REFERAT

BOTANICA
Floarea reprezintă organul de înmulțire al gimnospermelor și angiospermelor.
Florile au fost mult timp admirate și folosite de oameni pentru a înfrumuseța mediul lor, dar, de asemenea, ca
obiecte de romantism, ritual, religie, medicină și ca o sursă de hrană.
Floarea trăieşte un timp scurt. După fecundaţie, toate părţile florii suferă numeroase transformări care au loc
aproape în acelaşi timp:
• Petalele şi sepalele se veştejesc şi cad
• Sepalele fie se reduc, fie cad şi ele
• Stigmatul şi stilul se veştejesc şi se reduc.
Floarea ia nastere din muguri florali sau micsti ce se găsesc pe ramurile scurte ale tulpinii si este alcatuita din:

Peduncul floral Receptacul

Morfologie Sepală
Caliciu
Caliciu Tipuri de dialisepal
calicii Caliciu
gamopetal
Morfologie Petală

Corolă
dialipetală
Periant; Perigon Corolă dialipetală de tip
tubulos
Corolă dialipetală de tip
Floare Corolă Tipuri de infundibuliform
Elemente florale Corolă
corole gamopetală Corolă dialipetală de tip
campanulat
Corolă dialipetală de tip
urceolat
Corolă
lipsă ( Flori
apetale)

Androceu Morfologie Stamină Filament

Anteră
Ovar
Gineceu Morfologie Carpelă Stil
Stigmat
 Ovarul şi celula-ou nou formată îşi continuă viaţa, suferind fiecare transformări.
Astfel, celula-ou începe să se dividă şi va da naştere la embrionul seminţei.
Ovarul se va transforma treptat în fruct.
Deci, seminţele provin din ovule fecundate şi fructele din ovarul îngroşat.
Cum florile sunt atât de diverse şi fructele vor diferi ca mărime, formă, greutate, culoare.
La început, după fecundaţie, fructele sunt mici, de culoare verde, în general acre, datorită unor substanţe pe
care le conţin. Treptat ele cresc, se maturizează şi iau mărimi, forme şi culori specifice fiecărei specii

Dacă la maturitate peretele ovarului devine tare, se va forma un fruct uscat.

Dacă devine suculent, bogat în substanţe de rezervă va forma un fruct cărnos.
Tipuri de fructe:
1. Fructe carnoase dehiscente (Nuci)
2. Fructe carnoase indehiscente (Prune)
3. Fructe uscate dehiscente (Bumbac)
4. Fructe uscate indehiscente (Alune)
5. Fructe multiple (Capsuni)
6. Fructe compuse (Smochine)
7. Fructe false (Ginkgo biloba)
Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi fie liberă, adică neînchisă în fruct ca la plantele
încadrate în Încrengătura Pinophyta (ex: brad, pin, molid), fie închisă în fruct ca la plantele din
Încrengătura Magnoliophyta (Angiospermatophyta). Sămânța provine din transformarea ovulului în
urma fecundației. Plantele care produc sămânță în ciclul lor de dezvoltare ontogenetică sunt
denumite spermatofite.
Sămânța este alcătuită din: embrion, endosperm și tegument seminal.
Embrionul provine din diviziunea oului, ou care după fecundație se divide în două celule suprapuse.
Din embrion, prin germinație, se poate dezvolta o nouă plantă, la germinare embrionul folosește amidonul din
sămânță ca sursă de nutriție.
Endospermul provine din diviziunea celulei triploide formate în urma fecundării nucleului secundar al sacului
embrionar cu unul dintre nucleii spermatici.
Tegumentul seminal provine din transformarea integumentelor ovulului și este alcătuit din două zone
diferențiate: testa și tegmen.

Polenizarea este importantă pentru plante deoarece fără aceasta speciile nu s-ar putea reproduce.
Polenizarea încrucișată, când polenul ajunge pe stigmatul unei flori diferite (care poate fi și pe aceeași plantă),
prezintă un avantaj față de autopolenizare, că poate crea niște variante cu capacități îmbunătățite de adaptare
la mediu.
 Porumbul este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă
alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. Porumbul aparține
familiei Poaceae. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se numește popular „cocean”, cu frunze lungi
și ascuțite la vârf, aspre. Pe aceeași plantă se găsesc flori feminine și flori masculine pe aceeași tulpină. Florile
masculine se găsesc în vârful tulpinii. Inflorescența este sub forma unui spic sau panicul. Florile feminine se
găsesc la subsuoara frunzelor.
Frunzele sunt mari și liniare. Florile mascule sunt grupate în vârful tulpinii într-o inflorescență numită
spic compus ramificat. Florile femele se găsesc mai jos pe tulpină, grupate într-o inflorescență, numită știulete.
Stigmatul pistilului este foarte lung și formează mătasea porumbului. Fructul este o cariopsă care conține
amidon, substanțe proteice și uleiuri.

Proiect realizat de Dumitrache Sorin Constantin

Student Agricultura I.D.,anul I ,grupa 121a