CAPITOLUL 1.

TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIALĂ

1.1. Fundamente teoretice

 Conceptele de „turism” şi „turist”

- Repere istorice;
- Definiţii;
- Abordări actuale ale noţiunilor fundamentale din turism (principii, aspecte
abordate): turismul, formule principale şi categorii ale turismului, turistul,
motivele călătoriei şi conceptul de industrie turistică.
 Turismul şi dezvoltarea economico-socială
- Conexiuni macroeconomice ale turismului (efectele turismului asupra
economiei);
- Impactul economic al turismului (factor stimulator al sistemului economic
global, mijloc de diversificare a structurii economiei, cale de valorificare
superioară a tuturor categoriilor de resurse, pârghie de atenuare a dezechilibrelor
interregionale, mijloc de asigurare a unei circulaţii băneşti echilibrate);
- Turismul şi ocuparea forţei de muncă (aspecte cantitative şi calitative, raporturi
directe şi indirecte);
- Turismul internaţional şi comerţul mondial (contribuţia la creşterea şi
diversificarea exporturilor, rolul său în echilibrarea balanţelor comerciale şi de
plăţi);
- Semnificaţiile socio-culturale ale turismului (în planul consumului, instruirii şi
educaţiei, utilizării timpului liber, calităţii mediului, legăturii dintre naţiuni).

1.2. Cuvinte cheie:

 turism, turist, vizitator, vizitator internaţional şi intern, excursionist, călător în
tranzit, turist intern, turism intern, turism receptor, turism emiţător, turism
interior, turism naţional, turism internaţional, reşedinţă obişnuită, vacanţier,
motivele călătoriei, loisir, recreere, vacanţă, vizite la rude şi prieteni, afaceri şi
motive profesionale, tratament medical, religie (pelerinaj), industrie turistică,
organizatori de călătorii, comerţ invizibil, export de turism, import de turism,
balanţa comercială, balanţa de plăţi, ţări emiţătoare, ţări receptoare, consum
turistic, consum turistic intern, consum turistic internaţional.

1.3. Propuneri de referate

1.3.1 Locul şi rolul turismului în economie

- Turismul - fenomen economic şi social;

- Indicatorii ce caracterizează locul turismului în economie;
- Rolul turismului în dezvoltarea economică a României.

Bibliografie:

1. Barbu, Ghe. şi colectiv, „Turismul în economia naţională”, Editura Sport-

Turism, Bucureşti, 1981;
2. Bran, F., Marin D., Simon T., „Economia turismului şi mediul înconjurător”,
Editura Economică, Bucureşti, 1998;
3. Cristureanu, C., „Economia şi politica turismului internaţional”, Editura
Abeona, Bucureşti, 1992;

1
 4. Cosmescu, I., „Turismul – fenomen complex contemporan”, Editura
Economică, Bucureşti, 1998;
5. Istrate, I., Bran F., Rosu A.G., „Economia turismului şi mediul înconjurător”,
Editura Economică, Bucureşti, 1996;
6. Minciu, R., Ispas, A., „Economia turismului”, Universitatea Transilvania,
Braşov, 1994;
7. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;
8. ***Anuarul Statistic al României, ediţiile 1991-2002;
9. ***„Probleme economice ale turismului european” în revista „Tribuna
economică” nr. 10/1998.

1.3.2 Turismul şi calitatea vieţii

- Conceptul de calitate a vieţii;

- Indicatori de măsurare a calităţii vieţii;
- Relaţia dintre turism şi calitatea vieţii.

Bibliografie:

1. Barbu, Ghe., „Turismul şi calitatea vieţii”, Editura Politică, Bucureşti, 1980;

2. Berbecaru, I., „Calitatea vieţii şi turismul”, în volumul „Oglinzile viitorului în
turism”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1978;
3. Cosmescu, I., „Turismul – fenomen complex contemporan”, Editura
Economică, Bucureşti, 1998;
4. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;
5. ***C.N.S. – „Aspecte privind calitatea vieţii populaţiei din România, ediţiile
1997-1999;
6. ***„Managementul calităţii în turism” în revista „Tribuna economică” nr.
47/1998.

1.3.3 Efectele turismului asupra utilizării timpului liber

- Conceptul de timp liber;

- Factorii care influenţează dimensiunea timpului liber;
- Funcţiile şi utilizarea timpului liber;
- Impactul turismului asupra timpului liber.

Bibliografie:

1. Angelescu, C., Jula D., Cetină I., „Dezvoltarea serviciilor pentru populaţie şi
timpul liber”, Editura Politică, Bucureşti, 1989;
2. Angelescu, C., Jula D., ”Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii economice”,
Editura Economică, Bucureşti, 1997;
3. Cosmescu, I., „Turismul – fenomen complex contemporan”, Editura
Economică, Bucureşti, 1998;
4. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.

1.3.4 Relaţia dintre turism şi mediul înconjurător

- Protecţia mediului – obiectiv major al dezvoltării economico-sociale

contemporane;
- Mediul înconjurător – „materie primă” a activităţii de turism;

2
 - Rolul turismului în protecţia şi conservarea mediului;
- Dezvoltarea durabilă – o nouă orientare în activitatea de turism.

Bibliografie:

1. Bran, F., „Probleme ecologice şi riscuri economice”, A.S.E., Bucureşti, 1997;

2. Bran, F., Rojanschi V., Diaconu G., „Politici ecologice”, A.S.E., Bucureşti,
1997;
3. Bran, F., Marin, D., Simon, T., „Economia turismului şi mediul înconjurător”,
Editura Economică, Bucureşti, 1998;
4. Minciu, R., „Amenajarea turistică a teritoriului”, Editura Sylvi, Bucureşti,
1995;
5. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;
6. ***„Turismul durabil” în revista „Tribuna economică” nr. 2,3,4/1998;
7. ***„Rolul planificării în dezvoltarea durabilă a turismului” în revista „Tribuna
economică” nr. 25/1998;
8. ***„Premisele realizării unui turism durabil” în revista „Tribuna economică”
nr. 26/1998;
9. ***„Analiza relaţiei turism-mediu” în revista „Tribuna economică” nr.
27/1998;
10. ***„Sistemul de factori poluanţi în turism” în revista „Tribuna economică” nr.
28/1998;
11. ***„Avantajele dezvoltării unui turism durabil” în revista „Tribuna
economică” nr. 34, 35/1998;
12. ***„Rolul statului în sprijinirea activităţilor ecoturistice” în revista Tribuna
economică nr. 41/1998;
13. ***„Dezvoltarea durabilă şi ecoturismul în zonele protejate” în revista
„Tribuna economică” nr. 6/1999;
14. ***„Turismul în zonele protejate” în revista „Tribuna economică” nr. 7/1999;
15. ***„Revoluţia ecologică şi turismul” în revista „Tribuna economică” nr.
7/2000;
16. ***„În prag de mileniu: Ecoturismul” în revista „Tribuna economică” nr.
8/2000;
17. ***„Turismul şi protecţia mediului în China” în revista „Tribuna economică”
nr. 25/2000;
18. ***„Relansarea turismului este o problemă şi de mediu” în revista „Tribuna
economică” nr. 35/2000;
19. ***„O relaţie cu semnificaţii multiple: Turism-mediu înconjurător” în revista
„Tribuna economică” nr. 44/2000;
20. ***„Factori poluanţi exogeni turismului” în revista „Tribuna economică” nr.
46/2000.

1.3.5 Turismul în comerţul mondial

- Comerţul invizibil – componentă a comerţului mondial;

- Locul turismului internaţional în comerţul mondial;
- Turismul în balanţa de plăţi; balanţa turismului.

Bibliografie:

1. Bran, F., Marin, D., Simon, T., „Economia turismului şi mediul înconjurător”,
Editura Economică, Bucureşti, 1998;

3
2. Cristureanu, C., „Economia şi politica turismului internaţional”, Editura
Abeona, Bucureşti, 1992;
3. Giarini, O., Stahel, W., „Limitele certitudinii”, Edimpress – Camro, Bucureşti,
1996;
4. Minciu, R., „Economia turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2002;
5. Vellas, Fr., „Le tourisme mondial”, Editura Economică, Paris, 1996;
6. Vellas, Fr., „Economie et politique du tourisme international”, Editura
Economică, Paris, 1995;
7. ***„Tendances des marchés touristiques – Europe”, O.M.T., 2002;
8. ***„Tendinţe în industria turistică din Europa” în revista „Tribuna
economică” nr. 7, 8, 9/1998;
9. ***„Turismul din ţările industrializate” în revista „Tribuna economică” nr.
37/1998.

4
1.4. Aplicaţii practice

1.4.1 Studiu de caz privind locul turismului în economie

Tabel 1.1: Populaţia ocupată la nivelul economiei naţionale în perioada 1990-2001:

-mii persoane-
Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
TOTAL economie 10.840 10.786 10.458 10.062 10.011 9.493 9.379 9.023 8.813 8.420 8.629 8563
Hoteluri şi restaurante 186 213 175 131 136 123 116 130 98 100 93 79
Procent in total 1,72 1,97 1,67 1,30 1,36 1,30 1,24 1,44 1,11 1,19 1,08 0.92
Sursa: INSSE, 2001, 2002.

Tabel 1.2. Populaţia ocupată la nivelul ţărilor est-europene în sectorul „Hoteluri şi restaurante” în perioada 1999-2001:
-mii persoane-
Hoteluri şi restaurante
Ţara
1999 2000 2001
Bulgaria 127 135 117
Cipru 27 27 27
Cehia 157 156 159
Estonia 13 20 17
Ungaria 133 133 143
Letonia 21 22 22
Lituania 30 30 28
Polonia - 241 253
România 124 123 131
Republica Slovenia 35 34 33
Republica Slovacia 65 65 72
Sursa: „CANSTAT Statistical Bulletin”, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2002.

5
 Tabel 1.3.: Produsul Intern Brut la nivelul economiei naţionale în perioada 1990-2001, per total şi pe locuitor:
Miliarde lei preţuri curente
METODOLOGIA SEC 1979* METODOLOGIA SEC 1995**
Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1998 1999 2000 2001
Total 857, 2.203, 6.029, 20.035, 49.773, 72.135, 108.919, 252.925, 371.193, 373.798, 545.730, 800.308, 1.167.242,8
9 9 2 7 2 5 6 7 8 2 2 1
PIB pe
locuitor
37 95,1 264,6 880,5 2.189,7 3.180,4 4.817,8 11.218,2 16.495,4 16.611,2 24.300,2 35.672,0 52.089,5
(mii
lei)
Sursa: INSSE, 2001, 2002.
*se referă la Metodologia Sistemului European de Conturi Economice Integrate (1979);
** se referă la Metodologia Sistemului European de Conturi (1995).

Tabel 1.4.: Produsul Naţional Brut pe locuitor în România (dolari internaţionali)

Anii 1995 1996 1997 1998 1999

PNB pe locuitor 6.095 6.595 6.422 6.153 5.441
Sursa: INSSE, 2000.

Tabel 1.5.: Produsul Intern Brut pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, dolari SUA, în ţările est-europene, în perioada 1999, 2000

Anii Bulgari Cipru Cehia Estonia Ungari Letonia Lituani Polonia România R. Slovenia R. Slovacia
a a a
1999 6.216 17.000 13.557 - 11.275 6.264 7.963 8.763 5.441 15.800 11.390
2000 7.200 21.000 14.331 - 12.507 - 8.498 - 5.724 16.400 11.930
Sursa: „CANSTAT Statistical Bulletin”, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2002.
6
7
Tabel 1.6.: Populaţia ocupată în comerţ şi turism în diferitele ţări ale lumii:

P.O. (mii Comerţ şi turism

Ţara Anul
persoane) (% din P.O.)
R. Coreea 2000 21.061 27,2
Cipru 2000 289 27,0
Australia 2000 9.010 24,8
Canada 2000 14.910 23,7
Grecia 2000 3.946 23,6
Spania 2000 14.474 23,2
Japonia 2000 64.460 22,9
Noua Zeelandă 2000 1.779 21,8
Austria 2000 3.777 21,4
SUA 2000 135.208 20,6
Irlanda 1999 1.591 20,5
Olanda 2000 7.731 20,4
Luxemburg 1998 237 20,3
Regatul Unit 1999 27.442 19,8
Italia 2000 21.225 19,7
Portugalia 1999 4.837 19,5
Norvegia 2000 2.269 18,5
Letonia 2000 967 18,4
Elveţia 2000 3.879 18,3
Germania 2000 36.604 17,5
Ungaria 2000 3.849 17,5
Estonia 2000 609 17,4
Belgia 2000 4.092 17,2
Lituania 2000 1.518 16,4
Danemarca 1998 2.692 16,3
R. Cehă 2000 4.751 16,2
Slovenia 1999 892 16,0
Polonia 2000 14.526 15,7
Slovacia 1999 2.132 15,3
Suedia 2000 4.159 15,3
Finlanda 2000 2.356 15,0
Turcia 1999 22.049 13,4
Federaţia Rusă 1999 60.408 13,3
Bulgaria 1999 3.072 13,2
România 2001 10.697 10,1
R.P. Chineză 2000 711.500 6,6
Sursa: INSSE, 2002.

1.4.2 Corelaţii între dezvoltarea turismului şi dezvoltarea economiei

8
 Activitatea desfăşurată în sfera turismului, exprimată de principalii indicatori ai
circulaţiei turistice (persoane cazate, sosiri, înnoptări, încasări, durata medie a sejurului etc.),
reflectă tendinţele înregistrate în dinamica societăţii româneşti, atenţia acordată acestui
domeniu în strategia dezvoltării economico-sociale. Evoluţia activităţii turistice este rezultatul
acţiunii conjugate a factorilor generali ai progresului şi a factorilor specifici, în contextul unor
interdependenţe şi corelaţii cu ramurile şi sectoarele economiei naţionale direct sau indirect
implicate în satisfacerea nevoilor călătorilor.
Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială, luând
în calcul principalii indicatori de caracterizare a acestora, se analizează utilizând mai mulţi
indicatori:

a) Coeficientul de corelaţie statistică simplă

n∑ x ⋅ y − ∑ x∑ y
r=
[n ∑ x 2
− (∑ x)
2
] [n ∑ y 2
− ( ∑ y)
2
]
x = indicatorul independent;
y = indicatorul dependent;
n = numărul de ani.
Coeficientul de corelaţie statistică „r” ia valori cuprinse între -1 şi +1. Cu cât valoarea
lui „r” se apropie de 0 legătura dintre indicatorul independent (x) şi indicatorul dependent (y)
este mai redusă; când rezultatul se apropie de -1 indicatorul independent influenţează puternic
şi în sens invers indicatorul dependent, iar când rezultatul se apropie de +1 legătura dintre cei
doi indicatori este puternică şi directă (în acelaşi sens).
Pentru acest coeficient se pot folosi atât valorile absolute ale indicatorilor cât şi cele
relative.

Exemplu:

Luând în considerare următoarele date privind evoluţia indicilor PIB (x) şi a ponderii
populaţiei ocupate în „Hoteluri şi Restaurante” (y) din totalul populaţiei ocupate a României
în perioada 1998-2001, să se cerceteze legătura dintre cei doi indicatori cu ajutorul
coeficientului de corelaţie statistică (r).

Tabel 1.7.: Evoluţia PIB şi PO în HR în perioada 1998-2001

Anii PIB pe locuitor (mii lei) PO în HR (mii persoane)

1998 16.611,2 98
1999 24.300,2 100
2000 35.672,0 93
2001 52.089,5 79
Sursa: INSSE, 2002.

Rezolvare:

În condiţiile în care indicatorul independent x este PIB iar indicatorul dependent y este
PO în „Hoteluri şi restaurante”, şi folosind formula

9
 n∑ x ⋅ y − ∑ x∑ y
r=
[n ∑ x 2
− (∑ x)
2
] [n ∑ y 2
− ( ∑ y)
2
],

PIB pe
PO în HR (mii
Anii locuitor (mii X2 Y2 XY
persoane)-y
lei)-x
1998 16.611,2 98 275.931.965,44 9.604 1.627.897,6
1999 24.300,2 100 590.499.720,04 10.000 2.430.020,0
2000 35.672,0 93 1.272.491.584,0 8.649 3.317.496,0
0
2001 52.089,5 79 2.713.316.010,2 6.241 4.115.070,5
5
TOTAL 128.672,9 370 4.852.239.279,7 34.494 11.490.484,1
3

rezultă că r = 0, ceea ce înseamnă că nu există nici o legătură între valoarea PIB şi PO sau că
indicatorul PIB nu influenţează modificările care apar la nivelul populaţiei ocupate în acest
sector.

b) Coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall

Aceşti coeficienţi pun în evidenţă aceleaşi interdependenţe ca şi coeficientul de

corelaţie statistică pe baza datelor privind dezvoltarea serviciilor turistice şi dezvoltarea
economico-socială de ansamblu pentru mai multe ţări sau judeţe (la nivelul aceluiaşi an).

Spearman

6∑d 2
∫ =1 − ; d = rx −ry
(
n n 2 −1 )
d = diferenţa dintre rangul variabilei x şi cel al variabilei y;
n = numărul de ţări (judeţe)

Kendall

n n
2S
K= ; S = ∑ Pi − ∑ Q i unde
n ( n −1) i =1 i =1

Pi = numărul de ranguri superioare rangului după y, în ordinea strictă din tabel;

Qi = numărul de ranguri inferioare rangului după y, în ordinea strictă din tabel.

10
 Exemplu:

Se cunosc următoarele date privind PIB pe locuitor (x) şi PO în comerţ şi turism (y).
Să se caracterizeze, cu ajutorul coeficienţilor de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall,
intensitatea legăturii existente între aceşti doi indicatori (x şi y).

Tabel 1.8.: PIB şi PO în comerţ şi turism în câteva ţări ale lumii

PIB pe locuitor în 1999 PO în comerţ şi turism Anul de referinţă al

Ţara
(exprimat în USD) (exprimat în mii pers.) indicatorului PO
Austria 25.909 808 2000
Belgia 24.565 704 2000
Danemarca 33.116 439 1998
Elveţia 36.212 710 2000
Germania 25.639 6.406 2000
Italia 20.487 4.181 2000
Olanda 25.200 1.577 2000
Spania 15.294 3.358 2000
Cipru 13.686 78 2000
România 1.585 1.080 2001
Japonia 35.520 14.761 2000
SUA 33.725 27.853 2000
Sursa: INSSE, 2002.

Rezolvare:

Ţara PIB pe loc. (USD)(X) PO (mii pers.)(Y) rx ry d2

Austria 25.909 808 5 8 9
Belgia 24.565 704 8 10 4
Danemarca 33.116 439 4 11 49
Elveţia 36.212 710 1 9 64
Germania 25.639 6.406 6 3 9
Italia 20.487 4.181 9 4 25
Olanda 25.200 1.577 7 6 1
Spania 15.294 3.358 10 5 25
Cipru 13.686 78 11 12 1
România 1.585 1.080 12 7 25
Japonia 35.520 14.761 2 2 0
SUA 33.725 27.853 3 1 4

6∑d 2 6 ⋅ 216
∫ =1 − ; rezultă că ∫ =1 −12(144 −1) = 0,24 ;
n ( n −1)
2

11
 P Q
Ţara PIB pe loc. (USD)(X) PO (mii pers.)(Y) rx ry i i
Austria 25.909 808 1 9 3 8
Belgia 24.565 704 2 2 9 1
Danemarca 33.116 439 3 1 9 0
Elveţia 36.212 710 4 11 1 7
Germania 25.639 6.406 5 8 2 5
Italia 20.487 4.181 6 3 6 0
Olanda 25.200 1.577 7 6 3 2
Spania 15.294 3.358 8 10 1 3
Cipru 13.686 78 9 4 3 0
România 1.585 1.080 10 5 2 0
Japonia 35.520 14.761 11 12 0 1
SUA 33.725 27.853 12 7 0 0
Pentru a calcula coeficientul de corelaţie a rangurilor Kendall s-au ordonat datele
descrescător, în funcţie de rangul lui x (1 este cel mai mare rang).

2S 2 ⋅12
Cum K = ; rezultă că K = 12(12 −1) = 0,18
n ( n −1)
Rezultatele (0,24; 0,18) indică o legătură slabă şi directă între cei doi indicatori, ceea
ce înseamnă că modificarea PIB/ locuitor influenţează nesemnificativ ponderea PO în comerţ
şi turism.

c. Corelaţia statistică simplă exprimată cu ajutorul unei funcţii matematice:

y =a +b ⋅ x
d. Corelaţia multiplă

y = a + b ⋅ x 1 + c ⋅ x 2 + .......... ..z ⋅ x n
Propuneri:

1. Pe baza informaţiilor statistice din Anexa 1, să se determine şi să se analizeze legătura

între activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială, luându-se în calcul
principalii indicatori de caracterizare a acestora.
Sugestii pentru perechile de indicatori:
a). numărul de persoane cazate (Anexa 1, Tabel 1.4.) şi nivelul salariilor în sectorul
„Hoteluri şi restaurante”(Anexa 1, Tabel 1.6.) în România în perioada 1990-
2001, folosind coeficientul de corelaţie statistică simplă;
b). dinamica încasărilor în valută (Anexa 1, Tabel 1.5.) şi PIB la nivelul economiei
naţionale în perioada 1990-2001, folosind coeficientul de corelaţie statistică
simplă;
c). numărul de sosiri ale vizitatorilor străini (Anexa 1, Tabel 1.2.) numărul de
şomeri existent în România (Anexa 1, Tabel 1.8.), în perioada 1991-2001,
folosind coeficientul de corelaţie statistică simplă;
d). numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţările din estul Europei (Anexa 1,
Tabel 1.14.) şi PIB (Anexa 1, Tabel 1.13.) la nivelul aceloraşi ţări, în anul
2000, folosind coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall;

12
e). numărul de înnoptări ale vizitatorilor străini în ţările din estul Europei (Anexa 1,
Tabel 1.15.) şi nivelul salariilor (Anexa 1, Tabel 1.11.) la nivelul aceloraşi ţări,
în anul 2000, folosind coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman şi Kendall;
f). numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţările din estul Europei (Anexa 1,
Tabel 1.14.) şi numărul şomerilor (Anexa 1, Tabel 1.10.) la nivelul aceloraşi
ţări, în anul 2000, folosind coeficienţii de corelaţie a rangurilor Spearman şi
Kendall.
2. Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială
se determină cu ajutorul:
a). Coeficientului de corelaţie simplă;
b). Coeficientului de corelaţie a rangurilor (Spearman, Kendall);
c). Corelaţia statistică simplă sau multiplă exprimată cu ajutorul unei funcţii
matematice;
d). Toate variantele sunt corecte.
3. Coeficientul de corelaţie statistică simplă se foloseşte pentru a analiza:
a). Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială
la nivelul mai multor ţări pentru mai mulţi ani;
b). Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială
la nivelul mai multor ţări în acelaşi an;
c). Legătura dintre activitatea de turism şi gradul de dezvoltare economico-socială
la nivelul aceleiaşi ţări pentru mai mulţi ani;
d). Toate variantele sunt corecte.

13