Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Facultatea de Inginerie Marină

REFERAT la ACȚIONĂRI
ELECTRICE

Grad: MMIV
Nume: Timișescu Marian
Grupa: 3512M
Specialitatea: Electromecanică Navală

Constanța -2021-

1
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Cuprins

1. Simularea pornirii prin metoda Y-Δ a unui motor electric asincron trifazat;
2. Simularea unui motor electric asincron trifazat comandat prin metoda PWM ,
având: P=200 CP.
3. Simularea pornirii reostaticea unui motor de cureant continuu (c.c.) avînd:
P=5 CP și U= 240V;

2
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

1. Simularea pornirii prin metoda Y-Δ a unui motor electric asincron

trifazat;

Descrierea circuitului:

Exemplul prezentat în fig.1 arată cum se modelează un circuit de pornire stea-triunghi (Y-
Δ) pentru o mașină cu inducție. Când alimentarea este conectată la mașină prin intermediul
comutatorului S1, comutatorul S2 este inițial oprit, rezultând conectarea mașinii într-o
configurație stea (Y). Odată ce mașina este aproape de viteza sincronă, comutatorul S2 este
acționat astfel reconectând mașina într-o configurație triunghi (Δ). Impedanța mai mare
observată de sursă atunci când motorul este în configurație stea (Y) reduce curentul de
pornire și provoacă mai puține întreruperi ale altor sarcini conectate.

Schema circuitului:

Fig.1

Simularea circuitului:
Rulând programul cu funcția Run a compilatorului Simulink obținem, accesând
osciloscopul prezent în schema din fig.1, două grafice (fig.2):

3
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Fig.2

Parametrii principali ai motorului electric asincron trifazat pe care am realizat simularea

circuitului, sunt prezentați în fig.3 :

4
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Fig.3

În cele ce urmează vom modifica parametrii motorului nostru , prezent în schema din fig.1,
pentru a observa modul de funcționare al acestuia la pornire prin metoda Y-Δ (stea-
triunghi).
Noii parametrii ai motorului sunt prezentați în fig.4:

Fig.4

Rulând programul cu funcția Run a compilatorului Simulink obținem următorul rezultat

prezent în fig.5:

5
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Fig.5

Concluzie: În cazul de față (fig.5) se poate observa că prin mărirea puterii motorului
(de la 15000 VA la 32000 VA), creșterea numărului de poli (3 poli în loc de 1) , micșorarea
frecvenței de lucru (de la 60Hz la 50 Hz) și creșterea tensiuni de alimentare (de la 220 V la
230 V), că turația acestuia și curentul pe cele 3 faze se stabilizează mult mai rapid în timp
până la valoarea nominală, față de prima situație în care aceste caracteristici se stabilizau într-
o perioadă mai mare de timp.

6
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

2. Simularea unui motor electric asincron trifazat comandat prin

metoda PWM (Pulse-width modulation) , având:
P=200 CP (149.2 KVA)

Schema circuitului:

Fig.6
Descrierea circuitului:

Acest circuit utilizează o versiune modificată a blocului AC4 al bibliotecii de

acționări electrice Specialized Power Systems. Modelează un motor de inducție cu control
direct al cuplului (DTC) cu modulație a lățimii impulsului vectorului spațial. Particularitatea
acestei versiuni modificate este că DTC nu se mai bazează pe reglarea histerezisului care
implică comutarea la frecvență variabilă, ci pe un invertor PMW cu frecvență fixă. La fel ca
în AC4, folosește un convertor c.c.-c.c. de frânare pentru un motor AC de 200 CP.
Motorul cu inducție este alimentat de un invertor de sursă de tensiune PWM care este
construit folosind un bloc universal de punți. Bucla de control al vitezei utilizează un
controler proporțional-integral pentru a produce referințele fluxului și cuplului pentru blocul
DTC. Blocul DTC calculează cuplul motorului și estimările fluxului și le compară cu
referința lor respectivă. Cuplul și fluxul sunt apoi controlate de regulatori PI independenți
care calculează un vector de tensiune de referință. Invertorul sursei de tensiune este apoi

7
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

controlat prin metoda de modulare a vectorului spațial pentru a emite tensiunea de referință
dorită.
Semnalele de curent, viteză și cuplu ale motorului sunt disponibile la ieșirea blocului.

Simularea circuitului:
Rulând programul cu funcția Run a compilatorului Simulink obținem, accesând
osciloscopul prezent în schema din fig.6, patru grafice (fig.7.a și fig.7.b):

Fig.7.a

8
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Fig.7.b

Parametrii principali ai motorului electric asincron trifazat pe care am realizat simularea,

și anume puterea electrică aparentă, tensiunea de alimentare și frecvența de lucru sunt
prezentați în fig.8 :

Fig.8

9
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

În cele ce urmează vom modifica parametrii motorului nostru (și anume tensiunea de
alimentare și frecvența de lucru), prezent în schema din fig.6, pentru a observa modul de
funcționare a acestuia la pornire prin metoda PWM.
Noii parametrii ai motorului sunt prezentați în fig.9:

Fig.9

Rulând programul cu funcția Run a compilatorului Simulink obținem următorul rezultat

prezent în fig.10:

10
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Fig.10

Concluzie: În urma modificării parametrilor de bază ai motorului nostru prezent în fig.6,

și anume prin micșorarea tensiunii de alimentare (de la 460 V la 230 V) și totodată prin
modificarea frecvenței de lucru ( de la 60 Hz la 50 Hz) se poate observa următoarele două
aspecte importante:

11
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

a. primul aspect face referire la curentul prin statorul motorului nostru , și anume că
prin modificarea parametrilor acestuia se poate observa o stabilizare mai bună în timp până la
atingerea valorii nominale;
b. al doilea aspect face referire tensiunea magistralei de curent continuu (DC bus
voltage) , care se poate vedea în fig.10, și anume că are loc o variație mai mare a tensiunii
mai ales între perioada 0.5 - 1.0 s, față de prima situație ( a se vedea fig.7.b) în care avea loc o
variație mai redusă a acesteia în timp.

3. Simularea pornirii reostatice a unui motor de curent continuu (c.c.)

având: P=5 CP (3,73 KW) și U= 240V;

Schema circuitului:

Fig.11

Descrierea circuitului:

12
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Exemplul prezentat în figura de mai sus (fig.11) ne prezintă pornirea unui motor de
curent continuu cu puterea de 5 CP (3,72 KW) și tensiunea de alimentare de 240 V cu
ajutorul unui demaror electric în 3 pași.

Induced EMF: Eo = 240-16.2*0.6 = 230.3 V

Pe = 230.3*16.2 = 3731 W = 5.0 HP
Field current: If = 240/240 =1 A
Eo = w*Laf*If ---> w = (Eo/La*If) speed w = 230.3/1.8 = 127.7 rad/s = 1220 r/min
Nominal torque: Te = Pe/w = 3731/127.7 = 29.2 N.m

Simularea circuitului:
Rulând programul cu funcția Run a compilatorului Simulink obținem, accesând
osciloascoapele prezente în cadrul fig.11, următoarele grafice:

Fig.12 Fig.13

13
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Fig.14 Fig.15

Fig.16

14
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Semnificația graficelor prezentate în figurile de mai sus:

Fig.12 - variația tensiunii electrice din punctul A ( și anume tensiunea după demaror);
Fig.13 - variația pulsaţiei w (rad/s), viteza cu care creşte faza oscilaţiei;
Fig.14 - variația curentului electric în timp;
Fig.15 - variația cuplului motorului nostru în timp;
Fig.16 - variația pulsație w (rad/s) în funcție de curent;

În cele ce urmează vom modifica tensiunea electromotoare E. Rulând programul cu

funcția Run a compilatorului Simulink obținem următoarele grafice:

Fig.17 Fig.18

15
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Fig.19 Fig.20

Fig.21

16
 Academia Navală ”Mircea cel Bătrân”

Concluzie:
În urma micșorării tensiunii electrice E (de la 240 V la 120 V) am constatat următoarea
modificare în ceea ce privește parametrii motorului, și anume că odată cu reducerea tensiunii
au apărut următoarele modificări:
- Induced EMF: Eo = 120-16.2*0.6 = 110,28 V
- Pe = 110,28*16.2 = 1786,536 W = 2.3958 HP
- Field current: If = 120/240 =0.5 A
- Eo = w*Laf*If ---> w = (Eo/La*If) speed w = 110,28/1.8 = 61,266 rad/s = 585,047
r/min
- Cuplul nominal: Te = Pe/w = 1786,536/61,266 = 29.1603 N.m
Deci se poate spune faptul că această reducere de tensiune a dus la o scadere ușoară a
cuplului nominal pe care l-a avut inițial motorul nostru. Practic tensiunea de alimenatare este
direct proporțională cu cuplul nominal.

17