faza lunii se desfăşoară de la lună nouă la lună
plină.
În urma acestor experienţe, care prezintă o deosebită importanţă atât pentru fiinţele umane
cât şi pentru grădinărit şi agricultură. L. Kolisko îşi pune următoarea întrebare: "Când trebuie să
se facă de fapt semănatul ? În faza de creştere sau de descreştere a lunii ? Sau este absolut
indiferent când se pun seminţele în pământ ?" În urma a nenumărate experienţe, L. Kolisko
ajunge la următoarele concluzii: "Dacă vrem să expunem o plantă forţelor subtile benefice ale
lunii, atunci semănatul trebuie NEAPĂRAT să se facă cu două zile înainte de lună plină în acest
caz planta va fi cuprinsă prin REZONANŢĂ de curentul principal al forţelor subtile benefice ale
lunii care se găseşte atunci în creştere", spune Lyly Kolisko în continuare.
Extrem de interesante sunt observaţiile practice pe care Lyly Kolisko le-a făcut în legătură
cu plantele pe care le-a semănat cu două zile înainte de lună plină, cu două zile înainte de lună
nouă şi apoi în ziua de lună plină şi în ziua de lună nouă, toate plantele semănate cu două zile
înainte de lună plină au crescut mult mai mari decât cele semănate în celelalte momente astrale
enumerate mai sus.
Dacă luăm în considerare, pe de-o parte, vechile obiceiuri agricole despre care ne
relatează Gabriele-Picht-Berrer, care se orientau după urcarea şi coborârea lunii prin zodiac, iar
pe de altă parte, experienţele efectuate de L. Kolisko, ale căror rezultate atestă existenţa unei
legături strânse cu fazele de creştere şi descreştere ale lunii, atunci ajungem la concluzia că aici
avem de-a face cu două ritmuri lunare distincte. În primul caz, relatat de Gabriele-Picht-Berrer,
este vorba despre urcarea şi coborârea lunii prin semnele zodiacului, fapt care trebuie diferenţiat
de urcarea şi coborârea lunii prin constelaţiile zodiacului. Urcarea lunii prin constelaţiile
zodiacului are loc din constelaţia Săgetătorului şi până în constelaţia Gemenilor, iar coborârea din
Gemeni şi până în Săgetător. Luna apare atunci în constelaţiile zodiacului cu două zile mai târziu
decât în semnele zodiacului. Urcarea lunii are loc în constelaţiile care, în zodiac, ocupă poziţii din
ce în ce mai înalte şi în care se află soarele de la solstiţiul de iarnă la solstiţiul de vară. În timp ce
soarele are nevoie de 6 luni pentru urcare şi 6 pentru coborâre, luna are nevoie pentru urcare şi
coborâre prin constelaţiile zodiacului de 27 zile, 7 ore şi 43 minute Acest interval de timp necesar
luăm pentru că, pornind dintr-un punct al orbitei sale să ajungă din nou în acelaşi punct, se
numeşte revoluţie siderală.
De al doilea ritm al lunii ne dăm seama dacă o perioadă mai îndelungată de timp urmărim
seară de seară apariţia şi mişcarea lunii pe cer. Ceea ce ne impresionează atunci în primul rând
este faptul că în fiecare noapte forma lunii este alta, că seară de seară aceasta se modifică. Se
poate observa cum într-o seară luna se află la orizontul vestic sub formă de seceră subţire şi cum
apoi seară de seară ca urcă toi mai sus, în timp ce forma şi strălucirea ei cresc treptat, până când
într-o seară astrul nopţii ajunge la răsărit sub formă de lună plină. În timp Soarele a apus deja sub
orizontul vestic. Din acest moment, luna se poate vedea pe cer tot timpul nopţii. Dimineaţa apune
la vest în timp ce soarele se pregăteşte să răsară, cu fiecare dimineaţă luna rămâne însă tot mai
mult spre răsărit, modificându-şi forma care devine din ce în ce mai mică. Apoi într-o dimineaţă
o mai putem observa pentru ultima dată sub formă de seceră înaintea răsăritului soarelui. Două
sau trei zile ea nu se mai vede. Apoi, după această perioadă de timp ea apare din nou, seara, la
orizontul vestic, sub forma unei secere subţiri, deasupra punctului în care a apus soarele; şi apoi
fenomenul se repetă.
Raportul dintre lună şi soare apare clar în această mişcare ritmică a lunii. Perioada de timp
de la lună plină la lună plină, sau de la lună nouă la lună nouă, se numeşte revoluţie sinodică sau
lunaţie, echivalentă în timp cu 28 zile, 12 ore şi 44 minute, fiind mai mare decât revoluţia
siderală cu 2,2 zile. Această diferenţă de timp se explică prin faptul că deşi Luna a descris 360°
(revoluţie siderală), ea nu va fi din nou în conjuncţie cu Soarele, deoarece şi acesta s-a deplasat
cu aproape a 12-a parte din traiectoria sa anuală, încât Luna trebuie să mai parcurgă încă 2.2 zile,
sau 30 grade, pentru a fi din nou în conjuncţie cu Soarele şi deci să intre din nou în faza de Lună
plină.
Dacă până nu demult, oamenii de ştiinţă au admis cu greu sau unii încă nu admit deloc
posibilitatea anumitor influenţe subtile cosmice legate de sferele subtile de forţă ale diferiţilor
aştri, în ultimul timp, pe măsură ce bioritmologia a cucerit din ce în ce mai multe cunoştinţe, apar
dovezi din cele mai convingătoare despre influenţa certă a energiilor subtile (tainice) ale astrelor
asupra substanţelor pământeşti. Astfel, geniala cercetătoare Lyly Kolisko, propunându-şi să
verifice aceasta asupra substanţelor lichide şi solide a întreprins o serie de experienţe simple (care
pot fi realizate cu uşurinţă de oricine) şi, printr-o metodă asemănătoare cromatografiei pe hârtie,
ea a REUŞIT PENTRU PRIMA DATĂ ÎN LUME să pună în evidenţă prezenţa acţiunii
energiilor ASTRALE cosmice.
Examinând cu atenţie comportarea substanţelor minerale în mediul lichid, Lyly Kolisko a
întrebuinţat soluţii de săruri ale metalelor, metalele nefiind solubile în apă. În acest sens, ea s-a
folosit de soluţii de nitrat de argint sulfat de fier, nitrat de plumb, săruri de aur, de staniu şi cupru.
Rezultatul numeroaselor experienţe făcute în acest domeniu sunt consemnate în cuprinsul
lucrărilor „Sternenwirken in Erdensoffen” şi „Mittellungen das Biologischen Institutes am
Goetheanum”.
În decursul experienţelor sale efectuate prin metoda dinamolizei capilare cu un amestec
de soluţii de nitrat de argint, sulfat de fier şi nitrat de plumb, ea constată că la un moment dat
imaginile pe hârtia de filtru, care înainte erau puternice şi bine conturate, apar voalate,
observându-se doar la marginea superioară a hârtiei de filtru câteva imagini insulare. În
momentul când imaginile se şterseseră, s-a constatat că, de fapt, avusese loc un fenomen
astronomic, şi anume Saturn a fost acoperit de Lună. Cu alte cuvinte, în limbajul ASTROLOGIC,
a avut loc o conjuncţie între Saturn şi Lună. La scurt timp înaintea şi după acoperirea planetei
Saturn de către Lună, imaginile au fost aceleaşi. Metoda simplă a dinamolizei capilare
demonstrează în mod indubitabil că imaginile care apar atunci pe hârtia de filtru depind, datorită
REZONANŢEI specifice, în mare măsură de conjuncţiile astrelor. În toate aceste EXPERIENŢE
apare clar că testul dinamolizei capilare reacţionează prompt, prin REZONANŢĂ, fiind sensibil
la anumite fenomene subtile cosmice. Rezultate asemănătoare au fost obţinute în timpul unei
conjuncţii dintre Saturn şi Soare. Experienţele au fost făcute cu un amestec de soluţii de nitrat de
argint sulfură de fier şi nitrat de plumb în concentraţie de 1%, din fiecare câte 5 ml, imaginile
obţinute în timpul conjuncţiei diferă în mod vizibil de cele înregistrate cu puţin timp înainte şi
după ce a avut loc conjuncţia.
Experienţele au fost repetate ulterior şi cu alte substanţe, rezultatele fiind mereu similare,
astfel încât s-a ajuns în final la concluzia că între metale şi planele există anumite corelaţii
(REZONANŢE), după cum urmează: între aur şi Soare, între cupru şi Venus, între fier şi Marte,
între plumb şi Saturn, între staniu (cositor) şi Jupiter, între argint şi Lună. Experienţele acestea
veneau să confirme o străveche afirmaţie a lui Paracelsus care afirma corelaţia între metale şi
planete, ideea fiind pe cât se pare şi mai veche. În medicină încă şi astăzi se mai păstrează
anumiţi termeni care amintesc de aceste corelaţii dintre metale şi planete, cum sunt spre exemplu
termenul de tratament marţial, în tratamentul anemiilor, cu preparate din fier, sau termenul de
saturnism în cazul intoxicaţiilor cu plumb.
Pentru noi este semnificativ că în arhitectura sanctuarului mic rotund de la Sarmizegetusa,
când arhitectul anonim a completat imaginea sanctuarului printr-un grup de 7 stâlpi, simbol al
celor 7 corpuri cereşti, pare a fi cunoscut raporturile dintre planete şi metale, menţionând astfel că
fenomenele vieţii din decursul unui an apar ca un rezultat al proceselor geodinamice în
conlucrare cu cele cosmice, fenomene care se desfăşoară în mod diferenţiat prin cele şase sisteme
bioritmice, care au generat concepţia arhitecturală a sanctuarului mic rotund şi care, prin
cercetările ştiinţifice din ultimul timp, efectuate în domeniul bioritmologiei, au fost pe deplin
confirmate. ”Ritologia” aruncă o lumină asupra cauzelor latente ale transformărilor care au loc în
natură; cunoaşterea noastră referitoare la viaţa Terrei se va aprofunda foarte mult în cazul când
vom învăţa să descifrăm felul în care aceste ritmuri se află în strânsă legătură cu cele ale
cosmosului.
Sub acest aspect, sanctuarul mic rotund de la Sarmizegetusa se înscrie în tezaurul marilor
culturi ale lumii antice, ca o operă unică, reprezentând un valoros document care, prin conţinutul
său, ne vorbeşte în mod indirect despre cunoştinţele şi preocupările pline de înţelepciune ale geto-
dacilor, despre felul cum au înţeles să-şi drămuiască timpul, să-şi organizeze munca la câmp şi
creşterea animalelor, trăind după „dreapta măsură a lucrurilor”.
= VA URMA =
 AN V C 30
-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
(continuare la cursul nr. 25 an V)

SVARA ŞI RITMURILE BIOLOGICE

Încă din anii ”70, ştiinţa a denumit generic CRONOPSIHOLOGIE
studiul ansamblului ritmurilor circadiene ale fiinţei umane.
Cronopsihologii au descoperit că, în intervalul zi-noapte de 24 de ore,
anumite evenimente precum şi capacităţile mentale, emoţionale şi fizice ale
fiinţei umane prezintă unele maxime sau „perioade de vârf”.
Străvechiul text iniţiatic SHIVA SVARODAYA afirmă exact acelaşi lucru, specificând şi
momentele precise care prin rezonanţele lăuntrice declanşate în MICROCOSMOSUL fiinţei
umane pot fi favorabile sau defavorabile diferitelor acţiuni întreprinse atunci. Pe de altă parte
SVARA-yoghinul ştie că pentru a avea reuşită deplină, el trebuie să realizeze numai anumite
acţiuni în timpul predominanţei specifice a intervalul predominanţei specifice a lui IDA NADI (-)
şi alte acţiuni în intervalul predominanţei specifice a lui PINGALA NADI (+).
Oamenii de ştiinţă au descoperit că anumite forţe subtile care sunt în general numite
influenţele exterioare (unele dintre acestea fiind complet ignorate de omul obişnuit) ne
coordonează „ceasul” biologic interior prin stimularea glandei pineale, care aceasta la rândul ei
este afectată de alternanţele lumină / întuneric. Aceste ritmuri, care erau foarte bine cunoscute de
marii înţelepţi (RISHI) încă din timpuri imemorabile ne amintesc astăzi că omul modem nu face
altceva decât să-şi redescopere cu uimire invizibilele şi enigmaticele legături integratoare care îl
reunesc cu Universul (MACROCOSMOSUL), cu natura şi chiar cu Dumnezeu însuşi.
Metode specifice pentru schimbarea la voinţă a polarităţii fluxului respirator
De multe ori, datorită ritmului trepidant şi regimului artificial de viaţă pe care unii dintre
noi îl ducem (sau în cazul unor boli), se poate constata că alternanţa predominanţei suflului solar
(PINGAIA NADI, (+)) - şi a suflului lunar (IDA NADI, (-)) în cazul propriului nostru ciclu
respirator nu este deloc sincronizată cu ritmurile Soarelui şi ale Lunii. În alte situaţii, este perfect
posibil să dorim să respirăm NUMAI pe-o anumită nară pentru a realiza cu succes o anumită
acţiune corespondentă polarităţii nării respective şi indicarea acţiunilor corespunzătoare
RESPECTIVULUI FLUX pe care le putem realiza cu succes în timpul predominanţei lui IDA
NADI sau a predominanţei lui PINGALA NADI (aceasta evident în corelaţie şi cu cele 5
TATTVA-e) va fi făcută ulterior în cadrul acestei lecţii. În aceste situaţii, putem recurge (de la
caz la caz) la una sau la mai multe metode practice, adecvate prin care vom modifica RAPID –
LA VOINŢĂ predominanţa fluxului respirator în cel mai scurt timp, făcând ca respiraţia noastră
să se desfăşoare DUPĂ CUM VREM
Pentru un yoghin foarte avansat, această modificare de polaritate (+ sau -) se declanşează
instantaneu, la voinţă.
Dacă nu am atins încă un control al energiilor subtile PRANA-ice. putem recurge atunci
la anumite metode simple utilizate curent în SVARA YOGA.
Metoda nr. l: Astupăm nara activă cu degetul şi respirăm astfel în continuare numai prin
nara inactivă (pe care atunci urmărim să o desfundăm) timp de 5-10 minute.
Metoda nr.2: Inspirăm lent şi profund suflul prin nara activă şi expirăm lent şi profund
prin nara inactivă, timp de câteva minute, până când aceasta din urmă (nara inactivă) devine
activă.
Metoda nr.3: aplicăm o presiune constantă la nivelul axilei (subsuorii). DAR
(ATENŢIE!) numai pe partea opusă nării pe care dorim să o facem activă (de exemplu: dacă
acum respirăm preponderent pe nara stângă şi vrem să schimbăm fluxul respirator pe nara
dreaptă, pentru aceasta vom apăsa ferm şi constant, PÂNĂ CÂND SE PRODUCE
MODIFICAREA dorită, axila stângă). Această metodă simplă poate fi realizată în multe moduri.
De exemplu: stând pe un scaun cu spătar, ne lăsăm braţul opus narii (pe care dorim să o activăm
acum) să atârne, sprijinit în axilă, pe spătarul scaunului: aproape imediat ca prin farmec fluxul
respirator îşi va schimba polaritatea. În India, yoghinii iniţiaţi în SVARA YOGA se folosesc
curent de un fel de baston în formă de T pe care îşi aşeza braţul la nivelul subsuorii. Acest baston
misterios se numeşte HAMSA DANDA (bastonul reglării respiraţiei - cuvântul sanscrit HAMSA
desemnând aici faimoasa AJAPA MANTRA. MANTRA nerostită, pe care fiecare fiinţă care
respiră o manifestă neîncetat, conştient - sau inconştient) sau YOGA DANDA.
O altă variantă a acestei metode constă în execuţia lui VAJRASANA, în care aşezăm
mâna stângă în axila dreaptă şi mâna dreaptă în axila stângă. Prin presiuni adecvate efectuate cu
mâna stângă (DACĂ dorim activarea NĂRII DREPTE) sau cu mâna dreaptă (DACĂ dorim
activarea NARII STÂNGI) realizate cu uşurinţă în această postură, putem fie să ne reglăm
(normalizăm) foarte bine fluxul respirator, fi această postură, care are ca bază de pornire
VAJRASANA se numeşte în SVARA YOGA PADADIRASANA.
Metoda nr.4: ne aşezăm pur şi simplu la sol, culcaţi pe partea opusă nării pe care să o
desfundăm, sprijinindu-ne totodată atunci capul cu mâna (de exemplu, dacă dorim să trecem
suflul de pe nara dreaptă pe nara stânga ne vom întinde la sol pe partea dreaptă: braţul drept este
atunci la sol iar antebraţul drept este ridicat şi sprijină capul. În această poziţie, putem de
asemenea să aplicăm conştient oricare din primele trei metode (descrise anterior), pentru a grăbi
efectul urmărit (schimbarea polarităţii suflului).
Fără îndoială că mai există şi alte metode, însă acestea sunt cele mai simple şi în acelaşi
timp cele mai des utilizate de yoghini (deoarece sunt foarte eficiente). Efectul de inversare al
predominanţei polare apare de regulă imediat, sau cel mult după 2-3 minute. Totuşi, în anumite
situaţii mai speciale (atunci când de exemplu suntem răciţi şi avem o nară toarte înfundată, sau în
cazul anumitor maladii mai grave) modificarea polarităţii apare ceva mai greu, după un timp mai
îndelungat indiferent ce metodă am folosi.
Trebuie de asemenea subliniat rolul pe care îl are mediul înconjurător apropiat în
influenţarea proceselor respiratorii. Astfel, o rafală bruscă de aer foarte cald sau foarte rece poate
modifica aproape imediat curgerea lui SVARA; la fel, dacă ne spălăm corpul sau chiar numai faţa
cu apă foarte fierbinte sau foarte rece, aceasta modifică automat suflul făcându-l să treacă dintr-o
nară într-alta. Calitatea subtilă a hranei pe care o consumăm ne afectează şi ea predominanţa
curgerii suflului prin IDA NADI (-) şi PINGALA NADI (+). Alimentele care produc căldură în
corp, cum ar fi: ghimbirul, piperul etc., stimulează direct curgerea predominantă a suflului prin
PINGALA NADI(+), în timp ce alimentele care răcesc corpul, ca iaurtul, laptele rece sau
bananele activează automat curgerea predominantă a suflului prin IDA NADI (aici se pot utiliza
cu succes pentru armonizarea solar-lunară (+) - (-) a fiinţei informaţiile cu privire la alimentaţia
echilibrantă YIN-YANG, prezentate în extenso în lucrarea noastră "YIN-YANG - secrete şi
reţete").
Exemple de acţiuni adecvate care este bine să fie realizate în timpul predominanţei
suflului prin Ida Nadi (-) (nara stângă):
- a bea apă sau a urina;
- părăsirea patului (în urma trezirii din somn);
 - activităţi calme şi liniştite, mai ales dintre cele care necesită o mare creativitate mentală;
- cumpărarea de podoabe şi bijuterii;
- acte de caritate sau de ajutorare a altora;
- aplanarea sau rezolvarea unor conflicte şi neînţelegeri;
- întâlniri cu persoane care ne sunt superioare ierarhic;
- practici şi ceremonii religioase, căsătorie precum şi orice fel de iniţiere;
- primirea (implementarea) unei MANTRA-e;
- întâlnirea cu Maestrul spiritual (GURU);
- călătorii lungi;
- însămânţarea unui teren agricol;
- activităţi tangente sau direct legale de medicină şi terapeutică;
- cântatul (vocal sau la un instrument) compunerea sau audiţia unei bucăţi muzicale.
Această enumerare, cât şi exemplele de acţiuni favorizate de suflul lunar, vor fi prezentate
în extenso în traducerea integrală a tratatului secret esenţial SHIVA SVARODAYA.
Exemple de acţiuni adecvate care este bine să fie realizate în timpul predominanţei
suflului prin Pingala Nadi (+) (nara dreaptă):
- activităţi fizice intense sau orice muncă grea;
- a mânca, a bea alcool şi a ne evacua intestinele;
- fapte de vitejie şi temerare, riscante sau eroice, lupte, aventuri, războaie şi orice fel de
dispute;
- SHATKARMA KRIYA (de exemplu: VAMANA DHAUTI, SHANK
PRAKSHALANA etc.):
- studii intelectuale, cum ar fi matematica;
- activităţi legate de agricultură, în general;
- comerţ, cumpărături şi vânzări;
- opoziţie, rezistenţă, acuzarea altora sau pronunţarea unor sentinţe;
- călărie sau conducerea autovehiculelor;
- acte amoroase, erotice, abordarea locurilor amoroase şi realizarea avansurilor amoroase
faţă o femeie de către un bărbat care o iubeşte:
- realizarea avansurilor amoroase faţă de un bărbat de către o femeie care îl iubeşte.
Atunci când suflul subtil (SVARA) curge în mod egal prin ambele nări, SUSHUMNA
(SHUNYA SVARA) este activă (dinamizată) în acest caz şi atunci este cel mai bine să se
efectueze activităţi spirituale care necesită o minimă atenţie exterioară. În această stare, numită
SHUNYA (vid creator, stare neutră (0)) care în SVARA YOGA indică condiţia mentală specifică
când este dinamizată din plin SUSHUMNA NADI (suflul median sau cu alte cuvinte
MIJLOCIU), mintea este mai puţin implicată în lumea exterioară şi prezintă o tendinţă către
introvertire şi transcendere. SHUNYA SVARA este calificată uneori de către cei necunoscători
ca fiind chiar un suflu vital „rău” sau „distrugător” datorită faptului că mai ales pentru o fiinţă
umană implicată în lumea fizică, care este foarte ataşată de profituri şi succese materiale,
acţiunile de acest gen (care vizează profiturile şi succesele materiale) desfăşurate în acest interval
de timp vor fi inevitabil sortite eşecului.
De asemenea, atunci când SHUNYA SVARA este predominant pe un interval de timp
foarte lung la o fiinţă umană obişnuită, atunci poate să survină chiar moartea.
În schimb, în timpul activării lui SUSHUMNA NADI toate practicile spirituale, meditaţia,
rugăciunea, transmutarea şi sublimarea armonioasă a potenţialului creator precum şi toate
practicile YOGA în general sunt extraordinar de eficiente şi vor fi încununate de succes. SHIVA
SVARODAYA chiar sfătuieşte yoghinul să practice în acest interval tehnici yoghine care conduc
la Iluminare, deoarece mai ales atunci ele pot fi cel mai uşor încununate de succes. Acelaşi text
(SHIVA SVARODAYA) menţionează că este o mare prostie să se efectueze activităţi fizice sau
mentale intense atunci când într-o fiinţă umană predomină SHUNYA SVARA; dimpotrivă, dacă,
de exemplu, facem meditaţie în acel moment, vom constata că eforturile noastre lăuntrice sunt
minime şi vom sesiza că ne este foarte uşor să atingem stări spirituale sublime iar meditaţia
noastră va fi continuă şi foarte profundă.
Datorită corelaţiilor şi consonanţelor analogice extraordinar de complexe dintre fiinţa
umană (privită ca un MICROCOSMOS) şi întregul Univers (MACROCOSMOS), yoghinul
suficient de atent şi care este de asemenea sensibil la aceste şi inefabile rezonanţe care îl ajută să
se integreze în mod armonios atât în lumea vizibilă cât în lumile invizibile are acum la dispoziţie
modalităţi simple care sunt aproape de neînţeles pentru un om obişnuit. Aceste modalităţi
extraordinar de simple îi permit o continuă şi deplină armonizare a fiinţei sale cu întreaga creaţie.
Şi, astfel, gradat, îi facilitează totodată, reintegrarea în Dumnezeu.
Atunci când am înţeles în mod just şi am urmărit cu atenţie suflul respirator, realizând mai
ales atunci NUMAI ACELE ACŢIUNI care sunt în concordanţă cu NADI-ul preponderent activ,
vom fi în măsură să realizăm cu succes o gamă foarte bogată de practici secrete cunoscute în
SVARA YOGA. Acţionând cât mai des astfel, întreaga noastră existenţă va deveni o fericită suită
ascendentă de sublime trăiri spirituale.
În plus, în majoritate a acţiunilor noastre care vor fi realizate în MOMENTE
FAVORABILE ( aşa-zisele „ceasuri bune”) vor fi încununate de succes, iar pentru cei ignoranţi,
vom apărea că suntem constant urmăriţi de NOROC în tot ceea ce întreprindem în această lume.
NUMAI noi vom şti însă că toate acestea survin deoarece în orice acţiune oricât de măruntă sau
oricât de grandioasă pe care o facem (în deplină armonie cu ritmurile subtile ale energiilor din
MACROCOSMOS) suntem în permanenţă susţinuşi de ritmurile energiilor subtile uriaşe ale
manifestării (TATTVA-ele) care sunt dinamizate neîncetat de mişcarea alternativă a suflului
divin universal (SVARA).
Recomandările speciale care sunt date în vederea atingerii acestui obiectiv în SVARA
SHASTRA (SHIVA SVARODAYA) pot părea de cele mai multe ori pentru o fiinţă ignorantă,
bizare sau exagerate, însă pentru cei iniţiaţi care le intuiesc valoarea ele sunt perfect inteligibile,
în lumina acestor dezvăluiri legate de ştiinţa secretă a ritmurilor umane care sunt puse în
corespondenţă analogică (sau, cu alte cuvinte, în rezonanţă) cu ritmurile universale.
Astfel, deloc întâmplător spre exemplu, în SHIVA SVARODAYA este indicat:
- să ne dăm jos din pat mai întâi cu piciorul care corespunde suflului activ (de exemplu,
dacă constatăm că respirăm preponderent pe nara stângă, atunci este bine să coborâm din pat întâi
cu piciorul stâng, asigurându-ne că dacă PINGALA NADI (nara dreaptă) este preponderent
activă, este indicat să mergem (făcând primul pas cu piciorul drept către Est sau către Nord. Dacă
IDA NADI (nara stângă este preponderent activă, este indicat să mergem cu piciorul stâng înainte
către Vest sau către Sud. Chiar şi la noi, în tradiţia populară, nerespectarea acestor integrări
subtile în ritmul energiilor invizibile (TATTVA-ele) prezente la începutul zilei se consideră că va
atrage anumite consecinţe nefavorabile sau perturbatoare pe parcursul întregii zile şi ea a fost
adeseori surprinsă cu o uluitoare precizie prin expresii ca: "a se trezi de-andoaselea" (deci invers
decât ar fi fost armonioşi sau, şi mai pitoresc "a se trezi cu fundul în sus" ori "a călcat cu stângul"
atunci când persoana în cauză ar fi trebuit să pornească la o anumită acţiune cu piciorul drept;
- să începem activităţile obişnuite în timpul predominanţei lui IDA NADI (nara stângă)
(CHANDRA SVARA);
- dacă, spre exemplu, SURYA SVARA (PINGALA NADI - nara dreaptă) este
preponderent activă şi noi chiar atunci mâncăm în acest interval de timp alimente foarte fierbinţi,
foarte astringente, foarte amare sau foarte uleioase, acestea ne poate supraîncălzi în scurt timp
corpul şi apoi ne creează un exces de aciditate. Prin urmare, este recomandabil să mâncăm astfel
de alimente numai în timpul predominanţei lui IDA NADI (nara stângă). De asemenea, este
foarte bine să evităm mâncărurile prea reci, cum ar fi îngheţata sau mâncăruri care răcesc
sistemul corporal, cum ar iaurtul etc., în timpul predominanţei în timpul predominanţei lui IDA
NADI (nara stângă).
- atunci când facem baie într-o apă foarte rece este necesar să ne asigurăm în prealabil că
PINGALA NADI - nara dreaptă este preponderent activă;
- dacă facem baie în apă fierbinte este necesar să ne asigurăm în prealabil că IDA NADI
(nara stânga) este preponderent activă;
- SHIVA SVARODAYA recomandă de asemenea sa ne observăm succesiunea naturală
dintre mişcările intestinale şi urinare. Astfel, dacă dorinţa intensă de a urina ne apare în mod
firesc cel mai adesea în timpul activării preponderente a sudului lunar (nara stângă) acesta este un
semn de excelentă sănătate şi echilibru metabolic. Totodată aceasta este o indicaţie de reuşită în
cazul unor acţiuni, temerare sau foarte riscante. Atunci însă când urina este eliminată în mod
natural la intervale neregulate, aceasta arată că în fiinţa noastră energiile subtile PRANA-ice nu
funcţionează optim, urinarea are loc în timpul preponderenţei suflului solar (nara dreaptă). Acest
aspect care se repetă aproape totdeauna indică o constantă stare de nelinişte, anxietate în tot felul
de probleme. Pe de altă parte, SHIVA SVARODAYA menţionează că, în procesul evacuării
armonioase şi fireşti, mai întâi trebuie să apară urina, apoi fecalele şi în final gazele intestinale.
Acest aspect este la rândul său un semn de succes în acţiunile pe care le realizăm. În situaţia în
care toate trei (urina, fecalele şi gazele) apar simultan, în mod sigur nostru corporal este perturbat
şi aceasta arată că există anumite dezechilibre PRANA-ice între IDA NADI şi PINGALA NADI;
- atunci când începem o nouă zi, chiar înainte de a părăsi casa sau localitatea în care trăim,
este foarte bine să facem primul pas cu piciorul corespondent suflului nării preponderent active
- dacă dorim să ne apropiem într-un mod plăcut şi amabil de o anumită persoană,
îndeosebi în situaţia în care avem tendinţa de a avea cu ea o discuţie în contradictoriu, atunci este
foarte bine să începem să ne îndreptăm spre ca făcând primul pas cu piciorul corespunzător nării
preponderent active. În timpul conversaţiei cu acea persoană este indicat, dacă dorim să avem
succes, să păstrăm partea corpului corespunzând nării inactive orientată către persoana
respectivă;
- atunci când dăm indicaţii, sugestii, comenzi sau ordine, ne vom întoarce către persoana
care le primeşte cu acea parte a corpului care corespunde suflului preponderent activ în acel
moment la noi;
- o femeie vitală şi armonioasă poate manifesta cu o mai mare uşurinţă dragostea şi
admiraţia ei faţă de un bărbat, iar acesta o simte spontan dacă se întoarce spre el, îl priveşte intens
sau îl abordează dinspre partea ei stângă (a corpului), atunci când acesteia (femeii) îl este
preponderent dinamizat suflul lunar (nara stânga). Invers, un bărbat viril şi armonios poate
manifesta eu cea mai mare uşurinţă dragostea şi admiraţia lui faţă de o femeie, iar aceasta îl simte
spontan dacă se întoarce spre ea, o priveşte intens sau o abordează dinspre partea lui dreaptă (a
corpului} atunci când acestuia (bărbatului) îi este preponderent dinamizat suflul solar (nara
dreaptă):
- atunci când acceptăm să primim sau atunci când urmărim să oferim un anumit lucru,
acţiunea respectivă va fi armonios fi integrată dacă, atunci ne vom folosi de mâna
corespunzătoare suflului care este în acel moment predominant (mâna stângă pe dacă respirăm
predominant pe nara stângă; mâna dreaptă dacă respirăm predominant pe nara dreaptă);
=VA URMA=
 AYURVEDA
"Cel ale cărui DOSHA-e sunt echilibrate, a cărui poftă de mâncare este foarte bună, ale
cărui DHATU-uri funcţionează normal, ale cărui MALA-uri sunt echilibrate şi în care fiziologia,
mintea şi simţurile sunt totdeauna pline de forţă şi de fericire, este considerat un om perfect
sănătos".
(SUSHRUTA SAMHITA)
AYURVEDA este sistemul fundamental de igienă, dietă şi medicină dezvoltat şi
perfecţionat în India de către marii înţelepţi şi clarvăzători cu mii de ani în urmă. Cu rare excepţii,
principiile sale nu sunt aproape deloc cunoscute în Occident. Acest sistem medical unic exprimă
într-adevăr un mare secret, iar învăţăturile acestei ştiinţe vor aduce în viitor beneficii inestimabile
întregii umanităţi.
AYURVEDA este o adevărată ştiinţă a împlinirii vieţii şi ea este perfect compatibilă cu
transformările care deja au survenit în constanţa occidentală odată cu apariţia medicinii
preventive, a concepţiei holistice asupra sănătăţii şi a principiilor de optimizare a nutriţiei.
Conform teoriei străvechi AYURVEDA, constituţia umană, ca de altfel întreaga creaţie,
este compusă din cinci elemente de bază. Aceste cinci elemente fundamentale sunt: pământul,
apa, focul, aerul şi spaţiul (eterul). La modul ideal, atunci când aceste cinci elemente de bază
există şi se manifestă într-o armonie dinamică, ele creează împreună viaţa, puterea, sănătatea şi
perfecţiunea fiinţelor.
În stadiul lor cel mai subtil de manifestare, fiecare dintre aceste cinci elemente
(MAHABHUTA) sunt înzestrate cu o singură calitate. În cazul pământului (PRITHIVI) aceasta
este soliditatea; în cazul apel (APAS), fluiditatea; în cazul focului (TEJAS), căldura; în cazul
aerului (VAYU) este presiunea; iar în cazul eterului spaţial (AKASHA) este sunetul subtil. În
viziunea sistemului AYURVEDA, cele cinci elemente (PANCHA TATTVA) corespund într-un
anume mod celor cinci simţuri cu care este înzestrat atât omul cât şi orice fiinţă (chiar dacă în
unele cazuri unul sau mai multe dintre aceste simţuri se află în atare latentă)
Cele cinci stări materiale care corespund celor cinci elemente (PANCHA TATTVA) sunt:
starea solidă, starea lichidă, starea radiantă, starea gazoasă şi starea aerului spaţial. În
AYURVEDA, teoria celor cinci elemente a fost şi este constant utilizată pentru a explica originea
creaţiei şi a vieţii umane, natura organizării fiziologice a corpului uman. Cele cinci elemente sunt
considerate ca fiind sursa puterilor curative ale tratamentelor AYURVEDA şi tot ele stau la baza
regimurilor de dietă, a remediilor pe bază de plante şi pe baza acestei concepţii toate alimentele
sunt privite ca fiind medicamente.
Doctorul ayurvedist V. B. DASH dă un exemplu de manifestare a acestor cinci elemente
de bază printr-o corelare cu fizică. Putem astfel considera, în mod conceptual, că particulele
atomice reprezintă pe PRITHIVI (elementul subtil pământ) şi atunci coeziunea lor este o funcţie a
lui APAS (elementul subtil apă). Energia subtilă manifestată în interiorul şi în exteriorul
câmpului atomic este AGNI (elementul subtil foc). Mişcarea particulelor este VAYU (elementul
subtil aer), iar eterul spaţial în care ele se mişcă este AKASHA.
= VA URMA =
 AN V C 31
AYURVEDA
(continuare la cursul nr. 30 AN V)

Atât stările obiective ale materiei cât şi experienţele subiective ale

simţurilor fiinţei umane se nasc din PRAKRITI (natură), la nivelul la care
conştiinţa se manifestă atât în materie cât şi în energie.
Această corelare esenţială a experienţei obiective cu cea subiectivă prin
intermediul mecanismelor conştiinţei este studiată abia acum de către oamenii
de ştiinţă occidentali, în timp ce în ştiinţa vedică ea reprezintă un principiu
fundamental acceptat din punct de vedere teoretic şi filosofic de mii de ani, întreaga învăţătură
orientală prezintă în mod just legătura complexă dintre cunoscător, procesul cunoaşterii şi
obiectul de cunoscut. Această legătură, cu toate că este acceptată în Occident, despre ca de obicei
nu se vorbeşte mai nimic.
În experienţa noastră senzorială, cele cinci elemente (MAHABHUTA) se combină clipă
de clipă pentru a produce o continuitate a senzaţiei. Producerea sunetelor se face, de exemplu,
prin intermediul eterului spaţial (AKASHA), iar senzaţia de atingere provine de la elementele
subtile aer şi eter spaţial care sunt amestecate. Simţirea căldurii este, la rândul ei, un amestec de
eter spaţial, aer şi foc. Elementul subtil apă conţine cele trei elemente anterioare la care se adaugă
fluiditatea, iar soliditatea elementului subtil pământ le conţine pe toate cinci.
Teoria TRIDOSHA-urilor, care este o teorie fundamentală în AYURVEDA, susţine că
fiecare aspect al creaţiei, în care este inclusă şi fiziologia umană este constituit din aceste cinci
elemente (PANCHA TATTVA) de bază. Aceste cinci elemente se combină la rândul lor în trei
factori esenţiali. Aceşti trei factori care sunt consideraţi coordonatori majori (DOSHA-suri sau
umori) sunt numiţi VATA DOSHA, PITTA DOSHA şi KAPHA DOSHA.
În teoria TRIDOSHA-surilor, elementele subtile pământ şi apă sunt combinate într-o
reprezentare a funcţiei lor cel mai des întâlnită sub forma apei ce umezeşte pământul - şi atunci
sunt numite KAPHA DOSHA (umoare); apa şi focul ca elemente subtile se combină la rândul lor
într-o reprezentare a funcţiei lor cel mai des întâlnită sub forma focului chimic al sucurilor
digestive - şi atunci acestea sunt numite PITTA DOSHA (umoare); aerului şi eterul spaţial ca
elemente subtile se combină într-o reprezentare a funcţiei lor cel mai des întâlnită sub forma
aerului ce se mişcă în eterul spaţial - şi atunci sunt numite VATA DOSHA (umoare).
Teoria TRIDOSHA a celor trei DOSHA-suri (umori) atunci când este aplicată fiziologiei
umane, permite medicului ayurvedist să identifice şi să trateze apoi în mod specific fiecare tip
corporal unic şi individual de constituţie. Fiecare individ are prin urmare un echilibru specific al
DOSHA-surilor (umorilor) care este în mod natural corect, în funcţie de constituţia iniţială cu
care s-a născut (cu care de fapt a fost înzestrat la naştere). Acesta este numit PRAKRITI în teoria
AYURVEDA sau tipul constituţional al individului.
Prin realizarea unei examinări atente şi amănunţite a caracteristicilor specifice ale
individului, cum ar fi pulsul, structura corporală, părul, pielea, gusturile, obiceiurile şi alţi factori,
medicul ayurvedist va determina în final PRAKRITI sau tipul constituţional şi apoi va fi capabil
să recomande terapii specifice de echilibrare, dietă şi cură care se potrivesc cel mai bine acelui tip
corporal
PRAKRITI înţeleasă în sensul tipului corporal (constituţional) ne oferă informaţii sigure
despre ce gen de dietă, ce tip de exerciţii şi ce stil de viaţă sunt cele mai adecvate pentru fiecare
individ în parte. Prin urmare, pentru orice tratament AYURVEDIC ce urmează să fie prescris
sunt implicit necesare informaţii clare şi precise cu privire la tipul constituţional individual,
deoarece elementele utile pentru a genera un echilibru mărit, pentru a îmbunătăţi sănătatea,
pentru a ridica nivelul de conştiinţă, pentru a asigura longevitate şi prevenirea îmbătrânirii, se
bazează totdeauna pe cunoaşterea universală a fiecărui tip constituţional şi pe înţelegerea
necesităţilor sale particulare.
Pentru a ilustra mai clar fluxul evoluţiei de la câmpul unificat la cele cinci elemente
(MAHABHUTA), precum şi relaţia acestor cinci elemente (PANCHA TATTVA) cu teoria
TRIDOSHA din AYURVEDA, vom prezenta în continuare aceste informaţii sub forma unor
tabele. Semnificaţia celor cinci elemente este în mod esenţial fizică, în timp ce teoria
TRIDOSHA descrie forţele responsabile de funcţionarea fiziologică.
Conform concepţiei AYURVEDICII sănătatea reprezintă o stare de echilibru dinamic
între DHATU-surile (ţesuturile) care susţin corpul. Atunci când DHATU-surile (ţesuturile) nu
sunt în deplin echilibru, le numim DOSHA-suri (umori) care înseamnă în acest caz impuritate
(conform cuvântului sanscrit ce are înţelesul de greşeală sau ruptură). Unii medici
AYURVERDIŞTI compară DOSHA-surile (umorile) cu nişte bazine de apă care sunt în mod
constant umplute de către presiunile specifice ale funcţiei biologice. Analizele şi consultaţiile cu
privire la starea noastră de sănătate "drenează" aspectele fiziologice înainte ca „apa” DOSHA-
surilor să depăşească marginile bazinului şi să apară astfel simptomele bolii care semnalează
starea de dezechilibru.

TABEL CE ILUSTREAZĂ MANIFESTAREA CONŞTIINŢEI

CÂMPUL UNIFICAT
PURUSHA
CONŞTIINŢA PURĂ
SINELE
ASPECTUL NEMURITOR

NATURA
PRAKRITI
INTELIGENŢA COSMICĂ

CELE TREI TENDINŢE ALE NATURI

CELE TREI GUNA-URI
SATTVA RAJAS TAMAS
(Creaţie) (Menţinere prin (Distrugere)
(Armonie, dinamism) (Inerţie, complacere,
Echilibru) (Impuls către acţiune, larvaritate sau ignoranţă)
activitate sau pasiune)

ELEMENTELE SUBTILE MANIFESTATE

(CELE CINCI MAHABHUTA)
AKASHA VAYU AGNI APAS PRTIHIVI
 (Eter subtil (Aer subtil) (Foc subtil) (Apă subtilă) (Pământ subtil)
spaţial)

TABELUL CELOR CINCI ELEMENTE

ELEMENT CORESPUNDE ÎN CORP ESTE CALITĂŢILE

SUBTIL CU SIMŢUL: ÎN LEGĂTURĂ ESENŢIALE
CU
(JNANENDRIA):
1. ETERUL AUZUL URECHILE moale, uşor, nu
SPAŢIAL opune rezistenţă,
(AKASHA) neted
2. AER (VAYU) ATINGEREA PIELEA uscat, rece, aspru,
uşor
3. FOC (AGNI) VEDEREA OCHII cald, activ, clar, acid
4. APA (JALA) GUST LIMBA umed, vâscos, rece,
moale, lipicios
5. PĂMÂNT MIROS NASUL greu, solid, încet,
(PRITHIVI) uleios, dulce, masiv

TABELUL TEORIEI TRIDOSHA DIN AYURVEDA

CELE TREI DOSHA-suri:

- VATA (o combinaţie a elementelor subtile eterul spaţial şi aer)
- PITTA (o combinaţie a elementelor subtile foc şi apă)
- KAPHA (o combinaţie a elementelor subtile apă şi pământ)

DOSHA CARACTERISTIC ACŢIUNEA ACŢIUNEA

(umoare) FIZIOLOGICĂ PSIHICĂ ÎN
ASUPRA FIINŢEI UNIVERSUL
FIINŢEI
UMANE
VATA uşor, uscat, rece, Funcţia nervoasă, activare, energie,
aspru, mişcător, motorie, senzorială, mişcare
rapid, subtil musculară şi
respiratorie
PITTA fierbinte, fluid, acid, Digestie, vedere, memorie, dorinţă
uşor acţiune metabolică, creativitate,
sete şi foame bucurie,
cavalerism
 KAPHA rece, moale, încet, Lubrefiere a prietenie,
greu, uleios, încheieturilor, inteligenţă,
mohorât creştere, putere, generozitate,
rezistenţă, potenţă austeritate, curaj,
putere de a ierta

-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
(continuare la cursul nr. 30 An V)
SUFLUL SUBTIL (SVARA) CHEIA SECRETĂ A SĂNĂTĂŢII
Starea corpului, a sunetului şi a minţii noastre este reflectată foarte fidel de alternanţa
ciclurilor respiratorii. Oricare ar fi canalul subtil (NADI) care în mod spontan predomină excesiv
de mult timp, aceasta este pentru cel iniţiat în SVARA YOGA un semn sau cu alte cuvinte un
avertisment că una dintre ramurile sistemului nervos autonom este suprasolicitată.
Acest aspect indică totodată că numai una dintre emisferele cerebrale este în mod excesiv
utilizată. De exemplu, dacă mai mereu respirăm pe nara stângă (IDA NADI (-)) aceasta arată o
suprasolicitare a emisferei cerebrale drepte. Atunci când energiile fizice şi mentale nu sunt
echilibrate şi armonizate, personalitatea nu este decât parţial sau pe jumătate dezvoltată şi atunci
apariţia diferitelor boli este aproape inevitabilă. Pentru a corecta această situaţie, trebuie
restabilită cât mai repede alternanţa normală a polarităţii suflului.
Bolile ce apar în asemenea situaţii arată totdeauna cu exactitate care NADI sau cu alte
cuvinte care sistem energetic subtil se manifestă în exces. Multe din problemele rezultate dintr-o
digestie proastă, cum ar fi: flatulenţă (acumulare excesivă de aer în stomac şi intestine),
indigestie, diaree, dizenterie, holeră sau dispepsie, ca şi cele mai multe tulburări respiratorii sau
chiar impotenţa masculină sunt asociate cu o hiperactivare a lui IDA NADI (NARA STÂNGĂ).
Pe de altă parte, aproape toate problemele legate de hipertensiune, aciditate sau anumite forme de
ulcer etc. apar datorită dinamizării excesive a lui PINGALA NADI (NARA DREAPTĂ).
SHIVA SVARODAYA mai arată, în plus, că pentru menţinerea aproape nealterată a stării
de sănătate, SVARA YOGHINUL trebuie să maximalizeze fluxul lunar (IDA NADI -NARA
STÂNGĂ (-)) în timpul zilei şi fluxul solar (PINGALA NADI - NARA DREAPTA (+)) în
timpul nopţii. Procedând mai mereu astfel, el compensează şi echilibrează tendinţele naturale ale
corpului fizic de supraîncălzire în timpul zilei şi de răcire accentuată pe durata nopţii. Pe timpul
nopţii, răcirea excesivă a corpului fizic poate fi atenuată de poziţia corectă a corpului în timpul
somnului. În această direcţie este util să menţionăm că un studiu recent realizat în India a arătat
că din 48 de pacienţi dispeptici (tulburare digestivă în care apar greaţă, arsuri, gaze), două treimi
dintre ei dormeau cel mai adesea numai pe partea dreaptă (aceasta dinamizând în mod natural,
după cum am văzut, IDA NADI - NARA STÂNGĂ (-). Grupul de control a constat din 7
persoane, care dormeau în mod normal pe partea stângă (respirând deci preponderent pe nara
dreaptă în timpul somnului).
Atunci când grupului de control i s-a impus să doarmă aproape tot timpul numai pe partea
dreaptă, după numai o săptămână persoanele din respectivul grup au început să prezinte cu toţii
semnele unei digestii foarte lente. În momentul în care li s-a permis din nou să doarmă aproape
tot timpul numai pe partea stângă, toate tulburările lor stomacale au dispărut ca prin farmec. Un
alt studiu, întreprins asupra unor bolnavi de astm (stare patologică în care există o nevoie intensă
de aer, evacuarea acestuia din plămâni făcându-se cu dificultate) a arătat că 7 din 10 bolnavi
dormeau numai pe spate. Chiar şi atunci când nu suferim de nici o tulburare cronică sau acută,
putem evita cu uşurinţă sau preveni aproape orice perturbare stomacală şi respiratorie numai prin
simplul fapt de a dormi noaptea într-o poziţie corectă.
Atunci când deja boala s-a instalat, o modificare adecvată a polarităţii suflului poate să
genereze o rapidă ameliorare. Dacă, de pildă, este prea multă căldură în corp (cum este în cazul
unei febre), aşezarea şi rămânerea pe partea dreaptă va ajuta răcirea acestuia (şi invers, atunci
când corpul fizic este foarte rece, îl putem încălzi mai uşor aşezându-ne şi rămânând ceva mai
mult timp pe partea stângă). Nu este deloc întâmplător că în timpul unei febre se recomandă
chiar blocarea sau astuparea completă a nării drepte, pentru a readuce la normal temperatura
corporală.
Trebuie să reţinem însă, deoarece acest aspect este foarte important, că întotdeauna ciclul
polarităţii suflului este perturbat înainte ca boala să apară şi să se instaleze. În asemenea situaţii,
dacă noi suntem suficient de atenţi la aceasta şi imediat restabilim echilibrul la nivelul suflului,
boala poate fi evitată. De exemplu, astmaticii care constată, prin observarea atentă a ritmurilor
polare ale respiraţiei, că tocmai se apropie o criză, îşi pot bloca prompt nara preponderent activă
pentru a preveni sau măcar pentru a atenua severitatea crizei.
În cazul acelora care se confruntă frecvent cu dureri de cap aceştia trebuie mai întâi să-şi
examineze digestia şi apoi să se asigure că dorm mai mereu pe partea stângă, atunci când survine
migrena, ei trebuie să-şi blocheze (astupe) imediat nara preponderent activă şi să o dinamizeze pe
cealaltă. Procedând astfel ei vor putea să-şi elimine migrena.
COMPLETARE: câteva observaţii personale asuprii ritmurilor suflului solar (+) şi
lunar (-) care ar fost comunicate de unii practicanţi YOGA care au realizat cu succes
SVARA SADHANA:
Fiecare practicant din grupul de experienţă şi-a examinat timp de 6 luni cu multă atenţie
ciclurile suflului vital (SVARA) observând cu detaşare şi luciditate efectele principale ale
acestora atât asupra minţii, psihicului şi corpului cât şi asupra conjuncturilor exterioare.
Rezultatele acestor observaţii au coincis, în cea mai mare parte, cu străvechea învăţătură ezoterică
SVARA YOGA. Totodată, cu această ocazie au putut fi extrase şi nuanţate o serie de concluzii
semnificative, este de la sine înţeles că în practica individuală trebuie să fie luaţi în consideraţie şi
anumiţi factori care din de stilul de viaţă, modul de alimentaţie chiar elementul climă care, fiecare
în parte, pot modifica între anumite limite reacţiile şi manifestările individuale specifice.
Menţionăm de asemenea că toţi cei care au participat la acest experiment fuseseră deja iniţiaţi în
mai multe forme de YOGA (HATHA YOGA, LAYA YOGA, KARMA YOGA etc.) pe care le
practicau în paralel cu metodele speciale secrete SVARA YOGA. În urma acestei experienţe şi
verificări directe a învăţăturilor esoterice cuprinse în SHIVA SVARODAYA, s-au putut
desprinde următoarele concluzii de ordin practic care noi considerăm că sunt foarte utile tuturor
celor care se vor angrena serios în practicile secrete SVARA YOGA:
- ciclurile de predominanţă IDA NADI - PINGALA NADI încep întotdeauna, la o fiinţă
umană sănătoasă şi echilibrată, exact aşa cum sunt descrise în SHIVA SVARODAYA (începutul
ciclului fiind dat de momentul de răsărit al Soarelui);
- 60 de minute reprezintă durata cea mai mică a unui asemenea ciclu. Ciclurile desfăşurate
însă chiar înaintea zorilor şi după-amiaza se extind adeseori până la 3 ore;
- prin compararea atentă a ritmurilor individuale de schimbare a polarităţii suflului ale mai
multor practicanţi, s-a putut constat că la răsăritul Soarelui aceste polarităţi coincid de regulă
însă, pe măsură ce trece ziua, perioadele active ale celor două nări încep să difere la fiecare
persoană. Este foarte posibil ca acest fapt să se datoreze unor activităţi, temperamente,
metabolisme şi bioritmuri diferite. Cu toate acestea, spre seară ritmurile respiratorii încep să se
sincronizeze din nou;
- în general, s-a constatat cu această ocazie că dacă, de exemplu, obişnuim şi luăm masa
de prânz cam la aceeaşi oră, pe tot acest interval de timp PINGALA NADI (+) devine automat
preponderent activă, suflul subtil solar (+) fund direct implicat în procesul digestiei;
- în mod normal, cam în jurul orei 12 ziua (mai precis este vorba de momentul trecerii la
meridian a Soarelui, sau altfel spus, este vorba de momentul în care Soarele atinge cea mai mare
înălţime pe cer şi care moment în ţara noastră este situat în jurul orei 12, iar în timpul orei de
vară în jurul orei 13!; acest interval este cu anticipaţie indicat cu o mare precizie în Anuarul
Astronomic), SUSHUMNA NADI este preponderent activă şi atunci fiinţa umană respiră în mod
egal pe ambele nări (SHUNYA SVARA);
- atunci când un anumit NADI (IDA (-) (nara stângă) sau PINGALA (+) (nara dreaptă))
predomină FĂRĂ ÎNCETARE mai mult de 3 zile la rând, este sigur că la scurt timp după aceea
survin anumite tulburări mentale, fizice sau emoţionale;
- un flux FĂRĂ ÎNCETARE predominant al lui IDA NADI M (nara stângă) de peste 3
zile continuu coincide cu diverse probleme respiratorii (guturai, răceli etc.) sau cu o constipaţie
rebelă;
- predominanţa FĂRĂ ÎNCETARE a lui PINGALA NADI (+) (nara dreaptă) timp de
peste 3 zile consecutiv coincide cu o stare de febră, cu puseuri de căldură sau chiar cu apariţia
mai multor furunculi;
- declanşarea menstruaţiei la femeie este caracterizată de o dinamizare constantă, aproape
FĂRĂ ÎNCETARE a unui anumit NADI, de obicei SUSHUMNA, uneori IDA NADI (-) şi foarte
rar PINGALA NADI (+). În cea de a doua zi de ciclu IDA NADI (-) (nara stângă) este mult mai
activă iar începând cu cea de-a treia zi de ciclu menstrual, alternanţa polară a lui SVARA devine
mai echilibrată;
= VA URMA =
 AN V C 32
INFORMAŢII SECRETE
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
(continuare la cursul nr. 31 an V)
Suflul subtil (SVARA). Cheie secretă a sănătăţii

- peristaltismul intestinal este facilitat de suflul solar (PINGALA NADI

(+) (nara dreaptă)), aceste mişcări specifice declanşându-se mai des pe durata
predominanţei lui SURYA SVARA (+). Atunci când IDA NADI (-) (nara
stângă) este preponderent activă, peristaltismul este mai puţin activ, aceasta
putând cauza în anumite condiţii constipaţia:
- starea vremii tinde la rândul el să influenţeze alternantele lui SVARA
la nivel individual. Astfel, pe timp de ploaie intensă sau atunci când sunt vânturi reci, IDA NADI
(-) (nara stângă) începe să fie spontan preponderent activată; pe timpul unui vânt cald. PINGALA
NADI (+) (nara dreapta) începe să predomine în mod constant. Condiţiile meteorologice
echilibrate coincid cu cicluri echilibrate ale lui SVARA (Aceasta este de fapt fundamentul subtil
al misterioaselor influenţe ale condiţiilor meteorologice asupra fiinţei noastre. Aceste aspecte
cunoscute de SVARA YOGHINI sunt încă necunoscute de ştiinţa actuală, care studiază din ce în
ce mai mult anumite conexiuni dintre fiinţa umană şi mediul ambiant în cadrul unor noi discipline
ştiinţifice numite în mod semnificativ METEO- şi COSMOBIOLOGIE);
- consumarea frecventă de ardei iute, piper, ghimbir şi alte condimente iuţi activează
preponderent în mod spontan PINGALA NADI (+) (nara dreaptă) în timp ce bananele mâncate
pe stomacul gol, laptele (dulce sau bătut), iaurtul şi băuturile reci (sau îngheţata, în special)
activează preponderent, în mod spontan IDA NADI (-) (nara stângă). De exemplu, dacă avem
nasul uşor înfundat, nările vor putea fi în general deblocate bând anumite lichide (calde sau reci,
în funcţie de suflul care vrem să predomine atunci);
- stropirea feţei sau a anusului cu apă foarte rece sau foarte caldă poate schimba aproape
instantaneu predominanţa fluxului respirator în cele două nări;
- practica intensă, profundă şi continuă a meditaţiei (LAYA YOGA) face ca suflul să
curgă preponderent prin SUSHUMNA NADI (respiraţie egală prin ambele nări (SHUNYA
SVARA)) iar uneori prin IDA NADI (-) (nara stângă) perioade foarte lungi de timp;
- realizarea corectă a lui BASTI KRIYA activează automat SUSHUMNA NADI (0)
(respiraţie egală prin ambele nări (SHUNYA SVARA));
- diferitele tipuri de activităţi pe care le întreprindem pot altera ritmul SVARA individual.
De asemenea - un aspect important - nivelul de implicare mentală în tot ceea ce facem
depinde într-o mare măsură de NADI-ul predominant activ. Astfel, dacă spre exemplu efectuăm o
anumită activitate fizică în timpul predominanţei lui PINGALA NADI (+) (nara dreaptă) atunci
vom avea tendinţa să fim complet implicaţi în acea activitate; dacă, în alte situaţii IDA NADI (-)
(nara stângă) este preponderent activă, mintea începe atunci să divagheze, vagabondând către cu
totul altceva; atunci când SUSHUMNA NADI (respiraţia egală prin ambele nări SHUNYA
SVARA) predomină, suntem oarecum egal conştienţi atât de acţiunile fizice cât şi de procesele
mentale şi atunci se manifestă în noi o tendinţă către transcendent.
- predominanţa FĂRĂ ÎNCETARE a unui anumit NADI ne afectează de la caz la caz
capacitatea de a realiza o acţiune oarecare. Este, spre exemplu, mai dificil să ne exercităm
întreaga noastră capacitate fizică atunci când IDA NADI (-) (nara stângă) este preponderent
activă;
- oamenii cărora le vorbim sau pe care îl instruim sau îl ghidăm în timp ce avem
PINGALA NADI (+) (nara dreaptă) preponderent activă vor fi mult mai atenţi, se vor simţi
puternic entuziasmaţi şi vor fi totodată atraşi magnetic de ceea ce le spunem. ACEASTA ESTE
UNA DINTRE CHEILE SECRETE ALE EFECTULUI CHARISMĂ. Ideile şi sugestiile noastre
benefice vor avea MAI ALES ATUNCI mult mai mult dinamism şi ele vor declanşa o mult mai
profundă influenţă atunci când suflul nostru respirator curge preponderent prin nara dreaptă (+).
Diferenţa este colosală faţă de momentul când este preponderent activă nara stângă (-). Dacă
SUSHUMNA NADI (0) (SHUNYA SVARA) predomină (şi atunci respirăm în mod egal prin
ambele nări), ne este mult mai greu să-i captivăm pe ceilalţi indiferent de ideile pe care le
expunem;
- diferitele luni ale anului sunt, la rândul lor, caracterizate de anumite ritmuri SVARA. În
cadrul unei luni (mai precis aici este vorba de anumite perioade zodiacale), un anumit suflu
(SVARA) va fi în general mai activ decât celălalt, diversele probleme sau neplăceri ce pot
surveni atunci fiind generate prin REZONANŢĂ în mod specific de predominanţa în exces a
unui anumit suflu subtil (SVARA).
În această direcţie, un tratat YOGA foarte secret numit SVARA CHINTAMANI arată că
PINGALA NADT (+) (nara dreaptă) trebuie să predomine în mod armonios în timpul (intervalul)
semnelor zodiacale masculine (Berbecul, Gemenii, Leul, Balanţa, Săgetătorul şi Vărsătorul). Iar
IDA NADI (-) (nara stângă) trebuie să predomine în mod armonios în timpul (intervalul)
semnelor zodiacale feminine (Taurul, Racul, Fecioara, Scorpionul, Capricornul şi Peştii); "Atunci
când SVARA curge mai mereu în acest mod, totul ne este uşor şi armonios," se afirmă în
SVARA CHINTAMANI. Pe lângă aceasta alternanţă lunară (de 30 de zile) PINGALA (+) - IDA
(-) textul mai indică şi un alt ciclu, anual, în care PINGALA NADI (+) este preponderent activă
în primele 6 luni ale anului iar IDA NADI (-) este preponderent activă în ultimele 6. Atunci când
ritmul nostru individual (SVARA) se armonizează pe deplin cu subtilele şi tainicele ritmuri ale
Macrocosmosului, aproape toate conjuncturile ne devin ca prin farmec favorabile, fiind mai toate
pentru noi tot atâtea prilejuri de bucurie şi fericire.
- comparându-se observaţiile asupra lui SVARA cu bioritmul individual al unor fiinţe
umane care practicau YOGA s-a putut constata că, în zilele în care nivelul energetic este pe zero
(zile numite critice, aflate pe graficul bioritmului exact la mijloc între valorile minime şi maxime
ale acestuia) apare o marcată tendinţă de activare a lui SUSHUMNA NADI (SHUNYA SVARA
- respiraţie simultan egală pe ambele nări) pe perioade lungi de timp, ceea ce sugerează că, deşi
aceste zile sunt considerate nefavorabile pentru activităţi fizice, emoţionale şi mentale, ele sunt
totuşi deosebit de adecvate practicilor spirituale fiind perioade favorabile pentru atingerea stărilor
de iluminare;
- într-o asemenea zi critică a bioritmului fizic, dacă PINGALA NADI (nara dreaptă (+))
este FĂRĂ ÎNCETARE excesiv activată, atunci poate să apară febră;
- într-o zi critică a bioritmului emoţional, dacă predomină excesiv, FĂRĂ ÎNCETARE
IDA NADI (nara stângă (-)), pot să survină anumite perturbări ale emotivităţii sau chiar se
declanşează stări de depresie;
- în timpul unei zile critice a ciclului intelectual, predominanţă FĂRĂ ÎNCETARE a lui
IDA NADI (nara stângă (-)) poate să coincidă cu o exacerbare a proceselor imaginaţiei sau cu
apariţia unor griji şi temeri nejustificate;
- dacă zilele critice ale ritmurilor fizic, emoţional şi intelectual sunt foarte apropiate una
de alta şi în tot acest interval de proximitate predomină excesiv, FĂRĂ ÎNCETARE, fie
CHANDRA SVARA (IDA NADI) fie SURYA SVARA (PINGALA NADI), atunci pot să apară
felurite tulburări şi dezechilibre de diverse naturi, iar în acea perioadă fiinţa umană în cauză se
poate confrunta cu o mulţime de situaţii neplăcute sau dificile;
- în timpul fazelor de maxim sau de minim ale bioritmului fiinţelor umane, SVARA este
de obicei echilibrat în prima jumătate a zilei, după care va predomina un anumit NADI ((+) sau
(-)). Atunci când faza de minim a unui anumit ciclu coincide cu faza de minim a altuia (de
exemplu ritmul emoţional cu cel fizic), aceasta va afecta în mod direct predominanţa unui anumit
SVARA.
Acestea sunt principalele concluzii formulate pe baza observaţiilor sintetizate de
practicanţii YOGA în timpul a 6 luni consecutive de SVARA SADHANA. Fără îndoială că
aceste rezultate trebuie sa fie completate şi dezvoltate prin experienţă individuală de fiecare
yoghin în parte. Studiind aceste aspecte cu atenţia cuvenită, putem verifica direct, fiecare,
inestimabila valoare a acestui tezaur de înţelepciune ezoterică ce este SHIVA SVARODAYA
TANTRA.
Determinarea practică a TATTVA-ei predominante
(TATTVA VICHARA)
Fiecare ciclu SURYA SVARA (nara dreaptă (+)) - CHANDRA SVARA (nara stânga (-))
este influenţat şi modulat de cele 5 elemente subtile fundamentale (PANCHA TATTVA), aceasta
făcând să apară diferite tipuri de respiraţii datorită înrâuririi lui PRANA VAYU (suflul subtil
vital). Atunci când este activă o anumită TATTVA, aceasta ne va afecta aproape instantaneu
gândurile, mişcările corporale, capacităţile individuale, interacţiunile cu ceilalţi şi ca prin farmec
toate circumstanţele şi situaţiile din viaţa noastră vor fi brusc modificate. Iată de ce, pentru a
recunoaşte şi mai ales pentru a controla aceste influenţe subtile, yoghinii practică TATTVA
VICHARA, sau cu alte cuvinte determinarea TATTVA-ei active la un ANUMIT moment dat.
Fiecare practicant va putea să aleagă o anumită tehnică utilă în această direcţie pentru care el
simte că are cele mai mari afinităţi.
Fiecare TATTVA are o anumită influenţă asupra nivelului energetic al corpului şi a
minţii. Prin urmare, determinând TATTVA predominantă la un anumit moment, SVARA-
YOGHINUL devine astfel capabil să ştie cu anticipaţie la ce se poate aştepta în anumite situaţii.
La un nivel mai înalt, TATTVA VICHARA intensifică fluxul energetic PRANA-ic în centrii
subtili de forţă (CHAKRA-ele) şi, cosmizându-ne fiinţa, ne accelerează evoluţia spirituală. Vom
constata, aplicând TATTVA VICHARA, că în orice moment este activă numai o singură
TATTVA (dintre cele 5 fundamentale); odată cu dinamizarea alteia, prima TATTVA devine
inactivă, uneori vom putea, vedea că, în timp ce predomină SHUNYA SVARA (SUSHUMNA
NADI), o TATTVA este activă în nara dreaptă de exemplu. Iar TATTVA următoare începe să
devină activă în nara stângă. Acest fenomen are loc de obicei în timpul schimbării lui SVARA
(când suflul respirator trece de pe o nară pe alta).
Fiecare TATTVA face ca fluxul subtil să fie expirat către anumite zone ale nasului şi tot
ea face ca acesta (fluxul) să se îndrepte apoi într-o anumită direcţie atunci când urmează să
ajungă în exterior (în timpul EXPIRAŢIEI) fiind proiectat până la o anumită distanţă. Astfel,
PRITHIVI TATTVA face ca suflul expirat să fie orientat central; APAS face ca suflul expirat să
se deplaseze în jos, părăsind nasul prin partea inferioară a acestuia. TEJAS TATTVA orientează
expiraţia către în sus, iar atunci suflul porneşte din partea de sus a nasului. VAYU TATTVA face
ca aerul să părăsească nasul în special prin părţile lui laterale, iar suflul expirat poate fi atunci
simţit deplasându-se într-un anumit unghi. Atunci când AKASHA TATTVA predomină,
expiraţia este aproape imperceptibilă, fiind difuză.
Lungimea specifică a fiecărei expiraţii în timpul fiecărei TATTVA-e date în SHIVA
SVARODAYA poate să difere uşor în funcţie de structura individuală. În linii mari însă se pot
oferi următoarele date tradiţionale:

TATTVA PRITHIVI APAS TEJAS VAYU AKASHA

LUNGIMEA 30 22,5 15 12,5 ---
SUFLULUI
EXPIRAT
(centimetri)
DIRECŢIA central în jos în sus înclinat difuz
SUFLULUI (într-o parte)
EXPIRAT
PORNIND
DE LA NAS

Fiecare TATTVA influenţează de asemenea aroma sau gustul specific ce ne apare în gură.
La câteva ore după masă, putem astfel sesiza destul de uşor dacă ne-am sensibilizat suficient de
mult percepţia subtilă gustativă, corelând-o cu savoarea caracteristică a TATTVA-ei
predominante într-un anumit moment. În SHIVA SVARODAYA se arată că:
- PRITHIVI TATTVA are un gust acru;
- APAS TATTVA este dulce;
- TEJAS TATTVA este sărat;
- VAYU TATTVA este astringent;
- AKASHA TATTVA este amar.
Dacă nu putem recunoaşte TATTVA activă prin nici unul dintre aceste teste simple,
atunci putem să observăm şi să analizăm cu atenţie forma aburului lăsat pe o oglinda de aerul
expirat pe nas direct în acea oglindă. Astfel:
- dacă vaporii fini formaţi pe oglindă aproape că o acoperă, PRITHIVI TATTVA este
activă;
- o semilună ce apare pe oglindă indică predominanţa lui APAS TATTVA;
- o formă triunghiulară (cu vârful în sus) corespunde lui TEJAS TATTVA;
- o formă ovală sau ovoidă corespunde lui VAYU TATTVA;
- mici puncte de vapori foarte fini care sunt distribuite uniform arată predominanta lui
AKASHA TATTVA.

Tehnica specială secretă de determinare a TATTVA-ei predominante prin vizualizarea

curentului subtil colorat, cosmic corespondent respectivei TATTVA-e: SHANMUKHI
MUDRA
Pentru a ne familiariza cu natura specifică a fiecărei TATTVA-e şi în special pentru a o
recunoaşte astfel mai uşor. SHIVA SVARODAYA recomandă practicarea cu succes a lui
SHANMUKHI MUDRA (în alte texte aceasta este denumită JYOTI MUDRA).
Tehnica de execuţie
Ne aşezăm într-o ASANA de meditaţie, preferabil SIDDHASANA, PADMASANA sau
VAJRASANA şi în continuare ne astupăm ferm urechile cu degetele mari de la mâini; ne
acoperim ochii cu degetele arătătoare (având tot timpul grijă să nu apăsăm deloc ochii (globii
oculari)) şi astupăm nările cu degetele mijlocii, astfel încât să ne fie imposibil să respirăm pe nas.
În continuare, realizăm KAKI MUDRA, care constă în a inspira lent aerul pe gură având buzele
ţuguiate sub forma unul cioc de corb şi de fiecare dată când inspirăm vom conştientiza fluxul
energiilor subtile PRANA-ice care este captat prin limbă; de asemenea, tot atunci, în timpul
inspiraţiei vom percepe în plan subtil curentul energetic ascendent ce urcă prin coloană, din
MULADHARA CHAKRA până în AJNA CHAKRA. Apoi, în timpul retenţiei suflului pe plin,
menţinem gura închisă cu ajutorul degetelor inelare şi mici, care se aşează pe buza superioară
(inelarele) şi respectiv pe buza inferioară (cele mici). Tot acum în faza retenţiei suflului pe plin,
realizăm de asemenea JALANDHARA BANDHA (numai parţial) şi simultan cu aceasta răsucim
limba în sus cât mai mult către înapoi, vârful limbii sprijinindu-se ATUNCI într-un punct cât mai
din spate din zona palatului. Pe întreaga durata a retenţiei pe plin, este esenţial să ne concentrăm
cât mai intens atenţia şi privirea interioară la nivelul lui AJNA CHAKRA, în zona din mijlocul
frunţii în plan subtil, sesizând gradat în acest interval fenomenul de sublimare rapidă a energiilor
de la nivelul primilor 5 centri de forţă (respectiv MULADHARA CHAKRA, SWADHISTHANA
CHAKRA, MANIPURA CHAKRA, ANAHATA CHAKRA şi VISHUDDHA CHAKRA), centri
care sunt în legătură directă cu cele 5 TATTVA-e. În sfera de forţă subtilă a lui AJNA, unde vom
constata apariţia unei trăiri spirituale sublime determinată de această acumulare energetică.
Respectivul fenomen de dinamizare a lui AJNA CHAKRA este atât de intens şi de rapid
în cazul execuţiei corecte a lui SHANMUKHI MUDRA (cu o egală focalizare a atenţiei) încât
tocmai de aceea această MUDRA este unanim privită de yoghinii avansaţi ca o metodă naturală,
extraordinară de accelerare a deschiderii "celui de-al treilea ochi", în calitatea şi de focar
principal de acces către starea de conştiinţă cosmică iluminatoare. De altfel, faimosul tratat
fundamental secret VIJNANA BHAIRAVA TANTRA afirmă deloc întâmplător că, dacă
yoghinul plin de dăruire către DUMNEZEU îşi menţine neîntrerupt (cu alte cuvinte fără fluctuaţii
sau modificări) conştiinţa focalizată ferm în AJNA CHAKRA (pe întreaga durată a execuţiei lui
SHANMUKHI MUDRA), fără să permită apariţia nici unui ALT gând în mintea sa care este
atunci orientată ferm către Conştiinţa Supremă Universală (Dumnezeul) el va putea atinge fără
îndoială fulgerător starea de Iluminare spirituală (SAMADHI). Aceasta se va produce atât de
rapid datorită ajutorului uriaş pe care îl asigură trezirea lui KUNDALINI SHAKTI şi a
ascensiunii acestei energii gigantice la nivelul lui AJNA CHAKRA Prin „fixarea" lui
KUNDALINI SHAKTI în AJNA CHAKRA este automat pusă în rezonanţă sfera mentală
individuală (comandată prin AJNA CHAKRA) cu sfera mentală macrocosmică, divină (MAHA-
AJNA CHAKRA) toate acestea generând apariţia în întreaga sa fiinţă a paradisiacei stări de
conştiinţă cosmică (SAMADHI).
Tot aici este necesar să menţionăm că, pentru dinamizarea şi amplificarea la maxim a
complexelor fenomene de rezonanţă benefică care survin în timpul execuţiei corecte a lui
SHANMUKHI MUDRA, unele tratate YOGA ezoterice recomandă realizarea în plus şi a lui
MULA BANDHA (contracţia fermă şi continuă a musculaturii perineului) pe întreaga durată a
retenţiei suflului pe plin.
În continuare, de îndată ce sesizăm că prelungirea timpului de reţinere a aerului în
plămâni ar însemna pentru noi forţarea structurii, ridicăm imediat capul în poziţia lui normală
(deci întrerupem, cu alte cuvinte, execuţia acelei forme parţiale a lui JALANDHARA
BANDHA), încetăm (OPRIM) presiunea exercitată de degetele mijloci asupra nărilor şi expirăm
lent şi profund pe nas. Se indică la început să se practice NUMAI de 5 ori la rând această tehnică
specială secretă (SHANMUKHI MUDRA), menţinând în continuare atunci când oprim realizarea
acestei MUDRA ochii închişi în timp ce respirăm normal, de voie, între două execuţii. După ce
am încheiat toate cele 5 execuţii, vom rămâne mai departe în postura de meditaţie aleasă de noi la
început şi, urmărind să fim cât mai relaxaţi, vom aspira intens să creăm lăuntric o stare de vid
mental. De îndată ce apare aceasta stare (VID MENTAL), ne fixăm ferm atenţia, menţinându-ne
ochii închişi, în spaţiul exterior subtil din dreptul frunţii (acolo unde vizualizăm obiectul ales la
SHAMBHAVI MUDRA şi unde evocăm prin mentalizare curenţii subtili coloraţi cosmici; acest
spaţiu este numit în YOGA CIDAKASHA" (spaţiul sau eterul subtil (AKASHA) al conştiinţei
(CIT)).
Vom urmări ACUM mai departe, cu toată atenţia, în această stare de vid mental, apariţia
unei anumite culori sau forme colorate (de obicei apare un cerc colorat) în spaţiul supranumit de
yoghini CIDAKASHA. Culoarea care apare ATUNCI acolo spontan indică cu precizie TATTVA
activă în acel moment. Astfel, galbenul argilos arată prezenţa lui PRITHIVI TATTVA, argintiul
pe aceea a lui APAS TATTVA, roşul indică prezenţa lui TEJAS TATTVA, albastrul indică
prezenţa lui VAYU TATTVA iar indigoul închis sau chiar negrul arată prezenţa lui AKASHA
TATTVA.
Trebuie însă să fim foarte atenţi mai ales la începutul practicii noastre căci CIDAKASHA
poate să ne apară de multe ori (încă de la început) ca fiind negru, aceasta neindicând totuşi
AKASHA TATTVA ci NUMAI faptul că încă nu am obţinut rezultatele scontate ce apar gradat
prin execuţia corectă a lui SHANMUKHI MUDRA.
= VA URMA =

SIDDHASANA -POSTURA PERFECTĂ

(continuare la cursul nr. 39 an IV)

Totuşi, persoanele care aparţin categoriei cu predominanţe TAMAS-ice sau RAJAS-ice,

au în continuare nevoie să practice şi alte ASANA-e împreună cu diferite procedee specifice
YOGA, pentru a-şi sublima şi eleva energia subtilă PRANA-ică, amplificând-o totodată gradat.
Cei care sunt foarte emotivi „extrovertiţii”, foarte dinamici, excesiv analitici sau cu tendinţe
devoţionale vor trebui să urmeze şi alte forme de YOGA pentru a-şi accelera evoluţia spirituală.
KARMA YOGA şi BHAKTI YOGA armonizează foarte bine tendinţele trupului,
mentalul şi emoţiile, ajutându-ne totodată să ne controlăm experienţele senzoriale. Dacă mentalul
unui aspirant YOGA prezintă în mod preponderent tendinţe TAMAS-ice sau RAJAS-ice, el are
stringent nevoie de o modalitate de expresie (manifestare) corespunzătoare; altfel, în timpul
practicii meditaţiei, mentalul său va fi rebel, neastâmpărat, agitat (în cazul celui preponderent
RAJAS-ic) sau amorf, inert şi somnolent, în cazul celui preponderent TAMAS-ic.
Dacă vom practica în mod consecvent PRANAYAMA în postura SIDDHASANA vom
ajunge până la urmă la un stadiu în care cele 2 forţe subtile PRANA-ice APANA (-) şi PRANA
(+) se întâlnesc, fuzionează şi sunt sublimate în energii spirituale, iar tendinţele alterne, polare,
ale lui IDA (-) şi PINGALA (+) fuzionează la rândul lor în mod armonios în AJNA CHAKRA. În
acel moment privilegiat, mentalul se unifică iar suflul subtil se opreşte (SUSPENDĂ) spontan.
Astfel, în lumina celor prezentate aici trebuie să înţelegem că experienţele lăuntrice superioare,
spirituale se nasc dintr-o combinaţie armonioasă de elemente diverse şi nu doar prin realizarea
MECANICĂ (fără o adecvată participare mentală şi psihică) numai a unei ASANA sau printr-o
oprire forţată a suflului.
Referitor la starea ce poate surveni în timpul execuţiei lui SIDDHASANA, yoghinul
SVATMARANA, tot în HATHA YOGA PRADIPIKA, în capitolul I, SUTRA 42 spune:
"Practicând cu asiduitate SIDDHASANA cele 3 BANDHA-e se manifestă şi sunt executate
spontan". Cele 3 BANDHA-e indicate aici sunt: MULA BANDHA, UDDIYANA BANDHA şi
JALANDHARA BANDHA. Ştim că aceste BANDHA-e sunt modalităţi yoghine specifice pentru
a acumula şi focaliza o cât mai mare cantitate de energie subtilă PRANA-ică.
 De fapt, atunci când PRANA este trezită, corpul fizic se orientează spontan, în mod
natural către realizarea diferitelor MUDRA-e, BANDHA-e şi tehnici de PRANAYAMA care
uneori pot chiar să fie complet necunoscute de cel care le practică fără să-şi dea seama. Au existat
şi există unele sisteme YOGA care insistă foarte mult asupra trezirii şi manifestării acestor
mişcări spontane ce apar de la sine în respectivele practici şi fac astfel ca nivelul energiilor
subtile PRANA-ice să capete în fiinţa practicantului o intensitate foarte mare.
În concluzie, putem spune că SIDDHASANA este o postură fără egal în practica YOGA,
căreia yoghinii iniţiaţi îi conferă o valoare inestimabilă şi pe care însuşi SHIVA, modelul divin
care a revelat omenirii practica veritabilă YOGA, o situează ca fiind prima dintre cele 8400000
de ASANA-e existente în HATHA YOGA.
= SFÂRŞIT =

AN V C 33
INFORMAŢII SECRETE
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
TEHNICA SPECIALĂ SECRETĂ DE DETERMINARE A TATTVA-
EI PREDOMINANTE PRIN VIZUALIZAREA CURENTULUI SUBTIL
COLORAT. COSMIC CORESPONDENT RESPECTIVEI TATTVA-E:
SHANMUKHI MUDRA
(continuare la cursul nr. 32 An V)

Această tehnică necesită câteva luni de practică consecventă până când

culorile specifice ale TATTVA-elor încep să apară foarte clare. Este evident că,
pentru cei care deja s-au antrenat sistematic în exersarea cu curenţii subtili
coloraţi, timpul necesar pentru a atinge succesul în această MUDRA este
considerabil redus. De asemenea, atunci când culorile încep să apară, în primele
faze ele pot să nu fie foarte distincte (clare), manifestându-se de la caz la caz în
diverse combinaţii. În egală măsură chiar şi formele geometrice în care apar aceste culori în
CIDAKASHA pot fi diverse la început.
Dacă vom practica perseverent această tehnică de două ori pe zi, dimineaţa şi seara,
culorile vor începe să apară după cel mult 6 luni de practică neîntreruptă. Putem începe cu 5
execuţii, mărind gradat numărul la maximum 10 după 3-4 săptămâni de practică. Odată ce
culorile au început să apară în mod clar şi distinct, vom avea nevoie de tot mai puţine repetări ale
tehnicii pentru a le vedea, ele apărând adeseori spontan sau din ce în ce mai uşor de acum înainte.
Fiecare dintre aceste culori fundamentale ale TATTVA-elor prezintă 5 uşoare variaţiuni sau
nuanţe. Din această cauză, în momentul de tranziţie de la o TATTVA la alta putem vizualiza
chiar o combinaţie de două sau mai multe culori. Atunci când stăpânim foarte bine SANMUKHI
MUDRA sau altfel spus atunci când rezultatele apar practic imediat încă de la prima sa execuţie
vom fi în măsură să precizăm mereu, instantaneu TATTVA predominantă fără a mai fi nevoie să
mai realizăm MUDRA, ci doar închizând ochii şi interiorizându-ne atenţia astfel încât aceasta să
fie perfect concentrată în spaţiul mintal subtil CIDAKASHA. Chiar şi la această fază,
SANMUKHI MUDRA ne va rămâne însă ca o tehnică de o valoare uriaşă care aşa cum am arătat
anterior permite chiar atingerea spontană şi imediată de iluminare.
Influenţa subtilă a TATTVA-elor asupra vieţii cotidiene
În general, PRITHIVI TATTVA indică tot ceea ce ţine de prosperitate şi rezultate stabile
pe termen lung. În consecinţă, atunci când PRITHIVI TATTVA predomină, este momentul
propice pentru acţiuni permanente, stabile şi liniştite care nu implică totuşi o activitate fizică
foarte intensă (Spre exemplu: planificarea şi începerea construcţiei unei case). Tot în timpul
predominanţei lui PRITHIVI TATTVA, mintea este în mod natural mai înclinată către aspectele
materiale şi prin urmare atunci ne putem implica mult mai eficient în astfel de aspecte.
APAS TATTVA indică rezultate imediate, dar cu toate acestea de cele mai multe ori
acestea sunt ceva (puţin) mai reduse decât fuseseră prevăzute la început; de asemenea, rezultatele
în această situaţie nu sunt permanente iar starea de fapt şi mersul lucrurilor se vor putea modifica
brusc după un anumit timp. Când APAS TATTVA predomină, este bine să începem (sau cu alte
cuvinte să fim angrenaţi în) acţiuni calme care eventual implică mişcare. Mintea are atunci
spontan tendinţa să fie preocupată de gânduri referitoare atât la propria noastră persoană cât şi la
corpul fizic.
TEJAS TATTVA produce de regulă rezultate neplăcute. Dacă planificăm de exemplu o
anumită activitate ţinând de planul material în timpul lui TEJAS TATTVA, este foarte puţin
probabil ca ea să fie încununată de succes ori să ne reuşească. TEJAS TATTVA are un caracter
mai curând distructiv pentru astfel de acţiuni. Pe de altă parte, SHIVA SVARODAYA
recomandă în mod ferm să fim foarte atenţi şi să nu cumva să facem rău cuiva ori să greşim şi să
începem în această perioadă să formulăm (manifestăm) anumite obiecţii, proteste sau
nemulţumiri, deoarece toate aceste lucruri ne-ar putea cauza mari neplăceri ce vor apare aproape
ineluctabil în viitorul apropiat
VAYU TATTVA aproape ca şi TEJAS TATTVA poate să indice că toate planurile
noastre sau acţiunile angrenate în domeniul material vor fi în marea lor majoritate sortite
eşecului. VAYU TATTVA indică de asemenea situaţie foarte instabilă, însă dacă ATUNCI
reuşim să ne păstrăm echilibrul interior pe perioada acestei TATTVA-e. lucrurile pot totuşi să
meargă.
În timpul predominanţei lui AKASHA TATTVA este cel mai bine să realizăm activităţi
spirituale de orice natură deoarece atunci putem atinge (experimenta) cu cea mai mare uşurinţă
trăiri mentale şi spirituale minunate. Tot atunci putem conştientiza sublime start de trezire
interioară. Însă, în ceea ce priveşte aspectele materiale, nu putem spera nici un profit sau câştig
din aproape toate acţiunile începute în timpul predominanţei acestei TATTVA. Ca un element de
ordin general, este bine să reţinem că:
- PRITHIVI şi APAS sunt în general foarte favorabile atât în IDA NADI cât şi în
PINGAIA NADI;
- TEJAS TATTVA şi VAYU TATTVA în IDA NADI semnifică rezultate mediocre, însă,
în PINGALA NADI ele sunt distructive;
- AKASHA TATTVA este aproape totdeauna benefică numai pentru activităţi spirituale şi
elevat mentale.
SHIVA SVARODAYA arată mai departe că situaţia ideală este ca PRITHIVI să
predomine în timpul lui SURYA SVARA (+) iar APAS pe durata lui CHANDRA SVARA (-).
Ace asta asigură aproape totdeauna un bun echilibru lăuntric, forţă, armonie în viaţă şi succes
deplin în majoritatea problemelor vieţii cotidiene. (Pentru aprofundarea acestor aspecte foarte
secrete expuse aici succint recomandăm studierea cu multă atenţie, fie de mai multe ori, a textului
propriu-zis al lui SHIVA SVARODAYA, care va fi prezentat şi tradus pentru prima oară la noi.
În versiunea integrală şi perfect accesibilă.
 TATTVA +ele şi planificarea familială
Utilizând inteligent ştiinţa secretă a TATTVA-elor putem şti şi ce tipologie şi
caracteristici va avea copilul pe care dorim să-l concepem, aceste aspecte fiind determinate de
TATTVA activă în momentul concepţiei. Astfel concepţia în timpul predominanţei lui PRITHIVI
TATTVA va produce de regulă un băiat, care în plus va fi înzestrat cu o bună situaţie financiară
şi materială. APAS va face în general să se nască (încarneze) o fată care va fi de asemenea
prosperă. Atunci când TEJAS TATTVA se manifestă prin PINGALI NADI, nu este deloc un
timp ideal pentru concepţie, deoarece la scurt timp după naştere fătului sau copilului poate să-i
apară ceva foarte neplăcut. Dacă TEJAS TATTVA circula prin IDA NADI, acest efect cu atât
mai mult diminuat. Nici VAYU TATTVA nu este o TATTVA favorabilă concepţiei, deoarece
atunci copilul va cauza părinţilor săi multe probleme. Perioada de predominanţă a lui AKASHA
este categoric considerată neadecvată, ea indicând întrerupere de sarcină sau alte lucruri (aspecte)
similare. În situaţia în care părinţii sunt yoghini avansaţi care practică cu succes continenţa
sexuală şi care totuşi doresc să aibă un copil. AKASHA TATTVA poate să favorizeze concepţia
unui copil cu un înalt nivel spiritual care în plus se poate încarna cu KUNDALINI SHAKTI deja
trezit.
=VA URMA =

AYURVEDA
(continuare la cursul nr. 31 AN V)

În urma unei atente analize s-a putut constata că cele trei DOSHA-e: KAPHA DOSHA,
PITTA DOSHA şi VATA DOSHA sunt responsabile pentru activitatea şi reglarea tuturor
proceselor fiziologice ale corpului fizic. Atunci când sunt în armonie acestea sunt numite
DHATU-uri; când se dezechilibrează ele sunt numite DOSHA-e, iar atunci când află într-un
dezechilibru extrem (foarte mare) ele sunt numite MALA-uri (Din aspiraţia către claritate cât şi
pentru a respecta o anumită consecvenţă ele sunt numite în general DOSHA-e). Prin echilibrarea
celor trei DOSHA-e, medicina AYURVEDA este fără îndoială capabilă nu numai să vindece
pacientul ci şi să rafineze totodată fiziologia individuală netezind astfel drumul către o evoluţie
globală mai rapidă, care face posibilă iluminarea şi, în final permite atingerea stării de nemurire
spirituală.
Teoria TRIDOSHA permite oricărui practician sănătos al sistemului ayurveda să trateze
fiecare individ ca fiind unic. Chiar dacă la prima vedere două persoane se plâng de aceleaşi
simptome, un medic ayurvedist priceput le va privi totuşi în mod individual şi cel mai adesea le
va trata în mod diferit. În această direcţie chiar se spune că doctorul ayurvedist va trebui să
trateze o persoană în care predomină Vata Dosha întocmai ca pe un prieten, pe cea în care
predomină Pitta Dosha întocmai ea pe un iubit. Iar pe cea în care predomină Kapha Dosha
întocmai ca pe un duşman. Această afimaţie aparent paradoxală urmăreşte de fapt să sugereze în
mod plastic că primul tip (Vata Dosha) poate fi îndreptat cu uşurinţă către sănătate, că al doilea
tip (Pitta Dosha) are nevoie de multă susţinere în procesul vindecării şi că al treilea lip (Kapha
Dosha) trebuie convins cu fermitate fiind (imediat după aceea) constrâns într-o anumită măsură
să urmeze cu consecvenţă indicaţiile care îi sunt date pentru a se vindeca.
În momentul concepţiei, toate cele trei DOSHA-e sunt prezente în fiecare individ.
DOSHA predominantă (KAPHA, PITTA sau VATA) formează după aceea partea majoră a
constituţiei încă de la naştere, iar celelalte două DOSHA-e ajută de asemenea într-o anumită
măsură la formarea fiziologiei. Chiar dacă una dintre aceste DOSHA-e va predomina, celelalte
două vor fi simultan prezentate într-o anumită proporţie în constituţia fizică.
 Luând în consideraţie toate aceste aspecte realizăm că elementul caracteristic al
tratamentului AYURVEDIC este natura sa universală. Nu există şi nu va exista nici în teorie şi
nici în practică o manifestare fizică care să nu poată fi integrată perfect de către teoria
TRIDOSHA înglobând în mod armonios toate aspectele datelor senzoriale, teoria TRIDOSHA
revelează existenta a trei tipuri fundamentale de procese care sunt în mod fundamental
responsabile pentru sănătatea umană.
SUSUHRUTA SAMHITA, un tratat faimos cu privire la medicina AYURVEDA,
numeşte procesul specific, global de activare energetică VATA. Activitatea specifică de
producere a căldurii, luminii, energiei, digestiei şi transformării este numită PITTA. Acel proces
specific care manifestă stabilitatea, soliditatea şi inerţia este numit KAPHA. Termenul VATA
provine de la rădăcina sanscrită „VA” care înseamnă „a mişca”; termenul PITTA provine de la
cuvântul sanscrit „TAP” care înseamnă a produce căldură; iar termenul KAPHA previne de la
cuvântul sanscrit „SHLISH” care înseamnă "a uni", "a îmbrăţişa", "a adera".
DOSHA-ele se manifestă într-o triplicitate la fel ca şi în cazul GUNA-elor. Cele trei
DOSHA-e acţionează într-o continuă armonie dinamică pentru a menţine sănătatea în corp. Ele
pătrund pretutindeni în corp şi fără o prevenire adecvată, acţiunea lor cauzează în mod inevitabil
acumularea impurităţilor. Într-o perioadă de 24 de ore, cele trei DOSHA-e predomina pe rând.
Aerul (VATA) se manifestă preponderent după-amiaza, focul (PITTA) se manifestă preponderent
la amiază, iar apa (KAPHA) se manifestă preponderent dimineaţa. Acest ciclu se repetă de
asemenea seara, noaptea şi în timpul orelor de dinaintea răsăritului (aceste perioade corespunzând
deci preponderenţei lui KAPHA, PITTA şi respectiv VATA). DOSHA-ele sunt răspândite în
întregul corp. VATA predomină însă în zona de sub ombilic, PITTA predomină în zona dintre
ombilic şi inimă, iar KAPHA predomină în zona de deasupra inimii.
Fiecare dintre cele trei DOSHA-e reprezintă o caracteristică a forţei vieţii şi totodată este
„cale” de manifestare a legilor naturii. Deşi cuvântul sanscrit VATA se traduce AD LITERAM
prin "aer", definiţia corectă în limba română a termenului VATA DOSHA este "proces de
mişcare sau activare energetică" Despre KAPHA DOSHA şi PITTA DOSHA se spune adesea că
sunt lipsite de mişcare şi că ele au neapărat nevoie de VATA DOSHA pentru a deveni active. La
fel cum aerul este uscat, VATA DOSHA la rândul său este uscată, rece, aspră şi mişcătoare, la
nivelul corpului VATA DOSHA poate fi considerată ca fiind forţa nervoasă. Termenul PITA
DOSHA semnifică forţa care încălzeşte, luminează, face cu putinţă procesele metabolice şi
transformă. În corp, PITTA DOSHA este responsabilă de digestie şi metabolism
KAPHA DOSHA a fost numită deloc întâmplător constituentul primordial al fiinţei
umane care face să se manifeste aceea caracteristică de „sănătate inertă”. Ea este numită astfel
deoarece forţa sa se manifestă mai ales în reacţiile instinctuale, în rezistenţa corporală, creştere,
lubrifiere a încheieturilor, curaj, milă, forţă (înzestrare) potenţială şi coeziune a ţesuturilor
corporale.
KAPHA DOSHA este rece, unsuroasă şi grea. PITTA DOSHA este fierbinte, fluidă şi
pătrunzătoare; VATA DOSHA este rece, uşoară şi uscată. Eterna întrepătrundere a acestor trei
aspecte ce se manifestă totodată ca forţe dă naştere tuturor tipurilor de funcţii biologice şi
fiziologice.
O analiză sumară a celor trei tipuri constituţionale de bază arată că ele sunt distincte şi, cu
o anumită exersare (practică) ele vor fi uşor de identificat. Chestionarul simplu care urmează se
referă la TRIDOSHA-e şi el ne va permite să identificăm propriul nostru tip corporal sau
PRAKRITI (constituţia noastră AYURVEDICĂ) în conformitate cu teoria TRIDOSHA
 CHESTIONARUL (TESTUL) REFERITOR LA TRIDOSHA
Instrucţiuni prealabile
1. Pentru fiecare categorie (I-2R) a testului este obligatoriu necesar să selectăm acea
descriere care aproximează cel mai bine constituţia noastră individuală, care poate să corespundă
fie lui: KAPHA (tipul apă); PITTA (tipul foc); VATA (tipul aer).
După ce ne vom analiza cu o MAXIMĂ LUCIDITATE şi DETAŞARE vom bifa ce ni se
potriveşte şi ne caracterizează cât mai bine) în căsuţa corespondentă. Spre exemplu, dacă
răspunsul nostru la prima întrebare este endomorf, vom bifa atunci căsuţa 1 de pe coloana K.
2. După ce am terminat de răspuns cât mai detaşat şi obiectiv la toate cele 25 de întrebări,
adunăm în final numărul de bifări pentru fiecare categorie şi apoi scriem suma în căsuţele
existente pentru totalul parţial.
3. Pentru a obţine rata procentajului celor trei elemente în constituţia noastră individuală
înmulţim după aceea numărul de răspunsuri din fiecare căsuţă de total parţial cu 4. Dacă am
răspuns la toate cele 25 de întrebări, cele trei procentaje adunate vor trebui să dea suma 100.
Astfel, cele trei procente ne dau o imagine aproximativă a tipului nostru constituţional aşa cum a
fost el determinat în momentul concepţiei.
4. Concluzie: de obicei una dintre cele trei elemente va predomina sau, cu alte cuvinte, va
reprezenta un procentaj mai mare din total. În medicina AYURVEDA această
PREDOMINANŢĂ este considerată tipul constituţional de care totdeauna se ţine seamă în
diagnosticul şi tratamentul individului (pacientului).

CARACTERISTICI K KAPHA P PITTA V VATA

CONSTITUŢIONALE
1. CORP (FORMĂ) Endomorf: Mezomorf: Ectomorf: umeri/
umeri/şolduri talie medie şolduri înguste
largi
2. GREUTATE GREU Nici prea Zvelt, slăbuţ
slab dar nici
prea
corpolent

3. REZISTENŢĂ BUNĂ Moderată Mică

PUTERE
4. STRUCTURA Palidă, uleioasă, Moale, Uscată, aspră, rece,
SPECIFICĂ A PIELII albă, umedă uleioasă, închisă la culoare
plăcută, roz,
delicată,
roşie, brună.
5. ÎMBĂTRÂNIREA Netedă cu riduri Pistrui, Uscată, flască, crăpată
PIELII puţine alunite,
pigmentare
6. LUBRIFIEREA Gras Normal Slab (uscat)
PĂRULUI
7. CULOAREA Castaniu: Castaniu Castaniu închis, negru
PĂRULUI castaniu închis, deschis,
blond închis roşu, blond
 deschis
8. STRUCTURA Drept, gros Ondulat, fin Creţ
SPECIFICĂ A
PĂRULUI
9. DIGESTIA / Moderată, fără Foame acută Dieta şi digestie
FOAMEA foame excesivă neregulată sau grea
care este şi rămâne
dificilă sau se menţine
slabă
10. DINŢII Mari, albi Gălbui, de Strâmbi, mari, ieşind
rezistenţi în dimensiuni în afară
timp medii
11. OCHII Mari, albaştri Verzi, gri, Mici, negri
sau maronii căprui

12. ELIMINAREA Bună dar Moderată Tendinţă spre

înceată constipaţie
13. DORINŢA Ciclică, Moderată, Frecventă, intensă
SEXUALĂ nefrecventă, armonioasă
slabă
14. ACTIVITATE Evită exerciţiile Îi plac Neliniştit.
FIZICĂ (activităţile exerciţiile neastâmpărat, activ
fizice), letargie (activităţile
fizice)
regulate
15. ACTIVITATE Calm, ferm Inteligent, Neliniştit, activ
MENTALĂ agresiv

16. VOCE/ VORBIRE Armonioasă, De tonalităţi Înaltă, plângăcioasă,

gravă, medii, tremurată, disonantă
melodioasă, ascuţită,
lentă, onotonă ţipătoare
17. GUSTURI ŞI Uscat, fără Dulce, uşor, Dulce, uleioase, grele,
ALIMENTE grăsime, uşor fierbinte, sărate
PREFERATE dulci, picante amare,
astringente

18.SOMN Uşor, adânc Mediu, sonor Scurt, insomnie

(cu
sforăituri)
19.MEMORIE Memorie Memorie Memorie slabă, de
excelentă de bună, medie, scurtă durată
 lungă durată dar nu de
lungă durată
20.ATITUDINI Economiseşte Economiseşt Cheltuieşte rapid pe te
FINANCIARE cu regularitate e dar miri ce banii
banii cheltuieşte
pe lucruri
(obiecte) de
lux
21. REACŢII Indiferenţă, Mânie, Teamă, anxietate
EMOŢIONALE LA complacere, gelozie
STRES retragere

22. VISE FRECVENTE Apă, râu, ocean, Luptă, foc, Care fac să apară
lac, erotice mânie, teamă, zbor, alergări,
violenţă, sărituri
război
23. PREDISPOZIŢII Stabil/ logic Tendinţă de Tendinţă de a întreba
MENTALE a judeca / (teoretician)
artistic
24. PULSUL, RADIAL Încet, se mişcă Moderat, Pătrunzător, alunecă
ÎN STAREDE precum o lebădă sare întocmai întocmai ca un şarpe
REPAUS- ca o broască
CARACTERISTICI
(AUTODIAGNOSTIC)
25. PULSUL, RADIAL- 60-70 70-80 80-100
NUMĂR DE BĂTĂI PE bătăi pe minut bătăi pe bătăi pe minut
MINUT minut
(AUTODIAGNOSTIC)
TOTAL PARŢIAL

TOTAL PARŢIAL (K) X 4 =…………….%

TOTAL PARŢIAL (P) X 4 =……………..%
TOTAL PARŢIAL (V) X 4 =…………….%
TOTALUL FINAL….(exprimat ca procentaj)

TOTALUL FINAL este suma totalelor parţiale şi el va trebui ÎN MOD NECESAR să fie
egal cu 100 (100% exprimat ca procentaj) dacă răspundem în funcţie de caracteristicile cu care ne
identificăm la toate cele 25 de întrebări.
Bazându-ne în final pe totalul parţial cel mai mare, putem spune că tipul nostru corporal
(PREDOMINANT) este:
- tipul KAPHA (cel mai mare total parţial - K);
- tipul PITTA (cel mai mare total parţial - P);
- tipul VATA (cel mai mare total parţial - V).
= VA URMA =
AN V C 34
 AYURVEDA
(continuare la cursul nr. 33 AN V)

Fiecare tip constituţional manifestă toate cele trei calităţi DOSHA într-o
anumită măsură. În momentul concepţiei, constituţia noastră fizică reflectă o
combinaţie unică a TRIDOSHA-elor. Conform textelor AYURVRDICE
tradiţionale, proprietăţile tipului KAPHA sunt: palid, rece, neted, parcă lustruit
(la piele); moale, măreţ şi încet; totodată dulce, delicat şi alunecos. Acest tip
constituţional are în general pielea moale, netedă, uleioasă şi fină. Corpul său
este musculos, cu multă carne şi simetric.
Fiinţa umană care prezintă tipul constituţional KAPHA se bucură mult de gustul dulce şi,
deoarece KAPHA este rece în acţiune, tipul KAPHA preferă alimentele care sunt fierbinţi atât ca
temperatură cât şi din punctul de vedere al condimentării. Persoanele care sunt incluse în tipul
KAPHA vor trebui să evite mâncărurile grase şi uleiurile, precum şi produsele lactate. Persoanele
KAPHA se enervează greu, dar şi uită greu.
Proprietăţile caracteristice tipului VATA sunt, cu câteva excepţii, opuse celor tipului
KAPHA. Persoana VATA tinde să acţioneze şi să reacţioneze mult mai rapid. Mişcarea este
caracteristică persoanei VATA. Fizicul este uscat, uşor, mobil, rece şi tare, iar corpul este zvelt.
Constituţia este uscată datorită predominanţei aerului. Din punct de vedere al personalităţii ea
este rapidă în toate lucrurile: când iubeşte, când uită, digeră şi se mişcă. Adesea un exces de
VATA sau aer este asociat cu nervozitatea şi cu perturbările neurologice. Acest tip constituţional
va trebui să evite orice medicament şi să folosească dieta şi alte mijloace naturale pentru a
dobândi un maxim de sănătate şi longevitate.
În constituţia tipului PITTA predomină elementul foc. Având adesea un temperament
artistic, acest tip corporal tinde să gândească în mod creator. Persoanele în care predomină
elementul foc au o structură armonioasă - nu sunt nici scunde nici înalte, nici grase nici slabe.
Caracteristicile lui PITTA sunt fierbinte şi uşor uleios. Acest tip constituţional are adesea
probleme cu căderea părului sau încărunţire prematură. Pistruile, aluniţele şi alte perturbări ale
pielii sunt de asemenea asociate cu un exces al lui PITTA DOSHA.
Cele trei tipuri constituţionale sunt parţial recunoscute în America, drept tipurile
fiziologice, denumite de psihologul american William Sheldon endomorf, mezomorf şi ectomorf.
Totuşi, AYURVEDA prezintă niveluri de clasificare mai profunde şi mai complexe decât
sistemul lui SHELDON. Cheia sănătăţii şi a longevităţii este, în lumina sistemului AYURVEDA
o echilibrare deplină şi constantă a DOSHA-elor în conformitate cu tipul constituţional
individual. Schema constituţională a tuturor oamenilor conţine, în anumite proporţii, toate
DOSHA-ele.
Conform teoriei AYURVEDA cele şase gusturi care se găsesc în orice aliment, au de
asemenea un efect semnificativ asupra echilibrării DOSHA-elor. Majoritatea alimentelor au o
diversitate de gusturi, dar unul sau două predomină. Gusturile dulce, acru, sărat, picant, amar şi
astringent afectează în mod diferii DOSHA-ele echilibrându-le sau agravându-le de la caz la caz
în funcţie de tipul constituţional.
În continuare oferim o listă de alimente uzuale împreună cu gustul lor şi expunem
totodată felul în care gustul afectează DOSHA-ele. Sunt incluse totodată unele sugestii de dietă
pentru cele trei tipuri constituţionale: VATA, PITTA şi KAPHA. Aceste diete sunt doar sugestii
cu caracter general, ele trebuind (MAI ALES în caz de boală) să fie modificate în funcţie de
fiecare individ. Multe persoane au tipuri constituţionale care nu sunt 100% VATA, PITTA sau
KAPHA, ci ele prezintă de obicei anumite proporţii (ce diferă de la om la om) din celelalte
caracteristici.

GUSTURILE ÎN ALIMENTE ŞI EFECTUL LOR ASUPRA DOSHA-ELOR

CELE 6 ALIMENTE UZUALE CE CONŢIN ACESTE GUSTURI

GUSTURI
DULCE zahăr, îngheţată, lapte, GHEE (unt albit), unt, orez, grâu, struguri,
cireşe

SĂRAT sare şi mâncăruri excesiv sărate

ACRU lămâie, alte citrice, iaurt, brânzeturi, oţet, lapte acru (bătut), chefir
AMAR cafea, spanac şi alte vegetale cu frunze verzi, turmeric
PICANT piper negru, ghimbir, chimion, chili, mâncăruri condimentate
ASTRINGENT fasole, unele vegetale verzi

Cum afectează DOSHA-ele unele gusturi combinate

Dulce, acru, sărat - măresc KAPHA, fac sa scadă VATA.
Picant, amar, astringent - măresc VATA, fac să scadă KAPHA.
Picant, acru, sărat - măresc PITTA.
Dulce, amar, astringent - fac să scadă PITTA.
Caracteristicile alimentelor pot fi clasificate şi în felul următor:
1. Alimente greoaie, uleioase (sau umede).
2. Alimente uşoare sau uscate.
3. Alimente fierbinţi sau reci (ca temperatură).
Exemple de alimente care au asemenea calităţi:
- greu/uleios – lapte, unt, GHEE (unt albit), alimente grase, produse din grâu, uleiuri, brânză,
iaurt, îngheţată, alune, banane, orez, fructe uscate;
- uşor/ uscat – cereale, mei, fasole, ovăz, orz;
- fierbinte sau rece - orice aliment sau băutură.
Alimentele grele/ uleioase – măresc KAPHA, fac să scadă VATA.
Alimentele uşoare/ uscate - măresc VATA, fac să scadă KAPHA.
Alimentele fierbinţi - măresc PITTA.
Alimentele reci - fac să scadă PITTA.
Deoarece în mod curent, prin intermediul dietei, echilibrul DOSHA-elor poate fi afectat
foarte mult. se recomandă ca, atunci când mâncăm atmosfera înconjurătoare să fie liniştită iar
alimentele să fie echilibrate pentru a include toate cele şase gusturi.
Băuturile (şi alimentele) foarte reci sau îngheţata pot afecta în mod negativ digestia şi de
aceea ele trebuie să fie evitate. Trebuie să mâncăm doar atunci când masa anterioară a fost
complet digerată şi este de asemenea indicat să ne odihnim după masă. În timpul mesei poate fi
consumată o cantitate mică de lichid, cu excepţia laptelui, laptele poate fi băut fără altceva sau
poate fi asociat cu alimente dulci sau cu cereale. Nu se recomandă să se bea cantităţi mari de
lichid înainte, în timpul şi imediat după masă.
În AYURVEDA nu se recomandă (sunt contraindicate) anumite combinaţii de alimente.
De exemplu, trebuie evitată combinaţia de GHEE (unt albit) sau unt obişnuit şi miere în proporţii
egale. Este de asemenea interzisă mierea gătită (fiartă, prăjită, încălzită) fie şi în cea mai
minusculă cantitate. Combinaţia peşte cu lapte, miere, ridichi sau cereale încolţite nu este deloc
recomandată şi de asemenea sunt interzise combinaţiile gen lapte cu ridichi, usturoi sau lichior
(băuturile alcoolice sunt total neindicate în cazul yoghinilor).
DOSHA-urile tind să fie dominante sau cu alte cuvinte sunt agravate fiecare în sezonul
propriu. Sezonul KAPHA începe în general la începutul primăverii (martie până în iunie),
sezonul PITTA începe vara (din iulie până în octombrie), iar sezonul VATA este toamna şi iarna
(din noiembrie până în februarie). Anumiţi ayurvedişti consideră totuşi că iarna este sezonul
KAPHA iar primăvara se manifestă KAPHA şi PITTA combinate. Ca o regulă generală,
AYURVEDA sugerează că alimentele trebuie consumate ţinând cont de anotimp, pentru a
contrabalansa astfel efectul sezonier al DOSHA-elor. Vorbind la modul foarte general aceasta
înseamnă că iarna când se agravează (predomină) VATA trebuie consumate mai puţine alimente
care măresc VATA, vara mai puţine alimente care măresc PITTA, primăvara mai puţine alimente
care măresc KAPHA.
Dieta sugerată pentru VATA DOSHA
Acest tip constituţional va trebui să mănânce dimineaţa şi el trebuie să aibă mese mici şi
uşoare pe întreaga durata a zilei. Persoanele VATA vor trebui să evite alimentele uscate sau
amare. Alimentele dulci şi fierbinţi sunt bune pentru ele. Toate produsele lactate sunt
recomandate: există ierburi (plante medicinale) AYURVEDICE care elimină alergiile la lapte.
Persoanele VATA au nevoie să adauge mai multe alimente uleioase şi dulci, sau alimente cu gust
sărat şi acru, în dieta lor. El vor trebui sa bea apă călduţă sau fierbinte, să folosească condimente
cum ar fi: scorţişoară, nucşoara, chimion, ghimber, sare, căţei de usturoi, muştar şi lemn dulce.
Nucile, alunele şi untul de alune şi arahide sunt de asemenea recomandate pentru ele.

VEGETALE FRUCTE LACTATE CEREALE PROTEINE

cartofi struguri toate grâu ouă (prăjite)
cartofi dulci avocado cereale tari
morcovi piersici orez maroniu
sfeclă cireşe orez basmati
sparanghel prune
ceapă varză mango
roşie papaia
vegetale gătite smochine
pepeni galbeni
zmeură
căpşuni
mure
ananas
banane
portocale

Cei care sunt tipul VATA este bine să evite consumul frecvent al alimentelor sugerate în
regimurile pentru tipul KAPHA şi PITTA.
Notă: VATA DOSHA este în general agravată toamna şi iarna. Tocmai de aceea trebuie
să fie consumate cantităţi mai mari de lapte călduţ, apă caldă, alimente uleioase în timpul toamnei
şi iernii.
Dieta sugerată pentru PITTA DOSHA
 Tipul constituţional PITTA va trebui să mănânce de dimineaţă, de preferat cereale fructe
şi câteva produse lactate. Acest tip corporal va trebui să evite sistematic ardeiul iute, gălbenuşul
de ou, nucile, mierea, condimentele tari şi băuturile fierbinţi. În cazuri de indigestie îi este
recomandat sucul de lămâie cu apă, care este pentru el o băutură profund răcoritoare. Tipul
PITTA va trebui să consume alimente şi lichide reci cu gust dulce, amar şi astringent. El va evita
mierea şi alimentele cu gust acru cum ar fi: iaurtul, muştarul şi brânza învechită. Se vor evita de
asemenea în cazul său condimentele cu excepţia scorţişoarei, lămâii, coriandrului, nucşoarei şi a
piperului negru.

Alimente recomandate

VEGETALE FRUCTE LACTATE CEREALE PROTEINE

sparanghel cireşe unt grâu soia şi produse
varză de iarnă struguri verzi lapte orez basmati din soia
cartofi prune GHEE (unt albit) orz
castraveţi pepeni dulci (copţi)
dovlecel de vară ananas natural (copt,
broccoli-conopidă dar nu în cuptor)
italiană pere
conopidă smochine
germeni de grâu nuci de cocos
lăptuci mango
ţelină
vegetale cu fructe

Cei care sunt incluşi în tipul PITTA este bine să evite consumul frecvent al alimentelor
sugerate în regimurile pentru tipul KAPHA şi VATA. este
NOTĂ: PITTA DOSHA este agravată vara: tocmai de aceea, în această perioadă este
indicat să se consume cantităţi mai mari de alimente şi băuturi răcoritoare.
Dieta sugerată pentru KAPHA DOSHA
Acest tip corporal va trebui să nu mănânce cel puţin până la ora 10 dimineaţa. El va evita
în mod strict zahărul, grăsimile, cerealele, produsele lactate, sarea şi va adăuga la dietă cât mai
multe alimente mai uşoare şi mai uscate.
Tipul KAPHA nu va trebui să mănânce după apusul soarelui mai ales alimentele umede
cum ar fi pepenele sau îngheţata. Masa sa de seară va fi mai uşoară şi mai uscată decât cea de
prânz care va trebui sa fie cea mai bogată masă din timpul zilei. Cei cu constituţie KAPHA
trebuie să evite sistematic băuturile reci şi îngheţată pe care le vor înlocui cu băuturi calde. Ei nu
vor consuma cantităţi mari de mâncare şi vor evita abuzul de alimente cu gust dulce, sărat şi acru.
Pentru persoanele KAPHA sănătoase este recomandat un post de 1-2 zile pe săptămână ca o
modalitate de control a greutăţii şi pentru menţinerea nealterată a sănătăţii.

Alimente recomandate
VEGETALE FRUCTE CEREALE PROTEINE
vegetale crude/salate mere secară ouă (nu prăjite
dovlecel pere porumb sau ochiuri)
ceapă afine orz
cartofi kiwi mămăligă
morcovi persimmons hrişcă
conopidă (specie de prună) orez (cantităţi mici)
bame (HIBISCUS rodii mei
ESCULENTUS) fasole
anghinare
sparanghel
lăptuci
sfeclă
varză de iarnă
germeni de grâu
ardei iute
ridichi
piper verde
spanac
ţelină
conopidă italiană

Cei care sunt tipul KAPHA este bine să evite consumul frecvent al alimentelor sugerate în
regimurile pentru tipul VATA şi PITTA
NOTĂ: KAPHA este agravată primăvara. În această perioadă este bine să se micşoreze
conţinutul unei mese şi vom consuma mai multe alimente fără grăsime şi cu multe fibre.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Din punct de vedere nutritiv, demersul AYURVEDIC acţionează prin proceduri specifice
în vederea prevenirii acumulărilor de impurităţi corporale DOSHA-e atât printr-o
corespunzătoare cât şi prin suplimente constând din plante pentru fiecare tip corporal individual.
AYURVEDA urmăreşte crearea şi menţinerea nealterată a echilibrului prin recomandări
amănunţite referitoare, la nutriţie precum şi prin proceduri zilnice ori sezoniere şi de asemenea
prin igienă personală.
Cea mai importantă modalitate AYURVEDICĂ de integrare a unei igiene mentale este
practica zilnică a meditaţiei şi a tehnicilor YOGA.
Medicul AYURVEDIST, atunci când analizează un individ vede global întreaga fiinţa
împreună cu SINELE nemuritor al acestuia. Acest mod de a proceda (în cazul unei consultaţii
medicale) este foarte diferit faţă de concepţia occidentală.
Medicul AYURVEDIST priveşte individul ca fiind într-o stare potenţială de perfect
echilibru şi sănătate perfectă. AYURVEDA urmăreşte de asemenea să prevină (ROL
PREVENTIV) un dezechilibru înainte ca acesta să se producă (manifestându-se ca Boală), sau
dacă deja există un dezechilibru el urmăreşte să îl corecteze cât mai repede. În concepţia
medicală actuală medicul îşi îndreaptă atenţia asupra bolii numai după ce aceasta s-a manifestat.
Ştiinţa modernă a definit în trecut sănătatea ca fiind o „absenţă a bolii”. Conform concepţiei
AYURVEDICE, starea de sănătate înseamnă mult mai mult. În AYURVEDA sănătatea este o
stare de echilibru perfect la nivel fizic, psihic şi mental ce duce fiinţa umană către starea de
nemurire spirituală.
AYURVEDA este îndreptată mai degrabă către sănătate decât către boală.
Totuşi, aici pacientul este cel care trebuie să se angreneze activ ca să-şi redobândească
starea de sănătate perfectă participând plin de dăruire şi tenacitate la procesul de vindecare
NATURALĂ. AYURVRDA recunoaşte SINELE (SPIRITUL DIVIN) al fiinţei ca fiind
vindecătorul primordial şi ATOTPUTERNIC (datorită legăturii sale cu DUMNEZEU) iar
doctorul AYURVEDIST devine şi rămâne până la vindecarea deplină un partener indispensabil al
pacientului, necesar pentru a ajuta pacientul să realizeze cât mai repede echilibrul perfect şi să-şi
dezvolte un sistem imunitar invincibil. AYURVEDA revelează o intercorelare profundă şi
completă între toate părţile corpului astfel încât, graţie acestei interacţiuni, fiziologia corpului
POATE să funcţioneze într-un mod coerent. Coerenţa deplină (nealterată) a funcţiilor corporale
va avea drept consecinţă o refacere rapidă şi integral naturală a unui sistem imunitar invincibil.
Tratamentul milenar, preventiv AYURVEDIC numit PANCHAKARMA, este unul dintre
cele câteva tipuri de tratamente AYURVEDICE desemnate să regenereze şi să reîntinerească atât
fiziologia cât şi întregul sistem imunitar.
Pe lângă PANCHAKARMA, un alt tratament clasic ce reprezintă o parte populară în
sistemul AYURVEDA este suplimentul de plante naturale (nefierte, necoapte (în cuptor),
neprăjite) (ingerate după ce au fost măcinate foarte fin). Aceste plante AYURVEDICE sunt
unanim cunoscute la ora actuală pentru puterile lor extraordinare de reîntinerire (regenerare) şi
curative.
Scopul tuturor tratamentelor AYURVEDICE medicale şi cu plante este să elimine cât mai
repede (PE CALE NATURALĂ) dezechilibrele fiziologice astfel încât toate procesele de digestie
şi eliminare să funcţioneze perfect. Aceasta ne asigură cu anticipaţie că: 1) impurităţile de tot
felul nu mai sunt produse în corp datorită unei digestii incomplete; 2) orice substanţe nepotrivite
(nedorite sau toxice) care ar fi putut afecta mai devreme sau mai târziu fiziologia sunt eliminate
rapid şi uşor aşa cum este necesar; 3) în procesul digestiei vor fi produse şi asimilate elemente
nutritive de cea mai înaltă calitate, care vor susţine la parametrii optimi activitatea fiziologică.
Într-un corp perfect sănătos, procesul normal al digestiei alimentelor trece gradat prin
diferite niveluri de rafinament până când este produsă partea cea mai bună, esenţială a mâncării
(RASA). Această RASA care este de fapt creată de fazele iniţiale ale digestiei este transferată
apoi, împreună cu substanţele sale nutritive în sistemul limfatic şi apoi ea trece în sânge, muşchi,
grăsime, oase, măduva oaselor/ ţesut nervos şi apoi către fluidele generatoare sperma şi ovulul.
Produsul final al acestui proces nutritiv este, de loc întâmplător, numit OJAS. OJAS este o
substanţă ultra-rafinată cunoscută în AYURVEDA sub numele de „esenţă vitală divină”. O
asemenea substanţă este aproape necunoscută ştiinţei occidentale.
Teoria AYURVEDICĂ a lui RASA descrie calea în care materiile nutritive merg succesiv
(datorită complexelor procese de TRANSMUTAŢIE BIOLOGICĂ şi SUBLIMARE) către stadii
din ce în ce mai fine de transformare şi separare în elemente nutritive şi ENERGII (care
declanşează apoi în universul fiinţei umane procese de REZONANŢĂ cu energiile subtile
corespondente din MACROCOSMOS) din ce în ce mai fine şi mai subtile până când ele ating un
stadiu final în fiziologia umană, stadiul de OJAS, elementul nutritiv esenţial ultim.
Conform sistemului AYURVEDA fluidul OJAS este produs în fiinţă în trei feluri diferite:
1) în cantităţi mici, în urma unui între u proces digestiv; 2) prin practica meditaţiei profunde (de
exemplu LAYA YOGA cu o MANTRA) când aspectele subtile ale sunetului stimulează
fiziologia să producă OJAS şi 3) prin transmutarea în energie a potenţialului sexual şi sublimarea
armonioasă a energiei rezultante în etajele superioare ale fiinţei care se poate realiza atât prin
ABSTINENŢA SEXUALĂ ACTIVĂ cât şi prin CONŢINENŢA SEXUALĂ PERFECTĂ.
Pentru a se produce suficient de mult OJAS din hrană poate fi necesară o perioadă de mai
mult de o lună, dar această substanţă poate fi produsă mult mai uşor atât prin meditaţii cât şi prin
TRANSMUTAREA şi SUBLIMAREA armonioasă a potenţialului sexual (creator). În
AYURVEDA, mult OJAS în fiinţă este totdeauna sinonim cu o sănătate foarte bună
(AYURVEDA explică în mod înţelept felul în care sănătatea este latentă în OJAS, precum untul
este totdeauna prezent în stare latentă în lapte. În anumite traduceri ale lui CHARAKA
SAMHITA, OJAS este legat de teoria chineză a CHI-ului. În bolile degenerative, OJAS-ul (sau
CHI) nu mai circulă aproape deloc în corp şi este eliminat în întregime prin rinichi şi vezică. O
lipsa acută de OJAS cauzează îmbătrânirea prematură şi determină degenerarea rapidă a
sistemului imunitar. În cazul pierderii potenţialului sexual prin ejaculare (sau orgasm cu
descărcare în cazul femeii) vlăguirea şi anemia care apar sunt legate de masivele pierderi de
OJAS.
Toate metodele de refacere AYURVEDICE urmăresc crearea şi păstrarea OJAS-ului şi
întărirea întregului sistem imunitar prin aplicarea corectă a teoriei TRIDOSHA. Teoria
TRIDOSHA din AYURVEDA reprezintă metoda AYURVEDICĂ principală de diagnostic şi
tratamentul şi ea este universal aplicabilă pentru toţi oamenii din toate timpurile şi din toate ţările.
= SFÂRŞIT =

AN V C 35
INFORMAŢII SECRETE
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
(continuare la cursul nr. 33 AN V)
CHAYA UPASANA

Una dintre cele mai speciale practici din SVARA YOGA este CHAYA
UPASANA. CHAYA înseamnă în limba sanscrită „umbra”, iar UPASANA
semnifică tehnică sau metoda de concentrare intensă. Această practică implică
la modul esenţial concentrarea fermă a atenţiei şi privirii asupra propriei
noastre umbre (CHAYA). Ca un rezultat al practicării cu succes a acestei
tehnici. SVARA YOGHINUL va putea obţine informaţii precise asupra stării
sale vitale, psihice şi mentale.
În plus, el poate chiar să cunoască cu anticipaţie momentul morţii sale (ce va putea astfel
să fie amânat de yoghinul înţelept care recurge la anumite procedee YOGA secrete de
compensare sau anihilare a rezonanţelor KARMA-ice negative care în mod normal dacă el nu ar
fi intervenit ferm, modificându-şi astfel destinul - l-ar fi condus în mod ireversibil către părăsirea
planului fizic).
CHAYA UPASANA este în fond o tehnică simplă dar foarte specială de intensă
concentrare mentală (DHARANA), având o extraordinară putere de transformare benefică asupra
mentalului nostru. Astfel, în timpul realizării cu succes a acestei tehnici, putem intra spontan în
starea de meditaţie profundă (DHYANA) sau chiar într-o anumită formă de extaz divin
(SAMADHI). CHAYA UPASANA reprezintă astfel o modalitate sigură de dobândire a
cunoaşterii lui ATMAN (ATMA-ANUBHUTI) şi tocmai de aceea ea a fost dintotdeauna păstrată
secretă întrucât eficienţa sa este dată de faptul de a fi practicată riguros, sub supravegherea
directă a unui ghid spiritual competent (GURU).
 Momentul cel mai propice de practică al acestui procedeu este, după SHIVA
SVARODAYA, dimineaţa între orele 7 şi 8, însă aceste ore trebuie considerate în strânsă legătură
cu răsăritul Soarelui. Astfel, putem reţine ca o regulă de bază că este cel mai bine să practicăm
CHAYA UPASANA la aproximativ o oră - o oră şi jumătate după răsăritul Soarelui (care se
poate calcula cu precizie pentru locul în care ne aflăm folosind, de exemplu, Anuarul Astronomic
pentru anul în curs).
Este important ca Soarele sa nu fie prea arzător în momentul ales pentru practică iar cerul
să nu fie înnorat. În tratatul ezoteric SVARA CHINTAMANI se sugerează în plus că tehnica mai
poate fi practicată de asemenea la lumina Lunii, în nopţile senine cu Lună.
Modul de execuţie
Stăm în picioare, având coloana dreaptă, tălpile paralele şi braţele pe lângă corp cu spatele
la Soare astfel încât să ne putem privi umbra în faţa noastră, fie direct pe sol, fie pe un perete alb
şi fără pete.
Ne concentrăm apoi cât mai intens atenţia şi privirea asupra gâtului umbrei noastre (mai
precis, ne vom concentra asupra zonei corespondente lui VISHUDDHA CHAKRA de pe
imaginea umbrei noastre), în acelaşi timp, vom repeta mental de 108 ori MANTRA secretă a
marii puteri cosmice BHUVANESHWARI.
După această JAPA mentală corect realizată (de 108 ori, într-un ritm adecvat, nici prea
repede, nici prea rar) închidem ochii şi ne fixăm atenţia în CIDAKASHA (este vorba de spaţiul în
care ne concentrăm să apară obiectul ales la SHAMBHAVI MUDRA, la nivelul lui AJNA
CHAKRA, în plan subtil în afara corpului fizic). În mod normal, atunci imaginea umbrei noastre
va apare fulgerător în acest spaţiu subtil (CIDAKASHA).
Imediat după ce ne-am văzut cu claritate umbra în CIDAKASHA, deschidem ochii şi
privim cu atenţie cerul. Dacă tehnica a fost corect realizată, imaginea umbrei noastre trebuie să ne
reapară ATUNCI în faţa ochilor, proiectată pe cer. Dacă ea nu este vizibilă, înseamnă că trebuie
să ne dezvoltăm, printr-un antrenament constant, capacitatea de a ne vedea imaginea umbrei.
SHIVA SVARODAYA afirmă că, în general, sunt necesare 6 luni unui yoghin începător
pentru a atinge măiestria în această tehnică secretă prin care poate fi obţinută cu exactitate
cunoaşterea momentului morţii.
Indicaţii secrete ce sunt deduse din forma imaginii umbrei (care apare atunci pe cer)
Atunci când lipsesc anumite părţi ale corpului din imaginea umbrei, aceasta înseamnă
următoarele lucruri:
- absenţa antebraţului stâng: moartea soţiei;
- absenta antebraţului drept: moartea unul prieten sau chiar a noastră;
- absenţa ambelor braţe: o fiinţă care ne este apropiată se va îmbolnăvi sau va muri;
- absenţa capului: moartea noastră va surveni în decursul unei luni;
- absenţa unui umăr sau a unui şold: mai avem de trăit cel mult 8 zile;
- absenţa degetelor şi a umerilor: mai avem de trăit cel mult 6 luni;
- absenţa stomacului sau a picioarelor: moartea noastră este iminentă;
- dacă gâtul imaginii umbrei este mult alungit, acesta este un semn de prosperitate.
de asemenea, trebuie luată în consideraţie şi culoarea imaginii umbrei:
- o imagine neagră arată că moartea va apare după aproximativ 6 luni;
- culoarea galbenă indică doar boală (care este pe cale să apară);
- culoarea roşie semnifică o teamă adânc înrădăcinată în fiinţa noastră;
- culoarea albastră arată că un dezastru este pe cale să survină fulgerător în existenţa
noastră;
- în schimb, mai multe culori care apar simultan indică dezvoltarea intuiţiei şi
capacităţilor spirituale precum şi perfecţiunea în YOGA.
Toate aceste indicaţii sunt exacte deoarece, prin CHAYA UPASANA, noi ne facem
mintea mai rafinată şi mai sensibilă, în realitate, imaginea umbrei noastre proiectată pe cer
reprezintă corpul nostru bioenergetic (PRANAMAYA KOSHA). Atunci când PRANA este
perturbată într-o anumită parte a corpului, aceasta este o indicaţie clară a unei dizarmonii mai
mult sau mai puţin profunde la nivelul corpului fizic, care va atrage după sine boala sau chiar
moartea.
Fie că suntem sau nu interesaţi de problema morţii, CHAYA UPASANA ne va ajuta
foarte mult să ne îndepărtăm limitările minţii. De fapt, SHIVA SVARODAYA prezintă această
metodă ca pe un mijloc prin care putem percepe cu acurateţe trecutul, putem vedea mult mai
profund în prezent şi totodată putem cunoaşte în acest mod viitorul. Datorită acestor trăiri
inefabile, întreaga noastră concepţie despre timp, cauzalitate şi percepţie este modificată, în
sensul că devenim mult mai conştienţi de libertatea noastră interioară şi astfel obţinem
capacitatea de a preveni, atenua sau chiar anula evenimentele negative care în mod normal
(datorită KARMA-ei noastre negative) ar fi trebuit să apară la un moment dat în viaţa noastră.
Consideraţii ezoterice cu privire la cele 5 TATTVA-e fundamentale
PANCHA TATTVA (cele 5 TATTVA-e) sunt de fapt cele 5 modificări de bază ale
marelui suflu vital universal (SVARA). Acţionând neîntrerupt asupra lui PRAKRITI (natura
fundamentală manifestatoare), SVARA o proiectează în 5 stări distincte, care au fiecare mişcări
vibratorii şi frecvenţe de rezonanţă diferite, îndeplinind totodată funcţii specifice. Prima stare
care apare în timpul fazei evolutive a manifestării (fază numită de obicei EMANAŢIE) este
AKASHA TATTVA (eterul subtil sonor). După aceasta, în ordine, apar VAYU TATTVA (eterul
subtil tactil), TEJAS TATTVA (eterul subtil luminos), APAS TATTVA (eterul subtil gustativ) şi
PRITHIVI TATTVA (eterul subtil olfactiv).
La fel cum, în Univers, există eterul subtil luminos (TEJAS TATTVA) ca element
material în absenţa căruia fenomenului luminii nu i s-ar putea oferi o explicaţie profundă şi
coerentă, în mod asemănător există încă 4 alte eteruri subtile permiţând manifestarea fenomenelor
sonore, tactile, gustative şi olfactive.
Ştiinţa modernă arată că lumina este o formă foarte subtilă a materiei, care se prezintă atât
corpuscular, ca fotoni sau cuante de lumină, cât şi sub formă de radiaţie (câmp electromagnetic).
Vibraţiile undelor luminoase se produc perpendicular pe direcţia lor de propagare. Descrierea lui
TEJAS TATTVA, aşa cum este ea dată în scrierile secrete yoghine şi tantrice, printre care şi
SHIVA SVARODAYA, este dacă ţinem seama de inerentele diferenţe de limbaj, aproape
identică. Astfel, despre TEJAS TATTVA se spune că ea se deplasează (vibrează) în sus faţă de
direcţia de deplasare, forma de undă completă a acestui
element subtil fiind cea triunghiulară (vezi fig.1).
În această figură, direcţia de propagare a eterului
luminos ( TEJAS TATTVA) este reprezentată prin
segmentul AB, iar AC este direcţia de vibraţie (în sus şi
perpendicular pe direcţia de propagare). CB arată în această
situaţie traseul de-a lungul căruia particula (atomul) de
TEJAS în vibraţie trebuie să se reîntoarcă în poziţia sa
simetrică de pe direcţia AB deoarece, în procesul expansiunii, aranjările simetrice ale atomilor
corpului nu se schimbă.
TEJAS TATTVA din YOGA şi TANTRA este astfel identic cu eterul luminos al ştiinţei
moderne, în ceea ce priveşte natura vibraţiilor sale specifice. Totuşi, în ştiinţa contemporană nu
există nici o idee sau vreo referire explicită la celelalte 4 eteruri (olfactiv, gustativ, tactil şi sonor).
Astfel, în SVARA YOGA se arată că vibraţiile lui AKASHA, eterul sonor, constituie sunetul.
Dacă vom face binecunoscuta experienţa a clopoţelului care este sunat în interiorul unui
clopot de sticlă în care s-a făcut vid, vom constata că sunetul său nu se mai aude, vibraţiile
aerului atmosferice fiind cele care propagă sunetul. Cu toate acestea şi alte medii ca: pământul,
metalele, etc.. transmit sunetul în diverse grade. Concluzia logică este că în toate aceste medii
există ceva invizibil şi subtil care poate genera sau transmite sunetul, iar acel ceva este chiar
AKASHA TATTVA. Prin urmare, AKASHA TATTVA pătrunde totul sau altfel spus este
impregnat în tot, ca şi celelalte 4 TATTVA-e fundamentale, iar acest aspect este menţionat în
Înţelepciunea secretă YOGA. Atunci, de ce oare nu mai auzim sunetul clopoţelului aflat în vid?
Răspunsul este că trebuie să stabilim o diferenţă clară între vibraţiile elementelor
(particulelor) care constituie sunetul, lumina etc. şi vibraţiile mediilor care transmit aceste
impresii (rezonanţe specifice) la simţurile noastre. Nu vibraţiile TATTVA-ice (care uneori pot fi
extrem de subtile) ne creează percepţiile senzoriale, ci vibraţiile TATTVA-ice transferate (sau
altfel spus modulate) în diferite medii de propagare, medii care în fond nu sunt decât modificări
ale materiei grosiere (fizice) şi care sunt numite în YOGA STHULA MAHABHUTA-e.
Eterul luminos (TEJAS TATTVA) este la fel de prezent într-o cameră întunecată ca şi în
mediul înconjurător; nici cel mai infim spaţiu, cum ar fi, spre exemplu, o cavitate minusculă din
interiorul unui zid, nu este vreodată lipsit de TEJAS TATTVA. Pentru această cavitate
luminozitatea din exterior nu este însă prezentă şi interior pentru vederea noastră obişnuită,
deoarece aceasta nu poate percepe direct vibraţiile eterului luminos ci numai pe acelea ale
diverselor medii traversate şi dinamizate de TEJAS TATTVA. Capacitatea de vibraţie sau
manifestare perceptibilă a fiecărei TATTVA-e depinde, deci în mod direct de mediu.
În spaţiul exterior unei camere întunecate, TEJAS TATTVA aduce atomii atmosferici
într-o stare convenabilă de vibraţie vizuală, oferindu-ni-se astfel o considerabilă dezvoltare
luminoasă în faţa ochilor; la fel stau lucrurile şi cu orice obiect pe care-l vedem. Eterul luminos
(TEJAS TATTVA) care pătrunde obiectul aduce atomii acestuia într-o stare convenabilă de
vibraţie vizuală (oprirea pătrunderii lui TEJAS TATTVA din exterior în corpul nostru, prin
controlul paranormal exercitat la nivelul lui MANIPURA CHAKRA ne va atrage astfel
instantaneu invizibilitatea). Forţa vibraţiilor TATTVA-ice pe care prezenţa Soarelui o dă eterului
luminos (TEJAS TATTVA) care pătrunde planeta noastră nu este de ajuns ca să provoace aceeaşi
stare de vibraţie în materia inertă a zidurilor întunecate ale camerei, TEJAS TATTVA din
interiorul camerei, separat de TEJAS TATTVA din exterior prin această masă inertă, este privat
astfel de asemenea vibraţii vizuale. Întunericul din cameră fiind deci consecinţa absenţei
dinamizării specifice a lui TEJAS TATTVA din interiorul ei.
O scânteie aprinsă într-un clopot de sticlă vidat poate să fie percepută de ochii noştri
pentru că sticla clopotului, care este în contact cu eterul luminos are, într-un anumit grad,
posibilitatea de a fi pusă în stare de vibraţie vizuală, vibraţie transmisă mai întâi eterului luminos
exterior şi, prin intermediul acestuia, la nivelul ochilor noştri. Acest fenomen nu s-ar fi produs la
fel dacă am fi folosit un clopot din porţelan sau din metal. Această posibilitate a obiectelor sau a
mediilor de a fi puse în stare de vibraţie vizuală (precum în cazul sticlei) o numim în mod curent
transparenţă.
Şi în cazul lui AKASHA TATTVA (ca de altfel şi la celelalte 3 TATTVA-e rămase),
fiecare formă de materie grosieră posedă, într-un anumit grad caracteristic, ceea ce putem numi
transparenţă auditivă (permeabilitate sonoră).
Forma şi natura subtilă a vibraţiilor TATTVA-ice
Forma exterioară a vibraţiei lui AKASHA TATTVA se aseamănă cu cavitatea urechii.
Vibraţia AKASHA-ică transformă aproape instantaneu materia pe care o traversează într-o
suprafaţă punctată (este vorba, bineînţeles, de o secţiune plană în acea
materie pătrunsă de AKASHA TATTVA). Aceste „puncte” sunt în
realitate mici protuberanţe care se detaşează de suprafaţă în aşa fel încât
produc în ca nişte adâncituri microscopice, vibraţia AKASHA-ică este
descrisă la modul tradiţional ca fiind capricioasă şi neregulată (SAN-
KRAMA) şi ea este omnidirecţională (SARVATOGAMA). Aceasta
înseamnă că unda AKASHA-ică revine de-a lungul direcţiei sale de
vibraţie, care este orientată în toate sensurile (formând astfel o sferă
vibratorie) faţă de direcţia de propagare (vezi fig.2).
Deoarece fiecare energie subtilă esenţială (TATTVA) produce în
mediile grosiere vibraţii asemănătoare cu a sa proprie (notă: deşi câmpul energetic subtil al
fiecărei TATTVA-e are mai multe dimensiuni, el se manifestă totuşi specific în materia fizică,
printr-un misterios fenomen de PROIECŢIE, întocmai cum un obiect tridimensional proiectează
o umbră într-un plan bidimensional), rezultă că forma sub care vibraţiile sonore structurează aerul
atmosferic, este similară aceleia a unui „ghem” de vibraţii eterice. Vibraţiile aerului atmosferic
descoperite de ştiinţa modernă sunt întru totul asemănătoare acestei descrieri tradiţionale
străvechi.
Vibraţiile eterului tactil (VAYU TATTVA) sunt descrise de tradiţia
secretă YOGA ca fiind de formă sferică, direcţia lor fiind în unghi ascuţit
(TIRYAK) faţă de direcţia de propagare. Observaţiile făcute asupra
transmiterii sunetului, în cazul lui AKASHA TATTVA, se aplică aici
analogic (vezi fig.3) [notă: punctul (atomul) focar iniţial (situat în centrul
desenului) este înconjurat de 6 alţi atomi în vibraţie, dispuşi în vârfurile
unui hexagon: aceştia, la rândul lor, sunt înconjuraţi de 12 alţi atomi în
vibraţie, aceia de alţi 18, 24, 30 etc. (progresie aritmetică cu raţia 6) în
această secţiune plană a mişcării atomilor de VAYU TATTVA].
Vibraţiile eterului gustativ (APAS TATTVA) se aseamănă, într-o
secţiune plană, cu o cupă sau cu o semilună, direcţia lor
fiind în jos (relativ la sistemul de coordonate ales) faţă
de direcţia de propagare, fiind astfel contrară aceleia a
eterului luminos (TEJAS TATTVA). Această forţă
subtilă va provoca deci în mod normal contracţia sau
concentrarea mediului pe care îl traversează (putem
corela aceste informaţii cu procesul complex de
RETENŢIE seminală în BRAHMACHARYA atât în
varianta abstinenţei cât şi în aceea a continenţei, proces
implicând TRANSMUTAŢIA potenţialului sexual în
ENERGIE, care va trebui ulterior, sub incidenţa
(predominanţa) altor TATTVA-e (de exemplu TEJAS
TATTVA) să fie SUBLIMAT la nivelurile superioare
ale fiinţei) (vezi fig. 4).
Vibraţiile eterului olfactiv (PRITHIVI
TATTVA) au aceeaşi direcţie cu direcţia de propagare a
undei lui PRITHIVI TATTVA şi, în secţiune plană, au o
formă pătratică (vezi fig.5). O formă echivalentă
simplificată a acestei reprezentări este cea din figura 6.
Fiecare dintre cele 5 TATTVA-e generează, prin intermediul acestor vibraţii
caracteristice, fiecare dintre cele 5 forme de percepţie: AKASHA TATTVA generează percepţiile
auditive, VAYU TATTVA generează percepţiile tactile, TEJAS TATTVA generează percepţiile
vizuale, APAS TATTVA generează percepţiile gustative iar PRITHIVI TATTVA generează
percepţiile olfactive.
În procesul evoluţiei manifestării, aceste TATTVA-e interacţionează unele cu altele şi,
deşi îşi păstrează formele lor de vibraţie originare, dobândesc şi calităţi specifice celorlalte
TATTVA-e. Aşa cum am arătat în lecţiile introductive, acest fenomen este numit în SVARA
YOGA PANCHIKARANA, sau împărţirea în 5. Astfel, dacă notăm prin H, Y, R, V, L, fiecare
TATTVA, de la AKASHA la PRITHIVI. Respectiv, după PANCHIKARANA orice moleculă
(aici cuvântul „moleculă” este întrebuinţat într-un sens mai larg) a fiecărei TATTVA-e va fi
compusă din 8 atomi, dintre care 4 sunt ai acelei TATTVA-e iar ceilalţi provin de la toate
celelalte TATTVA-e, după cum urmează:
H = H/2 + Y/8 + R/8 + V/8 + L/8
Y = Y/2 + H/8 + R/8 + V/8 + L/8
R = R/2 + H/8 + Y/8 + V/8 + L/8
V = V/2 + H/8 + Y/8 + R/8 + L/8
L = L/2 + H/8 + Y/8 + R/8 + V/8

=VA URMA =

AN V C 36
INFORMAŢII SECRETE
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E
FUNDAMENTALE
Despre forma şi natura subtila a vibraţiilor TATTVA-ice
(continuare la cursul nr. 35 An V)

Aşa cum am afirmat anterior, TATTVA-ele există în întregul Univers

(MACROCOSMOS) pe 5 planuri distincte care, după cum ştim, difer[ unele de
altele prin frecvenţa lor de vibraţie predominantă. Aceste 5 planuri corespund,
în microcosmosul fiinţei umane, cu: ANNAMAYA KOSHA (corpul fizic sau
grosier), PRANAMAYA KOSHA (dublul eteric sau corpul bioenergetic),
MANOMAYA KOSHA (corpul astral), VIJNANAMAYA KOSHA (corpul
mental) şi ANANDAMAYA KOSHA (corpul cauzal).
Câteva calităţi secundare ale TATTVA-elor:
1) SPAŢIALITATEA - este o calitate a lui AKASHA TATTVA. S-a arătat că vibraţia
acestui eter subtil are (în proiecţie tridimensională) forma cavităţii urechii şi că în mediul
traversat de ea se creează puncte vibratoare microscopice (BINDU-uri). Prin urmare, mediul
interstiţial dintre aceste puncte-focar creează spaţiu acestor micro-focare AKASHA-ice, oferindu-
le loc de mişcare;
2)DEPLASAREA - este o calitate a lui VAYU TATTVA, VAYU TATTVA însăşi este o
formă de mişcare circulară (sferică). Atunci când mişcarea vibratorie proprie lui VAYU
TATTVA se adaugă la aceea specifică celorlalte TATTVA-e. rezultă deplasarea (locomoţia)
acestora;
3) EXPANSIUNEA - este o calitate a lui TEJAS TATTVA, care decurge în mod evident
din forma şi mişcarea specifică 8 acestei vibraţii TATTVA-ice;
4) CONTRACŢIA - este calitatea lui APAS TATTVA; tot legat de APAS TATTVA
putem vorbi şi de MALEABILITATE sau „ONCTUOZITATE”. Deoarece atomii oricărui corp
care se contractă se apropie şi apoi prezintă o formă semilunară caracteristică lui APAS
TATTVA, el trebuie tocmai de aceea să poată aluneca uşor unul pe lângă altul; această calitate
asigură atomilor mediului traversat de vibraţiile lui APAS TATTVA o mişcare foarte uşoară
(simplist vorbind, este ca şi cum atunci ar lipsi „frecările”dintre particule):
5) COEZIUNEA - este calitatea lui PRITHIVI TATTVA. PRITHIVI TATTVA este, într-
un anumit sens inversul lui AKASHA TATTVA. AKASHA permite în totalitate mişcarea, în
timp ce PRITHIVI se opune, datorită caracteristicilor sale, mişcării. Aceasta este de fapt o
consecinţă firească a direcţiei şi formei caracteristice de vibraţie a lui PRITHIVI TATTVA, care
acoperă (umple) astfel intervalele spaţiale ale lui AKASHA TATTVA.
Evoluţia universului, consecinţă a jocului misterios al celor 5 TATTVA-e
fundamentale
SVARA este curentul nesfârşit al valului secret al vieţii. Această mişcare ondulatorie
universală (SVARA) face posibilă evoluţia materiei cosmice nediferenţiate în manifestarea
diferenţiată şi structurată ierarhic pe baza legii fundamentale a rezonanţei, după care urmează
involuţia (resorbţia) diferenţiatului în starea originară de nediferenţiere şi aşa ciclic toate acestea
se continuă în eternitate. Această mişcare esenţială provine din însuşi Spiritul Etern
PARAMATMAN (Conştiinţa absolută identică cu BRAHMAN) şi în realitate ea este chiar acest
spirit Suprem Divin PARAMATMAN prezent în Creaţie. SVARA se manifestă în două
modalităţi diferite: una este cunoscută pe planul fizic al vieţii sub numele de suflu solar, iar
cealaltă sub numele de suflu lunar sau, general vorbind, suflu pozitiv (+) şi suflu negativ (-)
Aceste două tendinţe fundamentale, universale alternează constant în cadrul ciclului
macrocosmic, întâlnindu-se în punctele lor de joncţiune ((0) sau vidul creator nemanifestat).
Producerea tuturor aspectelor sensibile (nume, forme, impresii etc.) are loc în faza pozitivă (+) a
existenţei, iar receptivitatea gestantă a tuturor acestor manifestări este generată de curentul
negativ (-).
Atunci când este supusă fazei negative (-) a lui SVARA, PRAKRITI (Natura
manifestatoare, care urmează ca o umbră acest câmp pulsatoriu formator şi integrator al lui
PURUSHA, Spiritul Divin, care este SVARA) este saturată de receptivitate evolutivă (altfel spus,
în timpul acestei faze receptive PRAKRITI sau SHAKTI este „programată” pentru noua creaţie
care urmează să apară). Atunci când curentul cosmic fundamental pozitiv, dinamizam (+) devine
predominant, PRAKRITI va desfăşura în timp şi spaţiu informaţia înmagazinată în ea în cursul
fazei receptive (-), manifestând astfel noi forme sensibile.
Prima „amprentă” (modulare informaţional-energetică ) pe care curentul cosmic evolutiv
pozitiv (+) o lasă asupra lui PRAKRITI este cunoscută sub numele de AKASHA TATTVA.
Apoi, încetul cu încetul, iau naştere şi celelalte eteruri. Aceste modificări (câmpuri rezonante)
asumate de PRAKRITI constituie aşa-numitele eteruri subtile (TATTVA-e) de prim ordin.
În continuare, pulsaţia lui SVARA acţionează asupra acestor 5 aspecte fundamentale
(TATTVA), care sunt cunoscute în tradiţia înţelepciunii YOGA ca alcătuind nivelul sau planul
cel mai elevat al manifestării (nivelul cauzal sau ANANDAMAYA KOSHA); apare acum o altă
dezvoltare (de ordinul doi). În care se constituie diferitele centre vibratorii (care sunt SUI
GENERIS nuclee sau focare de rezonanţă). AKASHA TATTVA punându-le sub o formă care
face loc mişcării (deplasării). Prin apariţia lui VAYU TATTVA, aceste prime 5 eteruri subtile
elementare dobândesc o formă sferică radiantă; acesta este începutul fazei de FORMARE a
creaţiei, etapă numită de asemenea şi „solidificare”. Aceste sfere subtile de manifestare constituie
fiecare ceea ce în tratatele YOGA ezoterice se numeşte BRAHMANDA („oul” lui BRAHMA).
În continuare, apar alte dezvoltări secundare, care vor fi descrise detaliat mai departe, până când
sunt generate complet cele 5 tipuri de materie; materia grosieră (fizică) împreună cu cele 4 tipuri
de manifestare sau cu alte cuvinte „materie” subtilă; „materia” vitală (PRANA); „materia”
psihică şi mentală (MANAS); „materia” intelectuală (VIJNANA) şi „materia” spirituală
(cauzală), ANANDA.
Fiecare stare superioară este considerată ca fiind pozitivă (+) faţă de starea inferioară (fig.
1) şi fiecare stare inferioară la rândul ei este produsă prin compunerea fazelor pozitivă şi negativă
a superiorului (fig.2).

Corelaţii şi conexiuni subtile între cele 5 TATTVA-e fundamentale, în procesul

tainic al emanaţiei universului
AKASHA este cea mai importantă dintre cele 5 TATTVA-e: fără acest principiu
fundamental (esenţial) subtil nu poate exista nici manifestarea (emanaţia) şi nici resorbţia
ulterioară a Universului. Din AKASHA TATTVA provine orice formă şi după aceea în
AKASHA TATTVA subzistă prin ÎNREGISTRARE şi REMANENŢĂ orice formă. AKASHA
(eterul subtil sonor) este plin de forme aflate în stare potenţială: el se interpune de asemenea între
fiecare 2 TATTVA-e sau principii.
Evoluţia misterioasă a TATTVA-elor face parte întotdeauna din evoluţia unei anumite
forme bine definite. Astfel, TATTVA-ele de ordinul întâi se manifestă cu scopul de a crea un
"corp" cosmic sau altfel spus o formă PRAKRITI-ică a lui ISHVARA (DUMNEZEU manifestat
în creaţie). Există nenumărate astfel de centre-focar secrete de vibraţie în sânul infinit al lui
Dumnezeu transcendent (PARABRAHMAN sau PARAMASHIVA). Un asemenea centru-focar
va guverna până la sfârşitul ciclului o anumită manifestare independentă şi va genera mai întâi de
toate AKASHA TATTVA. Expansiunea acestui AKASHA TATTVA limitează expansiunea
Universului, permiţând astfel imanenţei (care există şi acţionează dinăuntru) conştiinţe Divine
(ISHVARA - DUMNEZEU manifestat în creaţie) să se manifeste. În acest scop, este generat (din
AKASHA TATTVA) VAYU TATTVA, care penetrează apoi întregul Univers
(MACROCOSMOS) şi prezintă un centru bine definit ce îi permite să integreze toată această
expansiune într-un tot unitar, separat de alte asemenea Universuri sau BRAHMANDA-uri
(analogic vorbind, deşi multidimensionale, aceste universuri paralele cauzale sunt independente
şi oarecum separate, întocmai cum în planul fizic avem galaxiile care au fiecare un centru şi care
sunt în general foarte depărtate unele de altele).
După cum am menţionat deja, fiecare TATTVA prezintă o fază pozitivă (+) şi una
negativă (-); din această cauză, este evident că, prin analogie cu Soarele nostru, zonele mai
depărtate de centru sunt întotdeauna mai negative (-) faţă de cele mai apropiate de centru. Putem
spune, analogic vorbind, că ele sunt mai „reci” decât zonele centrale.
Revenind la descrierea procesului emanaţiei Universului, în această sferă cosmică a lui
VAYU TATTVA - cu excepţia unui anumit spaţiu din jurul lui AKASHA de ordinul 1 - fiecare
atom de VAYU va suporta reacţia unei forţe opuse: atomii mai îndepărtaţi de centru (mai reci)
vor interacţiona polar cu cei mai apropiaţi (mai calzi)
Vibraţiile egale şi de sens contrar se vor echilibra reciproc, pentru ca întregul ansamblu al
acestei interacţiuni să poată trece în starea AKASHA-ică neutră (0). Astfel, în timp ce o parte a
spaţiului rămâne acoperită de VAYU TATTVA de ordinul 1 ca urmare a fluxului constant de
VAYU TATTVA generat de AKASHA TATTVA de ordinul 1, restul se reîntoarce rapid în
AKASHA. Acest AKASHA, provenit din neutralizarea polară a atomilor de VAYU TATTVA,
va genera apoi TEJAS TATTVA de ordinul 1 (am arătat mai înainte că în procesul emanaţiei
starea interioară provine din polarizarea fazelor (+) şi (-) ale stării imediat superioare, precum şi
faptul că AKASHA TATTVA este cea care intermediază întotdeauna orice transformare
TATTVA-ică). TEJAS TATTVA, manifestându-se în mod similar lui VAYU TATTVA, va da şi
el naştere, prin intermediul unui alt AKASHA, lui APAS TATTVA de ordinul 1, iar aceasta, la
rândul său, va da naştere lui PRITHIVI TATTVA de ordinul 1. Acest PRITHIVI TATTVA de
ordinul l conţine toate calităţile TATTVA-elor precedente plus o a cincea, care îi este proprie.
Primul stadiu al Universului (MACROCOSMOSULUI), oceanul de „materie” foarte
subtilă, este acum încheiat. Această materie este, bineînţeles, extrem de fină, aproape fără nici o
densitate comparativ cu materia fizică grosieră. În acest ocean străluceşte, rezonează şi se reflectă
direct Conştiinţa divină universală (ISHVARA) şi el constituie, împreună cu tot ceea ce se poate
manifesta în el, Universul (MACROCOSMOSUL) conştient de sine.
În acest ocean al mentalului universal, întocmai cum am arătat mai înainte, atomii mai
îndepărtaţi de centrii-focar sunt negativi faţă de cei mai apropiaţi de aceşti centri. Deci, cu
excepţia unui anumit spaţiu care rămâne plin de acest PRITHIVI de ordinul întâi, ca urmare a
susţinerii continue pe care acest element subtil PRITHIVI TATTVA o primeşte de la TATTVA-
ele superioare, restul începe să se transforme în AKASHA. Acest tip de AKASHA este plin de
ceea ce în tradiţia YOGA ezoterică se numeşte "structurări diferenţiate de forme mentale în stare
potenţială" sau, altfel spus, câmpuri formatoare specifice, care conţin fiecare nişte sui-generis
"programe" sau idei-forţă divine reprezentând diferitele genuri şi specii de Viaţă destinate să
apară mai târziu.
Analizând acum una dintre aceste nenumărate structurări formatoare, înţelepciunea
secretă YOGA arată că ideile-forţă divine, conduse de curentul evolutiv al Suflului Universal
(SVARA), sau procesul emanaţiei, se nasc din acest AKASHA întocmai cum TATTVA-ele de
ordinul 1 sunt generate de AKASHA TATTVA primordial. În aceeaşi manieră, apar, în ordine, în
oceanul mental universal, VAYU TATTVA de ordinul 2, TEJAS TATTVA de ordinul 2, APAS
TATTVA de ordinul 2 şi PRITHIVI TATTVA de ordinul 2. Această "materie" mentală urmează
aceleaşi legi ale emanaţiei TATTVA-ice şi, în mod similar, începe să treacă în cea de a treia
AKASHA-ică şi aşa mai departe, până la apariţia nenumăratelor astre (sori), care corespund în
YOGA planului sau nivelului eteric din cadrul procesului emanaţiei universale.
De la acest din urmă nivel (sorii sau planul eteric), porţiunile care sunt mai îndepărtate de
Soarele central sunt mai reci decât cele mai apropiate. Fiecare atom subtil de PRANA eterică
este, comparativ vorbind, mai rece decât următorul pe direcţia Soarelui. Astfel, privind din acest
punct de vedere, vibratil de aceeaşi frecvenţă dar de sens contrar se echilibrează unele pe altele.
Lăsând deci la o parte un anumit spaţiu din apropierea Soarelui care este umplut fără încetare de
TATTVA-ele eterice constant emanate de Soare, restul materiei eterice trece în stare AKASHA-
ică.
Este important de notat aici că toată această materie eterică este compusă din nenumărate
puncte-focar vibratorii, numite în YOGA „TRUTI-uri”. Aceste TRUTI-uri se manifestă apoi în
planul terestru (fizic) ca diferiţi atomi şi particule elementare (ANU sau PARAMANU). TRUTI-
urile mai pot fi numite deci şi atomi eterici.
Atomii eterici se împart în diverse clase, după predominanţa uneia sau mai multor
TATTVA-e constituente. Şi în acest plan eteric, materia are o structură holografică: fiecare atom
eteric (TRUTI) este o imagine perfectă, miniaturizată, a întregului ocean de materie eterică; de
asemenea, fiecare atom (TRUTI) este legat de oricare alt atom (TRUTI) al întregii manifestări
eterice (acest principiu al PĂRŢII integrate armonios în TOT şi al TOTULUI oglindit sau
reflectat integral (în miniatură) în PARTE reprezintă o lege universală, care stă la baza întregii
manifestări şi ea există pe toate nivelurile ierarhice ale acesteia). Fiecare TRUTI este constituit
deci din toate TATTVA-ele. În diferite proporţii, conform poziţiei sale faţă de celelalte TRUTI-
uri. Diversele clase de atomi eterici (TRUTI) se manifesta apoi (după acelaşi model al emanaţiei
universale) pe planul fizic sub forma elementelor chimice care alcătuiesc întreaga materie fizică.
Ei (atomii eterici) sunt însă strâns legaţi de elementele chimice. În special în cazul materiei vii,
constituind aici ceea ce se numeşte în ştiinţa actuală BIOSTRUCTURĂ".
La rândul sau, "materia'' astrală sau câmpul Informaţional al mentalului concret
(MANAS) (MANOMAYA KOSHA la nivel uman) este cunoscut de ştiinţa contemporană sub
numele de "CÂMP NOESIC”. În această direcţie este demn de amintit că Teoria Biostructurală,
conceptualizată de genialul savant român EUGEN MACOVSCHI, care ulterior a fost confirmată
experimental cu ajutorul microscopului electronic de mare rezoluţie în cazul biostructurii eterice,
reprezintă la ora actuală un minunat (deşi parţial) model ştiinţific asemănător cu acela al
sistemului SVARA YOGA cu privire la manifestarea celor 5 TATTVA-e
Este de asemenea demn de remarcat că spectrul fiecărui element chimic revelează (în
cazul analizei spectrale) culoarea TATTVA-ei sau culorile TATTVA-elor predominante care
compun atomii eterici al respectivei substanţe. Cu cât este mai mare e căldura la care este supusă
o substanţă chimică, cu atât mai repede elementele ei constituente se apropie de starea lor eterică.
Căldura distruge astfel învelişurile terestre (fizice) ale atomilor eterici pe durata pe care
acţionează sau este menţinută.
Astfel, analiza spectrală a sodiului (Na) arată prezenţa galbenului PRITHIVI, iar analiza
spectrală a Litiului (Li) arată prezenţa roşului TEJAS şi a galbenului PRITHIVI; la rândul său,
analiza spectrală a cesiului (Cs) arată prezenţa roşului TEJAS şi a amestecului verde format din
galbenul PRITHIVI şi albastrul VAYU. Rubidiul (Rb) prezintă în cazul analizei spectrale culorile
roşu, portocaliu, galben, verde şi albastru cărora le corespund în ordine TATTVA-ele: TEJAS,
PRITHIVI+VAYU TEJAS, PRITHIVI, VAYU+PRITHIVI şi VAYU. Aceste clase de atomi,
care constituie toate la un loc ampla expansiune a focarelor PRANA-ice eterice (aşa cum am
arătat anterior, la nivelul sistemului solar, această materie eterică are drept focar esenţial însuşi
Soarele), trec astfel în stare AKASHA-ică (Pentru înţelegerea deplină a acestor taine este bine să
se lectureze cu multă atenţie enunţul fundamental care se află pe TABLA DE SMARALD a lui
HERMES TRISMEGISTOS).
Atâta timp cât Soarele întreţine un flux constant al acestor atomi eterici, cei care trec în
starea AKASHA-ică vor intra în VAYU TATTVA planetar. Anumite porţiuni de AKASHA solar
se vor separa în mod natural de altele, conform creaţiei diferite care trebuie să apară în aceste
zone; ele sunt numite LOKA-suri (lumi distincte). Pământul este şi el o asemenea LOKA, numită
BHUR LOKA.
=VA URMA=
 YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI

Această traducere revelatoare este destinată NUMAI celor care frecventează aceste
cursuri de YOGA. Importanţa „AFORISMELOR YOGA”(YOGA SUTRA) ale lui PATANJALI
este uriaşă. Acest tratat se bucură de o autoritate neegalată în ceea ce priveşte expunerea
sistemului YOGA CLASIC şi tocmai de aceea este unanim considerat o sui-generis (în felul său)
BIBLIE a yoghinilor din toate epocile şi de pretutindeni. Această lucrare faimoasă cuprinde 4
capitole (PADA) şi conţine un total de 194 "aforisme" (SUTRA-e) (unele ediţii au în plus o
SUTRA ceea ce face ea atunci textul să prezinte 106 SUTRA-e).
Primul capitol, intitulat „SAMADHI PADA” ( CAPITOLUL REFERITOR IA STAREA
DE EXTAZ") descrie în esenţă principalele procese care sunt angrenate în vederea unei
transformări sistematice a conştiinţei prin care se vizează realizarea plenară a DESĂVÂRŞIRII
SPIRITUALE (a fiinţei umane care practică YOGA). Al doilea capitol, numit „SADHANA
PADA” („CAPITOLUL REFERITOR LA MIJLOACE (MODALITĂŢI)") prezintă conceptele
fundamentale ale practicii ramurilor HATHA YOGA şi KRIYA YOGA. Aici, de la aforismul 28
expunerea trece la prezentarea „căii” cu opt trepte (etape). Capitolul al treilea poartă titlul
"VIBHUTI PADA" ("CAPITOLUL REFERITOR LA PUTERILE PARANORMALE) şi în el
sunt prezentate principalele puteri paranormale ce apar la yoghinii sau yoghinele care practică
corect şi în mod perseverent YOGA (atunci când de fapt se atinge cu adevărat faza de măiestrie
(PERFECŢIUNE)). Aceste aşa-zise puteri paranormale" sunt cunoscute în YOGA sub numele de
SIDDHI-uri sau VIBHUTI-uri. Totodată, acest capitol conţine informaţii extrem de importante
referitoare la stadiile (treptele) cele mai înalte ale practicii YOGA Capitolul al patrulea şi ultimul
este intitulat „KAIVALYA PADA” ( „CAPITOLUL REFERITOR LA DETAŞAREA
(ELIBERAREA SPIRITUALĂ) ULTIMĂ” ) şi în el sunt prezentate importante noţiuni filosofice
şi de asemenea tot aici sunt expuse aspecte esenţiale cu privire la etapele ultime caracteristice
sistemului YOGA ce includ însăşi ELIBERAREA SPIRITUALĂ ULTIMĂ care este numită
KAIVALYA în sistemul milenar YOGA.
SAMADHI PADA
Prezentare globală a conţinutului capitolului I
SUTRA 1 - Anunţă deschiderea unei prezentări esenţiale cu privire la sistemul YOGA.
SUTRA-ele 2-3 - Prezintă următoarea definiţie a sistemului YOGA:
După eliminarea şi transcenderea fluctuaţiilor mentale, psihice şi fizice, ce duc (atrag)
fiinţa umană către lumile inferioare, prin unificarea deplină a conştiinţei individuale a yoghinului
sau a yoghinei cu Conştiinţa lui Dumnezeu cea Absolută (PURUSHA) se atinge şi se menţine cu
adevărat starea plenară de YOGA.
SUTRA 4 - Explică în ce constă starea sufletului înlănţuit prin existenţa dominaţiei
fluctuaţiilor (turbioanelor) mentale VRITTI-uri care se manifestă clipă de clipă.
SUTRA 5 - Expune care sunt de fapt cele cinci clase (feluri) de modificări ale
conţinutului minţii.
SUTRA-ele 6-11- Definesc şi explică în esenţă care este natura celor cinci fluctuaţii ale
conţinutului minţii. Astfel, aflăm că cele cinci VRITTI-uri sau fluctuaţii ale conţinutului minţii
sunt: A) cunoaşterea corectă.
B) cunoaşterea incorectă (nediscriminativă).
C) imaginaţia şi halucinaţiile.
D) somnul.
E) memoria. Toate aceste modificări ale conţinutului minţii, care fac să survină în
MICROCOSMOSUL FIINŢEI UMANE inefabile şi complexe procese de REZONANŢĂ, pot fi
plăcute sau dureroase, în funcţie de timp, spaţiu, cauze, efecte şi persoana care le experimentează.
=VA URMA=

AN V C 37

SHANMUKHI MUDRA
(completare la cursul nr. 33 an V)
(TEHNICA SPECIALĂ SECRETĂ DE
DETERMINARE A TATTVA-EI PREDOMINANTE
PRIN VIZUALIZAREA CURENTULUI SUBTIL
COLORAT, COSMIC CORESPONDENT
RESPECTIVEI TATTVA-E)
- MODUL DE EXECUŢIE-

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI

PATANJALI
(continuare la cursul nr. 36 an V)

SUTRA 12 - Prezintă două metode YOGA fundamentale, extrem de

utile pentru a realiza controlul gradat al fluctuaţiilor conţinutului minţii: a)
ABHYASA, constanţa sau, cu alte cuvinte, perseverenţa în practica corectă a
metodelor YOGA şi b) VAIRAGYA, detaşarea completă de dorinţe care se
poate realiza cel mai uşor prin OFERIREA DEPLINĂ ŞI
NECONDIŢIONATĂ A FRUCTELOR ACŢIUNILOR ŞI DORINŢELOR
NOASTRE LUI DUMNEZEU.
SUTRA-ele 13-14 - Descriu semnificaţia esenţială şi natura practicii constante a lui
ABHYASA.
SUTRA-ele 15-16 - Descriu semnificaţia esenţială şi natura propriu-zisă a lui
VAIRAGYA şi totodată prezintă două tipuri (feluri) de detaşare: a) APARA VAIRAGYA,
detaşarea completă faţă de lumea grosieră, b) PARA VAIRAGYA. detaşarea completă chiar şi
faţă de tendinţe (GUNA-e) sau, cu alte cuvinte, faţă de elementele de bază, subtile ale creaţiei.
SUTRA 17- Prezintă cele patru stadii sau trepte ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI
care apar (survin) în funcţie de forma (modul) concentrării mentale:
a) VITARKA - Judecata logică;
b) VICHARA - reflectarea plenar-intuitivă a realităţii;
c) ANANDA – beatitudinea;
d) ASMITA - conştiinţa revelării Iluminatoare a Eului Suprem sau, cu alte cuvinte,
conştiinţa ATMA-ică.
SUTRA-ele 18-20 - Definesc ASAMPRAJNATA SAMADHI ca fiind starea de
transcendere şi suspendare a FLUCTUAŢIILOR conţinutului minţii, în care se realizează
identificarea plenară şi totodată se atinge identitatea cu BRAHMAN (DUMNEZEU). Aici se
descriu, de asemenea, cele două feluri de ASAMPRAJNATA:
a) pseudo ASAMPRAJNATA SAMADHI care, dacă nu este transcensă (DEPĂŞITĂ)
conduce până la urmă conştiinţa NUMAI la o stare de ACCENTUATĂ absorbţie în PRAKRITI
(Natură).
b) adevărata (veritabila) ASAMPRAJNATA SAMADHI care conduce conştiinţa
yoghinului sau yoghinel la o identitate cu BRAHMAN (DUMNEZEU) prin Intermediul
identificării depline cu El.
SUTRA-ele 21-22 - Explică în esenţă în ce constă înzestrarea nativă şi care sunt
caracteristicile yoghinilor şi yoghinelor care ating ţelul spiritual ultim foarte repede.
SUTRA-ele 23-28 - Prezintă în esenţă modalitatea cea mai simplă de identificare cu
ISHVARA (DUMNEZEU manifestat în creaţie) şi totodată oferă definiţia lui PURUSHA
(SPIRITUL SUPREM AL LUI DUMNEZEU) ca fiind omniscient, omniprezent şi omnipotent.
Starea de fuziune cu ISHVARA (DUMNEZEU manifestat în creaţie) se obţine în modul cel mai
simplu NUMAI prin rostirea (emiterea) mentală a MANTRA-ei AUM.
SUTRA 29 Prezintă efectele esenţiale ale fuziunii şi meditaţiei cu MANTRA AUM:
a) Conştiinţa cosmică (stare de beatitudine extatică):
b) Distrugerea gradată (inclusiv a KARMA-ei DE SUFERINŢĂ) şi depăşirea cu succes
tuturor dificultăţilor şi obstacolelor cu care se poate confrunta yoghinul sau yoghina.
SUTRA-ele 30-31 - Descriu obstacolele principale cu care se confruntă cel mai des
yoghinul sau yoghina în practica YOGA şi ne lămuresc asupra faptului că ele sunt perturbări
mentale, psihice şi fizice.
SUTRA 32 - Descrie metoda principală de înlăturare completă a acestora.
SUTRA 33 - Descrie patru metode simple, extrem de utile pentru a purifica cu uşurinţă
mintea, făcând-o să fie puternică, calmă, liniştită, senină şi fericită.
SUTRA-ele 34-39 - Descriu diferite metode simple prin care este liniştit în profunzime
conţinutul minţii prin atingerea şi MENŢINEREA controlului şi stabilităţii emoţionale.
SUTRA 40 - Defineşte rezultatul final al concentrării mentale perfecte ca fiind
capacitatea de a controla pe deplin şi fără efort (cu uşurinţă) natura de la cel mai mic atom până la
cuprinderea şi angrenarea NUMAI ÎN SENS BENEFIC a feluritelor aspecte şi energii subtile ale
măreţiei infinitului.
SUTRA-ele 41-44 - Descriu natura intimă a modificărilor specifice ale minţii şi indică de
asemenea care sunt cele patru stadii ale sale:
a) SAVITARKA,
b) NIRVTTARKA,
c) SAVICHARA,
d) NIRVICHARA.
SUTRA 45 - Explică în esenţă care este corespondenţa dintre stările de SAMADHI
(extaz) şi PRAKRITI (Natură) şi totodată arată (indică) care este starea ultimă a tuturor obiectelor
grosiere şi subtile.
SUTRA-ele 46-49 - Explică în esenţă, în ce constă de fapt starea de SAMPRAJNATA
SAMADHI şi arată că unirea (fuziunea plenară) cu Conştiinţa Cosmică a lui Dumnezeu este
considerată ca fiind SAMADHI cu sămânţă. Cunoaşterea intuitivă (PRAJNA) dobândită
(realizată) astfel în SAMADHI este cea mai înaltă şi cea mai directă percepţie a Adevărului
Ultim. La această cunoaştere ultimă se referă IISUS atunci când spune: „CUNOAŞTEŢI
ADEVĂRUL ŞI ACESTA VĂ VA FACE SA FIŢI LIBERI”.
SUTRA 50 - Explică, în esenţă, de unde rezultă capacitatea uriaşă de control şi puterea de
transformare rapidă pe care atingerea şi menţinerea stării de SAMADHI o face să fie fulgerător
exercitată asupra tuturor celorlalte impresii, tendinţe şi obiceiuri care există în
MICROCOSMOSUL fiinţei yoghinului sau yoghinei
SUTRA 51 - Descrie în esenţă sfârşitul lui SAMPRAJNATA SAMADHI (unirea
(fuziunea) plenară cu Conştiinţa Cosmică a lui DUMNEZEU) în ASAMPRAJNATA SAMADHI
(identitatea care apare prin identificarea DEPLINĂ a Spiritului nemuritor (ATMAN) al
yoghinului sau yoghinei cu Conştiinţă Supremă Cosmică a lui DUMNEZEU).

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI

(TEXTUL PROPRIU-ZIS TRADUS)
CAPITOLUL I
SAMADHI PADA - CALEA DE DOBÂNDIRE A STĂRII DE SAMADHI sau
CONCENTRAREA MINŢII ŞI ATINGEREA STĂRII DE SAMADHI
Scopul fundamental al concentrării mentale
COMENTARII PRELIMINARE
SUTRA-ele 1-4: Yoga este concentrarea perfectă a conştiinţei care opreşte (suspendă) în
totalitate fluctuaţiile minţii şi face astfel cu putinţă transcenderea acesteia (a minţii). Eliberată pe
deplin de toate acestea, fiinţa umană atinge atunci realizarea Sinelui Nemuritor (ATMAN).
SUTRA 1: Acum (urmează să fie făcută) expunerea (învăţăturii esenţiale) YOGA.
SUTRA 2: YOGA este oprirea completă şi transcenderea deplină a tuturor modificărilor
(VRITTI) conţinutului minţii (CHITTA).
COMENTARIU LĂMURITOR: După oprirea şi transcenderea tuturor fluctuaţiilor şi
turbioanelor (VRITTI-uri) conţinutului minţii (CHITTA) survine unirea şi identificarea
DEPLINĂ care permite identitatea cu (reintegrarea în) BRAHMAN (DUMNEZEU) (YOGA).
Aceasta este în realitate atingerea şi menţinerea în STAREA DE YOGA.
SUTRA 3: Atunci (când VRITTI-urile sunt în totalitate blocate şi transcense). Cel care cu
Adevărat vede (Sinele Suprem - ATMAN) rămâne identificat în el însuşi (sau, cu alte cuvinte, în
natura sa ultimă, esenţială) (SVARUPA).
SUTRA 4: În toate celelalte momente (deci în afara stării cu adevărat de YOGA), El
(SINELE NEMURITOR (ATMAN)) ia aceeaşi formă cu modificările (VRITTI) (conţinutului
minţii)|. Astfel, El (SINELE NEMURITOR (ATMAN)), este ascuns de (prin intermediul) aceasta
(conţinutul minţii).
Formele specifice ale conţinutului minţii
COMENTARII PRELIMINARE
SUTRA-ele 5-11: Sunt prezentate în continuare modificările conţinutului minţii care
creează piedici interioare sau exterioare şi suferinţe; acestea sunt în număr de cinci:
1) cunoaşterea corectă;
2) cunoaşterea parţial sau complet greşită ori non-discriminativă;
3) imaginaţia nefundamentată sau halucinaţia;
4) somnul;
5) memoria.
SUTRA 5: Modificările (conţinutului minţii) sunt de cinci feluri şi (ele pot să) constituie
o piedică sau pot să nu constituie o piedică deoarece sunt (ele pot fi) dureroase (impure) sau
plăcute (pure).
SUTRA 6: (Aceste cinci modificări fundamentale ale minţii (VRITTl-uri) sunt:
cunoaşterea corectă (PRAMANA), cunoaşterea greşită (eronată) sau nondiscriminativă
(VIPARYAYA), imaginaţia (nefondată) şi halucinaţia (VIKALPA), somnul (NIDRA) şi
memoria (SMRITI).
 SUTRA 7: Sursele (izvoarele) cunoaşterii corecte (adevărate) (PRAMANA) sunt:
percepţia (individuală) directă sau cunoaşterea prin experienţă nemijlocită, inferenţă (operaţie
logică de derivare a unui enunţ din altul) şi comunicarea verbală.
SUTRA 8: Cunoaşterea greşită (eronată), nondiscriminativă (VIPARYAYA) este o idee
parţial sau total falsă ce nu se bazează (aşa cum este necesar, pe o formă adecvată cu alte-cuvinte,
pe realitatea aspectului sau a obiectului de cunoscut).
SUTRA 9: Imaginaţia nefondată sau halucinaţia (VIKALPA) este în totalitate lipsită de
un obiect (corespondent perceptibil) şi apare ca rezultat al percepţiei greşite sau al cuvintelor ce
exprimă un neadevăr.
SUTRA 10: Starea de somn fără vise (NIDRA) este o modificare specifică (a conţinutului
minţii) care are drept suport absenţa (tranzitorie a modificărilor minţii specifice stării de veghe şi
stării de vis).
SUTRA 11: Memoria (SMRITI) reprezintă procesul specific prin care nu este lăsat să
dispară (din minte) un obiect (stare sau aspect experimentat în mod direct anterior).
COMENTARIU LĂMURITOR: Prin urmare, putem spune că memoria (SMRITI)
reprezintă evocarea sau REEVOCAREA însoţită de prezentarea mai mult sau mai puţin exactă a
experienţei avute şi a obiectului (experimentat în mod direct de noi anterior). Memoria permite
REAPARIŢIA ŞI REMENŢINEREA proceselor de REZONANŢĂ lăuntrică ce s-au produs
cândva ÎN TRECUT prin experimentarea în mod direct de către noi a obiectului generator de
armonie, bine, fericire.
Metode simple de oprire şi transcendere a modificărilor conţinutului minţii
COMENTARII PREELIMINARE
SUTRA-ele 12-16: Este indicată în YOGA o constantă şi fundamentală orientare a
întregii noastre existenţe (vieţi) prin raportare la o idee unică sublimă, divină, spirituală; treptat
apare atunci o transformare emoţională corespunzând acestei stări de focalizare care generează
gradat în fiinţa noastră (MICROCOSMOS) o stare preponderentă de comuniune şi
REZONANŢĂ cu energiile subtile corespondente din MACROCOSMOS.
Raportarea noastră aproape permanentă la idei unice sublime, divine, spirituale face ca în
fiinţa noastră să fie receptate şi asimilate în AURĂ prin REZONANŢĂ energii subtile
corespondente din focarele de putere, exterioare nouă, ce există în MACROCOSMOS.
Asimilarea permanentă a acestor energii subtile pure, divine, face ca în fiinţa noastră să APARĂ
ŞI SĂ PERSISTE PREPONDERENT STĂRI LĂUNTRICE PURE. SUBLIME, SPIRITUALE,
DIVINE. Acesta este un secret fundamental cunoscut de yoghini de mii de ani, în contrast cu
omul prost şi rău care "SEAMĂNĂ VÂNT ŞI CULEGE FURTUNĂ", aşa cum spune IISUS.
Yoghinul plin de dăruire către o puternică idee nobilă şi divină va semăna cât mai des fericire,
bine, echilibru şi puritate şi în final va culege BEATITUDINE şi RAI (PARADIS).
SUTRA 12: Oprirea (suspendarea şi transcenderea) acestor (cinci modificări ale
conţinutului minţii (VRITTI-uri)) se realizează cu uşurinţă prin constanţă în practică
(AMBHYASA) (antrenament YOGA spiritual) şi prin amplificarea stării de detaşare
(VAIRAGYA).
SUTRA 13: Constanţa (perseverenţa) în practică (ABHYASA) înseamnă de fapt efortul
susţin ut (continuu) realizat până când (la un moment dat) în final (conţinutul mental) rămâne
permanent în aceasta (stare nemodificată). (Abia atunci conţinutul mental poate fi transcens).
SUTRA 14: Totuşi se ştie că această (practică) este (total) confirmată de realizările
lăuntrice doar atunci când ea a fost realizată neîntrerupt o lungă perioadă de timp cu o dăruire
infinită (către DUMNEZEU).
SUTRA 15: Detaşarea spirituală (VAIRAGYA) este starea (sublimă) de conştiinţă a
aceluia care este MEREU şi pe deplin stăpân pe el însuşi, fiind în totalitate eliberat (NEROBIT)
atât de tirania dorinţelor pentru obiectele deja cunoscute de el prin simţuri cât şi de acelea
(obiectele) de care doar a auzit vorbindu-se.
COMENTARIU LĂMURITOR: Modalitatea cea mai simplă care ne ajută (permite) să
atingem în scurt timp starea de detaşare spirituală este consacrarea (oferirea) în totalitate lui
DUMNEZEU a fructelor ACŢIUNILOR NOASTRE.
SUTRA 16: Această stare (detaşare) este supremă NUMAI atunci când adevărata
cunoaştere a Sinelui Nemuritor PURUSHA (ATMAN) face să apară „starea de eliberare chiar şi
faţă de tendinţe (GUNA-e) (adică detaşarea chiar faţă de toate aspectele subtile ale lui
PRAKRITI (Natura) şi nu numai faţă de obiecte).
= VA URMA =

CORESPONDENŢE SECRETE ÎNTRE ALCHIMIE ŞI SVARA YOGA

Despre alchimie unii iniţiaţi spun că ea reprezintă simultan "Jocul unui copil pur, plin de
candoare şi munca migăloasă a unei femei vitale, armonioase şi înţelepte". Aceasta semnifică
faptul că ALCHIMIA (ştiinţa transmutării şi a sublimării) poate să fie abordată, în afară de
yoghini şi de un spirit curios, dar în acelaşi timp foarte răbdător şi perseverent în vizarea obţinerii
rezultatelor. De fapt, alchimia tradiţională se aseamănă cu un "păienjeniş" de variante şi
posibilităţi ascunse (de unde legătura sa strânsă cu TANTRA YOGA), însă pentru cel iniţiat, care
poate cu adevărat să vadă acolo unde alţii nu reuşesc nici măcar să intuiască; secretele ei, îi apar
înscrise FOARTE CLAR pretutindeni, întocmai ca într-un SUI GENERIS joc de rebus.
Să luăm ca exemplu o catedrală, pe lângă care trecem de multe ori indiferenţi fără să-i
cunoaştem sau să-i bănuim secretele ascunse; câţi dintre noi intuim că acele APARENT
„BANALE” contururi de la baza ei încifrează o profundă semnificaţie alchimică ? La fel, sunt
foarte puţini cei care ştiu la ora actuală că misterioasele inscripţii, dragonii şi salamandrele
reprezentate pe peretele din faţă al locuinţelor din antichitate. indică şi semnifică în unele
CAZURI PRECISE, într-un LIMBAJ CRIPTIC (accesibil doar iniţiaţilor)) însăşi cheia
TRANSMUTAŢIEI ALCHIMICE şi a SUBLIMĂRII aplicate în vederea obţinerii faimoasei
pietre filosofale?
Corelând sistemul secret SVARA YOGA cu alchimia tradiţională este suficient să
învăţăm din nou să privim în jurul nostru cu multă atenţie şi să citim transfiguraţi textele secrete
ALCHIMICE, lăsându-ne totodată pătrunşi la nivel intuitiv de semnificaţia simbolică a noţiunilor
întâlnite, pentru a trăi revelaţii spirituale de natură să ne reveleze tainele copleşitoare ale Naturii.
Contemplarea atentă a tot ceea ce este misterios şi fascinant este aşa cum de altfel susţinea
şi ALBERT EINSTEIN un principiu aplicabil în oricare altă ştiinţă care, atunci când este realizat
în mod sistematic, ne poate conduce la descoperiri geniale, în particular, "reţetele" alchimice le
putem întâlni peste tot în jurul nostru: în primul rând. în textele autentice inclusiv cele de
TANTRA şi HATHA YOGA care tratează problematica alchimici şi secretele ei fundamentale
(TRANSMUTATIA NEBIOLOGICĂ SAU BIOLOGICĂ şi SUBLIMAREA); la fel de bine,
însă, simbolistica alchimiei apare abil ocultată sub diferite forme şi concepte atât în HATHA
YOGA, SVARA YOGA şi TANTRA YOGA cât şi în anumite arte precum sculptura, pictura,
poezia şi muzica.
Multe dintre aceste semnificaţii evidente şi profund tulburătoare pentru cel iniţiat mai pot
fi întâlnite, de asemenea, în Biblie şi chiar în numeroase basme pentru copii cum ar fi:
„Cenuşăreasa”, „Albă-ca-zăpada şi cei şapte pitici” etc.
Nu întâmplător, marii înţelepţi ai Orientului spun că alchimia (ştiinţa secretă a
TRANSMUTAŢIEI şi a SUBLIMĂRII este precum un joc pur de copii plini de candoare şi de
dragoste care fac ca ceea ce este bun să devină posibil cu ajutorul Omnipotenţei lui Dumnezeu.
Pentru a uşura înţelegerea corespondenţelor, evidente pentru cel iniţiat, între ALCHIMIA
TRADIŢIONAIĂ şi sistemul secret SVARA YOGA, oferim în continuare un dialog între un
alchimist faimos numit FULCANELLI şi scriitorul-savant JACQUES BERGIER. FULCANELLI
este un personal misterios, despre care se cunosc foarte puţine lucruri la ora actuală. Despre el se
ştie doar că a publicat în 1926 lucrarea „Misterul Catedralelor”, iar în 1930: "Locaşurile
filosofice ( „Les Demeures philosophales); lucrări fundamentale, de referinţă pentru toţi
alchimiştii contemporani. Eugene Canseliet, care a scris prefaţa la aceste două opere (putem
spune, la ora actuală, esenţiale în domeniul alchimiei) a fost, în acelaşi timp, unul dintre puţinii
discipoli ai autorului. Într-una dintre propriile sale scrieri, alchimistul Eugene Canseliet afirmă că
Fulcanelli a reuşit să obţină în mod practic celebra Piatră Filosofală, devenind astfel un "adept",
adică un alchimist desăvârşit.
Alţi oameni demni de crezare, printre care faimosul savant şi scriitor Jacques Bergier,
afirmă chiar că l-au întâlnit şi au discutat cu misteriosul alchimist. Acesta este, aşa cum spuneam,
cazul faimosului Jacques Bergier (co-autor, împreună cu Louis Pauwels, la cunoscuta lucrare
„Dimineaţa magicienilor”), care a discutat cu Fulcanelli în persoană într-unul din laboratoarele de
cercetare şi probe ale Societăţii de gaze din Paris, în anul 1937. Fulcanelli a făcut atunci dovada
(în timpul acelei scurte discuţii) unei inteligenţe şi unei culturi ce ne afla cu mult deasupra mediei
obişnuite.
Demn de notat este faptul ca încă de atunci el l-a prevenit pe Bergier asupra teribilului
pericol pe care-l reprezintă arma atomică, armă funestă care avea să fie descoperită şi construită
ceva mai târziu de către fizicieni. Se pare că, în viziunea sa (a lui FULCANELLI), alchimiştii
cunoşteau de mult timp implicaţiile încă nebănuite ATUNCI ale unei asemenea descoperiri.
Redăm în continuare traducerea acestui dialog aşa cum a fost publicată ea de către
scriitorul JACQUES BERGIER.
FULCANELLI:
- Ştiu că în trecut au existat unele civilizaţii care au cunoscut foarte bine şi au studiat atent
efectele energiei atomice, dar care - folosind-o într-un mod necorespunzător în scopuri malefice -
s-au autodistrus.
= VA URMA =

AN V C 38
 CORESPONDENŢE SECRETE ÎNTRE ALCHIMIE ŞI SVARA YOGA
(continuare la cursul nr. 37 An V)

Bergier a riscat atunci o întrebare:

- Îmi puteţi relata pe scurt, domnule, în ce au constat cercetările
dumneavoastră în domeniul Alchimiei practice?
Fulcanelli a răspuns:
-Practic, dumneavoastră îmi cereţi să rezum într-un interval de patru minute
principalele idei filosofice ce definesc cercetarea mea asiduă referitoare la o
perioadă de patru mii de ani, precum şi să vă prezint totodată eforturile şi experienţele uluitoare
care au marcat întreaga mea viaţă (...) Secretul ultim al alchimiei constă în angrenarea acelei
modalităţi cvasi-secrete care este TRANSMUTAREA şi SUBLIMAREA. Prin aplicarea
înţeleaptă a acestei modalităţi se urmăreşte de fapt TRANSMUTAREA şi SUBLIMAREA care
fac posibile manipularea şi transformarea materiei nevii sau chiar vii şi a energiei rezultante
atunci în aşa fel încât aceste procese (...) să dea la un moment dat naştere unui extraordinar de
puternic câmp de forţe tainice. Acest câmp uriaş şi misterios de forţe invizibile acţionează
ATUNCI în mod corespunzător chiar şi asupra experimentatorului (alchimistului), plasându-l
fulgerător într-o situaţie cu totul privilegiată, am putea spune, în contextul întregii manifestări.
Consecinţa directă şi cu totul extraordinară a unei astfel de poziţii privilegiate este aceea că el,
observatorul (alchimistul). începe să aibă acces la realităţi şi aspecte misterioase pe care spaţiul şi
timpul, materia şi energia ni le ascund în mod obişnuit. O astfel de realizare dusă la bun sfârşit
noi o numim „MAREA OPERĂ ALCHIMICĂ”.
BERGIER: - Ce îmi puteţi spune despre enigmatica Piatră Filosofală şi despre enigmatica
transmutare alchimică a altor metale în aur?
FULCANELLI: - Acestea nu reprezintă decât simple aplicaţii secundare şi de fapt sunt
cazuri particulare la ceea ce v-am explicat deja. Esenţa ultimă a alchimiei nu constă, aşa cum cred
cei profani, atât de mult în procesul de transmutare a metalelor, ci implică de fapt NUMAI
procesul profund şi complex de transmutare şi sublimare ce se declanşează la nivelul fiinţei
experimentatorului însuşi. Acesta este un străvechi secret al înţelepciunii antice, pe care mulţi
oameni inteligenţi şi intuitivi încep să-l reconsidere în zilele noastre.
Pentru a proba buna lui credinţă, alchimistul Fulcanelli i-a furnizat savantului JACQUES
BERGIER, cu prilejul acelei discuţii, informaţii de o uluitoare exactitate în ceea ce priveşte
teribila forţă atomică. După propriile lui spuse (ale lui FULCANELLI), aceasta (FORŢA
ATOMICĂ) ar putea fi descătuşată cu uşurinţă prin intermediul unor subtile aranjamente
simetrice - geometrice ale unor materii (elemente chimice) extrem de pure". Mult mai târziu,
savantul JACQUES BERGIER a descoperit uluit faptul că prima pilă atomică a fost realizată într-
o manieră foarte asemănătoare cu cea descrisă de alchimistul FULCANELLI.

CORESPONDENŢE: TABLA DE SMARALD A LUI HERMES TRIMEGISTOS ŞI

SVARA YOGA
'TABLA DE SMARALD rezumă în câteva aforisme extrem de concise esenţa filosofici şi
cunoaşterii secrete alchimice. Autorul ei, un mare înţelept şi iniţiat care a precedat dinastiile
faraonilor egipteni din antichitate şi care, mai apoi, a fost considerat de către populaţia Egiptului
ca fiind o încarnare divină pe pământ, este cunoscut sub numele de HERMES TRISMEGISTOS.
care a fost şi este venerat în egală măsură şi în calitatea sa de iniţiator al ştiinţei secrete a
alchimiei.
Conform legendei, acest faimos text a fost găsit de către soldaţii lui Alexandru cel Mare,
atunci când aceştia au pătruns în marea piramidă a lui Kheops, plasată în complexul arhitectural
de la Gizeh, lângă Cairo. Se spune că HERMES TRISMEGISTOS a gravat el însuşi aforismele
sale tainice pe o tăbliţă din smarald, utilizând pentru aceasta doar un vârf de diamant. De aici
provine numele de "TABLA DE SMARALD" care a fost dată acestui text CRIPTIC. Iată în
continuare, prezentarea integrală a conţinutului gravat al TABLEI DE SMARAD), după o
traducere care aparţine faimosului alchimist FULCANELLI:
"Este perfect adevărat, dincolo de orice îndoială şi cât se poate de REAL că tot ceea ce se
află jos (la nivel Microcosmic - notaţia noastră) este (în mod ANALOGIC ARANJAT) precum
tot ceea ce se află sus (la nivel Macrocosmic - notaţia noastră); şi este important să se ştie că tot
ceea ce se află sus (la nivel Macrocosmic - n.n.) este (în mod ANALOGIC ARANJAT) precum
tot ceea ce se află Jos )la nivel Microcosmic- n.n.); prin această dispunere unitară sunt înfăptuite
TOATE miracolele Unicului (Dumnezeu) şi astfel apar şi subzistă toate lucrurile, forţele tainice
şi fiinţele care există. Şi, întocmai precum toate lucrurile, forţele şi fiinţele au fost şi sunt (există)
şi provin din TOIUL – Unul,. prin medierea Unicului DUMNEZEU, tot astfel toate lucrurile,
forţele şi fiinţele care vor mai exista vreodată vor fi, la rândul lor, născute din Fiinţa acestui Unic
(DUMNEZEU) care este singura REALITATE ETERNĂ şi INFINITĂ, printr-un anumit fel
(gen) de aranjare şi adaptare. Soarele (+) (SURYA SVARA şi, pe de altă parte, TEJAS TATTVA
- n.n.) este tatăl (tuturor lucrurilor, forţelor şi fiinţelor manifestate), iar Luna (-) (CHANDRA
SVARA şi, pe de află parte, APAS TATTVA - n. n.) le este mama. Vântul (VAYU TATTVA -
n.n.) le-a plasat (purtat) în pântecele său. Pământul (PRITHIVI TATTVA - n.n ) reprezintă doica
şi, în acelaşi timp, receptaculul (vasul) lor (După cum ştim, AKASHA TATTVA, cea de a cincea
forţă, nu este manifestată în planul de acţiune al celorlalte patru TATTVA-e -n.n.). Tatăl esenţial
(SVARA, suflul subtil al Vieţii Universale - n.n.) al totului şi al tuturor principiilor TATTVA-
elor - n.n.), THELEMA întregii noastre lumi pământeşti şi a infinitului Macrocosmos se află
chiar aici la nivelul fiecărei TATTVA-e - n.n ) (THELEMA = expresie care desemnează un loc
privilegiat unde pot fi savurate din plin şi pe îndelete toate bucuriile cele mai rafinate). Forţa
(puterea) sa (a lui SVARA - n.n.) tainică nesfârşită este întreagă şi aproape nealterată atunci când
ea este convertită în pământ (PRITHIVI TATTVA - este vorba aici de completitudinea Creaţiei,
al cărei punct-terminus este PRITHIVI TATTVA - n.n.). Transmutând atent şi sublimând
armonios tu vei separa pământul (PRITHIVI TATTVA - n.n.) de foc (TEJAS TATTVA - n.n.)
ceea ce este subtil de ceea ce este grosier, totdeauna, printr-o acţiune gradată, cu blândeţe şi cu o
mare măiestrie. El (SVARA n.n.) urcă de la pământ (PRITHIVI TATTVA - n.n.)şi coboară din
cer (AKASHA TATTVA - n.n) şi, prin intermediul lui (SVARA - n.n.) se primeşte forţa tainică
atât a lucrurilor şi aspectelor superioare, cât şi a celor inferioare. Vei dobândi cu siguranţă, prin
intermediul acestui mijloc (TRANSMUTAREA INTEGRALĂ ŞI SUBLIMAREA PERFECT
ARMONIOASĂ, BENEFICĂ A CELOR 5 TATTVA-e - n.n.) şi cu ajutorul acestei Cunoaşteri
tainice, gloria întregii lumi şi atunci orice ignoranţă te va părăsi Aceasta (SVARA - n.n.) este
forţa ultimă care va fi mereu triumfătoare asupra oricărei alte forţe, căci totdeauna ea (SVARA -
n.n.) domină şi îmbrăţişează toate lucrurile, forţele şi fiinţele grosiere şi subtile şi neîncetat
pătrunde tot ceea ce este solid şi grosier, în acest mod a fost şi este clipă de clipă creată lumea.
De la aceasta (SVARA - n.n.) pornesc şi devin posibile minunate adaptări, a căror modalitate
generală şi esenţială este aici revelată pe scurt.
Iată, deci, cauza pentru care am fost numit Hermes Trismegistos, cel care deţine
cunoaşterea celor trei părţi (fizic, astral, cauzal) ale filosofici secrete universale. Ceea ce am spus
aici despre - Opera Solară este complet şi desăvârşit".
 (SFÂRŞITUL TABLEI DE SMARALD)

-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
CONSIDERAŢII EYOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-e
FUNDAMENTALE
EVOLUŢIA UNIVERSULUI, CONSECINŢĂ A JOCULUI MISTERIOS AL
CELOR 5 TATTVA-e FUNDAMENTALE
(continuare la cursul nr. 36 An V)
Zona specifică AKASHA-ică solară care este creatoarea directă a Pământului
(BHURLOKA) dă naştere, mai întâi lui VAYU TATTVA terestru. Fiecare element se află atunci
în starea de VAYU TATTVA, aspect pe care îl putem numi stare gazoasă de agregare. VAYU
TATTVA generează, aşa cum am arătat anterior, unde sferice în mediul său de propagare. La
rândul său, planeta aflată în stare gazoasă va dobândi şi ea o formă asemănătoare; centrul acestei
sfere gazoase va strânge atunci în jurul său întreaga putere de expansiune a gazelor respective.
Dar, de îndată ce această sferă planetară apare astfel în planul fizic, ea este supusă unor multiple
influenţe, dintre care cele mai importante sunt:
1. Influenţa exterioară (suprapusă) a căldurii solare.
2. Influenţa interioară a atomilor mai îndepărtaţi de centrul sferei asupra atomilor mai
apropiaţi şi viceversa.
Prima influenţă are un dublu efect asupra sferei gazoase: ea conferă mai multă căldură
emisferei mai apropiate de Soare a acestei planete în curs de formare decât celei mai îndepărtate.
Gazele superficiale din emisfera luminată de Soare, acumulând o anumită cantitate de energie
solară, se ridică spre Soare; gazele mai reci, de jos, le iau atunci locul. Curenţii gazoşi superficiali
nu pot însă depăşi limitele acestei sfere planetare în curs de formare, deoarece ea este înconjurată
de AKASHA solar, prin intermediul căruia este primit mereu un supliment de materie eterică
solară. Ei încep din această cauză să se mişte în cerc şi în felul acesta se stabileşte o mişcare
circulară în sfera gazoasă: această mişcare se află la originea rotaţiei planetelor (şi implicit a
Pământului nostru) în jurul axei proprii.
Pe de altă parte, deoarece o anumită cantitate de energie solară este constant distribuită
sferei gazoase terestre, impulsul de mişcare către în sus va antrena atunci chiar şi centrul acestei
sfere gazoase planetare (terestre). El (respectivul centru) nu poate totuşi să se deplaseze în această
direcţie, deoarece o apropiere de Soare (mai mult decât este necesar) ar distruge subtilul şi
complexul echilibru de forţe care îi conferă planetei toate particularităţile sale. De exemplu, o altă
sferă de existentă (LOKA) care ar fi mai apropiată de Soare decât planeta Pământ nu ar mai putea
avea aceleaşi condiţii de viaţă. Tocmai din această cauză, în timp ce Soarele atrage Pământul
către el, aceste legi ale existenţei cosmice care deja i-au dat planetei noastre o anumită structură
prin intermediul căreia ea continuă să se învârtească de-a lungul a milioane şi milioane de ani, o
reţin în sfera (LOKA) ei proprie (numită BHUR-LOKA). Astfel, ne putem da seama că, la acest
nivel, se manifestă două forţe complementare: sub influenţa uneia. Pământul este atras către
Soare, spre care s-ar îndrepta din ce în ce mai repede dacă nu ar exista şi influenţa celeilalte forţe,
care îl determină să rămână şi să graviteze pe orbita sa proprie: acestea sunt de fapt forţele
centrifugă şi centripetă care se manifestă la nivel planetar şi din interacţiunea lor dinamică rezultă
mişcarea anuală de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui. Cu privire la diferitele interferenţe
TATTVA-ice care fac ca planetele sistemului solar să fie dispuse numai în anumite zone orbitale
precise datorită inefabilelor şi subtilelor echilibre dinamice ce se stabilesc între forţe contrarii (de
tip centrifug sau centripet), aşa cum s-a arătat, este deosebit de semnificativ faptul că şi în
astronomia occidentală se precizează că orbitele planetare sunt aranjate conform unor raporturi
armonice. Această aranjare armonioasă, deloc întâmplătoare, a planetelor este exprimată sintetic
de legea TITIUS-BODE: dacă alegem drept unitate de măsură unitatea astronomică (u.a.), adică
distanţa medie dintre Pământ şi Soare (egală cu 149675000 km), atunci distanţa Mercur - Soare
este egală cu 0.4 asemenea unităţi, distanţa Venus - Soare este 0.7 u.a ;cea dintre Marte şi Soare
1.6 u.a.. etc.
La prima vedere, pentru cel ignorant nu există nici o legătură între aceste numere. Legea
lui TITIUS-BODE exprimă însă această serie de distanţe planetare relative faţă de Soare (distanţa
Pământ - Soare (fiind luată ca unitate de măsură) printr-o formulă foarte simplă: a = 0.4 + 0.3 x
2,. unde a este poziţia planetară relativă fată de Soare, pentru n = 1.2.3. 4 etc. conform tabelului
următor:

PLANETE LEGEA VALORI VALORI CULOARE PERIOADA MASA ÎN

LUI CALCULATE REALE VIZIBILĂ DE RAPORT
TITIUS - PRIN LEGEA OBSERVATE REVOLUŢIE CU
BODE LUI PĂMÂNTUL
TITIUS -
BODE
MERCUR (4+0):10 0.4 u.a 0.39 u.a - 88 zile 0.056
VENUS (4+3x1):10 0.7 u.a 0.72 u.a alb 225 zile 0.817
PĂMÂNT (4+3x2):10 1 u.a 1 u.a albastru 365 zile şi 6 h 1
MARTE (4+3x4):10 1.6 u.a 1.52 u.a roşu 1 an şi 33 zile 0.108
ASTEROIZI (4+3x8):10 2.8 u.a asteroizi - - -
(identificaţi
500.000)
JUPITER (4+3x16):1 5.2 u.a 5.2 u.a alb 11 ani şi 314 318
0 strălucitor zile
SATURN (4+3x32):1 10 u.a 9.55 u.a galben 29 ani şi 167 95
0 zile
URANUS (4+3x64):1 19.6 u.a 19.22 u.a verde 84 ani şi 7 zile 14.6
0
NEPTUN (4+3x128) : 38.8 u.a 30.11 u.a verde 164 ani şi 184 17.26
10 zile
PLUTO (4+3x256) : 77.2 u.a între 29.6 şi - 247 ani si 249 0.9
10 49.3 zile

1 u.a. = distanţa medie Pamânt-Soare = 149875000 Km

Această lege, exactă pentru planetele de la Mercur la Uranus prezintă o aproximaţie foarte
mare în cazul lui Neptun şi nu se aplică deloc în cazul lui Pluto, care are o orbită foarte eliptică,
axa mare a acesteia fiind echivalentă cu 29.6 + 49.3 = 78.9 u.a.. adică aproximativ distanţa
calculată de Bode ! De asemenea, la distanţa de 2.8 u.a. lipseşte o planetă, conform legii (între
Marte şi Jupiter), în locul acesteia fiind descoperiţi sute de mii de asteroizi (centrul de greutate al
ansamblului fiind situat la 2.8 u.a.!). care par a fi resturile unei planete care a explodat - se poate
menţiona aici, ca o posibilă continuare a acestui fapt că, în antichitate, se vorbea despre planeta
JUNONA!
 Aspectul cel mai remarcabil este însă extraordinara similaritate a intervalelor de
dispunere a planetelor sistemului nostru solar cu şirul frecvenţelor octavelor, succesive ale
notei muzicale sol, după cum se poate constata cu uşurinţă din tabelul următor:

OCTAVELE FRECVENŢA LEGEA PLANETE DISTANŢA

NOTEI SOL (cicli pe TITUS-BODE MEDIE FAŢĂ
secundă) DE SOARE x
10 u.a
- - 0+4= 4 MERCUR 3,9
SOL-a 3 3+4= 7 VENUS 7,2
SOL -a 6 6+4= 10 PĂMÂNT 10
SOL -a 12 12+4= 16 MARTE 15,2
SOL -a 24 24+4= 28 ASTEROIZI 28,05

SOL -a 48 48+4= 52 JUPITER 52,0

SOL -a 96 96+4= 100 SATURN 95,5
SOL -a 192 192+4=196 URANUS 192,2

Este foarte semnificativ, în acest sens, că în urmă cu mii de ani înţeleptul

PITAGORA afirma (la unison cu învăţăturile secrete ale Orientului) că există o tainică
misterioasă simetric geometrică în acordurile armonioase ale fiecărui instrument muzical: există o
muzică sublimă şi enigmatică în dispunerea sferelor subtile ale Invizibilelor influenţe astrale”. Pe
de altă parte, deşi mişcările orbitale ale planetelor sunt mult prea lente pentru a fi auzite de
urechea umană, vitezele lor relative prezintă nişte caracteristici foarte interesante. Astfel, dacă
echivalăm viteza medie de deplasare a lui JUPITER cu frecvenţa DO fundamental (DO0), note
predominante celorlalte planete vor fi următoarele:

PLANETE VITEZA ORBITALĂ NOTA

MEDIE (km/ s) MUZICALĂ
MERCUR 47.8 SI 1
VENUS 35.0 MI 1
PĂMÂNT 29.8 RE 1
MARTE 24.2 SI
JUPITER 13.1 DO
SATURN 9.7 SOL 1
URANUS 6.8 DO 1
NEPTUN 5.4 SOL 2
PLUTO 4.7 Aprox. SOL 2

În al doilea rând interacţiunea reciprocă a atomilor din cadrul sferei planetare gazoase va
determina în final transformarea întregii sfere gazoase, cu excepţia porţiunii superioare şi va face
să se producă trecerea el în stare AKASHA-ică. Această stare AKASHA-ică va da naştere stării
di- combustie (specifică lui TEJAS TATTVA) a materiei terestre. Aceasta, la rândul ei, se va
transforma ulterior în cea mai mare parte în starea lichidă, specifică lui APAS TATTVA, iar în
final va fi de asemenea generată starea solidă manifestată de PRITHIVI TATTVA în materia
planetară
Aceleaşi procese se stabilesc chiar şi în fenomenul modificării substanţelor care ne sunt
familiare. De exemplu, în cazul gheţii, atunci când ea (gheaţa) se află în starea solidă, va
corespunde fără îndoială condiţiei lui PRITHIVI TATTVA deoarece o caracteristică esenţială a
lui PRITHIVI este coeziunea. Dacă, la un moment dat vom încălzi suficient de mult această
gheaţă, atunci când temperatura ei specifică ajunge la 0º C, începe imediat transformarea de stare:
furnizând atunci gheţii în curs de topire 78 de calorii, temperatura ei va rămâne aceeaşi iar 78 de
calorii vor fi imediat absorbite şi vor deveni latente în apa lichidă. Pe de altă parte, dacă aplicam
536 de calorii unui kilogram de apă deja fierbinte, aceasta cantitate de căldură va deveni latentă
atunci când apa trece în stare de vapori.
În cazul procesului invers, dacă apei în stare de vapori îi aplicăm o anumită cantitate de
frig, atunci când frigul devine suficient de accentuat pentru a putea contrabalansa (compensa) în
întregime căldura care menţinea starea gazoasă, vaporii de apă vor trece într-o stare AKASHA-
ică şi, de aici vor translata într-o stare guvernată de TEJAS TATTVA. Pentru aceasta nu este
deloc necesar ca toată cantitatea de vapori (stare de tip VAYU) să treacă dintr-o dată în starea
vecină (stare de tip TEJAS): în cazul de faţă modificarea poate să fie continuă. Frigul, pătrunzând
gradat în vaporii de apă, modificarea de tip TEJAS apare astfel din sânul lui AKASHA TATTVA
şi prin intervenţia directă a lui AKASHA TATTVA, condiţie prin care vaporii de apă trecuseră
deja în timpul fazei de latenţă, acest aspect se va putea de altfel constata şi pe termometru.
Atunci când întregul ansamblu a trecut în starea de combustie (TEJAS), este generată a
doua stare AKASHA-ică, starea lichidă se va naşte din acest al doilea tip de condiţie AKASHA-
ică, la aceeaşi temperatură (100°C ) iar întreaga căldură trece atunci din nou în stare AKASHA-
ică (latentă), nemaifiind, prin urmare, deloc indicată de termometru.
Atunci când frigul este aplicat apei lichide, căldura începe din nou să dispară şi. atunci
când au fost absorbite 78 de calorii (această căldură fiind generată din şi prin intermediul acestui
AKASHA în care ea trecuse în stare latentă), întregul lichid trece din nou într-o stare
intermediară. AKASHA-ică; mercurul termometrului începe imediat să coboare şi din acest tip de
AKASHA survine, după un anumit interval de timp, starea solidă a apei, gheaţa, manifestare a lui
PRITHIVI TATTVA.
Datorită acestei experienţe extrem de simple dar totuşi foarte semnificative, putem
constata că întotdeauna, căldura extrasă dintr-un sistem prin intermediul frigului trece în scurt
timp într-o stare AKASHA-ică ce devine substratul unei faze inferioare ca frecvenţă de vibraţie,
iar căldura absorbită de un sistem trece într-o altă stare AKASHA-ică. ce va fi ulterior substratul
unei faze superioare (ca frecvenţă de vibraţie).
(Notă: această experienţă simplă ne poate de asemenea revela, în cazul unei analize care
ne face să atingem un nivel de înţelegere mai profund, importante aspecte practice legate de
complexele procese de transmutaţie biologică şi de sublimare, cum ar fi de exemplu transmutaţia
potenţialului creator, sexual şi sublimarea ulterioară a energiei rezultate; toate acestea pot fi
înţelept corelate cu anumite procedee secrete YOGA deja invitate în cadrul cursului nostru
(PRANAYAMA, curenţii subtili coloraţi, YONI MUDRA, OLI MUDRA-ele, SHIKSHASANA
etc )
=VA URMA =
 AN V C 39

-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-e
FUNDAMENTALE

EVOLUŢIA UNIVERSULUI, CONSECINŢA A JOCULUI

MISTERIOS AL CELOR 5 TATTVA-e FUNDAMENTALE (continuare
la cursul nr. 38 An V)
În acest mod, sfera gazoasă terestră s-a transformat în starea sa actuală,
se arată în tratatele secrete YOGA. Experienţa foarte simplă cu apa, care am
prezentat-o, evidenţiază într-un mod direct şi clar adevăruri foarte profunde
referitoare la relaţiile şi interconexiunile dintre TATTVA-e.
În primul rând, ea explică într-o manieră concretă afirmaţia iniţiatică din SHIVA
SVARODAYA care precizează că fiecare stare TATTVA-ică prezintă simultan şi calităţile
stărilor precedente. Putem înţelege astfel modul în care în starea gazoasă a apei, de îndată ce ea
este afectată de frig. căldura latentă de vaporizare este gradat compensată (echilibrată) şi va fi
trecută în stare AKASHA-ică. Acest proces se desfăşoară astfel pentru că vibraţiile egale şi de
sens contrar ((+) şi (-)), având aceeaşi forţă, se echilibrează, rezultând din aceasta AKASHA
TATTVA (0);din acest AKASHA TATTVA provine (rezultă astfel) starea TEJAS-ică: în această
stare de agregare, căldura latentă de vaporizare devine manifestă. Această stare (TEJAS-ică) nu
este însă permanentă. Forma TEJAS-ică a apei, ca şi aceea a oricărei alte substanţe terestre de
altfel, nu se poate menţine prea mult timp deoarece cea mai mare parte a materiei terestre se află
în stările inferioare (deci mai negative) de manifestare ale lui APAS TATTVA şi PRITHIVI
TATTVA.
De fiecare dată când, dintr-un motiv oarecare, o substanţă de pe planeta noastră trece în
stare TEJAS, mediul înconjurător începe imediat să reacţioneze asupra ei cu o forţă care o va
obliga să treacă în starea AKASHA-ică următoare. Materia care există în stare normală în
condiţie APAS sau PRITHIVI găseşte întrucâtva contrar legilor sale de existenţa faptul de a
rămâne în stare TEJAS (de combustie), numai dacă nu este supusă unei influenţe exterioare.
Astfel, un atom de apă în stare de vapori, înainte să treacă în stare lichidă, a parcurs deja 3 stări:
AKASHA-ică, gazoasă (VAYU) şi TEJAS; el trebuie, deci, fără nici o îndoială, să prezinte şi
calităţile acestor 3 TATTVA-e. El nu mai are nevoie acum (în stare lichidă noi ştim că el prezintă
şi calitatea specifică lui APAS TATTVA) decât de coeziune, care este calitatea specifică lui
PRITHIVI TATTVA.
Atunci când atomul de apă lichidă trece în starea solidă (gheaţă), toate stările precedente
trebuie din nou să se manifeste; frigul va compensa căldura latentă a stării lichide, iar din aceasta
va rezulta starea AKASHA-ică. Starea gazoasă va surveni cu siguranţă ulterior, din starea
AKASHA-ică; această stare gazoasă (manifestată de VAYU TATTVA) este de altfel pusă foarte
uşor în evidenţă de mişcările turbionare provocate în apa ce se află în stare lichidă prin simpla
aplicare a frigului. Totuşi, aceste mişcări sunt de scurtă durată, dar atunci când ele încetează
(trecând din nou prin starea AKASHA-ică) apare starea de TEJAS. Nici aceasta nu durează însă
prea mult, deoarece ea trece imediat într-o stare AKASHA-ică, iar în urma acesteia va fi produsă
gheaţa. Această experienţă simplă, la îndemâna oricui, demonstrează suficient de clar că toate
cele 4 stări de agregare ale materiei terestre există laolaltă pe planeta noastră.
- starea gazoasă (produsă de VAYU TATTVA) se întâlneşte îndeosebi în ceea ce noi
numim atmosferă;
- starea combustionată (manifestată de TEJAS TATTVA) este reprezentată cel mai uşor
de temperatura normală a vieţii terestre);
- starea lichidă (manifestată de APAS TATTVA) este reprezentată de oceanul planetar,
râurile, etc.;
- starea solidă (produsă de acţiunea lui PRITHIVI TATTVA) este reprezentată de
pământul însuşi precum şi de orice corp fizic, solid.
Cu toate acestea, nici una dintre aceste stări nu există complet izolată de celelalte: fiecare
acţionează şi alterează constant domeniile de existenţă ale celorlalte; este foarte greu să găsim o
porţiune a spaţiului care să fie umplută cu materie aliată numai într-o singură stare de agregare.
De asemenea, se mai poate arăta că două TATTVA-e adiacente (în ordinea emanaţiei) sunt
amestecate într-un grad mult mai mare decât TATTVA-ele separate printr-o stare intermediară.
Astfel, PRIIHIVI TATTVA va fuziona mai uşor cu APAS TATTVA decât cu TEJAS
TATTVA sau cu VAYU TATTVA, APAS mai mult cu TEJAS decât cu VAYU iar VAYU cel
mai mult cu TEJAS. De asemenea, un alt aspect important, conform cu Ştiinţei secretă a
TATTVA-elor (TATTVA JNANA), este acela că flacăra, împreună cu celelalte substanţe
luminoase sau incandescente de pe Pământ nu se află, aşa cum ne-am aştepta, în starea materiei
solare, sau sunt tangente cu acea stare.
PLANUL DE EXISTENŢĂ ETERIC (PRANA-ICE AL MANIFESTĂRII
TATTVA-ELOR. CONSIDERAŢII DE NATURĂ EZOTERICĂ
PRANA este numele dat în SVARA YOGA acelei stări a materiei TATTVA-ice
înconjurând Soarele şi în care se mişcă Pământul împreună cu celelalte planete ale sistemului
nostru solar.
[Notă: cuvântul "PRANA" folosit în contextul acestei lecţii nu are întru totul acelaşi sens
ca în cazul utilizării lui în lecţiile legate de PRANAYAMA. El este utilizat mai ales într-un sens
restrâns, pentru a desemna manifestările eterice, bioenergetice (numite de altfel în mod curent în
YOGA şi „manifestări PRANA-ice") ale materiei TATTVA-ice .
Materia PRANA-ică este în legătură cu trei tipuri de "zile" şi "nopţi” ale timpului
universal (printr-o zi şi o noapte, în general în YOGA se înţelege un anumit ritm misterios al
vieţii, văzut ca un sui-generis "cerc", în care faza evolutivă - ce se desfăşoară de la valoarea
minimă-la valoarea maximă a intensităţii fenomenului respectiv - este considerată de regulă
pozitivă (+) sau "ziua" ciclului respectiv, iar perioada descrescătoare - ce se desfăşoară de la
valoarea maximă la valoarea minimă a intensităţii fenomenului respectiv - este considerată
negativă (-) sau, cu alte cuvinte, este "noaptea" acelui fenomen):
1) zilele şi nopţile noastre obişnuite;
2) perioadele (chenzinele) luminoase şi perioadele: (chenzinele) întunecoase ale Lunii,
care sunt numite zile şi, respectiv, nopţi ale vieţii "strămoşilor" (fiinţele sau cu alte cuvinte
ENTITĂŢILE evoluate spiritual, care rămân după aşa-zisul "DECES" al oamenilor şi care se află
în prezent în anumite zone sau sfere de existenţă ale astralului în care ele îşi continuă evoluţia
după părăsirea planului fizic prin DEZÎNCARNARE) (PITRYA) - tradiţia ezoterică YOGA
afirmă că energia subtilă lunară, manifestată de sfera subtilă de forţa a Lunii este în strânsă
legătură cu evoluţia sufletelor după părăsirea planului fizic (Mai mult decât atât se precizează în
unele texte esoterice că fiinţele proaspăt decedate petrec aici un anumit interval de timp, care
poate fi mai lung sau mai scurt, în funcţie de afinităţile mai mari sau mai mici ale acelei fiinţe
(ENTITĂŢI) cu energia subtilă, astrală a Lunii. Entităţile proaspăt DEZÎNCARNATE rămân deci
o anumită perioadă de timp în sfera subtilă de forţă a Lunii, la scurt timp după părăsirea planului
fizic);
3) jumătăţile ascendente şi descendente ale anului zodiacal (perioada de la echinocţiul de
primăvara până la echinocţiul de toamnă este numită "ziua iar perioada cuprinsă între echinocţiul
de toamnă şi noul echinocţiu de primăvară este numită "noaptea" anului zodiacal), care sunt
numite zilele şi nopţile "zeilor" (DEVA).
[Notă importantă: Această corespondenţă subtilă cosmică dintre PRANA şi acest ciclu
anual este fundamentul spiritual iniţiatic al predicţiilor astrologice, în care, pe tema (astrograma)
natală, se studiază ulterior direcţiile progresate ale planetelor principale, după regula: o zi terestră
este echivalentă, datorită legii octavei, cu o zi a DEVA-şilor (un an terestru)].
Aceste 3 tipuri de "nopţi", acţionând asupra materiei terestre, îi conferă receptivitatea
fazei reci, negative, întunecate, YIN ( ) a vitalităţii subtile (PRANA-ice). "Zilele" respective, care
urmează după aceste "nopţi”, îşi imprimă informaţia intrinsecă asupra acestei materii. Supus
acestor 3 tipuri principale de dinamizări ritmice însufleţitoare, Pământul devine el însuşi o fiinţă
vie, având un pol Nord către care o forţă centrală atrage, de exemplu, acul magnetic şi un pol Sud
în care este centrată o forţă complementară (ca o umbră") aceleia din centrul polar Nord. El
(Pământul) are de asemenea energia solară centrată în jumătatea sa estică şi energia lunara,
"umbră" polară a celei precedente, în jumătatea sa vestică (aici, Estul şi Vestul suni precizate de
direcţia din care răsare Soarele).
În realitate însă, aceste centre planetare apar cu mult înainte ca Pământul să se fi
manifestat în planul fizic; la fel stau lucrurile şi cu celelalte planete. În prezent deci, noi putem
constata că viaţa organică de pe Pământ (PRANA terestră) are 4 centre fundamentale.
După ce a fost răcită de curentul negativ (-), faza pozitivă (+) se imprimă asupra acestei
vieţi organice terestre şi astfel, se arată în tradiţia secreta SVARA YOGA, apar diferitele forme
de viaţă pe planeta noastră.
După cum am arătat anterior, materia PRANA-ică (eterică) este imediat superioară, ca
frecvenţă de vibraţie, materiei terestre. Sfera terestră (BHUR LOKA) este separată de materia
eterică provenind de la Soare printr-un AKASHA; acest AKASHA este creatorul direct al lui
VAYU TATTVA terestru, a cărui culoare fundamentală este, aşa cum am precizat în partea
introductivă a acestei lecţii, albastră; din această cauză, cerul ne apare ca fiind albastru atunci
când este privit ziua de pe Pământ.
Cu toate acestea, deşi în această zonă intermediară (AKASHA) dintre sferele de
manifestare (LOKA), materia PRANA-ică se transformă în AKASHA, care dă naştere lui VAYU
TATTVA terestru, razele de soare care cad pe Pământ venind din exterior, nu se opresc din
drumul lor către interiorul sferei noastre planetare (BHUR-LOKA). Ele sunt parţial refractate, dar
se deplasează totuşi în sfera terestră (BHUR-LOKA). Datorită acestor radiaţii solare, oceanul de
materie PRANA-ică (eterică) ce înconjoară planeta noastră (PĂMÂNTUL) nu este, în ansamblul
său, nimic altceva decât o modificare (modulare) a materiei eterice solare.
Datorită faptului că Pământul se învârteşte atât în jurul axei proprii cât şi în jurul Soarelui,
se dezvoltă aşa cum am arătat la început, centri dubli în materia eterică (vitală) terestră. În timpul
rotaţiei diurne a Pământului, atâta timp cât acesta este supus influenţei Soarelui, se proiectează un
curent subtil, eteric pozitiv (+) de la Est la Vest; în timpul nopţii, în aceeaşi zonă a planetei
(PĂMÂNT) se va proiecta un curent subtil, eteric negativ (-)(vezi Fig. 1)
În cadrul cursei anuale a Pământului, curentul pozitiv se deplasează de la Nord (magnetic)
la Sud (magnetic) în timpul celor 6 luni de primăvară şi vară, iar curentul negativ (opus ca sens)
predomină în timpul celor 6 luni de toamnă şi iarnă(vezi Fig. 2)

(+)
V <———————— E
(Ziua)

(-)
V ————————> E
(Noaptea)

Fig 1. Curenţii PRANA-ici ai Pământului datoraţi rotaţiei acestui în jurul axei proprii

(+) N (magnetic)

│ 6 luni (primăvara şi vara) (-)

│
│
│
٧
S (magnetic)

N (magnetic)
│ 6 luni (toamna şi iarna)
│
│
│
٧
S (magnetic)

Fig. 2 Curenţii PRANA-ici ai Pământului datoraţi rotaţiei acestuia în jurul Soarelui

N (+)
▲

V(-)◄ ┼ ►E (+)
▼
S (-)

Fig. 3

Prin urmare, Nordul (magnetic) şi Estul planetei sunt polarizate (+), fiind într-o strânsă
legătură cu curenţii PRANA-ici pozitivi, iar punctele cardinale opuse (Sud şi Vest) sunt
polarizate fiind în strânsă legătură cu curenţii PRANA-ici negativi.(vezi Fig. 3)
 Curenţii subtili PRANA-ici pozitivi sunt, prin urmare, controlaţi de Soare, iar curenţii
subtili PRANA-ici negativi sunt controlaţi de către Lună. De asemenea, se ştie că PRANA solară
se deplasează, în timpul nopţii, de la Pământ la Lună.
PRANA terestră este astfel în realitate o fiinţă eterică, înzestrată cu centri dubli de
activitate. Primul centru este cel nordic (de fapt polul NORD - magnetic) iar cel de-al doilea este
centrul sudic (de fapt polul SUD - magnetic); ceilalţi doi centri sunt centrul estic (de fapt ESTUL
sau "RĂSĂRITUL" şi centrul vestic (de fapt VESTUL sau "APUSUL"), care sunt dispuşi
perpendicular pe direcţia Nord-Sud, la jumătatea distanţei dintre primii doi centri (nordic şi
sudic). În timpul celor 6 luni de primăvară şi vară, curentul PRANA-ic terestru este pozitiv (+) şi
circulă de la Nord la Sud iar în timpul lunilor de toamnă şi iarnă, curentul terestru vital devine
negativ (-) şi circulă în direcţie inversă (Sud-Nord).
În fiecare lună, în fiecare zi, în fiecare clipă (NIMESHA), acest curent PRANA-ic terestru
realizează o cursă minoră şi, în timp ce el îşi continuă drumul, rotaţia diurnă a Pământului îi dă o
direcţie estică sau vestică. Curentul PRANA-ic care vine din centrul nordic (în timpul lunilor de
primăvară şi vară) se deplasează în timpul zilei terestre, de la Est la Vest, iar în timpul nopţii de la
Vest la Est. Direcţiile curentului PRANA-ic care vine din centrul sudic (în lunile de toamnă şi
iarnă) sunt exact opuse, respectiv, celor precedente; practic, nu există deci decât două direcţii, Est
şi Vest. Diferenţa subtilă dintre curentul nordic (+) şi curentul sudic (-), deşi există, aproape că
nici nu este sesizată în mod obişnuit în viaţa terestră. Aceşti doi curenţi complementari produc, în
PRANA planetară, două modificări sau modulări distincte, polar opuse, ale eterurilor subtile
(TATTVA) componente. Radiaţiile subtile sau altfel spus liniile de câmp specific de forţă ale
fiecărei modificări TATTVA-ice, centrii lor specifici (nordic şi sudic), interferează unele cu
altele, interacţionând şi conferindu-şi reciproc viaţă, forţă, formă şi diferite alte calităţi.
De-a lungul liniilor de câmp de forţă subtilă provenind din centrul nordic se deplasează
curenţii PRANA-ici pozitivi: de-a lungul celor care ies din centrul sudic merg curenţii PRANA-
ici negativi. Canalele estic şi vestic ale acestor curenţi sunt numite, respectiv, PINGALA şi IDA;
aceste canale sunt numite astfel pentru că ele corespund analogic, datorită legii fundamentale a
rezonanţei care permite corelarea integratoare a octavelor creaţiei. celor două NADI-uri
fundamentale, polar opuse din corpul uman subtil, PINGALA NADI (+) şi IDA NADI (-), ce se
întind de-o parte şi de alta a axului central esenţial al fiinţei, SUSHUMNA (0).
Este foarte interesantă şi semnificativă, la acest nivel, descrierea cosmogenezei în
termenii astrofizicii moderne, pentru a sublinia astfel similaritatea uimitoare a acestei descrieri cu
străvechile informaţii secrete din SVARA YOGA. La ora actuală, este general admisă în
astronomie şi astrofizică ideea evoluţiei materiei cosmice şi a galaxiilor, care decurge în 5 faze
sau etape principiile:
- prima fază: apariţia nebuloaselor cosmice, lipsite încă de o structură sau formă precisă,
fără diferenţe semnificative de potenţial între zonele sale şi fără un centru clar definit (această
etapă corespunde cu faza AKASHA-ică a formării galactice, după SVARA YOGA):
- faza a doua: structurarea unui centru al acestei nebuloase, în jurul căruia praful cosmic
începe să între într-o mişcare de rotaţie, generându-se astfel o nebuloasă spirală, cu unul sau mai
multe braţe (faza predominanţei lui VAYU TATTVA);
- faza a treia: combustionarea gazelor şi prafului care alcătuiesc nebuloasa datorită
fuziunii lor în zona centrală a acesteia (acest fenomen este produs de forţa de atracţie a centrului
nebuloasei), urmată de concentrarea şi combinarea lor, fapt care generează materie şi întăreşte
progresiv "miezul" sau nucleul nebuloasei (faza TEJAS-ică);
- faza a patra: formarea unei galaxii sferoidale sau în formă de disc, odată cu încetinirea
progresivă a mişcării de rotaţie a întregului sistem: aceasta antrenează totodată şi dispariţia
oralelor spirale (faza predominanţei lui APAS TATTVA). Propriul nostru sistem galactic ("Calea
Lactee") mai păstrează încă forma spirală cu două braţe:
- faza a cincea: formarea rolurilor stelare globulare, constând dintr-o aglomerare de stele
bine diferenţiate şi autonome, aglomerare din ce în ce mai densă către centrul rolului respectiv
(faza PRITHIVI-ic la acest nivel).
Este, de asemenea, foarte important de reţinut că aceleaşi funcţii şi faze procesuale care
guvernează formarea sistemelor galactice guvernează şi formarea unei stele din interiorul galaxiei
sau chiar a unei planete care se roteşte în jurul unei stele.
Astfel modelul cel mai acceptat la ora actuală în astrofizică arată că materia gazoasă
amorfă (faza AKASHA-ică la nivel stelar) din cadrul unei galaxii, în acele zone unde masa şi
densitatea ei ating o mărime adecvată, începe să se contracte şi să se condenseze sub acţiunea
atracţiei ei proprii, formând mai întâi o sferă gazoasă rece (faza predominanţei lui VAYU
TATTVA). Ca urmare a contracţiei care continuă, temperatura sferei gazoase va începe să
crească. Energia potenţială a particulelor aflate în câmpul de atracţie al sferei gazoase devine mai
mică pe măsură apropierii de centru. Iar aceasta înseamnă că o parte a energiei potenţiale trece în
energie termică. Exact aceeaşi transformare a energiei se produce de exemplu atunci când o piatră
care stătea pe marginea unei prăpăstii, căzând pe fundul acesteia pierde o parte din energia
potenţială în câmpul de forţă al atracţiei terestre şi capătă o energic termică, încălzindu-se în
urma lovirii de fundul prăpăstiei.
După ce sfera gazoasă se încălzeşte astfel (faza TEJAS-ică), ea începe să cedeze energie
termică prin radiaţie din straturile superficiale, straturi care, în urma acestui fapt, se vor răci şi,
prin intermediul conductibilităţii termice, vor produce răcirea straturilor mai adânci. Totuşi,
deoarece în procesul contracţiei regiunile centrale ale sferei se încălzesc până la temperaturi
foarte înalte, ele nu suferă aproape deloc influenţa răcirii provocată de radiaţia din straturile
superficiale. Atunci când în stea vor începe să se desfăşoare reacţiile termonucleare şi ele vor
începe să furnizeze energie, contracţia stelei va înceta.
Stelele de mase mari evoluează mai repede, transformându-se în gigante roşii, pe când
stelele de mase mai mici evoluează mult mai încet. După ce în stelele gigante va arde tot
hidrogenul, ele vor atinge stadiul de gigantă roşie, contracţia nucleului lor alcătuit numai din
heliu generând apariţia carbonului şi. ulterior, a altor elemente chimice, din ce în ce mai grele. În
final, stelele mari trec prin faza de „supernove”, explodând şi apoi generând stele neutronice
foarte mici şi extrem de dense. Iar stelele mici ajung la sfârşitul evoluţiei lor stelare în faza de
„pitică albă”, care şi-a terminat tot carburantul nuclear, răcindu-se încet dar continuu până când
va deveni o „pitică neagră” fără radiaţie şi fără viaţă.
=VA URMA =
 AN V C 40
-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E
FUNDAMENTALE
(continuare la cursul nr. 39 AN V)
ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA
INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE

Influenţa PRANA-ei terestre asupra materiei fizice care trebuie să

formeze un corp uman (embrionul uman) produce în aceasta doi centri esenţiali
de activitate. O parte a acestei materii se adună în jurul centrului uman "nordic"
iar o alta este grupată în jurul centrului uman "sudic". Centrul "nordic" al fiinţei
umane se dezvoltă în zona creierului (în plan subtil), iar centrul "sudic" în zona
inimii (în plan subtil). Forma generală a acestei manifestări a PRANA-ei
terestre este asemănătoare unei elipse: cele două focare ale acestei elipse sunt: la Nord - creierul
iar la Sud –inima, între ele se întinde coloana mediană sau axul esenţial al fiinţei, de-a lungul şi în
jurul căreia se adună materia constituentă a corpului. Linia mediană a coloanei este locul în care
sunt perfecte echilibrate şi transcense cele două aspecte polare ale fiinţei, „Est” şi „Vest” sau,
respectiv, jumătatea dreaptă (+) şi jumătatea stângă (-) a corpului; ea este canalul central (0) al
măduvei spinării, corespunzându-i în plan subtil canalul energetic esenţial al fiinţei umane.
SUSHUMNA NADI.
De-o parte şi de alta a lui SUSHUMNA NADI se întind IDA NADI sau canalul lunar (-)
în partea stângă şi PINGALA NADI sau canalul solar (+) în partea dreaptă. Radiaţiile PRANA-
ice care se extind ca nişte ramificaţii ale acestor 3 NADI-uri esenţiale (PINGAI-A (+), IDA (-) şi
SUSHUMNA (0)) constituie laolaltă structura sau matricea informaţional-energetică (PRANA-
ică) a corpului fizic.
PRANA negativă (-) se concentrează în jurul centrului sudic (inima), care va dobândi o
structură similară cu dispunerea bioenergetică polară descrisă anterior. Astfel, polaritatea stângă
(-IDA (-)) - dreapta (PINGAIA (+)) se va reflecta în jumătatea stângă şi respectiv dreaptă ale
inimii. La rândul lor, fiecare dintre aceste diviziuni ale inimii are două compartimente principale,
fiecare dintre acestea subîmpărţindu-se în ramificaţii minore. Cele două deschideri de pe fiecare
parte corespund una unei vene iar alta unei artere, formând astfel cele 4 deschideri principale
(două vene şi două artere) şi cele 4 compartimente (două atrii şi două ventricule) ale inimii: toate
acestea reflectă de fapt dubla polaritate (stânga (+) - dreapta (+) şi sus (+) - Jos (-)) a centrului
„Sud” al fiinţei. Toată partea dreaptă a inimii, împreună cu toate ramificaţiile sale, este în strânsă
legătură cu PINGALA NADI (+). Iar partea sa stângă este în strânsă legătură cu IDA NADI (-).
Curenţii PRANA-ici dinamizatori ai materiei fizice se deplasează înainte şi înapoi;
înăuntru şi în afară; cauza acestor mişcări se află în schimbările şi transformările continue ale
fiinţei PRANA-ice (bioenergiile sau eteric). Datorită derulării anului zodiacal şi subtilelor
interferenţe (ce se manifestă sub forma REZONANŢELOR) cosmice astrale, practic în fiecare
moment are loc o transformare de stare în PRANA terestră care se produce în strânsă corelaţie cu
interacţiunea şi variaţia dinamică a curenţilor (influxurilor subtile astrale) solari şi lunari. Astfel,
fiecare moment constituie, la propriu vorbind, o altă "fiinţă PRANA-ică" (eterică), atât la nivel
microcosmic cât şi la nivel macrocosmic.
 În această viziune tradiţională, momentul corespunzând aruncării în materie a germenelui
de viaţă care va dezvoltă cei doi centri esenţiali („nordic” şi „sudic”) ai fiecărei fiinţe, este cauza
primordială a acelei forme de viaţă organizată. Dacă momentele următoare sunt în efectul lor
TATTVA-ic, în armonie cu acest moment al începutului, organismul respectiv dobândeşte forţă
şi se dezvoltă; în caz contrar, impulsul iniţial devine şi rămâne steril.
Efectul general al acestor momente succesive este de a conserva viaţa generală a
sistemului: pe de altă parte, impulsul fiecărui moment are tendinţa să dispară atunci când apare
impulsul momentului următor. În cazul acesta se stabileşte o structură de mişcare înainte şi
înapoi. De exemplu, un "moment" PRANA-ic provenind dintr-un centru de acţiune în conexiune
cu centrii motori ai creierului va ajunge până la cele mai îndepărtate şi mai fine extremităţi ale
reţelelor bioenergetice care vor transmite apoi influxul subtil respectiv la nivelul reţelelor
vasculare şi nervoase): momentul următor va genera însă impulsul contrar. Realizarea impulsului
către înainte şi determinarea elanului contrar necesită un anumit timp, care variază în funcţie de
fiecare organism. De exemplu, atunci când în cadrul sistemului respirator al fiinţei umane,
PRANA se deplasează către înainte, plămânii inspiră atunci când ea revine, are loc procesul de
expiraţie.
PRANA pozitivă se adună în jurul centrului "Nord" al fiecărei fiinţe. PRANA se
deplasează prin PINGALA NADI (+) atunci când merge de la centrul „Nord” către „Est” sau de
la centrul „Sud” către „Vest”; ea se deplasează prin IDA NADI (-) atunci când merge de la
centrul "Nord" către "Vest" sau de la centrul „Sud” către „Est”. Aceasta înseamnă că energia
PRANA-ică se deplasează, în primul caz, din zona creierului (centrul Nord al fiinţei) către partea
dreaptă (+) a corpului traversând inima (centrul „Sud” al fiinţe) şi se întoarce apoi în jumătatea
stângă posterioară a creierului: sau respectiv, din zona inimii, („Sud”), de unde merge către partea
stângă (-) a corpului traversând creierul, reîntorcându-se apoi în partea anterioară, dreapta a
inimii. În al doilea caz, lucrurile se desfăşoară exact invers. Pe de altă parte, atunci când PRANA
merge către înainte plămânii inspiră, când PRANA revine, are loc procesul expiraţiei.
SUSHUMNA NADI (0) se manifestă automat în timpul trecerii PRANA-ei din IDA NADI (-) în
PINGALA NADI (+), sau invers; de asemenea, SUSHUMNA NADI se manifestă şi în timpul
trecerii de la o TATTVA la alta, aşa cum se arată în SHIVA SVARODAYA.
Sistemul nervos este în strânsă legătură cu aspectul solar (PINGALA NADI, (+)) iar
sistemul circulator este în intimă conexiune cu aspectul lunar (IDA NADI. (-)). Toate acestea
reflectă faptul că viaţa corpului fizic este în realitate controlată şi susţinută în mod tainic de cele 3
NADI-uri fundamentale IDA, PINGALA şi SUSHUMNA. În planul fiziologic grosier, aceste
canale subtile de energie PRANA-ică se manifestă în special prin intermediul sistemului nervos
parasimpatic, sistemului nervos simpatic şi măduvei spinării, împreună cu toate ramificaţiile lor
din întregul corp, vasele sanguine fiind de fapt nişte SUI GENERIS receptacule ale forţei
nervoase.
Dezvoltarea acestor doi centri PRANA-ici ( Nord şi Sud) constituie astfel primul stadiu al
dezvoltării foetusului. Materia care se structurează sub influenţa directă a centrului "Nord" este
măduva spinării; materia care se condensează în jurul centrului "Sud" este inima. Rotaţia
Pământului în jurul axei sale coordonează polarizarea stângă (lunar, (-) - dreapta (solar, (+)) a
corpului. În plus, influenţa relativă a celor doi centri ("Nord" şi Sud unul asupra altuia dezvoltă o
polarizare reciprocă suplimentară sus (+) - jos (-) în fiecare din ei. Fiecare dintre aceşti centri este
împărţit astfel în 4 zone polar distincte: 1) partea dreaptă pozitivă; 2) partea dreaptă negativă; 3)
partea stângă pozitivă; 4) partea stângă negativă. De exemplu, în cazul inimii aceste 4 diviziuni
"sunt numite atriile şi ventriculele drepte şi stângi iar dubla polarizate de la nivelul inimii poate fi
reprezentată astfel:
 Ca şi inima, creierul îşi are şi el partea
superioară (creierul mare) şi inferioară
(cerebelul), precum şi jumătăţile stângă şi
dreaptă care sunt cele două emisfere ale
sale.
După cum ştim, inima reprezintă o
puternică sursă de zgomot în corpul uman: acest
aspect poate fi verificat foarte uşor apropiind
urechea de pieptul cuiva. Fiecare bătaie a inimii
„zguduie” întregul corp, care răspunde în mod
specific la această continuă pulsaţie. Pulsaţiile
inimii pot fi măsurate cu uşurinţă. În figura 1
este redată în mod analogic acţiunea de pulsaţie
a inimii atunci când aceasta este pusă în evidenţă cu un instrument sensibil, asemănător
seismografului (seismograful este acel aparat care măsoară oscilaţiile scoarţei terestre atunci când
aceasta este zguduită de un cutremur d» pământ). Asemănarea între reprezentarea grafică a unor
unde seismice şi cea care priveşte pulsaţiile cardiace apare ca o evidenţă.
Interpretarea unei astfel de reprezentări grafice este relativ uşor de făcut: astfel punctul cel
mai înalt înregistrat de curbă semnifică ejectarea sângelui ce provine din ventriculul stâng. Ceea
ce se află cuprins între două asemenea vârfuri prezintă o acţiune oarecum neregulată, efect al
vibraţiei întregului corp faţă de trecerea sângelui prin aortă, adică prin cea mai mare arteră din
corpul uman. Acest interval neregulat cuprins între două vârfuri ale reprezentării grafice rezultă
în urma unei interferenţe cu caracter distructiv ce ia naştere în acest important vas sanguin, aşa
cum vom arăta mai departe.
Atunci când ne oprim respiraţia, traseul haotic şi
dezordonat al curbei grafice reprezentată în fig. 2. a) se
transformă într-un semnal precis şi regulat, care se aseamănă
foarte mult cu o sinusoidă (fig.2. b).
Acest lucru este surprinzător: căutând să aprofundăm
raţiunile şi logica unui astfel de comportament redat grafic în
fig. 2.b vom descoperi că ansamblul aortei devine un veritabil
sistem rezonant (vezi fig.3). În această schemă se observă că aorta formează o jumătate de
lungime de undă a sistemului. Prin sistem rezonant se înţelege, în general vorbind, tot ceea ce
poate intra în rezonanţă, întocmai precum un instrument muzical care este acordat.
Artera aortă formează jumătatea lungimii de undă a unui sistem oscilant, cu un "nod" la
fiecare extremitate în timpul rezonanţei.
Iată, în continuare, modalitatea în care se produce acest fenomen de rezonanţă: atunci
când sângele este împins cu putere prin ventriculul stâng, aorta - care este foarte elastică - se
strânge la ieşirea sa până dincolo de valve, în acest fel, ea dă naştere unei unde de presiune care
se va propaga în lungul arterei (fig.4).
Când această undă de presiune ajunge la bifurcaţia situată mai jos, în zona abdominală
(acolo unde aorta se bifurcă, îndreptându-se către cele două picioare), unda de presiune
înregistrează a schimbare de sens şi începe să urce pe canal, spre inimă.
 Dacă în acest interval inima provoacă un nou aflux de sânge în aortă - însoţit
corespunzător de unda de presiune ce coboară spre abdomen - atunci cele două fluxuri vibratorii
contrare (unul descendent, spre abdomen, iar celălalt ascendent, de la bifurcaţia aortei, înspre
inimă) se vor întâlni undeva pe traiectul cuprins între inimă şi bifurcaţia aortei, dând astfel
naştere unor franje de interferenţă. Aceste franje de interferenţă produc acea „zguduire”
binecunoscută a corpului: în acelaşi timp, ele explică raţiunea comportării grafice neregulate a
răspunsului corpului, reprezentată în fig.2.a.
= VA URMA =

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI

(continuare la cursul nr. 37 AN V)
DIFERITE FELURI DE SAMADHI
COMENTARII LA SUTRA-ele 17-18
Yoghinii au descoperit de mii de ani că există diferite feluri (TREPTE) de SAMADHI la
care se ajunge prin localizarea şi identificarea perfectă a conştiinţei cu obiectul de cunoscut.
În cazul diferitelor feluri de SAMADHI conţinutul minţii nu este pe deplin transcens:
dincolo de acestea ei au identificat deasupra tuturor acestor feluri de SAMADHI un SAMADHI
SUPREM ultim, în care conţinutul minţii este ÎN TOTALITATE TRANSCENS deoarece atunci
survine centrarea supremă şi deplină în SINELE ETERN (ATMAN) (care este SPIRITUL sau
SCÂNTEIA lui DUMNEZEU prezent în fiecare fiinţă umană).
COMENTARII LĂMURITOARE: ROLUL PRANA-ei ÎN REALIZAREA STĂRII
DE SAMADHI
Privită din punct de vedere esoteric, noţiunea de PRANAYAMA nu se referă, aşa cum se
crede adesea doar la respiraţie. Suflul subtil, chiar dacă este folosit în YOGA ESOTERICĂ, în
unele situaţii, nu joacă aici rolul cel mai important. Exerciţiile de control şi ritmare a suflului nu
sunt decât o parte dintre modalităţile prin care noi ajungem în YOGA ESOTERIĂ la adevărata
PRANAYAMA. În general noi ştim că PRANAYAMA se traduce prin "controlul şi ritmarea lui
PRANA".
Conform concepţiei marilor filosofi orientali, întregul univers (MACROCOSMOSUL)
este compus din două aşa-zise "substanţe". Una dintre ele este AKASHA: aceasta nu este altceva
decât existenţa omniprezentă ce, îmbrăţişează şi impregnează tot ceea ce este manifestat.
AKASHA este "elementul" tainic din care provin (sunt generate) aerul, substanţele lichide şi cele
solide; AKASHA este de asemenea cel ce ulterior devine Soarele, Pământul, Luna, stelele,
cometele. Tot AKASHA devine apoi corpurile oamenilor şi animalelor, plantele, toate formele pe
care noi le vedem, tot ceea ce poate cădea sub incidenţa simţurilor noastre, într-un cuvânt, tot
ceea ce există (este manifestat). El (AKASHA) nu poate fi perceput de fiinţele umane COMUNE,
deoarece este atât de subtil încât scapă oricărei percepţii obişnuite. Prin urmare, pe AKASHA nu
îl putem vedea decât atunci când el se opacizează şi, combinându-se cu celelalte 4 elemente
(pământul (PRITHIVI TATTVA), apa (APAS TATTVA), focul (TEJAS TATTVA), aerul
(VAYU TATTVA)) ia o formă. La începutul creaţiei (manifestării) nu există decât el (AKASHA
TATTVA); la sfârşitul ciclului creaţia, toate substanţele solide, lichide şi gazoase se resorb şi se
topesc toate din unu în AKASHA, iar creaţia (manifestarea) următoare (noul ciclu - ZIUA CEA
NOUĂ A LUI DRAHMA) va proveni, de asemenea, din acest AKASHA TATTVA.
Care este principala forţă ce provine - din acest AKASHA TATTVA şi clipă de clipă
modelează universul ? Această forţă subtilă fundamentală este PRANA. La fel cum AKASHA
TATTVA este "substanţa" infinită şi omniprezentă a universului (MACROCOSMOSULUI), tot
astfel PRANA este forţa subtilă fundamentală Infinită şi omniprezentă care se manifestă neîncetat
în aceasta în orişicare "zi a lui BRAHMA". Atât la începutul cât şi la sfârşitul unui ciclu cosmic
(MAHAPRALAYA) totul redevine AKASHA, iar toate forţele care sunt în Univers se resorb în
PRANA în ciclul următor („NOUA ZI A LUI DRAHMA”), chiar din această PRANA emană în
ceea ce noi numim energie şi forţă. PRANA este cea care se manifestă în tot ceea ce numim
mişcare şi tot PRANA este aceea care se manifestă în ceea ce numim gravitaţie, magnetism,
electricitate etc. În acţiunile de tot felul ale corpului, în fluxul nervos, în forţa gândirii, tot
PRANA este cea care PERMANENT se manifestă (prezentând FELURITE GRADE DE
INTENSITATE). De la forţa subtilă a gândirii, cea mai elevată, până la forţa fizică cea mai
grosieră, totul este FĂRĂ ÎNDOIALĂ doar manifestarea tainică a lui PRANA. Suma tuturor
forţelor spirituale, mentale, psihice, vitale sau fizice, care există în Univers (MACROCOSMOS),
aduse toate la starea lor originară, se numeşte PRANA.
"Când nu existau nici lucrurile, nici fiinţele, nici nimicul, când doar tenebrele ...
acopereau tenebrele, ce există în realitate atunci? Doar AKASHA singur există în afară de
FIINŢA UNICĂ (DUMNEZEU) dar ATUNCI era fără de mişcare". Mişcarea fizică a lui
PRANA deşi era ATUNCI oprită, cu toate acestea, PRANA există. La sfârşitul unui ciclu
(„ZIUA LUI BRAHMA”) toate energiile care se manifestă în prezent în univers
(MACROCOSMOS) se liniştesc ATUNCI COMPLET şi trec (pentru a rămâne) într-o stare
potenţială (în „NOAPTEA LUI BRAHMA”). La începutul ciclului următor (noua ("ZI A LUI
BRAHMA") ele se trezesc ATUNCI, acţionează asupra lui AKASHA şi după aceea din
AKASHA iau din NOU naştere diferitele forme. Pe măsură ce gradat îl modifică pe AKASHA,
se modifică de asemenea, gradat, şi PRANA care devine astfel toate manifestările atât de diverse
ale energiei.
= VA URMA =
 AN V C 41

INFORMAŢII SECRETE -
-
PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E
FUNDAMENTALE
ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA
INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE
(continuare la cursul nr. 40 An V)

Atunci însă când respiraţia este oprită (de exemplu în cadrul tehnicilor
secrete de ritmare a suflului (PRANAYAMA), se stabileşte o corelare subtilă
între activitatea inimii şi cea a zonei de bifurcaţie, în sensul că între cele două
se stabilizează o undă staţionară, a cărei lungime de undă va fi egală cu dublul
distanţei dintre aceste două puncte (vezi fig.3 din cursul nr. 40 AN V).
În această situaţie, adică atunci când ecoul şi pulsaţia inimii survin
simultan, urcând şi coborând într-o perfectă sincronizare, spunem că sistemul se află în rezonanţă
El obligă, practic, diferitele procese, fenomene şi mişcări corporale să se desfăşoare într-o deplină
armonie, atât în partea de sus, cât şi în cea de jos, de aproximativ şapte ori ne secundă, de unde
rezultă semnalul sinusoidal amplu, coerent şi stabil, prezentat în fig.2 b. din cursul nr. 40 AN V
Amplitudinea sau înălţimea acestor alternanţe, este de aproape trei ori mai mare decât cea
normală. O altă caracteristică a comportamentului la rezonanţă este aceea că, pentru a se menţine
procesul, este nevoie de un minimum de energie.
Metodele avute în vedere pentru a atinge această armonioasă stare de rezonanţă sunt
cunoscute de mai multe mii de ani, concretizându-se în diferite tehnici de meditaţie. Aplicate în
mod practic, aceste tehnici au ca efect principal o încetinire semnificativă a metabolismului
fiinţei, astfel încât doar o cantitate redusă de oxigen se dovedeşte a fi de ajuns pentru a întreţine
în condiţii optime procesul vital al organismului. În plus, pentru cel apt şi suficient de antrenat în
acest sens (datorită practicării perseverente, de lungă durată, a tehnicilor de PRANAYAMA,
respiraţia devine ea însăşi lentă şi ritmică, astfel încât ea nu mai perturbă în nici un fel starea de
rezonanţă a acestui circuit aortic.
Acest ansamblu de funcţii bine armonizate se aseamănă cu un mecanism automat în care
plămânii şi diafragma reglează sistemul inimă-aortă, pentru a-l menţine într-un perfect acord cele
două elemente constituente (inima şi aorta). Într-un astfel de caz, această stare de rezonanţă este
din ce în ce mai bine realizată chiar dacă respiraţia devine profundă. Scheletul şi toate organele
interne vor interacţiona atunci într-o manieră COERENTĂ, plasându-şi vibraţiile în jurul valorii
de 7 cicli pe secundă.
Acest aspect ne conduce la concluzia că frecvenţa de vibraţie naturală a unui organism
sănătos trebuie să corespundă valorii expuse mai înainte. Această condiţie nu necesită decât un
consum minim de energie în ceea ce priveşte sistemul inimă-aortă necesar pentru a menţine
întregul corp la nivelul acestei frecvenţe. Interferenţele destabilizatoare care se produc în mod
obişnuit (în cazul unei respiraţii uzuale) sunt astfel oprite, iar organismul în ansamblul său începe
să se comporte într-o manieră coerentă, armonioasă şi stabilă, aspecte care, în timp, se dezvoltă
din ce în ce mai mult (de altfel, din acest motiv, se arată în YOGA că practica meditaţiei este
cumulativă).
 Acest fenomen de punere în rezonanţă ne apare interior, la nivel psihic, precum o stare
profund benefică, în care predomină un calm profund. Studii ştiinţifice recente demonstrează în
plus faptul că efectele meditaţiei nu aparţin doar unui domeniu subiectiv, ci ele pot avea
importante şi benefice repercusiuni fiziologice asupra celor care o practică. Cele mai evidente
efecte în acest sens privesc o accentuată calmare a nervilor şi o scădere a presiunii arteriale: ca
urmare, fiinţa umană începe să se confrunte treptat, dar sigur, cu ceea ce numim o "elevare
globală a nivelului individual de conştiinţă". În funcţie de cel care meditează, acest aspect se
manifestă mai repede sau mai puţin repede: de pildă, subiecţii sensibili, dotaţi cu un sistem
nervos rafinat şi deosebit de receptiv sesizează aceste efecte înaintea altora. Mai devreme sau mai
târziu însă, o mare parte dintre cei care practică cu succes tehnicile de meditaţie vor remarca
încântaţi că au acces la noi orizonturi şi la o gamă uriaşă de percepţii inefabile, aproape complet
necunoscute oamenilor obişnuiţi (care nu practică MEDITAŢIA).
Acest complex "semnal" generat de întreaga noastră făptură integrată profund în procesul
de meditaţie va avea în mod natural tendinţa să antreneze după sine toate corpurile" invizibile ale
fiinţei umane care vibrează ATUNCI pe o frecvenţă apropiată cu aceea a lui. Altfel spus, dacă de
exemplu el se găseşte în apropierea altor persoane a căror frecvenţă de vibraţie se apropie
suficient de mult de aceea de rezonanţă, acestea vor fi atrase aproape magnetic într-un mod
benefic şi irezistibil către el. Vom putea spune atunci că „centrul” propriu specific al unei fiinţe
aflate în starea de meditaţie emite o vibraţie fundamentală sau, cu alte cuvinte, un "sunet" cu o
frecvenţă de aproximativ 7 Hz. în câmpul electrostatic al planetei. Cu cât cei care meditează şi
ating această frecvenţă sunt mai mulţi, cu atât mai puternic devine şi acest semnal emis ATUNCI.
Pe de altă parte, se ştie că frecvenţa de rezonanţă a cavităţii pământ-ionosferă este de
aproximativ 7,5 cicli pe secundă, deci foarte apropiată de microoscilaţiile corpului produse de
pulsaţiile inimii (cuprinse între 6.8 şi 7.5 Hz). Acest aspect, departe de a fi o simplă
„coincidenţă”, revelează de fapt un sistem acordat rezonant. Cu alte cuvinte, fiinţa umană în stare
de meditaţie (condiţie în care „starea TATTVA-ică” individuală este în armonie cu „starea
TATTVA-ică planetară) intră în rezonanţă cu întreaga planetă (care poate fi privită ca un SUI
GENERIS sistem rezonant unitar). Din aceasta rezultă un masiv transfer energetic subtil,
binefăcător, între cei doi rezonatori ai acestui sistem. Acest misterios transfer benefic,
informaţional-energetic se produce pe o foarte mare lungime de undă, de aproximativ 40000 km,
corespunzând perimetrului Pământului. Altfel spus „semnalul” subtil, psihic şi mental provin de
la fiinţa noastră în meditaţie va înconjura fulgerător întregul Pământ în 1/7 secunde, fiind
simultan integrat în câmpul electrostatic planetar. O asemenea enormă lungime de undă nu
cunoaşte practic nici un obstacol iar amplitudinea sa nu descreşte în mod semnificativ, chiar pe
distanţe foarte mari: bineînţeles că ea poate traversa absolut orice mediu planetar (metalele,
betonul, apa, precum şi câmpurile electromagnetice pulsatorii subtile din care suntem chiar noi
înşine constituit). Această undă purtătoare benefică este vehiculul ideal pentru a transmite un
mesaj telepatic, creator şi armonios, în orice colţ al planetei.
PRANA care controlează şi susţine corpul fizic se manifestă prin intermediul a 10 forţe
(aspecte subtile specifice): PRANA, APANA, SAMANA, VYANA, UDANA, KRIKILA,
NAGA, DEVADATTA, DHANANJAYA şi KURMA, care mai sunt denumite, generic, VAYU-
uri.
Cuvântul sanscrit VAYU derivă de la rădăcina VA", care înseamnă "a se mişca”,
semnificând deci în mod precis o putere dinamizantă sau motoare. Dintre acestea, primele 5 sunt
cele mai importante, la nivelul lui ANAHATA CHAKRA, în plan subtil, se află sediul PRANA-
ei, prima şi cea mai importantă dintre cele 10 manifestări. APANA este localizată în partea
inferioară a pântecului (regiunea intestinală); SAMANA în zona abdominală, UDANA în zona
gâtului iar VYANA este difuzată în întregul corp.
Cu privire la gigantica reţea de canale subtile energetice prin care se desfăşoară
manifestările PRANA-ice în corp, străvechiul tratat YOGA tradiţional PRASHNA UPANISHAD
menţionează: „Există 101 de NADI-uri principie. Fiecare dintre ele se ramifică în 100 alte NADI-
uri subordonate iar fiecare dintre aceste canale subtile secundare se mai ramifică în alte 72000 de
NADI-uri subordonate”. Astfel, există 10100 NADI-uri secundare şi 727200000 de NADI-uri
terţiare, care sunt extrem de fine. De asemenea, în KATHA UPANISHAD se arată că "101
NADI-uri pleacă de la nivelul inimii (ANAHATA CHAKRA). Dintre acestea, numai unul singur
merge în zona creştetului (SAHASRARA). Dacă, în momentul morţii, sufletul iese din corp prin
acest NADI (SUSHUMNA). este atinsă nemurirea spirituală. Celelalte 100 NADI-uri (prin care
sufletul ar putea părăsi corpul) conduce sufletul uman către diverse alte reîncarnări".
=VA URMA =

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI

(continuare la cursul nr. 40 An V)
Ceea ce se înţelege în realitate în YOGA ESOTERICĂ prin PRANAYAMA este de
fapt cunoaşterea profundă şi controlul deplin al acestei PRANA.
Această conştientizare şi control al PRANA-ei ne deschide poarta către o putere aproape
nelimitată. Să presupunem, de exemplu, că un om care practică perseverent şi în mod corect
YOGA înţelege (conştientizează) perfect PRANA şi, în plus, poate să o direcţioneze unde
doreşte, la voinţă. Ce putere de pe pământ şi din ceruri (lumile invizibile) nu va putea el atinge
atunci?
Dacă într-adevăr va dispune de extraordinar de multă PRANA el va fi capabil să modifice
sau să suspende felurite calamităţi naturale care urmează să se producă (cutremure, secetă etc.) şi
totodată îi va fi cu putinţă să dirijeze într-o anumită măsură totul în Univers, de la atomi şi cuarci
până la influenţarea în bine a celor mai mari galaxii, deoarece ATUNCI el va fi în mare parte
stăpânul lui PRANA.
 Acesta este în YOGA ESOTERICĂ ţelul esenţial şi obiectivul lui PRANAYAMA.
Atunci când yoghinul va deveni cu adevărat perfect, nimic din Natură nu se va putea
sustrage voinţei sale atunci când aceasta ACŢIONEAZĂ LA UNISON DEPLIN CU VOINŢA
LUI DUMNEZEU. Dacă el (yoghinul) comandă atunci zeilor sau sufletelor celor ce au părăsit
planul fizic, invocându-i să vină la el să-1 inspire şi să-l ajute, ei se vor supune IMEDIAT
chemării sale. Toate forţele naturii i se vor supune atunci atât timp cât el acţionează la unison
cu VOINŢA LUI DUMNEZEU. Omul ignorant şi limitat care vede toate aceste puteri ale
yoghinului, le numeşte miracole.
Una dintre particularităţile sistemului YOGA este aceea că el a căutat întotdeauna ultima
generalizare posibilă, lăsând detaliile pe un plan secundar. VEDELE pun următoarea întrebare:
"Care este aspectul ULTIM - SUPREM prin cunoaşterea căruia noi putem cunoaşte cu adevărat
totul?" Tocmai de aceea toate cărţile cu adevărat VALOROASE ce au fost vreodată scrise şi de
asemenea toate filosofiile autentice nu au avut alt scop decât să-l caute pe Acela (DUMNEZEU -
prezent în om - prin SINELE NEMURITOR (ATMAN)) a cărui cunoaştere DIRECTĂ conferă
cunoaşterea universală şi ÎNŢELEPCIUNEA. Cel care vrea să cunoască în exteriorul său
universul analizând fiecare lucru, forţă sau aspect în parte, va trebui să studieze fiecare din firele
de nisip care se găsesc aici, situaţie care necesită un timp infinit; ori, având în vedere că timpul
său de viaţă este limitat este evident că el nu va reuşi. Atunci cum s-ar putea totuşi realiza această
cunoaştere? Cum i-ar putea fi posibil omului să cuprindă totul studiind toate detaliile?
Yoghinii afirmă, pe baza cunoaşterii lor ultime, că orice manifestare particulară
ascunde în realitate o generalizare, în spatele oricărei idei particulare există totdeauna un
principiu generalizat, abstract. Realizându-l (înţelegându-l) pe acesta (PRINCIPIUL) noi
înţelegem apoi totul. La fel cum VEDA-ele (scrierile înţelepciunii orientale) au generalizat acest
univers (MACROCOSMOS) într-o Existenţă Absolută Unică, a cărei cunoaştere ne permite de
fapt înţelegerea întregului univers (MACROCOSMOS) şi face posibilă CUNOAŞTEREA
ADEVĂRULUI, tot astfel toate forţele manifestate au fost de fapt generalizate în această
PRANA, iar cel care înţelege cu adevărat şi conştientizează PE DEPLIN această PRANA
dobândeşte simultan cunoaşterea şi controlul asupra tuturor forţelor spirituale, mentale, psihice,
vitale şi fizice din univers (MACROCOSMOS). Cel care cu adevărat şi PE DEPLIN controlează
PRANA şi o amplifică (măreşte) PRIN REZONANŢĂ în universul său (MICROCOSMOS)
extraordinar de mult devine implicit stăpânul propriei sale minţi şi dacă este animat de INTENŢII
BUNE poate, de asemenea, impulsiona şi influenţa profund, ÎN BINE minţile altor fiinţe umane.
Cel care controlează cu adevărat PRANA devine prin aceasta stăpânul perfect al propriului său
corp şi poate de asemenea influenţa BENEFIC corpurile tuturor oamenilor care există în
apropierea sa, deoarece PRANA este manifestarea generalizată a forţei care acţionează prin
REZONANŢĂ atât în întregul univers (MACROCOSMOS) cât şi în MICROCOSMOSUL
fiecărei fiinţe umane.
În YOGA ESOTERICĂ, modul prin care poate fi controlată PRANA este subiectul unic
al lui PRANAYAMA Toate exerciţiile şi practicile sale nu au un alt scop. Pentru a ajunge la
această stăpânire perfectă a PRANA-ei, fiecare trebuie să pornească EXACT de acolo de unde
este şi trebuie să înveţe mai întâi să controleze ceea ce este cel mai aproape de el. Corpul nostru
fizic este foarte aproape de noi şi el se află mai aproape decât orice alt element din universul
exterior (MACROCOSMOS); la fel, mintea noastră este cu mult mai aproape de noi decât oricare
altă minte. PRANA care clipă de clipă animă corpul şi mintea noastră sunt părţi din întreaga
PRANA din Univers (MACROCOSMOS) şi aceste forme de PRANA sunt de asemenea cel mai
aproape de noi. Acest mic ori mare val de PRANA, care reprezintă de fapt propriile noastre
energii mentale şi fizice acumulate în universul nostru lăuntric (MICROCOSMOS) prin
REZONANŢĂ, este cel mai apropiat dintre toate valurile oceanului Infinit de PRANA în care
existăm clipă de clipă (ADESEORI FĂRĂ SĂ NE DĂM SEAMA). Prin urmare. NUMAI dacă
cu adevărat reuşim să ajungem să controlăm acest mic ori mare valide PRANA (ăl nostru) putem
spera să devenim stăpânii valurilor infinite de PRANA din MACROCOSMOS. Yoghinul care a
realizat cu adevărat aceasta a dobândit perfecţiunea; atunci, cu excepţia lui DUMNEZEU, el nu
mai este supus nici unei puteri din Univers (MACROCOSMOS). El devine atunci, într-o anumită
măsură, atotputernic şi este în mare parte omniscient
Există în toate ţările grupări spirituale care, conştient sau nu, îşi propun să dobândească
controlul asupra lui PRANA. La noi întâlnim persoane ce realizează vindecări paranormale prin
intermediul rugăciunii, prin focalizarea forţei minţii sau prin transfer vital ce se realizează cu pase
magnetice. În cazul HIPNOZEI fenomenele ce apar sunt intermediate de entităţi satanice sau
demoniace iar PRANA angrenată atunci este malefică; în plus. ESTE ANULAT LIBERUL
ARBITRU al fiecărei fiinţe umane care este HIPNOTIZATĂ şi aceasta reprezintă o
VIOLENTARE A LIBERTĂŢII INDIVIDUALE A ACELEI FIINŢE (ACESTA ESTE UN
PĂCAT) dacă vom studia atent aceste grupuri diferite de oameni vom constata că la toate există
aspiraţia de a controla PRANA, fie ca acei oameni sunt conştienţi de acest lucru sau nu.
Dacă vom distila şi vom sintetiza toate teoriile lor, vom regăsi în final la fiecare aceeaşi
esenţă. De fapt, TOTDEAUNA este vorba despre aceeaşi unică forţă la care apelează şi intră în
REZONANŢĂ cu toţii. Ei realizează după aceea cu ea (PRANA) felurite fenomene chiar dacă nu
cunosc deloc ce este, în realitate forţa cu care ei generează aceste EFECTE. Ei nu-şi dau seama că
au descoperit în mod accidental o forţă şi se servesc de ea inconştient, fără a-i cunoaşte natura.
Cu toate acestea, în realitate ea este aceeaşi forţă subtilă care este asimilată prin REZONANŢĂ,
dar în mod conştient de yoghin şi care nu este altceva decât PRANA.
PRANA este forţa vitală ascunsă care este prezentă în orice fiinţă. Energia spirituală este
forma supremă, divină a lui PRANA care este cunoscută în creştinism sub numele de DUHUL.
SFANT. Gândirea, la rândul său, este manifestarea foarte subtilă şi elevată (DAR NU
SUPREMĂ precum energia spirituală) lui PRANA. Dar, aşa cum vedem, spiritualul şi gândirea
nu sunt totul. În afară de acestea mai există de asemenea, ceea ce noi numim instinct sau gândire
inconştientă care reprezintă planul inferior al acţiunii. Dacă spre exemplu, un ţânţar ne ciupeşte,
apare spontan tendinţa de a-l lovi cu mâna automat sau, cu alte cuvinte, instinctiv. Acesta este de
asemenea un mod specific, inferior de exprimare al Gândirii. Toate reflexele noastre aparţin de
fapt acestui plan al gândirii inconştiente. Există, de asemenea (după cum ştim) un alt plan al
gândirii, cel conştient: eu raţionez, eu judec, eu gândesc, eu analizez, eu cântăresc elementele pro
şi contra referitoare la un anumit fapt sau lucru. Şi aceasta nu este încă totul; ştim că (judecata
singură îşi are limitele sale. Ea nu poate merge decât până la o anumită limită, nu mai departe.
După o analiză atentă şi obiectivă ne dăm seama că cercul în care ea (judecata) acţionează este
extrem de restrâns. Şi totuşi, noi vedem cum faptele se precipită către interiorul acestui cerc.
Diferite lucruri sau aspecte cu care ne confruntăm pătrund aici precum cometele: este
astfel clar pentru noi că ele provin din exterior dar, cu toate acestea, gândirea noastră nu poate
ieşi din acest cerc al ei. Cauzele fenomenelor care determină pătrunderea (intruziunea) în acest
domeniu foarte strict delimitat sunt situate dincolo de aceste limite. Mintea poate exista (accede)
pe un plan şi mai elevat, supraconştientul (care este de fapt DOMENIUL SPIRITUALULUI).
Când mintea ajunge cu adevărat la această stare simultană de focalizare, identificare şi
transcendere perfectă pe care o numim SAMADHI sau supraconştiinţa (accesul în SFERA
SPIRITUALULUI) ea trece dincolo de limitele raţiunii şi atunci se găseşte faţă în faţă cu aspecte
esenţiale ale realităţii pe care nici instinctul şi nici raţiunea nu le vor putea cunoaşte vreodată.
Orice direcţionare ascendentă conştient realizată a forţelor subtile ale fiinţei umane sau, cu alte
cuvinte, a diferitelor manifestări ale lui PRANA, dacă este realizată cu o intenţie benefică de
către o fiinţă ce are suficientă experienţă, duce la o gradată rafinare şi înălţare a minţii şi o ajută
să urce din ce în ce mai sus, permiţându-i la un moment dat să acţioneze într-un nou plan,
supraconştientul (DOMENIUL SPIRITUALULUI).
Există în Univers o SUI GENERIS "substanţă" nesfârşită care este prezentă şi se regăseşte
pe fiecare din planurile existenţei. Din punct de vedere fizic, acest univers (MACROCOSMOS)
este un tot: nu există spre exemplu nici o diferenţă între Soare şi noi. Omul de ştiinţă poate
demonstra că orice teorie contrară acesteia nu este decât o ficţiune.
Nu există o diferenţă reală între o masă de bucătărie şi noi: masa de bucătărie este doar un
punct în oceanul de materie iar fiecare dintre noi este, la rândul său, un alt punct. Fiecare formă
manifestată este precum un turbion (vârtej) în oceanul infinit de materie şi, conştientizând-o în
anumite forme de SAMADHI, noi realizăm că în realitate nici una dintre aceste forme nu este
deloc constantă. La fel precum într-un torent impetuos pot exista simultan milioane de vârtejuri şi
în fiecare din ele apa se reînnoieşte în orice clipă, învârtindu-se rapid timp de câteva secunde,
plecând apoi pentru a fi mereu şi mereu înlocuită de o altă cantitate de apă, tot astfel întreg
universul (MACROCOSMOSUL) este o masă nesfârşită de materie şi energie ce se schimbă
neîncetat şi în care toate formele de existenţă sunt tot atâtea vârtejuri în continuă transformare.
O anumită cantitate de materie şi energie intră şi acţionează prin REZONANŢĂ într-un
vârtej anume, de exemplu, un corp uman. Cantitatea respectivă de materie şi energie rămâne în
acel corp uman o anumită perioadă de timp şi după ce se transformă trece apoi prin
REZONANŢĂ într-un alt vârtej, pe care îl vom numi poate corp mineral sau corp vegetal.
Aceasta este o transformare continuă. Nu există nici măcar un singur corp care să rămână
COMPLET NESCHIMHAT şi permanent. Ceea ce noi numim, îmbătaţi de egoism şi ignoranţă,
„corpul meu” sau „corpul tău” nu există decât în Cuvinte. În oceanul acesta
(MACROCOSMOSUL) imens, unic de materie şi energie, un punct se numeşte Luna, un altul
(punct) Soarele, un altul (punct) un om, un altul (punct) Pământul, un altul (punct) o planetă, un
altul (punct) o piatră. Nici unul dintre toate aceste PUNCTE nu este constant: totul în ele se
transformă şi se schimbă. Excepţia este doar SPIRITUL NEMURITOR - ATMAN care singur
este NESCHIMBAT, ETERN, IMUABIL, CONSTANT ACELAŞI.
= VA URMA =
 AN V C 42

-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E
FUNDAMENTALE
ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA
INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE
(continuare la cursul nr. 41 An V)

De-a lungul acestor NADI-uri circulă diferitele forţe subtile care

formează şi susţin chiar şi corpul fizic. Aceste canale subtile se intersectează în
anumite părţi ale corpului, constituind astfel centrii variatelor manifestări
PRANA-ice în afară de cei 7 centri de forţă principali, aceşti centri (CHAKRA)
sunt:
- centrii subtili ai puterii braţelor:
- centrii subtili ai puterii picioarelor;
- centrii subtili ai puterii excretorii;
- centrii subtili ai puterii reproductive;
- centrii subtili al puterii de vorbire;
- centrii subtili ai puterii digestive şi asimilatorii;
- centrii subtili al puterii respiratorii;
- centrii subtili al puterii celor 5 simţuri.
Acele NADI-uri care sunt legate la cele 10 deschizături ale corpului îndeplinesc cele mai
importante funcţii vitale: ele sunt numite, prin urmare, cele 10 NADI-uri principale ale întregului
sistem informaţional-energetic subtil al fiinţei:
1. GHANDARI NADI, care merge în plan subtil la ochiul stâng;
2. HASTIJIHVA NADI, care merge în plan subtil la ochiul drept;
3. PUSHA NADI, care merge în plan subtil la urechea dreaptă;
4. YASHASVINI NADI, care merge în plan subtil la urechea stângă:
5. ALAMBUSHA sau ALAMMUKHA NADI, care merge în plan subtil la gură şi este
corelat cu canalul alimentar;
6. KUHU NADI, care merge în plan subtil la organele de reproducere;
7. SHANKHINI NADI, care merge în plan subtil la organele de excreţie;
8. IDA NADI, care merge în plan subtil la nara stângă;
9. PINGALA NADI, care merge în plan subtil la nara dreaptă;
10. SUSHUMNA NADI, care se deschide în plan subtil în zona creştetului
(FONTANELA) corespunzând în acea zonă lui BRAHMARANDHRA sau orificiul lui
BRAHMA.
Energia subtilă PRANA-ică structurează astfel în materia grosieră a foetusului uman,
sistemul nervos şi sistemul sanguin. PRANA, aşa cum am arătat, este alcătuită din combinaţia
dinamică a celor 5 TATTVA-e fundamentale iar NADI-urile (canalele subtile bioenergetice)
servesc drept SUI GENERIS linii de forţă subtilă sau, altfel spus, sunt veritabile circuite de
legătură pentru curenţii TATTVA-ici. În interiorul corpului fizic există de asemenea diferiţi
centri-focar TATTVA-ici secreţi, cei situaţi în jumătatea stângă a corpului fiind predominant
lunari (YIN, (-)) iar cei din jumătatea dreaptă a corpului fiind predominant solari (YANG, (+)).
Atât centrii lunari (-) cât şi cei solari (+) sunt de 5 feluri, tipul fiecăruia fiind în strânsă legătură
cu ganglionii nervoşi corespondenţi fiecăreia dintre cele 5 TATTVA-e; astfel, ganglionii
semilunari, spre exemplu, sunt în intimă conexiune cu APAS TATTVA. În mod similar, există
centri-focar şi ganglioni nervoşi care corespund celorlalte 4 TATTVA-e. Din aceşti centri
TATTVA-ici pornesc curenţii energetici TATTVA-ici, care urmează traseele subtile ale NADI-
urilor şi îndeplinesc funcţiile şi activităţile specifice care le-au fost rezervate în cadrul sistemului-
corp. Tot ceea ce, în corpul uman, are un anumit grad de coeziune, este rodul acţiunii lui
PRITHIVI TATTVA. Pe de altă parte, acţiunea specifică a celorlalte 4 TATTVA-e la nivelul
corpului fizic imprimă aspecte şi caracteristici diferite diverselor părţi ale corpului.
= VA URMA =

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI

ROLUL PRANA-ei ÎN REALIZAREA STĂRII DE SAMADHI
(continuare la cursul nr. 41 An V)

Materia se solidifică şi se dezagreghează clipă de clipă, fără încetare. La nivelul ei,

SINGURĂ SCHIMBAREA ESTE ETERNĂ. La fel stau lucrurile şi cu mintea. Materia, după
cum am văzut se naşte din eter (AKASHA); atunci când acţiunea lui PRANA se produce în
forma sa cea mai subtilă, acelaşi eter (AKASHA) însă într-o stare de vibraţie mai fină (de fapt
care se manifestă cu o frecvenţă de vibraţie foarte mare) va alcătui mintea şi astfel va constitui
încă un focar ce apare în oceanul macrocosmic. Dacă prin tehnicile YOGA putem pur şi simplu
să ajungem să conştientizăm cât mai bine această vibraţie extrem de mare care caracterizează
orice energie subtilă, vom simţi şi vom conştientiza plenar că întreg universul
(MACROCOSMOSUL) este compus dintr-o infinitate de energii subtile care au fiecare o
frecvenţă de vibraţie mai mult sau mai puţin mare. Uneori anumite substanţe psihodinamice, dar
nu droguri, ne pot trezi rapid capacitatea de a intra în această stare. În timp ce simultan ne
păstrăm în mare parte LUCIDITATEA, fiind chiar posibil să ne folosim nestingheriţi simţurile.
Experienţa spontană a savantului HUMPHREY DAVY în care el a fost profund surprins
atunci - când a inhalat un gaz ilariant în timp ce îşi ţinea unul din cursurile sale la Universitate
este deja celebră. Atunci el a rămas nemişcat şi, după ce s-a simţit copleşit de o intensă euforie, a
fost complet uluit şi apoi a spus că pentru el atunci universul întreg i s-a revelat a fi compus din
idei. Timp de câteva minute, pentru acest savant, vibraţiile mai grosiere ale energiilor inferioare
au încetat, într-un anumit fel, brusc să se mai manifeste (de fapt el a încetat atunci să se mai
păstreze în rezonanţă cu ele) fiindcă în acele clipe pentru el nu mai erau prezente decât vibraţiile
subtile ale energiilor elevate pe care el le-a numit idei (de fapt el a început atunci să
conştientizeze clar starea sa de REZONANŢĂ cu energiile elevate mentale). El nu putea vedea
(PERCEPE) în jurul său decât acele vibraţii subtile care aparţineau acestor energii mentale; totul
deveni pentru el gândire, universul (MACROCOSMOSUL) întreg i se dezvăluia acum ca fiind
NUMAI un ocean de gândire, el însuşi (HUMPHREY DAVY) şi toţi cei care se aflau în jurul lui
deveniseră de asemenea mici vârtejuri de gândire (gânduri).
Căutând să înţelegem în profunzime semnificaţia acestei experienţe spontane a lui
HUMPHREY DAVY, ne dăm seama că fiecare dintre noi, atunci când pătrundem în acest
gigantic univers de gânduri, ne descoperim astfel unitatea şi, în final, ne revelăm complet
SINELE NEMURITOR (AMAN) realizând extaziaţi că acest Sine Divin (SPIRITUL) nu poate fi
decât Unic. Dincolo de vibraţiile materiei manifestată în toate aspectele sale grosiere sau subtile,
dincolo de mişcare, nu există în realitate altceva decât Unicul Suprem (DUMNEZEU). Chiar şi în
întreaga mişcare vizibilă nu există decât unitatea. Acestea sunt aspecte evidente care nu pot fi
negate. Fizica modernă a demonstrat deja că suma tuturor energiilor care există şi se manifestă în
Univers rămâne mereu constantă. S-a descoperit, de asemenea, că această energie totală se poate
prezenta în mod evident în două forme diferite. Ea (energia) poate să devină potenţială, calmă,
liniştită, apoi fulgerător ea reapare şi se manifestă sub aspectul tuturor acestor forţe diverse, după
care din nou se reîntoarce la starea de calm (energic potenţială) şi apoi (atunci când sunt întrunite
condiţiile necesare)se manifestă din nou.
Contemplând cu detaşare aceste aspecte realizăm că ENERGIA continuă să evolueze şi să
involueze în eternitate. Controlul deplin al acestei PRANA (graţie conştientizării şi rezonanţei la
VOINŢĂ) este, prin urmare, ceea ce numim în YOGA ESOTERICĂ PRANAYAMA
Manifestarea cel mai uşor perceptibilă a acestei PRANA în corpul uman (care poate fi
remarcată cu uşurinţă aproape de către oricine este mişcarea evidentă a plămânilor. În general,
dacă această mişcare încetează, aproape toate celelalte manifestări ale lui PRANA în corp se
opresc imediat. Există însă yoghini perseverenţi care ajung să se antreneze în mod gradat în
anumite tehnici de PRANAYAMA în aşa fel încât corpul lor fizic continuă să trăiască chiar şi
după ce această mişcare a încetat complet. Există, de asemenea, yoghini avansaţi care pot rămâne
îngropaţi sub pământ timp de luni de zile sau chiar ani şi aceştia continuă totuşi să trăiască fără a
respira deloc. Pentru a ajunge la ceea ce este subtil (şi să-l conştientizăm pe deplin) trebuie
să ne folosim gradat şi cu măsură de ceea ce este grosier: procedând astfel, progresăm treptat
(evoluăm gradat prin CONŞTIENTIZARE) către elementul cel mai subtil dintre toate şi astfel în
final ne atingem ŢELUL (REVELAREA SINELUI SUPREM (ATMAN)).
PRANAYAMA în YOGA ESOTERICĂ înseamnă în realitate dirijarea armonioasă (prin
sincronizare cu anumite energii subtile benefice din MACROCOSMOS) a acestei mişcări a
plămânilor, mişcare ce este strâns asociată cu procesul respirator. Pentru yoghin este evident că
nu aceasta din urmă o produce, el dimpotrivă, ea este cea care, clipă de clipă, provoacă respiraţia.
Forţa tainică a lui PRANA este aceea care face să fie aspirat aerul aşa cum, analogic vorbind,
face o pompă. Forţa lui PRANA face, prin urmare, să se mişte plămânii şi această mişcare este
aceea care permite intrarea aerului care VEHICULEAZĂ PRANA. Astfel, în YOGA
ESOTERICĂ, PRANAYAMA nu este doar respiraţia ci stăpânirea forţei musculare şi nervoase
care face plămânii să se mişte simultan cu sesizarea fluxurilor de PRANA care sunt vehiculate
prin aerul inspirat. Această tainică energie ce se manifestă ca forţă musculară, care ajunge la
muşchi prin intermediul nervilor, trecând apoi spre plămâni şi imprimând acestora o anumită
mişcare este de fapt PRANA pe care atunci noi învăţăm să o conştientizăm şi să o direcţionăm cu
ajutorul lui PRANAYAMA. Atunci când această PRANA ajunge să fie PERFECT stăpânită
constatăm totodată (cu bucurie) că toate celelalte manifestări ale lui PRANA în corpul fizic, pot
de asemenea să fie gradat controlate. Yoghinii avansaţi fac adeseori dovada că au ajuns să-şi
controleze uluitor de bine aproape toţi muşchii corpului lor. Şi de altfel de ce nu ar fi posibil?
Dacă fiecare dintre noi ne putem controla foarte bine anumiţi muşchi ai corpului fizic, de ce n-am
putea fi la fel de capabili să ne controlăm perfect toţi ceilalţi muşchi şi nervi ai corpului nostru?
De ce ar fi pentru noi imposibilă această realizare DACĂ TOTODATĂ RECURGEM LA O
METODOLOGIE ADECVATĂ PE CARE O APUCĂM ÎN MOD PERSEVERENT ? Această
putere care DOAR aşteaptă să fie din plin utilizată este în prezent pierdută (datorită
NECONŞTIENTIZĂRII ei) la marea majoritate a oamenilor iar, în cazul acestora, mişcarea (care
evidenţiază tainica manifestare a lui PRANA) a devenit automatică. Marea majoritate dintre noi
nu ne putem mişca urechile la voinţă, dar ştim cu toţii că animalele pot face acest lucru. Noi nu
avem în prezent această capacitate deoarece nu ne antrenăm ca să ajungem să o exercităm. La fel
stau lucrurile şi cu muşchii sexuali atât la femeie cât şi la bărbat în cazul realizării sau a
perfecţionării CONŞTIINENŢEI. Aceasta este ceea ce în general noi numim atavism.
Ştim, de asemenea, că orice mişcare care a devenit latentă poate fi adusă din nou în stare
de manifestare cu ajutorul unui antrenament adecvat şi perseverent. Cu suficient de multă muncă
şi exersare corectă putem redobândi (proporţional cu eforturile realizate) controlul complet al
anumitor mişcări în grupe fie muşchi) cu care acum suntem dezobişnuiţi. Dacă vom gândi astfel,
în mod optimist şi creator, vom observa în scurt timp că toate aceste aspecte nu sunt deloc
imposibile şi că dimpotrivă este foarte posibil, gradat, să devenim în întregime stăpâni asupra
tuturor părţilor cornului nostru, conştientizând totodată rezonanţele cu anumite energii subtile din
macrocosmos pe care aceste părţi sau zone le fac posibile în fiinţa noastră. Aceasta este ceea ce
yoga esoterică urmăreşte să realizeze prin PRANAYAMA.
Unii dintre noi au citii probabil cărţi autentice de YOGA în care se spune că atunci când
se realizează direct PRANAYAMA, mai ales atunci când inspirăm aerul (CARE ŞTIM CĂ
VEHICULEAZĂ PRANA ) acesta trebuie să ne umple aproape tot corpul şi toată fiinţa
(MICROCOSMOSUL NOSTRU) cu PRANA. În cele mai multe texte orientale fundament
cuvântul PRANA este tradus prin suflu subtil.
Având în vedere toate aceste aspecte ne dăm seama că de fapt fiecare parte a corpului
nostru poate fi umplută cu PRANA (care este forţa subtilă vitală), iar atunci când ajungem să
realizăm cu adevărat aceasta şi am reuşim TOTODATĂ să fim stăpânii întregii noastre fiinţe.
Atunci, putem de asemenea controla perfect orice boală şi orice suferinţa care apare (sau care ar
putea să apară) în corp; putem în plus să dobândim controlul complet asupra corpului altei fiinţe
umane (sau chiar asupra a sute de milioane de fiinţe umane) pentru a o impulsiona, la unison cu
voinţa lui Dumnezeu, numai către bine, în armonie cu LIBERTATEA sa interioară.
În această lume, datorită OMNIPREZENŢEI UNIVERSALE a proceselor de rezonanţă
totul este "contagios" atât binele PUTERNIC cât şi răul PUTERNIC. Dacă fiinţa noastră se află
într-o stare de tensiune foarte mare care se manifestă simultan fizic, psihic şi mental (datorită
rezonanţelor menţinute cu energii subtile rele, psihice şi mentale din MACROCOSMOS), ea va
avea imediat tendinţa de a produce prin INDUCŢIE şi REZONANŢĂ INDIVIDUALĂ aceeaşi
tensiune (fizică, psihică şi mentală) la toţi ceilalţi care, ÎN ACEASTĂ SITUAŢIE, CONŞTIENT
SAU INCONŞTIENT, REZONEAZĂ LA UNISON CU EA. Dacă suntem foarte puternici
fericiţi, armonioşi, iubitori, veseli şi sănătoşi toţi cei care trăiesc în apropierea noastră şi care
vibrează cât de puţin din punct de vedere auric LA UNISON CU NOI, vor avea de asemenea
tendinţă (datorită REZONANŢEI inefabile cu noi) să devină puternici, fericiţi, armonioşi,
iubitori, veseli şi sănătoşi; dacă dimpotrivă noi suntem foarte bolnavi, răi, egoişti, geloşi,
nefericiţi, suspicioşi şi slabi, aproape toţi cei din anturajul nostru şi care vibrează cât de puţin din
punct de vedere auric la UNISON CU NOI vor avea tendinţa (datorită REZONANŢEI ce apare
de asemenea în ei (INDUSĂ DE NOI) de a cădea în aceleaşi stări.
Atunci când un om disperat şi ignorant vrea să vindece pe un altul care îi este foarte drag,
prima idee care îl vine este pur şi simplu de a-i transmite, (DĂRUI CU ABNEGAŢIE) propria sa
sănătate celui bolnav. Aceasta este forma cea mai primitivă a artei vindecării. Conştient şi
eficient în cazul yoghinului iniţiat sau inconştient în cazul omului ignorant, sănătatea poate fi
transmisă, datorită proceselor de REZONANŢĂ. Un om foarte robust, vital şi fericit care trăieşte
împreună cu un om firav, devitalizat şi chinuit îi va da (dacă între el poate să apară şi să se
menţină o stare de REZONANŢĂ) o anumită forţă, conştient sau nu. Atunci când acest transfer
benefic de energie vitală către cel bolnav se realizează conştient (şi cu o consacrare adecvată a
roadelor către DUMNEZEU), rezultatul este mult mai bun şi extraordinar de rapid. Urmează apoi
cazurile (APARENT MIRACULOASE) în care noi ştim că un om care a înţeles foarte bine
TAINELE REZONANŢEI cu focarele infinite de energie benefică din MACROCOSMOS poate
dărui din abundenţă sănătate altuia, chiar dacă (ATUNCI CÂND O FACE) el nu are prea multă
pentru el însuşi.
Într-un asemenea caz, acest om are o capacitate uriaşă de control a lui PRANA (prin
punerea sa în REZONANŢĂ cu focarele benefice din MACROCOSMOS) care este cu mult mai
mare decât a celorlalţi oameni obişnuiţi şi atunci el poate capta INSTANTANEU şi dirija în aura
celorlalţi PRANA luată (PRIN REZONANŢĂ) din MACROCOSM, aducând-o apoi, ca să
spunem aşa, la o anumită stare de vibraţie (MODULÂNDU-I frecvenţa de manifestare) pentru a o
transmite apoi altora care sunt "deschişi" (se află la "unison" cu ea din punctul de vedere al
frecvenţei INDIVIDUALE DE VIBRAŢIE).
Se cunosc foarte multe cazuri în YOGA, în care această transmisie de energie, profund
binefăcătoare, se realizează la fel de uşor chiar la o foarte mare distanţă, pentru că yoghinii
consideră că pentru aceste energii subtile în realitate aproape că nu există distanţă în sensul
soluţiei de continuitate. Care ar fi de fapt depărtarea care să nu implice TOTODATĂ o soluţie de
continuitate? Există oare, vreuna între noi şi Soare? Pentru înţelepţii yoghini totul nu este decât o
masă continuă de materie (un TOT) în care Soarele, spre exemplu, este doar o parte şi noi o alta.
Există Intervale între diferitele părţi ale aceluiaşi fluviu? Atunci ce ar putea împiedica orice forţă
care există acolo să se deplaseze? Nici o stavilă nu i se opune. Anumite cazuri de vindecări
aparent miraculoase la distanţă sunt fireşti pentru yoghini şi perfect autentice.
Prin REZONANŢĂ, PRANA se poate transmite aproape instantaneu la o foarte mare
distanţă (PRACTIC LA orice DISTANŢĂ!), dar pentru a fi siguri că este vorba de un caz
veritabil de transfer de PRANA în mod CONŞTIENT REALIZAT sunt necesare anumite
demistificări. Acest procedeu de vindecare prin TRANSFER DE PRANA nu este totuşi atât de
uşor de realizat, cum s-ar putea crede, de către un neiniţiat, în cazurile cele mai curente ale
acestui gen de vindecare constatăm că vindecătorul care utilizează CONŞTIENT sau inconştient
REZONANŢA nu face decât să se folosească de starea naturală de sănătate a corpului uman pe
care el urmăreşte să o restabilească prin compensarea deficientelor energetice, prin
REZONANŢĂ. Medicul alopat, de exemplu, îi tratează pe cei colerici administrându-le
medicamentele pe care el le consideră corespunzătoare; homeopatul, la rândul său, face acelaşi
lucru în maniera sa specifică pentru a obţine adesea rezultate mai bune decât confratele său
(alopatul) deoarece el nu perturbă echilibrul pacienţilor şi doar impulsionează apoi natura să
acţioneze în ei. Cel care tratează bolnavii doar prin credinţă oferind şi SUGESTII binefăcătoare
obţine şi mai multe vindecări (dacă ştie cum să acţioneze integral în ARMONIA DIVINĂ)
deoarece el face să acţioneze forţa minţii sale prin punere în REZONANŢĂ cu forţa MINŢII LUI
DUMNEZEU şi astfel el transferă şi trezeşte prin credinţa sa de nezdruncinat PRANA blocată şi
latentă a bolnavului.
Există o FUNDAMENTALĂ greşeală pe care cei ce tratează numai prin credinţă şi
sugestie o fac aproape în mod constant: ei ajung să creadă că SINGURĂ CREDINŢA
ABSTRACTĂ ŞI VAGĂ (LIPSITĂ DE TEMEI) vindecă în mod direct şi automat bolnavul.
Credinţa nefundamentată (care nu urmăreşte să anuleze CAUZA BOLII) nu este singurul factor.
Există, ştim cu toţii, unele boli în care simptomul cel mai grav este acela că permanent bolnavul
refuză să se creadă lovit de boală şi TOTODATĂ el întreţine prin REFUZUL SĂU de a se
considera bolnav cauzele care au făcut să apară respectiva boală, încrederea imensă EGOTICĂ şi
ERONATĂ a subiectului în el însuşi indică în general cu anticipaţie faptul că în acest caz el va
eşua. În asemenea cazuri, principiul că singură încrederea este suficientă nu se aplică. Dacă doar
încrederea SINGURĂ ÎN VINDECARE (fără REZONANŢĂ cu energiile subtile
VINDECĂTOARE) ar fi fost cea care vindecă, atunci fără îndoială că s-ar fi putut vindeca şi
aceşti bolnavi.
 În realitate, toţi yoghinii susţin şi dovedesc curent că vindecarea paranormală se poate
produce NUMAI prin intermediul intrării şi menţinerii adecvate în REZONANŢĂ cu PRANA a
celui bolnav. Omul suficient de pur care controlează foarte bine PRANA poate să o aducă
instantaneu într-o anumită stare de vibraţie (REZONANŢĂ în fiinţa sa cu focarele Infinite de
energie benefică din MACROCOSMOS) şi după ce el devine CANAL o poate face să fie
transmisă generând starea de REZONANŢĂ în aura aceluia sau, cu alte cuvinte, trebuie să
provoace la cel bolnav o vibraţie asemănătoare cu frecvenţa de vibraţie a energiei subtile
vindecătoare pe care i-o transmite atunci. Acest aspect poate fi uneori constatat în viaţa cotidiană.
Spre exemplu, un om care vorbeşte despre ceea ce urmăreşte de fapt el să facă. Conştient sau
inconştient el îşi pune imediat mintea într-o anumită stare de vibraţie (REZONANŢĂ cu anumite
energii subtile prin evocare simultană mentală şi psihică) şi cu cât el reuşeşte să realizeze mai
bine această acţiune cu atât mai mult toţi cei care îl ascultă cu multă atenţie (REZONANŢĂ
SPONTANĂ) vor fi mai afectaţi (datorită stării de UNISON şi EMPATIE prin REZONANŢĂ)
de ceea ce el spune. Analizând lucid şi detaşat acelaşi vorbitor se poate remarca destul de repede,
în timp, că în zilele în care el este animat de un entuziasm mai mare, cei c are îl ascultă (CU
ATENŢIE) se vor bucura mai mult de ceea ce el spune (EVOCĂ şi apoi TRANSFERĂ prin
REZONANŢĂ). Iar în alte zile interesul auditorilor scade proporţional atunci când
VORBITORUL în cauză este mai puţin entuziast (cu alte cuvinte atunci când, REZONANŢA sa
individuală cu energiile nesfârşite subtile ale ENTUZIASMULUI ce există în MACROCOSMOS
scade destul de mult).
= VA URMA=

AN V C 43
-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E
FUNDAMENTALE
ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA
INFORMAŢlONAL - ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE
(continuare la cursul nr. 42 An V)

De exemplu, VAYU TATTVA are rolul de a genera şi de a hrăni

(întreţine) pielea. Influxul pozitiv (+) al lui VAYU va face să apară zonele
încărcate electric pozitiv (+) ale pielii, în timp ce influxul negativ (-) al lui
VAYU face să apară zonele încărcate electric negativ (-) ale pielii. Fiecare zonă
a pielii are însă 5 distincte, în care predomină, respectiv: 1) VAYU pur; 2)
TEJAS în VAYU; 3) PRITHIVI în VAYU; 4) APAS în VAYU şi 5) AKASHA
în VAYU. Aceste 5 clase de celule generate de sub-TATTVA-ele lui VAYU la nivelul corpului
fizic (pielea), se prezintă sub formele următoare:
1. VAYU pur (VAYU în VAYU) (vezi fig. 1)
2. TEJAS în VAYU: triunghiul este suprapus sferei, celulele epiteliale prezentând
secţiunea transversală din fig.2;
3. PRITHIVI în VAYU: este rezultatul suprapunerii undei
dreptunghiulare a lui PRITHIVI peste unda sferică a lui VAYU (vezi
fig.3)
4. APAS în VAYU- forma este asemănătoare cu aceea a unei
elipse (semiluna suprapusă pe sferă) (vezi fig.4);
5. AKASHA în VAYU sfera este aplatizată prin proiecţia
ovalului, fiind în plus şi punctată (vezi fig.5).
O examinare microscopică a pielii poate
demonstra cu uşurinţă că celulele sale prezintă această
structură.
În mod similar, oasele, muşchii şi grăsimea iau
naştere prin acţiunea predominantă a lui PRITHIVI
TATTVA, TEJAS TATTVA şi, respectiv. APAS
TATTVA. AKASHA TATTVA îşi face simţită prezenţa
în corp în diverse zone: oriunde există un spaţiu gol şi, în
general, chiar faptul că fiecare substanţă din corpul nostru
are un anumit loc bine determinat, toate acestea sunt de fapt
rodul lui AKASHA TATTVA. Sângele este un amestec de
substanţe nutritive esenţiale, care sunt păstrate în stare fluidă
prin intermediul acţiunii lui APAS TATTVA.
Astfel, în timp ce PRANA (materia eterică)
terestră este o manifestare coerentă şi precisă a PRANA-ei
(materiei eterice) solare, fiinţa umană este o manifestare
fidelă şi exactă a interferenţei creatoare a acestor două
tipuri de PRANA. MICROCOSMOSUL (fiinţa umană în
cazul de faţă) este deci întotdeauna, în virtutea legilor
fundamentale ale rezonanţei, o imagine fidelă perfect
MACROCOSMOSULUI.
În această direcţie, se poate aminti aici că centrul
PRANA-ic principal al inimii (polul „Sud” al fiinţei),
ANAHATA CHAKRA, are 12 „petale” sau, cu alte
cuvinte, direcţii de vibraţie. Pe de altă parte, creierul
(polul „Nord” magnetic al fiinţei) prezintă şi el 12 perechi
de nervi. Aceste 12 canale subtile (NADI-uri) ale lui ANAHATA CHAKRA (care sunt în
legătură şi cu anumite vase sanguine importante), împreună cu cele 12 perechi de nervi cranieni,
sunt în strânsă corespondenţă cu cele 12 semne zodiacale, în fazele lor pozitive şi negative.
În plus, în fiecare zodie, Soarele se ridică de 31 de ori pe cer (a 31-a zi fiind de fapt comună
pentru două zodii adiacente; în corpul uman, după cum se ştie, avem 31 perechi de nervi spinali.
Pretutindeni unde trec, în corp, cei 31 de nervi spinali, în conexiune cu cele 12 perechi de
nervi ai creierului, există în imediata lor vecinătate şi vasele sanguine corespondente, care
pornesc din inimă. Astfel, de la nivelul fiecăruia dintre cei doi centri esenţiali ai vieţii corpului
fizic, creierul şi inima, care sunt în rezonanţă, după cum am văzut, cu cele 12 semne zodiacale în
aspectele lor pozitiv (+) şi negativ (-), pleacă câte un sistem de canale nervoase, respectiv
sanguine. Aceste canale (nervii şi vasele sanguine) sunt întotdeauna asociate corespunzător (au
trasee similare).
Centrii TATTVA-ici pozitivi (+) sunt în legătură cu creierul, de care sunt legaţi prin
lanţurile de ganglioni simpatici; cei negativi (-) sunt în legătură cu inima, acest dublu sistem de
centri TATTVA-ici, împreună cu legăturile lor aferente, este subordonat lui PINGALA NADI în
partea dreaptă a corpului şi lui IDA NADI în jumătatea stângă a corpului. Ganglionii nervoşi de
acumulare a energiilor specifice lui AKASHA TATTVA sunt ovoidali; cei ai lui VAYU
TATTVA sunt sferici, cei ai lui TEJAS TATTVA sunt triunghiulari, cei ai lui APAS TATTVA
sunt semilunari iar cei în legătură cu PRITHIVI TATTVA sunt rectangulari (pătratici).
Ganglionii produşi de sub-TATTVA-e au forme compuse (care la rândul lor sunt similare
formelor celulelor epiteliale, studiate anterior).
Fiecare centru TATTVA-ic este înconjurat de ganglioni nervoşi corespunzând tuturor
TATTVA-elor. Această reţea foarte complexă de canale nervoase şi sanguine de la nivelul
corpului fizic este dinamizată şi susţinută permanent de mişcările PRANA-ice din corpul nostru,
iar acestea la rândul lor se află într-o precisă corespondenţă cu mişcările PRANA-ice din
MACROCOSMOS.
De exemplu, atunci când, pe plan macrocosmic, Soarele intră în semnul astrologic al
Berbecului, PRANA va dinamiza, pe plan uman, prin REZONANŢĂ, perechea corespondentă de
nervi cranieni (din cele 12). De aici, ea va dinamiza în fiecare zi coloana vertebrală, de sus în jos.
La răsăritul soarelui (în prima zi a zodiei Berbecului) PRANA activează prin REZONANŢĂ
prima pereche de nervi spinali, în partea dreaptă a corpului (altfel spus, PINGALA NADI este
preponderent activat). PRANA dinamizează astfel (prin rezonanţă specifică ce se reflectă în
corpul fizic) traseele nervoase din partea dreaptă a corpului, activând în acelaşi timp, treptat, şi
vasele sanguine corespondente.
Până la amiază (mai precis, este vorba de culminaţia sau trecerea Soarelui la meridianul
locului), forţa PRANA-ică dinamizează prin rezonanţă, ceva mai intens canalele nervoase decât
cele sanguine. La amiază (în momentul trecerii Soarelui (la meridian), dinamizarea celor două
reţele polar opuse prin rezonanţă este aproape egală. În momentul asfinţitului, activarea (tot prin
rezonanţă manifestată în planul fizic) vaselor sanguine atinge deja valoarea sa maximă (datorită
descreşterii continue, începând cu amiaza, a activării prin rezonanţă a traseelor nervoase). După
acest moment (asfinţitul Soarelui), PRANA se acumulează preponderent la nivelul inimii, în plan
subtil (centrul negativ, "sudic").
Ea (PRANA} va trece apoi să dinamizeze prin rezonanţă vasele sanguine din partea
stângă a corpului (circulând preponderent prin IDA NADI), iradiindu-şi treptat influenţa, din ce
în ce mai mult şi la nivelul nervilor corespondenţi acestor vase sanguine, pentru ca, la miezul
nopţii (mai precis, momentul opus culminaţiei Soarelui la meridianul locului), dinamizarea
subtilă PRANA-ică (realizată prin rezonanţă) a traseelor complementare din punctul de vedere al
polarităţii (nervii (+) - vase de sânge (-)) să fie din nou aproape egală. A doua zi din zodia
Berbecului, la răsăritul Soarelui, PRANA se află din nou la nivelul coloanei vertebrale
(SUSHUMNA NADI în plan subtil); de aici ea începe să dinamizeze gradat (prin rezonanţă) a
doua pereche de nervi spinali şi, în continuare, procesul circulaţiei PRANA-ice se repetă în mod
analogic; aceasta este acţiunea ritmică a curentului PRANA-ic solar (+).
În acelaşi timp, Luna (mai precis, PRANA subtilă lunară(-)) generează şi ea, la rândul
său, curenţi PRANA-ici secundari. Luna se deplasează însă de aproximativ 12 ori mai repede
decât Soarele, în mersul său aparent, vizibil de pe planeta noastră; prin urmare, în intervalul
necesar PRANA-ei solare pentru a parcurge un circuit complet, descris anterior, adică în 60
GHARI-uri (60 x 24 minute = o zi şi o noapte => 24 de ore), PRANA lunară (-) va dinamiza
(prin rezonanţă) 12 perechi de nervi (GHARI sau GHATI = diviziune a zilei corespunzând celor
24 de minute ale noastre. 60 de GHARI echivalează cu 24 de ore ale noastre sau, cu alte cuvinte,
o zi completă. 2 GHARI echivalează cu o MUHURTA = 48 de minute ale noastre).
 De exemplu, presupunând că Luna intră şi ea în zodia Berbecului. PRANA lunară va
activa mai întâi (prin rezonanţă) întocmai ca şi Soarele, prima pereche do nervi spinali, având
nevoie însă numai de 58 minute şi 4 secunde pentru a se deplasa din SUSHUMNA NADI la
nivelul inimii (în plan subtil) şi ea va avea nevoie de tot atâta timp pentru a se reîntoarce din zona
inimii în SUSHUMNA NADI.
Ambele tipuri complementare de PRANA se deplasează, în mişcările lor ritmice, de-a
lungul centrilor TATTVA-ici de care am amintit. Fiecare influx PRANA-ic (atât cel solar (+) cât
şi cel lunar (-)) este prezent, succesiv, într-o întreagă clasă de centri TATTVA-ici, răspândiţi în
întregul corp. Altfel spus, PRANA se manifestă simultan şi generează efecte în toţi centrii
TATTVA-ici în rezonanţă cu VAYU, apoi ea se manifestă şi generează efecte în toţi centrii
subordonaţi lui TEJAS; în continuare ea se manifestă şi generează efecte în toţi centrii TATTVA-
ici aflaţi în corespondentă cu APAS şi, în final, ea se manifestă şi generează efecte în centrii
TATTVA-ici subordonaţi lui PRITHIVI. AKASHA TATTVA este dinamizat înaintea fiecărei
TATTVA-e şi, după fiecare TATTVA, precedând de asemenea întotdeauna şi trecerea PRANA-
ei în SUSHUMNA NADI.
Echilibrul curenţilor TATTVA-ici pozitivi şi negativi are un rol esenţial în menţinerea
stării de perfectă sănătate, în timp ce perturbarea acestei armonii subtile produce inevitabil
apariţia bolii. Cunoaşterea practică a Ştiinţei secrete milenare SVARA YOGA este, prin urmare,
de cea mai mare importantă pentru oricine, fiind în acelaşi timp cea mai utilă şi cea mai uşor
accesibilă formă de YOGA. Ea ne oferă modalităţi practice uimitoare şi extrem de eficiente
pentru a putea opera transformările dorite în ordinea şi natura curenţilor noştri TATTVA-ici.
Această extraordinară putere benefică transformatoare provine din faptul că orice acţiune fizică
este expresia unei modificări PRANA-ice de stare; fără PRANA, noi nu putem realiza nici un fel
de acţiune la nivel fizic, iar orice acţiune este rezultatul diferitelor armonii şi interferenţe
coordonatoare ale curenţilor TATTVA-ici. Astfel, spre exemplu, mişcarea unei părţi oarecare a
corpului fizic rezultă din activitatea armonios concertată a centrilor VAYU din acea zonă
corporală. În mod similar, dacă se întâlnesc în corp centrii PRITHIVI armonios dinamizaţi, vom
resimţi spontan o senzaţie de satisfacţie şi bunăstare specifică. Cauzele energetice ale celorlalte
senzaţii pe care le avem sunt întru totul asemănătoare.
Pe de altă parte, corpul nostru bioenergetic (PRANAMAYA KOSHA) trece prin trei stări
distincte în timpul ciclului zi-noapte: starea de veghe (JAGRAT), starea de vis (SVAPNA) şi
starea de somn profund fără vise (SUSHUPTI). Aceste trei modificări de stare produc
transformări corespondente în MANOMAYA KOSHA (corpul subtil astral), astfel apărând în
fiinţa noastră conştiinţa acestor schimbări existenţiale.
Aşa cum am arătat anterior, curentul PRANA-ic (suflul subtil) solar (+) creşte în
intensitate în timpul zilei, deplasându-se de la Est la Vest; el este predominant atâta timp cât
suntem în stare de veghe. Atunci însă când la nivel planetar se apropie noaptea, iar la nivel
individual survine oboseala şi somnul, curentul PRANA-ic pozitiv stăpâneşte aproape în
întregime corpul, având o asemenea forţă încât atât organele de simţ (JNANENDRIYA-urile) cât
şi organele de acţiune (KARMENDRIYA-urile) îşi pierd orice contact cu lumea exterioară
obiectiv’; astfel, starea de veghe dispare.
= VA URMA =

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI

Voinţele cu adevărat titanice ale acestei lumi, oamenii extraordinar de puternici şi marii
yoghini care, prin manifestările lor mentale gigantice, fac lumea să se mişte, îşi pun propria lor
PRANA, captată în aura lor uriaşă (a cărei rază măsoară sute de mii de kilometri) într-o stare
superioară de vibraţie cu atâta forţă şi putere încât această PRANA generează rezonanţe
INDESCRIPTIBIL de mari cu PRANA Universală din MACROCOSMOS şi astfel ei îi
influenţează imediat şi pe toţi ceilalţi oameni care vibrează la UNISON cu ei în aură. ACEASTA
ESTE MAREA TAINĂ A EFECTULUI CHARISMA CUNOSCUTĂ DE CEI PUŢINI. Astfel se
explică de ce milioane de fiinţe umane sunt atrase către cei care sunt profund BENEFICI şi au
UN CÂMP DE FORŢĂ CHARISMATICĂ URIAŞ, iar jumătate din lume, care este inspirată,
influenţată şi stăpânită de forţele demoniace ori satanice, gândeşte şi acţionează cu îndârjire
împotriva lor. Marii profeţi şi marii yoghini au avut cea mai impresionantă capacitate de control a
PRANA-ei, iar aceasta le-a dat o extraordinară forţă a voinţei.
Mărindu-şi extraordinar de mult AURA (sute de mii de Kilometri ca rază) ei şi-au pus
propria lor PRANA la unison (REZONANŢĂ) cu PRANA MACROCOSMICĂ. făcând-o apoi să
se manifeste într-o stare supremă de acţiune PLANETARĂ; acesta ESTE FENOMENUL
TAINIC care le-a dat puterea de a conduce cu uşurinţă lumea către noi trepte de evoluţie
spirituală, divină. Toate manifestările gigantice de putere BUNĂ sau REA provin de la acest
control colosal care se realizează numai prin REZONANŢĂ. Adesea oamenii nu le cunosc şi nici
măcar nu le bănuiesc secretul, însă TOTDEAUNA aceasta este singura explicaţie. ACESTA
ESTE UN TERIBIL SECRET REZERVAT SĂ FIE ŞTIUT NUMAI DE CEI PUŢINI.
Uneori, în propriul nostru corp, întreaga masă de PRANA de care dispunem se îndreaptă
mai mult sau mai puţin către o zona sau către alta. Atunci când PRANA se acumulează foarte
mult într-un anumit etaj al fiinţei generează PREDOMINANŢE. Atunci când PRANA lipseşte
aproape complet într-o anumită zonă sau într-un anumit etaj al fiinţei această situaţie face să
apară CARENŢE. Şi într-un caz şi în celălalt echilibrul este stricat.
Atunci când echilibrul lui PRANA este serios perturbat se produce ceea ce noi numim o
boală. Dacă eliminăm prin sublimare sistematică şi armonioasă PRANA suplimentară,
perturbatoare sau dacă sublimăm cu înţelepciune şi apoi aducem în mod echilibrat PRANA acolo
unde ea este în deficit, prin această COMPENSARE survine în scurt timp vindecarea. Aceasta
înseamnă de asemenea PRANAYAMA în YOGA ESOTERICĂ: a învăţa să ne dăm seama cât
mai repede de faptul că există într-o anumită parte sau într-alta a fiinţei mai multă sau mai puţină
PRANA decât ar trebui. Gradat, senzaţiile noastre subtile se vor rafina într-atât de mult încât
mintea va fi instantaneu prevenită de insuficienţa lui PRANA chiar şi într-un anumit deget, de
exemplu. Procedând astfel vom dobândi gradat puterea de a remedia foarte repede asemenea
situaţii. Acestea sunt unele dintre funcţiile pe care le poate împlini pentru cei iniţiaţi
PRANAYAMA.
Un scop destul de important chiar şi în RAJA-YOGA este acela de a învăţa să controlăm,
să sublimăm şi să direcţionării PRANA pe anumite planuri superioare ale fiinţei. Yoghinul care
poate să-şi concentreze foarte bine energiile subtile mentale devine cu uşurinţă stăpânul lui
PRANA care se află în fiinţa sa. Atunci când medităm profund, se realizează de asemenea o
concentrare extraordinar de mare de PRANA psihică şi mentală deosebit de elevată datorită
rezonanţelor sublime care se manifestă în fiinţa noastră.
Într-un ocean noi ştim cu toţii că există valuri imense, înalte cât munţii; şi mai ştim, de
asemenea, că există unele valuri mici şi altele chiar foarte mici, până se ajunge la bule minuscule,
dar absolut toate valurile au ca bază oceanul infinit. Bula este strâns legată de o parte a oceanului,
iar valul la rândul său este de asemenea legat de o altă parte a oceanului. Tot astfel un anumit om
poate fi un gigant, iar un altul poate fi precum o mică bulă de apă, dar atât unul cât şi celălalt sunt
mereu, inseparabil legaţi la acest ocean infinit de energie care este clipă de clipă martorul comun
al tuturor creaturilor. Pretutindeni unde există viaţă regăsim inevitabil la baza ei marele rezervor
de energie infinită (ce există în MACROCOSMOS). O anumită formă ce debutează ca bulă
microscopică, minusculă, ca muşchi sau ca licheni şi care se alimentează continuu (prin
REZONANŢĂ) de la această sursă inepuizabilă de energie (ce există în MACROCOSMOS), se
modifică lent şi ciclic pentru a deveni cu timpul o plantă, apoi un animal, după aceea un om iar în
final ea se revelează ca SINE NEMURITOR (ATMAN) şi, atingând Eliberarea Supremă, se
uneşte (FUZIONEAZĂ) în cele din urmă cu Dumnezeu. Se ajunge aici (în mod obişnuit -
ATUNCI CÂND NU NE AJUTĂM DE SISTEMUL YOGA) după milioane de secole, mai ales
în cazul acelora care nu urmăresc să scurteze deloc timpul.
O mărire considerabilă a vitezei de evoluţie, o luptă mai vie, susţinută, ne permite însă să
depăşim foarte repede „condiţionările” timpului. O anumită etapă (sau acţiune) care cere în mod
normal (COMUN) foarte mult timp pentru a se realiza, poate, conform concepţiei yoghine, să fie
scurtată dacă dispunem de o ENERGIE URIAŞĂ care ne permite să amplificăm intensitatea
acţiunii. Un om oarecare (CARE NU PRACTICĂ CU ASIDUITATE YOGA) poate continua să
se alimenteze încet (datorită ignoranţei şi condiţionărilor sale cu această energie ce provine din
oceanul infinit de energie care există în Univers (MACROCOSMOS) şi atunci lui îi vor trebui
probabil o sută de mii de ani pentru a deveni un DEVA (ZEU), cinci sute de mii de ani pentru a
ajunge încă şi mai sus decât un DEVA (ZEU) şi poate încă cinci milioane de ani pentru a deveni
perfect (prin realizarea stării de ELIBERARE ULTIMĂ (ÎNDUMNEZEIRE)). Dacă el se
dezvoltă foarte rapid (aşa cum stau lucrurile cu cei care practică ÎN MOD CONSECVENT
YOGA) intervalele respective de timp care sunt atunci necesare vor fi cu mult mai mici.
În fond, de ce nu ar fi posibil, angrenând o energie URIAŞĂ şi depunând un efort susţinut
şi suficient de mare, să atingem aceeaşi perfecţiune divină în numai şase luni sau cel mult în 7
ani? După modul în care DUMNEZEU a orânduit totul, nu există pentru fiinţa umană nici un fel
de limite, aşa cum ne arată intuiţia spirituală şi puterea noastră de judecată. Dacă, spre exemplu, o
locomotivă parcurge o sută de kilometri într-o oră consumând o anumită energie, în cazul în care
aceleiaşi locomotive îi vom furniza o energie mult mai mare ea va parcurge exact aceeaşi distanţă
(100 km) într-un timp mai scurt (5 minute).
Transpunând analogic acest exemplu la existenţa noastră ne putem atunci întreba de ce n-
ar putea sufletul nostru, atunci când dispune de o energie URIAŞĂ (KUNDALINI SHAKTI), să-
şi intensifice la MAXIM acţiunile sale spirituale, reuşind astfel să atingă perfecţiunea DIVINĂ
chiar în această viaţă? Ştim că, mai devreme sau mai târziu, toate fiinţele umane sfârşesc prin a
atinge acest ŢEL suprem, dar cine dintre noi doreşte să aştepte indiferent, atâtea milioane de ani?
De ce în fond să nu ajungem imediat la acelaşi rezultat utilizând în mod înţelept potenţialităţile
fabuloase, ale acestui trup, pe care forma umană pe care o avem acum ni le pune la dispoziţie
(ORICÂND dacă ştim cum să acţionăm)?
De ce să nu obţinem încă de pe acum (DIN ACEASTĂ EXISTENŢĂ) această cunoaştere
a ADEVĂRULUI ULTIM şi să primim accesul la o putere infinită ? Idealul suprem al yoghinului
şi al întregii ştiinţe YOGA este să-i înveţe pe oameni cum să scurteze la maxim timpul necesar
pentru a dobândi perfecţiunea DIVINĂ., intensificând cu ajutorul energiei uriaşe pe care o
acumulează, totul în fiinţa lor, pentru a face să se accelereze puterea de asimilare SPIRITUALĂ.
= VA URMA =

AN V C 44
 YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI
PATANJALI
ROLUL PRANA-ei ÎN REALIZAREA STĂRII DE SAMADHI
(continuare la cursul nr. 43 An V)

Procedând astfel, yoghinul perseverent atinge chiar în această viaţă

ELIBERAREA SUPREMĂ în loc să progreseze foarte lent din etapă în etapă şi
să aştepte ca întreaga rasă umană să devină perfectă. Priviţi exemplul înălţător
al marilor profeţi, al marilor sfinţi, al marilor yoghini, al deschizătorilor de noi
drumuri spirituale; ce au făcut ei în fond? Într-o SINGURĂ existenţă umană ei
au trăit ACCELERAT întreaga viaţă a umanităţii, scurtând extraordinar de mult
timpul necesar omului obişnuit pentru a ajunge la perfecţiunea DIVINĂ. Într-o singură viaţă ei au
devenit în scurt timp perfecţi. Pentru a reuşi cu adevărat aceasta ei nu au mai aspirat la nimic
altceva, nu au mai trăit nici o singură clipă pentru o altă idee şi, acţionând astfel cu o forţă
gigantică, drumul spiritual parcurs a fost pentru el mult scurtat. Iată ce se înţelege în YOGA
ESOTERICĂ prin concentrare: a intensifica, cu ajutorul unei energii lăuntrice colosale, puterea
de asimilare spirituală, înlăturând astfel orice amânare, numai aşa facem să se manifeste această
accelerare. Printre diferitele forme de YOGA, RAJA YOGA este aceea care ne învaţă cum să
dobândim o capacitate uriaşă de concentrare.
Unii yoghini începători se întreabă care este legătura dintre PRANAYAMA şi spiritism?
Aproape toate fenomenele spiritiste sunt, de asemenea, manifestări ale REZONANŢEI) fiinţelor
umane foarte receptive (MEDIUMI) cu anumite forme de PRANA. Din moment ce yoghinii
consideră că este adevărat că spiritele morţilor există, dar nu orice fiinţă umană OBIŞNUITĂ le
poate vedea (sau simţi), este perfect posibil (şi chiar NORMAL) ca în jurul nostru să existe (în
lumile PARALELE care au frecvenţe de vibraţie foarte rapide) mii şi milioane de spirite (sau
entităţi) pe care oamenii obişnuiţi nu le pot vedea, simţi sau atinge. Este însă cât se poate de sigur
că noi traversăm în mod continuu corpurile lor (ce se află în LUMILE SUBTILE PARALELE),
fără ca ele să ne vadă totdeauna şi, MAI ALES, fără ca ele să fie percepute deloc de către oamenii
OBIŞNUIŢI. Această lume a spiritelor este în realitate o sferă într-o sferă, un univers ce există
SIMULTAN într-un alt univers. Noi oamenii avem în mod obişnuit numai cinci simţuri trezite şi,
prin alcătuirea noastră, corespundem unei anumite stări de vibraţie (REZONANŢĂ) a lui
PRANA. Toate fiinţele care se află în aceeaşi stare (care le este comună) de vibraţie
(REZONANŢĂ) pot să se vadă unele pe celelalte, dar în cazul în care există fiinţe (ENTITĂŢI)
care corespund prin alcătuirea lor (FRECVENŢA DOMINANTĂ DE VIBRAŢIE) unei stări
superioare de vibraţie a lui PRANA, ele nu pot fi văzute de către fiinţele umane comune
(OBIŞNUITE).
Dacă ştim cum să procedăm, noi putem mări sau micşora lungimea de undă
(FRECVENŢA DE VIBRAŢIE) a unei surse luminoase până când ajungem să nu o mai vedem
deloc cu VEDEREA OMENEASCĂ COMUNĂ, dar cu toate acestea, există după cum se ştie
ochi suficient de sensibili care sunt capabili să o vadă în continuare.
Oamenii obişnuiţi nu pot vedea, spre exemplu, o lumină ale cărei vibraţii specifice sunt
foarte joase, dar este cert că există animale, cum ar fi pisicile şi bufnitele care, chiar şi atunci o
pot vedea. Câmpul nostru vizual obişnuit nu cuprinde în general decât o anumită zonă a
frecvenţelor de vibraţie ale lui PRANA. Să luăm acum drept exemplu atmosfera în care trăim: la
ora actuală se ştie că ea este compusă din mai multe straturi suprapuse, iar acele straturi ale
atmosferei care sunt mai aproape de scoarţa Pământului sunt ceva mai dense decât straturile
superioare. Fiecare dintre noi ştie că, pe măsură ce ne ridicăm cât mai sus (la înălţime) de la sol,
atmosfera devine din ce în ce mai rarefiată. Să luăm acum drept exemplu oceanul: noi ştim, în
cazul lui, că pe măsură ce ne scufundăm la adâncimi din ce în ce mai mari, presiunea apei creşte
proporţional; de asemenea. în acest caz, animalele care trăiesc pe fundul oceanului nu pot
niciodată să urce până la suprafaţă, căci dacă ar face aceasta s-ar transforma imediat în bucăţi.
Să ne reprezentăm acum în mod analogic universul (MACROCOSMOSIJL) ca fiind un
infinit ocean de eter care este compus la rândul său dintr-o succesiune de straturi având fiecare
dintre ele, sub acţiunea lui PRANA, diferite grade de vibraţie (de fapt FRECVENŢE DE
VIBRAŢIE caracteristice); departe de centru vibraţiile (FRECVENŢELE DE VIBRAŢIE) sunt
mai lente, în timp ce, în cazul în care ne apropiem de centru, ele (FRECVENŢELE DE
VIBRAŢIE) devin din ce în ce mai rapide; o anumită clasă de vibraţii (de FRECVENŢE
SPECIFICE DE VIBRAŢIE) constituie ceea ce numim un plan.
Să presupunem acum că toate aceste game de vibraţii (FRECVENŢE DE VIBRAŢIE) pot
fi decupate în felii: atâtea miliarde de Kilometri pentru o anumită serie de vibraţii (FRECVENŢE
DE VIBRAŢIE), atâtea miliarde de kilometri pentru seria următoare de vibraţii (FRECVENŢE
DE VIBRAŢIE) şi aşa mai departe. Devine atunci perfect firesc ca toţi cei care există şi trăiesc pe
un anumit plan corespunzător unei anumite stări de vibraţie (FRECVENŢE DE VIBRAŢIE) să
fie în mod firesc capabili să se perceapă unii pe ceilalţi. Cu toate acestea, într-un asemenea caz, ei
nu vor fi deloc capabili să îi vadă pe toţi aceia care trăiesc şi se află deasupra lor ca stare de
vibraţie (FRECVENŢĂ DE VIBRAŢIE). Cu toate acestea. aşa cum noi oamenii putem, cu
ajutorul telescopului şi al microscopului, să mărim SUFICIENT DE MULT puterea de percepţie
a vederii noastre, tot astfel, prin realizarea corectă şi perseverentă a anumitor tehnici
(ADECVATE) YOGA, ne putem plasa gradat în starea de vibraţie (FRECVENŢA DE
VIBRAŢIE respectivă) corespunzătoare altui plan (intrarea şi menţinerea în stare de
REZONANŢĂ cu frecvenţa de vibraţie a ENERGIEI stratului sau LUMII RESPECTIVE), iar
aceasta ne permite ATUNCI (pe întreaga perioadă de timp cât ne menţinem în stare de
REZONANŢĂ) să vedem şi să simţim tot ceea ce se întâmplă acolo.
Să presupunem acum că încăperea în care noi ne aflăm este plină de fiinţe (ENTITĂŢI
ANGELICE) „ÎNGERII” pe care noi nu le vedem şi nu le simţim deloc Ele (respectivele
ENTITĂŢI ANGELICE) reprezintă de fapt PRANA ce se află într-o anumită stare de vibraţie
(FRECVENŢĂ DE VIBRAŢIE) în timp ce noi oamenii (care trăim şi existăm în LUMEA
FIZICĂ) reprezentăm în realitate o altă stare de vibraţie (FRECVENŢĂ DE VIBRAŢIE). Să
presupunem acum că vibraţia (FRECVENŢA DE VIBRAŢIE) lor (a ENTITĂŢILOR
ANGELICE) este mult mai rapidă, iar vibraţia (FRECVENŢA DE VIBRAŢIE) noastră (a
pământenilor) este mult mai lentă, PRANA (energia subtilă) este substanţa comună (dar care
prezintă nenumărate FRECVENŢE DE VIBRAŢIE) din care atât ele (ENTITĂŢILE
ANGELICE) cât şi noi (OAMENII) suntem compuşi. Atât ele (ENTITĂŢILE ANGELICE) cât şi
noi (OAMENII) facem cu toţii parte din acelaşi ocean de PRANA (ENERGIE SUBTILĂ) ce
există în MACROCOSM, iar ele (ENTITĂŢILE ANGELICE) nu diferă în realitate de noi decât
prin frecvenţa mult mai rapidă a vibraţiilor lor. Prin urmare, dacă un YOGHIN (suficient de
evoluat spiritual) poate vibra la unison (REZONANŢĂ DEPLINĂ) cu frecvenţa lor (a
ENTITĂŢILOR ANGELICE), acest plan (FIZIC) se va modifica aproape fulgerător pentru el
(YOGHINUL RESPECTIV), oamenii vor dispărea (numai pentru el) şi în locul lor vor apărea
instantaneu acele fiinţe (ENTITĂŢI ANGELICE - "ÎNGERII").
În YOGA ESOTERICĂ cuvântul SAMADHI desemnează în realitate această operaţie
tainică care constă în a pune conştiinţa într-o stare (de REZONANŢĂ) cu mult superioară
(DIVINĂ) de vibraţie (care face să fie trăite plenar anumite forme de EXTAZ). Toate aceste stări
de vibraţie superioare (care evidenţiază manifestarea unor procese de REZONANŢĂ cu energii
subtile (SUBLIME) care au frecvenţe de vibraţie extraordinar de rapide), vibraţii supraconştiente
ale minţii, sunt reunite în acest cuvânt: SAMADHI (EXTAZ). Stările, putem spune (în lipsa unui
termen adecvat) inferioare de SAMADHI ne conferă viziuni şi percepţii paradisiace directe ale
acestor fiinţe (ENTITĂŢI SUPERIOARE) care se află în alte planuri sublime de manifestare şi
care prezintă FRECVENŢE DE VIBRAŢIE extraordinar de rapide. Stadiul cel mai elevat de
SAMADHI (EXTAZ) este acela în care vedem şi conştientizăm plenar atât realitatea ultimă a lui
DUMNEZEU cât şi "substanţa" din care sunt compuse toate aceste clase de fiinţe diferite
(diferitele FELURI DE ENTITĂŢI).
Ajungând să cunoască perfect (graţie fuziunii ce apare în cea mai înaltă stare de
SAMADHI), acest "bulgăre unic de argilă", care se află la baza universului
(MACROCOSMOSULUI), yoghinul ajunge astfel să cunoască în mod direct întreaga "argilă"
care se manifestă în Univers (MACROCOSMOS). În YOGA ESOTERICĂ, PRANAYAMA
cuprinde de fapt chiar şi tot ceea ce este fascinant (cu toate că ÎN REALITATE ACESTE
ASPECTE SUNT NET INFERIOARE) în spiritism. Ştiind toate acestea (prin cunoaştere directă),
putem constata că pretutindeni unde o anumită grupare spirituală autentică se străduieşte să
descopere un anumit aspect enigmatic, ocult, ascuns, ceea ce ea face în realitate este YOGA, de
îndată ce există această tentativă, mai mult sau mai puţin eficientă de a intra în REZONANŢĂ şi
de a controla PRANA. Pretutindeni unde apare o manifestare extraordinară de forţă, aceasta se
realizează TOTDEAUNA numai prin jocul tainic al lui PRANA.
În YOGA ESOTERICĂ, ştiinţa lui PRANAYAMA cuprinde chiar şi ştiinţele fizice. Cine
mişcă în fond motorul cu aburi? PRANA care acţionează atunci prin intermediu vaporilor de apă.
Ce sunt în fond toate fenomenele de electricitate, magnetism etc., dacă nu tot atâtea manifestări
distincte ale lui PRANA! Ce este de fapt ştiinţa fizică? Ea este ştiinţa lui PRANAYAMA
realizată de data aceasta numai prin mijloace exterioare.
Pentru yoghinii avansaţi este evident de mii de ani că PRANA care se manifestă ca putere
subtilă mentală nu poate fi controlată decât prin mijloace subtile, mentale. În YOGA
ESOTERICĂ acea parte din PRANAYAMA care îşi propune să controleze doar manifestările
fizice ale lui PRANA prin intermediul mijloacelor fizice exterioare se numeşte „ştiinţă fizică”. Iar
partea care îşi propune să controleze prin mijloace subtile, mentale manifestările distincte şi
diverse ale lui PRANA ca forţă subtilă mentală, se numeşte RAJA YOGA.

DHYANA (MEDITAŢIA) ŞI ROLUL EI ÎN MANIFESTAREA STĂRII DE SAMADHI

(EXTAZ)

Vom discuta în continuare din punct de vedere esoteric despre fazele cele mai tainice ale
practicii concentrării, faze către care practica YOGA autentică ne conduce gradat. Ca fiinţe
umane, noi remarcăm cu toţii faptul că aproape toată cunoaşterea noastră aşa-zis raţională se
referă la starea de conştientă. Conştienţa pe care noi o avem despre un anumit obiect, stare sau
despre o anumită persoană ne face să ştim că acel obiect, acea stare sau acea persoană există. Pe
de altă parte, noi ştim că există o mare parte a existenţei noastre cu privire la care noi nu suntem
conştienţi: toate organele din corpul nostru, toate părţile creierului nostru. Nimeni, cu excepţia
yoghinilor care urmăresc să conştientizeze prin mijloace specifice (YOGA) anumite funcţii sau
organe ale corpului fizic, nu este în mod normal conştient de toate acestea.
Atunci când mâncăm suntem conştienţi de acest lucru, dar, cu toate acestea, asimilarea
alimentelor mâncate o facem inconştient; la fel transformarea unei anumite părţi a alimentelor în
sânge se face, de asemenea, inconştient; faptul că sângele vine şi apoi încarcă cu energie toate
părţile corpului nostru fizic, este un alt fenomen inconştient. Şi totuşi, noi suntem cei care facem
toate aceste lucruri; este evident că nu pot exista douăzeci de persoane într-un singur trup. Cum
putem şti că, de fapt noi facem toate acestea şi că nu există altcineva? Am putea susţine că în
aparenţă rolul nostru se limitează la a mânca hrana şi că un altul se ocupa pentru noi cu
asimilarea hranei şi cu învigorarea corpului nostru prin intermediul energiei vitale care provine de
la această hrană. Acest lucru ar fi însă fals deoarece se poate dovedi până la urmă că aproape
orice act de care noi nu suntem deocamdată conştienţi poate fi adus (printr-un antrenament
adecvat) în sfera conştientului.
Inima bate în aparenţă independent de voinţa noastră: omul, obişnuit nu-şi poate comanda
deloc propria inimă şi la prima impresie s-ar părea că aceasta (inima) bate după cum vrea ea. Cu
toate acestea se ştie că printr-un antrenament YOGA special, putem controla CONŞTIENT
activitatea inimii, făcând-o să bată la voinţă, lent sau rapid sau chiar putem ajunge să o oprim
pentru anumite perioade de timp. Putem controla astfel perfect aproape toate părţile corpului
nostru fizic, inclusiv aparatul sexual în cazul CONTINENŢEI AMOROASE. Ce arată toate
aceste lucruri? Faptul că toate funcţiile corpului nostru fizic care sunt infraconştiente pot fi
totodată realizate conştient, prin noi înşine, sunt o dovadă clară a posibilităţilor noastre uriaşe
chiar dacă noi le realizăm cu toţii inconştient. Există deci două planuri pe care operează mintea
umană: planul conştient, în care orice activitate este însoţită aproape întotdeauna de un sentiment
al individualităţii, iar acea parte a activităţii noastre mentale care nu este însoţită de acest
sentiment al individualităţii este activitatea inconştientă. La animalele inferioare, această
activitate inconştientă se numeşte instinct. La animalele superioare şi la om, care, după cum se
ştie, este mai evoluat decât acestea activitatea conştientă este cea care (în general vorbind)
predomină.
Aceasta însă nu este tot. Există un plan (nivel de vibraţie) chiar şi mai elevat în sfera
căruia poate acţiona mintea. În situaţia unei rafinări adecvate, mintea fiinţei umane poate merge
cu mult dincolo de starea de conştienţă, pătrunzând în ceea ce yoghinii numesc sfera
SUPRACONŞTIENTULUI. Aşa cu, activitatea inconştientă se realizează la un nivel inferior
celui conştient, există şi un alt fel de activitate MISTERIOASĂ, care se realizează deasupra
planului conştient şi care nu mai este însoţită de apariţia sentimentului individualităţii. Acest
sentiment (al individualităţii) nu apare decât pe planul din mijloc despre care am vorbit. Atunci
când mintea se află preponderent angrenată fie la un nivel prea jos, fie la un nivel prea înalt, nu
mai există sentimentul individualităţii (sau, cu alte cuvinte, al lui "eu") şi cu toate acestea, mintea
continuă să funcţioneze. Atunci când mintea umană ajunge cu adevărat dincolo de această linie
de demarcaţie a conştiinţei individuale, apare fără îndoială STAREA DE EXPANSIUNE
BEATIFICĂ pe care yoghinii o numesc SAMADHI (EXTAZ) sau Supraconştiinţă. ACESTE
ASPECTE PREZENTATE AICI REVELEAZĂ PENTRU ACEIA CARE POT CU
ADEVĂRAT SĂ LE ÎNŢELEAGĂ TAINA ULTIMĂ A STĂRII DE SAMADHI (EXTAZ).
Să vedem acum cum putem şti că un om care este cu adevărat într-o stare de SAMADHI
(EXTAZ) nu a coborât în realitate sub nivelul conştient şi nu a involuat în loc să se eleveze
spiritual? De altfel, aşa cum am arătat anterior, în nici unul dintre aceste două cazuri, percepţiile
nu mai sunt însoţite de sentimentul individualităţii. Răspunsul EDIFICATOR la această întrebare
este că de fapt numai efectele (ROADELE) sau, cu alte cuvinte, rezultatul acţiunilor ne permit
totdeauna să distingem FĂRĂ GREŞEALĂ între ceea ce este dedesubtul şi ceea ce este cu
adevărat deasupra pragului obişnuit al conştiinţei. Atunci când un om oarecare se abandonează
într-o sure de somn profund, el ajunge imediat (FĂRĂ SĂ-ŞI DEA SEAMA) într-un plan care se
găseşte sub cel conştient. Atunci corpul său fizic continuă să funcţioneze nestingherit: el respiră,
se poate chiar mişca în somn, fără ca toate acestea să fie cumva însoţite de un sentiment al
individualităţii; el este COMPLET inconştient şi abia atunci când se trezeşte din somn este din
nou acelaşi om care fusese înainte. Suma cunoaşterii pe care el o avea înainte de a adormi rămâne
neschimbată, fără a creşte. Atunci el nu primeşte (în general vorbind) nici o Iluminare. Dar atunci
când un yoghin (care întruneşte în mod firesc CONDIŢIILE NECESARE) intră cu adevărat într-o
stare de SAMADHI, dacă el era un simplu yoghin (începător) înainte, după aceea, când el revine
din această stare (SAMADHI) oare începe să fie un înţelept ? Care este la o ultimă analiză
diferenţa ?
În primul dintre aceste cazuri (cazul somnului profund), omul rămâne exact acelaşi care
fusese înainte; în cel de-al doilea caz (cazul yoghinului care intră cu adevărat în stare de
SAMADHI (EXTAZ), el revine incomparabil mult mai clarificat lăuntric (se simte imens
îmbogăţit spiritual) şi imediat după aceea el începe să devină înţelept, profet, sfânt, deoarece
IMEDIAT DUPĂ ACEEA toată natura sa va fi extraordinar de mult transformată. La scurt timp
el va realiza că viaţa sa este de atunci încolo profund şi amplu modificată în bine, iluminată,
îndumnezeită, armonizată. Acestea sunt cele două efecte fundamentale care ne permit să
distingem ADEVĂRUL. Efectele fiind net diferite, rezultă atunci că şi cauzele trebuie (fără
îndoială) să fie diferite. Deoarece această stare inefabilă de iluminare lăuntrică şi fericire
copleşitoare cu care TOTDEAUNA un yoghin revine dintr-o stare de SAMADHI este infinit mai
elevată decât ceea ce ar putea apare după o stare de inconştienţă (pe care o avem în cazul
somnului adânc) şi ea este mult mai elevată (este vorba de starea care apare după ieşirea din
SAMADHI) decât ceea ce ne-ar putea oferi raţiunea în cazul unei stări comune (obişnuite) de
conştiinţă, aceasta trebuie fără îndoială să fie considerată o stare supraconştientă pe care noi o
numim SAMADHI (EXTAZ) şi care, cu alte cuvinte, este starea supraconştientă.
Astfel poate fi explicată pe scurt pentru cei care sunt capabili să înţeleagă şi să intuiască
TAINA noţiunii de SAMADHI (EXTAZ). Să vedem acum care este în esenţă aplicaţia acesteia.
Despre aceasta vom vorbi în continuare. Domeniul raţiunii sau, cu alte cuvinte, al funcţionării
„OBIŞNUIT” conştiente a minţii este foarte limitat. Raţiunea umană comună nu se poate, în
general vorbind, mişca decât într-un cerc ("ORIZONT') restrâns, neputând cel mai adesea ieşi de
acolo. Orice tentativă a minţii de a ieşi din această sferă (cerc) este sortită eşecului şi, cu toate
acestea, exact ceea ce se află în afara acestei sfere a raţiunii reprezintă tot ceea ce este mai drag şi
mai valoros pentru umanitate. Toate aceste aspecte transcendente ale existenţei unui Spirit
nemuritor (ATMAN), ale existenţei lui Dumnezeu, ale existenţei unei Inteligenţe Supreme care
ghidează în mod tainic acest univers, sunt cu mult dincolo de domeniul raţiunii. Pe toate acestea
şi încă multe altele raţiunea SINGURĂ nu le va putea rezolva niciodată. Care este, în ultimă
instanţă, atitudinea ei. Ea afirmă „eu sunt agnostic, nu pot spune nici da nici nu”
(AGNOSTICISM = concepţie filosofică ce neagă, parţial sau total, posibilitatea cunoaşterii
OBIECTIVE a esenţei fenomenelor, a lumii în general, a ADEVĂRULUI ULTIM). Dar, dincolo
de asta, aceste întrebări fundamentale au totuşi pentru o importanţă imensă. Dacă noi nu putem
oferi cu adevărat acestor întrebări un răspuns pe deplin real şi satisfăcător, viaţa umană aproape
că nu are sens. Toate teoriile noastre etice, toate concepţiile noastre morale şi pline de
înţelepciune, tot ceea ce natura umană consideră adevărat, bun şi măreţ a fost modelat pe baza
răspunsurilor care ne-au venit de dincolo de această sferă (a raţiunii). Este prin urmare foarte
important pentru noi să putem răspunde la aceste întrebări în mod înţelept.
Dacă viaţa noastră nu este în realitate decât un loc fără sens, de scurtă durată, dacă în
întregime universul (MACROCOSMOSUL) nu este decât o grupare total întâmplătoare de atomi,
pentru ce ne-am mai preocupa ATUNCI de viitorul nostru? Ce rost ar mai avea într-o asemenea
perspectivă mila, dreptatea, dragostea, binele, prietenia, abnegaţia, compasiunea? Lucrul „cel mai
bun” într-o asemenea lume ar fi atunci ca fiecare „să bată fierul cât este cald” şi să-şi vadă
NUMAI DE PROPRIILE INTERESE spre a obţine cât mai multe avantaje. Dacă speranţa
COMPENSĂRII ULTERIOARE DUPĂ FAPTE A TUTUROR ACŢIUNILOR NOASTRE nu ar
fi decât un cuvânt gol şi lipsit de sens pentru ce ne-am mai iubi fratele în loc să-l tăiem gâtul
atunci când acesta ne supără? Dacă nu ar fi nimic dincolo de toate acestea şi dacă nu ar exista cu
adevărat libertate, dacă ar există doar legi severe şi moarte, ar trebui pur şi simplu să ne căutăm
totdeauna aici NUMAI bucurie şi satisfacţii de nu contează ce fel pentru noi înşine.
În zilele noastre este totuşi evident că găsim multe persoane limitate care consideră
raţiunile de ordin utilitar ca fiind fundamentul ultim al moralităţii. Dar care este oare baza
moralităţii? Să aduci cât mai multă bucurie şi fericire la cât mai mulţi oameni. Pentru ce ar mai
aplica atunci un asemenea om o astfel de morală? De ce n-ar cauza el atunci cât mai mult rău la
cât mai mulţi oameni dacă aceasta este ceea ce de fapt îi convine lui? Ce mai pot răspunde la
aceasta utilitariştii? Cum am mai putea noi şti atunci ceea ce este cu adevărat bine sau ceea ce
este rău? Dacă atunci suntem împinşi doar de setea noastră nepotolită de bunăstare şi o satisfacem
prin NU CONTEZĂ CE MIJLOACE motivând că aceasta ne este nouă natura, dovedim că de
fapt nu cunoaştem nimic altceva. Atunci noi am putea spune: "am aceste dorinţe şi trebuie oricum
să mi le împlinesc". De ce v-aţi plânge atunci unii de o asemenea atitudine?
=VA URMA=

ANV C 45
-INFORMAŢII SECRETE-
PANCHA TATTVA CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E
FUNDAMENTALE
ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA
INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE
(continuare la cursul nr. 43 An V)

Predominanţa excesivă a curentului pozitiv (YANG) inhibă conexiunile

subtile ale diferiţilor centri TATTVA-ici care vor înceta din această cauză să
mai reacţioneze la schimbările PRANA-ice (eterice) obişnuite ale naturii
exterioare. Dacă, în acest moment, forţa curentului PRANA-ic pozitiv ((+),
YANG) ar depăşi limita extremă obişnuită, ar surveni moartea iar PRANA (de
fapt corpul eteric, PRANAMAYA KOSHA) nu ar mai avea nici o legătură cu
corpul fizic (ANNAMAYA KOSHA), vehiculul grosier (fizic) al schimbărilor TATTVA-ice
exterioare.
Într-o asemenea situaţie, chiar în momentul în care PRANA iese aproape complet din
zona inimii, intră în acţiune curentul subtil PRANA-ic negativ ((-). YIN), care începe să
contracareze efectele curentului PRANA-ic pozitiv (extremul YANG generează YIN). Atunci
când PRANA intră în (dinamizează preponderent) SUSHUMNA NADI, efectele curentului subtil
pozitiv (+) sunt foarte mult diminuate şi atunci ne trezim din somn. Dacă în acest moment (al
trezirii din somn), forţa ( curentului subtil PRANA- ic negativ ((-), YIN) va depăşi limita
extremă, obişnuită, dintr-o cauză sau alta, va surveni automat moartea corpului fizic (prin
separarea completă de învelişul informaţional-energetic (PRANAMAYA KOSHA)), dar chiar în
acest moment curentul PRANA-ic pozitiv (YANG, (+)) începe să se intensifice, compensând
astfel efectele curentului subtil negativ (-) la nivelul corpului fizic (extremul YIN (-) generează
YANG (+)). (Această compensare alternativă şi reciprocă a celor doi curenţi PRANA-ici
complementari, solar (+) şi lunar (-), este asigurată totdeauna firesc şi automat iar întreruperea
acestui ritm secret al vieţii fizice atrage după aceea dezechilibre foarte grave în aura fiinţei umane
respective. (Se recomandă, pentru o înţelegere mai profundă a acestor aspecte, reluarea şi
aprofundarea studiului celor12 Teoreme ale Principiului Unic, prezentate în anul I al cursului
nostru de YOGA).
Astfel, corpul nostru fizic este menţinut în viaţă în fiecare clipă datorită echilibrului sau
armonici dinamice a curenţilor subtili PRANA-ici pozitivi (+) (YANG) şi negativi (-) (YIN) o
depăşire a limitelor extreme ale intensităţii unora sau altora dintre aceşti curenţi eterici
complementari produce la scurt timp după aceea moartea corpului fizic. Putem observa deci că
există două tipuri principale de moarte, moartea pozitivă (+) sau spinală (care este în legătură cu
trecerea curenţilor subtili eterici în mod predominant la nivelul coloanei vertebrale. SUSHUMNA
NADI în plan subtil) şi moartea negativă (-) sau cardiacă (care este în legătură cu trecerea
curenţilor PRANA-ici în mod predominant la nivelul inimii, polul Sud (-) al fiinţei, în plan
subtil), în primul tip (cel spinal), conştiinţa individuală, învesmântată numai de cele 4 principii
superioare materiei fizice (eteric, astral, mental şi cauzal) iese din corpul fizic prin zona
creştetului (BRAHMARANDHRA, situat la extremitatea superioară a lui SUSHUMNA NADI);
în cel de-al doilea tip de moarte, aceste principii superioare ies din corpul fizic prin gură, odată cu
suflul care este expirat din plămâni şi trahee, în afara acestor două tipuri de moarte, în lucrările
secrete SVARA YOGA se vorbeşte despre 6 modalităţi TATTVA-ice secrete în care poate să
survină moartea fizică. Aceste 6 modalităţi TATTVA-ice secrete cunoscute în SVARA YOGA
sunt echivalente cu 6 căi distincte pe unde este părăsit corpul fizic de către principiile subtile
superioare ale individualităţii umane. Aceste aspecte vor fi prezentate şi ele mai departe, tot în
cadrul acestei lecţii.
Revenind la manifestările energiei subtile PRANA în fiinţa umană, tradiţia secretă
SVARA YOGA menţionează că există anumite manifestări PRANA-ice esenţiale care se menţin
în toate cele 3 stări obişnuite ale conştiinţei individuale (1) veghe: 2) somn cu vise şi 3) somn
profund fără vise). După cum am afirmat anterior, ele sunt în număr de 5 şi sunt în legătură cu
primii 5 centri de forţă (de la MULADHARA până la VISHUDDHA) precum şi cu numeroşi
centri TATTVA-ici secundari, ce se află răspândiţi în plan subtil în întregul corp fizic şi prin
intermediul cărora aceste 5 tipuri principale de PRANA realizează controlul şi coordonarea
diverselor părţi ale corpului fizic. Ele sunt. aşa cum am arătat:
1) PRANA VAYU - manifestarea ritmului subtil vital care atrage şi conduce aerul
atmosferic (care vehiculează PRANA), din exterior în sistemul corp;
2) APANA VAYU - manifestarea energetică subtilă care elimină în afara sistemului-corp
atât elementele de care acesta nu mai are nevoie cât şi elementele pe care acesta nu poate
(DEOCAMDATĂ) să le folosească (TRANSMUTE şi SUBLIMEZE) în mod creator (exemplu:
potenţialul sexual al bărbatului şi al femeii, urina):
3) SAMANA VAYU manifestarea energetică subtilă care realizează transformarea şi
asimilarea substanţelor nutritive intrate în corp pe cale digestivă în alte substanţe, cu o structură
perfect asimilabilă de sistem, aceasta producându-se simultan cu o degajare de energie
(transmutaţie biologică) ce va putea fi utilizată apoi în susţinerea energetică vitalizarea diferitelor
procese fizice, psihice sau mentale (sublimare). SAMANA VAYU determină de asemenea la
nivel fizic distribuţia armonioasă a principiilor vitale asimilate din hrană în întregul corp;
4) VYANA VAYU - manifestarea energetică subtilă prin intermediul căreia fiecare parte
sau zonă a corpului îşi menţine nealterată forma şi tot ea (VYANA VAYU) asigură fluctuarea în
limite acceptabile a entropiei sistemului, făcându-1 astfel să reziste forţelor de descompunere şi
putrefacţie care predomină, de pildă, într-un cadavru;
5) UDANA VAYU- manifestarea energetică subtilă care mai mereu tinde să readucă
curenţii subtili vitali eterici (bioenergetici) la nivelul celor doi centri fundamentali ai vieţii fizice:
inima şi creierul. UDANA VAYU este, prin urmare, manifestarea PRANA-ică ce se află în
strânsă legătură pe de o parte, cu ascensiunea energiilor lăuntrice către centrii de forţă
(CHAKRA-e) superiori (în cazul dinamizării sale controlate care se realizează prin practica
YOGA) iar, pe de altă parte, ea este în legătură cu moartea corpului fizic, atât locală (paralizie
parţiali sau totală CA BOALĂ) cât şi generală (moartea propriu-zisă).
În plus, fiecare dintre cele 5 tipuri principale de PRANA se manifestă diferenţiat în
funcţie de jumătatea stângă ((-), YIN) sau dreaptă ((+), YANG) pe care le coordonează. Aceste
diferenţieri pot fi prezentate succint, sintetic în tabelul următor:

TIP DE ASPECT POZITIV((+), YANG) ASPECT NEGATIV ((-),

PRANA YIN)
1. PRANA plămânul drept plămânul stâng
VAYU
2 APANA aparatul excretor; aparatul urinar
VAYU intestine
3. SAMANA stomacul duodenul
VAYU
4. VYANA în întregul corp, manifestându-se în toată partea stângă a
VAYU în forme variate şi în diverse organe corpului fizic
din partea dreaptă a corpului fizic
5. UDANA centrii spinali şi cardiaci din partea centrii spinali şi cardiaci din
VAYU dreaptă a corpului fizic partea stângă a corpului fizic

Dacă PRANA (învelişul eteric sau bioenergetic) se separă dintr-un motiv oarecare de o
anumită parte a corpului, acea zonă corporală îşi pierde automat forţa de acţiune. Această situaţie
face să survină "moartea" locală sau paralizia acelei părţi a corpului fizic; tot din această cauză
fiinţa umană devine, de exemplu, surdă, mută, oarbă sau prezintă (are) o digestie proastă etc.
Moartea generală este un proces similar; printr-un exces important de forţă (intensitate) a unuia
sau a altuia dintre curenţii PRANA-ici solari ((+), YANG) sau lunari ((-), YIN), PRANA rămâne
stabilită în SUSHUMNA NADI, aspect care la omul obişnuit este o cauză subtilă a morţii, în
procesul morţii, zonele corpului mai îndepărtate de cei doi centri esenţiali ai vieţii fizice - creierul
şi inima - vor muri mai repede decât zonele mai apropiate de aceştia. Astfel, spre exemplu, pulsul
nu se mai simte mai întâi la extremităţi şi apoi din ce în ce mai aproape de inimă, până când la un
moment dat el dispare complet.
În afara organelor şi zonelor corporale deja indicate, VYANA VAYU permite totodată
conservarea formei şi păstrarea condiţiei specifice celor 5 organe de simţ şi a celor 5 organe de
acţiune ale corpului fizic (a nu se confunda aceasta cu aspectele lor subtile, organele de acţiune –
KARMENDRIYA-urile şi organele de simţ – JNANENDRlYA-urile - care poartă fiecare acelaşi
nume cu organul fizic (de acţiune sau de simţ) corespondent; cu alte cuvinte, VYANA VAYU
întreţine şi coordonează ochii fizici, urechile fizice etc., ca organe de simţ şi, pe de altă parte,
mâinile fizice, picioarele fizice etc., ca organe de acţiune).
Energia subtilă PRANA-ică dinamizează în corp, simultan, la un moment dat, o anumită
categoric dintre cele 5 tipuri de centri TATTVA-ici. Prin urmare, atât pe durata curentului
PRANA-ic pozitiv ((+), YANG), cât şi pe durata curentului PRANA-ic negativ ((-), YIN), se
manifestă 5 transformări TATTVA-ice principale, cuprinzând fiecare câte 5 manifestări
TATTVA-ice secundare. Aceste transformări de stare TATTVA-ică sunt perceptibile şi la nivel
auric, prin culorile subtile specifice fiecărei TATTVA-e sau sub-TATTVA-e predominante într-
un anumit moment.
= VA URMA =

YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI

DHYANA (meditaţia) şi rolul ei în manifestarea stării de SAMADHI (extaz)
(continuare la cursul nr. 44 AN V)

Să vedem acum de unde provin de fapt toate aceste adevăruri fundamentale despre viaţa
umană, despre o înţeleaptă moralitate, despre Spiritul nemuritor, despre Dumnezeu, despre iubire,
despre simpatie, despre bunătate şi mai presus de toate despre altruism?
Toată etica, întreaga activitate umană, toată gândirea umană se bazează pe această idee
unică de altruism; întreaga noţiune esenţială de viaţă umană poate fi rezumată într-un singur
cuvânt: altruism. Pentru ce am mai fi noi atunci altruişti? Oamenii pretind că sunt raţionalişti,
utilitari, dar dacă nu ne arată o raţiune de fundamentare a acestei utilităţi, putem spune că în
realitate el sunt iraţionali. Pentru ce nu trebuie în realitate să fim egoişti? A cere cuiva să nu fie
egoist poate părea la prima vedere absurd ori foarte poetic, dar pentru foarte mulţi poezia nu este
raţiune. Care este atunci raţiunea? Pentru ce trebuie să fim noi preponderent altruişti, pentru ce
trebuie să fim noi mai mereu buni? Faptul că aceasta este părerea lui X sau Y nu va avea pentru
noi suficientă greutate. La ce ne serveşte cu adevărat să fim altruişti? Dacă prin interes noi
înţelegem cea mai mare cantitate de bunăstare, interesul nostru ar trebui să implice să fim egoişti.
Care este atunci răspunsul? Omul cu o gândite preponderent utilitaristă nu l-ar putea da niciodată.
Răspunsul este că, în fiecare clipă, PERMANENT lumea noastră nu este altceva decât o infimă
picătură de apă într-un ocean infinit; ea este în realitate o verigă într-un lanţ infinit. Unde a fost
oare găsită această idee esenţială de altruism de către cei care au predicat-o şi au oferit-o plini de
generozitate umanităţi? Ştim cu toţii că această noţiune (ALTRUISMUL) nu este instinctivă:
animalele, care sunt conduse de instinct,. nu o cunosc. Aici nu este vorba nici despre raţiune, căci
raţiunea ignoră toate aceste idei. De unde provin atunci în realitate toate acestea?
Studiind cu multă atenţie istoria vedem că toţi marii maeştri spirituali sau toate modelele
divine pe care lumea le-a cunoscut vreodată au avut cu toţii ceva în comun: toţi, FĂRĂ
EXCEPŢIE, afirmau că au primit adevărurile lor esenţiale de altundeva, deşi unii nu ştiau exact
de unde veneau în realitate aceste învăţături fundamentale. De exemplu, unul dintre ei ne-a
mărturisit că un înger ce arăta precum un om extraordinar de strălucitor şi cu aripi a coborât într-o
zi la el şi i-a spus: "Ascultă, omule, mesajul lui DUMNEZEU!" Un altul a povestit că un DEVA,
de fapt o fiinţă luminoasă din lumea sublimă a zeilor i-a apărut şi l-a comunicat anumite
adevăruri. Un al treilea spunea că a visat că străbunii săi au venit special pentru a-i face anumite
revelaţii pe care niciodată până atunci el nu le cunoscuse. Ceea ce au în comun toate aceste
mărturii este faptul că toţi cei care au avut asemenea REVELAŢII DIVINE pretind că au primit
această cunoaştere de altundeva şi că ea nu a apărut prin capacitatea lor raţională.
Ce ne învaţă în această direcţie ştiinţa YOGA? Ei aveau cu toţii dreptate atunci când
afirmau că toată această cunoaştere le-a venit de dincolo de raţiune, dar în realitate ÎN TOATE
ACESTE SITUAŢII ea venea chiar dinăuntrul fiinţei lor. Yoghinii afirmă că mintea însăşi (atunci
când sunt întrunite anumite condiţii) este capabilă de o stare de rezonanţă şi existenţă net
superioară ce trece cu mult dincolo de raţiune, cu alte cuvinte, de o stare supraconştientă. Atunci
când mintea ajunge cu adevărat la această stare de rezonanţă net superioară, omul dobândeşte
prin fuziune inefabilă această cunoaştere care există DINTOTDEAUNA dincolo de raţiune. Acel
om primeşte ATUNCI o cunoaştere cu adevărat metafizică şi transcendentă. Uneori este perfect
posibil ca un om care nu cunoaşte această ştiinţă YOGA să ajungă totuşi, deloc întâmplător
(ATUNCI CÂND SUNT ÎNTRUNITE CONDIŢIILE NECESARE), la acea stare extraordinară şi
INEFABILĂ în care se trece dincolo de raţiune, în care de fapt natura umană obişnuită este cu
totul depăşită: el se confruntă atunci, într-un anume fel, cu această stare beatifică.
Atunci când această trăire extatică se declanşează, omul respectiv are în general tendinţa
să o explice printr-o certă intervenţie exterioară. Tocmai de aceea o inspiraţie divină sau o
cunoaştere cu adevărat transcendentă, deşi este aceeaşi indiferent de ţară şi de credinţa oamenilor,
ea poate totuşi să pară unuia că vine de la un înger, altuia poate să-i apară ca venind de la un
DEVA (zeu) şi altuia poate să-i apară că vine chiar de la Dumnezeu. Ce semnifică în realitate
toate acestea? Că ATUNCI mintea a receptat prin REZONANŢĂ această cunoaştere în propria sa
natură şi că prezentarea ulterioară a acestei cunoaşteri transcendentale a fost realizată conform
credinţelor anterioare şi a educaţiei celui prin care ea a fost făcută. Toţi aceşti oameni diferiţi şi-
au ridicat de fapt ATUNCI, deloc întâmplător, MINTEA la o stare de supraconştiinţă. Marii
yoghini afirmă că acest eveniment profund uluitor, atunci când are loc „accidental” poate
prezenta, pentru aceia CARE NU SUNT SUFICIENT DE PREGĂTIŢI, mari pericole, în multe
situaţii există riscul unei perturbări mentale, mai ales pentru aceia care, datorită ignoranţei, se
sperie şi cred cu tărie că sunt bolnavi.
Nu este deloc greu să constatăm că în general toţi oamenii, oricât de mari ar fi fost în
anumite direcţii, atunci când s-au confruntat cu această copleşitoare stare supraconştientă, fără a
avea în prealabil pregătirea teoretică necesară care le-ar fi permis să înţeleagă ce se întâmplă, au
tatonat apoi în întuneric şi nu o dată au combinat în mod aberant cunoaşterea lor
SUPRAMENTALĂ cu superstiţii bizare. Unii dintre ei au avut chiar halucinaţii care s-au altoit în
mod hibrid în fiinţa lor cu anumite trăiri autentic SUPRAMENTALE (stări de EXTAZ =
SAMADHI). Mahomed, spre exemplu, povesteşte că, la un moment dat, îngerul GABRIEL i-a
apărut într-o peşteră şi apoi l-a luat pe crupa calului său celest HARAK şi li-a dus să viziteze rând
pe rând cerurile (LUMILE DIVINE. SUPRASENSIBILE CARE EXISTĂ în DIMENSIUNILE
PARALELE). Dar, în ciuda acestui fapt (această evidentă HALUCINAŢIE cu "calul" HARAK al
Îngerului GABRIEL), MAHOMED a avut în mod cert acces la stări de SUPRACONŞTIINŢĂ
care l-au făcut ca prin el să se reveleze adevăruri divine admirabile. Dacă vom citi cu ochii
ÎNŢELEPTULUI INIŢIAT CORANUL vom găsi aici amestecate adevărurile divine cele mai
înalte (care apar (SUNT REVELATE) numai în stările SUPRANORMALE) melanjate cu
evidente superstiţii stranii. Cum putem explica acest amestec evident de ADEVĂR şi fantezie?
Fără îndoială că MAHOMED a fost inspirat şi chiar a atins anumite stări SUPRAMENTALE
(EXTAZ), însă el a ajuns oarecum "întâmplător” la această stare de inspiraţie
SUPRAMENTALĂ. El nu a avut nici un fel de pregătire yoghină şi nici nu a avut acces la o altă
formă de Iniţiere autentic spirituală şi tocmai de aceea el nu a cunoscut suficient de clar, aşa cum
ar fi fost necesar, elementele de bază care să-i permită să integreze într-un TOT coerent trăirile pe
care le-a avut ATUNCI. Să ne gândim în această perspectivă la tot binele pe care sigur l-a făcut
MAHOMED lumii dar să ne gândim totodată şi la marile nenorociri şi suferinţe pe care le-a
produs şi încă le mai produce fanatismul său, pentru cel incapabili să discearnă adevărul de
superstiţie; În timp, după aceea, au fost milioane de oameni masacraţi pentru că nu s-au supus
legii sale (în care adevărul se amesteca cu SUPERSTIŢIILE); au existat de asemenea un mare
număr de femei cărora, datorită fanatismului său, li s-au luat copii, au fost copii care, prin
uciderea părinţilor lor, au rămas orfani, ţări întregi au fost devastate, milioane şi milioane de
oameni au fost ucişi!
Conştientizând în mod detaşat şi cu mult bun simţ aceste exemple care abundă pentru cel
INIŢIAT, putem înţelege mult mai clar aceste pericole studiind cu atenţie viaţa marilor profeţi
cum a fost MAHOMED ori alţii şi, chiar în asemenea situaţii vom fi în mod obiectiv determinaţi
pe de altă parte să constatăm că ei au fost totuşi inspiraţi şi au atins divine stări
SUPRAMENTALE. De fiecare dată când un profet a pătruns în starea de supraconştiinţă,
intensificându-şi şi elevându-şi natura sa emoţională, el ne-a adus (datorită acestui amestec cu
FANTEZIA sa într-o anumită măsură DEZLĂNŢUITĂ) nu numai anumite adevăruri
fundamentale ci şi un anumit fanatism care a rezultat din altoiul ciudat cu anumite superstiţii care
au făcut lumii cam tot atâta rău pe cât de mult bine i-a putut face frumuseţea adevărurilor şi a
învăţăturii divine.
Pentru a trage, la rândul nostru, unele învăţături din aceste absurdităţi pe care unii se
mulţumesc să le numească viaţa umană, trebuie şi noi, la rândul nostru, să urmărim să trecem
dincolo de raţiune, folosind METODELE SPECIFICE ÎN YOGA dar trebuie TOTODATĂ SĂ
ÎNVĂŢĂM DIN GREŞELILE ÎNAINTAŞILOR şi tocmai de aceea este necesar să o facem
ştiinţific, lent, printr-un antrenament corect şi constant, eliminând pe cât se poate orice
superstiţie. Să ne amintim mereu ceea ce spunea GOYA: "Somnul raţiunii (al inteligenţei
creatoare) zămisleşte monştri". Tocmai de aceea noi trebuie să abordăm lent, cu multă inteligenţă
şi BUN SIMŢ studiul stărilor supraconştiente aşa cum facem în cazul oricărei alte ştiinţe. Să nu
uităm deci niciodată că "NU EXISTĂ SPIRTUALITATE SAU RELIGIE CARE SĂ FIE
VREODATĂ SUPERIOARĂ ADEVĂRULUI ULTIM (DIVIN)".
Având în vedere toate aceste aspecte, trebuie (MAI ALES LA ÎNCEPUT) să ne construim
fundamentul pe o raţiune puternică, sănătoasă şi pe intuiţie, urmându-le pe amândouă până acolo
unde ele ne pot duce. Iar atunci când raţiunea noastră se dovedeşte a fi neputincioasă. Insistând
cu ajutorul intuiţiei, tot ea (RAŢIUNEA) va fi cea care, la un moment dat, ne va indica drumul
prin care putem urca în planuri (LUMI SPIRITUALE. PARALELE) din ce în ce mai elevate.
Atunci când auzim un om spunând: "eu sunt inspirat". Iar la scurt timp după aceea îl auzim pe
acelaşi om vorbind complet iraţional, nu trebuie deloc să-l luăm în consideraţie şi tocmai de
aceea este inutil să-l mai ascultăm. De ce? Deoarece aceste trei stări: instinct, raţiune şi
supramental sau, altfel spus, inconştient, conştient şi supraconştient aparţin în realitate unei
singure şi aceleaşi conştiinţe iar esenţa ultimă a acesteia este SPIRITUL NEMURITOR
(ATMAN)).
Este foarte important să ne dăm seama că în realitate nu există trei minţi distincte în
acelaşi om. Chiar şi când avem o asemenea impresie întotdeauna este doar vorba despre o stare
care evoluează (mai încet sau mai repede) şi devine starea următoare printr-o tainică
SUBLIMARE. Instinctul se transformă în raţiune, iar raţiunea translatează în conştiinţă
transcendentă: prin urmare, nici una dintre aceste stări nu le contrazice pe celelalte. Adevărata
inspiraţie divină nu contrazice niciodată raţiunea, ci o integrează în mod armonios. La o analiză
atentă se poate realiza că acelaşi lucru este afirmat de către toate marile modele DIVINE: "Am
venit în lume nu pentru a aboli LEGEA lui DUMNEZEU ci pentru a o împlini", spune Iisus ("Să
nu socotiţi că eu am venit să stric Legea sau proorocii; fiindcă n-am venit să stric, ci să
împlinesc" Evanghelia după Matei V 1 7).
=VA URMA =

ANV C 46
INFORMAŢII SECRETE -
-
PANCHA TATTVA
CELE CINCI ELEMENTE FUNDAMENTALE
CONSIDERAŢII EZOTERICE CU PRIVIRE LA CELE 5 TATTVA-E
FUNDAMENTALE
ASPECTE EZOTERICE LEGATE DE STRUCTURA
INFORMAŢlONAL-ENERGETICĂ A FIINŢEI UMANE
(continuare la cursul nr. 45 An V)

De asemenea, trebuie să mai precizăm că, deşi toate cele 5 TATTVA-e

fundamentale sunt active în toate cele 5 manifestări ale PRANA-ei pe care le-
am analizat mai înainte, fiecărei manifestări PRANA-ice îi corespunde cu
precădere o anumită TATTVA. Astfel, VAYU TATTVA predomină în
manifestările lui PRANA VAYU, TEJAS TATTVA predomină în manifestările
lui SAMANA VAYU, APAS TATTVA predomină în manifestările lui
VYANA VAYU., PRITHIVI TATTVA predomină în manifestările lui APANA VAYU iar
AKASHA TATTVA predomină în manifestările lui UDANA VAYU.
În toate cele 3 stări de conştiinţă obişnuite ale fiinţei umane (veghe, vis, somn profund
fără vise) aceste transformări TATTVA-ice se succed fără încetare, în aceeaşi ordine, în trecerile
suflului subtil prin SUSHUMNA NADI (0). Conştiinţa Individuală transcende însă aceste
modificări TATTVA-ice, nemaifiind afectată de ele (pentru conştiinţa care se menţine în starea
de echilibru polar sau, cu alte cuvinte, de neutralitate (0), aceste transformări TATTVA-ice de
stare devin potenţiale). Dacă acest moment de vid interstiţial este suficient de mult prelungit,
forţele subtile PRANA-ice rămân în stare potenţială (yoghinul respectiv experimentează atunci
starea de SAMADHI (EXTAZ) sau conştiinţa cosmică); PRANA rămâne de asemenea în stare
potenţială şi în momentul morţii.
Atunci când cauzele care menţineau suflul vital subtil în SUSHUMNA NADI (SHUNYA
SVARA), (0)) sunt îndepărtate, PRANA individuală trece din starea potenţială într-o stare
actuală, pozitivă ((+), YANG) sau negativă ((-), YIN). Ea va dinamiza şi va energiza atunci
materia corpului fizic, dezvoltând-o în continuare în forma şi în modul spre care tind
potenţialităţile sale acumulate în starea de neutralitate.
Toate aceste modificări PRANA-ice constituie totalitatea experienţei noastre obiective
legată de lumea exterioară. Ele imprimă în aura fiinţei umane o gamă complexă de culori şi
nuanţe subtile corespunzătoare fiecărei faze procesuale PRANA-ice. Prin orice activitate a
organelor noastre de simţ şi a organelor noastre de acţiune, atât aura respectivă a organului
respectiv, cât şi întregul corp auric, dobândesc, datorită REZONANŢEI, o anumită culoare
specifică mişcării TATTVA-ice particulare care guvernează acea activitate. Impresiile vizuale,
tactile, gustative, auditive şi olfactive se structurează astfel toate în PKANA individuală, întocmai
aşa cum (analogic vorbind) acelaşi curent electric poate transmite simultan mai multe mesaje
distincte şi autonome, care în fiecare situaţie îl modulează diferit.

INTERACŢIUNILE SEXUALE ÎN LUMINA SISTEMULUI SECRET SVARA YOGA

Spre exemplu, în timpul unei interacţiuni amoros-sexuale în care cei doi iubiţi sunt intens
polarizaţi unul cu celălalt, TEJAS TATTVA care generează la bărbat masculinitatea devine
preponderent pozitiv ((+), YANG), iar TEJAS TATTVA, care îi generează femeii o feminitate
dinamică, devine preponderent negativ ((-), YIN). TEJAS TATTVA amoros-sexual masculin este
ceva mai cald şi mai activ decât TEJAS TATTVA amoros-sexual feminin. În cazul fuziunii
amoros-sexuale în cuplu, TEJAS TATTVA pozitiv tinde să se amplifice şi să se amestece cu
TEJAS TATTVA negativ şi viceversa. Dacă această uniformizare şi echilibrare reciprocă nu le
este permisă, deşi actul amoros-sexual are loc, datorită menţinerii neîntrerupte a stării de
continenţă amoroasă în care descărcarea ejaculatorie este complet suspendată (precum şi procesul
echivalent de descărcare specific în cazul femeii), TEJAS-ul profund fuzionat al ambilor iubiţi va
fi foarte mult amplificat şi va începe să se manifeste ca o uriaşă forţă transformatoare, esenţială a
fiinţei (aceasta şi datorită misterioaselor procese de transmutaţie şi sublimare pe care le generează
în fiinţă şi care, la rândul lor, fac să crească energia subtilă secretă - OJAS). Tot el (TEJAS
TATTVA) va provoca, de asemenea, trezirea gradată şi activarea centrilor secreţi de forţă şi
conştiinţă (CHAKRA-ele), la ambii iubiţi.
Totodată, centrii subtili secundari corespondenţi lui TEJAS TATTVA vor deveni, datorită
acestei polarizări, mult mai puternici. La nivel fizic, mai ales ochii şi stomacul ambilor iubiţi vor
fi rapid şi profund regenerate şi aceste organe vor fi intens vitalizate.
Dacă. dimpotrivă, bărbatul sau femeia (ori în multe cazuri amândoi) se abandonează
aproape animalic şi total necontrolat instinctelor amoroase-sexuale, atunci PRANA masculină (+)
a lui TEJAS TATTVA va fi aproape complet neutralizată de TEJAS-ul feminin toţi centrii subtili
specifici lui TEJAS TATTVA, în cazul bărbatului, feminizându-i astfel întreaga sa aură.
Stomacul său devine atunci aproape rece, ochii îi sunt slăbiţi iar, pe ansamblu, virilitatea
bărbatului este pentru mai multe zile pierdută.
Dacă mai multe TEJAS-uri distincte, feminine (mai multe femei) iau în stăpânire PRANA
unui TEJAS masculin (al unui bărbat) sau, invers, dacă mai multe TEJAS-uri distincte, masculine
(mai mulţi bărbaţi) iau în stăpânire PRANA unui TEJAS feminin (al unei femei). TEJAS-ul de
semn contrar celui asimilat devine mai puternic atât calitativ cât şi cantitativ, producând o acţiune
mai profundă şi mai intensă asupra TEJAS-ului asimilat, astfel încât, treptat, întreaga aură a unei
fiinţe umane care are contacte sexuale cu descărcare (sau, respectiv cu ejaculare) cu mai multe
fiinţe de sex opus este viciată (alterată din punct de vedere polar) sau aura sa poate fi chiar
complet depolarizată atunci când raportul este, de exemplu, de 1 bărbat care interacţionează
amoros-sexual cu descărcare (EJACULARE) cu 5 femei în 2 zile consecutive; aceasta va face în
final ca aura sa să-şi piardă polaritatea (+), masculină (YANG), în special pe nivelul lui TEJAS
TATTVA, care într-o asemenea situaţie va deveni un TEJAS specific feminin, (-), YIN. Din
aceasta este posibil să rezulte o mare debilitate vitală, spermatoree (datorită feminizării profunde
a TEJAS-ului masculin prin contacte sexuale frecvenţe, cu descărcare (EJACULARE), cu mai
multe femei (diferite)), impotenţă etc., iar la nivel subtil auric este posibilă apariţia unor culori
subtile joase, inferioare sau, cu alte cuvinte, distructive.
 În plus, energiile subtile TEJAS-ice ale bărbaţilor care au preluat astfel (prin contacte
amoroase-sexuale cu descărcare (EJACULARE) controlul asupra unei femei, sau ale femeilor
care au preluat astfel (prin contacte amoroase-sexuale cu descărcare) controlul asupra unui bărbat
vor avea automat tendinţa de a se respinge reciproc la numai câteva zile după aceea.

VORBIREA (VAK)
Principalul element PRANA-ic care contribuie la formarea organelor fonaţiei (coardele
vocale) este AKASHA TATTVA, în strânsă corelaţie cu APAS TATTVA (care, după cum se
ştie, are ca organ de simt limba). Aerul atmosferic, modulat de respiraţie, pune atunci în vibraţie
specifică coardele vocale şi. prin aceasta rezultă apoi sunetul. Prin compunerea sau interferenţa
lui AKASHA TATTVA cu celelalte TATTVA-e sunt astfel generate toate sunetele specifice
vocii umane.
Tradiţia milenară yoghină desemnează 7 note muzicale principale, numite generic
SVARA; acestea pot fi, fiecare, pozitive (+) sau negative (TIVRA sau KOMALA) şi, în plus,
fiecare dintre ele are 3 subdiviziuni (gama muzicală indiană cuprinde astfel 21 (sau în unele texte
chiar 22) microtonuri, spre deosebire de sistemul european dodecafonic care cuprinde numai 12
note (7 note principale şi 5 note alterate).
Aceste note vor compune apoi cele 8 (sau după alte lucrări 6) moduri muzicale
tradiţionale indiene, numite RAGA; fiecare RAGA generează la rândul său mai multe moduri
subordonate, numite RAGINI. RAGINI-urile simple pot să se combine între ele, fiecare dintre
acestea putând avea de asemenea un mare număr de aranjamente sonore(teme). Variaţiunile şi
modulările sunetelor devin astfel nenumărate.
Pe de altă parte, fiecare variaţiune sonoră(generatoare de REZONANŢE SUBTILE) are şi
o culoare subtilă proprie care ne influenţează prin REZONANŢĂ aura. În lucrările tradiţionale
secrete de muzică indiană se arată corespondenţa subtilă TATTVA-ică şi efectele precise ale
diferitelor sunete şi teme muzicale, precum şi modul în care acestea pot vindeca, prin rezonanţele
benefice declanşate, diferite boli.
Acest aspect secret în SVARA YOGA ne permite să înţelegem fundamentarea practică a
MUZICOTERAPIEI, în cazul unor disonanţe sau, cu alte cuvinte, a unor tendinţe rele ori
malefice imprimate într-o succesiune sonoră (de exemplu în cazul aşa zisei "muzici" hard-rock,
heavy-metal, TRASH,. Jazz, punk etc., care, în mod semnificativ şi deloc întâmplător pentru
KALI-YUGA (epoca maximei decadenţe spirituale a umanităţii), sunt cel mai mult mediatizate şi
apreciate astăzi), aceasta ne va impresiona în mod corespunzător, dizarmonios, distructiv, ba
chiar maladiv uneori, aura.
De exemplu, dacă un cântec sau chiar un sunet simplu vocal este "colorat" subtil de
TEJAS TATTVA, corpul nostru subtil, eteric va prezenta, în plan subtil, bioenergetic, o anumită
nuanţă a curentului subtil roşu; în mod similar, VAYU, APAS, AKASHA sau PRITHIVI vor face
la rândul lor să apară respectiv, culorile albastru, alb-argintiu, indigo sau galben, iar lăuntric vor
induce stări de conştiinţă (PSIHO-MENTALE) corespondente cu natura, intensitatea şi
aspectarea acestor TATTVA-e iubire, adoraţie, elevare spirituală, fermitate, curaj etc. sau, dacă
cumva aspectările TATTVA-ice sunt distructiv şi dizarmonios dozate, ele vor genera, dimpotrivă,
agresivitate, violenţă, tensiuni dureroase, tendinţe criminale, suferinţa, gelozie, frică, suspiciune
etc.
= VA URMA=

YOGA SUTRAS (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI PATANJALI

 DHYANA (MEDITAŢIA) ŞI ROLUL EI ÎN MANIFESTAREA STĂRII DE SAMADHI
(EXTAZ)
(continuare la cursul nr. 45 AN V)
Pentru yoghinul avansat este cât se poate de clar că inspiraţia apare (se trezeşte) şi se
amplifică spre a desăvârşi raţiunea şi în cazul fiinţei umane echilibrate permanent rămâne în
armonie cu ea (raţiunea).
Toate diferitele stadii din YOGA au drept ţel să ne conducă, în mod ştiinţific, la starea de
supraconştiinţă sau SAMADHI. Este, de asemenea, esenţial să înţelegem că inspiraţia amplificată
la maxim sau parţial trezită face totuşi parte din natura oricărui om chiar dacă măsura în care ea
este prezentă la străvechii profeţi sau la marii yoghini diferă în comparaţie cu oamenii obişnuiţi.
Aceşti profeţi nu erau în fond fiinţe umane care să fi avut o altă natură; ei erau oameni ca "şi noi",
dar din anumite puncte de vedere ei ERAU ASEMĂNĂTORI (ca grad de trezire al intuiţiei) cu
marii yoghini. Ei dobândiseră la rândul lor această stare de supraconştiinţă iar noi, prin tehnicile
ADECVATE YOGA pe care le avem la dispoziţie, putem face acelaşi lucru FIECARE. Ei nu
erau deloc oameni diferiţi de ceilalţi ca înzestrare latentă, însăşi faptul că un profet sau un yoghin
a ajuns la această stare de SUPRACONŞTIINŢĂ dovedeşte cu prisosinţă că îi este posibil
oricărui om să reuşească acest lucru dacă recurge în mod gradat şi sistematic la anumite procedee
ADECVATE. Şi nu numai că este posibil, dar până la urmă va trebui în mod inevitabil ca toţi
oamenii să ajungă cândva la această stare (de SUPRACONŞTIINŢĂ), fiindcă aceasta reprezintă
spiritualitatea veritabilă.
Experienţa este ÎN TOATE SITUAŢIILE singurul nostru învăţător. Chiar dacă mai mereu
am vorbit frumos şi am raţionat foarte corect toată viaţa noastră, nu vom putea înţelege mai nimic
despre ADEVĂR atâta vreme cât nu am făcut din realizarea acestuia o experienţă personală. Nu
putem niciodată spera să facem dintr-un om cu totul obişnuit un medic chirurg de excepţie dându-
i pur şi simplu nişte cărţi despre chirurgie pe care el doar urmează să le citească. Nu ne putem
niciodată satisface în mod obişnuit curiozitatea de a vedea o ţară îndepărtată privind doar harta
acesteia sau o fotografie panoramică luată prin satelit: avem totdeauna nevoie de o anumită
experienţă directă.
Ilustraţiile, desenele, schemele, hărţile, relatările celor competenţi, nu fac decât să incite
aspiraţia noastră legitimă de a obţine cunoştinţe mai complete. Fără această proprie formă de
degenerare a minţii umane. Să nu uităm, prin urmare, că UN GRAM DE PRACTICĂ
(EXPERIENŢA DIRECTĂ) VALOREAZĂ CÂT TONE DE TEORIE.
A existat oare o blasfemie mai teribilă decât aceea de a afirma că întreaga cunoaştere a lui
Dumnezeu este conţinută într-o anumită carte sau într-alta ? Cum poate îndrăzni un om să-l
considere pe Dumnezeu infinit şi să încerce totodată să-l închidă în paginile unei cărţi,
minuscule? Milioane de oameni au fost cumplit torturaţi sau au fost ucişi, deoarece nu credeau
ceea ce spuneau unele cărţi, deoarece, datorită bunului lor simţ, refuzau să vadă întreaga
cunoaştere a lui Dumnezeu cel infinit ca fiind cuprinsă în paginile unei cărţi. Cu siguranţă că au
fost – veţi spune unii dintre voi – dar aceste masacre şi crime aparţin acum trecutului. Fiţi la fel
de lucizi în prezent şi veţi constata cu stupoare că lumea este în continuare excesiv de înlănţuită
de credinţa în felurite cărţi.
Pentru a ajunge în mod ştiinţific şi gradat la starea de supraconştiinţă (SAMADHI =
EXTAZ) este neapărat necesar să trecem prin diferitele etape ale sistemului YOGA, pe care
PATANJALI le enunţă în YOGA SUTRA.
După PRATYAHARA (retragerea perfectă a simţurilor) şi DHARANA (concentrarea
mentală), ajungem în stadiul numit DHYANA, meditaţia. Atunci când mintea a fost cu adevărat
învăţată să rămână fixă şi intens focalizată asupra unui punct sau obiect exterior ori interior, ea
dobândeşte puterea de a se orienta într-un anumit fel, într-un flux neîntrerupt, către acel punct sau
obiect. Această stare se numeşte DHYANA (meditaţie profundă). Atunci în mod progresiv este
intensificată puterea sau, cu alte cuvinte, intensitatea meditaţiei (DHYANA) până când se ajunge
la un asemenea nivel încât se reuşeşte să se elimine partea exterioară a percepţiei, realizându-se
meditaţia doar asupra părţii interioare, asupra sensului, iar această stare înaltă care apare după
aceea este numită, SAMADHI = EXTAZ. Ansamblul SIMULTAN realizat al celor trei stări:
DHARANA (concentrarea mentală). DHYANA (meditaţia profundă) şi SAMADHI
(EXTAZUL), este numit SAMYAMA (IDENTIFICARE PERFECTĂ). Cu alte cuvinte, dacă
mintea poate să se concentreze ferm mai întâi asupra unui obiect şi continuă neîntrerupt această
concentrare un anumit timp iar apoi reuşeşte, menţinând TOTODATĂ aceeaşi concentrare
continuă, să nu mai păstreze (SELECTEZE) decât partea interioară a percepţiei, în care obiectul
este doar efectul, putem spune că totul se află atunci sub controlul deplin al minţii.
Această stare meditativă de identificare (REZONANŢĂ) profundă este în realitate
SUBLIMĂ, nu poate surveni adevărata fericire OCEANICĂ (infinită). Doar studierea profund
contemplativă, într-o stare elevată de martor complet detaşat, a obiectelor şi fiinţelor ne aduce
adevărata fericire OCEANICĂ şi ne conferă veritabila bunăstare spirituală. Animalul îşi leagă
bunăstarea sa numai de simţuri, omul îşi leagă bunăstarea sa de intelect, în timp ce zeul (DEVA)
îşi găseşte bunăstarea extatică în contemplarea elevată şi profund spirituală. Lumea nu se poate
revela cu adevărat în toată splendoarea sa decât sufletului pur şi detaşat care ajuns cu adevărat la
această stare profund contemplativă, elevată. Pentru cel care de fapt nu mai doreşte nimic şi care
chiar atunci când mai acţionează nu se implică (DATORITĂ PERFECTEI SALE DETAŞĂRI),
multiplele transformări ale naturii formează o gigantică şi bogată panoramă minunată şi inefabilă.
Aceste idei fundamentale trebuie să fie înţelese în starea cea mai profundă de meditaţie,
DHYANA Spre exemplu, atunci când auzim un anumit sunet, exist[ pentru noi mai întâi vibraţia
sa exterioară; apoi se manifestă acţiunea specific nervoasă care transmite instantaneu această
vibraţie minţii şi, în final, la fel de repede se declanşează reacţia minţii (care rezultă prin
REZONANŢĂ cu acel sunet conştientizat). Odată cu aceasta, izvorăşte întocmai ca o
străfulgerare cunoaşterea prin evocare a obiectului care a fost cauza exterioară a acestor
transformări succesive la care s-a ajuns pornind de la vibraţiile eterului şi până la reacţia mintală
care a apărut atunci. Acestea sunt fiecare numite în YOGA SHABDA (sunet), ARTHA (simţ) şi
JNANA (cunoaştere). În termenii fiziologiei, aceste fenomene sunt numite vibraţia eterului,
însoţită în fiinţa umană de o acţiune nervoasă şi cerebrală care în final face să apară reacţiunea
mentală (REZONANŢĂ). Este necesar să ne dăm seama că aceste trei fenomene, deşi sunt în
aparenţă foarte distincte, în realitate ele sunt amestecate atât de mult încât aproape că nu reuşim
deloc să le distingem pe fiecare în parte sau unul de celalalt. De fapt, atunci noi nu mai putem să
le percepem separat, ci putem numai să le percepem efectul lor în mod inefabil combinat, pe care
imediat după aceea îl numim obiect exterior. Orice act de percepţie al nostru cuprinde totuşi
TOTDEAUNA cele trei faze şi nu există nici un motiv pentru care noi n-am putea ajunge să le
distingem una de cealaltă.
Atunci când mintea noastră devine, în urma pregătirilor sistematice (de tip YOGA) la care
a fost supusă, suficient de puternică şi uşor de controlat, atunci când ea a dobândit deja
capacitatea de a percepe cu uşurinţă obiecte mai subtile, ea poate fi folosită cu succes pentru
meditaţie profundă. Această meditaţie profundă trebuie să fie realizată mai întâi asupra obiectelor
materiale, apoi ea (meditaţia profundă) trebuie să se ridice treptat către obiecte, fiinţe sau aspecte
din ce în ce mai fine şi subtile până ce mintea ajunge să transceandă complet obiectul, fiinţa sau
aspectul asupra căruia se meditează. Mintea trebuie să fie atunci orientată pentru a percepe mai
întâi cauzele exterioare senzaţiilor, apoi manifestările lor interioare şi apoi propria sa reacţie
(REZONANŢĂ) Atunci când mintea noastră ajunge să perceapă separat cauzele exterioare
izolându-le de senzaţii, ea dobândeşte capacitatea de a percepe toate existenţele materiale, subtile,
precum şi toate corpurile şi formele subtile. Când, după aceea, ea (MINTEA) va ajunge să
perceapă izolat mişcările sale interioare, va deveni capabilă să controleze toate undele (energiile
subtile) mentale atât ale sale, cât şi pe acelea ale altuia, înainte chiar ca acestea să fie transformate
în energie fizică. Atunci când va putea percepe separat şi foarte clar reacţia sa (REZONANŢĂ)
mentală, yoghinul va realiza fără îndoială că a dobândit cunoaşterea deplină a tot, deoarece (LA
O ULTIMĂ ANALIZĂ) orice obiect sensibil şi chiar orice gând sunt în realitate rezultatul acestei
reacţii. Atunci el va vedea complet detaşat însăşi fundamentele minţii sale, pe care după aceea
totdeauna o va putea stăpâni perfect.
Atingând cu adevărat această etapă (treaptă), yoghinul dobândeşte simultan cu această
realizare înaltă diferite puteri paranormale (SIDDHI-uri); dacă el cedează în această fază tentaţiei
folosirii PERMANENTE şi LIPSITE DE ÎNŢELEPCIUNE a uneia dintre ele (SIDDHI-uri),
calea oricărui progres spiritual ulterior va fi în mod tainic blocată pentru el în ACEASTĂ
ÎNCARNARE. Aceasta este consecinţa nefastă a căutării avide a PUTERILOR
PARANORMALE (SIDDHI-uri). Dar dacă yoghinul care cu adevărat atinge această treaptă este
suficient de detaşat şi puternic în aspiraţia sa către DUMNEZEU pentru a respinge COMPLET
orice tentaţie (chiar şi cele mascate şi insidioase ale) a acestor puteri miraculoase (SIDDHI-uri),
el va realiza atunci scopul final ULTIM al practicii YOGA: oprirea completă şi de atunci încolo
DEFINITIVĂ a oricărui val în oceanul minţii sale şi chiar va reuşi TOTODATĂ transcenderea
deplină a acesteia (MINŢII). Atunci gloria extatic divină a SPIRITULUI SĂU NEMURITOR
(ATMAN), nemaifiind deloc tulburată nici de distragerile minţii, nici de mişcările corpului, va
străluci cu adevărat în toată lumina sa dumnezeiască şi eternă.
Abia atunci yoghinul se va regăsi şi se va cunoaşte pe deplin aşa cum el este, aşa cum a
fost dintotdeauna. În calitatea sa de SPIRIT DIVIN NEMURITIOR (ATMAN). esenţă eternă a
cunoaştem, omniprezent, liber, îmbrăţişând în veşnicie totul şi fiind mereu îmbrăţişat întocmai ca
o picătură DISTINCTĂ de SPIRIT (ATMAN) în OCEANUL INFINIT DE SPIRIT al lui
DUMNEZEU.
= VA URMA =

AN V C 47
 YOGA SUTRA (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI
PATANJALI
DHYANA (MEDITAŢIA) ŞI ROLUL EI ÎN MANIFESTAREA STĂRII
DE SAMADHI (EXTAZ)
(continuare la cursul nr. 46. An V)

Starea de SAMADHI (EXTAZ) este în mod potenţial accesibilă oricărei

fiinţe umane şi chiar oricărui animal. De la animalul cel mai inferior şi până la
îngerul cel mai elevat, fiecare va trebui să ajungă, mai devreme sau mai târziu
(ÎN FUNCŢIE DE EFORTURILE PE CARE LE REALIZEAZĂ ÎN
ACEASTĂ DIRECŢIE), la această stare de CULME (SAMADHI). Atunci şi
numai atunci (prin realizarea cu adevărat a stării de SAMADHI (EXTAZ)) va
începe pentru acea fiinţă adevărata spiritualitate sau, cu alte cuvinte, veritabila religie. Până
atunci noi nu facem decât eforturi mai încete sau mai rapide pentru a ajunge acolo (la starea de
SAMADHI (EXTAZ)). Pentru moment, nu există nici o diferenţă între noi şi cei care deocamdată
nu au îmbrăţişat încă nici o religie DACĂ PÂNĂ ÎN PREZENT NOI NU AM AVUT NICI UN
FEL DE EXPERIENŢĂ DE ACEST GEN (SAMADHI = EXTAZ).
La ce ar mai fi în fond utile YOGA, POSTUL, TRANSMUTAREA, SUBLIMAREA,
ASANA-ele, PRANAYAMA, CONCENTRAREA MENTALĂ, MEDITAŢIA PROFUNDĂ,
IDENTIFICAREA PERFECTĂ (SAMYAMA) dacă fiecare dintre acestea, luate în parte sau
considerate TOATE LA UNISON, nu ne vor conferi cât mai repede această experienţă (STAREA
DE SAMADHI = EXTAZ)?
Fiecare dintre etapele distincte pe care noi trebuie să le trecem pentru a atinge cu adevărat
CULMEA stării de SAMADHI (EXTAZ) a fost foarte bine gândită, în YOGA fiind perfect
adaptată trezirii PRIN PUNERE ÎN REZONANŢĂ a potenţialităţilor fabuloase care există în
fiecare fiinţă umană.
Dacă noi le parcurgem corect şi ne angrenăm pe această cale (YOGA) cu dăruire şi
consecvenţă, ele ne vor conduce cu siguranţă şi fără pericole către ţelul SUPREM ales. Atunci
toate preocupările noastre meschine şi efemere vor înceta, toate suferinţele şi frământările vor
dispărea; sămânţa acţiunilor noastre condiţionante va fi distrusă (sterilizată) şi atunci SPIRITUL
NOSTRU NEMURITOR (ATMAN) ni se va revela în toată splendoarea sa dumnezeiască şi va fi
de-a pururi liber şi îmbrăţişat de DUMNEZEU.
SUTRA 17: Diferitele tipuri de SAMADHI (extaz divin) care pot fi realizate printr-o
perfectă stăpânire (de către YOGHIN) a concentrării mentale, a meditaţiei profunde şi a
identificării fac să apară gradat cunoaşterea din ce în ce mai corectă a realităţii şi fiecare dintre
acestea (tipurile de SAMADHI) este unul însoţit de raţionament, altul de discriminare, altul de o
intensă bucurie iar altul face să se reveleze simţul individualităţii superioare.
SUTRA 18: Există însă şi un alt tip de SAMADHI (extaz divin) SUPREM care este atins
şi menţinut numai prin practica constantă a întreruperii oricărei activităţi mentale (şi) în care
CHITTA (mintea), fiind complet transceansă, mai păstrează doar impresiile nemanifestate şi
permite să fie cunoscut SINELE ETERN DIVIN (ATMAN).
COMENTARIU LĂMURITOR LA SUTRA-ELE 17-18
Tradiţia yoghină consemnează că stările de SAMADHI pot fi împărţite în două categorii
distincte: SAMPRAJNATA SAMADHI (prin atingerea (REALIZAREA) deplină a lui
SAMPRAJNATA SAMADHI yoghinii ajung la cele 8 MARI PUTERI PARANORMALE -
ASHTASIDDHI-uri) şi ASAMPRAJNATA SAMADHI.
 I) SAMPRAJNATA SAMADHI (acea stare de extaz divin cu "SĂMÂNŢĂ" în care
există PRAJNA, Cunoaşterea Superioară) este subdivizată la rândul său în:
a) VITARKA SAMADHI = stare de extaz divin în care obiectul care fusese luat ca bază
(PUNCT) de plecare pentru atingerea (realizarea) stadiilor superioare ale practicii YOGA, este
acum perceput în mod obiectiv în aspectul său grosier. VITARKA SAMADHI este subdivizată la
rândul său în:
1)SAVITARKA SAMADHI = stare de extaz divin cu VITARKA (cu raţionament, judecată);
2) NIRVTTARKA SAMADHI = stare de extaz divin fără VITARKA (fără raţionament sau fără
judecată), în care predomină o stare profundă de REZONANŢĂ INTUITIVĂ.
b) VICHARA SAMADHI = stare de extaz divin în care acum obiectul este în mod direct
perceput în aspectul său subtil (TANMATRA); această stare de extaz divin este la rândul său
subdivizată în:
(1) SAVICHARA SAMADHI = stare de extaz divin cu VICHARA sau, cu alte cuvinte,
cu o conştiinţă reflexivă;
(2) NIRVICHARA SAMADHI = stare de extaz divin fără VICHARA sau, cu alte
cuvinte, fără conştiinţă reflexivă.
c) SANANDA SAMADHI = stare de extaz divin cu conştiinţa beatitudinii, având ca
obiect organul gândirii;
d) ASMITA SAMADHI = stare de extaz divin în care se păstrează conştiinţa
individualităţii, având însă ca obiect mintea.
În această etapă individualitatea este în realitate PURUSHA afectat de calităţi.
II) ASAMPRAJNATA SAMADHI = starea de extaz divin în care se revelează
supraconştiinţa prin TRANSCENDEREA TOTALĂ pe care o provoacă; aceasta este în realitate
starea de extaz divin care ne conduce la suprema eliberare spirituală.
În SAMPRAJNATA SAMADHI sunt de fapt incluse toate puterile paranormale
(SIDDHI-uri) ce permit (fac cu putinţă) controlul SUPRANATURAL deplin al Naturii. Această
stare de SAMADHI poate fi de patru feluri. În primul rând atunci poate să apară starea de extaz
divin numită SAVITARKA SAMADHI, în care devine spontan cu putinţă ca mintea să mediteze
profund (LA VOINŢĂ) mereu şi mereu asupra unui anumit obiect, separându-l în totalitate de
celelalte.
Să vedem acum ce rezultă în realitate prin aceste meditaţii realizate cu uşurinţă în mod
profund şi constant?
Rezultatul lor esenţial este că, prin intermediul lor, ajungem să medităm la fel de uşor şi
foarte profund atât asupra (REALITĂŢII) obiectelor subtile cât şi asupra (REALITĂŢII)
obiectelor grosiere. În cadrul acestui proces superior, yoghinii disting atunci trei elemente: cel ce
percepe, ceea ce este sau, altfel spus, cel ce este perceput şi instrumentul percepţiei, care fiecare
corespund respectiv: (1) Sufletului („CEL CE PERCEPE”), (2) obiectului exterior („CEEA CE
ESTE PERCEPUT”) şi (3) mentalului („INSTRUMENTUL PERCEPŢIEI”).
În principiu yoghinii consideră că există trei clase de obiecte de meditaţie: (1) mai întâi tot
ceea ce este grosier, cum ar fi corpul fizic, toate obiectele materiale, apoi (2) ceea ce este subtil,
cum ar fi mintea, CHITTA şi (3) în al treilea rând PURUSHA (SPIRITUL DIVIN PUR, Sinele
transcendent) afectat de calităţi sau, cu alte cuvinte, nu PURUSHA (Sinele nemuritor) propriu-
zis, ci individualitatea, printr-o practică consecventă, yoghinul capătă o inefabilă experienţă
lăuntrică în cadrul (PRIN REALIZAREA) acestor meditaţii profunde. De fiecare dată când acum
meditează profund, el poate îndepărta INSTANTANEU toate celelalte gânduri; yoghinul devine
astfel la fel de pur şi obiectiv precum un cristal; spre exemplu, atunci când acesta este plasat în
faţa florilor, cristalul le reflectă (oglindeşte) în mod perfect şi se constată că aproape el se
identifică cu ele; dacă floarea din faţa sa este atunci roşie, el va părea că are culoarea roşie, dacă
floarea din faţa sa este albastră, el va părea că are culoarea albastră.
Printre cele douăzeci şi cinci de categorii sau eteruri subtile (TATTVA-e) pe care le
menţionează că există adepţii filosofici SAMKHYA, sunt două feluri de obiecte de meditaţie: a)
cele douăzeci şi patru de categorii sau eteruri subtile (TATTVA-e) nonperceptive ale Naturii şi b)
PURUSHA (PURUL SPIRIT (ATMAN) perceptivul unic care le percepe cu adevărat pe toate
celelalte).
Această parte a sistemului YOGA confirmă (prin experienţa sa milenară) şi totodată se
bazează în întregime pe filosofia SAMKHYA. Aşa cum ştim cu toţii, sentimentul egoului, voinţa
şi mentalul au o bază comună, CHITTA, în care toate acestea sunt elemente componente.
CHITTA absoarbe (prin REZONANŢĂ) forţele subtile ale naturii şi apoi le proiectează sub
forma gândurilor. Totodată trebuie să existe şi un aspect distinct în care forţa (energia) şi materia
sunt fuzionate şi nediferenţiate; acest aspect este numit AVYAKTAM sau, cu alte cuvinte, starea
nemanifestată a Naturii înaintea creaţiei (AVYAKTA = NEMANIFESTAT (în limba sanscrită).
Tot ceea ce este latent, ascuns, care nu a luat formă. Energie mereu prezentă, chiar în absenţa
manifestărilor lumii sensibile). De fapt, aceasta (AVYAKTAM) este starea de
NEMANIFESTARE la care întreaga Natură se reîntoarce de fiecare dată la sfârşitul fiecărui
ciclu, din care după aceea ea reiese la începutul unui nou ciclu. Dincolo de aceasta se află
PURUSHA (PURUS SPIRIT (ATMAN)), care este esenţa inteligenţei. Cunoaşterea înseamnă
totdeauna putere; în momentul în care începem cu adevărat să cunoaştem un anumit lucru, aspect
ori fiinţă, dobândim (REALIZĂM) (proporţional cu această cunoaştere) asupra sa o anumită
putere; tot astfel, atunci când mintea începe cu adevărat să mediteze profund asupra diferitelor
elemente, ea dobândeşte (prin cunoaşterea inefabilă pe care o acumulează atunci) putere asupra
lor. Acest gen de meditaţie profundă îndreptată (focalizată) asupra elementelor fizice exterioare
este numită SAVITARKA SAMADHI VITARKA înseamnă întrebare, iar SAVITARKA
SAMADHI înseamnă stare de extaz divin cu întrebare, cu judecată sau, altfel spus, cu
raţionament logic.
Aceasta este, într-un anumit fel, ca şi cum am pune în mod direct (NEMIJLOCIT)
întrebări elementelor, pentru ca (datorită inefabilei stări de REZONANŢĂ lăuntrică care apare şi
se amplifică datorită MEDITAŢIEI PROFUNDE) acestea să şi poată transfera ASTFEL
adevărurile şi puterea (de fapt energiile subtile pe care ele le captează prin REZONANŢĂ) spre
fiinţa umană care meditează profund asupra lor. Obţinerea puterilor paranormale (SIDDHI-uri)
nu aduce însă după sine eliberarea spirituală. Ea nu este, în ultimă instanţă, decât o căutare a
bucuriilor în această viaţă, când de fapt, în realitate, aproape toate bucuriile acestei vieţi sunt
efemere şi parţiale. Tocmai de aceea căutarea exclusivă a unor asemenea bucurii este aproape
întotdeauna lipsită de sens. Aceasta este de fapt aceeaşi lecţie veche şi eternă, care totuşi ne este
atât de greu s-o învăţăm. Atunci când în sfârşit a învăţat-o cu adevărat omul se eliberează pentru
totdeauna de condiţionarea universului şi devine pe deplin liber. Dobândirea aşa-numitelor puteri
oculte (SIDDHI-uri) nu face decât să intensifice fascinaţia lumii pentru imensa majoritate a celor
care le dobândesc şi în final (FOLOSITE FĂRĂ CONSACRAREA DEPLINĂ A FRUCTELOR
LOR CĂTRE DUMNEZEU) ele par să se amplifice (în cel care s-a folosit astfel de ele (SIDDHI-
uri)) suferinţa.
În calitatea sa de om de ştiinţă. PATANJALI este obligat să indice în mod obiectiv toate
posibilităţile pe care ni le oferă această ştiinţă (care este YOGA) dar totodată el foloseşte orice
ocazie pentru a ne avertiza cu privire la aceste puteri paranormale (SIDDHI-uri). Apoi,
adâncindu-ne şi mai profund în aceeaşi meditaţie, atunci când ne străduim să desprindem de
condiţionările energiei subtile a timpului şi a spaţiului diferitele elemente, asupra cărora meditam
şi chiar devenim capabili să ne gândim la ele aşa cum sunt în starea lor intrinsecă, atingem astfel
starea care se numeşte NIRVITARKA SAMADHI sau starea de extaz divin fără întrebări şi
raţionamente logice.
Practicând în mod consecvent meditaţia profundă asupra celor trei clase de obiecte pe care
le-am menţionat anterior, ajungem astfel la o stare în care acestea nu se mai amestecă deloc. Vom
urmări în continuare să înţelegem mai întâi ce sunt ele. Să luăm de exemplu CHITTA: ea este
uneori comparată cu un lac, iar vibraţia, cuvântul, sunetul este precum o undă pe suprafaţa acestui
lac.
Noi ştim că tendinţele noastre latente stau ascunse în CHITTA. Pentru noi toate
experienţele profunde ale vieţilor noastre anterioare, ale acestei vieţi şi chiar experienţa morţii - a
părăsirii corpului fizic, de fapt - au devenit deja subconştiente, la fel ca tot ceea ce noi numim
instinct. Ele (aceste experienţe) trăiesc acumulate în CHITTA; aici ele nu sunt complet inactive
ci, în realitate, operează în adâncuri, departe de acea suprafaţă conştientă. Noi putem percepe şi
aprecia (în anumite condiţii) acele CHITTA-VRITTI-uri, valurile minţii, care sunt mai grosiere şi
pe care ne este mai uşor să le controlăm; dar ce putem face cu instinctele mai subtile? Cum le-am
putea oare stăpâni şi pe acestea? De exemplu, atunci când suntem foarte mânioşi, mintea noastră
devine (datorită REZONANŢEI instantanee cu anumite energii subtile specifice ale mâniei) un
val imens de mânie. Acest val aproape că îl vedem, îl simţim, îl putem dirija şi cu un efort
considerabil de voinţă îl putem controla şi, altfel spus, putem eventual lupta împotriva lui, dar cu
toate acestea noi nu vom putea triumfa cu adevărat, complet asupra lui (VALULUI DE MÂNIE)
dacă nu vom putea pătrunde cât mai profund până la cauzele sale.
Dacă, spre exemplu, cineva face o remarcă foarte neplăcută referitoare la noi, simţim deja
CHIAR FĂRĂ SĂ VREM că ne încălzim: iar dacă respectivul continuă, ajungem să ne mâniem
atât de mult încât aproape că uităm de noi înşine, identificându-ne destul de repede cu starea de
mânie. Când respectiva persoană tocmai a început să ne ofenseze, noi gândim: "încep să mă
enervez; iată că intru într-o stare de mânie". Deci, este evident că la început starea de mânie era
"CEVA", iar noi eram un altul, însă atunci când la un moment dat noi ne am enervat, am devenit
mânia (datorită REZONANŢEI preponderente cu energia subtilă a acesteia).
Atunci când ne îndrăgostim, procesul de rezonanţă ne va face să intrăm în inefabilă
legătură cu energia IUBIRII. De fapt toate sentimentele trebuie să fie pe deplin subjugare
(CONTROLATE) atunci când ele sunt în germene (în faşă), în forma lor subtilă, cu alte cuvinte
chiar înainte să devenim conştienţi că ele acţionează cu putere (de fapt cu energii subtile BUNE
sau RELE cu care ne fac să intrăm în REZONANŢĂ) asupra noastră şi în multe cazuri NE
SUBJUGĂ COMPLET. Marea majoritate a oamenilor obişnuiţi nici mărar nu cunosc (şi
niciodată nu ajung să bănuiască) stările subtile ale acestor pasiuni şi nu-şi dau deloc seama de
modul în care ele (stările) le răsar din subconştient.
În general noi nu vedem deloc la începui bula de gaz care tocmai se ridică de pe fundul
unui lac şi de asemenea noi nu o vedem nici măcar atunci când ea ajunge aproape de suprafaţă.
Noi devenim conştienţi de existenţa sa numai în momentul în care bula de gaz bolboroseşte şi
mişcă suprafaţa apei. Prin urmare, este evident că nu vom reuşi să ne dominăm pe deplin valurile
(turbioanele) minţii noastre agitate decât atunci când le vom putea percepe cu ANTICIPAŢIE
manifestarea încă de când ele se află sub forma cauzelor subtile. Până atunci, atâta vreme cât noi
nu le vom putea stăpâni complet, înainte ca ele (VALURILE MINŢII) să devină concrete, nu
avem nici o şansă sa putem transcende complet o anumită pasiune sau tendinţă rea. Pentru a ne
putea controla pe deplin pasiunile trebuie deci să le apucăm de la rădăcină: numai atunci le vom
putea arde în cel mai scurt timp până la sămânţă. La fel cum seminţele rele care au fost aruncate
toate în foc înainte de a fi semănate nu vor mai germina deloc, tot astfel aceste pasiuni (arse ÎN
FAZA DE "SĂMÂNŢĂ" prin focul cunoaşterii nu vor mai apărea (ca să "încolţească" şi să dea
"roade" în fiinţa noastră) niciodată. Înţelegând cât mai bine aceste aspecte importante să ne
întoarcem acum la exemplul nostru în care CHITTA era comparată cu un lac.
Să presupunem în continuare că avem în noi această întindere liniştită de ape; dacă cineva
pronunţă, spre exemplu, cu glas tare în apropierea noastră cuvântul "capră", imediat ce sunetele
acestui cuvânt pătrund în urechile noastre, se produce aproape instantaneu (cu condiţia să FIM
ATENŢI) un val, o undă pe suprafaţa liniştită a lui CHITTA. Arest val reprezintă pentru noi
ideea de capră care include forma sau semnificaţia sa. Capra cea aparentă care ne este cunoscută,
este în realitate valul care se formează la suprafaţa lui CHHTA ca reacţie la vibraţiile sonore
interioare şi exterioare. Valul care apare la suprafaţa lui CHHTA se atenuează apoi treptat după
dispariţia sunetului fiindcă el nu poate exista în general fără cuvânt; gândim la capră, fără a auzi
deloc sunetul corespondent cuvântului "capră". În acest caz noi înşine creăm în minte acest sunet.
Noi pronunţăm atunci lăuntric sau, cu alte cuvinte, în minte, cuvântul "capră" şi aceasta va face
atunci să se nască valul corespondent la suprafaţa lui CHTTTA.
Nu există nici un val care să nu fie provocat astfel de către sunet: atunci când acesta
(punctul) nu vine din exterior, el (sunetul) vine din interior, iar atunci când el (sunetul) încetează,
valul ce apare la suprafaţa lui CHITTA încetează odată cu el. Ce rămâne totuşi atunci ? Rămâne
rezultatul reacţiunii sau, cu alte cuvinte, cunoaşterea. Cele trei: (1) sunetul ce reprezintă numele
obiectului, (2) valul minţii ce reprezintă semnificaţia obiectului şi (3) cunoaşterea care rezultă
sunt atât de mult amestecate în mintea noastră încât în mod obişnuit noi nu le putem separa.
Atunci când sunetele unui anumit cuvânt ne ating, simţurile noastre vibrează în mod specific iar
valul care apare pe suprafaţa lui CHITTA creează reacţiunea; în mod obişnuit cele trei fenomene
se succeda atât de repede încât nu putem distinge pe unul de celelalte.
Atunci când am exersat pentru o perioadă suficientă de timp acest gen de meditaţie
profundă (NIRVITARKA - fără întrebări), memoria care este receptaculul tuturor acestor
impresii, se purifică şi abia atunci noi putem vedea clar şi distinct aceste trei elemente. Aceasta
este în realitate ceea ce se nunteşte NIRVITARKA SAMADHI sau, cu alte cuvinte,
concentrarea mentală specifică fără întrebare sau, altfel spus, fără existenţa procesului raţional de
argumentări şi judecăţi.
Atunci când meditaţia devine mai profundă şi ajunge să la ca obiect TANMATRA-urile
(esenţele subtile) pe care acum le vede în timp şi spaţiu, aceasta se numeşte SAVICHARA
SAMADHI, starea de extaz divin cu discriminare sau reflectare. Când în aceeaşi meditaţie
profundă sunt complet eliminate timpul şi spaţiul şi atunci ne gândim numai la elementele subtile
care sunt oglindite în conştiinţa noastră prin REZONANŢĂ aşa cum sunt ele în realitate în natura
lor esenţială, această stare este numită NIRVICHARKA SAMADHI - treapta extazului divin
fără discriminare
Etapa imediat următoare este cea în care ajungem să facem complet abstracţie de
elemente, fizice sau subtile, şi în care acum luăm ca obiect de meditaţie profundă organul nostru
interior cu care realizăm procesul gândirii. Atunci când acesta (organul gândirii noastre) este
perceput ca fiind complet lipsit de însuşirile activităţii şi inerţiei, meditaţia noastră primeşte
numele de SANANDA SAMADHI extazul divin al beatitudinii totale.
Atunci când mintea însăşi care este acum obiectul meditaţiei noastre profunde devine
suficient de matură şi este atât de ferm concentrată încât renunţă pe deplin la orice naţiune cu
privire la elementele fizice sau subtile şi când mai subzistă numai starea SATTVA-ică a egoului,
totodată diferenţiată de toate celelalte aspecte, această stare înaltă este numită ASMITA
SAMADHI.
Omul care a ajuns la acest înalt nivel de realizare spirituală a dobândit calitatea supremă
pe care VEDA-ele o desemnează prin expresia "lipsit de corpuri". Atunci omul se poate concepe
spontan pe sine însuşi ca fiind fără corp fizic, dar el va trebui totuşi să se gândească în continuare
că are un corp subtil. Cel care, deja aflându-se în această stare se cufundă doar în Natură fără a
atinge scopul cu ADEVĂRAT ultim sunt numiţi PRAKRITILAYA, însă cei care nu se opresc
aici şi se DETAŞEAZĂ TOTAL ating scopul Suprem care este Eliberarea spirituală deplină.
În lumina "Aforismelor YOGA" ale lui PATANJALI descoperim că de fapt există mai
multe feluri de SAMADHI (extaz divin) în care conţinutul minţii încă nu este pe deplin transcens
şi remarcăm că în afară de acestea mai există un fel de SAMADHI fundamental în care conţinutul
minţii este complet transcens.
SUTRA 17 ne ajută să înţelegem că în SAMPRAJNATA SAMADHI, baza subtilă pentru
fixarea sau concentrarea minţii, sunt: (1) judecata (VITARKA); (2) reflectarea intuitivă a
realităţii (VICHARA) (sau, cu alte cuvinte, gândirea non-verbală); (3) Beatitudinea (ANANDA)
(sau, cu alte cuvinte, gândirea gândirii); (4) Conştiinţa Eului Suprem (sau,. cu alte cuvinte,
Conştiinţa lui ATMAN (ASMITA)) şi este de asemenea evident că fiecăreia dintre aceste baze îi
corespunde o stare distinctă (TIP) de SAMADHI.
Prin urmare, concentrarea mentală perfectă devine gradat conştientă (SAMPRAJNATA)
de obiectul său asumându-şi fie forma judecăţii raţionale (VITARKA) orientată asupra obiectelor
grosiere, fie forma reflectării intuitive a realităţii (VICHARA).
Prin focalizare intensă asupra obiectelor subtile, fie forma prin Beatitudine (ANANDA),
fie forma prin Conştiinţa Eului Suprem (ASMITA). Cu alte cuvinte, prin judecată (VITARKA),
reflectarea intuitivă a realităţii (VICHARA) şi Beatitudine Supremă (ANANDA) se realizează
progresiv omologarea prin REZONANŢĂ şi unitatea întregului Macrocosmos în propria
conştiinţă individuală acum expansionată (ASMITA). Această stare este considerată de yoghini
ca fiind SAMPRAJNATA SAMADHI. În lumina SUTRA-ei 18 înţelegem că cealaltă formă
fundamentală de SAMADHI în care nu mai există conştiinţa obiectelor (ASAMPRAJNATA)
constă de fapt în focalizarea perfectă asupra impresiilor subliminale după toate obiectele au
dispărut şi ea urmează practicii care are drept efect încetarea şi transcenderea modificărilor
conţinutului minţii.
= VA URMA =
 AN V C 48
YOGA SUTRAS (AFORISMELE YOGA) ALE ÎNŢELEPTULUI
PATANJALI
COMENTARIU LĂMURITOR LA SUTRA-ELE 17-18
(continuare la cursul nr. 47 AN V)

Prin urmare, celălalt tip de SAMADHI (ASAM PRAJNATA) este

precedat de un efort continuu de a stopa complet modificările conţinutului minţii
şi, în această situaţie, devine posibilă transcenderea acesteia (a minţii) deoarece
atunci nu mai rămân decât urmele încremenite (nemişcate) ale conţinutului
minţii şi atunci se revelează Sinele Suprem (ATMAN).
Este deci clar că prin cea mai înaltă formă de renunţare care constă în
aspiraţia şi dăruirea constantă către DUMNEZEU, survine absenţa tuturor
modificărilor conţinutului minţii şi prin aceasta devine cu putinţă transcenderea acesteia (a
minţii) iar toate permit atingerea stării filiale de nemanifestare care este chiar ASAMPRAJNATA
SAMADHI.
Cele două SUTRA-e (17 şi 18) ne ajută să înţelegem că, prin concentrare mentală
perfectă, energia noastră psihică este complet focalizată. Concentrarea (care în realitate se traduce
prin "con" = complet + „centrare”) aduce toate forţele noastre fiziologice, vitale şi psihice sub
controlul energiei mentale. Contemplarea (care în realitate se traduce prin "con" = complet +
„templare”, starea sacră de TEMPLUM) este o stare divină în care fiinţa umană este purificată
complet, fiind acum perfect aptă să proiecteze în universul său lăuntric lumina lui PURUSHA.
Atenţia cât mai bine focalizată este de fapt starea fundamentală a acestui templu etern şi real care
există în fiinţa noastră. Atunci când CHITTA (mintea) devine cu adevărat templul Absolutului,
DUMNEZEU se manifestă plenar în MICROCOSMOSUL fiinţei noastre. Meditaţia, la rândul ei,
înseamnă în realitate starea de MEDHA (cuvântul sanscrit MEDHA" înseamnă Inteligenţa
Cosmică a lui DUMNEZEU) în care gradat se manifestă Inteligenţa Cosmică a lui DUMNEZEU.
Manifestarea plenară a Inteligenţei Cosmice a lui DUMNEZEU face să se trezească şi să se
amplifice în fiinţa noastră starea de SAMPRAJNATA SAMADHI.
În conformitate cu părerile marilor yoghini, toate stările de SAMADHI pot fi clasificate în
două categorii esenţiale: SABIJA SAMADHI - extaz divin cu sămânţă şi NIRBUA SAMADHI -
extaz divin fără sămânţă, aceasta din urmă fiind unanim considerată starea net superioară
În SABIJA SAMADHI (starea de extaz divin cu "SĂMÂNŢA" există totdeauna o bază,
un conţinut, un centru sau un simbol, iar mintea este atunci FERM fixată asupra acestui simbol
grosier sau subtil. Aceasta presupune implicit existenţa unui conţinut al minţii; conţinutul minţii
este numit PRATYAYA. Mai ales atunci când ÎNCĂ ne aflăm la început în practica YOGA
trebuie neapărat să ne folosim de o anumită bază (PUNCT DE SPRIJIN - interior ori exterior)
pentru a ne fixa ferm mintea la voinţă.
Există, aşa cum am văzut, patru feluri de astfel de baze, fiecăreia dintre ele
corespunzându-i o stare distinctă de SAMADHI (extaz divin). În procesul de rafinare gradată a
stărilor de SAMADHI (extaz divin) se porneşte la început cu un conţinut mental cât mai redus
(PRATYAYA) sau, cu alte cuvinte, cu un minim de obiecte ori fiinţe asupra cărora mintea se
focalizează cu încântare şi chiar se odihneşte. Gradat, yoghinul îşi rafinează conţinutul minţii şi
în finalul finalului conţinutul minţii este pe deplin transcens.
Fiecare gen de activitate mentală, ca proces inefabil de REZONANŢĂ cu o anumită
formă de energie subtilă, mentală din MACROCOSMOS corespunde unei anumite stări de
conştiinţă şi reciproc. Orice activitate mentală sublimă face să apară şi să se amplifice gradat în
noi o STARE SUBLIMĂ DE CONŞTIINŢĂ. Această activitate mentală este precum un fundal al
stării de conştiinţă corespondente, fundal care în YOGA este desemnat prin termenul
PRATYAYA Acest fundal este totdeauna pentru noi suportul cunoaşterii.
Există deci patru baze, suporturi sau activităţi mentale fundamentale prin intermediul
cărora conştiinţa noastră realizează, datorită proceselor de rezonanţă declanşate, cunoaşterea unui
anumit obiect în meditaţie:
1.VITARKA (întrebare) sau gândirea verbală discursivă, logică, judecata,
raţionamentul, deliberarea; se află în strânsă legătură cu examinarea inductivă şi deductivă a
obiectelor şi în general se referă la forma grosieră a elementelor. În acest caz, obiectul meditaţiei
noastre este cunoscut prin intermediul activităţii specifice a minţii numită VITARKA.
2. VICHARA sau reflectarea intuitivă, gândirea nonverbală, în simboluri, contemplaţia;
este în realitate experienţa subtilă directă ce se referă la natura subtilă a elementelor, în acest caz,
obiectul este cunoscut printr-o activitate mult mai fină şi subtilă a minţii şi anume reflectarea
intuitivă VICHARA.
3. ANANDA sau beatitudinea copleşitoare - se referă la starea de fericire, pace şi
beatitudine; în acest caz. obiectul fiind chiar CHITA (mintea) el este contemplat prin beatitudine,
care în realitate este gândirea gândirii,
4 ASMITA sau AHAMKARA - se referă de fapt la conştiinţa ATMAN-ică, a Sinelui
Suprem sau, cu alte cuvinte la simţul individualităţii superioare. Această stare euforică de
conştiinţă trezeşte şi face să se amplifice gradat sentimentul beatific al unităţii cu toate fiinţele şi
obiectele din univers (MACROCOSMOS). ASMITA este forma universală a lui CHITTA.
Obiectul său este cunoscut în acest caz prin ASMITA.
Aceste 4 baze sau suporturi subtile reprezintă în acelaşi timp anumite niveluri
preponderente de vibraţie sau, cu alte cuvinte, evidenţiază stări DISTINCTE de conştiinţă. Ele
sunt intim legate şi de cele patru stadii ale GUNA-urilor despre care vorbeşte PATANJALI.
Acestea sunt stadiile: definit, indefinit, disolubil şi indisolubil. Ele pot fi puse în corelaţie şi cu
cele patru niveluri ale cuvântului (VAK): VAIKHARI, MADHYAMA, PASHYANTI şi PARA.
În etapele avansate ale practicii YOGA, în ASAMPRAJNATA SAMADHI se elimină
gradat aceste 4 tipuri de activitate mentală, rămânând astfel numai obiectul care acum este
cunoscut în acest caz în mod inefabil prin el însuşi, complet, fără a mai angrena pentru aceasta
vreo activitate de un anumit gen a mentalului. Obiectul este cunoscut astfel de o putere tainică ce
transcende mentalul. În ASAMPRAJNATA SAMADHI nu mai există conştiinţa nici unui
simbol. ASAMPRAJNATA SAMADHI nu este însă (chiar de la început) o stare complet stabilă,
ea fiind totuşi caracterizată de un anumit dinamism numit SAMSKARA (activatori subliminali).
Caracteristicile ei distincte sunt deci: 1) transcenderea lui PRATYAYA - a conţinutului mental;
2) prezenţa totuşi a unor subtile SAMSKARA (activatori subliminali) - cu alte cuvinte a
reziduurilor mentale
Orice tip de activitate mentală (chiar şi cele patru menţionate mai sus) generează
SAMSKARA-uri (activatori subliminali) corespunzători care sunt subtili, subconştienţi. Chiar şi
atunci când se elimină complet un anumit tip de activitate mentală (care declanşa un anumit
proces de REZONANŢĂ) rămâne totuşi SAMSKARA (activatorul subliminal) corespunzătoare
acelui tip de activitate Tocmai de aceea ASAMPRAJNATA SAMADHI desemnează o stare
distinctă de conştiinţă în care chiar dacă actualmente, a încetat orice activitate mentală, rămân
totuşi mai departe active anumite SAMSKARA- uri (activatori subliminali). Orice trecere de la
VITARKA la VICHARA sau de la VICHARA la ANANDA etc., este totdeauna caracterizată de
o stare de disoluţie, de LAYA care este totuşi dinamică şi prezintă SAMSKARA-uri (activatori
subliminali). De la această stare de LAYA aspirantul poate fi proiectat în sus în starea mai înaltă
sau eventual poate recădea într-o stare în care există un conţinut mental.
Atunci când până şi toate SAMSKARA-urile (activatori subliminali) încetează cu
desăvârşire, conştiinţa noastră rămâne COMPLET NEMIŞCATĂ (întocmai ca o oglindă de
cristal pur care nu mai vibrează deloc) şi ABIA ATUNCI ea poate fi transceansă complet; aceasta
este în realitate starea de NIRBUA SAMADHI. SAMADHI (extaz divin) fără nici un fel de
"sămânţă" care, ca stare de extaz divin (SAMADHI) este chiar mai înaltă decât
ASAMPRAJNATA SAMADHI, căci ea este caracterizată atât de "ÎNCREMENIREA"
sau, altfel spus, absenţa conţinutului mental PRATYAYA cât şi de lipsa reziduurilor mentale
SAMSKARA (activatorii subliminali)
Schiţând o sinteză finală a acestor comentarii putem afirma că SUTRA-ele 17 şi 18 ne
oferă o fundamentală înţelegere profundă a fazelor procesului meditativ în practica YOGA. Ele
nu se referă, aşa cum am văzut, doar la starea de SAMADHI (extaz divin) ci desemnează atât
niveluri superioare de conştiinţă cât şi stadii esenţiale în procesul cunoaşterii ADEVĂRULUI
ULTIM. Să ne amintim aici că nu întâmplător IISUS spune: "CUNOAŞEŢI ADEVĂRUL CĂCI
ACESTA VĂ VA ELIBERA".
Totodată, aceste două SUTRA-e se referă de asemenea şi la gradele de subtilitate ale
obiectelor asupra cărora trebuie să ne concentrăm şi să medităm profund.
Vom trece acum să studiem din punct de vedere practic felul în care intervin toate acestea
în meditaţiile curente pe care noi deja le realizăm.
Să considerăm drept exemplu o meditaţie cu Marea Putere Cosmică KALI. în situaţia în
care noi luăm (considerăm) drept obiect al meditaţiei imaginea tradiţională BINECUNOSCUTĂ
a lui KALI, ne aflăm în SAVITARKA. Obiectul meditaţiei noastre este atunci concret; vom
folosi prin urmare ca „OBIECT” poza sa (desenul) care o reprezintă alegoric pe KALI dansând
pe cadavrul lui SHIVA, având un şirag de capete de mort la gât, cu limba sa lungă şi roşie scoasă
etc., care toate (aceste elemente concrete) reunite reprezintă de fapt pentru noi un suport tipic
pentru prima fază de cunoaştere SAVITARKA SAMADHI. În acest caz noi vom urmări deci să
întreţinem un proces mental discursiv focalizat cât mai bine doar asupra imaginii lui KALI în
cadrul căruia noi gândim (judecăm, raţionăm ferm, în funcţie de posibilităţile noastre, la
semnificaţia dansului ei, la atributele exprimate prin limba sa lungă şi roşie care este scoasă, la
sabia pe care o ţine în mână etc. Totuşi, chiar şi SAVITARKA SAMADHI îşi are fazele sale de
subtilitate, căci (raportându-ne în continuare la exemplul ales) dacă obiectul nostru de
concentrare nu mai este (la câteva luni după aceea) imaginea (desenul) ci este YANTRA lui
KALI, acum concentrarea noastră mentală se apropie de faza SAVICHARA SAMADHI.
Rămânem însă mai departe în SAVITARKA SAMADHI atâta vreme cât continuăm să
păstrăm (menţinem) analiza raţională, gândindu-ne (prin intermediul unor judecăţi şi
raţionamente) la semnificaţia celor opt petale de lotus ale YANTRA-ei sale (KALI) ori la ce
înseamnă cele cinci triunghiuri ale YANTRA-ei etc., etc. Tot astfel, pentru noi concentrarea
mentală, consecventă asupra flăcării unei lumânări sau fixarea atentă cu privirea a bilei pe care o
utilizăm atunci când realizăm SHAMBHAVI MUDRA, înainte de a închide ochii, toate acestea
fac pacte din SAVITARKA SAMADHI.
În momentul în care, după câteva luni de practică perseverentă ne dăm seama că meditaţia
noastră devine cu adevărat mai profundă şi că deja putem să excludem din sfera conştiinţei orice
alt obiect, "uitând" aproape (DATORITĂ „ABSORBŢIEI" IDENTIFICATOARE ÎN
MEDITAŢIE) că ne aflăm în camera de meditaţie şi că ne-am propus să facem meditaţia o
jumătate de oră sau o oră, deja intrăm în stadiul de NIRVITARKA SAMADHI în care, după cum
am arătat anterior, se realizează o transcendere obiectivă a energiilor timpului şi a energiilor
spaţiului
Nivelul pe care PATANJALI îl numeşte SAVICHARA SAMADHI este cel în care deja
obiceiul meditaţiei noastre este mai abstract iar noi ne simţim profund extaziaţi de această
REZONANŢĂ ABSTRACTĂ. Folosirea adecvată a MANTRA-ei lui KALI în timpul realizării
tehnicii de LAYA YOGA este un exemplu de asemenea obiect. Aici, dacă vom încerca să
înţelegem semnificaţia MANTRA-ei sau a literelor distincte ce o compun, vom coborî imediat
într-o fază de analiză discursivă, raţională, specifică (după cum ştim) fazei inferioare, VITARKA
SAMADHI.
În VICHARA SAMADHI există, fără îndoială, un proces de cunoaştere reflexivă
inefabilă în care mintea, întocmai ca o oglindă, reflectă în cadrul unui proces complex de
REZONANŢĂ realităţi spirituale mai înalte. Aşa cum spuneam, obiectul meditaţiei în această
fază este mai subtil (TANMATRA). Faza în care vizualizam mental (interior) bila (anterior
privită cu atenţie) de la SHAMBHAVI MUDRA, meditaţiile realizate asupra anumitor centri de
forţă (CHAKRA-e) pe muzică, vizualizarea clară şi continuă a curenţilor subtili coloraţi,
evocarea prin REAMINTIRE a unei stări spirituale exemplificative, invocarea influenţei elevate a
unui maestru spiritual sunt tot atâtea exemple de metode în care obiectul meditaţiei noastre este
subtil.
În acest caz, mintea noastră este mai liniştită şi acum este ABSOLUT NORMAL să
ajungem să percepem spontan diferite imagini din lumile subtile superioare (PARALELE), clişee
AKASHA-ice, iluminări uluitoare, conexe cu tema meditaţiei noastre.
În NIRVICHARA SAMADHI obiectul subtil al meditaţiei noastre cucereşte spontan şi
aproape fulgerător întregul câmp al conştiinţei; pentru noi, atunci dispar în mod misterios
noţiunile de timp şi spaţiu, iar în cazul meditaţiei cu Marea Putere Cosmică KALI, de exemplu,
percepţiile noastre spirituale se rafinează, se îmbogăţesc şi se cosmizează, nemaiavând aproape
nici o legătură (raportare) la fiinţa noastră limitată. Atunci noi dobândim (primim) semnificaţii
profund spirituale şi avem REVELAŢII copleşitoare cu un caracter mult mai general, universal
valabil, divinei etern. În această fază putem cu adevărat să înţelegem ce reprezintă de fapt
părăsirea planului fizic, dar nu printr-o sărăcăcioasă analiză de tip logic, ci printr-un gen de
intuiţie profund iluminatoare în care deja ajungem să ştim (PRIN EXPERIENŢA PERSONALĂ
DIRECTĂ) că moartea este doar o trecere. Această înţelegere tainică şi inefabilă ne cristalizează
gradat o certitudine profundă asupra eternităţii noastre, făcând să ne dispară pentru totdeauna
teama de moarte sau FRICA în general.
Un exemplu foarte semnificativ de VICHARA SAMADHI, cunoaştere reflexivă (însă
NECONŞTIENTIZATĂ ca atare de acesta) îl găsim în lucrarea genialului scriitor BORGES -
"EL ALEPH" pe care îl citează cei doi scriitori iniţiaţi LOUIS PAUWELS şi JACQUES
BERGIER în faimoasa lor carte "Dimineaţa magicienilor":
"În acea clipă uriaşă am văzut milioane de acţiuni delectabile sau atroce; nici una nu m-a
uimit într-atât precum faptul că toate ocupau acelaşi punct, fără suprapunere şi fără transparenţă.
Tot ceea ce-mi văzură ochii era (SE DESFĂŞURA) atunci pentru mine simultan; ceea ce voi
transcrie acum este succesiv, fiindcă aşa este limbajul. Vreau totuşi să consemnez unele lucruri.
În josul treptei, spre dreapta, am văzut o mică sferă moarată cu o strălucire aproape
insuportabilă; la început am crezut că se roteşte; apoi am înţeles că această mişcare era o iluzie
produsă de spectacolul vertiginos pe care-l închidea în ea. Diametrul Alephului trebuie să fi fost
de vreo doi-trei centimetri, dar înăuntrul său era întregul spaţiu cosmic, fără nici o reducţie.
Fiecare lucru (sticla Oglinzii, de pildă) era o infinitate de lucruri, fiindcă îl vedeam limpede din
toate punctele universului. Am văzut marea zbuciumată, am văzut zorii de zi şi amurgul, am
văzut mulţimile de oameni din America, am văzut o pânză de păianjen argintată în centrul unei
piramide negre, am văzut un labirint frânt (era Londra), am văzut ochi interminabili scrutându-se
în mine, imediaţi, ca într-o oglindă, am văzut toate oglinzile de pe lume şi atunci am constatat că
imaginea mea nu se reflectă în nici una dintre ele, am văzut într-o curte retrasă de pe strada Soler
acelaşi dalaj pe care-l văzusem, treizeci de ani mai înainte, într-o casă din Fray Bentos, am văzut
struguri, zăpadă, tutun, filoane de metal, aburi, am văzut pustiuri convexe sub Ecuator şi am
văzut, de asemenea, fiecare fir de nisip al lor, am văzut la Inverness o femeie pe care n-o voi uita,
i-am văzut coama de păr violentă, trupul semeţ, i-am văzut un cancer la sân, am văzut un rotocol
de ţărână uscată pe un trotuar, în locul unde fusese un copac, am văzut într-o casă de la ţară din
Adrogué un exemplar din prima traducere englezească a lui Pliniu, cea a lui Philemon Holland,
am văzut în acelaşi timp fiecare literă de pe fiecare pagină (copil fiind, mă miram mereu de faptul
că literele dintr-o carte închisă nu se amestecau în timpul nopţii până la a se pierde), am văzut
noaptea şi ziua contemporană nopţii, am văzut un apus de soare la Queretaro ce părea să reflecte
culoarea unui trandafir aflat în bengal, mi-am văzut dormitorul gol, am văzut într-o încăpere din
Alkmaar un glob terestru între două oglinzi ce-l multiplicau la nesfârşit, am văzut cai cu coama
învolburată pe o plajă a Mării Caspice în zori de zi, am văzut osatura delicată a unei mâini, i-am
văzut pe supravieţuitorii unei bătălii scriind cărţi poştale, am văzut într-o vitrină din Mirzapur un
joc de cărţi spaniol, am văzut umbrele înclinate ale unor ferigi pe solul unei sere, am văzut tigri,
pistoane, bizoni, talazuri şi armate, am văzut toate furnicile de pe pământ, am văzut un astrolab
(instrument folosit pentru măsurarea poziţiei aştrilor şi a înălţimii lor deasupra orizontului)
persan, am văzut în sertarul unui birou (iar scrisul acela m-a făcut să tremur) nişte scrisori
obscene, incredibile, precise, pe care Beatriz i le trimisese lui Carlos Argentino, am văzut un
monument adorat în cimitirul din Chacarita, am văzut relicva atiroce a ceea ce fusese delicioasa
Beatriz Viterbo, mi-am văzut circulaţia sângelui obscur, am văzut angrenajele iubirii şi
schimbările morţii, am văzut Alephul, din toate unghiurile, am văzut în Aleph Pământul şi pe
Pământ din nou Alephul şi în Aleph Pământul, mi-am văzut chipul şi viscerele, am văzut chinul
tău şi, la câtva timp după aceea, m-a cuprins ameţeala şi am plâns, pentru că ochii mei văzuseră
acel obiect secret şi conjectural al cărui nume e folosit abuziv, dar pe care nimeni nu l-a văzut:
inconceptibilul univers
M-a încercat atunci simultan o veneraţie fără sfârşit şi o durere infinită. Pe stradă, pe
scările de la Constitución, în metrou, toate feţele mi s-au părut după aceea familiare. M-am temut
că nimic pe lume n-ar mai fi fost în stare să mă surprindă; m-am temut că sentimentul de déjá-vu
nu mă va mai părăsi niciodată. Din fericire, după câteva nopţi de insomnie, uitarea m-a cuprins
din nou."
Faza următoare pentru noi, ANANDA SAMADHI este cea în care obiectul meditaţiei
noastre devine însăşi mintea dilatată prin FUZIUNE la infinit în acest caz, nu mai avem deloc
nevoie să rostim (EMITEM) mental MANTRA, deoarece atunci sunetul ei subtil şi CONTINUU
este atât de puternic încât ne cuprinde întreaga fiinţă şi ne dilată (EXPANSIONEAZĂ) în infinit.
Pentru noi atunci nu mai există nici un gând, iar mentalul nostru se află complet "dizolvat" în
starea de LAYA. Pe acest fond TOTAL de linişte interioară indescriptibilă, vibraţia copleşitoare a
sunetului subtil (corespunzător MANTRA-ei EMISE mental DOAR O SINGURA DATĂ - LA
ÎNCEPUT) ne face să fim în fuziune (REZONANŢĂ) perfectă cu sfera atotcuprinzătoare
(MACROCOSMICĂ) de conştiinţă a lui KALI. Dispare atunci orice urmă de dialog interior, iar
mintea noastră se resoarbe atunci în DUMNEZEU nemaiavând nici un alt obiect de care să se
agaţe. Tehnicile meditative budiste în care se urmăreşte crearea unei stări de vid beatific, mental
SHUNYA, se integrează în acest nivel.
Este, de asemenea, demn de remarcat că tehnica binecunoscută de LAYA YOGA cu Sfera
MACROCOSMICĂ de forţă a Marii Puteri Cosmice KALI nu realizează doar o simplă liniştire a
minţii ci totodată îi conferă şi o orientare net superioară făcând ca aceasta (mintea) sa intre
simultan într-o stare de vibraţie înaltă prin intermediul rezonanţei cu Marea Putere Cosmică
KALI. Tocmai de aceea ea (LAYA YOGA cu ajutorul unei MANTRA spirituale) este net
superioară meditaţiei de tip VIPASSANA, în care se urmăreşte doar o liniştire a minţii, fără a i se
oferi totodată acesteia (MINŢII) un suport energetice spiritual, aşa cum se realizează aceasta în
cazul tehnicii precedente.
Ultima fază, ASMITA SAMADHI, este cea în care obiectul de meditaţie transcende în
realitate complet mintea, devenind în final sentimentul individualităţii superioare. Aceasta este
cam ceea ce fac vedanticii când se detaşează în totalitate şi apoi transcend toate obiectele
inferioare de meditaţie spunând: ”Eu nu sunt corpul fizic” (deci, cu alte cuvinte, nu-mi aleg ca
obiect de meditaţie un obiect grosier - VITARKA), "eu nu sunt simţurile mele" (deci, cu alte
cuvinte, nu-mi aleg ca obiect de meditaţie aspectele subtile TANMATRA - VICHARA), "eu nu
sunt mintea mea" (deci, cu alte cuvinte, nu-mi aleg ca obiect de meditaţie mintea - ANANDA).
Ceea ce rămâne atunci să fie obiectul singur şi unic al meditaţiei sale supreme nu este de
fapt Sinele Suprem (ATMAN sau PURUSHA spiritul pur), deoarece Sinele Etern (ATMAN) este
întotdeauna DOAR subiectul şi nu poate fi obiectul. Există însă în acest gen de meditaţie extatică
care îndumnezeitele un sentiment inefabil al individualităţii superioare format din cele mai
subtile voaluri ale Sinelui nostru Etern (SCÂNTEIA DIVINĂ ÎN OM) şi care reprezintă în acest
caz obiectul meditaţiei, numit, aşa cum am văzut, de către marii yoghini, "PURUSHA cu
calităţi".
ATENŢIE! NU UITAŢI! PUNÂND ÎN PRACTICĂ CÂT MAI DES TOT CEEA CE
VEŢI ÎNŢELEGE, PUTEŢI ATINGE STĂRI DIN CE ÎN CE MAI ÎNALTE DE SAMADHI
(EXTAZ DIVIN).
Pentru o aprofundare creatoare şi eficientă a aspectelor spirituale care au fost revelate în
aceste comentarii referitoare la stările de SAMADHI (extaz divin) este foarte bine ca toate aceste
lecţii să fie lecturate din nou şi din nou, de mai multe ori, urmărind de fiecare dată să înţelegem
cât mai bine mai ales ceea ce încă nu ne este foarte clar. Pentru că "UN GRAM DE PRACTICĂ
VALOREAZĂ CÂT TONE DE TEORIE" cel mai bine ar fi ca după fiecare lectură să urmărim,
după PUTERILE NOASTRE BENEFICE (CARE PE SĂPTĂMÂNĂ CE TRECE AR TREBUI,
GRAŢIE PRACTICII YOGA, SĂ FIE TOT MAI MARI), să aplicăm în antrenamentul nostru
YOGA de zi cu zi informaţiile secrete expuse aici pentru cei puţini. Acest sfat este cu atât mai
valoros dacă şi noi urmărim să atingem din ce în ce mai des anumite stări de SAMADHI
(EXTAZ DIVIN).
NU UITAŢI CĂ PE CEI ÎNDRĂZNEŢI ŞI PLINI DE DĂRURE CĂTRE EL -
DUMNEZEU ORICÂND ÎI AJUTĂ MAI ALES DACĂ EI FAC PRIMUL PAS. Nu pierdeţi din
vedere că nu SAMADHI are nevoie ACUM de voi ci voi aveţi totdeauna nevoie de SAMADHI
(EXTAZ DIVIN).
= VA URMA=