Ciprian Mdce$aru

Infrapaginal
furnal 2000-2018

Prefafi de Dan C. Mihiilescu

EDITURA CARTEX
 300 TNFRAPAGINAL. IURNAL 2000 -20
w x
Wagner, Cosima237
Wagner, Gottfried 237
Wagner, Richard 6, 26, 90, 1T
236,237
Wahunsonacock249
Wallace, David Foster 34
Webber, Andrew Lloyd20
Webern, Anton 6,96,97
Weil, Simone 46,59
Weisz, Rachel 185
Welles, Orson 8
Werup, Jacques 278
Weyden, Rogier Van der 114
Wilde, Oscar L50
Williams, fohn 9, 165,768
Williams, Ralph Vaughan 71
Wire, Nicky 256
Wi6niewski, Janusz L. 160
Wouwer, Roger van de 59, 85
Wouwerman, Philips B5
Wright, loe 227
Wyrtdham, fohn 238
t8
Xenakis, lannis 87
Xenofon, A.D. 198
4, Xenopol 9L
CUPRINS
Y
Yeats, |ack Butler 720
Yeats, fohn Butler 120
Young, Angus 134 Prefatd
de Dan C. Mihiilescu
Z
Zaharia, Rareg 220 Infrapaginal. furnal }OOO'}OLA 11
Zarifopol,Paul 47 !...,,;.......!.,.,!!.'."""""""""""""' 283
Indice de nume
Zeitblom, Bartholomdus 242
Ziffer Siindor 135
Zimmer, Heinrich 262
Zinoviev, Alexandr 268
Zinoviev, Crigori 186
Zii:ek,Slavoj 187
Znaider, Nikolaj 125
Zografi, Vlad 6, 34,51,70,263
Zweig, Stefan 6,65,66
Infrapaginal
furnal 2000-2018
,,Daci omul ar face pentru ceea ce existi
tot atat cAt pentru ceea ce nu existi!"

Henry de Montherlant
 2000

15 aprilie, CAmpina. Am regdsit gara parcd mult mai mici

gi oarecum striin5; senzafie bizard gi dureroasi. Aceeaqi
impresie m-a izbit gi cAnd am vizut Aleea Bevei (pdrea mai
ingusti ;i mai scurtd - era brusc inghilitd de casele ingrdmS-
dite in mahalaua din fund ;i de silciile mari de pe marginea
Iacului), CAnd am ajuns, rlama era in bucltdrie' A;ezati la
masd, scria ceva. Probabil o listi cu care sd se ajute la cum-
pirituri, Coafati, discret machiati, era foarte frumoasS' $i-a
cumplrat ochelari ;i-s tare bucuros. Avea de mult nevoie de
ei, Tata lipsea.

de fapt doar
[6 aprilie 20].8, Casa noastri de la CAmpina e
o bucati dintr-o casd datAnd de la 1896 ;i impirlitd de co-
muni;ti la trei familii. Pirinlilor mei le-a revenit cea mai mici
parte, doui camere modeste ca dimensiuni 9i, ca bucdtirie, o
inclpere dintr-o clidire separati. Casa Mare a fost agadar
transformati in trei case Mici, cea a familiei mele fiind lipitd
de a bunicilor lui Alex, iar a bunicilor lui Alex de a bunicilor lui
Vane. Alex gi Vane, prietenii mei cei mai buni din copilirie'
Casa Mare cu trei Case Mici in ea are 9i trei iegiri; a noastri dd
inspre est, in aleea Berzei, a bunicilor lui Alex inspre sud, in
strada BobAlna, iar a bunicilor lui Vane inspre vest, in aleea
Aviatorilor. Aleile coboarS amandoui citre Lacul Bisericii,
doar cd Aviatorilor cotette brusc spre final 9i sfArgegte in
Berzei. Singurd, aleea noastri continud drumul spre api [intre
timp a apirut acolo un gard). Porliunii acesteia cu un picior
indoit gi altul aproape scildAndu-se-n lac, la cap avAnd in loc
de cer o stradi pe care nu zburau pisiri, ci mingi de fotbal,
magini, camioane, cisterne, basculante 9i, intr-o lentd ;i

INFRAPAGINAL. JURNAL 2000-2018
imposibild plutire, dricuri trase de cai, i se spunea, nu gtiu de
ce, Colonia.]
16 aprilie, Vis banal, dar straniu prin realismul sdu: prin
faga fabricii de cherestea treceau bdtrAni cu sticle de lapte,
autobuze ruginite cu geamuri jegoase, gcolari in uniforme al-
bastre, cu ghiozdane de vinilin in spinare, belivi pufind a
alcool, a fum gi-a urind, pescari cu undige de bambus 9i sciu-
nele rabatabile, Priveam de pe treptele bisericii spre hala
imensd a fabricii, ascultam sunetul feroce al gaterelor 9i a9-
teptam sd se ridice norii de rumegug, Totul era simplu 9i trist'
[7 aprilie 201-8. Pe strada Hasdeu, col! cu BobAlna, se afli
Biserica Sfinlii Voievozi, unde George Coqbuc s-a cununat in
1895 cu Elena Sfetea, iar in 1907 a avut loc slujba inmormAn-
tdrii pictorului Nicolae Grigorescu, Este biserica in care arn
fost botezat de pirintele Grigore, un om de-o blAnde;e rard' in
jos, pe strada Hasdeu, la vreo 40-50 de metri distanfi, se afld
Lacul Bisericii, numit gi Lacul Miresei, pe marginea ciruia
existd un restaurant, un parc, ,,Gen' B" [gcoala in care am invi-
lat eu gi frate-miu), gipotul [de Ia care, in ciuda avertis-
mentelor maici-mii, beam apd rece ca gheaga cAnd plecam,
incins ca o locomotivd cu aburi, de pe terenul de fotbal al
gcolii), plopii ca ni;te vArfuri uriage de lance, cAteva sdlcii,
cAteva case, Mulli cred ci lacul este blestemat, nu doar din
cauza legendelor sinistre care planeazA asupra lui, ci ;i pentru
ci sunt cunoscute mai multe cazuri de persoane care au murit
acolo, sinucigagi sau ghinionigti. Una dintre Iegende spune ci
o biserici plind cu oameni ar fi fost inghifita de ape cAnd s-a
format lacul, Alta, cI o fatd forfati de pirinfi sI se mirite cu
un b5trAn urAt, dar bogat, a decis sd-gi curme viala in ziua
nunfii, aruncAndu-se in lac imbrdcatd cu rochia de mireasd' In
dimineala urmdtoare ar fi fost observate plutind voalul alb 9i
florile de l5mAi95, Se zice ci sunt atalia berbali tineri care mor
CIPRIAN MACE$ARU 1.7
acolo doar pentru cd ii subjugl, ca o sirenS, mireasa' Sinuci-
gagii se indreaptd citre lac de parci ar fi hipnotizali, nimic nu
ii poate opri, Ei sunt ,,aleqii" miresei. Mama credea altceva,
credea cd mai toli inecalii erau belivi care pur 9i simplu
cddeau in lac, se dezechilibrau 9i cddeau, cddeau ca mugtele
amelite, cddeau ca nigte saci de cartofi, fdceau ,,bAldAbAc!" 9i
mureau. E adevdrat ci mulli birbali continuau sd bea in zonl
chiar gi dupi ce restaurantul se inchidea. Se agezau pe bdncile
de pe marginea lacului sau pe cele din parc 9i sugeau din
sticiele de vin, de bere sau de vodc5. in pofida acestor
aminunte sumbre, eu iubeam lacul. Coboram pe aleea Berzei
;i petreceam ore intregi acolo, admirAnd cum pescarii ticuli
;i ribddtori smulgeau din apa tulbure caraqi, ro;ioare, bibani
si, mai rar, crapi - degi mie nu-mi plScea s5 pescuiesc -, f6-
cAnd concurs de ,,plite" cu al;i copii, dacd nu era zi de pescuit
- luam cele mai plate gi mai subliri pietre ;i le aruncam cu
putere, desenAnd o traiectorie care sd formeze, impreund cu
suprafala lacului, un unghi cAt mai strAns, a;a incAt piatra sd
nu-gi vAre botul in ap5, ci doar sd o 9tearg5, sd se loveasci de
spinarea lacului gi sd salte o datS 9i incd o datd, pAni ce nu
mai avea forld gi dispSrea in adAnc -, prinzAnd broa;te - cu
undile rudimentare, higte befe de care legam o a!5 cu un bold
indoit in loc de ac, in care infigeam o bucatd de frunzi - sau
regine - aveam mincioguri improvizate dintr-un bd!, o sArmd
gi o bucatd dintr-un dres de damd, cu care scormoneam pe
sub buza de ciment a malurilor roase pe dedesubt de api'
Alddatd mergeam in parcul din apropiere, aflat la o inillime
de cAgiva metri fafl de nivelul apei, 9i cdutam cu privirea
crapii imengi ce inotau la suprafali, in mijlocul lacului' CAte
un pescar cu lanseti ,,dddea la agilat"' Imi pldcea sd vid cum
lanseta se indoaie precum prijina unui atlet 9i apoi cum firul
tras de mica ghiulea de plumb lAgneqte intr-o bolti ampli
peste ape, fdcAnd ca mulineta sd miorldie prelung, dar ii
dispreguiam pe cei care pescuiau astfel, Uneori, venea in
 INFRAPAGINAL. IURNAL 2OOO.2O1B
control Purcirea, un munte de om, cel mai fioros om pe care
l-am vdzut in viafa mea. Lucra la Asocialia VAndtorilor gi
Pescarilor gi voia si verifice dacS pescarii ingirafi pe lAngi
Lacul Bisericii delin permis de pescuit, Se pare cd aproape
nimeni nu avea aga ceva. ,,$ase! Vine Purclrea!", striga cineva
gi oamenii o luau la fugd, unii abandonAndu-gi undilele, atAt
de inspdimAntafi erau de individul acela care plrea in stare si
dea cu toli de pimAnt. Fugeau ca potArnichile, dar, uneori,
Purclrea tot inhdla pe cAte unul, aga cum am vizut intr-un an,
cAnd I-a bitut cu sdlbdticie pe un taner,]
2 septembrie. Bucure;ti, La casa din fala blocului e o nun-
td. Un ligan cAnt5 la acordeon tot felul de melodii sdltirefe.
Femei dolofane, imbricate in rochii ro;ii, verzi, bleu, galbene,
roz, sunt invArtite de bbrbali in costume dernodate, care
chiuie ;i bat zdravdn cu picioarele pdmAntul, CAteva babe stau
ingirate pe binci gi pe scaune, Toate privesc nostalgice, cu
mAinile in poal5, perechile care se rotesc intr-un ritm amefi-
tor. Trei cAini compl eteazl, hdrmilaia letrand ca nigte apucafi,
[B aprilie 2018. Am vdzut recent cd acea casi a dispdrut.
in locul ei a rdslrit un bloc, inghesuit acolo in mod hidos. ili
pofi vizita vecinul din blocul de al5turi trecAnd din balconul
tiu in balconul lui.l
10 octombrie. luculescu. imi place mult amestecul de
Van Gogh gi carpeti olteneascS.
200L
15 mai, Joshua Reynolds ii reproga lui Bernini, intr-unul
clintre discursurile sale despre art5, cI i-a intipdrit lui David o
,,expresie vulgar5", Mai exact, ii reproga c5, in timp ce arunci
lriatra, David igi mugci buza de jos, O asemenea criticl nu
poate azi decAt si ne amuze. Totu;i, si nu uitdm ci gi vechii
11reci credeau cI urAtul nu are ce cluta in art5. De aceea nu
vezi vreo urmi de efort pe chipul Discobolulul, Tot aga, dupi
r:um corect observa Lessing, Laocoon, mugcat de garpe, e
rlcparte de a avea o fafi schimonositi de durere, cici ,,dure-
lca, in toatl deformanta ei vehemen!5, nu putea fi imbinati cu
liumusefea, Artistul a trebuit deci sI micgoreze durerea, sd
potoleasci lipetele pAni la a face din ele suspine; nu pentru ci
:;trigitul e semnul unui suflet de calitate inferioari, ci pentru
r i slulegte fafa intr-un mod respingdtor".
[B aprilie 201-8, Nu gtiu cum se face c5 primele sculpturi
care mi-au atras atenfia in copilirie au legituri cu gerpii.
l'r'ima a fostGlycon, descoperiti la Constanfa, A doua, Laocoon
sifiii sdi, care se gisegte la Muzeul Pio Clementin din Roma gi
( irre, spune Plinius cel BitrAn in Naturalis Historia, a fost
rcalizati de ,,excelenlii artigti Agesandru, Athenodor gi
I'olydor", Dincolo de mila enormd pe care mi-o stArnegte,
.rnsamblul Laocoon ;i fiii sdi mi hipnotizeazi prin frumusefe,
l'r-ivesc mai ales corpul lui Laocoon, mugchii, coastele, venele,
prirul, fala fcare astdzi imi pare destul de schimonositd; e insd
l;rla unui om resemnat, care suspini innebunit de suferinfa de
,r si pierde fiii, care jele;te, care implord zeii - asta a observat
l,r'ssing -, nu a unui om care urli cu ochii scogi din orbite de
tlrrrere, inci acaparat de ideea vie!ii).,, Mi atrage apoi dina-
rrrismul grupului, de parci, in ciuda incremenirii in marmuri,
r ci trei oameni gi gerpii marini, Porces gi Caribea, se migcd

20 INFRAPAGINAL. IURNAL 2OOO-2018
necontenit. Amestecul acesta de admiralie 9i compasiune md
tulburi profund, $arpele care-l mugcd de gold pe Laocoon'
chipul fiului cel mare, Antiphantes, cdutAnd cu disperare
ajutor din partea pdrintelui s5u, agonia fiului cel mic'
Tymbraeus, gi el deja mugcat, 9i, peste toate, chipul lui
Laocoon sunt elemente care creeazl un foarte pronunlat
dramatism, poate neegalat in istoria sculpturii' Mai tArziu, am
descoperit gi sculptura lui Frederic Leighton, An Athlete
Wrestling with a Python, cea mai valoroasi, dupl unii'
sculpturi englezeascd din secolul al XIX-lea' Multd vreme'
Leighton a insemnat pentru mine un singur lucru: Flaming
June; renumrtul tablou [habar n-aveam cI Leighton
a fost 9i
sculptor), Realizatd in l-895, pictura a dispirut din atenlia
publicului la inceputul secolului al XX-lea 9i a fost redes-
coperitd in anii '50. A fost achizilionatd in 1963, cu o suml
ridicol de mici faprox' 8000 US$ actuali), de Museo de Arte
de Ponce [din Puerto Rico)' De-a lungul timpului, Flaming
June astArnit reaclii contradictorii' De exemplu, colecfionarul
Samuel Courtauld a numit-o ,,the most wonderful painting in
existence,.. a gorgeous piece of flamboyance", pe cAnd compo-
zitorul Andrew Lloyd Webber, cerAndu-i familiei sale bani ca
si cumpere lucrarea, a primit urmdtoarea replici din partea
bunicii: ,,1 will not have Victorian junk in my flat"']
24 iulie. Viala e prea scurtd ca si nu desconsiderdm na9-
terea gi moartea. Sunt evenimente care au loc mult prea des'
Se nagte gi se moare frenetic. Omul s-a obignuit atAt de tare cu
starea asta de fapt, incAt i$i permite chiar sd rddi de soarta sa'
igi ironizeazd condifia, destinul insignifiant, ce altceva ar
putea si fac5?
10 august. Nu mi se pare cd omul ar fi evoluat, ci doar cd
a acumulat experiengd gi informa;ii care sd-l ajute si rezolve
mai ugor problemele. De la nimic, dela tabula rlsa, a ajuns si
posede munli de cunogtinfe. De aceea, trebuie spus ci meritul
CIPRIAN MACESARU 21,
celor vechi e imens, Aristotel afirma cd ,,inceputul este poate
lucrul cel mai important gi de aceea cel mai greu",
11 septembrie, in America, avioane de pasageri deturnate
gi folosite ca bombe de cdtre terorigti, Am vdzut la televizor, in
clirect, cum un al doilea avion s-a izbit de fratele geamdn al
turnului deja lovit de la World Trade Center. Apoi, oamenii
sdrind de la ferestre, pribugirea turnurilor [in care apucaseri
si intre mulgi poli;i9ti, pompieri gi cadre medicale). Nu-mi pot
reveni. Teieviziunil e difuzeazd, incontinuu imaginile catas trofei.
CAfi oameni vor rSmAne traumatizali de repetarea obsesivd a
acestor imagini zguduitoare?
L7 noiembrie. Influenfat rAnd pe rAnd de C6zanne, de ex-
presionism gi de constructivigtii Maxy 9i lancu, Victor Brauner
avea si ajungd in final la stilul suprarealist care l-a consacrat. in
ciuda faptului cd artistul se folosegte de elemente din mitologiile
cgipteand Si aztecd, din Cabala, din numerologie, din ocultism,
picturile sale sunt in primul rAnd rezultatul unor sondiri in
incongtien! al unor eliberdri creatoare necontrolate, sunt pure
viziuni. De aici gi ambiguitatea lucrdrilor. Existi la Brauner un
ezoterism ludic, liber, o lume in care personajele-totem par a se
fi trezit metamorfozate, precum sirmanul Gregor Samsa, in cre-
aturi bizare, ,,Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele
rnai adAnci izvoare ale nelinigtii mele,.,", scria Brauner intrunul
dintre carnetele sale. O astfel de viziune de cogmar se pare cI a
avut pictAnd Autoportret cu ochiul scos (L931). Peste cA;iva ani,
in 1938, el chiar igi pierde un ochi. incercAnd si aplaneze
disputa apdrutd intre pictorii Oscar Dominguez gi Esteban
Frances, este lovit cu un pahar in ochiul stAng, episod pe care
SAbato avea s5l foloseascd in romanul Despre eroi Si morminte.
23 noiembrie. CAmpina. Citesc in Partener articolul lui
Sorin Stoica despre /-ul lui Cirtirescu. Pand viguroasd. Nu
sunt insi de acord ci ar exista o ,,!Afnd" a lui C, de a fi ,,unicul".
 INFRAPAGINAL. IURNAL 2OOO-2018
28 decembrie, Bistrifa, Mi-e teamd sI nu rnd imbolnivesc
de nervi. Simt in mlduva oaselor o disperare ce md furnici
neincetat, De-ag putea scrie ceva ca iumea, sI mi linigtesc,
128 mai 2018. Primul text pe care l-am publicat a fost
despre formalia Celelalte Cuvinte gi a apirut (in'92 sau '93]
intr-o revisti (se numea, parc5, Ahoe, era b5tute la masina de
scris si apoi multiplicatd la xeroxJ realizati de cd;iva elevi
[printre care gi Vane) ai Liceului ,,Nicolae Grigorescu" din
CAmpina, Articolul'era o insiilare din nume de melodii, lipite
in a;a fel incAt si spuni o poveste. Idee ingenioasS, rezultat
pueril. Pe 28 decembrie 2001 faveam, abia implinifi, 25 de
ani), cind am scris nota de jurnal de mai sus fiocuiam cu
Crista pe strada Schitu Mlgureanu, intr-o garsonierl prin a
cirei triplS fereastrd vedeam Ci;migiul, gi lScineam la o ma;i-
nI de scris Olivetti, concepAnd povestiri pe care le voiam in sti-
lul celor scrise de, finefi-vi bine!, Walter Matthias Diggelmann
- uneori spunearn in glum5: ,,dintre Thomas Mann gi Heinrich
Mann il prefer pe Diggelmann" -- in volumul intitulat Pufin
fnaintea sfar;itului), mi glseam la doar cAteva zile de la ris-
punsul pe care mi-l dlduse Constanfa Buzea in Romdnia
literard [nr, 48), in rubrica Post-restant, la patetica intrebare:
,,meritd sd continui si scriu?". Rispunsul ei, care atunci m-a
descumpinil imi pare astizi de o bundvoinfS extraordinar5.
Dincolo de faptul ci mi-a cdzul cerul in cap citind ci nu fac
decit ,,vocalize in prozi, in poezie ;i in jurnal de idei", fie ele gi
,,pl5cute", precum 9i: ,,Poezia nu mi se pare intr-o forrn5 bun5.
Relatali fird emolie nigte momente, nigte situafii, intr-un stil
care nu este al dvs. Puteli continua aga, doar cu sentimentul
cd exercifiile de acest tip vi descarcX" [a fost insd ;i un lucru
incurajator: ,,O dragoste tumultuoasd [o foarte scurtd proz1, -
n.m,J, frumoasl ca un poern ironic de disperate, false nostalgii
de bord"l, existi cdteva sfaturi de viali exemplare, de ,,pre-
dat" oriclrui tAndr care, fdrd a arita un talent special, se
strdduiegte sd creeze literaturi: ,,Cum nu scriefi decAt de vreo
CIPRIAN MACE$ARU 23
rloi ani, cu un inceput de maturitate, ag spune, in stil, despre
;rdolescenla care a luat sfArgit, cum viala dvs, profesionald se
irfl5 probabil in plinE rlscruce intens circulatd, imi este
lirnpede cd vd voi spune ceea ce deja simlifi cd trebuie spus,
lrili sigur cd nu vefi putea sI vd intrelineli din scris, iar de
:;cris nu vd vegi mai putea lisa. Ar fi de asemenea o gregeald si
vi complacefi in situafia de intrefinut, sponsorizat, de cdtre
t'ineva care, sacrificAndu-se, gi-ar putea pune aberant nidej-
r lca gi ambilia in a vd vedea si avea scriitor pe lAngi casi. Veli
nrcrge neapirat inainte practicAnd o profesie, citind enorm,
rlormind pulin gi scriind, invSlAnd 9i fdcAnd falX 9i vie;ii de
l;rmilie in vrernurile acestea de restrigte care nu se vor
r orecta niciodati, decAt pentru foarte pulini dintre cei ce iau
r;l;rrtul. $i pentru ca sd se cheme literaturd ceea ce faceli dvs.,
v;r trebui sI scrieli nu numai dintr-un capriciu, ci din vocafie""
Arn suferit, dar am continuat sd scriu. in 2004 aveam si citesc
lrr Radio RomAnia Cultural, in emisiunea Generafia 2000 {a
l);rnei Pitrop], o povestire intitulati Virgil pleacd Ia Bombay.
lncepea aga:,,Ninge in draci qi md mir de cum stau dracii dia
';;r ningl fn ei". NIi-a fost inspiratd de o intdlnire [dintr-un bar
rlc lAngd Parcul Izvor) cu Alexandru Dragomir gi Sorin Stoica.
Alcx D. fcu care cAntasem intr-o trupd de punk gi care-rni
rlt'venise cel mai bun prieten) urma sh plece in India [ulterior
.r;rjuns in Belgia, pentru ca acum si iocuiascd in Suedia). La
rrrr:eputul anului 2005 am prins din nou curaj gi am trimis la
Iltrndnia literard cAteva poezii, Am agteptat in zadar mai
rrrulte luni un rdspuns. Dezndddjduit, mi-am aruncat aproape
to.rte textele. Se pdrea cd nu scriu din vocafie. in luna
';r'lrtembrie insd, exact in slptdmAna in care s-a ndscut Matei,
r.rrrrstanfa Buzea mi-a rdspuns (in nr. 37): ,,V-am citit cu
rrteres poemul in patru secvenle intitulat haita de lupi, Si pe
r;rlc il transcriu aici, calificAndu-l ca exemplar gi impecabil:
,, I. praf gi drumul ca o limbd nesfArgitd tumefiati spinteca
l.rrrtrl de grAu,,,>" etc,, etc., apoi incheia: ,,Relatagi impecabil un
';r'rrtiment al zddirniciei, care nu vd golegte viala ci v-o umple
 CIPRIAN MACE$ARU 25
24 INFRAPAGINAL. JURNAL 2000-2018

exemplar. Cu asemenea sinceritate la bord, umplegi cu gene-

autorilor indelungd rdbdare gi nddejde in valoarea lucrului
bine fdcut. Dvs, ave;i o exemplard rdbdare 9i un optimism real
rozitate inimile celor care vd citesc acest poem, ca 9i cAnd de
care vd susfin in alcdtuirea sumarului cdrlii pe care o
lacuvAntulprafpAndlahaitadelupidinfinaln.arfialtceva
pregdtili, Dintre poemele care se pot adduga proiectului dvs':
decAt summumul vie;ii dvs,, adicd totul, adicl nu mai intrb
plurd de lup, d.oi clovni,la moartea tatdlui meu Si sylvia plath
nimic. Adicd std omul Pi se intreabd daci poetul care suntefi
sunt cele pentru care optez. Iati-le transcrise in continuare:
ar putea trdi vreodatd 9i in afara acestui text, complet acest
<obosite/ oasele mele se-adun5/ sd-9i lind cald"'>" etc', etc'
text, este adevlrat. Dar poate intr-o variantd a acestui text'
PAnd la urmd s-a doveclit cd nu am ,,o exemplard rdbdare"' in
Cum ag crede insd cd un om atat de ddruit sd nu aibd o mai
crursul aceluiagi an avea sd apard, la Editura Curtea Veche,
intinsl operl interesantd, Din ce ;i-o fi fdcut-o, din ce ;i-o fi
Cdntecul greierilor de sub caleaferatd, cu o prefafd a lui Daniel
adunat-o, din ce voinfi de a fi fericit din nefericirea lui?
Cristea-Enache. Debutam, aqadar, 9i in volum' ,,Un debut bi-
Rugdmintea mea, invitafia mea ar fi sd-mi dali sI vd citesc' in
cefal", de fapt, dupd cum a scris Dan C, Mihdilescu in Jurnalul
c5ulare de solugii-limite, de rezolvdri de moment decisive in a
grea Nalional (12.08.2007), pentru cd, pe lAngi cartea de versuri'
face pauze largi, nestArgit de largi intre texte' Viala este
vd ;rm publicat, la aceeagi editurS, 9i una de interviuri (Dialoguri
la sufletul fiecdruia, de asta gtiu ci nu vd lndoi;i' Dafi-mi sd
in oglindd), imbdtat de succes, nici nu-mi dideam seama cAt
citesc, gi mI voi capacita si nu vi dezamdgesc"' Fusesem la un
tle nerecunoscdtor md dovedeam fa!5 de poeta care-mi intin-
pas sd nu cumpdr revista in acea sdpt5mAnS' Matei s-a ndscut
sose o mAnd de ajutor. Mai mult, i-am trimis din nou versuri'
luni, iar revista apdrea pe atunci marfea' Nu mi-a mai stat
l)e data aceasta mi-a rispuns fin nr. 2 din 2008) cu o ironie
mintea la ea gi nici n-ag fi avut timp sd merg sd o cumpir' dar
rlevastatoare: ,,Poetul parci se caind pAni la capit, autodistru-
vineri, nu-mi mai amintesc cum 9i de unde, am procurat-o'
gindu-se, pAnd ce, inzestrat cu o magind de tocat hArtie apucd
Fericirea nSvilea de peste tot. Mai intai am debutat in rolul de
:;ir-l roage pe Dumnezeu: <Doamne, te rog, nu mi citil> CAti
tat5, apoi, bonus neatteptat, ca scriitor' A fost cu adevSrat
:;uperfluitate, domnule poet, prietenel Cel care gtie numirul
formidabil. I-am scris incd o dati doamnei Buzea, iar ea mi-a
perilor capului nostru, Ficdtorul a toate 9i MAntuitorul lumii,
rispuns in numirul 41-: ,,Aqa s-au aqezat lucrurile in matca lor'
r;rti-l implorat de poetul acestui poem, sd-l treach cu vederea,
un fiu, un debut, mai minunat nici nu se putea! Totul, ca intr-o
:;ri nu-l citeasci, $i-atunci, eu, care m-am strdduit sd-l citesc de
siptimAnd luminati. invigagi sd nu vd mai prdpidili poemele'
lrine de rdu, cu mintea mea pulind 9i cu ribdarea inutilS, mi
Ocupd atAt de pulin loc intr-un sertar' LAngd haita de lupi'
pe
irrtreb cu o iluminare amari in suflet, pe mine poetul de ce nu
care l-am transcris de curAnd cu hotirArea unui salvator' ar
rnri roagd sd nu-l citesc". Am meritat, fird doar 9i poate, chel-
incdpea, de data aceasta, Pd;eam trist spre soarele ro;u 9i La
l,ineala asta, Constanla Buzea avea sa-i mdrturiseascd lui Dan
moartea tatdlui meu l"')' IatS-le in transcriere; 1J <vArfuri de si hu mi
t. Mihdilescu cI am dezamdgit-o, Sperase sd o ascult,
sulild plopii / strdjuiau drumul spre soarele roqu"')" etc" etc' versuri,
Primisem confirmarea cd nu fuseserd o intamplare primele 1ir';ibesc, si construim impreund volumul de dar
rrt,r'libdarea mea a fost, dupd cum am spus, prea puternici, aqa
aprecieri gi md simleam cilare pe o ditamai vocalia' in conse-
r;r nrulte dintre poeme n-au mai trecut pe la ea, ci au ajuns,
cingd, am continuat. Dupi un timp, i-am scris iar Constanlei
rlrrr plcate, directin carte.]
Buzea, in februarie 2007 , in nr, 6 al revistei, mi-a rdspuns:
,,Nu vd spun o noutate ci faptele temeinice
solicitd din partea