SEDENTARISMUL ÎN ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE

I. Noțiuni introductive
Sedentarismul reprezintă orice comportament în stare de veghe caracterizat printr-o
cheltuială energetică mai mică sau egală cu 1,5 echivalențe metabolice (METs), în poziție șezândă,
rezemată sau în decubit dorsal. În general, acest lucru înseamnă că în orice moment o persoană este
așezată sau culcată, aceasta este angajată într-un comportament sedentar.
Comportamentele sedentare comune includ vizionarea TV, jocurile video, utilizarea
calculatorului, condusul și cititul. (1), (3)
Datele recente sugerează faptul că având un nivel înalt de sedentarism este influențată
negativ starea de sănătate, independent de alți factori precum greutatea corporală, dieta și activitatea
fizică. De exemplu, un studiu desfășurat pe o perioadă de 12 ani pe 17.000 de adulți canadieni a
ajuns la concluzia că cei care își petrec majoritatea timpului șezând au cu 50% mai multe șanse să
moară în timpul monitorizării decât cei care sunt mai puțin sedentari, chiar și după analiza altor
factori precum vârsta, sexul sau nivelul activității fizice.
Având în vedere aceste concluzii, cercetătorii studiază impactul asupra stării de sănătate a
comportamentului sedentar într-o gamă largă de domenii academice care includ epidemiologia,
sănătatea publică, psihologia, ergonomia, fiziologia și ingineria. (1)

Activitatea fizică este definită ca orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici,
care necesită cheltuieli de energie. Este un mijloc fundamental de îmbunătățire a sănătății fizice și
mentale. Aceasta reduce riscurile multor boli netransmisibile și aduce beneficii societății prin
creșterea interacțiunii sociale și implicarea comunității. Activitatea fizică nu este doar o problemă
de sănătate publică. De asemenea, promovează bunăstarea comunităților și protecția mediului,
reprezentând o investiție în generațiile viitoare.
La nivel mondial, lipsa de activitate fizică este estimat a fi cauza principală a aproximativ
21-25% din cazurile de cancer de sân și de colon, 27% dintre cele de diabet zaharat și aproximativ
30% dintre bolile cardiace ischemice.

Activitatea fizică versus exercițiu

Activitatea fizică nu ar trebui să fie confundată cu exercițiul fizic. Exercițiul este o
subcategorie de activitate fizică care este planificată, structurată, repetitivă, și are ca scop
îmbunătățirea sau menținerea uneia sau mai multor componente de aptitudini fizice. Activitatea
1
fizică include exerciții precum și alte activități care implică mișcarea corporală și sunt efectuate în
cadrul unor jocuri, transport activ, treburi casnice sau activități recreative. (2)

• Activitatea fizică insuficientă este unul dintre factorii de risc principali pentru deces la
nivel mondial.
• Activitatea fizică insuficientă este un factor cheie de risc pentru bolile netransmisibile
(NCDs), cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul si diabetul.
• Activitatea fizică are beneficii semnificative pentru sănătate și contribuie la prevenirea
bolilor netransmisibile.
• La nivel global, 1 din 4 adulți nu este suficient de activ.
• Mai mult de 80% din populația adolescentă nu este suficient de activă fizic.
• Politicile de abordare a activității fizice insuficiente sunt operaționale în 56% din
statele membre ale OMS.
• Statele membre ale OMS au fost de acord să reducă activitatea fizică insuficientă cu
10% până în 2025.

Beneficiile activității fizice și riscul de activitate fizică insuficientă

• îmbunătățirea musculaturii cardiorespiratorie;
• îmbunătățirea sănătății osoase și funcționale;
• reduce riscul de hipertensiune arterială, boli cardiace coronariene, accident vascular
cerebral, diabet, diferite tipuri de cancer (inclusiv cancerul de sân și cancerul de colon),
depresie;
• sunt fundamentale pentru echilibrul energetic și controlul greutății.

La nivel global, în jur de 23% dintre adulții cu vârsta de peste 18 ani nu au fost suficient de
activi în 2010 (20% bărbați, 27% femei). În țările cu venituri mari, 26% dintre bărbați și 35% dintre
femei nu erau suficient de activi fizic, comparativ cu 12% dintre bărbați și 24% dintre femeile din
țările cu venituri mici. Nivelurile scăzute sau reducerea activității fizice, de multe ori corespund cu
un produs național brut mare sau în creștere. Scăderea activității fizice se datorează în parte lipsei
de acțiune în timpul liber și comportamentul sedentar la locul de muncă și acasă. De asemenea, o
creștere a utilizării modurilor „pasive“ de transport contribuie, de asemenea, la activitatea fizică
insuficientă.

2
 La nivel global, 81% dintre adolescenții cu vârsta cuprinsă între 11-17 de ani au fost
insuficient activi fizic în 2010. Fetele adolescente au fost mai puțin active decât băieții adolescenți,
cu 84% față de 78%, nerespectând recomandările OMS.
Mai mulți factori de mediu, care sunt legați de urbanizare, pot descuraja oamenii să devină
mai activi, cum ar fi:
• teama de violență și crimă în zonele frecventate în aer liber
• trafic de înaltă intensitate
• calitatea redusă a aerului, poluarea
• lipsa de parcuri, trotuare și facilități sportive / de recreere.

II. Activitatea fizică în țările UE

Cele mai recente date privind practicarea sportului și a activităților fizice care nu au legătură
cu locul de muncă sunt oferite de European Health Interview Survey (EHIS), ținut în țările Uniunii
Europene în 2014. Perioada de referință a fost o săptămână tipică de 7 zile iar populația țintă a
cuprins persoane cu vârsta peste 15 ani, inclusiv.
Programul a oferit statistici referitoare la următoarele activități:
- angajarea în activități sportive sau recreaționale, fitness, sporturi aerobice (exemple: mers nordic,
mers alert, jocuri cu mingea, jogging, cycling, înnot, aerobic, vâslit, badminton)
- îmbunătățirea masei musculare - exerciții dedicate îmbunătățirii sau menținerii principalelor
grupe musculare (picioare, spate, umeri, brațe) (exemplu: antrenament de rezistență)
- mers pe jos
- mers cu bicicleta
Distribuția populației care practică activități aerobice pentru cel puțin 10 minute pe
săptămână a luat în calcul mai multe variabile: vârstă, sex, nivel educațional.

3
 Tabel 1. Clasificarea și ponderea activităților fizice în țările UE, minim 10 minute/
săptămână

Mers pe jos (%) Mers pe bicicletă Sporturi aerobice Întărirea

(%) (%) musculaturii (%)

Austria 81.0 24.9 72.0 44.3

Belgia - - - -
Bulgaria 91.4 10.0 10.8 10.5
Cehia 92.2 35.5 34.7 19.3
Cipru 16.5 2.2 38.8 9.1
Croatia 85.7 30.2 21.6 9.6
Danemarca 79.1 47.1 73.8 48.3
Estonia 80.1 24.2 35.2 15.4
Finlanda 82.7 25.9 74.1 52.8
Franța 70.9 12.0 49.0 23.7
Germania 77.7 32.2 65.7 44.1
Grecia 81.2 9.0 22.8 12.6
Irlanda 86.2 13.6 45.8 34.3
Italia 74.3 16.5 25.5 13.9
Letonia 89.3 23.0 38.6 21.7
Lituania 76.5 19.2 24.1 13.2
Luxemburg 88.6 17.4 65.4 36.8
Malta 73.0 3.9 51.8 8.0
Olanda - - - -
Polonia 84.9 26.6 22.0 7.7
Portugalia 60.7 5.8 35.0 13.0
Regatul Unit 70.8 8.3 57.3 27.3
Romania 99.0 12.8 4.9 1.9
Slovacia 89.2 33.3 33.7 16.6
Slovenia 83.1 34.2 54.7 37.5
Spania 81.7 10.5 46.3 14.9
Suedia 82.2 32.7 71.3 51.6
Ungaria 84.7 40.4 33.5 23.7

4
 Ponderea mersului pe jos mai mult de 10 minute/săptămână în țările UE
99,0
100% 91,4 92,2 89,3 89,2
88,6
85,7 86,2 84,9
81,9 82,7 83,1 81,7 82,2 84,7
90% 79,1 80,1 77,7
81,2
74,3 76,5
73,0
80% 70,9 70,8

70% 60,7
60%
50%
40%
30% 16,5
20%
10%
0%
Austria
Bulgaria
Cehia
Cipru
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
Romania
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
În cadrul țărilor Uniunii Europene se poate observa un maxim al activității fizice de a merge
pe jos mai mult de 10 minute/ săptămână (7 zile) în România, unde 99 % din populație execută
acest tip de mișcare, în timp ce în Cipru avem valoarea minimă de 16,5 %.

Ponderea mersului pe bicicletă mai mult de 10 minute/săptămână, în țările UE

47,1
50%
40,4

40% 35,5
33,3 34,2 32,7
32,2
30,2
26,6
30% 24,9 24,2
25,9
23
19,2
16,5 17,4
20%
13,6 12,8
12
10 10,5
9 8,3
10% 5,8
3,9
2,2

0%
Austria
Bulgaria
Cehia
Cipru
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
Romania
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria

În ceea ce privește mersul pe bicicletă, se poate observa un minim în Cipru, unde numai
2,2% din populație utilizează acest mijloc de transport, față de Danemarca, unde avem valoarea
maximă de 47,1%.

5
 Ponderea sporturilor aerobice minim 10 minute/săptămână în țările UE
80% 72 73,8 74,1
71,3
65,7 65,4
70%
57,3
60% 54,7
51,8
49
45,8 46,3
50%
38,8 38,6
34,7 35,2 35
40% 33,7 33,5

25,5
30% 21,6 22,8 24,1
22

20% 10,8
4,9
10%

0%
Austria
Bulgaria
Cehia
Cipru
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
Romania
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
Se constată un minim al activităților aerobice în România, cu 4,9%. Valoarea maximă a fost
înregistrată în Finlanda, unde 74,1% din populație practică sporturi aerobice.

Ponderea exercițiilor de întărire a musculaturii minim 10 minute/săptămână în

țările UE
60%
52,8 51,6
48,3
50% 44,3 44,1

36,8 37,5
40% 34,3

27,3
30% 23,7 23,7
21,7
19,3
16,6
20% 15,4 13,9 14,9
12,6 13,2 13
10,5 9,1 9,6 8 7,7
10%
1,9

0%
Austria
Bulgaria
Cehia
Cipru
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
Romania
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria

Valoarea minimă înregistrată este în România, unde numai 1,9% din populație este
preocupată de întărirea musculaturii, în contrast cu Finlanda, unde s-a înregistrat valoarea maximă
de 52,8%.
6
 Conform Eurobarometer Survey EB88.4, December 2017, 4 din 10 europeni declară că
exersează sau practică un sport o dată pe săptămână. (9)

FRECVENȚA PROCENTAJ (%)

Regulat 7
(de cel puțin 5 ori/săptămână)

Cu o oarecare regularitate 33
(1-4 ori/săptămână)

Uneori 14
(mai rar de o dată pe săptămână)

Niciodată 46

Regulat Oarecum regulat Uneori Niciodată

7 %

46 % 33 %

14 %

La nivel general, 44% dintre bărbați și 36% dintre femei au declarat că au activitate fizică
cel puțin o dată pe săptămână, procentul cel mai mare fiind în grupa de vârstă 15-24 pentru sexul
masculin, unde 72% nu sunt sedentari. (8)
La analiza pe grupele de vârstă, se poate observa faptul că rata sedentarismului crește pe
măsura trecerii timpului.

Grupa de vârstă Rata sedentarismului (%)

15-24 ani 38

25-39 ani 54

40-54 ani 61

55+ 70

7
 Evoluția ratei sedentarismului pe grupe de vârstă
70
70% 61
60% 54
Rata sedentarism
50% 38
40%
30%
20%
10%
0%
15-24 25-39 40-54 55+
Grupe de vârstă

III. Sedentarismul în România

În România a fost implementat un ghid care privește alimentația sănătoasă și activitatea
fizică, fiind distribuit în școlile din peste 42 de orașe la peste 410.000 de oameni. Se monitorizează
prin indicatorii Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 iar activitatea este coordonată de
Centrul Național de Promovare și Evaluare a Sănătății, totul fiind posibil datorită unor fonduri
norvegiene 2009-2014.
S-a ajuns la concluzia că numai 23% dintre copiii și adolescenții de 11, 13 și 15 ani au parte
de suficientă activitate fizică. În rândul copiilor, 29% din cei de sex masculin sunt activi fizic si
numai 17% dintre fetițe.
Dintre persoanele peste 15 ani, 30% sunt active fizic.
Institutul Național de Sănătate Publică de la Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu a
implementat un program de viață sănătoasă la nivelul populației. Ținta este instigarea unui
comportament sănătos la persoanele care prezintă unul sau mai mulți factori de risc, cum ar fi
sedentarismul, dieta nesănătoasă, dislipidemii, hipertensiune, supraponderabilitate, obezitate și
diabet. Complexul program include ședințe de nutriție de grup sau individuale și consiliere pentru a
crește nivelul activității fizice. (7)

IV. Răspunsul OMS

„Strategia globală privind alimentația, activitatea fizică și sănătatea“, adoptat de Adunarea
Mondială a Sănătății în 2004, descrie acțiunile necesare pentru creșterea activității fizice la nivel
mondial. Strategia îndeamnă părțile interesate să ia măsuri la nivel global, regional și local pentru
creșterea activității fizice.

8
„Recomandările globale privind activitatea fizică pentru sănătate“, publicat de OMS în 2010, se
concentrează pe prevenirea primară a bolilor netransmisibile prin activitatea fizică. OMS propune
diferite opțiuni pentru a atinge nivelurile recomandate de activitate fizică la nivel global, cum ar fi:
• elaborarea și punerea în aplicare a orientărilor naționale privind activitatea fizică menite să
îmbunătățească sănătatea;
• integrarea activității fizice în cadrul altor sectoare de politică conexe, pentru a se asigura că
politicile și planurile de acțiune sunt coerente și complementare;
• utilizarea mijloacelor de informare în masă pentru a crește gradul de conștientizare cu
privire la beneficiile de a fi activi fizic;
• supravegherea și monitorizarea acțiunilor de promovare a activității fizice.
• Recomandări globale: activitatea fizică pentru sănătate

Copii și adolescenți cu vârsta 5-17 ani

• Ar trebui să facă cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderat-intensă - intensitate de
zi cu zi.
• Activitatea fizică mai mult de 60 de minute pe zi va oferi beneficii suplimentare de sănătate.
• Ar trebui să includă activități care să consolideze musculatura și sistemul osos, cel puțin de
3 ori pe săptămână.

Adulții în vârstă de 18-64 ani

• Ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de activitate fizica de intensitate moderată pe tot
parcursul săptămânii, sau cel puțin 75 de minute de activitate fizica intensă pe parcursul
săptămânii, sau o combinație între acestea.
• Pentru beneficii suplimentare de sănătate, adulții ar trebui să crească activitatea fizică de
intensitate moderată până la 300 de minute pe săptămână.
• Activități de întărire a musculaturii ar trebui să se facă implicând grupe musculare majore , 2
sau mai multe zile pe săptămână.

Adulți cu vârsta de 65 de ani și peste

• Ar trebui să facă cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe
parcursul săptămânii, sau cel puțin 75 de minute de activitate fizică intensă pe parcursul
săptămânii.

9
 • Pentru beneficii suplimentare de sănătate, ar trebui să crească activitatea fizică de intensitate
moderată la 300 de minute pe săptămână, sau echivalent.
• Cei cu mobilitate slabă ar trebui să își desfășoare activitatea fizică pentru a îmbunătăți
echilibrul și pentru a preveni căderile, 3 sau mai multe zile pe săptămână.
• Activități de întărire a musculaturii ar trebui să se facă implicând grupe musculare majore, 2
sau mai multe zile pe săptămână.

• Supravegherea globală a activității fizice

Un mod de a evalua activitatea fizică insuficientă în rândul elevilor a fost integrat în studiul
global a sănătății elevilor bazat pe școală (GSHS). GSHS este un proiect de supraveghere a OMS /
CDC SUA conceput pentru a ajuta țara în măsurarea și evaluarea factorilor de risc comportamentali
și factorii de protecție în 10 domenii-cheie în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani.
În 2013, Adunarea Mondială a Sănătății a convenit asupra unui set de obiective voluntare la
nivel mondial, care includ o reducere de 25% a mortalității premature datorate bolilor
netransmisibile și o scădere de 10% a activității fizice insuficiente în 2025. Planul „global de
acțiune pentru prevenirea și combaterea bolilor netransmisibile 2013-2020” oferă indicații statelor
membrecu privire la modul de a realiza în mod eficient aceste obiective. (6)

10
 BIBLIOGRAFIE

1. International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity 2017

2. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/physical-activity . Accesat pe 01.03.2019 la
ora 18:37
3. Tremblay MS, Aubert S, Barnes JD, Saunders TJ, Carson V, Latimer-Cheung AE, Chastin SFM,
Altenburg TM, Chinapaw MJM, Participanții SBRN Terminologie Consensus proiect.
Comportamentul sedentar Research Network (SBRN) - procesul de terminologie Consensul de
proiect și rezultatul. Int J Behav Nutr Phys Act. 2017 luna iunie 10; 14 (1): 75.
4. Global Recommendations on Physical Activity for Health 2010
5. Global school-based student health survey
6. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Concluziile Consiliului privind Nutriția și Activitatea
Fizică, 2017
7. Romania, Physical Activity Factsheet 2018
8. Special Eurobarometer 472, Report, Sport and Physical Activity, December 2017
9. Results from the Eurobarometer Survey EB88.4, December 2017

11