Modul participiu

Modul participiu este un mod nepersonal (nepredicativ) care arată o

acțiune trecută și terminată. Verbele la participiu se termină în t (mâncat,
citit, văzut, alergat) sau s (spus, zis).

Participiul este o formă de bază pentru alcătuirea verbelor la timpurile

compuse, la diateza activă, care exprimă acțiuni trecute: perfect compus,
conjunctiv perfect, condițional-optativ perfect, infinitiv perfect. Este folosit
și la formarea viitorului anterior și a verbelor la diateza pasivă.
Deoarece participiul este un mod nepersonal, verbele la acest mod nu pot
avea funcția sintactică de predicat verbal.

Valori gramaticale ale participiului

Participiul poate fi folosit cu valoare adjectivală (film văzut, carte
citită), iar în aceste cazuri se acordă în gen număr și caz cu substantivul
pe care îl determină. Ca orice adjectiv, participiul cu valoare adjectivală
poate fi articulat (apreciat - apreciatul film, cel mai apreciat film,
foarte apreciat).

Prin substantivare, participiul devine un substantiv, iar atunci nu mai

însoțește un substantiv. În aceste situații participiul poate fi articulat
enclitic sau proclitic. (rănit - participiu; rănitul, cel rănit)

Participiul poate avea și valoare adverbială, atunci când determină un

verb. (A spus răspicat ce avea pe suflet.)

Forma negativă a participiului

Forma negativă a participiului se formează cu ajutorul prefixului -ne.
(neauzit, neîncercat, neobișnuit, neînchipuit) Uneori între prefixul ne
și participiu poate fi intercalat și adverbul mai (nemaiauzit, nemaivăzut,
nemaipomenit).

Funcțiile sintactice ale participiului

• valoare adjectivală: atribut adjectival, nume predicativ
• valoare adverbială: complement circumstanțial de mod.