PROIECT DE EVALUARE A

CUNOȘTINȚELOR
Managementul conflictului în câmpul
educațional

PROFESOR Emerit
Ana Stoica-Constantin
MASTERAND:
Rusu Cosmin-Constantin
1. Biasuri cognitive

 Iluzia controlului: Când încep o nouă zi, prima dată rostesc o rugăciune, să am
o zi bună din toate punctele de vedere.
 Escaladarea irațională a angajamentului: Am investit timp și energie într-o
relație toxică care mi-a adus doar probleme și suferință.
 Stereotipizarea și biasurile corelate: Stereotipul de gen referitor la faptul că
bărbații nu pot face ce fac femeile: Când ies în parc cu copilul, el are momente
când plânge, iar în jurul meu aud afirmații de gemul: -Mama copilului unde este
oare? Sunt sigură că acel copil plange din cauza tatălui, bărbații nu știu
niciodată ce să facă cu un copil care plange.
 Aversiunea față de risc: În trading-ul la bursa de valori, deschid poziții de
vânzare sau cumpărare care pot genera profituri decente cu riscuri cât mai mici
de a pierde bani, în defavoarea deschiderii unor poziții care au un grad de risc
mai mare, dar pot genera profituri considerabile.

2. Blocaje ale comunicării

 Amenințarea: Soția tot timpul îmi repetă: -Dacă nu încetezi să mai joci jocuri
de noroc și să începi să ai grijă de banii munciți de tine, să nu mai vii la mine de
fiecare dată când ii pierzi, pentru că de fiecare dată pierzi.
 Monologul egocentric: Colegul de la muncă are alte probleme de fiecare dată
când îi povestesc ceva: -De fiecare dată când plec la muncă dimineața, trec
strada și fix în același loc văd un bătrân care cerșește. În fiecare zi ii las câte un
leu, dar totuși mă simt vinovat că nu pot să-l ajut mai mult. Crezi că este ceva
anormal la mine dacă simt asta?
-Ar trebui să fii mulțumit de tine, totuși cine a câștigat aseară meciul? Nu am
apucat să mă uit, pentru că m-am certat cu nevasta.
 Lauda în scopul obținerii unor beneficii: În fiecare dimineață îi zic soției
următoarele pentru a-mi face cafeaua: -Cât de minunată ești în acestă dimineață,
sunt sigur că și cafeaua va avea un gust la fel de minunat dacă e făcută de
mâinile tale.
 Refuzul de a accepta problema: De fiecare dată când conduce noaptea soția îmi
zice: -De fiecare dată când conduc noaptea și vine din fața mea un alt
autovehicul, nu mai văd nimic. Mă tem că într-o zi voi face accident.
-Îți faci prea multe griji, nu se poate întâmpla nimic grav.
 Critica, insulta ironia, interogarea: Când mă soția mea vrea atenție, iar eu am
alte preocupări: -De fiecare dată când am o problemă, nici măcar nu mă bagi în
 seamă, te preocupă doar acțiunile tale, nemernicule! Pentru asta riști să rămâi
singur toată viața.

3. Personalități dificile:

 Eu mă regăsesc în tipul de personalitate dificilă a „tancului”, deoarece am un

temperament coleric, sunt nerăbdător și de multe ori agresiv în limbaj dacă devin
nervos.
 Colega cu care lucrez la grupă care este și directorul unității, se regăsește în
tipul de personalitate a „jeluitorului”. De fiecare dată când mă întâlnesc cu ea
la ora 12, începe să se plângă de ce îi fac celelalte colege, că aude doar discuții
negative despre ea, că orice ar face nu le poate mulțumi, iar orice acțiune sau
hotărâre pe care o ia, este imediat contrariată. Chiar dacă ascult zi de zi cu
destul de multă răbdare care oricum nu este punctul meu forte, nu pot să-i dau
dreptate, deoarece de multe ori se plânge doar de dragul de a se plânge. De
fiecare dată încerc să aflu cât mai multe detalii despre diferitele situații pe care ea
mi le povestește, pentru a-mi putea formula o părere obiectivă, să pot ulterior să-i
ofer o soluție dacă este cazul. De multe ori când discuția devine prea obositoare și
nu mai pot să o urmăresc încerc să-mi găsesc discret altă ocupație, sau să-i
adresez eu altă întrebare care să ducă discuția în altă direcție.

 Vărul meu este o persoană narcisică. Când ne întâlnim, începe să-mi

povestească despre locul lui de muncă și despre fetele cu care el relaționează. El
consideră că este în centrul universului, se consideră superior, crezând că totul i
se cuvine. Tot timpul se laudă cu hainele scumpe pe care și le permite și mașina
de fițe pe care o conduce. De fiecare dată așteaptă să fie lăudat de membrii
familiei și de ceilalți cu care relaționează. Când face ceva ce nu este bine îi spun
clar și detaliat unde a greșit și ce a făcut rău, cu toate că inițial nu considera că
părerea mea îi este de folos, dacă îi aduc argumente potrivite, cedează și acceptă
situația. Îi accept modul de a fi și de a se comporta, cu toate că de multe ori mă
enervează sau mă amuză și încerc să fiu de acord și cu ce propune, mai ales când
vine vorba să facem ceva împreună. Dacă este contrazis de prea multe ori refuză
să mai coopereze, deoarece stima de sine este exagerată.
4. Stilul cognitiv adaptativ-inovativ

Adaptativ

32 Iuliana

Andrei

96 Maria

Raluca

Crstina

Rusu Cosmin Constantin

Oana
160
Radu
Inovativ

Cea mai îndepărtată persoană de stilul meu inovativ este Iuliana, aceasta
încadrându-se în stilul adaptativ. Atunci când apare o problemă ea caută să o rezolve
cu ajutorul unor soluții verificate și încercate, pe când eu rezolv problemele altfel față
de cum ar trebui. Ea acceptă foarte ușor regulamentele și este foarte meticuloasă în
ceea ce face, pe când eu sunt total opusul, încercând să fac totul altfel.

5. Ascultarea activă
 Recent m-am întâlnit cu un bun prieten de-al meu din timpul liceului cu care
am stat la un ceai. El mi-a povestit ce a pățit în vacanța de vară cu prietenii de familie
ai iubitei lui.
-Îți voi povesti cum am petrecut cele două săptămâni din concediul de vară.
Nu o să-ți vină să crezi ce mi s-a întâmplat. (Prietenul meu zâmbea și era bine dispus.
Eu m-am așezat zâmbind pe scaunul de la masă, zâmbindu-i.)
-Am plecat din Iași cu iubita mea și cu alți doi prieteni de familie de-ai ei spre
mare. După ce ne-am făcut bagajele și am pornit la drum. Cu toate acestea când
mergem împreună cu familia ei sau cu alte cunoștințe de ai ei, am senzația ca sunt
dat la o parte.
-Deci tu ai senzația că ești dat la o parte uneori. (Reflectarea)
- Îți povestesc.....În timp ce treceam prin Vaslui, prietena mea împreună cu
ceilalți doi prieteni, au hotărât să mergem două zile la Predeal, deoarece marea fără
un pic de munte mai întâi, nu are niciun farmec, mi-au zis ei. Hotărâre luată așa pe
nepusă masă, fără să mă consulte deloc.
-Și ai fost de acord să-ți schimbi planurile? Din cate știu eu, tu ești un tip
destul de fixist, mai ales când vine vorba itinerariul stabilit pentru petrecerea
vacanței. Cred că ți-a fost greu să accepți așa ceva ! (Empatia)
-Eh...
(Prietenul meu a tăcut, deoarece niciodată nu i-a plăcut să discute despre
convingerile sale și problemele care apar din cauza asta, mai ales când vine vorba de
relația lui)
-Și cum a decurs după vacanța? Cred că nu te-ai certat iar cu iubita ta?
-Până la urmă a fost bine, cu toate că am fost nervos o bună bucată de drum.
Am încercat să mă calmez, eram în vacanță totuși.
-Cum a fost drumul până acolo , în condițiile astea?
-Chiar dacă nu-mi place să conduc la drum lung, iar cei trei m-au enervat la
culme, timpul a trecut repede și pot să spun că am uitat de supărarea provocată de
cei doi împreună cu prietena mea. Am povestit, am râs, m-au relaxat până la urmă.
Vorba aia „Vacanța e vacanță, oriunde ai fi”!
-Deci, până la urmă chiar dacă ai fost nervos la început te-ai relaxat pe
parcurs. (Rezumarea) Nu ai avut probleme cu locul de cazare de la mare?
-Am rezolvat problema locului de cazare repede. Am amânat rezervarea în
locul respectiv și am căutat altceva cât am stat la Predeal.
-Ați făcut vreo drumeție?
-Da! Am fost pe Platoul Bucegi, apoi la Babele și Sfinx, după spre Crucea
Caraiman. A fost obositor din cale afară. După seara am vrut să vizităm Castelul
Peleș.
 -Da, știu că este extrem de obositor să mergi atât pe jos. De asta nu-mi plac
mie drumețiile.(Validarea) La Peleș cum a fost ?
-După ce am terminat de vizitat castelul, ne-am dus la mașină să mâncăm. În
timp ce mâncam, au început să se audă zgomote de pași în pădurea de lângă.
-Ce era ?
-Nu vrei să știi ce spaimă am tras!
(Prietenul meu a început să povestească cu mai mult patos cele petrecute la
Predeal.)
-Se observă din modul în care o spui ca te-ai speriat atunci. Nu-mi zi! Lasă-
mă să ghicesc?
-Un urs a venit să servească masa cu noi. Când l-am văzut am lăsat mâncare,
tot acolo, ne-am urcat în mașină și am plecat repede, cu toate ca ei vroiau să-i de dea
de mâncare ursului. M-am temut să nu pățească cineva ceva rău, așa că am
considerat ca era mai bine să plecăm repede de acolo.
-Deci te-a preocupat siguranța lor chiar dacă te-au enervat când ați pornit la
drum. (Reformularea)
- Oboseală, oboseală, dar cu ursul nu te pui. Am ajuns la locul de cazare și
toată noaptea am stat la povești, am uitat și de oboseală și de nervi. Pot zice că ursul
a salvat ziua și vacanța , iar eu pe ei.
-Clar! Ursul Salvator.
-Exact!
-Din moment ce ai început să povestești cu zâmbetul pe buze, se pare că ți-a
priit un pic de munte, înainte de a ajunge la mare. (Validarea)
-Exact! După aceea marea m-a relaxat și mai mult. Dacă ar fi după mine
acuma, aș mai repeta o experiențe de genul de fiecare dată vara.

6. Limbajul asertiv:
  Când nu sunt ascultat în timp ce predau o lecție nouă, mă simt dezamăgit
pentru că am senzația că nu sunt băgat în seamă de către elevi. Aș vrea să
găsesc modalități de a le stârni mai mult interesul. (acțiunea ,,când nu sunt
ascultat”, efectul asupra mea ,,mă simt dezamăgit”, cauza ,,pentru că am
senzația că nu sunt băgat în seamă”, rezultatul dorit de mine ,,Aș vrea să găsesc
modalități de a le stârni mai mult interesul”.
 Mă simt foarte dezamăgit când realizez că vorbesc singur în timp ce predau o
lecție.

7. Critica

Adresarea criticii Răspunsul la critică

Adresare conflictogenă Răspuns conflictogen:

1.Respingerea comportamentului celuilalt: 1. Răspundem ca şi cum am primit un atac

la persoană:
 Prin utilizarea negaţiei:
Vreți să spuneți că sunt incapabil?
Nu ți-ai făcut tema la matematică!
2. Respingem critica:
 Prin apelul la standarde:
Nu e adevărat, eu mi-am făcut tema, însă
Nu aşa se prezintă un elev responsabil la mi-am uitat-o acasă.
ore!

 Generalizarea:

Mereu vii cu tema nefăcută!

1. Personalizarea:

Ești un elev leneș și iresponsabil!

Adresare preventivă Răspuns preventiv

1. Recunoaşterea bunelor intenţii ale 1. Dacă considerăm că are dreptate:

celuilalt, găsirea de scuze pentru
comportamentul lui indezirabil, pe care a) Îi dăm dreptate (recunoaştem, acceptăm
critica) şi ne corectăm comportamentul:
urmează să-l contestăm:
Ştiu că acasă ai alte preocupări, însă
trebuie să-ți faci timp și pentru rezolvarea
temelor.
Aveți dreptate, am fost foarte delăsător în
privința temelor.
b) Îi dăm dreptate (recunoaştem, acceptăm
critica) dar ne menţinem comportamentul:

2. Atac la problemă prin limbajul asertiv de Aveți dreptate, nu mi-am făcut tema, însă
tip “Eu”: nu am avut timp.

Atitudinea ta față de propria educație mi 2. Dacă apreciem că nu are dreptate :

se pare foarte delăsătoare.
Știu că dvs considerați că nu e firească
atitudinea mea față de realizarea temelor,
însă eu cred că ar fi o pierdere de timp
dacă le-aș face.

8. I. Denumirea conflictului: Activitățile extrașcolare

II. Descrierea conflictului: Elevii clasei a 11 a doresc să participe la câteva activități
extrașcolare timp de o săptămână. Profesorul diriginte a hotărât împreună cu ei, că e
mai bine să formeze două grupuri de elevi care să se ocupe de găsirea viitoarelor
locații unde vor desfășura activitățile extrașcolare. Unul din grupuri avea un elev a
căror părinți dețineau o zonă de agrement într-o localitate din Piatra-Neamț, ceea ce le
oferea posibilitatea să-și desfășoare activitățile acolo la un preț mult mai accesibil.
Când cele două grupuri s-au întâlnit nu au putut ajunge la un acord deoarece
majoritatea din grupul celalalt nu se înțelegeau prea bine cu elevul a căror părinți
dețineau zona de agrement, iar ei doreau să meargă în altă zonă a țării, dar mai
scumpă în ceea ce privește cheltuiala fiecăruia.

III. Părțile implicate:

-Direct: cele două grupuri de elevi
-Indirect: profesorul diriginte și familia elevului care deținea spațiul de agrement

IV-V. Harta conflictului:

Grupul 1 (elevul cu părinții)
Nevoi
De a participa la activitățile extrașcolare
De a merge într-un loc relaxant și plăcut
De a cheltui puțini bani
Temeri
De a nu strica relațiile cu colegii
De a nu rata posibilitatea de a face
activitățile extrașcolare
De a renunța la locație

Grupul 2 (elevii care nu sunt de acord cu propunerea grupului 1)

Nevoi Temeri
De a participa la activitățile extrașcolare De a nu strica relațiile cu colegii
De a merge într-un loc relaxant și plăcut De a nu rata posibilitatea de a face
activitățile extrașcolare
De a vizita alte zone ale țării De a renunța la locația propusă de ei

VI.Generarea de idei pentru rezolvarea conflictului, prin brainstorming

1. Să aleagă împreună altă locație.
2. Să se ocupe profesorul diriginte de alegerea locației.
3. Un grup alege locația anul acesta, iar cealaltă în următorul an.
4. Să organizeze activitățile într-o zonă diferită de propunerile celor două grupuri.
5. Să organizeze activitățile în unitatea școlară.
6. Să nu se mai organizeze activitățile extrașcolare.
7. Să se întâlnească din nou ca să rediscute problema locației.
8. Fiecare grup să facă un gest care să exprime respectul față de opiniile celorlalți.
9. Să organizeze un circuit prin locații diferite din zonă sau din țară.
10. Să meargă 2 zile în locația aleasă de Grupul 1 apoi 2 zile în locația aleasă de
grupul 2.
11. Să voteze o locație din mai multe variante puse la dispoziție de diriginte.
12. Să tragă la sorți locația.
13. Să se înlocuiască liderii de grup deoarece au cea mai mare influență asupra
celorlalți.
14. Să fie implicați și părinții în luarea deciziei finale în cadrul unei ședințe.
15. Să se organizeze un concurs, iar grupa câștigătoare va alege locația.

Soluția:  O discuţie de clarificare, în care fiecare grup să-şi prezinte propria percepţie despre
alegerea celorlalţi, să caute împreună o variantă care să le satisfacă nevoile ambelor grupuri,
fără a fi unul sau altul mai mult sau mai puțin discriminat.

 VII: Stabilirea acordului.

Vor stabili un acord verbal (sau scris), care să conţină: 
1. Comportamentul fiecăruia :
Vor stabili o zi și o oră și se vor întâlni ca să dezbată și să hotărască problema locației.
Fiecare vor vota o locație potrivită pentru satisfacerea nevoii de a participa la activitățile
extrașcolare .
Se vor respecta reciproc chiar dacă locația nu va fi una dorită de fiecare.
2. Termenele de realizare a fiecărui comportament /condiţie:
Au la dispoziției o săptămână să realizeze comportamentele stabilite în acord
3. Sancţiunile /consecinţele nerespectării acordului, de către unul din grupuri
-Cei care nu respectă acest acord nu vor mai avea dreptul de a mai cauta locații cu următoarea
ocazie.
-Vor avea de realizat o prezentare la finalul activităților extrașcolare referitoare la ceea ce au
făcut ei.

9. Complianța

Situație: Profesorul de limba și literatura română în timpul activităților cu elevii unei clase
dificile (clasa a V-a), unde există 5 elevi care au probleme cu învățatul.

- Vă propun ca de mâine să citiți fiecare câte o poveste scurtă la alegere pe care să o

rezumați în fața clasei în fiecare zi de vineri a săptămânii. Pentru asta veți primi câte un
punct, iar la 10 puncte acumulate vă voi trece nota 10 în catalog. (Întărire pozitivă)
- Da, suntem de acord!
După 4 săptămâni în care cei 5 elevi au răspuns pozitiv solicitării, elevii au fost
apreciați primind punctele promise, iar ei fac această activitate cu plăcere(Întărire
pozitivă), profesorul a venit cu o nouă propunere:
- Pentru că v-ați descurcat bine, vă propun să citiți 3 povești pe săptămână pe care
să le prezentați în aceeași zi de vineri.(Piciorul în ușă)
Unul din acești elevi are probleme cu stăpânirea emoțiilor atunci când iese în fața
clasei. Profesorul se apropie de el atunci când îi vine rândul și-l atinge ușor pe umăr:
-Este rândul tău acum, sunt sigur că ai citit o poveste interesantă săptămâna aceasta!
(Tehnica atingerii)
În semestrul al doilea, profesorul vrea ca acei elevi să citească mai mult.
- Vă recomand ca începând din acest semestru să citiți câte o carte la 2 săptămâni și
o prezentați în fața clasei. Punctele vor fi acumulate la fel ca în primul semestru.
- Nu,ne cereți prea mult. Nu avem când să citim atât.
- Bine, atunci veți citi câte o carte pe lună. (Trântitul ușii în nas) Sunteți de acord că
ceea ce v-am dat să faceți până acum v-a îmbunătățit capacitatea de a citi mai bine și mai
cursiv, da ? (Întrebări tendențioase)
-Da.

10. Leadership-ul situațional

Exemplu pentru stilul directiv:
În vara anului 2019 am avut de construit un gard cu bordură de 50 de metri
lungime. Terenul fiind în pantă, gardul trebuia să fie construit în trepte. Echipa de
lucru, a cărei lider am fost eu, a fost formată din vărul și unchiul meu și 2 muncitori.
Am stabilit obiectivele pe care trebuie să le atingem pe parcursul lucrării:
-Să facem măsurătorile exacte;
-Să achiziționam materialele necesare;
-Să pregătim terenul pentru începerea lucrării;
-Să fixăm stâlpii din fier pentru gard;
-Să cofrăm și să turnăm bordura;
-Să sudăm plasele de gard;
-Să vopsim stâlpii;
L-am desemnat pe vărul meu să se ocupe de realizarea primelor două
obiective, deoarece are cunoștințele necesare în acest sens și o mașină pentru a se
deplasa să achiziționeze materialele necesare.
Unchiul meu și ceilalți doi muncitori au reprezentat mâna de lucru fizică
pentru atingerea celorlalte obiective rămase.
Am supravegheat desfășurarea activității, asigurându-ma că totul merge așa
cum mi-am propus, deoarece eu am mai efectuat astfel de lucrări și în trecut, având
experiența necesară. Deciziile și soluțiile erau luate de mine chiar dacă mă mai
consultam din când în când cu restul membrilor echipei, dacă apăreau probleme.
Consider că stilul de leadership nu a fost unul greșit deoarece restul membrilor
din echipa de lucru nu aveau experiența pentru a realiza această lucrare și rezultatele
puteau fi altele.