Paul Eckman Emotii Date Pe Fata PDF

8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
http://slidepdf.com/reader/full/200936229-paul-eckman-emotii-date-pe-fata-ro-pdf 1/295
(N+/N*3RE 83 483PE+3 639:
*mplut cu cercetare revolutionara, /8
necdote luminatin&, !i exerciții, Emo
// Revealed este o practică, mintedesc$idere,
i potențial de explorare viatasc$im#are de
tiință !i de sine.
3*8 Ekman este un profesor de psi$olo&ie la
Departamentul de Psi$iatrie de la *niver
atea din 4alifornia -edical )c$ool, )an 6rancisco,
isco. *n expert pe expresie, ;ziolo&ie
e emoție, !i interpersonale n!elăciune, el
primit multe onoruri, mai ales
Distin&uis$ed stiinti;c 3'ard 4ontri#uția
e 3merican Ps0c$olo&ical 3ssociation,
i este autorul sau editorul de treisprezece previ
ărți apoasă, inclusiv )pune minciuni. El este un fre
onsultant o#li&atiei pe expresia emoțională a
&enții &uvernamentale, cum ar ; 6</,
/3, !i 3+6, avocați, 5udecători, p%nă !i po
ăduc$i, !i pentru corporații, inclusiv ani
nformații studiouri Pixar !i /ndustrial 8i&$t and
-a&ie. El locuie!te n 4alifornia de Nord.
oto&ra;i sacou = >??@ Paul Ekman
esi&n 5ac$eta de 8isa 60fe
''.emotionsrevealed.com
''.$enr0$olt.com
imes <ooks
enr0 Aolt and 4ompan0
BC 7est Bt$ )treet
e' 2ork, Ne' 2ork B??BB
)>C.??
@F.GCH4anada
% e2plorare fascinant de modul 3n care
am interpreta și de e2periență
moții*și cum o putem 3mbunătăți
aptitudini de pionierat
psiholo4 de emotionale o
e declan!ează emoțiiI 4um Docs corpul nostru
emnal pentru alții dacă suntem un pic n 5os sau
rofund ndurerat, supărat sau furiosI Putea
m să nvețe să distin&ă ntre un politicos
%m#et !i un lucru autenticI Putem ntradevăr
ontrola vreodată emoțiile noastreI Expert de renume
n comunicarea nonver#ală Paul Ekman
condus o rena!tere n stiinti;ca nostru su#
n picioare de emotii, a#ordarea doar aceste
ntre#ări. 3cum, el asam#lează cercetare #is
irivire
teoriicuprinzătoare
n Emoțiile Revealed, un cuprinzător,
la viața emoțională umană.
<az%nduse pe teren Ekman a inves
e porți expresii faciale universale n
tatele *nite, 1aponia, <razilia, !i Papua Noua
uineea, analiza de Pro&noză a spitalelor
acientii Pital
ea, !i zeci depe #aza
alte lor emoțională
studii, Emoții atti
evealed explorează evolutiv !i să
sențe $avioral de furie, tristete, teama, sur
remiul, dez&ust, dispreț, !i fericire. Pentru
ecare emoție, Ekman a descrie universal
eme că stranse
eacțiile tematicesentimentele noastre,nauto
care se desfă!oară microsecunde,
nds, !i acțiunile care sunt de fapt n
ontrolul nostru.
Ekman apoi ne duce pe un tur vizual al
"moții
Revealed
Emoții 8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
Revealed
"CUN%SC8N
hipuri și
N
""&IN'S
A
M(UN9#9ȚIR"A
am 7 "
%MMUNICA#I%N
M%#I%NA&
Paul ":man
MES
E R N Y
O L T
N D
ARTI
E W
O R K
O M P A N Y
mes <ooks
nr0 Aolt and 4ompan0K )R8
torii din BFF
C 7est Bt$ )treet
' 2ork, Ne' 2ork B??BB
nr0 Aolt L este o marcă nre&istrată a lui Aenr0 Aolt and 4ompan0, 884.
p0ri&$t = >??@ de către Paul Ekman
ate drepturile rezervate.
stri#uit n 4anada de către A< 6enn !i 4ompan0 8td.
#lioteca 4on&resului 4atalo&areainpu#licare de date
man, Paul.
Emoțiile
iața a relevatMH recunoa!terea
sentimentală Paul Ekman . Bfețelor
Ed, !i sentimentele pentru a m#unătăți comunicarea !i
p.. cm.
/nclude index.
/)<N ??C?>CF
B. Expresie, >. Emoții. @. 4omunicare interpersonală. / titlul.
6CGB. E@C >??@
C>.Jdc>B>??>?>G?@F
nr0 Aolt cărți sunt disponi#ile pentru promotii speciale !i prime.
ntru detalii de contactM Director, piețe speciale.
ma ediție >??@
oiectat de De##ie lasserman
părit
G n )tatele *nite ale 3mericii
F
J@>
ntru (ert (oothe5 Steve 7oote5 &;nne $uffman5 Steve $;man5
8/10/2019
art; 6at<5 Steve 6oslo=5 >ac: Maser5 Moll; %liveri5 200936229
(ett; Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
c:ett5 "li Rubinstein5 Stan Schneider5 >o; Schulterbrandt5
ussain #uma5 și &ou ?ienc:o=s:i de la National
titutul de Sanatate Mintala
bert Semer și &eo Sie4el
ulțumiri
8/10/2019xi 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
troducere xiii
Emoțiile n culturi B
4%nd am devenit emotionalaI B
)c$im#area 4e am devenit emoțională Despre @
4omportament emoțional C>
+ristețe !i 3&on0 >
6urie BB?
)urpriza !i dispreț
Dez&ust !i frica BJ
B>
Emoțiile plăcute BG?
(N48*O/EM
NE3M
(+E
B
ondiții de viață cu Emotion >B@
eadin& 6aces>BG de testare
RED/+E ilustrare > C F
DE >C
Psi$olo&ii
8/10/2019
Ric$ard 8azarus !i P$ilip 200936229
)$aver mia dat a5utor
Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
ed#ackul pe un proiect de prima 5umătate a acestei cărți. P$il, de asemenea,
rnizat, editare detaliate linie e;ciente !i provocări utile
%ndirea mea. 6ilozof Aelena 4ronin a ncura5at !i provocare
ontestații mult de &%ndirea mea. Psi$iatrul <o# R0nearson !i
si$olo&ii Nanc0 EtcoS !i <er0l )c$iS mia dat su&estii utile,
oat pe un proiect mai devreme. Printre mulți elevi, care mia dat
ed#ackul, 1enn0 <eers !i retc$en 8ovas au fost deose#it de &eneros
ui timpul
su&estiilor. Prietenii
utile mei <ill 7illiams !i Paul Qaufman au dat
!i critici.
+o#0 -und0, acum editor al 3tlanticului de presă la 8ondra, ntro urec$e,
er ncarnare ma ncura5at să extindă domeniul de aplicare al meu
orturi !i pentru a a#orda pro#lemeleam lua n considerare n capitolele > p%nă
J.
audia )ors#0 furnizate critică, su&estie, !i de a a5uta editoriale n
n proiect mai devreme, !i editorul meu de la +imes <ooks, Ro#in Dennis, a fost
e foarte mare a5utor n a face presiuni mine să ia n considerare pro#lemele
neori ne&li5ate
a contri#uit unele de editare linie ;nă. 3&entul meu Ro#ert 8esc$er are
fost o sursă minunată de ncura5are !i consiliere.
u c$iar furie poate ;er#e n noi de la 200936229
8/10/2019
a ; re&izat !i av%nd
erspicacitatea noastră de conducere criticat. De ce nu am putea accepta informații
(N fără a o#ține emotionalaI De ce nu se a5un&e la noiI Putem
$im#a astfel nc%t astfel de pro#leme minore nu ne face emotionalaI 3ceste
o#leme sunt discutate n capitolul >, "4%nd am devenit emo
onalI "
În capitolul @ am explica cum !i c%nd putem sc$im#a ceea ce am
evin emoțională despre. Primul pas este de a identi;ca ;er#inte emo
eclanseaza internaționale care să ne facă să acționăm n moduri care le re&retăm
terior. Noi
e asemenea, tre#uie să ;e capa#il să identi;ce dacă un anumit aler&en se nt%mplă
reziste sc$im#ării sau să ;e mai u!or slă#it. Nu va ; ntotdeauna suc
ocedați, dar putem, prin intele&erea modului emoțional declanseaza
evin sta#ilit, avea o !ansă mai #ună de a sc$im#a ceea ce am
evin emoțională despre.
În capitolul J, am explica cum EPRE)emoționale răspunsurine
(N, acțiunile !i &%ndurile, sunt or&anizate. Putem &estiona iritare
(N a!a că nu apare n vocea noastră sau arata pe fata noastraI De ce nu
neori
e!i nusimt
avem canici
!i cum emoțiileasupra
un control noastre
lorIsunt
Noiun
nutren
avemfu&ar, !i ca
o !ansă
acă nu putem deveni mai con!tienți de c%nd suntem acționează emoție
iat, de foarte multe ori nu suntem constienti p%nă o#iecte cineva la ceea ce am
u făcut, sau p%nă c%nd vom reecta mai t%rziu. 4apitolul J explică modul n care
utem
evin mai atenți la emoțiile noastre a!a cum le avem deci nu este o
osi#ilitatea de a se comporta emoțional n mod constructiv.
Pentru a reduce episoade emoționale distructive !i de a spori construcție
pisoade emoționale tive, avem nevoie să cunoa!tem povestea de ;ecare emoție,
eea ce ;ecare emoție este de aproximativ. De nvățare a declan!atoare pentru ;ecare
mo
(N, cele pe care le mpart cu alții !i cei care sunt unic nostru
opriu, am putea ; capa#ili de a diminua impactul lor, sau cel puțin aa de ce
nele dintre declanseaza emotie sunt at%t de puternice nc%t rezistă orice
cercarea de a diminua controlul asupra vieților noastre. 6iecare emoție, de
semenea, en
eaza un model unic de senzatii in corpul nostru. De a deveni <E+
ER familiarizat cu aceste senzatii, putem deveni con!tienți devreme
u;cient
e&e, dacăn răspunsul nostru
ne place, ;e emoțional
pentru a mer&ecămpreună
avem o !ansă de a cu emoție.
sau interfera
6iecare emoție are, de asemenea, semnale unice, ;ind cel identi;cat n
ța !i vocea. Există ncă multe de cercetare pentru a face pe vocal
emnalele emotionale, dar foto&ra;ile prevăzute n capitolele pe
ecare8/10/2019
emoție arată expresiile cele mai200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
su#tile, u!ordedor faciale
a semnal atunci c%nd o emoție este doar nceputul sau atunci c%nd este spri
păsat. 4u capacitatea de a identi;ca emotiile timpuriu, am putea ; <E+
r capa#il să se ocupe de oameni ntro varietate de situații !i de a &estiona
opriile răspunsuri emoționale la sentimentele lor.
4apitole separate descrie tristețe !i suferință Ucapitolul CK, furie
apitolul FK, surpriza si frica Ucapitolul K, dez&ust !i dispreț
apitolul K, precum !i multe tipuri de #ucurie Ucapitolul GK, cu sec
/ care acoperăM
V cele mai comune declanseaza speci;ce pentru emoția
V funcția de emoție, cum ne serve!te, !i cum se poate
une n necazuri
V modul n care este implicat emoție n tul#urări mentale
V exercitii care va m#unătăți con!tientizarea cititorului de corporale
enzații implicate n emoție, cresc%nd posi#ilitatea ca
titorii vor putea să alea&ă modul n care acestea acționează atunci c%nd acestea sunt
moționale
V foto&ra;i
titorii de cea
vor ; mai mai su#tilă
con!tienți semnn
de modul decare
emoție
alții n
sealtele,
simt astfel nc%t
V o explicație a modului de a folosi aceste informatii cu privire la modul n care ot$
R) se simt in relatiile la locul de muncă, n familie,
n prietenii
3nexa oferă un test vă poate lua nainte de a citi
arte pentru a aa c%t de #ine vă sunt capa#ili să recunoască faciale su#tile
xpresii. )ar putea dori să ia din nou acest test atunci c%nd ați terminat
artea pentru a vedea dacă sau m#unătățit.
)ar putea ntre#a de ce una dintre emotiile pe care sunt curios
espre nu apare n această carte. 3m ales pentru a descrie
moțiile pe care le cunoa!tem sunt universale, cu experiență de către toate ;ințele
mane.
na, vina, ru!inea, !i invidia sunt pro#a#il universale, dar eu
au concentrat n sc$im# asupra emoțiilor care au clar universal
xpresii. 3m discuta despre dra&oste n capitolul referitor la emoții plăcuteW T/(
e, ura, &elozia !i n capitolul despre furie.
Xtiința este ncă cercet%nd moduri de ;ecare dintre noi experimentează
moțiilede ce unii dintre noi au mai intensă emoțional expe
nces,8/10/2019
sau au tendinta de a deveni emoțional rapid!i nc$eia
200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
arte cu ceea ce suntem de nvățare, ceea ce am putea nvăța, !i cum te
uteți utiliza aceste informații n propria ta viață.
Este &reu de a supraestima importanța emoțiilor n viața noastră.
entorul meu, re&retatul )ilvan +omkins, a declarat emoțiile sunt ceea ce moti
ate viețile noastre. Noi or&anizăm viețile noastre pentru a maximiza experiența de
moții pozitive !i pentru a minimiza experiența ne&ativă emo
/. Noi nu reu!esc ntotdeauna, dar asta este ceea ce ncercăm să facem. El
susținut
cris că emoție
n BGF>, motivează
un moment n caretoate importante
emoțiile au fost de ale&erile
complet pe care le fac.
ne&li5ate
!tiințele comportamentale, )ilvan exa&erat pro#lema, pentru si&uranță
ot exista alte motive. Dar emoțiile sunt importante, foarte impor
mportant n viețile noastre.
Emoțiile pot trece peste ceea ce ma5oritatea psi$olo&ilor au destul de simplu,
#sedat considerate mai puternice motive fundamentale care
onduce viețile noastreM foame, sex, !i dorința de a supraviețui. (amenii nu vor
%nca
acă ei cred că sin&urul aliment disponi#il este dez&ustator. Ele pot c$iar
uri, de!i alte persoane ar putea considera că aceea!i &ustoasă m%ncare.
iumfă emoție peste unitatea de foameY 3petitului sexual este notori
usl0 vulnera#il la interferențe de emotii. ( persoană poate
u ncercați contact sexual din cauza interferențelor de frică sau
ez&ust, sau nu poate ; niciodată n măsură să ;nalizeze un act sexual. Emoție tri
mp$s asupra apetitului sexualY Xi disperare poate coplesi c$iar va
e a trăi, motiv%nd o sinucidere. Emoțiile triumf peste voința de a trăiY
Pune pur !i simplu, oamenii doresc să ;e fericiți, !i cele mai multe dintre noi nu
oresc
e a experimenta teama, furie, dez&ust, tristete, durere sau dacă nu este n
mitele n si&uranță a unui teatru sau ntre copertele unui roman. 4u toate acestea,
!a cum voi explica mai t%rziu, nu am putea trăi fără aceste emoțiiW
o#lema este cum să trăim mai #ine cu ei.
ui Dar'in,
8/10/2019
că expresiile au fost nnăscută !i, prin urmare, universal. 3m fost
c%ntat că au existat două părți la ar&umentul, că nu a fost
oar Dar'in, care a scris o sută de ani n urmă, care sau opus
ead, <ateson, <ird'$istell, !i Aall. Nu a fost o pro#lemă mort. 3colo
fost un ar&ument reală ntre oamenii de !tiință de renume, stat mai mareW !i
u, la v%rsta de treizeci de ani, a avut ocazia, !i ;nanțarea, pentru a ncerca să
et
8El o dată !i pentru totdeaunaM sunt expresii universal, sau sunt ele, cum ar ;
3N
a#aritul, speci;ce ;ecărei culturiI /rezisti#ilY Eu c$iar numi păsa cine
au dovedit a ; corectă, de!i eu nu cred că ar ; )ilvan. Z
În primul studiu am aratat foto&ra;i de oameni n cinci
ulturi4$ile, 3r&entina, <razilia, 1aponia !i )tatele *nite ale 3mericii,
lea cerut să 5udece ceea ce emoție a fost prezentat n ;ecare facial
xpresie. -a5oritatea n ;ecare cultură a fost de acord, su&er%nd că
xpresii ar putea ; ntradevăr universal.@ 4arrol /zard, un alt ps0
si$olo& care a fost informat de către )ilvan, !i a fost de lucru n alte
ulturi, a făcut aproape acela!i experiment !i a primit acela!i results.J
omkins nu a spus nici unul din noi despre celălalt, ceva ce
eau respins inițial atunci c%nd am aat că nu făceam asta
crează sin&uri, dar a fost mai #ine pentru !tiință care două independente
ercetatorii au descoperit acela!i lucru. )e pare că Dar'in a avut dreptate.
Nu a fost o pro#lemăM 4um putem au descoperit ca oamenii
n mai multe culturi diferite, a fost de acord cu privire la ceea ce a fost emoție
rezentate ntro expresie atunci c%nd at%t de mulți oameni inteli&ente crezut
oar
pusulI 3cesta nu a fost doar călătorii care au susținut că
xpresii ale 5aponeze sau c$ineze sau alte culturale
rupul a avut nțelesuri foarte diferite. <ird'$istell, un respectat
ntropolo& care au specializat n studiul de exprimare !i
est Uun prote5at al lui -ar&aret -eadK, a scris că el
#andonat ideile lui Dar'in, c%nd a descoperit că, n multe cul
te culturi oameni z%m#it c%nd au fost a;rmația un$app0.C <ird'$istell lui
e potrivesc de vedere care a dominat antropolo&ie culturală !i de cele mai
ulte
3m &asit exact opusul a ceea ce am crezut ca ar descoperi. 3sta este ideal. 4onstatarile <e$avioral )cience
nt mai credi#ile atunci c%nd a contracara, mai de&ra#ă dec%t să con;rme a!teptările omului de !tiință. În cele mai
ulte domenii de
nța este exact opusul, rezultatele sunt mult mai de ncredere, dacă acestea au fost prevăzute din timp. 4ă este
oarece posi#ilitatea de părtinire sau de eroare este veri;cat de către tradiția de oameni de stiinta repeta unul altuia
perimente pentru a vedea dacă ei vor o#ține acelea!i rezultate. Din păcate, această tradiție nu există n RAE
nțe comportamentale. Experimentele sunt rareori repetate, ;e de către om de !tiință care a făcut inițial de lucru
u de alții. 6ără această protecție, oamenii de stiinta de comportament sunt mult mai vulnera#ile la &ăsirea
voluntar
ar ceea ce doriți să &ăsiți.
si$olo&ie,
8/10/2019
nimic important punct de vedere social, cum ar ; emoțională
xpresii, tre#uie să ;e produs de nvățare, !i, prin urmare, di
rent n ;ecare cultură.
3m mpăcat constatarile noastre ca expresii sunt universale, cu <ird
#servare '$istell de modul n care acestea diferă de la o cultură la alta
enind cu ideea de a a;!a re&uli. 3cestea, am propus, sunt
ocial nvățat, de multe ori cultural diferit, re&uli cu privire la &estionarea
ent de expresie, despre care se poate demonstra ce emoție la care
atunci c%nd pot face acest lucru. 3cesta este motivul pentru care, n cele mai multe
oncursuri sportive pu#lice
erzatorul nu arată tristețea !i dezamă&irea el sau ea
e simte. Re&uli de a;!are sunt ncorporate n părintelui ndemnul"et
ă z%m#etul de pe fața ta. "3ceste re&uli pot dicta că vom diminua,
xa&era, ascunde complet, sau masca de exprimare a emoției noi
unt feelin&.F
3m testat această formulare ntro serie de studii care au arătat că
%nd sin&ur 1aponezi !i americani a;!at aceea!i expresie facială
(N răspuns la a vedea ;lme de c$irur&ie !i de accidente, dar atunci c%nd
naiom dedec%t
mult stiintaamericanii
stătea cu ei ca au expresii
mascat vizionat ne&ative,
;lme, 5aponeză
cu un z%m#et.
expresii particulare, nnăscute, n pu#lic, a reu!it expressions.
v%nd n vedere că este un comportament pu#lic care antropolo&i !i cel mai de
ălătorie
s o#serva, am avut explicația mea !i dovezi ale funcționării sale. În
ontrast, sim#olic &esturi, cum ar ; da din cap da, capul
e a&ită nu, !i 3(Q &est, sunt ntradevăr, cultura, speci;c. 3ici
rd'$istell, -ead, iar cele mai multe alti oameni de stiinta de comportament au avut
eptate,
e!i sau n!elat cu privire la expresii faciale de emotie.
Nu a fost o portiță de scăpare, !i dacă a! putea vedea, deci sar putea <ird'$istell
-ead, care stiam ca va căuta pentru orice mod de a demite meu
onstatări. +oți oamenii pe care i U!i /zardK au studiat sar ; nvățat
ensul expresiilor faciale occidentale de vizionarea 4$arlie
$aplin !i 1o$n 7a0ne pe ecran ;lm !i tu# de televiziune.
vățarea din massmedia sau n contact cu persoane din alte
ulturi ar putea explica de ce oameni din culturi diferite au avut
fost de acord cu privire la emoțiile prezentate n foto&ra;ile mele de caucazieni.
m nevoie de o cultură vizuală izolată, unde oamenii au văzut nici o
me, nici televiziune, nici reviste, !i puține, dacă este cazul, din afară. Dacă
u crezut că acelea!i emoții au fost prezentate n setul meu de facial
to&ra;i expresie ca oamenii din 4$ile,
8/10/2019
3r&entina, <razilia,
ponia !i )tatele *nite ale 3mericii, miar ; #ătut n cuie.
/ntrarea mea la o cultură epoca de piatră a fost 4arleton a5d[\ek un neu
lo&ist care au fost de lucru pentru mai mult de un deceniu n astfel de izo
curi, stipulate n zonele muntoase din Papua Noua uinee. El a fost ncercat
entru a &ăsi cauza unei #oli ciudate, Quru, care a fost ucis de
mătate din oamenii din una dintre aceste culturi. (amenii au crezut că a fost
n cauza vră5itorie. 4%nd am a5uns pe scena, a5dusek !tia de5a
ă a fost din cauza unui virus lent, un virus care incu#area timp de mulți ani
ainte de orice simptome devin evidente U)/D3 este un astfel de virusK. El
că nu !tiu cum au fost transmise. U)a dovedit a ; canni
alism. 3ce!ti oameni nu au mancat du!manii lor, care ar ; mai
uscepti#ile de a ; n stare #ună de sănătate n cazul n care au murit n luptă. 3u
%ncat numai
rietenii lor care au murit de un fel de #oală, mulți dintre ei de la
uru. Ei nui &ătească nainte de a m%nca, deci #oli au fost u!or
trecut pe. a5dusek c%țiva ani mai t%rziu, a c%!ti&at Premiul No#el pentru
escoperirea virusurilor lente.K
Din fericire, a5dusek dat seama că culturile epocii de piatră ar ;
spărea n cur%nd, asa ca a luat mai mult de o sută de mii de metri de
e ;lm ;lme ale vieții de zi cu zi a oamenilor din ;ecare din cele două
ulturi. El nu a uitat la ;lme, ea ar ; luat
proape !ase săptăm%ni pentru a uitate o dată la ;lmele sale de ace!ti oameni.
stai
%nd am venit.
/ncantati ca cineva a avut un motiv !tiinți;c pentru care doresc să
xamina ;lmele sale, el a mprumutatmi copii, iar cole&ul meu 7all0 6riesen
am petrecut !ase luni le examina cu atenție. 6ilmele con
conțin două dovezi foarte convin&ătoare de universalitatea facial
xpresii de emotie. În primul r%nd, nu am văzut o expresie necunoscută
on. În cazul n care expresiile faciale sunt complet nvățat, atunci acestea izolat
amenii ar ; aratat expresii noi, cele noi nu au văzut
ainte. Nu au nici unul.
3cesta era ncă posi#il ca aceste expresii familiare ar putea ; semnale
e diferite emotii. Dar n timp ce ;lmele nu au evidențiat ntotdeauna
eea ce sa nt%mplat nainte sau după o expresie, atunci c%nd au făcut, au con
on;rmat interpretările noastre. Dacă expresii semnala emotii diferite n
ecare cultură, apoi totalul afară, cu nici o familiaritate cu cultura,
u ar ; fost capa#il să interpreteze expresiile corect.
3m ncercat
8/10/2019
să mă &%ndesc cum <ird'$istell !i -ead ar contesta această
usțin. -iam ima&inat că sar spune, "Nu contează că nu există
ice expresii noi, cele pe care leai văzut ntradevăr a avut diferite medie
ădirilor. 8eai luat drept că ai fost avertizat de către sociale
ontextul n care au avut loc. Nai văzuto expresie
os din ceea ce se nt%mpla nainte, după aceea, sau n acela!i
mp. Dacă ați avea, nu ar ; !tiut ce expresiile
semnat. "Pentru a umple acest &ol, am adus )ilvan de Est
oasta de a petrece o săptăm%nă la la#oratorul meu.
Înainte de a veni noi editat ;lme a!a că sar vedea doar
xpresie n sine, scoase din contextul social, doar foto&ra;i closeup
e o fata. )ilvan nu a avut pro#leme la toate. 6iecare dintre său interpretare
/ se potrivesc contextului social ca nu a vazut. 4e e mai mult, el !tia
xact cum a a5uns informația. 7all0 !i am putut simți ceea ce
esa5 emotionant a fost transmis de către ;ecare expresie, dar noastră $otăr%re
ente sau #azat intuitiv, noi, de o#icei, nu a putut preciza exact
eea ce n fața purtat mesa5ul daca nu a fost un z%m#et. )ilvan
mers p%nă la ;lmul pe ecran !i a su#liniat exact care )PE
i!căride
3m, musculare
asemenea, ;celau
semnalat
ntre#atemoție.
de impresia sa de ansam#lu a acestor două culturi.
n &rup a spus el părea destul de prietenos. 4elălalt a fost exploziv n
ria lor, extrem de suspicios dacă nu paranoic n caracter, !i $omo
exuale. 3 fost 3n&a că el a fost descrie. 4ontul său se potrivesc ce
sa spus de către a5d[\ek care a lucrat cu ei. Ei au avut
;cialii australieni au atacat n mod repetat, care au ncercat să mențină o &uver
ație vernul acolo. Ei au fost cunoscute de către vecinii lor pentru lor
uspiciune feroce. Xi oamenii au dus o viata $omosexuali p%nă n momentul
e căsătorie. 4%țiva ani mai t%rziu, antropolo&ul /rineu Ei#lEi#esfeldt
eralmente tre#uit să fu&ă pentru viața lui c%nd a ncercat să lucreze cu ei.
După acea nt%lnire am decis sa ma dedic studiului de facial
xpresie. 3! mer&e la Noua uinee !i să ncercați să o#țineți pro#e la sup
ortul atunci ceea ce am !tiut să ;e adevărat, că cel puțin unele expresii faciale
e emoție sunt universale. Xi a! lucra pentru a dezvolta un o#iectiv
odalitate de a măsura comportamentul facială, astfel nc%t orice om de !tiință ar
utea n mod o#iectiv
erivă din mi!carea fetei ce )ilvan putut vedea at%t de acut.
+%rziu n BGF mam dus la est Ai&$lands de )ud pentru a face cercetare
e oamenii aceea, care a trăit n sate mici, mpră!tiate pe o eleva
plicare a !apte mii de metri. Nu !tiam lim#a 6ore, dar
u a5utorul a c%țiva #ăieți care au invatat Pid&in dintro misiune,
oală 3r0, am putea mer&e de la en&leză la Pid&in la 6ore !i napoi
n nou. 3m adus cu mine poze cu expresii faciale, cea mai mare parte a
ma&ini am fost dat de către )ilvan pentru studiile mele de !tiință de carte cul
ures. U-ai 5os pe pa&ina G sunt trei exemple.K 3m adus, de asemenea, foto
a;ce ale unor oameni 6oream selectat din ;lm
mul, &andinduse ca ar putea avea pro#leme de interpretare a expresiilor
ătat de caucazieni. 4$iar iam n&ri5orat de faptul că acestea ar putea să nu ;e n
ăsură să
țele&e foto&ra;i de la toate, nu au văzut nici nainte. *nele
ntropolo&ii au a;rmat mai devreme că oamenii care nu au văzut
to&ra;i tre#uit să nvețe cum să le interpreteze. În primplan nu a avut nici
stfel de pro#lemă, de!i, ei au nțeles imediat foto
a;ce, !i nu părea să facă mai mult de o diferență ce
aționalitate persoana a fost, 6ore sau american. Pro#lema a fost
eea ce leam cerut să facă.
Ei au o lim#ă scrisă, a!a că nu lear putea cere să ale&eți un
uv%nt
sta dedintro
cuvintelistă care se
emoție, potrivesc
miar tre#ui emoție prezentat.
să vă faceți Dacă
&ri5i dacă ar ; să le citesc o
acestea
adus aminte de lista, iar dacă ordinea n care cuvintele au fost
te!te inuențat ale&erea lor. În sc$im# leam cerut să facă o
oveste despre ;ecare expresie faciala. ")punemi ce se nt%mplă acum,
eea ce sa nt%mplat nainte de a face această persoană prezintă această expresie, !i
eea ce se va nt%mpla n continuare. "3 fost ca tra&erea dinți. Eu nu sunt
&ur dacă acesta a fost procesul de traducere, sau faptul că acestea
u nici o idee despre ceea ce a fost am vrut sa aud sau de ce am vrut să
ce acest lucru. Poate face povesti despre străini fost doar o
cru 6ore nu a făcut.
3m primit pove!tile mele, dar a fost nevoie de ;ecare persoană o mulțime de timp
entru a da
i ;ecare poveste. Ei !i cu mine am fost epuizat după ;ecare sesiune. Nu
ate acestea, am avut nici o lipsă de voluntari, de!i #ănuiesc
uv%ntul a fost că ceea ce am cerut nu a fost u!or de făcut. 3 existat o
imulent puternic să se uite la foto&ra;ile meleM am dat ;ecare persoană
e un săpun sau un pac$et de ți&ări pentru a a5uta mine. Ei au avut
u săpun, a!a că a fost foarte apreciate. Ei au crescut propria tutunul lor, care
u4ele
fumat
mainmulte
conducte,
dintredar păreau lor
pove!tile să plac ți&ările mai
se potrivesc #ine.;ecare foto&ra;e se
emoție
esupune că
8EM "prietenii lui H ei au venit !i s H el este fericit, el H ea este furios !i
e cale8/10/2019
de a lupta, lui H copilul ei a murit200936229
!i elPaul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
H ea se simte foarte trist, el H ea este
ta la ceva el H ea displace, sau el H ea se uita la ceva
are miroase ur%t, el H ea este c$iar acum uita la ceva nou !i
ea!teptat. "
Nu a fost o pro#lema cu cele mai frecvente poveste de frică, despre
ericolul reprezentat de un porc săl#atic. 3 tre#uit săl sc$im#e pentru a reduce
nsa ca aceasta ar ; relevant să surpriză sau furie. 3 mers ca
ceastaM ") H el se aă n ei H lui casa sin&ur, !i nu există nici o
tceva n localitate. Nu există nici un cuțit, topor, sau arcul !i să&eata n
asa. *n porc săl#atic este n picioare n u!a casei, !i omul
emeieK, se uita la porc !i este foarte frică de ea. Porcul are
fost n picioare n u!ă pentru c%teva minute, iar persoana este
ta la ea foarte frică, iar porcul nu se va muta departe de u!ă
el H ea este frică de porc el H ea va musca. "
3m alcătuit seturi de trei ima&ini, care ar ; indicat n timp ce unul
n pove!tile a fost citit Ude exemplu, apare de mai 5osK. )u#iectul
tre#ui doar să punct la ima&ine. Balcătuite multe seturi de pic
ice, nu am
e&erea vrut nici
persoanei nuo ar
ima&ine, care apar"($,
; de excludereM de mai
că amulte
fost ori, astfel nc%t
nul care a murit copilul, !i că a fost cel care am spus ca a fost
e cale de a lupta, astfel nc%t aceasta tre#uie să ;e una de porc. "
-am ntors n Noua uinee t%rziu n BGF, cu pietre mele !i Pic
rile si o ec$ipa de cole&i pentru a a5uta la str%n&erea data.G Udata aceasta
m adus, de asemenea, alimente conservate.K Întoarcerea noastră a fost anunțat, cred,
entru8/10/2019
că n afară de a5dusek !i re&izorul său, Ric$ard )orenson
are a fost de mare a5utor pentru mine n anul anteriorK, foarte puțini din afară
zitat vreodată, !i c$iar mai puține ntors. 3m făcut călătorie la unele satele
a&es, dar odată ce sa aat că ceea ce am cerut a fost foarte
!or de făcut, oamenii din satele departe au nceput să vină la noi.
ea plăcut sarcina !i au fost din nou nc%ntat cu săpun !i
&ări.
3m avut &ri5ă deose#ită pentru a se asi&ura că nimeni din &rupul nostru ar
voluntar v%rful de pe su#iecte cu privire la care ima&inea a fost corect
nul. )eturile de ima&ini au fost montate pe pa&ini transparente, cu
n număr de cod scris pe partea din spate de ;ecare ima&ine care ar putea ;
ăzut din partea din spate a pa&inii. Noi nu !tiam, !i a făcut un
unctul de a nu aa, care codurile de mers cu ;ecare expresie.
sc$im# o pa&ină ar ; ntors spre su#iect, aran5ate astfel nc%t
ersoana care scrie 5os răspunsurile nu ar ; n măsură pentru a vedea
artea din față a pa&inii. Povestea sar ; citit, su#iectul ar dori
ima&inea, !i unul dintre noi ar scrie numărul de cod pentru
ma&inea su#iectul a ales. Z
În spațiul
ameni, de doar cateva
aproximativ saptamani
@ la sută am vazut
din această mai
cultură, !i mult de trei
mai mult sutesu;cient pentru a
dec%t
naliza statistic. Rezultatele au fost foarte clare pentru fericire,
rie, dez&ust, !i de tristețe. +eama si surpriza nu au fost distinse
nii de la alții, atunci c%nd oamenii au auzit povestea frica, ei la fel de
e multe ori ales o surpriza ca o expresie frică, !i acela!i lucru era adevărat
%nd au auzit povestea surpriza. Dar frica si surpriza au fost dis
n&uis$ed de furie, dez&ust, tristete, si fericire. Pentru aceasta zi am
u !tiu de ce frica si surpriza nu au fost distinse la ;ecare
tele. 3r ; putut ; o pro#lemă cu pove!ti, sau ar putea avea
fost că aceste două emoții sunt at%t de des amestecate n aceste per
ața P8E că acestea nu se distin&. În culturile !tiință de carte frică !i
urpriza se deose#esc de ;ecare ot$er.B?
+oate, cu excepția douăzeci !i trei dintre su#iecții no!tri au văzut nici ;lme, tele
ziune, sau foto&ra;i, ei nici nu au vor#it nici nțeleasă en&leză
n ciuda in&ri5irilor pe care le au, una dintre cele comise de părere că expresiile sunt nvățate !i nu
născută a fost de a solicita cincisprezece ani mai t%rziu, pe care lear putea avea ntrun fel avertizat su#iectele
astre despre
re ima&ine să alea&ă. El nu !tia cum, el a crezut că tre#uie să ai#ă, pentru că el ar putea nici să renunțe
&a5amentul său la convin&erea că expresiile sunt culturi speci;ce.
au Pid&in,
8/10/2019 nu a trăit n orice acord de200936229
Test Paul
sau deEmotii&uvern
Eckman Date Pe Fata Ro PDF
a!, !i niciodată nu a lucrat pentru un caucazian. Douăzeci !i trei
xcepții avut toate ;lmele văzute, vor#ea en&leza, !i au participat la un
oală misionară pentru mai mult de un an. Nu au existat diferențe
tre ma5oritatea su#iecților care au prea puțin contact cu
afara lumii !i puținii care au avut, nici nu au existat diferențe
tre #ăr#ați !i femei.
3m făcut un experiment mai mult, care nu a fost la fel de u!or pentru noi su#
ente. *nul
a cerut sădintre
arate vor#itori Pid&in
ce fata lor le citesc
ar arăta dacăuna dintre
acestea aupove!tile
fost !i
ersoana n poveste. 3m ;lmat nouă oameni care fac acest lucru, nici una dintre
are au participat la primul studiu. De casete video needitate
au dovedit a studenti din 3merica. Dacă expresiile erau
ulturaspeci;ce, atunci ace!ti studenți nu ar ; n măsură să
terpreteze corect expresiile. Dar americanii idencorect
cate emoție n afară de frica si surpriza reprezintă, n cazul n care
u fost la fel de pro#a#il pentru a apela frica sau surpriza prezintă, la fel ca noi
uineea. 3ici sunt patru exemple de uineea Nou ipostaze de
moție.
S#RACȚI"
AN"SS
N'"R
<4ust 8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
3m anuntat constatarile noastre, la antropolo&ie național anual

onferință n BGFG. -ulti au fost nemultumiti cu ceea ce am &ăsit.
au fost ferm convin!i că comportamentul uman este tot $răni !i
ci natura, expresii tre#uie să ;e diferit n ;ecare cultură, n ciuda mea
ovezi. 6aptul că miam &ăsit de fapt, diferențele culturale n
dministrare de expresii faciale n 5aponeză american mea
udiul nu a fost su;cient de #un.
4el maintro
udieze #un mod de a risipi
altă cultură ndoielileizolat.
preliterate, lor ar În
; să repetați
mod ideal, ntre&ul
altcineva
tre#ui să o facă, de preferință pe cineva care a vrut să demonstreze mă nțele&eți
e!it. Dacă
astfel de persoană a &ăsit ceea ce am constatat, că ar ; extrem de
onsolida cazul nostru. Din cauza unui alt accident vascular cere#ral de noroc,
ntropice,
olo&ist Qarl Aeider facut doar asta.
Aeiderau ntors de cur%nd din c$eltuielile c%țiva ani de studiu,
 Dani, un alt &rup izolat n ceea ce se nume!te acum Test
an, o parte din /ndonesia.BB Aeider mia spus că tre#uie să ;e ceva
ere&ulă cu cercetarea mea, deoarece Dani nu avea nici măcar cuvinte
entru emotii. -am oferit săi dea toate materialele mele de cercetare !i
vatal cum a rula experimentul data viitoare sa ntors la
ani. Rezultatele
8/10/2019
sale replicate perfect 200936229
concluziile mele, c$iar p%nă la
capacitatea de a distin&e ntre teamă !i surprise.B>
u toate acestea, nu toate antropolo&i sunt convins, c$iar !i astăzi.
există c%teva psi$olo&i, n primul r%nd cei n cauză cu
m#ă, care se pl%n& că munca noastră n culturile analfa#ete, unde am
cerut oamenilor să identi;ce cuv%ntul emoție care se potrivesc cu expresii,
u acceptă universale, deoarece cuvintele pentru ;ecare emoție nu
u traduceri perfecte. 4um emotiile sunt reprezentate n lim#a
ste, desi&ur, produs al culturii, mai de&ra#ă dec%t evoluție. Dar, n
udii $otăr%ri
ice, de acumpronunțate
mai mult dededouăzeci de !tiință n
către ma5oritatea de;ecare
carte de Test !i
cultură cude Est cul
privire la
e emoție este prezentat ntro expresie este aceea!i. În ciuda
o#leme de traducere, nu a existat niciodată o situație n care
a5oritatea n două culturi atri#uie o emoție diferită a aceleia!i
xpresie. Niciodată. Xi, desi&ur, rezultatele noastre nu sunt limitate la
udii n care oamenii au avut pentru a etic$eta o foto&ra;e cu un sin&ur
uv%nt. În Noua uinee am folosit povesti despre un eveniment emoțional. Noi
u, de asemenea, le pune emoții. Xi n 1aponia, am masurat de fapt,
omportament facial
usc$ii faciali sa mutatsine,
la arăt%nd că unui
vizionarea atunci c%nd
;lm oamenii erau
de neplăcut dacăsin&uri n acela!i
ersoana a fost 5aponez sau american.
*n alt critic discreditat noastre de cercetare n Noua uinee, deoarece noi
ovestiri folosite descriu o situație socială n loc de o sin&ură 'ords.B@ 3cest
riticul presupune că emoțiile sunt cuvinte, care, desi&ur, acestea sunt
u. 4uvintele sunt reprezentări de emotii, nu, emotiile le
!i!i. Emoția este un proces, un anumit tip de evaluare automată
uențat de trecutul nostru evolutiv !i personal, n ceea ce simțim
ă ceva important pentru #unăstarea noastră are loc, !i un set de
odi;cări ;ziolo&ice !i comportamente emotionale ncepe să se ocupe de
tuația. 4uvintele sunt o modalitate de a face cu emoțiile noastre, !i noi folosim
uvinte atunci c%nd emoțional, dar nu putem reduce emoție la cuvinte.
Nimeni nu !tie exact ce mesa5 vom a5un&e n mod automat atunci c%nd
om vedea expresia facială cuiva. <ănuiesc că cuvinte precum furia sau
ca nu sunt mesa5ele transmise de o#icei atunci c%nd suntem n situația,
(N. Noi folosim aceste cuvinte atunci c%nd vor#im despre emotii. -ai des
esa5ul pe care l o#ține este mai mult ca ceea ce am avut n pove!tile noastre, nu o
uv%nt8/10/2019
a#stract, ci un sentiment de ceea ce acea persoană este de &%nd să facă n
ontinuare
u ceea ce face persoana sa se simta emoție.
*n alt tip destul de diferite de dovezi spri5ină, de asemenea, lui Dar'in
usțin că expresiile faciale sunt universale, un produs al nostru evoluție
(N. Dacă expresii nu tre#uie să ;e nvățat, atunci cei care sunt
ascut or# din nastere ar tre#ui să manifeste expresii similare cu cele
ersoanelor cu pro#leme de vedere. ( serie de studii au fost efectuate pe
timii !aizeci ani, !i n mod repetat că este ceea ce a fost descoperit, n spe
es pentru spontan facial expressions.BJ
Descoperirile noastre ecoculturale a furnizat un impuls pentru a cauta raspunsuri
o serie de alte ntre#ări cu privire la expresii facialeM 4%te
xpresiile pot face oameniiI Nu expresii furniza exacte sau
formații n!elătoareI Este ;ecare mi!care a fetei un semn al unei
moțieI Pot oamenii mint cu fețele lor, precum !i cu cuvintele lorI
u a fost at%t de multe de făcut, at%t de mult pentru a aa. 3cum există
ăspunsurile la toate aceste ntre#ări, !i mai mult.
3m descoperit c%t de multe expresii, o fata poate face, mai mult de
ece miiY!i
entrală identi;cat
la emoții. -aipe ceide
mult care par a ;de
douăzeci cele
animai 4EN 7all0 6riesen !i
n urmă,
m scris primul atlas de fata, o descriere sistematică n cuvinte,
to&ra;i !i ;lme, de modul n care să măsoare mi!care facială n
rmeni anatomici. 4a parte a acestei lucrări a tre#uit să nvețe cum să facă
ecare mi!care mu!c$i pe fata mea. *neori, pentru a veri;ca dacă
i!carea am fost de luare a fost determinată de un anumit mu!c$i, am pus un
cul prin piele de fata mea pentru a stimula electric !i con
actul mu!c$iul produce o expresie. În BG, instrumentul nostru pentru mea
ură sistemul de codi;care fațăacțiune 6acial U634)K, a fost
u#licată !i este acum utilizat de sute de oameni de !tiință n 5urul
n lume pentru a masura miscarile faciale, si oameni de stiinta de calculator sunt
or de lucru cu privire la modul de a face acest lucru măsurarea automată !i
peed0.BC
Eu am folosit de la )istemul de codi;care acțiune faciala pentru a studia mii de
sipurile de foto&ra;i !i zeci de mii de ;lmat sau de ;lmat
xpresii faciale, de măsurare ;ecare mi!care musculare n ;ecare
xpresie. 3m nvățat despre emoție prin măsurarea Expres
(N de pacienti de psi$iatrie si expresiile de pacienti cu
3
oala 8/10/2019
coronariana. 3m studiat oamenii200936229
normali,
Paul Eckmanatunci
Emotii Date Pec%nd
Fata Ro PDF
par la emisiunile de !tiri, cum ar ; 4NN !i n experimente n mea la#o
tor0 n care am provocat emoții.
În ultimii douăzeci de ani am cola#orat cu alte anc$etatorii la
a ce se nt%mplă n interiorul corpului !i n creier atunci c%nd un
xpresia emoțională apare pe fata. 3!a cum există diferite
xpresii de furie, teamă, dez&ust, !i de tristețe, se pare că există
ferite pro;le de modi;cări ;ziolo&ice n or&anele corpului care
enera
inieră sentimente
din modeleleunice pentru ;ecare
de activitate emoție.
a creierului Xtiința
care staueste doar;ecare
la #aza acum deter
emotion.BF
*tilizarea sistemului 6acial acțiune codi;care am identi;cat
emne faciale care trădează o minciună. 4eea ce am numit expresii micro,
i!cări faciale foarte rapide cu o durată mai mică de o cincime de secunda, sunt
sursă importantă de scur&ere, dezvăluind o emoție o persoană este
cearcă să!i ascundă. ( expresie falsă poate ; dat ntrun număr de
oduriM de o#icei este foarte u!or asimetric, !i i lipse!te ;nețea
modul n care uxurile de pe !i de pe fata. -unca mea pe minciuna are
ia !i
+6, adus n contact
a&ențiile cu 5udecători,
similare poliți!ti,
din unele țări avocați,
prietene. 3m 6</, 4/3,
nvățat
ate aceste persoane cum sa mai exact a determina dacă o persoană
ste sincer sau mincinos. 3cest lucru are, de asemenea mia dat !ansa de a studia
xpresiile faciale si emotiile de spioni, asasini, delapidatori,
ci&a!i, lideri naționale străine, !i altele pe care un profesor
u ar ; normal encounter.B
4%nd am fost mai mult de 5umătate prin scris această carte, am avut
osi#ilitatea de a petrece cinci zile discutarea emoții distructive
uantalonioameni
)anctitatea )a,deDalai 8ama.
stiinta 3u fostcare
si ;loso;, alte au
!ase parti ideile lor !i
prezentat
ăturat n discussion.B de nvățare despre munca lor !i de ascultare
discuțiile mia oferit cu idei noi, care am ncorporat
valuat n această carte. Pentru prima oară am aat despre ti#etan
edere #udist de emoție, o perspectivă foarte diferită de cea
e care le deținem n (ccident. 3m fost uimit să constate că ideile am avut
fost scris despre n capitolele > !i @ au fost compati#ile cu
edere #udist, n parte, !i punctul de vedere #udist su&erat extensii
ra;namente de ideile mele, care ma condus la rescrie aceste capitole
xtensiv. 4ele mai multe dintre toate, am
8/10/2019 nvățat
200936229 de
Paul Eckman laDate)anctitatea
Emotii Pe Fata Ro PDF )a, Dalai
ama, pe mai multe nivele diferite, de la experiență la intelec
al, !i cred că cartea a #ene;ciat de learnin&.BG mea 3cest
u este o carte despre o vedere #udist de emoție, dar eu ocazie,
ieze puncte menționează de suprapunere, !i ori c%nd această nt%lnire
%rnit anumite perspective.
*na dintre cele mai active noi domenii de cercetare este pe creier mecanisme
sme de emotion.>? 4e scriu este informat de faptul că locul de muncă, dar noi
u !tiu ncă su;cient despre creier pentru a raspunde la multe dintre ntre#ări,
/ 3m discutat n această carte. Noi nu !tim multe despre emoțională
omportament, su;cient pentru a oferi răspunsuri la unele dintre cele mai centrale
tre#ări cu privire la rolul emoțiilor n viața noastră de zi cu zi. 4eea ce am
rie n următoarele capitole se #azează n principal pe cercetarea mea pe
omportamentul emoțional, după ce a examinat n detaliu ;ne ceea ce vad oamenii
ce n multe situații emoționale diferite n multe diferite cul
ice, si, de nvățare de care, ceea ce cred că oamenii tre#uie să !tie n
entru a nțele&e emoțiile lor mai #ine.
De!i cercetarea mea !i concluziile altora constituie #aza
entru ceea ce am descris n această carte, am a5uns dincolo de ceea ce are
fost dovedit !tiinți;c pentru a include, de asemenea, ceea ce cred a ; adevărat
ar nu este ncă dovedită. 3m a#ordat unele dintre pro#lemele le&ate
are cred că oamenii care caută să m#unătățească viața lor emoțională doresc
!tie. Pre&ătirea aceasta carte mia dat noi nțele&eri de
moții, !i sper că va face acela!i lucru pentru tine.
.
4%nd
3m devenit
EmoționalI
( mare parte din timp, pentru unii oameni
t timpul, emotiile noastre ne servesc #ine, prin mo#ilizarea ne ocupăm
u ceea ce este mai important n viață !i oferindune mai multe di
e tipuri de #ucurie. Dar, uneori, emoțiile noastre ne a5un&e n
o#leme. 3sta se nt%mplă atunci c%nd reacțiile noastre emoționale sunt nepotrivite
%ncat,
ar ntrunul &re!it,
la intensitate din celedetrei moduriMn&ri5orarea
exemplu, )ar putea simți
a fost!i5usti;cată,
arăta emoție
dar dreapta
am overre
cționat !i sau n&rozit. )au am putea simți emoția adecvat, dar
m &resit arata, de exemplu, m%nia noastră a fost 5usti;cată, dar recur&%nd
tratamentul silențios a fost contraproductivă !i copilăresc. În cap
ER J am descris modul n care putem sc$im#a aceste primele două /N3P
strarea emoțională intensitatea reactiilor&re!ită sau direcția &re!ită a
xprima emoție. 3ici !i n capitolul @ am lua n considerare un al treilea
p de reacție emoțională nepotrivită, una care este mai &reu de
$im#a !i unul care este c$iar mai rău dec%t primele două. Nu e că nostru
eacția este prea intensa, nici că modul nostru de exprimare este incorectW
ste că suntem senzație de emoție cu totul &re!it. Pro#lema
u este că avem prea fricos, sau că am n mod &re!it a arătatW
o#lema este, a!a cum ne dăm seama după aceea, că noi nu ar ; tre#uit să
că deloc.
De ce ar ; declan!at o emoție nepotrivitI Putem !ter&e
n declan!ator emoțional complet, deci, de exemplu, atunci c%nd cineva
duceri n fața noastră, n conformitate nu te superiI )au am putea sc$im#a
acția8/10/2019
noastră emoțională, astfel nc%t200936229
am devenit amuzat sau disprețuitoare
u atunci c%nd cineva reduceri furioase n linieI Dacă nu putem !ter&e sau
$im#a reactia emotionala la un tri&&er, putem cel puțin să slă#ească sale
utere a!a că nu reacționează nepotrivitI
3ceste ntre#ări nu ar apărea dacă am reacționat toți la fel
unci c%nd sa nt%mplat ceva, dacă ;ecare eveniment declan!at acela!i emo
(N n toată lumea. În mod clar că nu este cazulM unii oameni se tem
e nălțimi, altele nu sunt, unii oameni depl%ns moartea
intesa Diana ca !i cum ar ; fost rudă de aproape, n timp ce altele
u ar ; păsat. 4u toate acestea, există unele declan!ează care nu &enerează
ceea!i emoție n toată lumea, accidente de masina aproapedor, de exemplu,
eclan!a invaria#il un moment de teamă. 4um se nt%mplă acest lucruI 4um
ecare dintre noi do#%ndi propriul set unic de declan!ează emoționale !i de la
cela!i timp, au aceea!i reacție emoțională oricine altcineva nu a
te declan!eazăI 3proape toată lumea se simte frică n cazul n care scaunul de su#
cioare
#rusc se pra#useste, dar unii oameni se tem de z#or n aer,
vioane !i altele nu sunt. Împărtă!im unele declan!ează, la fel cum ne mpărtă!i
xpresiile pentru
umai cultură ;ecare acestea
speci;ce, emoție, sunt
dar există factorispeci;ce.
individuale declan!atori
4umcare
ne nu sunt
o#%ndi emoție declan!ează pe care dorim nu am aveaI 3cestea sunt
tre#ările 3cest capitol. +re#uie să !tii răspunsurile
ainte de a putea a#orda pro#lema practică tratate n următoarea
apitolul dacă putem sc$im#a ceea ce declan!ează emoțiile noastre.
Răspunsul la aceste ntre#ări este di;cil pentru că nu putem privi in interiorul
apul unei persoane de a &ăsi răspunsuri, nici, a!a cum voi explica mai t%rziu, putem
ăsi ntotdeauna răspunsurile pur !i simplu prin a cere oamenilor de ce sau atunci c%nd
e emoțională. Există te$nici de ima&istica cere#rala, cum ar ; funcția
onal ima&istica prin rezonanta ma&netica U/R- fK, n care capul este
asate n interiorul o #o#ină ma&netică !i ima&ini sunt produse de activ
arti ale creierului mai mult de douăa perioade de trei secunde. Din păcate,
ă este mult prea mult timp pentru a studia modul n care ncepe emoții, pentru că ei
e multe ori ncepe n mai puțin de o secundă. Xi c$iar dacă f R-N avea dreptul
ezoluția timp, nu near da o perspectivă mult, deoarece pur !i simplu
enti;că structuri ale creierului sunt active, nu ceea ce este activitatea.
În timp ce dovezile stiinti;ce nu există ncă pentru a oferi ;nală
ăspunsurile la aceste ntre#ări cu privire la modul n care declanseaza emotie se
a#i
a#ilit n creierul nostru !i dacă putem !ter&ele, !i poate ;
eci de8/10/2019
ani nainte de a exista răspunsuri, unele
200936229 Paul Eckmanaproximări pot ;
Emotii Date Pe Fata Ro PDF
ce pe #aza examinarea atentă a modului n care !i atunci c%nd oamenii
e comporta emotional. Răspunsurile pot su&era, n timp ce tentativă, poate
e a5uta sa se ocupe mai #ine cu propriile emoții !i reacții emoționale
/ altora.
Noi nu devin emoțională despre tot, nu suntem n
rindere de emoție tot timpul. Emoțiile vin !i se duc. Ne simțim o
moție un moment dat !i nu poate simți nici o emoție la alta
pă. *nii oameni
c$eierea sunt dar
capitoluluiK, multc$iar
mai emoțională dec%t altele
!i cei mai emoționale auUvezi
ori
unci c%nd nu se simt nici o emoție. 4%teva oamenii de !tiință susțin că
xistă ntotdeauna unele care apar emoție, dar emoția este prea mică
entru noi săl o#serve, sau să afecteze ceea ce facem. Dacă este at%t de mic nc%t
u este
zi#il, cred că sar putea spune la fel de #ine ca cei care sunt ori
unci c%nd nu există nici o emoție. UDe altfel, c$iar !i cei care cred că sunt
mt ntotdeauna unele emoție recunosc că nu este ntotdeauna
eceea!i emoție. 3!a că ei, de asemenea, se confrunte cu pro#lema de a explica de
e simțim o emoție la un moment dat !i o altă emoție la alta
pă.K
3v%nd n vedere că nu ;ecare minut al vieții este emoțională, ntre#area
m%neM de ce nu am devenit emoțional atunci c%nd facemI -ai
od comun n care apar emotii este atunci c%nd ne dăm seama, pe #ună dreptate
au
mod eronat, că ceva care afectează &rav #unăstarea noastră, pentru o mai #ună
au maiarau,
entru se intampla
deveni emoțional,sau peeste
dar calefoarte
să se important,
nt%mple. 3ceasta
pro#a#ilnu este sin&ura cale
4entral
au traseul de #ază pentru a deveni emotional, asa ca $ai sa se concentreze pe ea.
-ai t%rziu, am
escrie alte opt căi pentru &enerarea de emoție.K Este o idee simplă
ar unul centralemotiile evoluat pentru a ne pre&ăti pentru a face rapid
u evenimentele cele mai importante din viața noastră.
3mintesc un timp, atunci c%nd au fost de conducere masina ta !i #rusc
altă ma!ină a apărut, mer&e foarte repede, păr%nd parcă ar ; fost pe punctul de a
a lovit. -intea ta constienta a fost axat pe o interesantă conversie
zarea cu un prieten n scaunul pasa&erului sau a pro&ramului de
e radio. Întro clipă, nainte de ai avut timp să se &%ndească, nainte de con
on!tientă parte, autocon!tient de mintea ta ar putea lua n considerare pro#lema,
an
er a fost simțit !i frica nceput.
4a ncepe o emoție, ne preia n aceste primele milisecunde,
onducerea
8/10/2019
ceea ce facem !i spunem !i200936229
&%ndim. 6ără constient c$oos
a săl faci, teai transformat n mod automat pe volan pentru a evita
t automo#ilist, lovind fr%nă cu piciorul. În acela!i timp, un
xpresie a fricii a trecut prin fata taspr%ncenele ridicate !i trase
mpreună, cu oc$ii desc$is foarte lar&, iar #uzele ntinse napoi spre
ec$ile tale. /nima ta a nceput să pompeze mai rapid, ati inceput sa
udoare !i s%n&e sau &ra#it la musc$ii mari de picioare. Nota
e care lear ; făcut ca expresia facială, c$iar dacă au existat
meni nu sta n ma!ină, la fel ca !i inima ta va ncepe să pompeze
ai rapid, c$iar dacă nu sa implicat ntro ;zic #rusc exer
(N necesită crescut circulatia san&elui. 3par aceste raspunsuri
entru că dea lun&ul evolutiei noastre a fost util pentru alții
!tie c%nd ne dăm seama de pericol, !i a fost la fel de utilă pentru a ;
e&ătit pentru a rula atunci c%nd frica.
Emoțiile ne pre&ătească pentru a face față cu evenimente importante, fără a noastră
v%nd să se &%ndească ce să facă. +u nu ar ; supraviețuit ca
ccident de masina aproapee dor, dacă o parte din voi nu au monitorizat continuu
mea de semne de pericol. Nici nu ai ; supraviețuit dacă ați
utre#uit sa se &andeasca constient despre ceea ce tre#uie să faceți pentru a face față
ericolul după ce a fost evident. Emoțiile face acest lucru fără dumneavoastră
iind că se nt%mplă, !i o mare parte din timp, asta e #ine pentru tine,
um ar ; ntro aproapedor accident de ma!ină.
(dată ce pericolul a trecut, va veti simti mai frica sa scoata
eparte n interior. 3r ; nevoie de zece la cincisprezece secunde pentru ca aceste
enzatii
dispară, !i nu ar ; mult ai putea face pentru a reduce că
urt. Emotiile produc sc$im#ari in parti ale creierului nostru care mo#ilizează
ea face cu ceea ce a pornit emoție, precum !i sc$im#ări n
stemul nostru nervos autonom, care re&leaza ritmul cardiac noastră,
spirație, transpirație, !i multe alte modi;cări corporale, pre&ătindune
entru diferite acțiuni. Emotiile, de asemenea, trimite semnale, sc$im#ări n nostru
xpresii, fata, voce, !i postura corpului. Noi nu ale& aceste
odi;cări, ei pur !i simplu se nt%mplă.
În cazul n care emoția este puternic !i ncepe #rusc, ca !i n ma!ină
xemplu, memoria noastră de episod emoție după ce este peste nu va ;
arte precise. Nu poți să !tii ce a făcut creierul tău, ceea ce procesează
u !ti
fostcăimplicate n recunoa!terea
tea transformat roata !i ade pericolul
lovit reprezentat
fr%nă, dar te de cealaltă ma!ină. +u
ro#a#il nu ar da seama că o expresie200936229
8/10/2019
a trecut prin dvs.
ta. 3i sar ; simțit unele dintre senzatiile din corpul tau, dar
; &reu pentru tine de a &ăsi cuvinte pentru a descrie aceste senzatii. Dacă
m vrut să !tiu cum se face că ați fost c$iar n măsură să sens
ericol atunci c%nd a fost axat pe conversația sau muzica
radio masina, nu var ; n stare să ne spună. Nu sunt n măsură să
artor sau direcționa procesele care ia salvat viața ta. 3cest minunat
aracteristică a noastră emoții, pe care le pot !i, de o#icei, se ncepe fără
on!tientizarea
oastră, noastră a proceselor implicate, poate lucra, de asemenea, mpotriva
rovoc%nd reacții emoționale nepotrivite. -ai multe despre asta mai t%rziu.
În cazul n care procesul ar mai lent, sar putea să ;e con!tienți de ceea ce a fost
3P
enin& n interiorul creierului nostru, ntradevăr, să putem cunoa!te toate
spunsurile la
ntre#ările puse n acest capitol. Dar noi nu ar supravietui in apropierea
dor de accidente de masina, noi nu ar ; n măsură să acționeze su;cient de
pede. În
ă primul moment, decizia de evaluare sau care aduce
moție este extraordinar de rapid !i n afara de con!tientizare. Noi tre#uie să
vea automat mecanisme de evaluarea care sunt de scanare continuu
mea din 5urul nostru, detectarea atunci c%nd ceva important să ne
unăstare, pentru supraviețuirea noastră, se nt%mplă.
4%nd vom a5un&e la punctul in care putem o#serva, de fapt, oper
ea automată apreciere n creier, ma astept vom &ăsi
ulte mecanisme, nu unul, a!a că de acum nainte voi folosi pluralul
rmează atunci c%nd se referă la evaluarea automată de mecanisme, pe care am
a a#revierea ca autoappraisers. Z
3proape toată lumea care face cercetare pe emoție ziua de azi este de acord cu
eea ce am descris p%nă acumM n primul r%nd, că emoțiile sunt reacții la
$estiuni care par a ; foarte important pentru #unăstarea noastră, !i n al doilea
nd,
ă emoțiile de multe ori ncepe at%t de repede că nu suntem con!tienți de
ocesele n mintea noastră, care le sta#ilite oS.B 4ercetări asupra creierului este
concordanță cu ceea ce am su&erat p%nă acum. Putem face foarte
valuări complexe foarte repede, n c%teva milisecunde, fără a ;
on!tienți de procesul de evaluare.
Putem reformula acum primul set de ntre#ări cu privire la modul n care există
4%nd am scris n primul r%nd, acum treizeci de ani, cu privire la autoappraisers, eu nu speci;ca ceea ce simțurile ar
tea ;
plicați. Pro#a#il acesta poate ; oricare dintre eleM văz, auz, atin&ere, miros, &ust. <ănuiesc că vizual
te deose#it de important, dar care pot reecta propria mea părtinire. 3m fost ntotdeauna cel mai sensi#il la ceea
B
e vedea, prin urmare, interesul meu n emoție a nceput cu o fascinație cu expresia facială. De acum ar tre#ui
esupun că ;ecare or&an senzorial oferă intrare la autoappraisers.
ot ; at%t de universal !i declan!ează individuale
8/10/2019
speci;ce emoție.
are sunt autoappraisers sensi#ile la, !i cum au devenit
ensi#il la aceste declansatoriI 4um emoție declan!ează deveni sta
a#ilitI Răspunsurile ne vor spune de ce avem o emoție c%nd am
ce. 3ceasta va a5uta, de asemenea, ne răspundă la ntre#area de ce noi, uneori,
u emotii care nu par deloc adecvată pentru a ne n timp ce la alte
omente emoțiile noastre sunt perfect re&late la ceea ce se nt%mplă,
poate salva c$iar viața noastră.
Răspunsurile vor spune, de asemenea, ne dacă este posi#il pentru a sc$im#a ceea ce
oduce o emoție. De exemplu, este acolo am putea face ceva
!a că nu ar mai avea teamă atunci c%nd un avion love!te un aer
uzunarI UPiloți de avion mi spun că au realizat că, pentru că ei
unt aproape ntotdeauna avertizați nainte de timp de ec$ipamentele de
emea aspră este pe cale de a ; nt%lnite. Dar ce se nt%mplă dacă nu ar exista
vertizare, ar simți atunci fricaI Nu am putut o#ține oricare dintre piloți
mi spună, dar nsoțitorii de z#or spune da, ei se simt de moment
că.K 4e tre#uie să facem ca să nu mai simțeam
mpulsul de a reveni m%nia cu furie, de exempluI Este că o /mpossi
copul <8EI Poate
utoappraisers că tot ce
la anumiți putemPoate
factori. face c$iar
este sc$im#a sensi#ilitatea
că este mai mult dec%t neam
oate realiza. Tom a5un&e la asta.
Putem deduce ceva despre ceea ce evenimentele autoappraisers noastre sunt
ensi#ile la prin examinarea atunci c%nd emoțiile se nt%mple. 4ele mai multe din ceea
e am
iu nu a venit de la o#servarea de fapt, atunci c%nd oamenii de experiență
nul sau altul emoție. În sc$im#, vine de la răspunsurile lor la
$estionare cu privire la momentul n care amintesc că unul sau altul
moție. 6ilosoful Peter oldie n cartea sa patrunzatoare nume!te acest
l de informații postrationalizin&.> 3cest lucru nu este să respin&ă astfel de
formații. Răspunsurile oamenii dau pe astfel de c$estionare, cum ar ;
xplicațiile ne da dupa un episod emoțional la
ont de ce am făcut ceea ce am făcut, poate ; incompletă !i per
ndatori !i pro#a#il stereotipe, deoarece acestea trec prin ;ltrele de ceea ce oamenii
unt con!tienți de !i amintițivă. Pe c$estionare există supli
o#lema operațional de ceea ce oamenii sunt dispu!i să spună altora. Dar
spunsurile
că ne poate invata destul de un pic.
/6ostul meu elev,
de oameni psi$olo&
n -alaezia !i 1err0 <ouc$er,
n )tatele a ntre#at
*nite, astfel de ntre#ări
n BG?s.@
ativa8/10/2019
ani mai t%rziu, cole&ul meu psi$olo&
200936229Qlaus
Paul Eckman)c$erer, !iRoaPDFlui
Emotii Date Pe Fata
ola#oratori, J au facut cercetari similare pe studenți n opt Test cul
res. 3m%ndoi au descoperit dovezi universaliiloracelea!i tipuri de
eclanseaza au fost raportate pentru a evoca acelea!i emoții din foarte diferite,
ulturi EN+. Ei au, de asemenea, am#ele au descoperit dovezi ale diferențelor culturale
evenimentele speci;ce care evocă o emoție. De exemplu, n
ecare pierdere cultura ceva important a fost de declan!are pentru sad
ess, ci exact ce că pierderea a fost raportată a ; variat de la un
ultură
*na dintre
la alta.
cele malaezienii n studiul lui <ouc$er a spus o poveste despre o per
ul care tocmai au auzit c$emarea la ru&ăciune pentru un musulman ma5ore reli
e vacanță comunități unice. "3cest lucru a făcut să se simtă trist c%nd crede de sale
oția !i copiii din sat, pentru a săr#ători ]vacanta^. El este acum
5un&la &ros a!i apăra țara sa. El este la datorie ca un soldat,
el nu a putut săr#ători ]săr#ătoare reli&ioasă^ cu soția sa !i
opii ]care sunt acasă, n satul lor^. "*n europene de )c$erer
udiul a spus, "mam &%ndit la ceva care a declan!at o
emoria unui prieten de la scoala care a fost ucis ntrun accident rutier. El a fost
n savant &enial !i o personalitate minunată. Tiața sa pierdut !i pentru
eI "Pierderea este tema n am#ele pove!ti, dar diferite tipuri de pierderi.
Propriile mele interviuri cu oameni n mea document de cultură proprie
ulte diferente in randul americanilor in ceea ce le face trist, furios,
că, dez&ustat, !i a!a mai departe. Nu este că nu există nici o suprapunere. *nele
cruri fac aproape toată lumea se simtă aceea!i emoțieo amenințător
ersoana, care transportă un clu#, care apare #rusc pe o stradă ntunecată,
eclanseaza aproape ntotdeauna frică. Dar soția mea este frică de !oareci, !i au
u mă sperie deloc. 3m enervat atunci c%nd serviciul la un restaurante
eclama
o#lemaMeste lent, iar ea nu ar putea pasa mai puțin. Deci, aici, din nou, este
um au autoappraisers devin sensi#ili at%t la emoțional tri&onometrie
ers care se &ăsesc n toată lumea, universaliilor, !i să declanseaza care
vocăm emotii diferite din persoane c$iar n cadrul unei culturiI
Eni&matic despre acest lucru, se pare clar că tre#uie să autoappraisers
e n alertă pentru două tipuri de tri&&ere. Ele tre#uie să ;e de scanare pentru
venimentele care se nt%lne!te toată lumea, evenimente care sunt importante pentru
unăstarea sau supraviețuirea tuturor ;ințelor umane. Pentru ;ecare emoție acolo
putea ; c%teva astfel de evenimente, care sunt stocate n creierul de ;ecare
nță umană. 3r putea ; o sc$emă, o sc$iță a#stract, sau &oale
ase ale unei scene, cum ar ; amenințare
8/10/2019
pentru teamă, sau o parte impor
erderea tant pentru tristețe. ( altă posi#ilitate la fel de pro#a#il este că ceea ce este
ocate nu este deloc a#stractă, ci este un eveniment speci;c, cum ar ; de teama,
erderea de suport sau ceva care vine la noi at%t de repede, că este pro#a#il
entru a ne lovi. De tristețe, de declan!are universal ar putea ; pierderea unui
#ito, de o persoană căreia unul este puternic ata!at. Nu există nici
ază !tiinți;că ncă pentru a ale&e ntre aceste două posi#ilități, dar
u face o diferență pentru modul n care ne conduce viețile noastre emotionale.
Dea lun&ul vieții noastre ne nt%lnim mai multe evenimente speci;ce
ă am nvățat să interpreteze n a!a fel ca să sperie, furie, dez&ust,
tristeze, surpriza, sau vă ru&ăm să ne, iar acestea se adau&ă la universal
venimente antecedent, extinderea asupra a ceea ce autoappraisers sunt atenți la.
ceste evenimente au nvățat pot str%ns sau la distanță semăna inițial
venimente stocate. Ele sunt ela#orări de sau completări la universal
venimente antecedent. Ele nu sunt acelea!i pentru toți oamenii, dar variază n funcție
e
eea ce ;ecare experiență. 4%nd am studiat mem#ri ai unei Epoca de Piatra
ultura n Noua uinee la sf%r!itul anilor BGF?, am aat că sau temut de
nd
ca atacat
de a ; de un porc
atacat săl#atic.
de un t%l$ar, În
darur#an
am#ele3merica,
cazuri oamenii
reprezintă sunt o mai
menințare. C
Întro mai devreme #ookF mea coresearc$er 7all0 6riesen !i am descris
enele am &andit au fost universal pentru !apte emoții. Psi$olo&
nteza Ric$ard 8azarus mai t%rziu a făcut o similară proposal. El a folosit
ază temele principale relaționale pentru a reecta punctul său de vedere că emoțiile
unt pri
aril0 despre modul n care avem de a face cu alte persoane, un punct cu care am
onvin foarte
utremur poatemult Ude!i evenimentele
declan!a, de asemenea,impersonale exemplu
emotiiK. 4uv%ntul un apus
temă este sau
unulun
#un
entru că putem vor#i apoi despre temele universale !i varia
/ pe acele teme care se dezvoltă n experiența ;ecărei persoane.
4%nd neam nt%lni o temă, cum ar ; senzațiile care le experimentăm
unci c%nd un scaun pe nea!teptate cade de su# noi, se declanseaza o
moție, cu foarte puțin evaluarea. 3ceasta poate dura un pic mai mult pentru
utoappraisers a evalua oricare dintre variantele de pe ;ecare temă,
ele pe care le nvață n curs de cre!tere. În continuare eliminat
ariația este de la tema, cu at%t mai mult poate dura, p%nă c%nd vom a5un&e la
unctul unde reectorizante evaluarea occurs. În evaluarea reectorizant,
untem con!tienți de procesele noastre evaluative, ne &%ndim
espre !i lu%nd n considerare ceea ce se nt%mplă. )ă presupunem că cineva a auzit
ă nu 8/10/2019
a fost de &%nd să ;e o retezare n200936229
forțaPaulde
Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
muncă de la locul ei de
cupării forței de muncă. Ea sar &%ndi dacă ea este pro#a#il să ;e lovit,
ca ea crede despre această amenințare potențială, ea ar putea deveni
că. Ea nu !i poate permite să!i piardă slu5#a, ea are nevoie de #anii pe care i pro
des să o susțină. Evenimentul este le&at de tema de pierdere a spri
ortca am su&era că este una dintre temele de teama, dar este mult
u;cient eliminat din tema că evaluarea nu ar ;
utomat, dar reexiv. -intea ei constienta este n cu privire la procesul.
Este evident modul in care variatiile idiosincratice, propriu ;ecărei persoane
eclan!ează emotionale, sunt ac$iziționate. Ele sunt nvățate, reectă ce
ecare dintre noi experiente U#ufon sau porc sal#aticK. Dar cum sunt universitățile,
al teme do#%nditeI 4um se depozitează n creierul nostru, astfel nc%t
utoappraisers sunt sensi#ile la eleI )unt nvățat, de asemenea, sau sunt
u mo!tenit, produs al evoluției noastreI Este demn de a lua
mp să analizeze cu atenție acest lucru, pentru că răspunsul la această ntre#are,
um sunt temele universale do#%nditare implicații pentru modul n care
!or ele pot ; modi;cate sau !terse. Din păcate, nu există nici evi
!edință
ouă cu privire
alternative la explice
!i să modul ndecare suntca
ce cred ac$iziționate
numai unulde teme
este universale.
pro#a#il Toi preciza
să ;e adevărat.
Prima explicație susține că aceasta nu este doar variațiile care
unt nvățate, temele pentru ;ecare emoție sunt, de asemenea, nvățate. Deoarece
celea!i teme au fost &ăsite pentru a apărea n multe culturi diferite,
cestea tre#uie să se #azeze pe experiențele pe care toată lumea, sau aproape toată
mea
e, prin ceea ce se nume!te nvățare speciiconstant.
)ă luăm furia ca un exemplu. 6iecare ;ință umană va expe
nce ;ind de5ucat atunci c%nd cineva interfereaza cu ceea ce el sau ea
arte mult vrea să facă sau este n mi5locul de a face. Xi toată lumea
or nvăța că prin mutarea spre !i amenință sau atacarea
ursa de interferență, vor reu!i uneori n eliminarea
ceasta. +oate acestea explicație presupune cu privire la ceea ce este construit n
mane
aturii prin mo!tenire &enetică este dorința de a urmări scopurile, capacitate de
tea de a amenința sau ataca, !i capacitatea de a nvăța din succes n
iminarea o#stacolelor. Dacă vom acorda ca dorința, capacitatea !i a#ilitatea face
xistă, ne putem a!tepta ca oamenii vor nvăța că va ; adesea util
e ncercați
o#stacol.să eliminați
( astfel de un o#stacol
activitate de pericol
necesită sau de aa frecvenței
o cre!tere ataca sursacardiace, cu
n&e 8/10/2019
mer&e n m%inile n anticiparea de200936229
utilizare a acestora
Paul Eckman pentru
Emotii Date Pe Fata Ro PDF a ataca
#stacole toate componentele cunoscute de furie emoțională response.G
n cazul n care temele universale sunt nvățate, atunci ar tre#ui să ;e posi#ilă
ezvățăm ei. Dacă nvățăm tema furie, atunci poate că putem
ezvățăm ea. 3m nceput cercetarea mea creadă acest lucru a fost cazulW
am &%ndit că ;ecare aspect de emoție, inclusiv ceea ce declanseaza emo
ții, a fost nvățat social. 4oncluziile mele proprii cu privire la universalitatea
xpresiile faciale !i concluziile altora răz&%ndit.
vățarea nu este sin&ura sursă de ceea ce se nt%mplă n timpul emoție.
vățare
n&enitalspeciiconstantă nu poatecu
copii or#i sunt similare explica de prezentate
expresii ce expresii de
faciale n
pii cu pro#leme de vedere. Nici nu poate explica ce musc$ii sunt dislocate n
xpresii speci;ce, de exemplu, de ce, n #ucurie, #uze dute n sus
ai de&ra#ă dec%t n 5os !i musculare din 5urul oc$ilor contractulW !i de ce
est lucru se nt%mplă la nivel mondial, de!i nu poate ; văzut atunci c%nd oamenii
cearcă
entru a masca expresiile lor. Învățare speciiconstant, de asemenea, nu se poate
xplica u!or de constatarile noastre recente, care furia, frica, tristete, !i
ez&ust sunt marcate prin diferite modi;cari ale ritmului cardiac, transpirație, piele
mperatura,
apitolul !i s%n&e
JK. 3m ux Utoate
fost forțat aceste
de aceste rezultate
constatari la sunt descrise
concluzia n
că nostru
o!tenirea evoluționistă are o contri#uție ma5oră la conturarea
spunsurile noastre emotionale. În cazul n care este a!a, se pare că evoluția
5uca, de asemenea, un rol important n de;nirea temelor universale care
moțiile de declan!are. +emele sunt date, nu a ac$iziționat, este doar
ariații !i ela#orări de teme care sunt learned.B?
În mod evident, selecția naturală a modelat multe aspecte ale vieții noastre.
ați n considerare caracteristica de a avea o de&etul mare opoza#il. 3ceastă
racteristică este
u a fost &ăsit n cele mai multe alte animale, astfel cum au oamenii a5un& să ai#ă
Pro#a#il, mult napoi n istoria noastră cele ale predecesorilor no!tri
re sa nt%mplat, de variatie &enetica, pentru a ; nascut cu acest util 6E3
rii au mai mult succes n a avea !i &ri5a pentru descendenți, !i n
re se ocupă cu pradă !i prădători. 3stfel nc%t acestea ar ; contri#uit
ai mult puii de &enerații succesive, p%nă n timp practic
ată lumea a avut această caracteristică. 3vand un de&et opoza#il a fost selectate,
r acum este parte din mo!tenirea noastră &enetică.
De raționament similar, am su&era că cei care au răspuns la inter
terferențe cu ncercările de vi&uroase pentru a elimina că interferențele !i care
u un 8/10/2019
semnal clar cu privire la intenția200936229
lor au maiEmotii
Paul Eckman multe sanse
Date Pe Fata Ro PDF de a casti&a concu
tions, ;e că este vor#a de produse alimentare sau cole&ii. Ei ar putea să
u mai multi urmasi, !i, n timp, toată lumea ar avea acest
ema furie.
Diferența dintre cele două explicații ale universal
vățare temespeciiconstantă !i evoluțiase cont de
%nd anumite lucruri se nt%mplă. Punctele explicație evoluționistă a
ecutul nostru ancestral ca data la care aceste teme U!i alte aspecte ale
uranturi
fost dezvoltate emoții
de nvățare că voi ; descriu
speciiconstantă n altepărți
că unele capitoleK.
ale temei furie
4are doresc să urmărească o#iectiveK au fost puse n loc dea lun&ul evoluției
(N, dar alte părți ale temei furie Ueliminarea o#stacolelor din calea celor
#iective prin amenințări sau atacK sunt nvățate n viața ;ecărei persoane. Este
oar
ă toată lumea nvață acelea!i lucruri, !i de aceea ele sunt universale.
-i se pare foarte puțin pro#a#il că selecția naturală nu ar funcționa dacă
ancat pe ceva la fel de important !i central n viața noastră ca ceea ce
eclanseaza
moțiile noastre. Neam născut pre&ătit, cu o sensi#ilitate desfă!urare a
venimentele care au fost relevante pentru supraviețuirea speciei noastre n cele
demnizații
ediul 4entrală ca v%nători !i cule&ători. +emele pentru care
utoappraisers sunt n mod constant de scanare mediul nostru, de o#icei,
ră săl !tie noastră, au fost selectate dea lun&ul evolutiei noastre.
Dovezi n conformitate cu acest punct de vedere provine dintro serie stralucita de
udiile de către suedez psi$olo& 3rne ($man. BB El a motivat
ăfost
n cea mai mare
periculos. 4eiade
istoriei noastre
strămo!ii evolutive,
no!tri care au !erpi !i repede
nvățat păian5eni
căau
cestea au fost periculoase !i a evitat lear ; fost mult mai pro#a#il
entru a supraviețui, au copii, !i să ;e capa#il să ai#ă &ri5ă de ei dec%t cele
are sau &ră#it să nvețe săți ;e frică de !erpi !i păian5eni. Dacă ntradevăr
untem pre&ătiți de evoluția noastră să se teamă de ceea ce a fost
ericuloase n mediul nostru trecut, atunci oamenii de azi, el pre
rezis, să nvețe mai repede pentru ați ;e frică de !erpi !i păian5eni
ec%t de ori, ciuperci, sau o#iecte &eometrice. 3sta este exact
eea ce a a&ăsit.
($man prezentat un !oc electric Uceea ce se nume!te punct de vedere te$nic o
imul necondiționat, deoarece produce excitare emotionala, fără
ice nvățare a ; nevoie să ai#ă locK, ;e cu un U!arpe de frică relevante
au păian5enK sau fricairelevant Uciuperci, ori, sau un o#iect &eometricK
imul.8/10/2019
După doar o asociere de !oc cu 200936229
unul din frica
imuli relevante, oamenii au arătat teamă c%nd !arpele sau )pider a fost
ătat fără !ocul, n timp ce a fost nevoie de mai multe perec$i de !oc
ori, ciuperci, sau un o#iect &eometric, de teama de a ;
%rnit de numai aceste stimuli fricairelevante. (amenii, de asemenea, a rămas
că de !arpe sau de păian5en, n timp ce frica stins n timp, n răspuns
ori, ciuperci, sau &eometrice o#iect. Z
Desi&ur, ne este frică de !erpi !i păian5eni n nostru actual ENT/
con5urător,
cest deci este ar
contraar&ument ntradevăr evoluție
; adevărat, atuncicare explică
oamenii rezultatele
ar tre#ui _$man luiI
să răspundă la Dacă
te o#iecte periculoase in mediul nostru actual, cum ar ; pistoale
prize electrice, la fel cum o fac de paian5eni si serpi. Dar că
u este ceea ce a &ăsit ($man. 3 fost nevoie de la fel de mult la starea teama de a
me !i prize electrice ca a luat la starea teama de ori,
uperci, !i o#iecte &eometrice. 3rme !i prizele electrice au
u a fost n 5urul su;cient de lun& pentru selectia naturala de a avea dez
tate n universal tri&&ers.B>
În cartea sa extrem de spusele Exprimarea Emo
/ la om !i animale, 4$arles Dar'in a descris un experiment
u un !arpe a efectuat mai mult de o sută de ani, care se potrive!te
estul de #ine cu lucrarile recente ($man lui. "3m pus fata mea aproape de
os pe sticlă n fața unui pufvipera n rădinile Ooolo&ice,
u $otăr%rea fermă de a nu ncepe din nou n cazul n care !arpele a lovit
mine, dar, de ndată ce lovitura a fost lovit, rezoluția mea a mers pentru
mic, !i am sărit o curte sau două napoi cu uimitoare
piditate. Toinței mele !i rațiunea au fost neputincios n fața ima&inație
e un pericol care nu au fost experimentat "B@. lui Dar'in expe
nce aratăfrică
o temă cumnnăscută,
&%ndirea rațională nu la
o pro#lemă poate
carempiedica
voi reveniun
n răspuns fricos
scurt timp.
Nu este si&ur dacă orice astfel de teme emoție funcționează ca
ctiv declan!ează nainte de a experimenta conectarea acestora la un emoțional out
n. 3mintițivă că n cercetarea ($man de o anumită experiență a fost
ecesare pentru !arpe !i păian5en pentru a deveni factori declansatori frica, au fost
u sperie pe expunerea inițială. 3 fost nevoie doar de o asociere cu
. (. 7ilson a discutat despre teama de !erpi n termeni care sunt foarte n concordanță cu ceea ce am pre
ezentat. De!i el nu se aplică n mod speci;c pentru a cadrului său emoție, este foarte consistent cu
ea ce am su&erează despre #aza de date emoție. U3 se vedea 4onsilience, Random Aouse, BGG, n special
&inile B@F  J?.K
n rezultat
8/10/2019 neplăcut pentru ca acestea să devină
200936229 factori
Paul Eckman Emotii declansatori
Date Pe Fata Ro PDF frica, dar ncă
luat asta. Poate că acest lucru nu este ntotdeauna a!a, pentru Dar'in a scris că
a fost frică de !erpi, fără nici o experiență anterioară directă cu
e. Din punct de vedere practic nu contează dacă unele
vățare este necesar pentru a sta#ili o temă emoție, sau dacă unele
me nu necesită experiență pentru noi să ;m sensi#ili la lor apar
nța. În orice caz, vom #ene;cia de experiența speciei noastre pe
ceastă planetă, repede răspunde la declansatori care au fost relevante pentru
upraviețuirea
)unt convins noastră.
că una dintre caracteristicile cele mai distinctive ale emo
(N este că evenimentele care declan!ează emoțiile sunt inuențate nu doar
e experiența noastră individuală, dar, de asemenea, de ancestrală past.BJ nostru
mo
ații, n expresia fericită a lui Ric$ard 8azăr, reectă "7/)
om al veacurilor, "at%t n temele emoție !i emoția
spunsuri. 4ele autoappraisers sunt de scanare pentru ceea ce a fost im
nt pentru supraviețuire nu doar n viețile noastre individuale, dar, de asemenea, n
ața strămo!ilor
*neori no!triemoțional
am răspuns v%nătoricule&ători.
la pro#lemele care au fost im
nt să ne mai devreme n viețile noastre, dar care nu mai sunt relevante.
ariații pe ;ecare temă care se adau&ă !i oferă detalii n ceea ce este iden
cate prin automate evaluarea ncep să ;e nvățat foarte devreme n
ataunii copilarie in, alții n copilărie. Ne putem &ăsi
spuns inadecvat la lucruri care nfuriat, speriat, sau
ea dez&ustat, reacțiile pe care le acum considera nepotrivit pentru
ața noastră adult. Există o pro#a#ilitate mai mare pe care o vom face mis
n nvățarea noastră timpurie a declan!atoare emoționale pur !i simplu pentru că
ostru
ecanisme de invatare sunt mai #ine dezvoltate. 4u toate acestea, ceea ce am
vățat devreme
viață pot avea potenta mai mare, rezistenta mai mare la unlearnin&,
ec%t ceea ce am nvățat mai t%rziu n viață. U3ceastă presupunere este comun
entru
ulte forme de psi$oterapie !i este susținută de unele de cercetare.K
3utoappraisers noastre sunt puternice, scanare continuu, din
onstiinta
evenimentelor
noastracare
constienta,
au fost relevante
&ri5a pentru
pentru
temele
supraviețuirea
!i variațiile noastră. Pentru a
iliza o com
etaforă calculator, mecanismele automate de evaluarea căutați
ediul nostru pentru ceva care seamana cu ceea ce este stocat n nostru
aza de date alertă emoție, care este scris n partea de #iolo&ie noastre,
rin selecție naturală, !i n parte de către individ experience.BC nostru
e radio. +re#uie să ne ferim con!tient mpotriva
8/10/2019
deciziilor automate
are altfel near face. *neori, am putea constata că emo
xcepțional trăim ntro altă "țară", un alt mediu
ec%t cea la care sunt mecanismele noastre automate evaluarea
ensi#il. 3poi, reacțiile noastre emoționale pot ; nepotrivit să
eea ce se nt%mplă.
3sta nu ar ; mult de o pro#lemă n cazul n care nu au fost pentru faptul
ă mecanismele noastre emotionale evaluarea funcționează incredi#il de repede.
acă erau mai lent, ele nu ar ; la fel de util, dar ar exista
mp pentru noi, pentru a deveni con!tienți de ceea ce a fost a face să devenim emo
onal. Evaluările noastre con!tientear putea să ne permită să ntrerupă pro
oces atunci c%nd ne &%ndim că nu este oportun sau nu este util pentru noi, nainte de
n
moție ncepe. Natura nu nea dat această ale&ere. Dacă pe cote a avut
st de cele mai multe ori util să ai#ă lent, mai de&ra#ă dec%t fastevaluarea
ecanisme, mai utile asupra istoriei speciei noastre, atunci noi
u ar avea astfel de rapid, outofcon!tientizare, automat, evaluarea
ecanisme.
ănnutimp cesin&urul
este emotiilemod
suntncel maiseadesea
care poate declansata de ntoarcem
ncepe. )ă ne evaluatori acum
automate,
la
onsidera opt cai mai mult, care &enerează emoție. *nele dintre ele
eră mai multe oportunități de a controla dacă sunt sau nu vom
evin emoțional.
*neori, emoțiile ncep n urma reectorizante evaluarea, n
e care le considerăm con!tient ceea ce se nt%mplă, n timp ce ncă nu 4ER
ite ce nseamnă. Pe măsură ce situația se desfasoara sau intele&erea noastra de
e procedează, ceva clickuri, ea se potrive!te ceva n alertă noastră emoție
aze de date !i mecanisme automate evaluarea preia.
ferte reectorizante evaluarea cu situații am#i&ue, situații la
are mecanismele automate de apreciere nu sunt de5a re&late.
ă presupunem că te nt%lne!ti pe cineva care ncepe să vă spun despre viața ei,
nu este clar de ce este sau ce punctul ei este de a spune. +u
ed despre ceea ce se spune, ncerc%nd să dau seama ce, dacă este cazul,
cru, inseamna pentru tine. 8a un moment dat, vă puteți da seama că ea este
une n pericol locul de muncă, n timp automatăevaluare mecanism, care
sme prelua !i de a ncepe să se simtă teama, sau furie, sau un alt rele
moție Tant.
xistă un preț plătim pentru reexiv evaluaretimp.
utomatăevaluare
8/10/2019
mecanisme ne salva200936229
acele clipe sau minute.
desea, evaluările noastre automate poate, !i de a face, ne salveze de la dezastru de
s acele clipe sau minute cerute de reectorizant evaluarea.
Pe partea pozitivă, este o oportunitate pentru noi de a inuența
eea ce se intampla atunci cand emotiile incepe ca un rezultat de reexie
valuare. Z Pentru a face acest lucru avem nevoie să ;e #ine familiarizat cu propria
oastră
eclanseaza;er#inte emotionale variații speci;ce cu privire la universal
me care sunt cel mai important n viața noastră de ;ecare emoție. 4itit
 cu privire la temele !i variațiile comune din capitolele C, prin
G mai a5uta să ți dai seama propriile declan!ează calde personale !i cele
e oamenii din 5urul tău. Dacă !tim declanseaza noastre ;er#inți, atunci putem
ce un efort deli#erat de a nu le permite să părtinire interpretarea noastră
e ceea ce este transpare.
)ă presupunem că un declan!ator pentru tristețea H reacție an&oasa este mai su#tile
uzie la faptul ca o femeie este de &%nd să renunțe pentru că are detectarea
erate secretul #ine păzit, UnvățatK sentimentele de funda
utilitate mental. 4%nd timpul este disponi#ilă, puteți folosi reectorizant
valuarea
ate. Ea nupentru a prote5a
va veni mpotriva
cu u!urință, $otăr%rii
dar cu practicapearcare o ;;a#an
putea posi#il să
duce sansa pe care le va ;xa n tristețe H an&oasă atunci c%nd
u au fost ntradevăr a#andonat. Evaluare reectorizant dă dvs.
ntea con!tientă mai mult de un rol. 3veți posi#ilitatea de a nvăța
um n mod deli#erat pentru a prote5a mpotriva riscului de interpretare &resita
eea ce se nt%mplă.
Putem deveni, de asemenea, emoțional atunci c%nd rememorarea unui trecut emo
enă țional. )ar putea ale&e să!i amintească scena, refacereal n
intea noastră, trecand peste asta să dau seama ce sa nt%mplat, sau de ce se nt%m
etrecut mai, sau cum neam ; acționat diferit. )au, memoria
u poate ; o ale&ere, ea poate ; spontan, poppin& n mintea noastră.
diferent de modul n care ncepe de memorie, ;e prin ale&ere sau un#id
en, se poate include de la nceput nu doar scena !i scenariul de
eea ce a reiesit emotional, ci o reacție emoțională. Putem
upă ce a vor#it cu )anctitatea )a, Dalai 8ama despre ceea ce termeni emoții distructive !i
ercările realizate prin practicile #udiste pentru a deveni li#er de ele, am avut impresia că ceea ce el
alții au o#ținut se su#stituie reectorizante pentru evaluarea automată. 4u mulți ani de practică,
e se pare posi#il să ai#ă posi#ilitatea de a ale&e, de cele mai multe ori, nu pentru a deveni emoțional, sau, n cazul
mo
nal, să acționeze !i să vor#ească ntrun mod care nu va ; dăunătoare pentru alții. În următorii ani sper să ;e
si#ilitatea de a face cercetare pentru a aa mai multe despre modul n care acest lucru este realizat, !i dacă există
e mi5loace de
aliza ntrun timp mai scurt.
da emoțiile am simțit n scenă ori&inală, sau ne putem simți acum
altă 8/10/2019
emoție. De exemplu, o persoană 200936229
poatePaul;Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
dez&ustat cu
a pentru că a fost frică n scenă ori&inală, senzație de acum numai
ez&ust !i nici de teama care a fost prezentat inițial. Ea
e poate nt%mpla, de asemenea, că, inițial, să ne amintim de evenimente emotionale,
ar nu retrăiesc acele sau alte emotii. )au emo
/ poate ncepe ca scena se desfă!oară n mintea noastră.
Ro#ert 8evenson !i am folosit o sarcina de memorie pentru a produce emo
/ n la#orator pentru a studia expresiile !i ;zio
acții lo&ice care marc$ează ;ecare emoție. Neam &%ndit că ar ;
eu pentru oameni să vei retrai ultimele scene emoționale atunci c%nd
iut că au fost ;lmate !i au ;re ata!ate la diferite
ese de (R8 a corpului lor pentru a măsura lor ritmului cardiac, respiratie, s%n&e
esiune, transpirație, !i temperatura pielii. 3 fost exact opusul.
ei mai mulți oameni par dornici de o oportunitate pentru a reda !i reexperi
nce o scenă emoțională trecut. Dăle !ansa de a face acest lucru, !il
e nt%mplă aproape imediat, pentru unele, dacă nu toate, emoțiile.
3m cerut oamenilor să!i amintească propria lor versiune personală a unuia
eevenimentelor
exemplu, pentrucarea aapela
fost dovedit a ; universal
mai departe pentru
tristețe am cerut;ecare emoție.
oamenilor să!i amintească
n
ată n viața lor atunci c%nd cineva căruia iau fost ata!ate au
murit. Noi lea cerut să vizualizeze un moment n care sau simțit
stețe cele mai intense !i apoi să ncerce să experimenteze din nou emoția
au simțit atunci c%nd moartea sa intamplat primul.
3proape nainte de aceste instrucțiuni scurte au fost de peste, de P$0siol
e, sentimentele lor su#iective, !i, n unele persoane, c$iar facial
xpresii ale emoțiilor sc$im#at. 3cest lucru ar tre#ui să ;e nici o surpriza, ca
ată lumea a avut experienta de a ne aminti un eveniment important
simt o emoție. 4eea ce nu a fost cunoscut nainte de cercetarea noastră este
acă modi;cările care au loc atunci c%nd emoțiile sunt amintite
eamănă de fapt, sc$im#ările care au loc atunci c%nd emoțiile ncep de
te mi5loace, !i ntradevăr fac. 3mintiri despre evenimente emotionale,
ele pe care le ale&e pentru a apela la minte, care nu face imediat
e fac să vei retrai emotiile simțit inițial, oferă o
osi#ilitatea de a nvăța cum să reconstrue ceea ce se nt%mplă n viața noastră
stfel nc%t să avem o !ansă de a sc$im#a ceea ce ne face să ne emoțională.
ma&inația este ncă un alt mod n care putem aduce o
acție emoțională. Dacă vom folosi ima&inația pentru a crea scene care
im să8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
ne emotionale, am putea ; n măsură să se răcească pe un tră&aci.
utem, n mintea noastră, repeta !i ncerca alte moduri de a inter
etin& ce se produce, astfel nc%t să nu se potrive!te declan!ează noastre o#i!nuite
er#inți.
Tor#ind despre experiențele emoționale din trecut poate declan!a, de asemenea,
mo
/. 3m putea spune persoana foarte, cu care am avut un emo
eacția țional cu privire la modul n care neam simțit !i ce credem că neam simțit n
cest fel
u am putea spune un prieten sau un psi$oterapeut. *neori, simpla
ctul de a vor#i despre un episod emoțional ne va determina să reexperi
nce emoție peste tot din nou, a!a cum se nt%mplă n experimentele noastre
unci c%nd le cerem oamenilor să ncerce să facă so.B
Reexperimentarea sentimentele leam avut ntrun episod emoțional trecut poate
u #ene;cii. )e poate să ne dea o !ansă de a aduce pro#leme la un alt
%r!it, să aducă !i suport sau de nțele&ere de la persoana
u cine vor#im. Desi&ur, uneori reexperimentarea
motiile ne devine
ră patimă n necazuri.
cu partenerul Este posi#il
tau despre să ; crezut
o nențele&ere că sa
care ai putea
nt%mvor#i
etrecut mai cu c%teva zile mai devreme, doar pentru a aa că ai devenit furios din
ou,
fel de furios sau c$iar mai furios dec%t au fost inițial. 4are poate sa nt%m
ilou, c$iar dacă ați sperat ea nu ar ;, de cele mai multe ori noi nu facem
u control asupra c%nd vom deveni emoțional. Xi dacă facem
evin emoțională, fata noastra, pro#a#il, se va arăta altora, !i a noastră
artenerul poate o#ține supărat pentru că neai suparat din nou.
)ă presupunem că sunteți să vor#esc cu un prieten despre tine c%t de &roaznic
mțit c%nd veterinarul ția spus că cainele foarte mult iu#it, nu ar ; sur
ve #oala lui. )pune povestea te face să !i vei retrai
ata durere, !i ca prieten ascultă, ea, de asemenea, ncepe să se uite foarte
st. 4are nu este mai puțin frecvente, c$iar dacă acesta nu este cainele prietenul tau,
u pierderea prietenului tău. 6iecare dintre noi poate simti emotiile pe care alții se
mt,
mți emoții empatic. 3ceasta este a !asea mod emotiile pot
cepde martor altcuiva reacție emoțională.
3ceasta nu se nt%mplă ntotdeauna, acesta nu se va nt%mpla dacă nu ne pasă
ersoana, dacămartorii
neori suntem nu o facem ntrun
emoțiile fel identi;ca
cuiva cutotul
!i simt o cu persoana.
dife Xi
moție ferent. De exemplu, am putea ; disprețuitor de ele pentru
#tinerea at%t de supărat sau frica, sau teama de furia care arată.
3cesta nu tre#uie să ;e prietenul nostru a cărui nenorocire porne!te empatic nostru
acție8/10/2019
emoțională. 3cesta ar putea ; 200936229
un strain, iar străin
u poate ; c$iar n prezența noastră. Putem vedea că persoana pe
cran de televiziune, sau ntrun ;lm, sau citit despre persoana n
ar sau o carte. De!i nu există nici o ndoială că putem
eveni emoțional citind despre un străin, este uimitor că
eva care a venit at%t de t%rziu n istoria speciei noastrescris
m#a5poate &enera emotii. Îmi ima&inez că lim#a5ul scris
ste convertit n senzații, ima&ini, sunete, mirosuri, sau c$iar &usturi,
mintea
ice noastră, !ide
alt eveniment o dată se nt%mplă
mecanismele acest lucru,
automate aceste aima&ini
de evaluare st%rni sunt tratate ca
moțiile. Dacă am putea #loca producția de aceste ima&ini, am
ed ca emotiile nu ar ; evocat doar prin lim#ă.
)ar putea ; spus de către alții ce să se teamă de, să se nfurie despre,
ă se #ucure, !i a!a mai departe. 3ceasta cale sim#olic va implica de o#icei o
are&iver n viața noastră timpurie, !i impactul acesteia va ; consolidat n cazul n
are
moție suntem instruiți cu privire la este foarte ncărcată. 3m putea, de asemenea,
#serva
espre, !iceea
să adopte
ce oamenii
fără să
important
!tie variațiile
n viețile
de emotie
noastrenoastră.
devin emoțională
3
opil a carui mama este frică de mulțimi poate dezvolta, de asemenea, o astfel de
că.
4ei mai mulți dintre cei care au scris despre emoțiile sau discutat
călcări norma, emoțiile care le simțim atunci c%nd suntem noi n!ine sau pe cineva
tcineva nu a ncălcat o normă socială importantă. BG )ar putea ; supărat, dis
usted, disprețuitoare, ru!ine, vinovat, surprins, poate c$iar
muzat !i nc%ntat. Depinde de care au ncălcat norma !i ce
orma a fost de aproximativ. Norme, desi&ur, nu sunt universale, ele pot
$iar nu pot ; mpărtă!ite n totalitate n cadrul unui &rup sau culturii naționale.
on
der, de exemplu, diferența dintre tineri !i mai n v%rstă &enuri
/ n 3merica de azi cu privire la proprietatea !i semni;cația oral
ex. 3ăm norme cu privire la ceea ce oamenii ar tre#ui să facă mai devreme n
ață !i
ea lun&ul vieții noastre.
3ici este ultimul modul in care emotiile poate ncepeun roman, nea!teptate,
od suspectată. 8am descoperit c%nd cole&ul meu, 7all0 6riesen !i eu
u fost in curs de dezvoltare te$nica noastre pentru măsurarea mi!cări faciale. De
a cum musc$ii faciali sc$im#a aspectul vizi#il al
ta, neam ;lmat cum am făcut sistematic diferit
om#inații de mi!cări faciale. 3m nceput cu mu!c$i sin&ur
cțiuni !i a lucrat modul nostru de p%nă la com#inații de !ase diferite
u!c$ii care acționează la o dată. Nu a fost
8/10/2019 ntotdeauna
200936229 u!or
Paul Eckman Emotii Date Pe Fatade a face aceste mi!care
Ro PDF
ente, dar peste mai multe luni de practică, am nvățat cum să facă acest lucru,
am făcut !i nre&istrate zece mii de com#inatii diferite de
cțiunile musculare faciale. Prin studierea casete video după aceea, am
vățat cum să recunoască din ;ecare expresie care musc$ii au avut
odusă ea. U3ceasta cunoastere a devenit #aza pentru noastre de măsură,
ent de sistem, sistemul 6acial acțiune codi;care, >? 634), pe care am
scutate n capitolul B.K
3m descoperit că atunci c%nd am făcut anumite expresii, am fost inundat cu
nzații emoționale puternice. Ea nu a fost nici doar expresie, numai
ei pe care iau identi;cat de5a ca universal pentru toate ;ințele umane. 4%nd
am ntre#at 6riesen dacă acest lucru se nt%mplă cu el, de asemenea, el a raportat că
, de asemenea, a fost simți emoții atunci c%nd a făcut parte din ex
(N, !i au simțit de multe ori foarte neplăcut.
4%țiva ani mai t%rziu, <o# 8evenson a petrecut un an n la#oratorul meu. Ea
ărut perfect potrivit pentru el, ;ind n )an 6rancisco !i pe
n concediu sa#atic, să !i petreacă timpul a5ut%ndune testa ideea noastră ne#un care
face pur !i simplu o expresie sar produce sc$im#ari in oameni de
stemul nervos ve&etativ. /n urmatorii zece ani, am făcut patru
xperimente, inclusiv o ntro cultură nonoccidentală, -inan&
#au de Test )umatra. 4%nd oamenii au urmat instrucțiunile noastre
espre care musc$ii pentru a muta, ;ziolo&ia lor sa sc$im#at !i mai
raportat senzație de emoție. Din nou, nu a fost doar o mi!care facial,
ent care a produs această sc$im#are. Ei au avut de a face musculare
i!cări care cercetarea noastre anterioare au &asit au fost universal
xpresii de emotion.>B
Întrun alt studiu concentr%nduse doar pe zam#ete, Ric$ard Davidson, un ps0
si$olo& care studiază creierul !i emoție, !i am constatat că -3Q
a#ucurie.
un z%m#et
Nu aprodus multe
fost nici doardintre
un felsc$im#ările
de z%m#et,din creier
numai care apar
z%m#et care
m &ăsit mai devreme #ucura cu adevărat semni;cat Uvezi capitolul GK. >>
n această cercetare am cerut oamenilor să facă anumite facial mi!care
ente, dar cred, de asemenea, near ; putut o#ține acelea!i rezultate, dacă
amenii au făcut sunetul vocii pentru ;ecare emoție. Este mult
ai &reu pentru cei mai mulți oameni pentru a produce sunete vocale de emoție
mod deli#erat dec%t pentru a face expresia facială. Dar am &ăsit unul
meie care ar putea face acest lucru,
8/10/2019 !i, ntradevăr,
200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe ea
Fata RoaPDF
produs acelea!i
zultate
u voce sau fata.
enerarea experiență emoțională, sc$im#area ;ziolo&ia de
resupun%nd că n mod deli#erat aparitia de o emoție, nu este, pro#a#il,
ele mai frecvente modul n care oamenii de experiență emoție. Dar se poate să
pară
ai des dec%t credem inițial. Ed&ar 3llan Poe !tia despre ea,
cris n )ustrase 8etter.
%nd mam dori pentru a aa c%t de nțelept sau c%t de prost sau c%t de #un sau
t de rău este cineva, sau ce sunt &%ndurile lui n acest moment, am
oda expresia feței mele, c%t mai exact posi#il, n
nformitate cu expresia lui, !i apoi a!teptați pentru a vedea ce
%ndurile sau sentimentele apar n mintea mea sau inima, ca pentru a se potrivi
u corespund cu expresie.
3m descris nouă căi de acces sau activarea nostru emo
/. 4el mai comun este prin funcționarea
utoappraisers, mecanismele
alea ncepe n evaluare automateevaluarea.
reectorizant care apoi clic*n
pealautoap
doilea
raisers. -emoria de o experiență emoțională trecut este a treia cale, !i
ma&inatia este a patra cale. Tor#ind despre un eveniment emoțional trecut este
cincime cale. Empatia este al !aselea cale. 3lții ne nvață despre
e sa ;e emotionala este despre a !aptea cale. Încălcarea sociale
orme este o cale a opta. *ltima !i asumă n mod voluntar aspectul
e emoție.
*rmătorul capitol se #azează pe ceea ce am invatat despre modul n care emo
eovațiile
sc$im#e sunt declan!ate, av%nd n vedere ce !i atunci c%nd este at%t de &reu să
eea ce am devenit emoțional despre. 3cesta include su&estii despre
e putem face pentru a deveni mai con!tienți de c%nd ncepe emoții
rin evaluare automată, pentru că este atunci c%nd vom a5un&e cel mai des n
ro#leme !i re&ret după aceea cum neam comportat.
@
)c$im#area 4are
3m devenit
Emoțională Despre
7alkin&near mar&inea unei st%nci poate
nfrico!ător, n ciuda cuno!tințelor pe care un &ard vizi#il
mpiedica căderea unei persoane. 4ontează prea puțin că drumul nu este
unecos !i &ardul nu este fra&il, inima inca #ate mai repede !i
almele ncă deveni transpirat. 4uno!tință de faptul că nu este nimic
se teamă nu !ter&e frica. 4$iar dacă cei mai mulți oameni pot controla
cțiunile lor, a se menține pe calea, ele pot ; n măsură să
ra doar o privire rapidă la frumoasa priveliste. Pericolul este simțită
$iar dacă nu n mod o#iectiv exist.B
-ers pe 5os de st%ncă arată că cuno!tințele noastre nu pot trece peste ntotdeauna
valuările de autoappraisers ", care &enerează reacții emoționale.
upa raspunsurile noastre emotionale au fost declan!ate, putem con
con!tient seama că nu tre#uie să ;e emoționale, !i totu!i emoția
oate persista. Eu propun ca acest lucru se nt%mplă de o#icei, atunci c%nd
eclan!atorul este un
ma emoțională
ma. evoluat
4%nd declan!are sau uneste
nvățat tri&&er
mai aat că estele&ată
pe departe foarte asemănătoare cu
ma, cuno!tințele noastre con!tient poate ; mai in masura de a ntrerupe
xperiență emoțională. Pune n alți termeni, n cazul n care preocupările noastre sunt
oar dis
ortant n le&ătură cu o temă, am putea ; n măsură să le nlocuiți de ale&ere.
Nu există un alt, mult mai &rave, n care emoțiile trece peste
eea ce !tim. Emoțiile ne pot mpiedica să ai#ă acces la toate
ă !tim, de informații care ar putea ; la ndem%na noastră dacă vom
u au fost emotional, dar că n timpul emoția este inaccesi#il pentru noi.
e. *n8/10/2019
preamult timp pre5udecăți perioada refractară modul n care vedem lumea
ourselves.>
ntrun aproapedor accident de ma!ină, nu ne răm%ne ntro stare de frică
dată ce vom evita cealaltă ma!ină. Ne dăm seama foarte repede că pericolul
ste trecut, !i ne a!teptăm respirația !i ritmul cardiac pentru a reveni la nici
al, care se nt%mplă n la cinci la cincisprezece secunde. Dar să presupunem că frica
ste
espre ceva ce nu poate ; at%t de instantaneu sau dramatic dis
ovedit. )ă presupunem că o persoană este teamă că durerea se simte n lucrarea sa
eva5osrespin&e
a spatelui este un simptom
informațiile de cancer
contradictorii, la ;cat.
uit%nd În atimpul perioadei refractare
că ieri
utat la mutarea mo#ilei prietenului său !i că acesta este motivul pentru spate doare.
8uați n considerare o situație familială comunM În dimineața, nainte de a
%t dute la locul de muncă, 1im spune soția sa, Elena, că el este rău, dar că
eva a venit !i el nu se poate ridica ;ica lor, după
oală. Aelen, spune el, va tre#ui să facă acest lucru. Aelen răspunde cu o mar&ine
vocea ei !i o privire de furie pe fata ei, ca ea a devenit
upărat, "De ce nu miai da mai mult preavizI 3m o nt%lnire
uedunul
con!tient
dintre suprevizatii
despre răspunsul
mele pro&ramată
ei, ea nu a ales
la acel
să devină
momentY "Aelen nu
nervat. 3ceasta sa nt%mplat deoarece autoappraisers interpretato
esa5ul soțului ca interfereze cu o#iectivele ei Uo temă pro#a#il pentru
rieK, fără a ține seama ei.
)imțind că ea este deran5at de vocea ei si expresia faciala, 1im
ovocări dreptul să ;e supărat. El acum devine supărat cu Aelen,
a furia de multe ori aduce m%nie. "De ce te superi despre
Eu nu pot să vă spun din timp, pentru că !eful meu numit doar c%teva
inute n urmă !i mia spus că este o nt%lnire de ur&ență n mea sec
(N !i tre#uie să ;u acolo. "Aelen acum !tie că 1im nu a fost ;ind
ec$i#zuit, !i nu există nici un motiv să ;e supărat despre o inevita#ilă
apa#il, frustrare neintenționată, dar dacă ea este ncă ntro perioadă refractară,
ceasta va ; o luptă. )upărare ei vrea să se 5usti;ce. )ar putea
tentat de a intra in ultimul cuv%nt, "+u sămi spui că n
imul locY ", dar ea se putea reține !i nu acționează asupra ei
rie.
Dacă Aelen pot ncorpora noi informații 1im consuma#ile, se va
$im#a perceptia ei de ce a făcut ce a făcut. Ea poate apoi dis
arte de interpretarea ei că el a fost nec$i#zuit !i supărarea ei
a dispărea. Există mai multe motive, nsă, de ce refractar
erioada ar putea ; mult timp, provoc%nd Aelen să stai la m%nie ei !i nu
eda teren odată 1im furnizat informații care ar tre#ui să ai#ă
transformatoS. Poate că nu a avut su;cient de somn cu o noapte nainte.
oate că este su# o mulțime de presiune la locul de muncă, nu a fost n măsură să
ce cu ea, !i este de a lua acele frustrări pe 1im. Poate că
u fost susțin%nd de luni de zile despre o pro#lemă &ravă, cum ar ; dacă
entru a avea un alt copil, !i Aelen a fost adapostirea sentimente de furie
espre atitudinea aparent e&oistă lui 1im. Elena ar putea avea tipul de
ersonalitate n care furie 5oacă un rol dominant. U/ descrie mea
ercetare privind persoanele care au o trasatura de personalitate ostil n capitolul F.K
au Aelen ar putea ; importatoare n această situație un scenariu de
altă parte din viața ei, un script care este extrem de ncărcată emoțional,
are din nou !i din nou, ea reluari.
*n scenariu are o serie de persona5e, persoana care se importă
alte persoane pivot, plus o plotline de ceea ce sa nt%mplat n
ecut. /mporturile nu toată lumea din trecutul lor n situații actuale
ripturi emoționale care nu se potrivesc cu adevarat. Înțelepciunea convențională
teoriile
unci c%ndpsi$analitice
oamenii auale personalității
sentimente este ca scripturile
nerezolvate, sentimentesunt
careimportate
nu au fost niciodata
e deplin
u exprimat satisfăcător, sau dacă a exprimat nu a condus la o dorită
zultat. )cripturi denatura realitatea curentă, cauz%nd emonepotrivit
eacțiile internaționale !i prelun&irea perioadei refractare.
)ă presupunem că Aelen a fost copil mic, iar fratele ei <ill a fost un
ătău!, ntotdeauna domina ei. Dacă Aelen a fost arsă de care expe
nce, n cazul n care părinții ei au luat partea lui <ill !i a crezut că a fost exa&&erat
, ea ar putea importa de multe ori "am fost dominată" scriptul n
tuații care, c$iar !i n cea mai mică fel, par a ; similare. *nul dintre
reocupări mai importante Aelen nu tre#uie să ;e dominate, iar această
face să simtă dominația c$iar !i atunci c%nd acesta nu poate ; prezent.
elen nu vrea să importe acest script. Ea este o femeie inteli&entă, !i
a a nvățat de la feed#ackul de la cei cu care ea este intim
ă ea este predispus la doar acest tip de interpretare &re!ită !i overreac
ea. Dar n timpul perioadei refractare ea nu poate face mult despre asta.
a nu este nici măcar con!tient de faptul că ea este ntro perioadă refractare. Este
umai
upă!iaceea,
iat re&retălamodul
reecție, că Aelen
n care !i dăEa
sa purtat. seama căsă
ar dori a acționat
o#țină "elnepotrivite
este
cerci să mă domine "declan!a din #aza de date o alertă emoție.
8/10/2019
ața ei ar ; mai #ine dacă ea ar putea 200936229
deraieze Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
pe tră&aci, ea nu ar ;
predispus la perioade lun&i de furie, !i ea nu ar denatura alte
otivele oamenilor pentru a se potrivi emoțiile ei.
-ulți oameni ar dori să ai#ă doar acest tip de control asupra
unci c%nd acestea au o reacție emoțională. *nul dintre motivele pentru care oamenii
olicite a5utorul de psi$oterapeuți este că ei nu doresc să!i continue
entru a deveni emoțional despre unele din lucrurile pe care le fac
moțional. Dar nici unul dintre noi nu vrea complet !i irevoca#il de a transforma
e pe toate emoțiile noastre. Tiața ar ; plictisitoare, mai suculent, mai puțin interesant,
pro#a#il, mai puțin si&ur dacă am avut puterea de a face acest lucru.
6rica nu ne prote5a, viețile noastre sunt salvate pentru că suntem capa#ili să
spunde la amenințările de rău protector, fără &%ndire. Dez&ust
eacțiile să ne precaut cu privire la complac n activități care literalmente
u ;&urat ar putea ; toxice. +ristețe !i disperare peste pierderea poate
duce a5utor de la alții. 4$iar furieemoție ma5oritatea oamenilor
dori să dezactivațieste util pentru noi. 3cesta avertizează alții, !i noi, ca
#ine, atunci c%nd lucrurile ne incurca planurile. 3cest avertisment poate duce la
$im#a,
ates de!i
ne să poatesă
ncerce aduce,
sc$im#ede asemenea, despre
lumea, pentru counteran&er.
a face 3n&erpentru
dreptate socială, -oti a
pta pentru drepturile omului.
3r vrem cu adevărat să elimine aceste motivațiiI 6ără
xcitare, plăcere senzorială, m%ndrie n realizările noastre !i
alizări ale copiilor no!tri, de distracții din multe ciudat !i
cruri nea!teptate care se nt%mplă n viață, ar ; de viață de viață n valoare deI
moție nu este ca un apendice, un aparat de vesti&iu nu avem nevoie
ar tre#ui să elimine. Emoțiile sunt la #aza vieții noastre. Ei fac
ață accepta#il.
-ai de&ra#ă dec%t oprirea emoțiile noastre complet, cele mai multe dintre noi
dori capacitatea de a opri reacțiile noastre emoționale la speci;ce
eclanseaza selectiv. Near dori să utilizeze o c$eie Xter&ere pentru a !ter&e un spe
eclan!are ci;ce sau set de declanseaza, un script sau preocupare, stocate n nostru
mo
aza de date alertă +/(N. Din păcate, nu există nici o de;nitiv, solid
ovezi cu privire la dacă acest lucru se poate face.
*nul dintre cei mai importanți elevi ai creierului !i emoție, psi$olo&ia
&ist 1osep$ 8eDoux, a scris recentM "conditionat frica de nvățare este
eose#it de rezistente, si, de fapt, ar putea reprezenta o formă de ne!ters a
arnin&.@.
8/10/2019 . . Nesters, de teama invatat arePaul!iEckman
200936229 o parte #ună
Emotii Date Pe !i o
Fata Ro PDF
ezavanta5. Este evident, foarte util pentru creierul nostru să ;e n măsură să
ăstreze nre&istrările acestor stimuli !i situații care au fost aso
e cu pericol n trecut. Dar aceste amintiri puternice, care sunt
e o#icei, format n condiții traumatice, pot &ăsi, de asemenea, modul lor
viața de zi cu zi, amestec%nduse n situațiile n care acestea nu sunt
eose#it de utilă. . . . "J
3m avut din fericire ocazia de a vor#i cu 8edoux despre acest
timp
eea cece scriam
a vrut acest capitol,
să spună !i c%t de!isi&ur
săl mpin&e
el a fostun pic mai
despre exact
asta. pe r%nd, ar tre#ui
În primul
ă ;e
ar că 8edoux se referă numai a declan!atoare nvățat, ceea ce am
umit variații. +emele, care sunt produsul nostru ET(
m#iant, at%t 8edoux !i cred că sunt de ne!ters, cum ar ; rezultatele
espre so#olani care sau născut ntrun la#orator !i nu a avut niciodată nici o expe
nce cu o pisică, a arătat totu!i teamă c%nd au văzut prima oară o pisică. Este un
ma nnăscută, o teamă de declan!are care nu are nevoie de nvățare. Putere
eiminat.
o temăDar
pentru
putema declan!a o emoție
dezvăța de poate
variațiile, ; slă#it, dar
declanseaza amnudo#%ndi
n totalitate
cursul vieții noastreI
6ără a intra n detaliile te$nice ale creierului 8edoux a
ercetare, avem nevoie să !tim că atunci c%nd un declan!ator emoțional
evine sta#ilit, atunci c%nd nvățăm să ne ;e frică de ceva, noi
onexiunile sunt sta#ilite ntre un &rup de celule n creierul nostru,
rm%nd ceea ce 8edoux nume!te un asam#lare de celule.C 3ceste ansam#luri de celule,
are conțin memorie de declan!are care nvățat, par a ; per
re&istrări ;ziolo&ice permanenți a ceea ce am nvățat. Ei fac
ceea ce am numit n #aza de date alertă emoție. 4u toate acestea, putem nvăța
entru a ntrerupe le&ătura dintre aceste ansam#luri de celule !i noastre
omportamentul emoțional. Declan!are ncă declanseaza de celule sta#ilite
sam#lare, dar le&ătura ntre ansam#lul de celule !i a noastră
omportament emoțional pot ; spart, cel puțin pentru un timp. Ne este teamă,
ar nu acționăm ca !i cum ne este frică. De asemenea, putem nvăța să rupă
&ătură ntre declan!are !i aceste ansam#luri de celule, astfel emo
(N nu este declan!at, dar ansam#lul celulei răm%ne, #aza de date este
u !terse, iar potențialul său de a ; conectat la declan!are !i
ăspunsul răm%ne n noi. În anumite circumstanțe, atunci c%nd
unt su# stres de un fel sau altul, declan!atorul va ; din nou
evin active, conectarea la ansam#lul de celule, !i emoțională
voare răspuns mai departe nou.
În timp ce toate de cercetare 8edoux a fost pe frică, el crede că există
ste nici un motiv să credem că ar ; diferit de furie sau durere.
cest lucru se potriveste experienta mea personala, si ceea ce am o#servat n (t$man
s, deci voi presupune ca rezultatele sale &eneraliza la alte emo
ații, poate c$iar la emoțiile care se simt #ine. Z
)istemul nostru nervos nu face mai u!or de a sc$im#a ceea ce face
e emoțională, să dezveți ;e le&ătura dintre un emo
dunarea țional de celule !i un răspuns, sau ntre un declan!ator !i un emo
sam#lare de celule țional. <aza de date noti;care emotie este un sistem desc$is,
care noi variante continuu sunt adău&ate la aceasta, dar acesta nu este un sistem
E-, care permite ca datele să ;e ndepărtate cu u!urință odată intrat. Emoție nostru
stemul a fost construit pentru a păstra declan!ează n, nui afară, mo#ilizarea
spunsurile noastre emotionale, fără &%ndire. )untem #iolo&ic con
struită ntrun mod care nu ne permite să le ntrerupă imediat.
)ă ne ntoarcem la exemplul meu deaproape dor de accident de ma!ină o dată
n nou pentru a vedea cum rezultatele 8edoux a ne a5uta sa intele&em ce sa nt%m
xuri c%nd
ecare vom ncerca
conducător auto să sc$im#e
a avut ceea ce am
o experiență, devenit
atunci c%ndemoțional
!edința ndespre.
care pasa&erul
aun, de a avea piciorul ei involuntar tra&e nspre un inexistent
edala de fr%nă atunci c%nd se pare că un alt autoturism se sc$im#are a direcției spre
a.
ovind pedala de fr%nă este un răspuns nvățat la frica de a ; lovit
u un alt autoturism. Nu numai ca este pedalarăspunsa lovit fr%nă
vățat, dar a!a, de asemenea, este de declansare. -asini nu au fost parte a me
con5urător de strămo!ii no!tri, o masina de sc$im#are a direcției spre noi nu este un
uiltin
ma dar o variație nvățat. 3m nvățat repede, pentru că este foarte
proape unul de frica pro#a#il temeceva care se mi!că
pid n vederea noastră, se apropie de noi, n cazul n care este vor#a de a ne lovi.
În timp ce ma5oritatea dintre noi va ;, atunci c%nd !edința n scaunul pasa&erului,
are o presupune un
ntaril0 apăsați n 5os pe o pedala de fr%nă inexistent atunci c%nd simțim
Nu tot ceea ce ne face emotionala este un rezultat de conditionare, cu toate acestea. 6ri5da su#liniază că
ele stimuli emoționali au "puțin de a face cu a avea consecințe experienta aversiv sau placere
oțe!te un anumit stimul. "rezultat Emoțiile" din consecințele dedus sau cauze. . . . 8os
locuri de muncă /N cuiva, primind critici, semne perceperea de a ; ne&li5at sau desconsiderat, ;ind lăudat, !i
z%nd ncălcări norma ]acțiuni care contravin valorilor noastre scump loc^ sunt toate destul indirect sau
tanță conectată la aversiv reală sau condiții plăcute pe care le semnala cumva !i că
dau viața emoțională. "am vedea acestea ca toate cazurile de variații care seamănă cu teme universale,
ar dacă unele dintre ele sunt ruda indepartata.
ericol, instructorii de conducere nvețe
8/10/2019
să nu facă acest lucru. )ă nvețe să se
trerupe răspuns, n cazul n care se vor simți ncă frică, dar
nu vor răspunde ;zic. U<ănuiesc că ar ; ncă o urmă
e frica pe fata lor sau n sunetul vocii lorK (r. ele pot
ă nvețe să rupă le&ătura ntre declan!areca masina lurc$in&
pre ei, !i ansam#lul de celule din creier care a fost instituit
a#ilit pentru această teamă de declan!are, Z Poate că re&la ;n conexiunea
tre declan!are !i ansam#lul de celule, astfel că teama este trezit !i
spuns
er este de protectie
foarte pedala
pro#a#il de fr%nă
să apară. Dareste
dacăactivată numai
ei au avut atuncirea
o noapte c%nd
de dan
somn, sau
unt n continuare preocupat mai mult de un ar&ument neterminat cu soțul lor care
mineață, că piciorul se va tra&e din nou, la fel ca pentru orice
ntre noi care nu sunt de conducere instructori, care nu sau nvățat să inter
upt pe tră&aci. 8e&ăturile dintre tri&&er, conexiunile celulare
ații, !i răspunsul nu au fost !terse, doar slă#it.
)copul meu n restul acestui capitol este slă#irea emoțională
eclan!ează, indiferent dacă acestea sunt cele sta#ilite direct prin con
onare sau indirect printro conectare la unul din emoțional
me. În capitolul următor voi explica cum putem slă#i con
onexiune ntre un eveniment emoțional !i răspunsurile noastre emoționale. Ea
u este u!or să faci nici una. Permitețimi să explic modul n care acest lucru ar
utea lucra n
ontextul alt exemplu.
)ă presupunem că un #ăiat, săl numesc +im, a fost tac$inat de un tată a cărui
c$inează, n timp ce aparent a făcut ca &lume, a avut un avanta5 crud, #at5ocoritor
erformanțele inadecvate lui +im. Destul de devreme, pro#a#il, nainte de v%rsta
nci, scriptul unei persoane puternice deni&ratoare el prin ceaiuri,
 a intrat #aza de date alertă emoție +im. 3!a cum a crescut, +im
răspuns cu furie aproape imediat la teasin&, c$iar !i atunci c%nd a fost
are nu sunt destinate infam. 3cest nc%ntat tatăl său, care a #at5ocorit mai mult
pentru a pierde cumpătul ntro &lumă. 3proximativ douăzeci de ani mai t%rziu, +im
că reacționează cu furie la primul semn că cineva l tac$ina.
sta nu nseamnă că +im acționează ntotdeauna n furia lui, dar +im
; mai #ine dacă el nu tre#uie să se lupte cu impulsul de a
posteze ori de c%te ori cineva &lume!te cu el.
ase factori foarte diferiți sunt suscepti#ile de a determina modul de succes
3m putea aa care dintre ele face prin măsurarea ;ziolo&ia lor, atunci c%nd se nt%mplă acest lucru, dar nu
ntează cu adevărat pentru punctul meu aici.
icine8/10/2019
poate ; n reducerea căldurii, proeminenta, iarDate
200936229 Paul Eckman Emotii puterea
Pe Fata Ro PDF
n declan!ator emoție, !i durata perioadei refractare,
erioada de c%nd suntem doar posi#ilitatea de a utiliza informațiile care acceptă
moție simțim. Primul factor este apropiere a evoluat
ma. -ai aproape de declan!are a nvățat este să tema nenvățat,
ai &reu va ; de a reduce puterea. Road Ra&e este un exemplu de
veniment care se aseamănă mult cu o temă, nu o variație a nvățat. 3cest lucru este
ustrat n următorul puzzle. 4%nd pre!edintele meu departament
nități la universitate n ;ecare zi, el nt%lne!te un loc n care doi
niile de tra;c tre#uie să fuzioneze. Există o re&ulă nescrisă că ma!inile n
ecare culoar pe r%nd, dar, uneori, oamenii se strecoare n fața lor
ndul său, c$iar n fața lui. Pre!edintele mea devine furios, c$iar dacă
tradevăr nu contează, diferența n ceea ce prive!te atunci c%nd el a5un&e la
niversitatea este doar c%teva secunde. 4u toate acestea, la locul de muncă, atunci
%nd cineva pe
cultatea de scrie o critică de unul din planurile sale pentru departamentul, un
diferent pe care el a lucrat foarte &reu !i care contează cu adevărat
entru el, rareori se enervează. De ce furia pe un aparent #anal
veniment, atunci c%nd el nu devine furios despre unul importantI
3ceasta se datorează faptului că acțiunile !oferului se aseamănă pro#a#il universal,
ma furie a evoluat de a ; de5ucat, nu prin cuvinte, ci prin ceva
nul e acțiuni ;zice care interferează cu urmărirea unui scop.
cțiunile !oferului nepoliticos sunt mult mai aproape de tema dec%t 4(8
&a care scrie o critică. UPentru cei care se ntrea#ă de ce Road Ra&e
are să ; devenit at%t de răsp%ndită astăzi, #ănuiesc că are ntotdeauna
avut loc, dar mai puțin frecvent, deoarece nu a fost mai puțin tra;c. De asemenea,
assmedia nu lau numit, care se concentrează atenția pe ea.K
3plicarea acestor
avea un timp maiidei
u!orlade
pro#lemele lui +im, ne putem
slă#ire o declan!are a!tepta
care este destul+im
de ndepărtat
ec%t aproape de temă universală. 6iind tac$inat !i umilit de către
uvintele tatălui său este mai departe de tema dec%t n cazul n care tatăl său
"&lumit" cu el prin ;xarea ;zic #rațele de partea sa at%t de
nu se putea mi!ca. +im ar avea o !ansă mai #ună ca un adult de
ă#i pe tră&aci dacă experiențele inițiale au implicat cuvinte
ai de&ra#ă dec%t constr%n&ere ;zică să tac$ineze !i umili el.
( a doua pro#lemă să ia n considerare este c%t de str%ns cazuri actuale ale
veniment declan!ator seamănă cu situația inițială n care declan!a
er a fost primul nvățat. 3cesta a fost tatăl lui +im care at%t de fără milă tac$inat
un om puternic, dominant. +easin& de200936229
8/10/2019 o femeie, un
Paul Eckman Emotiie&al
Date Pe la e&al,
Fata Ro PDF sau un
u#ordonat nu este la fel de aproape ca teasin& de un om care are un autor
te peste el, !i ar tre#ui să ;e mai u!or pentru +im a slă#i pe tra&aci
unci c%nd el este tac$inat de către o persoană, alta dec%t o persoană cu autoritate.
( a treia pro#lema este c%t de devreme n viața unei persoane sa aat pe tră&aci.
o#a#il, mai devreme declan!are a fost nvățat, cu atat mai &reu va ;
l slă#ească. În parte, că se datorează faptului că a#ilitatea de a controla emoțională
acții la orice declan!are emoție nu este la fel de #ine dezvoltat in viata devreme.
stfel, va exista
eclanseaza o reacție
nvățat emoțională
devreme n viață,puternică asociată
comparativ cu cei cu
care au nvățat la varsta
dulta,
ate celelalte lucruri ;ind e&ale. În parte, este, de asemenea, din cauza posi
atea Usu&erat de unii psi$olo&i de dezvoltare !i toate ps0
$oanal0sts, !i acum susținută de dovezi din studii
creierului !i emotionFK că timpurie este critică n formă,
 personalitatea !i viața sentimentală. 4eea ce este nvățat, atunci este mai
uternică
mai rezistente la sc$im#are. Declanseaza nvățat ntro astfel de critică
erioadă poate produce o perioadă mai lun&ă refractară.
ncărcătura emoțională inițială este al patrulea factor c$eie. Puternică
moțiile pe care sau experimentat atunci c%nd declan!atorul a fost nvățat n primul
nd,
u atat mai &reu va ; să slă#esc impactul acesteia. În cazul n care episod teasin& a
st
na u!oară sau moderată, mai de&ra#ă dec%t unul puternic, n cazul n care
entimentele de
milire, inutilitate, !i resentimente peste pierderea de putere au fost
!oară, mai de&ra#ă
densitate dec%t este
de experiență puternic,
un al atunci
cincileaarfactor,
; mai u!or să se răcească
care contri#uie la tră&aci.
uterea !i de ne!ters de pe tră&aci. Densitatea se referă la repetate
pisoade, extrem de incarcate emotional, care apar n timpul unei scurte
erioadă de timp, care au ca efect a suprasolicitarii persoanei. Deci,
acă a existat o perioadă c%nd +im a fost tac$inat fără milă, intens,
n nou !i din nou, ar ; un stimulent foarte di;cil să se diminueze.
unci c%nd există o sarcină foarte puternic, foarte dens inițială emoțională, am
e a!teaptă ca perioada refractară n reacțiile ulterioare la care va declan!a
e lun&, ceea ce face di;cil pentru oameni să realizeze n prima secundă sau
oi că răspund inadecvat. Dacă inițial emo
atuit operațional a fost foarte puternic, care sin&ur poate ; su;cient să se extindă
erioada refractară pentru care declanseaza, c$iar dacă nu a fost dens sau
petat din nou !i din nou.
n al !aselea factor este afectiv st0le. Noi ;ecare diferă n viteza de nostru
acții emoționale !i puterea de reacțiile noastre, !i n modul n care
mp este nevoie pentru noi, pentru a recupera de la un episod emoțional. -eu
ercetare in ultimii zece ani sau concentrat asupra acestor c$estiuni. U
oncluzia descrie alte patru aspecte ale stilului afectiv n plus
viteza, putere, !i durata.K 3cele persoane care, n &eneral,
u reacții emoționale mai rapide !i mai puternică va avea o mult
mp mai &reu de răcire de pe o declan!are ;er#inte.
)ă ne acum n considerare modul n +im ar putea mer&e despre slă#irea ceaiuri
a de declan!are. Primul pas este de +im de a identi;ca ceea ce este, care este &et
n&l at%t de furios. El ar putea să nu !tie că a ; tac$inat de o dominantă
ersoana este un tri&&er furie foarte ;er#inte. Evaluarea automată operează n
ilisecunde, nainte de con!tiință, nainte de a putea ; capa#il de a deveni
on!tient de ceea ce face el at%t de furios. Poate că el !tie că este teasin&,
ar el nu !tie că tre#uie să ;e de către o persoană care are o anumită putere
este el. El ar putea să nu realizeze că are vreo le&ătură cu copilăria
xperiența de a ; tac$inat fără milă de către tatăl său. +im pot ;
arte defensiv, nu este pre&ătit să accepte că el devine furios, sau nu
ata să se confrunte cu faptul că tatăl său a fost crud. Primul pas este de a
evin
opriul con!tienți de faptul
corp Usu&estii că el se
cu privire lasimte
modulfurios, să recunoască
de a realiza care suntsenzațiile dinF
n capitolul
m%nieK, !i pentru a nțele&e efectul pe care l are asupra altor persoane.
)ă presupunem că +im ncepe să recunoască faptul că el este n mod ne5usti;cat
upărat la
i, dar nu nțele&e c%nd sau de ce se nt%mplă. +im următor
as este de a ncepe un 5urnal despre episoadele sale de furie. El tre#uie să rețină pe
ei
cazii c%nd ;e el recunoa!te că el a devenit furios sau
ții i spun a!a. /ntrat n 5urnalul ar tre#ui să ;e la fel de mult informații
(N posi#il despre ceea ce sa nt%mplat n momentele nainte de a
devenit furios. *n prieten sau psi$oterapeut ar putea ; capa#il de a a5uta
m seama de audiere despre aceste episoade, care este teasin&
terpretat ca umilinta, care este de declan!are lui ;er#inte. )ă sperăm că, atunci c%nd
crede despre acest lucru, el poate deveni con!tient de scriptul este
mportul, acele scene teri#ile cu tatăl său. Nu sunt si&ur
acă el tre#uie să !tie că, n scopul de a slă#i acest script. )ar putea
;e su;cientă pentru +im să realizeze că el este exa&erezi să teasin&, care
este tratarea teasin& ca n cazul n care acesta este ntotdeauna menit să umilească.
)ar
ur putea părea
!i simplu pentrucăa cea
evitamai simplă
orice soluție
situații ar ;este
n care pentru +im acum
pro#a#il să ;e tac$inat.
are presupune el poate să scape cu nu apar la com
ese P3N2 la care el este pro#a#il să ;e pră5ită, !i că el poate
nticipa cu u!urință alte situații n care el ar putea ; tac$inat. ( mai #ună
#ordare ar ; să ncercați să se răcească pe tră&aci.
+im tre#uie să ia n considerare c%t de des el a perceput teasin&, ;e atunci c%nd
a Nu a fost acolo, sau atunci c%nd nu a fost menit să umilească. El tre#uie să nvețe
um de a reevalua ceea ce motivează teasin&. ( astfel de analiză atentă
oate a5uta, n cazul n care se face repeatedl0. El poate face acest lucru prin &%ndire
espre
ecare episod teasin& după aceea, lu%nd n considerare cu atenție alternativă
xplicații pentru ce a fost tac$inat altele dec%t tema umilire.
ea lun&ul timpului el poate nvăța să facă asta reevaluarea mai devreme, n timp ce
că n
tuația. El poate aa, de asemenea pentru a sens atunci c%nd nu există posi#ilitatea
e
nd tac$inat, !i se poate #retele nu săl interpreteze ca o insultă sau
ncercare săl umilească. Dea lun&ul timpului teasin& poate deveni un cooler
eclan!are. 4el puțin, n cazul n care +im devine la fel de mult ca de invatare care
asin& este!io că acesta este umilire a intenționat ca ea declanseaza, el va
eclan!are,
e ntro poziție mai #ună de a controla furia lui atunci c%nd el devine
n&r0.G UTezi mai multe despre controlul raspunsurile emotionale la capitolul J.K
Dacă ceea ce am su&erat nu funcționează, n cazul n care un declan!ator emoție
on
nues pentru a apela mai departe raspunsuri di;cil delacontrol emoțional din nou !i
n nou, există alte metode să ia n considerare. Psi$oterapia este o
osi#ilitate, de!i n experiența mea, este de multe ori limitat la a face
na con!tienți de ceea ce de declan!are este !i ceea ce scriptul este importat,
ră a ; ntotdeauna de a5utor n slă#irea pe tră&aci. 4omportamentul ter
p0 este o altă a#ordare de a lua n considerare, meditație formare anot$er.B?
)ă presupunem că +im a identi;cat pe tră&aci, !ia petrecut timpul 3na
zin& tipurile de situații n care a misperceives adesea teasin&
unci c%nd acesta nu este acolo, !i a practicat reevaluarea situații at%t de el
oate avea teasin& ca o &lumă, nu ca o insultă !i umilire. Aai
corde n continuare că acest lucru a fost făcut mai u!or pentru că mai devreme in
ata lui
u fost doar c%teva episoade teasin& dispersate pe un număr de
ni, !i niciscăzută.
ensitate unul dintre
Xi săeiprevadă
a continuat pentru
că +im foarte
nu este mult timp
mpovărat dede ncărcare 5oasă !i
o foarte
o;lul furie rapid !i foarte puternic. +im acum rareori tre#uie să lupte
u devenind supărat c%nd cineva l necă5e!te. Dar ar putea nt%m
ilou, !i cel mai pro#a#il se va nt%mpla atunci c%nd +im este, pentru o altă rea
ul, ntrun irita#il starea de spirit.
3cesta este un loc #un pentru a distin&e
8/10/2019
emoțiile de la starea de spirit. +oate
e avea pe am%ndouă, dar ele sunt diferite, de!i am#ele
mplica sentimente. 4ea mai evidentă diferență este că emoțiile sunt
ult mai scurt dec%t starea de spirit. )tarea de spirit poate dura o zi ntrea&ă, uneori
oua zile, in timp ce emotiile pot veni !i pleca n c%teva minute, uneori
cunde. ( stare de spirit seamănă cu o stare emoțională u!or, dar continuă.
acă este irita#ilitate, este ca !i cum a ; u!or iritat tot timpul, &ata
entru a deveni furios. Dacă este o stare de spirit al#astru, suntem u!or trist, &ata să
eveni foarte trist. ( stare de spirit disprețuitor implică emoțiile de dis
fală !i dispreț,
plăcere, o stareo de
stare euforică
spirit sauimplica
receptiv de mare implică excitare
frica.
( stare de spirit activează emoțiile speci;ce. 4%nd suntem irita#il, suntem
uta o oportunitate de a deveni furios, noi interpretăm lumea ntrun
od care să permită, sau c$iar cere, ne pentru a deveni furios. 3m devenit
părat despre pro#lemele care nu primesc de o#icei ne furios, !i c%nd am
evin furios, furia este pro#a#il să ;e mai puternică !i durează mai mult dec%t
; dacă nu am fost ntro stare de spirit irita#il. -oods nu !i au
mnal propriu, ;e n fața sau vocea. În sc$im#, putem spune că unele
nul este ntro stare de spirit, deoarece vom vedea semne de emoție care )atu
atele ca starea de spirit. -oods reduce exi#ilitatea noastră, a!a cum ne fac mai puțin
ceptiv la nuanțele sc$im#are n mediul nostru, polarizare
m putem interpreta !i de a răspunde. Emoțiile face că, de asemenea, dar numai pentru
omente n cazul n care perioada refractară nu este extinsă, starea de spirit pentru
timele
e.
*n alt mod de stari diferite de emoții este că, odată ce o emoție
nceput si am devenit constienti de ea, ne poate indica, de o#icei, la
venimentul care a cauzat. Rareori nu !tim de ce suntem ntro stare de spirit.
se pare să se nt%mple cu noi. )ar putea trezi ntro dimineață ntro
ecial starea de spirit, sau pentru nici un motiv aparent, n mi5locul zilei
#servăm ne simțim prost dispus. De!i nu tre#uie să ;e autonomă, neuro
odi;cările c$imice care pornit !i menține starea de spirit, cred starea de spirit
oate ;, de asemenea, cauzate de experientele emotionale foarte dense.
urie dens poate duce la o stare de spirit irita#il, la fel ca !i #ucurie dens poate
uce la o stare de spirit mare sau euforic. 3poi, desi&ur, !tim
e ce suntem ntro stare de spirit.
-ai devreme am ar&umentat că emoțiile sunt necesare pentru viața noastră, !i ne
u ar vrea să scape de ei. )unt mult mai puțin convins că starea de spirit
unt de nici un folos pentru us.BB -oods
8/10/2019 poate
200936229 ; Emotii
Paul Eckman o consecință
Date Pe Fata Ro PDF neintenționată a
ructurile noastre emoțională nu, selectate de evoluție, deoarece acestea sunt
daptive.B> -oods reduce alternative noastre, denatura &%ndirea noastră, !i
ce mult mai di;cil pentru noi pentru a controla ceea ce facem, !i, de o#icei, pentru
ci un motiv care face nici un sens pentru noi. )ar putea ar&umenta că, atunci
%nd
area de spirit sunt aduse de experiența emoțională dens, pe care le deservesc
ncția de a menține noi pre&ătite pentru mai multe din acela!i lucru.
oate,
ro#lemedarstarea
la mintea mea,cauza.
de spirit care este una!
Dacă avanta5
putea,mic n comparație
a! renunța cuavea orice
la a mai
area de spirit din nou !i doar trăi cu sentimentele mele. -iar da cu plăcere la
ări euforice să scape de starea de spirit irita#il !i al#astru. Dar nici unul dintre
oi are această ale&ere.
Declanseaza care, prin munca &rea, au devenit rece, devine ;er#inte
n nou, atunci c%nd o persoană este ntro stare de spirit relevant pentru care
eclanseaza. 4%nd +im
ste ntro stare de spirit irita#il, teasin& poate din nou pornit furia lui. Este
u&adoar o situație
un tri&&er stresantă,
la emoție, ca 8edoux
o stare a su&erat,
de spirit care
poate, de va ; din face
asemenea, nou acest lucru.
$iar !i atunci c%nd
declan!are a fost slă#it, sau răcit, astfel nc%t să nu se aducă
ai departe o emoție, ea va deveni din nou cald, atunci c%nd starea de spirit
reapta
ne dea lun&ul.
4$iar !i atunci c%nd nu sunt deose#it de vulnera#ile de o stare de spirit,
ulți dintre noi vor cel puțin o parte din timp, ncă mai au emoții tri&onometrie
ered pe careemotionale
spunsurile nu vrem săinvoluntare,
acționeze. *rmătorul capitol
!i c%t de #ine putemconsideră
controla
eea ce facem atunci c%nd suntem emoțional.
J
4omportă
Emoțional)unteți pe cale de a mer&e n la o nt%lnire cu
eful tau. +u nu stii despre ce este vor#a, nu !tii
dinea de zi, nu ai numi această nt%lnire. )ecretar sefului tau tia spus
3 fost foarte important", atunci c%nd ea a pro&ramat nt%lnirea. 4um te
acționează, dacă te uiți frică, supărat sau trist, dacă vă păstrați
rece sau par prea deta!at, ceea ce spui si cum ai acționa
putea ; crucial pentru rezultatul. 3i ncredere n modul n care tear
acționează emoțional, sau, n cazul n care va ; nevoie, capacitatea de a controla
vs. de emo
omportament operațional, sau ați lua o #ăutură sau n 5os un Talium nainte
e timpI
Este &reu să nu se comporte emoțional atunci c%nd miza este mare,
are este atunci c%nd ne sunt suscepti#ile de a simți emoții puternice. Emoțiile
oastre
unt de multe ori &$idurile noastre cele mai #une, conducerea ne să facem !i să
pună exact ceea ce este
otrivit pentru situația, dar că nu este ntotdeauna at%t pentru oricine. Există
i atunci c%nd ne dorim noi nu au acționat sau vor#it su# inuenta
e emoțiile noastre. Dar dacă am putea, dacă am putea opri emoțiile noastre
omplet pentru un timp, care sar putea nrăutăți lucrurile, pentru cei
5urul nostru sar putea crede că sunt desprinse, sau mai rău, inuman. Z Pentru a
xperimenteze emoțiile noastre, să le pese de ceea ce se nt%mplă n timp ce
ompor
a ntrun mod pe care noi !i alții nu le consideră a ; prea emoțional,
ecent utilizarea de preparate in5ecta#ile #otoxin pentru a reduce semnele de im#atranire face acest lucru la costul de a
e fata
mn, persoana mai animat si fara emotii, n aparență, !i UparadoxalK mai puțin animat
menii sunt mai puțin atractive pentru alții.
oate ; uneori extrem de di;cil. Xi unii oameni au doar
o#lema inversM se simt emoțiile, le pasa, dar ei nu fac
exprima modul n care alții se a!teaptă, sau nu le exprima la
ate, oamenii cred că sunt overcontrolled.
Nu ne ale&em cum ne arata si suna sau ceea ce suntem ndemnați
facă !i să spună atunci c%nd suntem emoțional mai mult dec%t am ale&e
unci c%nd pentru a deveni emoțional. Dar putem nvăța la moderat emoțională
omportament near re&reta după aceea, pentru a in$i#a sau supune nostru
xpresii, pentru a preveni sau a tempera acțiunile noastre sau cuvinte. Putem, de
semenea,
văța să nu ;e overcontrolled, care apare fără emoții, n cazul n care este nostru
o#lemă. 3r ; c$iar mai #ine dacă am putea nvăța cum să
e&e modul n care ne simțim !i ale&e cum să!i exprime emoțiile noastre, astfel
e care lear putea exprima emoțiile noastre constructiv.
Ne putem uita, n măsura napoi ca descrierea lui 3ristotel a temperat
ersoana pentru un standard pentru ceea ce este constructiv emoțională #e$avior.B
moțiile noastre tre#uie să ;e n suma de dreapta, proporțională cu
venimentul care ia c$emat afară din ele tre#uie să ;e exprimat la dreapta
mp, ntrun mod
mpre5urările care
n care este loc,
a avut adecvat
!i elepentru
tre#uiea să
declan!a emoționale
;e exprimate n !i
mod corect, ntrun mod care nu face rău. Z Desi&ur, acestea sunt
ei foarte a#stracte, dar ele nu explică motivele pentru care, uneori,
&ret după aceea cum neam comportat.
4apitolul @ descrie ceea ce declanseaza emotii si modul de a slă#i
eclan!ează emoționale calde astfel nc%t acestea să nu fac ntotdeauna ne
moțională. Dar
esupun că nu a reu!it !i emoția a nceput de5a. 3cum
tre#area esteM putem ale&e ceea ce spunem !i facemI 4%nd ne aăm n
fractar perioadă, că perioada n care nu au acces la
formații care ar putea sc$im#a modul n care se simt, nu vrem
entru a suprima emoțiile noastre. 4e emoțiile noastre sunt mpin&%ndune să facem
spun pare 5usti;cată !i necesară.
Dacă am ncerca să controleze ceea ce fac !i spun, că va ; o luptă
tre eforturile noastre deli#erate, voluntare !i involuntare nostru emo
omportamentul țional. 4ă lupta va ; mai mare pentru cei dintre noi
are emoții mult mai repede, !i mult mai mult
xistă o excepție. 3tunci c%nd o altă persoană amenință viața sau viețile altora, apoi n m%nia
m putea ; 5usti;cată n afecta persoana care reprezintă amenințarea dacă nu există nici o altă modalitate de a
eveni
e5udiciu. Dalai 8ama, cu o oarecare ezitare, este de acord asupra acestui punct.
uternic, dec%t altele. *neori, tot ce putem
8/10/2019
face este să părăsească scena.
$iar că, pentru unii oameni !i, n unele episoade emoționale, poate
ecesită un mare act de voință. 4u practica, moderarea emoțională nostru
omportament devine mai u!or, dar este nevoie de timp, de concentrare, !i
țele&ere. 3!a cum există factori care determină c%nd !i
um o declan!are ;er#inte poate ; slă#it, există o serie de factori le&ați de
are determină atunci c%nd suntem cel mai pro#a#il pentru a reu!i n moderarea
omportamentul nostru emoțional. 4%nd nu reu!im să facă acest lucru, !i toată lumea
u
neori, există măsuri putem lua pentru a pro;ta de acel e!ec,
ducerea pro#a#ilitatea vom e!ua din nou.
Înainte de a putea a#orda aceste două aspecte, cum de a modera nostru emo
omportamentul țional, !i, atunci c%nd nu reu!im, cum putem nvăța de la cei
e!eli, tre#uie să ne &%ndim ce este ceea ce ncercăm să moderateM
omportamentul emoțional sinesemnalele, acțiunile, !i intern
odi;cări. 3vem nevoie, de asemenea, să nțelea&ă modul n care aceste
omportamente emotionale
unt &enerate !i cum o putem inuența acest proces. Tom ncepe
u )emnalele
semnale, expresiile emoționale.
emoție emise de alte persoane determina de multe ori
um putem interpreta cuvintele !i acțiunile lor. Expresia lor, de asemenea,
&onometrie
ers propria răspunsul nostru emoțional, !i care, n culori r%ndul nostru inter
etare a ceea ce spune persoana, ceea ce noi credem ca sunt ca
otivele persoane, atitudini, !i intențiile.
În ultimul capitol neam nt%lnit Aelen, care a devenit supărat cu ea
oț, 1im, c%nd a spus că nu poate ridica ;ica lor
upă !coală n acea zi. Aelen a răspuns, "De ce nu miai da
ai mult anunțI "1im sar putea să nu ; devenit furios n sc$im#, dacă a avut
u a fost de mar&inea din vocea ei sau furie scris pe fata ei.
uvintele ei doar ar ; fost de a5uns, totu!i. ( modalitate mai moale de
pune acela!i lucru ar ; fost, "a! vrea să ; putut
ia dat mai mult preaviz, "sau" 4e sa intamplat ca nu ma putea lasa
iți nainte de acumI "3ceasta ultima versiune ar ; lăsat 1im !tie că
a a recunoscut că tre#uie să existe un motiv pentru care el a fost inco
encin& ei. Dar c$iar !i lim#a mai moale nu ar ; reu!it
cazul n care sau spus cu furie n &lasul ei sau pe fata ei.
4$iar dacă Aelen ar ; spus nimic, expresia de pe c$ipul ei sar putea
u avertizat 1im pe care ea a fost supărat, pentru emotiile nu sunt pri
ate. 4ele mai multe dintre emoțiile noastre au un semnal distinctiv care spune altora
um se simt. %nduri, pe de altă parte, sunt complet privat.
meni8/10/2019
nu !tie dacă ne &%ndim la mama 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
noastră, spectacolul suntem
pse!te de pe televizor, sau cum de a sc$im#a stocul nostru /nternet investi
ente excepția cazului n care emoțiile sunt amestecate cu aceste &%nduri, a!a cum
e multe ori sunt. De!i nu există nici un semnal extern care c$iar le spune oamenilor
oi
unt &%ndire, să nu mai vor#im ceea ce ne se &%ndesc, că nu este cazul cu
moție. De!i persoanele diferă n modul n care expresive sunt,
motiile nu sunt invizi#ile sau tăcut. 3lții care se uită la noi !i să asculte
ceea ce spunem putea spune cum simțim, dacă ar ; să facem
n efort concertat de a reduce la tacere expresiile noastre. 4$iar !i atunci, unii urmă
e emoțiile noastre sar putea scur&e !i ar putea ; detected.>
Noi nu pot ntotdeauna cum ar ; faptul că alții pot !tiu cum ne simțimW
$iar !i cei mai desc$ise &ăsesc ori atunci c%nd ei ar prefera să
ăstreze sentimentele lor privat. Aelen nu ar ; vrut sa 1im
iu că a fost supărat, dar fata ei ar ; trădato, c$iar dacă
a sa păstrat de la a spune nimic. Este o parte a evoluției noastre
o!tenirea pe care am semnal c%nd ncepe ;ecare emoție. Pro#a#il, peste
ursul
a alțiiistoriei
să !tie noastre ca neau
ce emoție specie,fost
a fost mult mai
confrunta util
fara dec%t nu pentru
nostru
v%nd de a face ale&erea de a le spun. Pentru Aelen, o u!oară privire de
upărare ar putea servi la prod 1im pentru a explica de ce el nu a putut da
ai preaviz eiM "Xtiu că va ; &reu pentru tine, dra&ă, dar am
ci o ale&ere, seful meu a sunat c%nd erai la du! !i a zisM
existat o nt%lnire de ur&ență. "3cum, !tiind că 1im nu a fost
nd nec$i#zuit, dispare furia lui Aelen. Dar furia ei nu sar putea
spărea dacă, a!a cum am menționat n capitolul @, a fost revoltați față de alte
o#leme, sau n cazul n care ea a importat n această situație furia pe #aza ei
xperiența cu fratele ei a&resiunii.
( altă caracteristică remarca#ilă despre sistemul de semnalizare emoție este
ă este ntotdeauna "pe." Este &ata de a difuza instantaneu ;ecare emoție
e simțim. andestete ce viata ar ; ca !i cum dacă ar exista un comutator, dacă
cesta
putea ; n poziția "(66" dacă am ales săl sc$im#a "pe." Ea
ar face de in&ri5ire a copilului imposi#il, pentru un sin&ur lucru. Dacă ar ; oprit,
um near !ti ce să facă !i c%nd să facăI 4a părinți de
opiii mai mari, near dori să ai#ă să pledeze cu copiii no!tri pentru a porni
emnalele emotionale
locul de muncă, spatevapeI
aceasta În prietenie,
deveni n curte,
o pro#lemă c$iar"3i
centralăM n dvs.
emnalele
8/10/2019
emoție pornit sau opritI "4ine ar ; dispus să
etrece timp cu noi, altele dec%t cele cu care avem cea mai mare
$im#uri #anale, cum ar ; tipul care ne vinde -ornin& Ne's
%rtie, dacă au !tiut că a ales săi priveze de informații
espre cum se simtI
Din fericire, nu avem această ale&ere, !i, n timp ce noi nu avem
apacitatea de a atenua semnalele noastre emotionale, suntem rareori perfecte n
ostru
cercările de a in$i#a ei. Desi&ur, unii oameni sunt mult mai
apa#il dec%t alții pentru a umezi sau c$iar elimina orice semn de emo
/ se simt. Nu este si&ur dacă acest lucru se datorează faptului că acestea
ameni emoții mai puțin intens, sau dacă au un superior
apacitatea n suprimarea nici un semn de emoție care se confruntă.
$n ottman !i Ro#ert 8evenson au descoperit ca #ar#atii care
tone'all", arăt%nd puțin despre cum se simt atunci c%nd soțiile lor
exprima mania, sunt de fapt, la un nivel ;ziolo&ic, se confruntă
moțiile lor foarte intensel0.@ #loca5ul n sine poate ; considerat
n semnal emoțională, un semnal de a ; cople!it, de a nu putea
u nudedoresc
cut lucru, să
măsea!tept
ocupecădeo pro#lema
examinarelaatentă
ndem%nă. De!i
ar &ăsi că nu am
ca sau furie este semnalizată prin expresii faciale sau vocal su#tile
ainte sau n timpul #loca5ul #loca5ul n sine.
)emnalele emoție apar aproape instantaneu atunci c%nd ncepe o emoție.
%nd suntem tri!ti, de exemplu, vocile noastre devin automat
ai moale !i mai mici, iar colțurile interioare ale sprancene noastre sunt trase
us. În cazul n care emoția ncepe ncet, construirea dea lun&ul c%teva secunde,
emnalul poate deveni mai puternic, sau poate exista o serie de semnale n
uccesiune rapidă. )emnalele marc$eze n mod clar atunci c%nd ncep emoțiile, !i,
tro măsură mai mică, atunci c%nd acestea a5un&. 3t%ta timp c%t o emoție este, ea va
uloare de voce, dar este mai puțin si&ur dacă vor exista sc$im#ări n
xpresiile faciale. Putem spune atunci c%nd o persoană nu mai este n
indere de o emoție pentru că am auzit lipsa de care emoție !i
u mai vedea expresia de pe fata, sau pentru că am auzit !i
vedem exprimarea emoției următoare, care este pe.
Este important să ne amintim că semnalele emotionale nu ne spun
ursa lor. Putem !ti cineva este furios, fără să !tie
xact de ce. 3r putea ; furie la noi, furia ndreptată spre interior de la lui sau
de sine, sau furie despre ceva persoana doar amintit că
u are8/10/2019
nimic dea face cu noi. *neori ne200936229
putem da seama
Paul Eckman dinRo PDF
Emotii Date Pe Fata nostru
unoa!terea contextului imediat. )ă presupunem că sar spune
ul tău, "1o$nn0, nu poți ie!i la ;lme cu prietenii tăi
seara asta, va tre#ui să stea acasă !i să ai#ă &ri5ă de tineri dvs.
ate, pentru că #a#0sitter anulat !i pe tatăl tău !i eu tre#uie să
ute la partidul nostru cina. "Dacă 1o$nn0 pare supărat, aceasta este, pro#a#il, cu
ă pentru a interfera cu planurile sale, pentru &%ndire an&a5amentele
entru seara prevalează asupra lui. 3poi, din nou, 1o$nn0 sar putea
;e supărat
umire. pepro#a#il,
Nu este el nsu!i dar
pentru
ncăn&ri5irea
posi#il. at%t de mult, pentru a simți at%t de mult dis
+re#uie să se evite Eroarea lui (t$ello.J Reamintim că, n piesa lui )$akespeare,
t$ello acuză soția lui, Desdemona, a iu#i 4assio. El i spune
mărturisească, deoarece el este de &%nd să o omoare pentru trădare ei. Desdemona
ere (t$ello pentru a apela 4assio să depună mărturie n nevinovăția ei. (t$ello spune
că el a avut de5a ucis 4assio. Desdemona !i dă seama
u va ; n măsură să dovedească nevinovăția !i că (t$ello o va ucide.
Din păcate, el este trădat, !i am desfăcutY
+AE88(M (ut, t%rfăY 7eepst tu pentru el să
fata meaI
E)DE-(N3M (, alun&amă, domnul meu, dar nu mă omorY
+AE88(M 1os, t%rfăY
E)DE-(N3M
reseala lui (t$ello nu a fost un e!ec de a recunoa!te c%t de Desdemona
mțit, el !tia că ea era c$inuită !i frică. Eroarea lui era n credincio!i,
a că emoțiile au o sin&ură sursă, n interpretarea durere ei
a urmare a vestea morții ei ar tre#ui iu#itul lui, !i de teama ca
e o soție necredincioasă care a fost prins n trădarea ei. El a ucide
, fără a considera că c$inul ei !i frica ar putea avea diferi
urseaEN+.
are 4ă ei soțul
cunoscut au fost
ei reacțiile de oera
intens &elos femeie nevinovată
pe cale să o omoare, !i
ă nu a existat nici modul n care ea ar putea dovedi nevinovăția.
Dacă suntem pentru a evita erorile lui (t$ello, avem de a rezista tentatiei
e a sari la concluzii, !i să se străduiască să ia n considerare motivele alternative
tele dec%t motivul pentru care cele mai suspecte de ce o emoție este a;!at.
ica are multe surse, frica a persoanei vinovate de a ;
ins arata la fel ca teama de persoană nevinovată despre a ;
ezut.8/10/2019
Z semnale Emotion furniza informații importante despre
eea ce o persoana se simte !i ceea ce el sau ea poate face n continuare, dar există
proape ntotdeauna mai mult dec%t o sin&ură posi#ilitate. ( persoană plină de frică
oate lupta, mai de&ra#ă dec%t a aler&a sau ascunde.
)ă ncepem cu expresii faciale, mai scurt de emo
emnalele internaționale. În capitolul B am descris cercetarea mea, care sta
a#ilit că !apte emoții ;ecare are o distinct, universal, facial
xpresieM tristețe, furie, surpriza, teama, dez&ust, dispreț, !i
ricire. Nu am nevoie de a de;ni aceste cuvinte, cu excepția, poate, pentru
spreț, care, de!i este extrem de u!or de recunoscut, nu este un foarte fre
ilizat ulterior cuv%nt n lim#a en&leză. );darea este un sentiment de a ; mai #ine
ec%t o altă persoană, de a ; superioare, de o#icei punct de vedere moral superioare,
ar poate ;, de asemenea, simțit față de cineva care este mai sla# in inteli&enta,
zistență, !i a!a mai departe. );darea poate ; destul de o emoție plăcută.
6iecare dintre aceste emoții termenitristețe, furie, surpriza, teama,
ez&ust, dispreț, !i fericire, reprezintă o familie de le&at
moțiile. 6urie, de exemplu, poate varia n putere, variind de la
sconfort pentru furie, !i n tip, cum ar ; furia ursuz, furie resentimente,
/rie
n indi&nat, !i furie
intensitate rece,familie
n ;ecare pentruemoție
a menționa doar c%teva.
sunt marcate Taria
clar pe
ta, dar activitatea !tiinți;că nu a fost ncă făcut pentru a determina
cazul n care diferitele tipuri din ;ecare familie de emoție, de asemenea, au unic
xpresii faciale.
Este comună n !tiința de astăzi la m%nie forfetare, frica, dez&ust, trist,
ess, !i dispreț ntro #inne&ativ emotie!i contrast
are cu emoție pozitivă. Din moment ce surpriza poate ; pozitiv sau
e&ativ, acesta este de o#icei i&norat. Există două pro#leme cu un astfel de
$otomie simplă. În primul r%nd, se i&noră foarte importante diferențe
intre a!anumitele emotii ne&ativeM n ceea ce declanseaza ;ecare dintre
ceste emoții, n modul n care se simt, n ceea ce ndemnat să spună !i
ce, la semnalele lor faciale si vocal, !i n modul n care oamenii sunt suscepti#ile de a
ne răspundă. ( altă pro#lemă este că, c$iar !i a!anumitele ne&ativ
motiile nu sunt ntotdeauna experimentat ca neplăcut. Pentru unii oameni
3ceasta este o pro#lemă serioasă n orice tip de detectare minciuna. Pol0&rap$ers ncercarea de a reduce un
vinovat
ama persoanei de a ; 5udecat n mod &re!it de a a;rma acuratețea ma!inii, dar din moment ce nu este foarte
menii precise !i !tiu ce că, at%t persoană nevinovată !i vinovat poate manifesta
eea!i teamă.
+ot ceea ce facem atunci c%nd suntem emoțională este nvățat, nu
esetate, !i este pro#a#il să ;e speci;că culturii sau un anumit indi
dividual. 3ceste acțiuni nvățate, care includ activitatea ;zică !i
uvintele pe care le vor#esc, sunt produsul de experiența noastră continuă pe tot
arcursul vieții
i evaluareK a ceea ce funcționează atunci c%nd sunt confruntați cu ceea ce a
eclan!at
moție !i evenimentele care se desfă!oară dea lun&ul unei emoțională
pisod. Este mai u!or !i mai rapid pentru noi, pentru a aa acțiuni care sunt n
oncordanță
u acțiunile noastre presetate, automate emotionale. De exemplu, de teama
ear nvăța mai u!or un model de acțiune care implică literal sau
tra&ere ;&urativ dec%t una care implică atac. Dar orice acțiune
odel poate ; sta#ilit pentru orice emoție. După ce a nvățat, acestea
odele de acțiune operează n mod automat, la fel ca !i n cazul n care acestea au
st presetate.
Noi putem interveni n mod deli#erat, imperative sau inlocuind reexele noastre
impulsuri cu totul diferite acțiuni sau nici o acțiune la toate.
terferențe
#icei potdeli#erare.
!i nu de apărea n mod
(mulautomat, &uvernat
#loca5ul poate facede un overlearned
acest lucru cu
e crezut, fără ale&ere con!tientă. (ricum, prin deli#erat
e&ere sau o#iceiul #ine sta#ilit, interfera cu emoțională EPRE)
(N !i acțiuni pot ; o luptă atunci c%nd emoția este foarte intensă.
entru ma5oritatea oamenilor va ; mai u!or pentru a preveni o acțiune dec%t totalitate
depărta orice urmă de emoție n fața noastră sau voce. 4red că acest lucru este at%t
e
entru că avem un astfel de control voluntar excelent asupra corpului
arcasăK mu!c$i, fără de care nu am putut an&a5a n toate com
cțiuni complexe !i cali;cate necesare pentru supraviețuirea noastră. Întradevăr, ne
m
ontrol mult mai #un asupra mu!c$ilor noastre trupe!ti !i cuvintele noastre dec%t noi
u pentru musc$ii faciali sau setările din aparatul nostru vocal.
Doar pentru că ceva ce facem apare involuntar, &uvernată de
valuare automată fără considerație con!tient, nu nseamnă
ă acesta este produs al evoluției noastre !i universal. (#iceiuri sunt
vățat !i funcționează n mod automat, de multe ori n afara de constiinta noastra.
nțele&erea cascada de modi;cari care apar in timpul unui emo
pisodul operațional,
om#ina tre#uie
de o#icei am#ele să ne faciale
expresii amintimpresetate
că deal !i
doilea
vocalinițială sau două va
!i presetate
a nvățat acțiuni, precum !i alte nonvisi#le sau nonaudi#le
odi;cări.
P%nă acum am descris ceea ce poate ; o#servat, auzit sau văzut c%nd
neva devine emoțional. Există o serie de ;ziolo&ic interne
odi;cări care produce, de asemenea, unele semne vizi#ile sau sonoră a ceea ce este
t%mplă. Ro#ert 8evenson !i am studiat o parte din
$im#ări n sistemul nervos autonom U3N)K care apar n timpul
moție, cum ar ; transpirații, pe care le putem vedea, uneori, sau mirosW
spirație, pe care le putem auzi, !i cardiace de activitate !i piele +E-
mperatură, care sunt invizi#ile. 4onstatarea noastră de modele diferite de
ctivitatea 3N) pentru ;ecare dintre emotiile care leam examinat, de asemenea, sup
orturi ceea ce am descris mai devreme ca acțiunile presetate. În am#ele furie
de teamă, de exemplu, cre!te ritmul cardiac, pre&ătirea persoana a
uta. În uxul de s%n&e furia cre!te la m%ini, făc%ndule
aldă !i pre&ătirea lor pentru a lovi sau sa se an&a5eze o#iectul
e furie. În uxul de s%n&e frica cre!te la picioare, făc%nd m%inile
ce si pre&atirea musc$ilor de la picioare pentru eein&.G +ranspiratia
e!te cu frică !i furie, mai ales atunci c%nd acestea sunt intense. Res
ration cre!te cu frică, furie, !i suferință, !i există o dife
l ferent de respirațieun oftatin relief. URo!ind este ncă un alt
emn destul de vizi#il, dar eu va rezerva discuție din ea p%nă concluzie
on a cărții.K
3cum,semnele
cțiuni, să ne ntoarcem la exterior
de sc$im#ări comportamentesemnale,
n 3N)să ia n considerare intern
odi;cările pe care nu le putem vedea sau auzi. Din păcate, nu există
e cercetare de mult pe c%t se &%ndesc sc$im#ă de la un moment la
mător n timpul unui episod emoțional, dar nu am nici o ndoială că
xistă o sc$im#are profundă n modul n care interpretăm lumea din 5urul nostru.
u este de cercetare arata ca amintirile le&ate de emotie noi
e simt sunt preluate, c$iar !i amintiri care nu pot ; u!or de acces,
l atunci c%nd nu se simt ca special emotion.B? cel mai im
nt, vom evalua ceea ce se nt%mplă ntrun mod care este n concordanță cu
moție noi se simt, astfel 5usti;că !i menținerea
moție. 3!teptările sunt formate, Aotăr%rile luate, care de o#icei
ervească la menținerea mai de&ra#ă dec%t diminua emoție simțit.
*n alt set de sc$im#ari interne care apare atunci c%nd ncep emoțiile
ste ncercarea de a re&lementa comportamentul emoțional. În mod tradițional, am
red că re&lementarea emotionala are loc după o emoție a nceput,
ai de&ra#ă dec%t cu de#utul de emoție. Desi&ur, n mod deli#erat
cercările de a controla emoțiile apar după o emoție a nceput
este nre&istrată n con!tiință, dar cole&ul meu !i uneori
ola#orator
8/10/2019 de cercetare Ric$ard Davidson su&ereaza
200936229 caPere&ulament,
Paul Eckman Emotii Date Fata Ro PDF de asemenea,
pare simultan cu toate celelalte modi;cări emoționale
emnalului, modi;cări ale &%ndirii, !i impulsuri action.BB
e!i acest lucru nu este sta#ilit cu fermitate, cred Davidson are dreptate,
ă există o etapă inițială, involuntar de re&lementare care este pornit
unci c%nd toate celelalte sc$im#ari emotionale intampla, amestecate cu
e. 4u toate acestea, Davidson nu a fost ncă foarte clar cu privire la ceea ce
ocesele sunt nici modul n care acestea sunt esta#lis$ed.B> n anii următori de
ade vom nvăța mult mai multe despre acest lucru.
-odelul de re&lementare inițială este, cred, #azat pe nvățare,
o#a#il nvățarea socială timpurie, !i este potențial modi;ca#il. Ea
oate include c%t de repede unul devine con!tient de a experimenta
emoție, o dată con!tient, c%t de u!or se poate recunoa!te, sau
area emoțională etic$eta, cuiva, !i dacă există o imediată
troducerea unei fr%ne pe acțiune, sau invers, o indul&ență de
ctiunile impulsive. Desi&ur, !tim puține lucruri despre această inițială
odel de re&lementare, dar se pare ca emotiile nu pot sări
ai departe complet nere&lementat dată de nvățare ncepe, !i de nvățare
cepe devreme in copilarie. 3ceste modele de re&lementare sunt suscepti#ile de a ;
%t de #ine aat că acestea funcționează involuntar !i sunt rezistente la
$im#a. 4%t de rezistent nu !tim, dar n cazul n care acestea sunt, la toate
$im#ătoare, care ar ; destul de o oportunitate pentru modi;carea
ața sentimentală.
8uați n considerare pentru o clipă o persoană care este extrem de emotii,
stfel imo#ilizat n reacțiile emoționale că este nemulțumit de
ața lui, care ar dori să devină mai receptiv emotional.
mperament, o dispoziție emoțională #azată &enetic, este o
xplicație
ste pentru
nvățat foarteviața lui palid
devreme emoțională.
in viata, Daracest
pro#a#il, dacăom
re&lare emoțională
a avut tipurile de
xperiențe care lau dus la supracontrol emoțiile. Poate că el a fost
edepsit, discreditat, sau i&norat pentru orice semn de emoție. În cazul n care sa
omportament este provocat de re&ulament nvățat, nu ar ; o posi#ilitate
ă el ar putea ; capa#il de a sc$im#a reacțiile sale. În cazul n care se #azează pe său
mperament naturale, de!i, nu există prea multe !anse de sc$im#are.
xistența unor astfel de modele de re&lementare inițiale indică enor
mportanța memorandumuri de nțele&ere a interacțiunilor copilului !i a copilului cu
eilalți
structurarea natura acelui individ ulterior emoțională
ață, 8/10/2019
n acord cu mult alte cercetari pe200936229
care Paul
topicB@ !i o
incipiu fundamental al psi$analizei.
4%nd suntem n str%nsoarea de o emoție, o cascadă de sc$im#ări
e loc n fracțiuni de secundă, fără ale&erea noastră sau de con!tientizare imediată,
M semnalele emoționale n fața !i vocea, acțiuni presta#iliteW
cțiunile nvățat, activitatea sistemului nervos autonom, care re&lementează
orpul nostru, modele de re&lementare care modi;că continuu noastre
omportamentul, recuperarea de amintiri !i a!teptările relevanteW !i
um putem interpreta ceea ce se nt%mplă n noi !i n lume. Z
ceste modi;cări sunt involuntare, noi nu le ale&e. Psi$olo&
o#ert Oa5onc le nume!te inevita#il.BJ Prin a deveni con!tienți de ele,
noi, de o#icei, face la un moment dat nainte de un episod emoțional este de peste,
vem o sansa de a ale&e, dacă dorim, pentru a ncerca să interfereze cu ei.
ainte de a explica ceea ce presupune o astfel de con!tientizare !i măsurile pe care le
oate lua
entru a spori, tre#uie să ia n considerare un aspect mai de emoție
ocesulceea ce se execută de spectacol, ceea ce &enerează aceasta cascada
e activitate emoționale inevita#ile.
Pentru a avea at%t
ntro oarecare de multe
măsură, răspunsuri,
acela!i diferite
pentru toate pentru
;ințele ;ecare
umane, dintreat%t
ncepe emoțiile
de repede
e spune ceva despre mecanismele centrale ale creierului care sunt or&ane
n& !i conducerea raspunsurile noastre emotionale. -ecanismele centrale
a &$id raspunsurile noastre emotionale sunt sta#ilite n acțiune de auto
atic evaluarea discutat n capitolul >. )tocate n aceste centrale mec$
eri tre#uie să existe seturi de instrucțiuni de &$idare ceea ce facem,
strucțiuni care reectă ceea ce a fost adaptive n evolutiv nostru
ecut. Înțele&erea teoria mea despre ceea ce aceste mecanisme centrale
unt !i modul n care acestea funcționează este esențială pentru ceea ce ne putem
!tepta ca oamenii
a ; capa#il să realizeze n re&lementarea comportamentului lor emotionala dată
cestea să atin&ă &radul de con!tientizare a experienței lor emoționale de moment.
+omkins a propus fraza afecta pro&ramul pentru a se referi la un in$er
ecanism central tă, care diri5ează comportamentul emoțional. +ermenul
o&ram provine din două surseM Pro, nseamnă "nainte", !i
ap$ein, nseamnă "a scrie", astfel nc%t pro&ramul se referă la mecanismele care
a&azinul
formații n scris nainte de, sau n acest caz, mo!tenit. Nu ar ;
e#uie
xistă, desă ;e maisc$im#ări
asemenea, multe pro&rame,
n neuroc$imiadiferite pro&rame
nostru. De!i pentru
aceste sc$im#ări au;ecare emoție.
multe dintre proprietățile
care am discutat, eu nu le acoperă aici.
ecteze pro&ramele sunt, cum ar ; #azele
8/10/2019
de date emoție, o metaforă, pentru /
u cred că există ceva ca un pro&ram de calculator st%nd n
eier, nici nu vreau să insinuez că doar o zona a creierului conduce
moție. Xtim de5a că multe zone ale creierului sunt implicate
&enerarea de comportament emoțional, dar p%nă c%nd vom aa mai multe despre
eier si emotie, o metafora ne poate servi #ine n nțele&erea
motions.BC nostru
3v%nd n vedere că afectează pro&ramele de control comportamentul emoțional,
ie mai multe despre modul n care funcționează pot a5uta ne &$ida n controlarea
omportamentul
tre pro&ramele nostru
desc$iseemoțional.
!i nc$ise.Ooolo&
ÎntrunErnst -a0rnc$is
pro&ram distinsnimic
oate ; introdusa de experiență, n timp ce un pro&ram &enetic desc$is
ermite contri#uții suplimentare n timpul duratei de viață a proprietarului." BF
a0r a su#liniat că n creaturi care au o perioadă lun&ă de
&ri5ire părintească, !i, prin urmare, o lun&ă perioadă de timp pentru nvățare, ar ;
n avanta5 selectiv pentru a avea o ntrerupere, mai de&ra#ă dec%t o &enetică nc$is
o&ramul. U3ceasta este n concordanță cu &%ndirea -a0r de a su&era că toate
nimalele care manifestă emoțiile vor avea pro&rame i afecteazb desc$ise.
ceasta este o parte esentiala a naturii de emoție.K De exemplu,
amenii de contrast, nota#ile pentru mulți ani de dependență, cu
38E( păsările din nordul )ula'esi, o insulă care este o parte din /ndone
a. Pasăre mama n&roapă ou ei ad%nc n nisip cald vulcanic !i
poi pleacă. În cazul n care copilul -aleo pasăre urcă din coc$ilie !i
pte afară din nisip, este de la sine. Ea tre#uie să !tie ime
at ce tre#uie să !tiți pentru supraviețuirea sa, pentru că nu există nici o depen
erioada condițională n care este predată de către un părinte. Noi, oamenii sunt
capătul opus al spectruluiM dacă a#andonat la na!tere, vom muri.
o&ramele noastre i afecteazb sunt desc$ise astfel nc%t să putem aa ce se va lucra
ediul special n care trăim, !i stoca acest
formații ntrun mod care i va permite să &$ideze comportamentul auto
od automat.
Dovezile cu privire universale n semnale emoție !i, n unele
$im#ările n activitatea sistemului nervos autonom su&erează că
e!i pro&ramele i afecteazb sunt desc$ise la informații noi nvățate
in experiență, pro&ramele nu ncepe ca coc$ilii &oale,
psit de informații. 4ircuitele sunt de5a acolo, desfă!urarea peste
ezvoltare, inuențată dar nu au fost construite n totalitate de experiență.
; total diferit de propriacu semnalele diferite,
mpulsuri diferite n acțiune, diferite modi;cari ale ritmului cardiac lor,
spirație, etc Near avea nevoie de traducători nu doar cuvinte, ci
e asemenea, pentru emotii.
3cest lucru nu nseamnă că instrucțiunile presetate produc identice
$im#ări n toată lumea. /nstrucțiunile operează pe diferite corporale
steme, n afară de diferențele dintre indivizi !i cul
rile din ceea ce au nvățat despre &estionarea comportamentul lor emotionala.
$iar !i cu acelea!i instrucțiuni presta#ilite vor exista at%t individuală
ferențele !i asemănările n experiența emoțională.
(dată pus n mi!care prin automate evaluarea, instrucțiunea
/ n pro&ramele i afecteazb rula p%nă c%nd nu au fost executate, care
ste, ele nu pot ; ntrerupte. 4%t timp modi;cările care rezultă din
strucțiunile sunt noninterrupti#le variază n funcție de special emo
e reacție țional ;ind considerat. Pentru expresiile faciale
impulsuri de acțiune, #ănuiesc că este mai puțin de o secundă. Eu fac acest lucru
u&estie #azată pe o#servarea cat de repede oamenii pot !ter&e o
xpresia de pe fața lor, reducerea duratei de aspectul său sau
ascare cu oncearcă
unci c%nd altă expresie. 3sculta sentimentele
să!i ascundă ceea ce spun lor,
oamenii
am o#servat că astfel de
ontrolul asupra sunetul vocii durează mai mult, dar este ncă posi#il
; doar o c$estiune de secunde sau la mai multe de c%teva minute, cu excepția
azului n
moție este foarte puternic, sau dacă se nt%mplă ceva nou pentru a frau
rța. )c$im#ări n respirație noastre, transpirație, !i cardiace
ctivitatea au, de asemenea, o linie de timp mai lun&, unele se ntinde de la zece sau
ncisprezece secunde. 4ititorul ar tre#ui să rețineți că această idee că
strucțiuni nu poate ; ntrerupt nu se #azează pe $ard !tiinți;ce evi
!edință. Ea are, cu toate acestea, se potrivesc o#servațiile mele despre cum oamenii
e comportă atunci c%nd sunt emoționale.
3mintițivă exemplul meu de Aelen, care au supărat c%nd #ăr#atul ei
upa, 1im, ia spus că ea, nu el, ar tre#ui să ridice lor
ca după !coalăI Expresia de iritare care ful&eră pe
ta ei, mar&inea din vocea ei atunci c%nd ea a ntre#at de ce el nu a dato
ai preaviz, u!oară mpin&ere nainte de corpul ei, cre!terea
mperatura de pielea ei, tensiunii arteriale, si inima rata detoate acestea sunt
odi;cările presta#ilite &enerate de pro&ramul afecteze. 4ele mai multe dintre ele
putea dispărea n clipa următoare c%nd a aat de la 1im ce
upărat că neau făcut frică, sau putem deveni frică de
are au devenit at%t de furios. 3m putea simți frica de ceea ce am putea face
entru că se simt at%t de trist. 3ceasta lea&ă de a doua emoție
u un prim emotie se poate nt%mpla cu orice perec$e de emotii. )ilvan
mkins a su&erat, de asemenea, ca o modalitate de a nțele&e unic
ess de personalitate a fost de a identi;ca dacă o persoană a avut de o#icei o
pecial afectează despre un alt afecta. De asemenea, el a su&erat că unele
i nu suntem con!tienți de reacția noastră inițială emoțională, suntem
on!tient doar de emoție noastre secundare despre prima emoție. Noi
u isi dau seama ca am fost teamă la nceput !i să ;e con!tienți doar de
%nie, care a fost trezit n răspuns la frica. Din păcate, nu
nul a făcut nici o cercetare pentru a determina meritul de aceste foarte
ei interesante.
Dar ceea ce este important de reținut este că emoțiile apar foarte rar
dividual, sau n formă pură. 4eea ce reacționează la mediul
eseori, sc$im#ările repede, ceea ce ne amintim !i ima&ina despre
tuația se poate sc$im#aW evaluarea noastră se sc$im#ă, !i am putea avea
ecteazădespreafecta. De o#icei, oamenii experimenta un ux de emo
ăspunsurile
ot ; separateinternaționale, nu toate
de c%teva secunde, acelea!i.
astfel *neori
că unele ;ecare
dintre emoție
inițială emo
ăspunsurile internaționale a5uns la capăt nainte de a ncepe altele noi, iar unele
emoții apar n timp se suprapun, de amestecare.
Nu este o altă pro#lemă foarte importantă să ia n considerare mai mult. 3!a cum am
declarat, afecta pro&ramele sunt desc$ise nu, nc$is. Nou comportaemoțională
rs sunt continuu do#%ndite dea lun&ul vieții, a adău&at la presetat
omportamente emotionale. 3ceastă caracteristică a pro&ramelor noastre care l
ectează face
osi#il pentru noi să se adapteze la circumstanțe indiferent n ce
ăim. 3cesta este motivul pentru raspunsurile noastre emotionale sunt le&ate nu doar
e nostru
ecut evolutiv, dar, de asemenea, la trecutul nostru personal !i noastre de presiune
nt. 3utomo#ile nu au fost parte din trecutul nostru evolutiv, dar acestea
cțiuni complexe, care au fost nvățate nu la fel de copii, dar la fel de tineri
dulti au fost incluse n răspunsul frica. 6rica nvățat
ăspunsurilerăsucirea volanului !i de fr%nareapar, o presupune un
ntaril0 !i fără &%ndire, atunci c%nd amenințarea este de la o alta masina.
După ce a nvățat !i a intrat n pro&ramele afecta aceste noi
spunsurile
entar emotionalenenvățați.
ca răspunsurile do#andite *nul
devenit involuntar,
dintre lucrurilelauimitoare
fel ca involun
despre
o&ramele
8/10/2019
i afecteazb este ca comportamente at%t de invatat si nnăscută poate
evenit at%t de str%ns unit !i pot ; puse n acțiune, astfel
pid !i involuntar. 4u toate acestea, există, de asemenea, un dezavanta5 de a $av
a unui sistem de răspuns emoțional desc$is. 3cestea ac$iziționate, sau adău&ată
e, comportamentele sunt &reu de a in$i#a o dată a intrat n afectează
o&rame. Ele se nt%mplă c$iar !i atunci c%nd nu funcționează n mod necesar, sau
unci c%nd nu sar putea ca ei să apară.
3mintițiexemplu de la ultimul capitol n care un pasa&er
u&uri de picior de plecare pentru a lovi pedala de fr%nă inexistent atunci c%nd un alt
utoturism
n&es spre ma!ina n care pasa&erul este de ec$itatie. Pasa&eri
er nu se poate opri piciorul ei, pentru că tra&e nainte !tie ce
a este de a face, la fel ca ea nu se poate opri expresia de teamă că trece
e fata ei. )unt aceste răspunsuri emoționale do#%ndite permanent,
fel de imua#ile ca !i cele care sunt presetate !i nu au nvățatI Nu cred că
!a. 4red că putem dezvăța, nu &estiona doar, nostru a ac$iziționat emo
spunsuri internaționale. 3cest lucru va ; mai u!or de realizat cu unele dintre
o#%ndit raspunsurile emotionale dec%t cu alții.
(rice răspuns
envățați dec%t care implicăcare
răspunsuri mi!carea
implicăcorpului
voce !isunt mai
facial u!or
mi!care
ent. 3!a cum am explicat mai devreme, avem o mare control asupra musc$ilor
are controlează corpul nostru Umu!c$ii sc$eleticiK. Profesori de conducere nvăța
u apăsați piciorul pe podea, atunci c%nd stau n Pas
en&er scaun. ( acțiune involuntar care a devenit automat, parte
instrucțiunilor adău&ate n pro&ram afecta frica, poate, peste
mp, să ;e modi;cat cu practica !i efort. *nii dintre factorii care
m descris n ultimul capitol, care determină c%t de u!or va ; să
ă#i un tri&&er emotional ;er#inte se aplică, de asemenea, la modul u!or putem
ezvăța de un model de comportament emoțional. -odele de comportament care
u fost ac$iziționate devreme n viață, care sau nvățat n timpul unei foarte intense
episod emoțional dens sau o serie de episoade, va ; mai &reu să
odi;ca sau dezvățat.
Pe masura ce copiii am putea deveni violent uneori, iar noi aproape
totdeauna sunt nvățați să nu ;e. În capitolul F, atunci c%nd se discută furie, am
n considerare dacă tre#uie să nvețe să ;e violent, dacă
mpulsul de a rănit altul este o parte #uiltin de răspuns furie.
a5oritatea adulților nu mai vreau să ;e violent dacă nu există nici o altă
od de a apăra pe alții sau de ei n!i!i de la un pre5udiciu. UÎmi dau seama că există
unt cativa
8/10/2019
oameni deviante care doresc să ;e violent, ;e că este
parte din activitatea infracțională sau ceea ce vor &ăsi plăcută. / se va con
derle n discuția mea de violență n capitolul F.K poate oricare dintre noi
mpins p%nă la punctul n care ne pierdem total controlul, act de distru&ere
lativ, !i n acest sens nu au de ales asupra a ceea ce spunem sau facemI 3re
ată lumea are un punct de rupereI Poate ; oricare dintre noi crimă,
faptul că nu avem este pur !i simplu pentru că nu au fost su;
ent provocatI Eu cred că răspunsul la aceste ntre#ări este nu, dar
u există dovezi !tiinți;ce care să demonstreze că a ; a!a. UPoți ima&
E experiment n care veți ncerca de a conduce o persoană la vio
e cu provocări tot mai mariIK
4ele mai multe dintre noi au do#%ndit modele de re&lementare care modereaza
ostru
omportamentul emoțional, sta#ilirea unor fr%nă pe ceea ce spunem !i facem
ainte de a a5un&e la stadiul n care ne an&a5ăm n extrem de dăunătoare
omportament. 3m putea face !i spune lucruri teri#ile, dar există ncă o
mită nu luăm viața noastră !i viața de un alt ntro creanțele necontestate,
olează v%rf emoțional impulsiv. 4$iar !i atunci c%nd nfuriat sau in&rozit sau
udurerat,
poate ;ne oprimde
capa#il nainte de a deveni
a menține emoțiaireversi#il distructive.
de pe fețele Noi n afara noastră
noastre sau
oci, noi nu poate ; capa#il de a ne mpiedica de la a spune ceva
cru crud sau lovirea scaun Ude!i, care ar ; mai u!or dec%t
$i#area semne faciale sau vocal de emoțieK, dar putem !i
ce mpiedica cruzimea de cre!tere n daune ;zice. 6ac rec
&nize că există oameni care au un control sla# impuls, dar am
onsideră că ca o a#erație, mai de&ra#ă dec%t norma.
3cordarea apoi că cele mai multe dintre noi nu va a5un&e la forma ;nală a
cțiunile distructive, rău permanent alții sau pe noi n!ine, este
devărat că cele mai multe dintre noi va spune sau face, ocazional, lucruri care sunt
ăunătoare. Daunele pot ; psi$olo&ic, mai de&ra#ă dec%t ;zic, !il
u poate ; permanent, dar comportamentul nostru este ncă dureros. Rău
u poate ; motivat de furie, ea nu poate implica rău altora, dar
noi. De exemplu, frica necontrolata ne poate paraliza de a face
u pericolW tristețe poate provoca ne să se retra&ă din lume.
mite acum pentru noi, să ia n considerare este modul n care !i atunci c%nd putem
eveni distru&erea
pisoade emoționale tive, dacă răul este pentru noi sau pentru alții sau am#ele.
na dintre funcțiile de emoție este să se concentreze constiinta noastra constienta
e pro#lema la ndem%nă, cel care a declan!at emoțiile noastre.
e o#icei, emoțiile noastre nu funcționeze n afara con!tiinței noastre,
u toate că se poate nt%mpla. 3m avut toată experiența de a nu
alizarea neau acționat emoțional p%nă puncte cineva
ară. 4u toate că se nt%mplă, mai frecvent suntem con!tient
on!tient de modul n care se simt. Emoțiile ne confruntăm simt
eapta, 5usti;cată. Noi nu pun la ndoială ceea ce facem !i spun. Noi
unt n lea&ăn de ea.
Dacă suntem de a pune o fr%nă asupra comportamentului nostru emoțional, dacă
em să
$im#a modul in care se simt, tre#uie să ;m capa#ili să dezvolte un alt
p de constiinta emotionala. +re#uie să ;e n măsură să ia un pas
patedreapta n timp ce suntem senzație emoție, astfel nc%t să putem ntre#area
acă vrem să mer&em mpreună cu ceea ce emoție nostru ne conduce la
ce, sau de a exercita o ale&ere cu privire la modul n care vom acționa pe emoție
ostru. 3cest
ste mai mult dec%t a ; con!tient de modul n care se simt, acesta este un alt,
ai avansate,
proape de ceeadi;cil de descris,
ce numesc su# formă
&%nditori de con!tiință.
#udiste Este <.
atenție. 6ilozof
an 7allace spune că acest lucru este "sentimentul de a ; con!tienți de ceea ce ne
ntea este de a face. "BG Dacă suntem con!tienți de emoțiile noastre, spune el, ne
oate face următoarea ale&ereM "Nu vrem să acționăm asupra furie,
u ne pur !i simplu doriți săl respecte. ">? Eu nu folosesc termenul
ent deoarece acesta este ncorporat ntro mai mare, destul de diferite ;lozo;e
A2 din ceea ce am descris pentru nțele&erea emoție, !il
epinde de practicile destul de speci;ce, diferite de la etapele pe care le am
va su&era.
În scris despre memorie, psi$olo&i eor&ia Ni&ro !i *lric
eisser descris cum ", n unele amintiri una pare să ai#ă
oziția de un spectator sau o#servator, cu privire la situația de la o
unct de vedere extern !i văz%nd sine "din exterior." ">B
contrast acest tip de memorie la una n care aveți
unctul de vedere al persoanei n memorie. În mare parte din emotional noastre
xperimenta noi suntem at%t de mult n experiența, astfel cuprins de emo
(N, că nici o parte a minții noastre este o#servarea, intero&atoriu, sau consi
al acțiunile n care ne an&a5ăm. )untem con!tienți, con!tient,
ar n !i
&ro ceea ce psi$olo&ul
Neisser Ellen
lui distincția 8an&er
ntre douănume!te
tipuri deomemorie
minte 'a0.>>
este
arte 8/10/2019
similar cu ceea ce psi$iatru !i #udist &%nditor Aenr0
0ner descris ca diferența dintre uxul de con!tient
ess !i ceea ce el a numit o#servator, "con!tiința că ceasuri
răspunde la semni;cațiile care apar n uxul de con
on!tiinței ">@. Pentru noi a ; capa#il de a modera emoțională noastre
omportament, pentru a ale&e ceea ce spunem sau facem, tre#uie să ;e n măsură să
ie
%nd am devenit sau, mai #ine, devin emoțional.
+eoretic, vom avea !i mai multe opțiuni dacă noi am fost capa#il să
devină con!tienți de evaluare automată, aceasta se nt%mplă, !i
odi;ca sau anula aceasta la vointa. Deoarece evaluatori automate sunt at%t de
pede, mă ndoiesc că cineva este capa#il de a face acest lucru. )anctitatea )a, Dalai
ama, n nt%lnirea mea cu el, a menționat că unii 0o&$ini sunt
apa#il să se ntindă de timp. Pentru ei cele c%teva milisecunde n care
valuare automată are loc ar putea ; extins destul de mult pentru ei
facă o ale&ere con!tientă de a modi;ca sau anula evaluarea pro
oces. Dar Dalai 8ama a fost ndoielnic că acest tip de evaluare
on!tientizare este posi#il ca marea ma5oritate a oamenilor, inclusiv el.
*n pas următor
devină care
con!tienți depoate ; posi#il,
ceea ce dar este
se nt%mplă &reu cuiva
n capul de realizat,
imediateste de a
după
valuare automată, dar nainte de comportament emoțional a nceputW
on!tient de impulsuri la acțiune !i cuvinte atunci c%nd primele acele impulsuri
par. Dacă sar putea realiza o astfel de con!tientizare impuls,>J )ar putea
decidă dacă să permită impulsul de a ; realizat. <udi!tii
ed că nu atin&e con!tientizare impuls, dar este nevoie de mai multe
ni de practică meditativă. )ă trecem la a lua n considerare ceea ce ar putea ;
ai u!or, de!i ncă nu este u!or, realiza#ile.
6ilosoful Peter oldie descrie ceea ce el nume!te reectorizante con
on!tiinței ca ;ind con!tienți de faptul că o simte frica. Dacă o persoană ar spune,
rivind napoi pe experienta, am fost evident frică n timp ce acesta
e nt%mplă, dar nu am simtit nici o teamă n timp, "care, spune
oldie, ar ; un exemplu de a nu ; c$i#zuință a'are.>C 3cest
ste o condiție preala#ilă pentru ceea ce vreau să se concentreze asupra, dar nu este
u;
ent, pentru că lasă n considerare dacă este sau nu vrem
entru a mer&e mpreună cu sau ncercarea de a modi;ca sau in$i#a emoțiile noastre.
onat$an )c$ooler, n contul său de ceea ce el nume!te meta
on!tiință,
ansformadescrie
pa&inileexperiența familiară
unei cărți fără a cititot
un ce am avut
cuvant de fost
ca am
loc de &%ndire de ce restaurant pentru a mer&e la care ni&$t.>F Nu este
ă nu 8/10/2019
suntem con!tienți, suntem destul200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
de con!tienți de &%ndire despre
staurante, dar noi nu sunt con!tienți de faptul că neam oprit din citit
artea. Dacă am ; fost, near ; dezvoltat metaconstiinta.
ste astfel de constiinta a ceea ce ne confruntăm n acest moment
are doresc să ia n considerare, căsătorită cu ale&erea dacă avem sau nu
reau să mer& mpreună cu sau sc$im#a acea experiență.
Eu nu am fost n stare să &ăsească un sin&ur termen pentru a descrie acest tip de
on!tiință, cel mai #un am fost n stare să vină cu este atenție
v%nd n vedere relativ sentimentele noastre emoționale. UPentru a evita repetarea
trea&a frază voi prescurta, uneori, doar prin utilizarea termenului
ent sau atenție, n italice.K 4%nd suntem atent, a!a cum am
erios, suntem capa#ili să ne o#serve in timpul unui emoțională
pisod, n mod ideal nainte de mai mult de c%teva secunde au trecut. Noi RE4
&nize că suntem emoțională !i pot lua n considerare dacă este sau nu
spunsul nostru este 5usti;cată. Ne putem reevalua, reevalua, iar dacă este
u de succes, apoi direct ceea ce spunem !i facem. 3cest lucru se nt%mplă n timp ce
oi
e confruntă cu emoție,
sentimentele noastrede ndată ce !iam
emoționale devenit con!tienți
acțiuni.
4ei mai mulți oameni sunt rareori at%t de atenți la sentimentele lor emotionale, dar
stfel atenția este posi#il să se realizeze. Eu cred că putem
ezvolta capacitatea de a ; atent asa ca va deveni un o#icei, un stan
ard parte din viața noastră. 4%nd se nt%mplă acest lucru, ne vom simți mult mai n
in&ere, !i mai capa#il de a re&lementa viața noastră emoțională. Există multe
odalități de a dezvolta acest tip de atenție.
*n popor metoda se poate utiliza pentru a deveni mai atent a acestora
moțiile este de a utiliza cuno!tințe despre cauzele ;ecare emoție
escris n capitolele C p%nă la G. Prin ce n ce mai familiarizați cu
e declan!ează emoțiile noastre, putem cre!te con!tiința noastră de
%nd !i de ce apar emoțiile noastre. ( parte esențială a lua acest traseu
cre!terea atenție are capacitatea de a identi;ca propriile noastre ;er#inte
eclan!ează emoționale !i de a ; n măsură să ia măsuri pentru a le slă#i.
copul nu este de a ; lipsit de emoție, ci de a avea mai multe opțiuni
dată ce am devenit emoțional cu privire la modul n care vom adopta această emoție.
nvățați despre senzațiile, sentimentele corporale care distin&
ecare emoție, ar tre#ui să contri#uie, de asemenea, să se concentreze nostru atenție.
mod normal,
untem con!tienți de aceste senzații, dar nu ne concentrăm asupra
ormi 8/10/2019
sau se confruntă cu dureri ;zice continuu, am putea să nu ;e
ent. Tom face &re!eli, dar c%nd o facem, putem nvăța
e la ele pentru a reduce pro#a#ilitatea ca acestea vor reapărea.
Există o serie de te$nici putem folosi pentru a ne moderate
omportamentul emoțional odată ce sunt n curs de atentW
V Putem ncerca să reevalueze ceea ce se intampla, dacă vom reu!i,
omportamente emotionale se va opri n scurt timp, un alt mai adecvat
moție pot să apară, sau, n cazul n care reacția noastră inițială a fost adecvată,
oate ; con;rmată. Pro#lema cu reevaluarea este că noastre refracție
erioada +or0 ne face să reziste !i ne mpiedică de a avea acces la
formații stocate n noi sau din exterior, care poate dis
on;rma emoție. Este mult mai puțin di;cil să reevalueze odată
erioada refractară este de peste.
V 4$iar dacă nu putem reevalua ceea ce se intampla, c$iar dacă ncă
ed că sentimentele noastre sunt 5usti;cate, putem ale&e să ntrerupă nostru
cțiuni, pentru a stopa discursul nostru n c%teva secunde, sau cel puțin nu la
a sentimentele noastre domniei complet. Putem ncerca pentru a reduce semnalele de
noastră
ței !i voce,
ontrolul rezista
voluntar la orice impulsuri
comportamentul la acțiune,
involuntar !i să de
condus cenzureze ceea ce spunem.
nostru emo
/ nu este u!or, mai ales n cazul n care emoția simțită este intensă. Dar este
ste posi#il pentru a opri vor#ire !i acțiune, mai mult dec%t să distru&ă com
omplet orice urmă de emoție n fața noastră sau voce. Este atent,
ess, !tiind că una este emoțională, care poate tine de oameni de la
erde controlul asupra a ceea ce se spune sau face, să acționeze n moduri care
&reta mai tarziu.
)ă ia n considerare modul n care aceasta funcționează prin examinarea un alt
xemplu,
nul din viața mea. )oția mea, -ar0 3nn, a fost departe de patru zile
articipați la o conferință la 7as$in&ton, D4, am%ndoi urmați
actică, atunci c%nd departe, de asteptare cealaltă n ;ecare zi. Tineri nostru
pel de noapte /am spus că s%m#ătă voi ; cina cu
n cole& !i apoi de lucru cu el seara t%rziu. Prin
mp mam a!teptat să a5un&ă acasă, la aproximativ ora unsprezece noaptea, ea
; două n dimineața de ei n 7as$in&ton !i ea ar
e5a ; adormit. Din moment ce nu sar putea vor#i s%m#ătă seara,
a a spus că mă va suna n dimineața de duminică.
-ar08/10/2019
3nn !tie că mă trezesc devreme, c$iar !i ntro duminică, !i atunci c%nd
a nu este acasa, am mereu stau la computerul meu de opt n
mineață. De nouă ea nu a sunat !i am nceput să vă faceți &ri5i. Era
miaza, ora ei, de ce nu a sunatI De zece am nceput să devină
upărat. 3cesta a fost unul n dupăamiaza timpul ei, !i cu si&uranță ea ar putea
au numit. De ce nu a avut eaI 3 fost ea 5enat despre ceva
a a făcut cu o noapte nainte că ea nu a vrut să dezvăluieI Nu am
a av%nd aceste &%nduri, !i care adau&ă la furia mea. Dacă ea a avut
umit Nar ; nceput să devină vulnera#ile la &elozie.
ar putea sa ; #olnavW a a fost ntrun accident de ma!inăI 3m nceput să simt
că. 3r tre#ui să c$em poliția 7as$in&ton, D.4.,I Pro#a#il că ea a avut
oar uitat, sau a fost at%t de implicat n muzee a fost văz%nd
a mia spus că a fost ceea ce ea va face duminica, pe care ea
uitat de nt%lnirea noastră telefon. Nec$i#zuință ei
ia facut supărat din nou, nlocuind frica mea, a!a cum am nceput să mă &%ndesc
espre ei se #ucură n timp ce am fost &ri5i pentru ea. De ce
tre#ui să ;e vulnera#il la &elozieI De ce nu a sunatY
Dacă a! ; fost mai inteli&ent, dacă a! ; nvățat de5a de la lecțiile
m discutat
%m#ătă n această
seara carte, dimineața.
sau duminică am putea au nceput
Xtiind activitatea dedeprevenire
că a#andonarea către pe
femeie este un tri&&er emotional ;er#inte Umama mea a murit c%nd aveam
aisprezeceK, ma! ; pre&ătit să nu se simtă a#andonați n cazul n care
ar0 3nn a uitat să sun. -a! ; amintit că -aria
nn ură!te pentru a folosi telefonul, mai ales la telefon salarizare, !i
o#a#il nu mar suna p%nă sa ntors la $otelul ei. -iar
uno!tințe, de asemenea, sau recuperat că n douăzeci de ani de căsătorie -aria
nn sa dovedit a ; ea nsă!i să ;e de ncredere, a!a că nu tre#uie să ;e &elos.
e &%ndire de toate aceste lucruri nainte de timp, am ; putut ;
osi#ilitatea de a slă#i declan!ează mea emotionala, asa ca nu ar interpretao
capacitatea de a apela n dimineața ntrun mod care ar face să mă simt a#ando
ate, furios, &elos, sau teama cu privire la #unăstarea ei, !i supărat că
a ar putea ; inutil de a face mine au toate aceste sentimente.
3cesta a fost, desi&ur, prea t%rziu pentru a #ene;cia de acest tip de t$ink
, pentru că nu au făcuto nainte de timp nu am putut face duminică
mineață. De ;ecare dată mam simțit supărat, sau teama, sau &elos, am fost ntro
fracție
erioada +or0 c%nd tot ce am !tiut că va dezamorsa situația
fost nu mai este disponi#il. Emoțiile au nceput, acestea au fost o#tinerea
ai puternic
8/10/2019
de ;ecare dată leam experimentat ca timpul a trecut, !i am putut nici
ai mult acces la informații relevante cu privire la -ar0 3nn !i despre
ine. 3m putut accesa doar informații care se potrivesc emoțiile am fost simt.
3m fost determinat să nu lase emoțiile mele mă mpiedică de la locul de muncă,
. De!i nu am fost supărat de la opt dimineața p%nă la o
dupăamiaza c%nd -ar0 3nn n cele din urmă mai sunat cinci oră
ai t%rziu Uora patru timp eiK, am avut mai multe episoade de furie de ;ecare dată
%nd
tat la ceas !i a remarcat că ea ncă nu a sunat. Dat
terval de timp, cu toate acestea, am avut, de asemenea, timp pentru a ncepe să
evină atenție
ve la sentimentele mele emotionale. De!i mam simtit destul de 5usti;cat n a ;
upărat la nec$i#zuință ei pentru că nu au ma sunat n dimineața
unci c%nd ea a spus că ar ;, am decis că ar ; nțelept să nu!i exprime
ria mea la telefon, !i să a!tepte p%nă c%nd sa ntors acasă. Eu
putea auzi urmă de m%nie n vocea mea a!a cum am vor#it, dar eu suc
u depă!it n efortul meu nu să se pl%n&ă sau să facă oricare dintre acuzațiile
m vrut atat de mult să se descarce. Nu a fost o discuție foarte satisfăcătoare,
după c%teva minute am fost de acord să stea n sus, mențion%nd că ea ar ;
e ntoarce seara t%rziu, n noaptea următoare.
3m reectat asupra a ceea ce sa nt%mplat. -am simțit u!urat că nu am avut
spus nimic acuzator, dar am !tiut că !tia de la sunetul de
ocea mea că am fost supărat de ceva. Ea !ia exercitat con
ontrol n care numi presare despre asta. Perioada refractară a venit la
apăt, a!a că am fost n stare să reevalueze situația. Nu mai simțeam
upărat, dar n sc$im# mam simtit un pic prost pentru că a devenit furios. Nu
oresc să lase lucrurile la distanță, atunci c%nd am fost de fapt, c%teva mii
ile de nisip n afară !i nu sar vedea unii pe alții pentru aproape două mai multe
e, am sunat -ar0 3nn napoi. Poate două minute au trecut de la
rima conversație. De data aceasta a fost o plăcută, conversatisfăcătoare
zarea. 4%teva zile mai t%rziu, am ntre#ato despre acest episod, despre care
a a uitat. Ea a con;rmat că ea a dat seama că am fost supărat,
ar din moment ce nu lau adus n sus, ea a decis să nul aduce.
3cesta este un exemplu al unui episod emoțional n care o persoană
&retă au devenit emoțional. Există, desi&ur, alte
azuri n care suntem foarte nc%ntați despre noastre reacții emoționale
/. Dar $aideți să ne concentrăm pe ceea ce putem nvăța din acest episod care
putea avea aplicarea la alte situații n care o re&retă cuiva
omportamentul emoțional. În primul r%nd este importanța de a ncerca să
nticipeze
e pot să apară, de a !ti vulnera#ilitățile cuiva. 3m reu!it n acest
8/10/2019
stanță !i astfel nu a putut scurtcircuit200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
ntrea&a c$estiune, nu am putut
duce pro#a#ilitatea ca miar importa furiadespre;
#andonat scriptul n acest episod, !i, prin urmare, extins refracție
erioada +or0. Din fericire, am nvățat su;cient din această experiență
ă acesta nu este pro#a#il că va răspunde cu furie atunci c%nd -ar0 3nn
n nou, numi spune c%nd ea spune că va face. 4%nd atent, Pot
e&e să nu devină furios, dar dacă eu sunt de5a ntro stare de spirit irita#il
u su# o mulțime de alte presiuni, n viața mea, sar putea e!ua.
Există două părți pentru a analiza pe care tre#uie să facem pentru a slă#i
n declan!ator emoțională pe care le #ănuiesc că ar putea ; pe cale de a exploda. *na
arte se concentrează pe noi n!ine, ceea ce este n noi n!ine care cauzează
ea răspuns emoțional ntrun fel am re&reta mai t%rziu. În acest exemplu,
fost recunoa!terea mea că nu sunt c$emat la telefon a fost
in&%nd resentiment mea nurezolvate față de mama mea pentru a avea
a a#andonat c%nd a murit, pe care am fost importul n această situ
ion. 4ea de a doua parte este de a ncerca de a extinde intele&erea noastra a
tă persoană. În acest exemplu, care a implicat revizuirea mea ceea ce am
ia despre
splace de -ar0 3nn, pu#lice,
telefoane care ar duceo
care nunu pentru
aveau a apela,
nimic cum cu
de a face ar ;a#andonul.
o
3cesta poate ; prea mult pentru a ne cere ntotdeauna să ;e n măsură să anticipeze
ate !i dezamorsa emoții, mai ales la nceput. Dar o parte din
e n ce mai cali;cați n modul n care avem de a face cu emoțiile noastre este
ezvoltarea,
oltarea capacitatea de a analiza !i de a nțele&e ce sa nt%mplat o sin&ură dată
n anumit episod este de peste. 3naliza tre#uie să ;e făcut ntrun moment
u mai simt nevoia de a 5usti;ca ceea ce am făcut. 3ceste analize
e poate a5uta alerta la ceea ce avem nevoie pentru a prote5a mpotriva, !i ele pot
uta
e se răcească un tri&&er emotional.
În capitolul precedent am recomandat menținerea unui 5urnal emoție
e episoade care o re&ret. )tudierea care 5urnal poate a5uta la identi;carea
u numai de ce aceste episoade au loc, dar atunci c%nd ele sunt suscepti#ile de
reapară !i ce puteți face pentru a vă sc$im#a astfel nc%t să nu se nt%m
ilou n viitor. 3r ; util, de asemenea, să păstreze n acela!i 5urnal
n record de episoade n care un reu!e!te, n care unul reacționează #ine.
afară de furnizarea de ncura5are, intrările astfel de 5urnal ne permit să
ecteze
de ce nulaam
cereu!it.
am fost, uneori, capa#il de a reu!i, precum !i atunci c%nd
6recvent
8/10/2019
pro#lema va ; ceea ce a face o dată o emoție are
ceput !i suntem n perioada refractară, n imposi#ilitatea de a reinterpreta
eea ce se nt%mplă. Dacă suntem atent, putem ncerca nu să se $rănească
moție n timp ce acțiunile in$i#itoare care sunt suscepti#ile de a provoca
tă persoană să răspundă n a!a fel nc%t să facă sentimentele noastre
evin mai puternice. Dacă a! ; făcut acuzații, -ar0 3nn ar putea de asemenea
u răspuns defensiv cu furie, care mar ; făcut
evenit furios din nou, poate mai furios. 3m venit pentru a vedea de control
omportamentul
ontesta aproapeemoțional
am #ucura,8in&,
de!idacă
eu nu este frica sau
reu!esc furie, ca o4%nd
ntotdeauna. provocare,
am o
u!esc să am un sentiment de măiestrie, care este foarte satisfacator. Din nou, am
ed că practica !i de &%ndire cu privire la ceea ce tre#uie făcut, precum !i
nd con!tient de sine n timpul episodului emoțional, poate a5uta.
4ontrolul comportamentului emoțional nu va funcționa ntotdeauna. 4%nd
moție st%rnit este foarte puternic, atunci c%nd suntem ntro stare de spirit care
redispoziție
e pune față de emoție, atunci c%nd evenimentul rezonează foarte str%ns
u una dintre temele emoționale evoluat sau cu o timpurie nvățat
eclan!a emoție, su&estiile mele vor ; mai di;cil de utilizat. Xi,
funcție de emoție, afectiv unii oameni stilcei
are a devenit caracteristic emoțional foarte repede !i foarte
tens, se va face mai &reu pentru a controla anumite emotii.
6aptul că nu vom reu!i ntotdeauna nu nseamnă că noi
u se poate m#unătăți. 4$eia este de a ne nțele&e mai #ine. De ana
0zin& episoade emotionale după aceea, putem ncepe să se dezvolte
#iceiul de a atenție. De nvățare să se concentreze mai mult asupra a ceea ce este
e
e simt, de a nvăța unii dintre indicii interne, care semnalează ne
e emotii simțim, noi suntem mult mai suscepti#ile de a ; n măsură să mon
or sentimentele noastre. 4re!terea capacității noastre de la fața locului, semne de
odul n care ot$
rs răspund la noi emotional ne poate alerta să ;e atenți la
eea ce este ce facem !i senzație, !i să ne a5ute să răspundă la alții "
moțiile ntrun mod adecvat. Xi, de nvățare despre comun
actori declan!atori pentru ;ecare emoție, cele pe care le mpărtă!i cu alții !i cei
are
unt deose#it de importante sau unic pentru noi, ne poate a5uta să se pre&ătească
entru
moționale nt%lniri. În următoarele capitole oferă informații cu privire la toate
ceste pro#leme.
,
+ristețe
i 3&on0Este mai rău co!mar al unui parinte. 6iul tău
spare #rusc, fara nici o explicatie aparent. 8uni mai t%rziu
auzit că poliția a descoperit o crimă n masă $omosexual
el care răpit, torturat !i ucis tineri. 3tunci ai nvăța
ă trupul ;ului tău a fost descoperit !i identi;cate la masa
cul de nmorm%ntare.
Poliția au fost conduse acolo de !aptesprezece ani Elmer 7a0ne
enle0. Poliția a arestat Aenle0 pentru foto&ra;ere prietenul său
ean 4orll, treizeci !i trei, după un allnoapte partid vopseasnin&.
enle0 a pretins a ; parte dintrun inel de crimă n masă procurarea tineri
aieti pentru Dean 4orll. 4%nd 4orll spus Aenle0 a fost să ;e următoarea lui Tic
m, Aenle0 mpu!cat. În custodie pentru moartea 4orll lui, Aenle0 a spus
oliția cu privire la uciderea de #ăieți ca "un serviciu pentru a le ]par
nts^ de felul. "El a simțit părinții ar tre#ui să !tie ce sa nt%mplat
entru ;ii lor. În total, or&anele de douăzeci !i !apte de #ăieți tineri au fost
cuperate.
<ett0e )$irle0 este mama unuia dintre #ăieți moarte. Durerea ei este
mitoare, o suferință
cople!itoare. at%t
)e poate de aproape
auzi intensă nc%t uita lacare
de suspine expresia
sunt ei
depoate
rupere
eparte de fata ei profund nefericit. -esa5ele transmise de către
ței !i voce repeta unul pe altul atunci c%nd nu se face nimic pentru a Re&ula
xpresie t%rziu.
-oartea copilului cuiva este o cauză universală pentru tristețe !i
&onie. Z Nu poate ; orice alt eveniment
8/10/2019
care poate apela mai departe, cum ar
tense, recurente, !i de durată nefericire. În BGF, c%nd am fost
ectuarea de cercetare mea n Papua Noua uinee, am cerut 6ore a
atămi ce fețele lor ar arăta dacă au nvățat copilul lor
u murit. De casete video de performanțele lor arata acelasi facial
xpresii ca <ett0e )$irle0, de!i mai puțin intense, deoarece acestea au fost
ma&ina, mai de&ra#ă dec%t se confruntă cu pierderi.
-ulte tipuri de pierdere poate declan!a tristețeM respin&erea de către un prieten
au
mant, o pierdere de sine de la e!ecul de a atin&e un o#iectiv la locul de muncăW
erderea de admirație sau de laudă de la un superior, pierderea de sănătateW
erderea unor părți a corpului sau funcție prin accident sau #oală, !i,
entru unii, pierderea unui o#iect prețios. Există multe cuvinte
escrie sentimentele tristeM nne#unită de durere, dezamă&it, a#ătut, al#astru,
( excepție ar ; n cazul n care copilul a fost suferă de o #oală incura#ilă, sau, n unele societăți,
cazul n care copilul este un copil foarte mic, pentru care familia nu poate purta de &ri5a.
oartea celui dra&, oameni care sunt doliu se pot simți vinovați !i
upărat cu ei pentru că nu a avut puterea săl mpiedice.
<ett0e )$irle0 aproape si&ur sar ; simțit furia față de
oi oameni care au ucis pe ;ul ei, dar foto&ra;a o prinde la un
t moment, n momentul n care ea se simte tristețe !i a&onie.
m furios spre persoana responsa#ilă de o pierdere, n timp ce ne simțim
stețea !i a&onia despre pierderea n sine. 6urie este tot ceea ce poate ; simțit
acă pierderea nu este permanentă, la fel ca n moarte, dar se datorează respin&erii.
$iar
unci poate ; tristețea c%nd pierderea n sine este simțită. Nu exista
&uli &reu !irapid, pentru că nu este neo#i!nuit pentru #ocitoare care se simte
#andonați de a avea momente de furie față de persoana care a murit.
Pot exista momente c%nd persoana doliu este frică de modul n care
a va putea să trăiască fără a decedat, teama, de asemenea, că va
u ; capa#il de a recupera. ( astfel de teamă poate alterna cu sentimentul nu
entru a relua viața după o astfel de pierdere. În cazul n care pierderea nu a avut ncă
c, frica
oate ; emoție predominant, mai de&ra#ă dec%t tristețe sau a&onie.
4$iartrist
tens !i emoțiile pozitive
experiență. pot ; simtit
Pot exista pe scurt
momente n timpul unei altfel
de amuzament
unci c%nd a amintit un moment amuzant comun cu persoana decedată.
desea, prietenii !i rudele la un serviciu memorial sau atunci c%nd vizitează
omiciliul persoanei doliu va aduce amintiri pozitive
ar putea ; c$iar c%teva r%sete. )ar putea ;, de asemenea, plăcere pentru
n moment n semn de salut un mem#ru apropiat de familie care a venit să
mpărtă!ească
urerea !i oferă confort.
4%nd am fost de lucru n Noua uinee zonele muntoase, am nvățat
espre o altă caracteristică de durere. Întro zi am părăsit satul n care am
fost viu !i urcat n centru re&ional n (kapa, unde
fost un spital din 3ustralia, a!a că am putea lua un du! !i rencărcați
aterii pentru aparatul meu ;lm. ( femeie dintrun sat c%teva mile
eparte au a5uns la spital cu un copil foarte #olnav, care, din păcate,
ăcate a murit. -edicul australian a fost pe cale să ia
meie, cu copilul ei mort, napoi n satul ei, !i el ma invitat
ă vină dea lun&ul. 6emeia stătea n 8and Rover lini!te, unexpres
ive, țineți copilul n #rațe n timpul călătoriei lun&i. 4%nd ne
a5uns
rată !i ea aintens.
a&onie văzut Doctorul
rudele !iaprietenii
crezut căei,aea a nceput
fost săntoarce
nesincer, pl%n&ă,
ea pe un ecran ritual de emoție pentru a impresiona sătenii. El
redeam că dacă ar ; simțit cu adevărat disperarea ea ar ; arătat
timp8/10/2019
ce călătoresc cu noi. 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
-edicul nu a reu!it să recunoască faptul că nu putem avea cu adevărat

&onia dacă nu suntem n prezența altora, care pot !i fac parte
erderea noastră. Noi !tim ce sa nt%mplat, dar sensul de a ne devine
m#o&ățit atunci c%nd ne spune altora despre el sau pentru a vedea reactiile lor la
erderea noastră. Z
cesta a fost un exemplu foarte extremă a acestui fenomen, pentru această femeie
ăia ntro cultură epoca de piatră, cu nici un rezultat, nici apă curentă,
u o&linzi, !i nu este altul dec%t fuste iar#a $aine. 4opilul ei a murit
trun context care a avut nici un sens pentru ei. )pitalul de Test cu
ate facilitățile sale a făcut experiență ireală, ca !i cum ea ar ; fost pe
arte !i apoi a revenit pe Pamant. ( altă posi#ilitate a fost că ea a fost
eține n durerea ei n prezența acestor două ciudate oameni
octor si cu mine. Ea poate ;, de asemenea, a fost n stare de !oc, !i a fost nevoie de
mp pentru
să se desprindă de această stare de durere pentru a ; a;!ate. Dacă mai mult timp a
vut
ecut, indiferent
Nu a fost de locul
o perioadă undespeciali!tii
n care a fost, durerea ei ar ; mintală
n sănătate apărut. crezut
ă rudele ndoliate care nu au prezentat durere intensă au fost implicate n
e&are !i ar ;, prin urmare, să ;e vulnera#ile la psi$ice &rave
o#leme mai t%rziu. -ai multe studii recente su&ereaza ca nu este ntotdeauna
az, mai ales atunci c%nd persoana care moare a avut un declin lent,
nu a fost su;cient timp pentru a se adapta la moarte din sens opus. În
stfel de cazuri, #ocitoare experimentează puțin a&onie, !i doar ocazional
stețea, c%nd moartea se nt%mplă n cele din urmă. Dacă ata!amentul a fost
nul di;cil, cu multe perioade furtunoase sau considera#ile insatisfac
cțiune, atunci moartea poate aduce o eli#erare, cu sentimente de relief mai de&ra#ă
e disperare.
În cazul n care moartea unei persoane dra&i este #ruscă sau nea!teptată, cu lit
8E timp să se pre&ătească, nu este rar pentru cei ndoliați să creadă
ort este ncă n viață. Dr. +ed R0nearson, care a studiat cum
amenii reacționează la moartea su#ita a unei persoane dra&i, a constatat că multe
stfel de #ocitorii de vor#ă cu persoana decedată, crez%nd ntrun sens care
ort pot auzi !i răspunde la t$em.> 4%nd
oartea se produce prin accident, omucidere, sinucidere sau, poate dura ani de zile
entru
si$olo& Nico 6ri5da făcut un punct foarte similară atunci c%nd a spus, "Durerea de multe ori nu apar atunci c%nd
ul este noti;cat de deces sau de plecareW astfel de noti;care este format doar din cuvinte. Durere love!te atunci
nd un
e acasă la casa &oală. "
ceste8/10/2019
conversații să se nc$eie !i pentru #ocitoare
200936229 pentru
Paul Eckman Emotii Date Pe FataaRoaccepta
PDF complet
ă cel iu#it este mort.
( expresie intensă de durere ca <ett0e lui )$irle0 poate c$iar
pare atunci c%nd cineva care a fost anticip%nd o pierdere devastatoare devine
estea #ună că cel iu#it este n re&ulă. În primul moment de
e relief, tot a&onia care a fost ținut n rafale mai departe. Durere
nticipat, dar conținut, este acum exprimat. În acel moment,
ersoana se simte at%t de durere !i de relief. Emoțiile am%nate, suprimate
entru
acă un motiv
emoția sau este
nu mai altul,relevantă
apar atunci candsituația
pentru este si&ur sa se simta, c$iar
imediată.
Nu este un alt posi#il, dar necercetat, explicație pentru ce
om vedea, uneori, semnele de a&onie, complet cu lacrimi, atunci c%nd o
ersoana aude vesti minunate. Este posi#il ca cel mai intens
ucurie copleseste sistemul de emoție, !i că extraordinar de puternic
moție de orice fel produce momente de a&onie.
6uria poate ; o apărare mpotriva a&onie, un nlocuitor, !i, uneori,
$iar vindecarea. În cazul n care iu#itul respins poate deveni furios de a ;
ărăsită, disperare dispare. Întrun moment de sin&urătate intensă,
stețea va reveni !i poate ; din nou alun&at de furie. În unele
ameni furia este menținută n rezervă, &ata să apară cel puțin
emn de pierdere, pentru a preveni o experiență de a&onie.
*nele psi$oterapeuți au susținut că tristețe prelun&ită !i
&onie, ca răspuns la pierderea este rezultatul furie ndreptate spre interior. Dacă
ersoană care suferă ar putea direcționa furia spre exterior, de la decedat, pentru
s%nd, de la iu#itul respin&ere, soț, profesor, sau sef, apoi trist,
ess !i a&onie ar ; "vindecat." În timp ce acest lucru poate avea loc, mă ndoiesc că
ste
acția
ță de o#i!nuită. Nu este
persoana care estemai puțin dar
pierdut, frecvente de anavea
furia este sentimente
nici un de furie
caz sin&ura
mt, nici nu este expresia unui tratament necesar sau si&ur de trist,
ess !i a&onia care se resimte.
3ceste zile, este comun pentru oameni să ia medicamente pentru a allevi
%ncat tristete intensa sau a&onie, pentru a atenua ad%ncimea de doliu. Eu
u au rezerve cu privire la utilizarea de medicamente pentru a face față
epresie, o tul#urare emoțională descrisă mai t%rziu n acest capitol. Eu
unt mult mai puțin si&ur că aceasta #ene;ciază o persoană nu să se simtă tristețe sau
&onia despre pierderile normale trăim cu toții n viață n cazul n care persoana
u este clinic deprimat. +ristețea !i a&onia poate a5uta la vindecarea pierderea,
fără8/10/2019
aceste sentimente care suferă de pierderea ar putea ndura
ai.
Dacă su;cient de medicamente, o persoană nu va părea să ; suferință,
care poate ; un dezavanta5. +ristețea !i a&onia n faciale !i
xpresii vocale apel pentru a5utor de la alții. 4a suport social,
i5a de prieteni !i mem#ri ai familiei, este de vindecare. ( persoană care este
edicamente astfel nc%t să nu a;!eze tristețe !i suferință ar putea primi mai puțin
că atenția vindecare. Nu vreau să su&erez că ex
(N de tristețe !i a&onie sunt n nici un sens a făcut n mod deli#erat pentru a
etermina pe alții să a5ute. 3ceste expresii sunt involuntare, nu deli#erat,
%ncat, dar una dintre funcțiile lor evolutive este de a provoca cei care
se vedea expresiile să se simtă preocupare !i doresc să ofere confort.
( altă funcție a expresiilor tristețea !i a&onie este de a
m#o&ăți experiența cuiva din ceea ce a nsemnat pierderi. )untem acut
on!tient de ceea ce se simte ca să pl%n&ă, de suferință ne simțim n fața noastră
upă mai multe expresii de a&onie !i de tristețe. Nu este ca near
u !tiu ce a nsemnat pierderi n cazul n care nu a existat nici o expresie, near
iu, dar noi nu lar simți pe deplin n cazul n care medicamente odi$nit nostru
sperare. Încă o altă!ifuncție
construi resursele de tristețe
de a conserva este de
ener&ia. a permite
Desi&ur, persoanei
că nu va să
t%mpla atunci c%nd tristețea este alternativ cu a&onie, care se disipa
surse.
Treau sa prudenta cititor. Nu există nici o dovadă fermă, ntrun fel
u altul, pe medicatin& oameni de a face cu reacții normale
e tristețe !i pierdere n doliu, sau atunci c%nd suferă un alt tip de
erderi. Noi nu !tim ncă ce a consilia, !i eu pot ridica doar aceste
o#leme pentru cititorul să ia n considerare. Din nou, eu su#liniez că am fost
scutarea reacții nonpat$olo&ical la pierderi, nu depresie clinica.
ai t%rziu n acest capitol, voi explica cum difera depresia clinica
e tristețe !i a&onie.
Era vara anului BGGC ntro ta#ără refu&iu #osniac din +uzla.
uropenii !i americanii au declarat anumite zone n condiții de si&uranță de la
ac s%r#ă, să ;e prote5ate de trupele N3+(. Dar s%r#ii dis
onsiderat declarația, !i zona de si&uranță de la )re#renica a căzut.
%r#ii ucis cu #rutalitate mulți dintre oameni. Refu&iații care călătoresc n
zla văzut cadavre civili dea lun&ul drumului, au trecut ntunecat
ase ncă mocnit după ce s%r#ii iau dat foc, n unele
azuri,8/10/2019
n timp ce oamenii au ascuns n 200936229
interiorul lor. De asemenea, ei au văzut a&ățat
e
opaci or&anismele de oameni care au ncercat să scape. (amenii prezentate
ci sunt musulmani #osniaci, la +uzla, un alt domeniu presupune că n condiții de
&uranță.
au citit doar o listă cu cei care au supraviețuit, a aat că
ulte, cele mai multe dintre părinții lor, frații, sau nu soția avut.
Este &reu să nu vrea să m%n&%i un copil care prezintă astfel de a&onie.
cest impuls de a a5un&e !i de a a5uta este fundamental pentru orice sentiment de
omunitate. 3cesta este motivat, n parte cel puțin, de suferința ne simtim
%nd vom vedea o altă persoană suferă, mai ales atunci c%nd vom vedea un copil
are este nea5utorat !i mizera#il. 3cesta este unul dintre funcțiile sau P*R
dică din această expresieM să stri&e după a5utor, de a impune un e suferi
a pe alții, astfel nc%t acestea vor a5uta. Xi se simte #ine săl m%n&%ie
altă persoană, reconfortant alta, reduc%nd mizeria lui, dă
sotitor un sentiment pozitiv.
imina complet emoțional expresiideci
8/10/2019
nu a existat nici o urmă
față, voce, sau corp, atunci ar tre#ui să privim aceste ex
(N ca ;ind la fel de ;a#ile ca !i cuvintele pe care le vor#esc.
U3m folosit intenționat pronumele masculin n alineatul precedent,
ra;c, deoarece aceasta este mai frecventa in randul #ar#atilor, de!i este de
u nseamnă necunoscut la femei !i cu si&uranță nu este evident n toți #ăr#ații.
adiții culturale !i de educație ntro cultură, !i, pro#a#il,
e asemenea, temperament, 5oacă un rol n modelarea atitudinea cuiva despre
entimentul
au a;!area tristețe !i a&onie.K
6iecare expresie transmite o serie de mesa5e le&ate. -esa5ele
e tristețe !i a&onie &ravitează n 5urul "Eu sufăr, confort !i
utama. "Reacția noastră de a vedea aceste expresii nu este de o#icei o
diferent deta!at, intelectual, c$iar !i atunci c%nd se manifestă n astfel de
n mod a#stract ca o foto&ra;e ncă de pe pa&ina unei cărți. Noi
unt construite pentru a răspunde cu emoție de emoție, ne simțim de o#icei,
esa5ul. 3sta nu nseamnă ntotdeauna simțim emoția care este
nd semnalate la noi.
Nu toată lumea se simte suferința altora, nu toată lumea este atrasă
entru a a5uta !i confortul unei persoane mizera#il. *nii oameni devin furios
a răspuns la mizeria unei alte persoane. Ei pot simti ca un un'el
n, cererea improprie asupra lor pentru a5utorM "De ce
u poate să ai#ă &ri5ă de el nsu!i. De ce a ; un astfel de pl%n&ăciosI ")il
an +omkins crezut că o diferență fundamentală ntre oameni
fost modul in care raspunde la suferința altora. Nu suntem de părere că
uferință noi n!ine !i săi a5ute, sau nu dăm vina pe
ul care suferă de a ; ntro astfel de situație di;cilă !i de a face o
ererea de pe noiI
*neori, o persoană sau un &rup de persoane, musulmani #osniaci,
vreii, indienii din 3merica, sclavii din 3frica, ți&anii
ot ; considerate ca ne;ind cu adevărat om, nu la fel ca restul dintre noi.
e pot ; numite animale, pentru a arăta c%t de puțin contează.
e!i suferința animalelor se mi!că mulți oameni, ea nu
uta toată lumea, !i nu toată lumea este mi!cat de suferința celor
consideră ca ;ind mai puțin dec%t uman. )uferința lor poate părea meritată,
au cel puțin nu discomfortin& de a asista. Există, de asemenea, oameni care
ucura de suferința altora. Ei c$inui, ;zic sau psi$o
&ic, pentru că se simte #ine să!i exercite puterea lor !i de a asista la
urerea !i suferința pe care o produce. ( expresie, cum ar ; cea acestui
8/10/2019
ăiat se arată poate starni doar apetitul200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
lor pentru a induce mai mult
uferință n victimele lor. U3stfel de oameni sunt discutate la sf%r!itul anului
apitolul F.K
8acrimile sunt vizi#ile dun&i fata a&onie #ăiatului +uzla. Pl%ns
unt accepta#ile la copii si femei adulte, n culturile occidentale, dar
%nă foarte recent, lacrimi de tristețe sau de a&onie au fost considerate un semn
e slă#iciune la #ar#ati adulti. 4andidatul prezidențial Edmund -uskie lui
crimi c%nd a descris reactiile sale la atacul unui ziar de pe sale
u spus că soția sa lau costat ale&erile primare din BG>. 3stăzi,
o#lemele par să se ; sc$im#at. <o# Dole !i <ill 4linton, at%t
u lacrimi n campania electorală BGGF !i nu au fost criticate
entru a face acest lucru. -assmedia !i mulți profesori su#linia
ccepta#ilitatea de emoții, n &eneral, !i de tristețe !i suferință, n
pecial, #ăr#ați n. -ă ndoiesc că acest lucru a pătruns n toate se&mentele de
ocietatea 3mericana, dar nu avem criterii pentru a compara ceea ce a fost
urmă de o#icei treizeci ani cu acum.
8acrimile nu sunt unice pentru tristete sau durere. Ele pot să apară, de asemenea, n
mpul
 #ucurie intensă, !i n crize de r%s, de!i o analiză recentă a
eratura de specialitate a constatat mai multe rapoarte, la adulti, a pl%ns atunci c%nd
amenii
mt $elpless.@ (amenii raport sentiment mai #ine după pl%ns, !i, de!i
xistă diferențe n ceea ce declanseaza un stri&ăt, care ar putea ; cauza
ana&ementul de exprimare, pl%n&%nd pare a ; un universal emo
xpresie țional. Există o cerere ca plansul este unic pentru oameniW
u toate acestea, există rapoarte mpră!tiate de pl%ns n an&oasant situație
/ n alte primate.
3!a cum sa discutat mai devreme, nu doar emoțiile au un rol n starea de spirit,
ar cele mai multe emoții sunt, de asemenea, esențiale pentru o trasatura de
ersonalitate speci;ce !i
tul#urare emoțională speci;că. 3v%nd n vedere durata ;ecărui P$e
ostsenzatie este cel mai simplu mod de a distin&e ntre emoții Ucare
oate ; c%t mai scurtă de c%teva secunde sau at%ta timp c%t mai multe minuteW stări
are poate dura ore, sau uneori o zi sau douăK, !i de personalitate
ăsături Ucare se poate colora o secțiune importantă a vieții unei persoane, cum ar ;
D(
scence,
4e le face !imaturitate tineri, afectează
modul n care acestea !i, uneori, viața
viețile unei
noastre suntpersoaneK.
alte moduri n Zcare
În emoțiile,
timp cestările emoționale
sături, si tul#urari emotionale diferite, dar aceste aspecte nu tre#uie să ne preocupe acum.
l#urari emotionale pot ; ;e episodice,
8/10/2019
la doar c%teva săptăm%ni de durată sau
ni, sau omniprezent, durată de ani sau zeci de ani, acesta nu este modul n care
mp au trecut, dar modul n care acestea afectează capacitatea noastră de a trăi
ața pe care
distin&e de trasaturi de personalitate emotionale. Întro tul#urare,
moțiile sunt scăpat de su# control, !i acestea pot interfera cu nostru de capacitate
e
tea de a trăi mpreună cu ceilalți, de a lucra, să măn%nce, !i să doarmă.
3tunci
e, o c%nd avem o stare de spirit al#astru, ne simțim tristețe pentru mai multe
ersonalitate melancolic este predispus la simte trist sau cu al#astru
area de spirit, si depresie este tul#urare n care tristețe !i mentale
&onie sunt centrale. Desi&ur, oamenii folosesc de o#icei aceste cuvinte
ternativ, spune, de exemplu, să rețină simțit deprimat ca o
alitate la un examen nu a fost foarte mare. Dar tul#urari mintale au dis
arkeri ce distin&e le plasează dincolo de &ama de normale emo
spunsuri internaționale.
Pentru
asa un sin&ur
va risipi rapidlucru,
dacă au
un oaltmult mai dura.
eveniment 4a "depresie"
emoțional vine cu privire la
ea lun&ul. 3devărat depresie dureaza zile, luni, uneori c$iar pentru
ni. Întro tul#urare emoțională, special emotiile domina viata,
ro#leme monopolizeze, astfel nc%t alte c%teva emoții poate ; simtit.
moțiile se simțea foarte intens, din nou !i din nou. Emoțiile sunt n afara
e control, persoana nu le poate re&lementa sau să scape. Ei
terfera cu a#ilitatea persoanei de a efectua viata fundamentale
arcini de a manca, de dormit, concu#ina5, !i de lucru. 3cesta este severa, unul
putea spune, metaforic, că emoțiile sunt inundate.
Dacă tristețe domină depresie, vor#im de un retardat
epresie, n cazul n a&onie este mai proeminent, este o depresie a&itat.
amenii care sunt deprimati nu simți numai neputincios să sc$im#e viața lor,
e simt fără speranță. Ei nu cred că va a5un&e vreodată mai #ine. În
us de tristețe !i de a&onie, vinovatie si rusine sunt puternic simțit, pentru
ersoanele deprimate cred că sunt lipsite de valoare, care este motivul pentru care
ed
simt modul n care acestea fac. Depresia poate ; o reacție la unele de viață
veniment, o reacție excesivă, sau pot aparea aparent fără rea
ul sau cauza, atunci c%nd nici un eveniment pot ; identi;cate ca aceasta să ;e
ornit.
+ristețe !i a&onie nu sunt sin&urele emoții simțit, furia, re&izat
interior sau afară, !i frica sunt adesea manifestă. Dacă există lea&ăne
tre depresie si euforie extremă !i entuziasm, atunci este
umito depresie #ipolara sau, n terminolo&ia
8/10/2019 200936229 Paul vec$i,
Eckman Emotii maniaco
Date Pe Fata Ro PDF
epresie. )e pare că există ndoială că există o importantă &e
ontri#uția electroma&netice care face o vulnera#il la depresie, !i că
edicamente sunt utile n cele mai multe cazuri. Psi$oterapie, cu sau fără
ptul medicamente pot ; de a5utor, de!i există ncă ar&ument n
eratura de specialitate cu privire la dacă numai psi$oterapia poate ; la fel de utile
a medicamente sin&ur c%nd depresia este severă.
3m &ăsit expresii faciale unice n studiul nostru de oameni
uferă de depresie,
al persoanelor carenimic care nu sar
se confruntă vedea!ina&onia.
tristețea nici (rice treizeci de secunde
erioada de o#servatie ar putea arăta doar că persoana a fost mizera#il,
u că el sau ea a fost ntro depresie clinica. 3 fost repetitiv
ess !i puterea emoțiilor, arată din nou !i din nou peste un
ă, care a făcut evident fata depresie !ia exprimat, nu pur !i simplu
stețea !i a&onia pe o pierdere importantă.
4antitatea de tristețea a fost le&ată de dia&nosticul pacientului.
u a fost mai puțin tristețea indicat de către cei care suferă de ceea ce se nume!te
inore Umai putin severeK, depresie !i tristețe mai mult de cei dia&nosticati
u depresie ma5ora. În plus față de unele expresii triste, maniacale
acienti au aratat mult mai zam#itoare, dar nu z%m#etele #ucura
ent. UDistincție ntre z%m#ete de #ucurie !i de alte
puri de Oam#etul este explicat n capitolul G.K
Întrun studiu de pacienti la propriul meu spital, am constatat că diferă
nces n tipul de emoții indicat n momentul n care pacienții au fost
dmise la spital prezis c%t de #ine au raspuns la su#
atament ulterioară, care este, c%t de mult m#unătățire ar ; arătat
ei luni later.J
ecunoscând
cum vreau#ristețe 3n noi 3nșine
să transfere atenția la modul n care putem experimenta tristețe intern.
ste posi#il să ; nceput să se simtă unele tristețe sau a&onie atunci c%nd teai uitat la
ett0e )$irle0 sau fața #ăiatului +uzla. În cazul n care sa nt%mplat, uite din nou,
dacă ncepeți să vă simțiți emoția, lăsați sentimentul să crească astfel nc%t să
uteți
ia n considerare modul n care răspunde corpul vostru. Dacă nu ați simți nici o
stețe atunci c%nd
ai uitat la poze, incercati sa cautati din nou !i permite aceste sentimente
apară. În cazul n care nu nceapă, le lasi sa creasca la fel de puternic ca posi#il.
4%nd8/10/2019
te uiți la poze, este posi#il să ;200936229
amintit unEmotii
Paul Eckman timp Date Pe Fata Ro PDF
unci c%nd teai simțit foarte trist pe o pierdere, !i că memoria tri&onometrie
entimente &ered de tristețe. Pentru unii oameni, un eveniment trist a fost at%t de
mportant n viața lor, că sunt amorsate, pentru a vei retrai cu u!urință
să ne amintim că eveniment, să ;e inundate de aceste sentimente triste.
ovestea lor de tristețe este de a!teptare pentru o oportunitate de a ; re5ucată
n nou. 3stfel de oameni sunt extrem de sensi#ile la tristețe, au nevoie să
mt din nou, pentru că tristețea au simțit nu este complet peste.
nele experiente
opilca sunt
tristetea nu at%t dispărea
poate de devastatoare, cum ar ; (moartea
complet departe. persoanăunei persoane dra&i
are a suferit astfel de traume pot ; foarte usor mutat la lacrimi,
ulnera#ile la orice indiciu de suferință n altele.
Dacă ncă nu au avut nici un sentiment de tristete, n cazul n care foto&ra;a
u a provocat nici sentimente empatice, iar n cazul n care nu memorie sponta
n apărut, ncercați această caleM 3 existat vreodată un moment n viața ta
unci c%nd cineva a murit la care ați fost foarte ata!at !i pentru care
ai simțit tristețeI Dacă este a!a, vizualiza acea scenă, !i lăsați sentimentele să
ceapăa se reinstitui. 4%nd acest lucru ncepe să se nt%mple, lăsațisimt
entru
nțe cresc, acord%nd o atenție la ceea ce simt fata si corp.
Dacă ncă nu au simțit nici tristețe, apoi ncercați următorul exercițiu.
ita mișcările faciale de tristețe5 precum cele (ett;e
irle; se arată BPosibil să aveți nevoie pentru a folosi o o4linda pentru a verifica
e că fac mișcările corecte
Aruncă 4ura deschisă
#ra4eți colțurile bu<elor 3n Eos
n timp ce țineți aceste colțuri de bu<e Eos5 3ncearcă acum să ridice dvs
raEi5
Se mencaține
și cum ați cruci
tensiunea ș Aceasta
dintre obraEi tra4e 3mpotriva
ridicate și bu<a col
cor*țurile bu<elor
rtenerii tră4ând 3n Eos
%chii tăi să se uite 3n Eos și dumneavoastră pleoapele ofili sus
acă 3ncă nu au 3nceput să se simtă orice tristețe5 apoi 3ncercați imitând
rancene că (ett;e Shirle; este afișat Aceasta este o mult mai 4reu
șcarea pentru maEoritatea oamenilor de a face 3n mod voluntar
ra4eți8/10/2019
colțurile interioare ale sprancene in miElocul numai5 nu
rea4a frunte
Aceasta poate aEuta dacă vă tra4e5 de asemenea5 sprancenele 3mpreună și până la miElocul anilor
&"
%chii tăi să se uite 3n Eos și dumneavoastră pleoapele ofili sus
4ercetarile noastre arata ca, daca faci aceste miscari pe dvs.
ta, va declan!a sc$im#ări n ;ziolo&ia, at%t n corpul tău
n creierul tău. Dacă se nt%mplă acest lucru, lăsați sentimentele să crească ca
uternic, după cum puteți.
Dacă ați
ma&ine +0efost
lui,nprin
stare să se simtă
exercitarea de tristețe
memorie sau a&onie
sau uitandute
urm%nd la <et
instrucțiunile,
/ de a face mi!cările faciale, incearca sa o faci din nou. 4oncentra
e care aceste sentimente simt ca. 3corde o atenție la ceea ce se nt%mplă ca
ceste sentimente ncepe n primul r%nd, modul n care se inre&istreaza, ceea ce
$im#ă n ta
orp si in constiinta voastra. )ă sentimentele crească !i să devină la fel de
uternic, după cum puteți permite. În timp ce acest lucru se nt%mplă noti;care ceea
e simți n
ap, &at, sau se confruntă, n &%t, n spate !i umeri,
#ratele tale, in stomac, !i n picioare. 3cestea sunt sen
țiilor te simti cu tristețe, ele sunt sentimente foarte neplăcute. Ei
oate pra& de a deveni dureroase, dacă acestea sunt foarte puternice !i durează mult
mp.
Pleoapele pot deveni mai &rele. (#ra5i pot ncepe să crească.
artea din spate a &%tului dumneavoastră poate ncepe să se simtă durere. (c$ii tăi s
putea
au umezit cu nceputul de lacrimi. 3cestea sunt normale reacție
/ timpul tristețe, !i sunt, de asemenea, normale atunci c%nd se uită la
ta de
unt cineva !icare
comune, suntseun
simte tristețe
mi5loc intensă.
prin care putemReacții
sta#iliempatice
le&ături cu
ții, c$iar !i cu un total de străini. 3ceste sentimente te fac să pasă de
<ett0e sau suferința #ăiatului, si ei face să vă doriți pentru a a5uta la
e. <ett0e )$irle0 se confruntă cu cea mai mare tra&edie ;ecare părinteW
ăiatul se confruntă cu cea mai mare frică de ;ecare copil.
3tunci c%nd se uită la ima&inea <ett0e lui, sau ca urmare a memoriei sau
xerciții de mi!care musculare faciale, cei mai mulți oameni vor experimenta trist
ess, nu a&onie. În cazul n care sentimentul creste extrem de puternic sau este
eținut pentru
n&, se poate transforma n a&onie. Prin ce n ce mai familiarizați cu
ceste8/10/2019
sentimente, de a reecta asupra ceea
200936229 ce simt,
Paul Eckman aveți
Emotii Date Pe o mai #ună
Fata Ro PDF
anse de recunoa!terea acestor sentimente atunci c%nd ncep prima, de realiz
a atunci c%nd ncep să experimenta o pierdere.
3m descris cele mai frecvente senzații cu experienta in timpul
stețe, tema, dacă vrei, dar ;ecare individ !i are
ariații proprii cu privire la modul n tristețe, sau de orice altă emoție, se simte. 4ele
ai multe dintre
resupunem că toată lumea se simte o emoție modul n care facem, sau
ăstețea
modulpoate
nostru; este sin&ura
c$emat, calerapid
cat de corectă. (amenii
tristețe trece diferă n modul u!or
la a&onie
napoi la tristețe, !i c%t de mult sentimentele triste, de o#icei, indura.
iind felul tău !i modul n care aceasta este diferită de cea care vă interesează
ă poate a5uta să nțelea&ă mai #ine nențele&eri !i mis
țele&eri care ar putea apărea n viața ta care implică această emoție.
*nii oameni se pot #ucura de o experiență de tristețe, de!i nu
stețe că este la fel de intens ca !i lui <ett0e. 3stfel de oameni citesc romane
unoscute
aatear5erkers,
uit la astfel mer& la ;lme pe
de pro&rame de care le aud vor
televiziune. aduceunele
Xi există pe tristețe, ele care
persoane
u o aversiune extremă de tristețe !i de a&onie, care ies din lor
od de a evita situațiile n care sar putea simți aceste emoții.
pot evita ata!ament sau an&a5ament, deoarece pese ot$
s lasăle vulnera#ile la pierderea !i tristețe.
cum, $aideți să ndrepta atenția noastră pentru modul n care se nre&istrează
moția de tristețe
c$ipuri am văzut. Tom ncepe prin a analiza ce această emoție
eata ca atunci
tristețe c%nd este
!i a&onie. extremă,
*ităte din nou!ilaapoi r%ndul<ett0e
expresia său, lalui.
maiEi multe
intens semne su#tile
stețe sau a&onie este a;!ată pe ntrea&a ei fata. *nul foarte puternic
un semn de ncredere este pescuit n sus a colțurile interioare ale ei
pr%ncene. 3cesta este de ncredere pentru că puțini oameni pot face această
i!care
mod voluntar, a!a că ar putea ; rar fa#ricate n mod deli#erat. U3sta nu este
%t pentru unele dintre celelalte mi!cări faciale descris ulterior.K 4$iar
unci c%nd oamenii ncearcă să nu pentru a arăta cum se simt, aceste
prancene o#lic poziționate se va scur&e de multe ori tristețea lor. Privi la
pațiul dintre spr%ncene. 8a ma5oritatea oamenilor un rid vertical
tre spr%ncenele vor apărea, a!a cum o face aici, c%nd spr%ncene
nt ela#orate
8/10/2019
!i mpreună. În unele persoane care rid este perma
ent &ravat n față, iar n cazul n care este a!a că va aprofunda !i ntuneca
nd colțurile interioare ale sprancene sunt trase n sus !i mpreună.
Pentru a vedea c%t de puternic spr%ncenele sunt, acoperă restul de fata ei
# spr%ncene cu m%na. Ea ncă arată n&ri5orate, c$iar
unci puteți vedea doar spr%ncenele. -i!care o spr%nceană are
an&ulat pleoapele superioare. *neori, acest lucru poate ; sin&urul semn
e tristețe.
+ristețea ei intens este, de asemenea, nre&istrată n mod clar n fața ei mai mici. Ei
uzele sunt intinse
a!teaptă, #uza deorizontal, #uzaura
5os tremura. de 5oslar&
este mpins adau&ă
desc$isă n sus, !i,
la eu
tensitatea acestui a;!a5. ( altă nre&istrare crucial al ei
&onie este n o#ra5i ridicate, care sunt o altă parte din complet dis
c de acest sentiment intens. 4olțurile #uzelor, pro#a#il, sunt n curs de
as n 5os, dar această acțiune este prea sla# pentru a vedea c%nd #uzele sunt at%t de
uternic ntins orizontal, iar o#ra5ii sunt trase puternic
cendent. *ităte la pielea ntre v%rful de #ăr#ie !i mai mică ei
uze, ceea ce anatomistii numesc #ăr#ie seful. 3cesta este ncrețită !i mpins
cendent prin acțiunea mu!c$iului #ăr#ie, mu!c$i că, atunci c%nd acesta
tele sin&ur, produce o merluciu. 3ici #uza inferioară nu este mpins n sus ntrun
erluciu, deoarece acesta este ntins at%t de intens.
3cum, ia o privire la expresia pe femeie mai t%nără stand
 spatele <ett0e )$irle0. Tom vedea doar o parte din fața ei, dar su;cient de
entru a o#serva că la colțul interior al o spranceana a fost tras
sus !i spre centru, !i că o#raz a fost ridicată.
ceste doua semne repeta ceea ce vedem n fața <ett0e lui )$irle0. <uzele
fața femeii mai tinere nu sunt desc$ise, dar ar putea ; apăsat
or mpreună, pro#a#il, ntro ncercare de a păstra de la pl%ns cu voce tare.
3cum uitate din nou la #ăiatul de la +uzla. )pr%ncenele nu sunt
n&$i ascendent. 3cest lucru se datorează faptului că atunci c%nd pl%n&e, spr%ncenele
oate unele
i să ;e tras n 5os !i, mpreună, mai ales n perioada de v%rf a unui
%ns meci. (#ra5ii !i #ăr#ia ridicate ncrețită au fost, de asemenea, evidente
fața <ett0e lui. +ră&%nd n sus a o#ra5ilor, uneori, provoacă
%nă colțuri să ;e u!or ridicate, ca n cazul n care există un r%n5et.
6olositi mana pentru a acoperi fața superioară a #ăiatului astfel nc%t să puteți vedea
oar
e la partea de 5os a pleoapele inferioare 5os. Este evident că ncă
m#et nu este unul de #ucurie, !i că partea inferioară a
ta se arată tristețe. *nii oameni 200936229
8/10/2019
de stiinta au fost confundat de
stfel de apariții smilelike, a;rm%nd că z%m#e!te nu au nimic de a
ce cu #ucurie, deoarece acestea apar, asa cum se intampla aici, atunci
%nd
neva este n mod clar n suferință. 4$eia este realizarea că #uza 4oR
artenerii sunt trase n sus de acțiunea puternică a o#razului
usculare, nu de mu!c$i care sta la #aza z%m#ind. Rețină că
eful #ăr#ia #ăiatului este foarte mult ca a lui <ett0e. Există o posila
stanță
tatea că acest #ăiat ar putea ; ncercarea de a masca a&onia lui cu un
%m#et
entru a arăta că el poate face față cu durere Upoate a!a că nu va ; o
ovară pentru familia luiK.
În ima&inea +uzla există alte două femei care arata disperare
au durereM 6emeia din dreapta prezinta oc$io#lic ar$etipal
pr%ncenele, &ura ntinsă, u!or scăzută colțuri de #uze, si a crescut
#ra5i. 6emeia din spatele #ăiatul reectă expresia lui.
cesta8/10/2019
este un exemplu de parțial expresie. )emnalul este ntro sin&ură
parte a feței, spre deose#ire de expresii complete prezentate n două anterioară
ma&ini. 3cest lucru ar putea nt%mpla n cazul n care el a fost ncercarea de a
ontrola a;!area
e emoție său, pentru, a!a cum am menționat mai devreme, spr%ncenele sunt mai
reu de &estionat dec%t fața inferioară. )au poate că sentimentul este prea
a# pentru a ; a;!ate ncă pe toata fata.
3cum, să ne examinăm unele dintre componentele tristețea
xprimare !i semnele sale mai su#tile. Eu sunt, folosind foto&ra;i ale mele
va ;ica pe care am luat acum patru ani. Nu am spuso să prezinte un
moție, n sc$im# iam arătat pe fata mea musculare speci;ce mi!care
ent 3m vrut ca ea să facă. -iam luat mii de foto&ra;i n
entru a o#ține cele pe care le necesare pentru a explica modul n care sc$im#ările
u#tile
par n expresie. 3m folosit doar o sin&ură persoană ca model
4u excepția pentru c%teva foto&ra;i cu mine care apar n alte capitoleK, astfel
u veți ; distras de caracteristicile speci;ce ale persoanei pe care
(
eutru
ede !i8/10/2019
astfel veți putea să se concentreze pePaulmodul
200936229 Eckman Emotiin
Datecare
Pe Fata Roexpresiile
PDF sc$im#a.
Toi ncepe cu oc$iiat%t pleoapelor !i spr%ncenelor. Pic
rii < prezintă un nonemotional neutru pune astfel nc%t să puteți compara ceea ce
ta ei arata ca, atunci c%nd ea nu prezintă nici o emoție cu izolat, !i
neori foarte mici, sc$im#ările pe care le descrie. ( foto&ra;e prezinta o;li
a de pe pleoapele superioare, n timp ce foto&ra;e 4 arată doar indiciu al
olțurile interioare ale sprancene sensi#ilizare. 4%nd c$iar !i mici modi;cări, cum ar ;
acest caz, ei par a sc$im#a ntrea&a față.
Pentru
unte peadreapta,
vă a5utacare
să vedeți că aceastadeeste
este furnizarea doaram
mesa5, pleoapa de sus din st%n&a !i
creat compozit
to&ra;i, lipirea doar acele caracteristici pe ima&inea din -id
8E. /ma&inea D arată pleoapele superioare din ima&ine 3 pe inserat
ima&inea neutru. 6oto E arată spr%ncenele de la 4 lipite pe
ima&inea neutru. 3cest lucru ar tre#ui să vă convin&ă că c$iar !i o foarte
$im#are su#tilă pare să afecteze aspectul ntrea&a față. /nci
entar, E pare un pic mai trist dec%t 4 deasupra. 3sta se datorează faptului că n 4,
xistă o foarte u!oară nuanță de o;li pleoapei superioare. Nu ar ;
parent fără compararea 4 la E, ima&inea n care doar
untea E au fost lipite pe fata neutru.
6oto 4 este un semn clar de tristețe, acesta poate ; u!oară tristețe, trist,
ess a ; controlate, sau tristețe care ncepe la reux. Nu
ată lumea va recunoa!te fără practică, mai ales dacă acesta este scurt.
foto&ra;e este mult mai am#i&uu. 3cesta ar putea ; un semn de u!oară sau
ontrolate
stețe, dar poate, de asemenea, ; doar un semn că persoana este o#tinerea
omnoros sau plictisit, deoarece căderea pleoapei este doar semnalul.
4omunicarea, cu toate acestea, ce se nt%mplă atunci c%nd căderea pleoapei este
om
om#inate cu ridicarea spr%ncenelor. /ma&inea 6 prezintă un compozit
care spr%ncenele de 4 !i pleoapele 3 au fost lipite
e fata neutru. 3ceea!i com#inație de căderea pleoapelor
colțurile interioare ridicate ale spr%ncene este prezentată n , dar n acest
aturale, nu de calculatora creat, ima&ine mi!carea de oc$i
pr%ncenele este mai puternic. 3cum, nu există nicio ndoială. 3cest lucru este tristețe
arte clar,
eu să ratezi sau interpreta &resit daca nu a fost foarte scurt.
R%ndul următor de ima&ini arată alte
8/10/2019 modi;cări
200936229 nDate
Paul Eckman Emotii oc$i. ÎnPDFpic
Pe Fata Ro
rii A pe partea st%n&ă, spr%ncenele sunt puternice, dar privirea este dreaptă
ainte, cu nici o o;li pleoapa superioara. În ima&ine am spr%ncene sunt
uternică, există o u!oară o;li a pleoapei superioare !i o u!oară ntindere
pleoapei inferioare. 4ompara pleoapele inferioare n foto&ra;e / cu
eutru foto&ra;e <. În ima&ine 1 vom vedea o caracteristică tipică n tristețe, n
are privirea este ndreptată n 5os. 3i văzut acest lucru ca parte a trist dis
ca n foto&ra;a <ett0e lui )$irle0. Desi&ur, oamenii nu uita
5os atunci
dau&ă c%nd au citit,
la sprancene triste,sau atuncieste
mesa5ul c%ndlipsit
suntde
o#osit, dar atunci c%nd este
am#i&uitate.
)pr%ncenele sunt semne foarte importante, extrem de ;a#ile de tristețe.

cestea rar sunt prezentate n această con;&urație cu excepția cazului n tristețea
ste simțit, pentru
uțini oameni pot face n mod voluntar această mi!care. Există excepționale
/W at%t 7ood0 3llen si 1im 4arre0 arată această mi!care de multe ori.
timp ce ma5oritatea oamenilor a su#linia discurs prin ridicarea sau co#or%rea lor
prancene, ace!ti doi actori folosesc adesea fruntea trist pentru a su#linia o
uv%nt. 3ceasta le face să ;e empatic, 200936229
8/10/2019
cald, !i #un, dar că
oate sau nu poate ; o reectare ;delă a ceea ce simt. Pentru
ei care folosesc colțurile interioare ale sprancene ridicate de accent
scursul lor, ea are o semni;cație mică, dar pentru aproape toată lumea este
n important semnal de tristețe.
3cum, $aideți să se concentreze pe ceea ce se nt%mplă cu &ura n tristețe.
oto&ra;e
arată colțurile #uze trase n 5os foarte u!or. 3ceastă acțiune este
uternică n ima&ine 8, !i c$iar mai puternică n ima&inea -. 3cest lucru este
n alt semn de foarte u!oară tristețe, sau se poate nt%mpla atunci c%nd oamenii
cearcă
entru a limita cat de mult tristețe dezvăluie. /ma&ine - este at%t de puternică nc%t
unci c%nd acesta este prezentat sin&ur, fără tristețea arată n spr%ncene sau
c$ii, pro#a#il că nu este tristețe. În sc$im#, mult mai pro#a#il este o mi!care
ent unii oameni fac ca un sim#ol de nencredere sau de ne&are.
uza
*rmătoarele
de 5os este
foto&ra;i
mpins n
arata
sus.expresia
6oto&ra;a
care
N este
apareunatunci
merluciu,
c%ndcare
doarpot să apară n
onoterapie
unci c%nd persoana ncepe doar pentru a simți trist, ca un precursor la un stri&ăt.
e asemenea, poate apărea atunci c%nd persoana se simte ursuz. În ima&ine (,
i!carea este prea puternic pentru a ; un semn de tristețe atunci c%nd apare sin&ur,
ră spr%ncene triste, pleoape, sau privirea n 5os. /n sc$im#, acest lucru este
ai multe sanse de a ; un sim#ol de incertitudine, cum ar ; o ridicare din umeri cu
%ini. 6oto P com#ină impin&and in sus nivelul #uzei inferioare, la fel ca n N !i (,
u presare #uze. 3cesta este adesea un semn de determinare !i concentrare
(N, !i acesta este un manierism frecvent n unele persoane, cum ar ; Pre!e
EN+ 4linton. *nii oameni arunca, de asemenea, un pic de un z%m#et n acest
on;&urare, !i devine un r%n5et !iursl sim#ol.
*rmătoarele ima&ini arata amestecuri de două emoții. 6oto&ra;a  este

om#inație de tristețe n spr%ncene, cu destul de un z%m#et plin.
coperiți &ura cu m%na !i veți vedea că ea arată trist,
acoperă oc$ii !i spr%ncenele se pare fericit. 3ceastă expresie
on apare cu experiente dulciamărui, cum ar ; amintirea
n moment fericit, care este o nuanță de tristețe, pentru că este n
ecut, peste,unnu mai este n viața persoanei. Ea poate să apară, de asemenea,
unci c%nd
ersoana este folosind z%m#et pentru a ncerca să!i ascundă sau să masc$eze
stețe. /ma&inea R
rezinta com#inație de teamă !i tristețe exprimate de tristețe n
pr%ncenele !i teamă n oc$ii lar& desc$i!i. 6olositi mana pentru a acoperi
primul r%nd de spr%ncene, !i notați frica n oc$i, apoi se acopera oc$ii,
veți vedea că spr%ncenele sunt n mod clar cele triste care leam vazut
ainte. /ma&inea )ar putea ; un amestec de tristețe !i de surpriză, deoarece
uzele sunt
mestec de despărțit !i oc$iinsunt
teamă, tristețe desc$ise,
foto&ra;e de!i nu la fel de mult ca n
mi5loc.
Dar 8/10/2019
dacă acesta este doar un semn su#til, cum ar ; ceea ce ai văzut n pic
ures 3, 4, sau QI 4e ai dea face cu această informațieI
mintițivă că expresiile emoționale nu spun că sursa lor,
xistă mai multe motive pentru care, de exemplu, cineva ar putea ; trist.
u Presupun că !tiți de ce persoana este trist. 4%nd vedeți un
xpresie su#tilă, nu este si&ur dacă persoana care dore!te să
iu cum el sau ea se simte, iar tu nu ar tre#ui să presupunem că aveți
e#uie să recunoa!tem că !tiți modul n care persoana se simte. Este un
$estiune foarte diferit atunci c%nd vezi un semn su#til n comparație cu
nalizeze a;!ează prezentate de <ett0e )$irle0 sau #ăiat de la +uzlaW
!tiu cum se simt, ei !tiu sentimentele lor sunt a;!ate, !i
veți o#li&ația de a răspunde.
În cazul n care expresia este una su#tilă, prima pro#lemă este dacă
xpresia este un semn de tristețe care ar putea ; doar nceputul, u!oară
stețe, sau anticiparea de dezamă&ire, sau n cazul n care acesta este un semn că
stețe resimte puternic este controlat. *neori, pot să vă spun ce
ste de c%nd se nt%mplă. În cazul n care are loc c$iar la nceputul conversației
(N, este puțin pro#a#il să ;e doar nceputul de tristețe, dar anticipa
or0
acătristețe, tristețea
se constată importat
n timpul dintro memorie
conversației, ar puteasau de la un eveniment anterior.
; nceputul
stețe, sau un semn de controlat tristețe, mai intens. Depinde
e ceea ce !i alte persoane au fost vor#esc despre.
)ă presupunem că unul dintre aceste expresii triste su#tile este a;!at atunci c%nd
vra !tiri pentru cineva te suprave&$eze cu privire la dacă el sau ea
a primi o promovare. 3r putea ; tristețea anticipată, sau dacă n a&endă
u este #un, u!oară tristețe, sau n cazul n care vestea este destul de rău, controlat,
ai mult tristețe severe. Xtiind cum că persoana se simte nu
eapărat că va dori săl recunoască. Depinde
eea ce relatia ta este de a acelei persoane. Dar este informațiile pe care le
ot #ene;cia de a determina modul n care aveți de &%nd să răspundă la
ersoana, acum sau mai t%rziu.
În unele situații, cu unii oameni, pur !i simplu, recunosc%nd că
ă pare rău că tre#uie să dezamă&ească lear putea ; de a5utor. Dar că
ar putea umili sau c$iar furie unii oameni, !i ar ; mai #ine
nu spui nimic. 3r persoana cred că ai avut o ale&ere, sau ar
ersoana pe care sunt dezamă&itoare că a fost nedreptI În
ice caz, recunosc%nd dezamă&irea lor sau spunand ca
xpresie atunci c%nd o ntre#i cum a fost
8/10/2019
ziua ei de la !coală. 4a un părinte
veți dreptul, unii ar spune o#li&ația, să acorde o atenție
recunoa!te sentimentele copilului dumneavoastră. 4u toate acestea, ca !i copiii
e mute n
dolescență doresc din ce n ce intimitate, posi#ilitatea de a ale&e atunci c%nd
e dezvăluie ce la care. 3 ta a fost o relație str%nsă, !i
uteți petrece timpul, acum, n cazul n comentariul pe ceea ce ea se simt,
 aduce pe un potop de lacrimiI 4red că este mai #ine să ceară, pentru a
ilcunosc, dec%t;să
!i nu poate pretindem
a ta. Există o nimic nu sa
linie ;nă nt%mplat,
ntre dar că este meu
intruzive
ess !i lipsa de preocupare, !i puteți arăta n&ri5orarea, dar nul mpin&e.
acă este un adolescent, ar ; #ine săi dea !ansa de a re&le
rziu ce se nt%mplă pur !i simplu spune, "E totul n re&ulăI" sau "3veți nevoie de
uta cu cevaI "
+ristetea este adesea prezentat cu revedere, atunci c%nd doi oameni care au &ri5ă
nul despre celălalt nu anticipam vedem din nou pentru o perioadă prelun&ită
erioadă. 4el mai adesea, n cele mai multe relatii, recunosc%nd re&ret la
eparare
u at%t deeste
puțină
necesar,
toleranță
dar ncă
pentru
o dată,
sentimentele
nu ntotdeauna.
triste că*nii
ar ;oameni
di;cil pentru
a au aceste sentimente sincer recunoscut. Pentru alții acolo
putea ; o pierdere completă a controlului, dacă tristețea urmau să ;e com
plicare pe. Dacă ați fost ntro relație n care pro#lemele de separare,
tre#ui să !tii persoana su;cient de #ine pentru a !ti cum să răspundă.
3ceste exemple sunt menite să arate că au informații despre
um cineva se simte nu se spune ce să fac despre el. Ea
u conferă dreptul sau o#li&ația de a spune că persoana pe care o cunosc
um el sau ea se simte. Exista alternative, n funcție de cine
ersoana este !i ceea ce relația ta cu acea persoană este, circum
oziții n acest moment, !i ceea ce vă sunt conforta#ile cu.
ar spottin& tristețe atunci c%nd este su#til nu vă spun că ceva
mportante se intampla sau sa intamplat, ceea ce implică pierderi, !i
ă această persoană are nevoie de alinare. Expresia in sine nu spune
dacă e!ti persoana potrivită pentru a da reconfortant, sau n cazul n care
cesta este momentul potrivit săl ofere.
9inete #ine nainte de a porni la capitolul următor. Este vor#a despre
el mai periculos emoțiem%nia. Nul ncepe p%nă c%nd vă simțiți
laxat !i capa#il să!i asume această emoție.
/
-%nie
6ața de atac, de violență, este furie.
emonstrator separatist de pe dreapta a lovit doar canadian
;țer de poliție, demonstrator pe st%n&a pare &ata să lovească.
oi nu !tim ce sa nt%mplat nainte de acest moment, totu!i. 3 făcut
olițistul ataca demonstratorI 3 fost demonstrator acționa
 n autoapărare, sau a fost violenta lui neprovocatI Este răspunsul la
n atac tema furie, comun declan!are, universal pentru telefon
ai departe furieI +eoreticienii emoție au propus un număr de diferite
me de furie, dar nu există nici o dovadă care să su&ereze că unul este 4EN
entrală, de fapt, ar putea exista mai multe teme pentru această emoție.
)ituația cea mai e;cientă pentru invocatie furie la su&ari
si$olo&i ceva de dezvoltare face pentru a studia această emoție
ste interferențe ;zice, care deține arme ale copilului, astfel nc%t copilul
u le pot o#ține free.B 3ceasta este o metaforă pentru una dintre cele mai frec
auzele o#li&atiei de furie la copii !i adulțiM cineva interferență
u ceea ce suntem intenția de a face. Dacă ne &%ndim interferența este
eli#erat, nu accidentale sau necesare, n cazul n care apare interferență
ersoană a ales să interfereze cu noi, m%nia noastră poate ; mai puternică. 6rustrare
(N cu orice, c$iar !i un o#iect nensuețit, poate &enera an&er.>
ar putea
4%nd ; c$iar
cineva frustrat
ncearcă să de
ne un e!ec
facă răun;zic,
propria
furienoastră memoria
si teama sunt sau capacitatea.
spunsuri pro#a#il. Dacă cineva ncearcă să ne facă rău psi$olo&ic, insultă
a ne, deni&ratoare aspectul sau performanțele noastre, care, de asemenea, este
n alt motiv pentru care am putea ; manios pe cei despre care am
8/10/2019
e in&ri5ire cel mai mult este că acestea200936229
suntPauloameni
care ne cunosc intim, !tiu
merile noastre !i slă#iciunile noastre, !i !tiu ce ne poate rani cel mai mult.
)ar putea deveni supărat cu cineva care susține acțiuni sau
onvin&eri care ne ofensează, c$iar !i un străin. 3vem nevoie de nici măcar nu
deplinesc
răin, lectura despre cineva care se an&a5ează n acțiuni sau care
eține convin&erile cu care nu suntem de acord să st%rnească m%nia.
+eoreticienii evolutive -ic$ael -cuire !i 3lfonso +roisiJ
ce foarte interesant su&estia că oamenii ar putea de o#icei
ată diferite "strate&ii de comportament", ca răspuns la diferite
auze, de teme !i variații, de furie. Este lo&ic să ne &%ndim
ă diferitele cauze de furie nu se va trezi aceea!i intensitate
u tip de furie. 4%nd cineva ne respin&e sau ne dezamă&e!te, ne
putea ncerca săl sau ea rănit, n timp ce o ncercare de a răni oar
#ufon near putea costa viața noastră.
)ar putea ar&umenta că frustrare, furie altei persoane, o amenințare
e rău, !i de a ; respins sunt toate variațiuni pe interferențe
ma. 4$iar
e!it ar furie
putea la cineva care
; considerat pledează
o variație pentru ceea ce
pe interferențe. Darnoi
amconsiderăm
cred
ste important pentru oameni să ia n considerare aceste declanseaza ca diferite !i
etermine pentru ei n!i!i, care este cel mai puternic, mai tare
eclan!ează furia lor.
4uv%ntul m%nie acoperă multe experiențe le&ate de diferite. 3colo
ste o &ama de sentimente de furie, de la usoara iritare la furie. Există
u numai diferențele n puterea de sentimentele de furie, dar, de asemenea, diferă
nces la fel de furie simțit. /ndi&narea este furie fățarnicăW
upărat este o furie pasiv, exasperat se referă la av%nd cuiva
#dare ncercat excesiv. Răz#unarea este un tip de acțiune furios, de o#icei,
omise după o perioadă de reecție cu privire la infracțiune, uneori
e mai mare intensitate dec%t actul pe care la provocat.
4%nd este scurt, resentimentul este un alt mem#ru al furiei fam
2 de emotii, dar deține o ranc$iună, un resentiment de lun&ă durată, este
ferit. În cazul n care o persoană a acționat ntrun mod sa te simti fost nedrept sau
edrept, nul pot ierta, dar sferei de dvs. resentiment, care
că, pentru un timp foarte lun&, uneori, pentru o durată de viață. Nu este că
unteti continuu supărat, dar ori de c%te ori te &%nde!ti la sau vedea
cea persoană,
8/10/2019
furie reapare. Resentimentul se pot a&raveze, n care caz
u este niciodată din minte. Persoana este preocupat cu infracțiunea,
minatin& excesiv despre asta. Pro#a#il, atunci c%nd resentimente 6es
ER), pro#a#ilitatea de răz#unare a ; luate ar ; mai mare.
*ra este o antipatie de durată, intense. Nu sunt supărat continuu
usl0 către persoana ur%t, dar se confruntă cu această persoană sau
udiere despre ea sau el ar putea trezi cu u!urință sentimentele de furie. )untem
e asemenea, ar putea să se simtă dez&ust !i dispreț față de persoana ur%t.
a resentimentul,
numită persoană,ura
de!ieste, de o#icei,
&enerală de lun&ă
n caracter, ndurată
timp ce!iresentimentul
sa concentrat este
pe o
onectat la o pl%n&ere speci;că sau un set de pl%n&eri. *ra, de asemenea,
e pot a&rava, preluarea viața persoanei ură, astfel el sau ea devine
reocupat de persoana ur%t.
Este &reu să !tii cum să clasi;ce ură !i resentimente de durată,
ent. Ele nu sunt emoții, pentru că dura prea mult timp. 3cestea nu sunt
area de spirit pentru acela!i motiv, !i, de asemenea, pentru că !tim de ce ne
ace
au displace pe cineva n timp ce noi de o#icei, nu !tiu de ce suntem cu
stare de spirit. -am &%ndit de asteptare resentimente un atitudine emoțională,
ura o ata!ament emoțional, mpreună cu romantic !i
ra&ostea părintească. /deea este de a recunoa!te că aceste sentimente sunt $eav
2 investit cu furie, dar nu sunt la fel ca !i furie.
În ultimul capitol am spus că mesa5ul a semnalului tristețe a fost un
ri&ăt de a5utor. Este mai &reu să se precizeze un sin&ur mesa5 pentru furie. "et
din calea mea ", pare a capta o parte din ea, amenințarea cu cineva
are interferează. 4u toate acestea, nu pare a se potrivi cu furie trezit
e furie altei persoane, sau furie simțit față de o persoană cu care cite!te
e la ziarul care a făcut ceva scandalos. Xi
neori, furia nu este doar un sentiment de a dori ofensatoare
ersoana din cale, ci este un sentiment de care doresc să rănesc acea persoană.
6uria este rareori simțit sin&ur pentru mult timp. 6rica de multe ori precede !i
rmează
ria, frica de rău ținta furiei poate provoca sau se tem de
nul e furie propriu, de a pierde controlul, a face rău. *nii oameni
e multe ori mer&e dez&ust cu furie, repulsie față de ținta ei, de asemenea,
aca. )au dez&ust poate concentra pe sine pentru că a devenit furios,
entru că nu a exercitat un control su;cient. *nii oameni se simt vinovați sau
sine de a avea sentimente de furie.
6uria este emoția cea mai periculoasă, pentru că, a!a cum foto&ra;a
e spectacole manifestanții, am putea ncerca să dăuneze tinta de nostru
rie. 3ceasta poate ; doar cuvinte m%nioase, a stri&at sau mai multe n mod deli#erat
vrate, dar motivul este acela!i, de a afecta tinta. Este aceasta
mpuls pentru a rănit o necesară, parte #uiltin de răspuns furie sis
E-I Dacă este, ar tre#ui să vedem ncercări de a rănit devreme n viață, !i să
specte
minuarea lor numai atunci c%nd un copil este nvățat să se a#țină că
mpuls. Dacă nu este, impulsul furiei ar putea ; pur !i simplu pentru a face forța
e deplin cu această pro#lemă, fără a ; neapărat ncerca să rănesc persoana
are este cauza. Dacă ar ; a!a, atunci near o#serva dureros,
omportament a&resiv numai la acei copii care nvață de la n&ri5itori sau
ții că doare o persoana este modul cel mai de succes de a elimina
o#lemă. 4ontează ceea ce ar putea ;. În cazul n care doare nu este construit n
sistemul de reacție furie, atunci ar putea ; posi#il să se ridice c$il
en n a!a fel nc%t trimite sau doare nu ar ; parte din ceea ce
c atunci c%nd sunt supărat pe alții.
8am ntre#at doi conduc researc$ersC la furie la su&ari !i copii
ucazul n 1oe
există. care4ampos,
nu a existat nici o dovadă
un cercetator puternică
de pionierat pentrun
emoțiefelnsau altul, !iau spus
opilărie, a raportat ", aspră !i #ătaia, care pare să ai#ă
ncția de eliminare a o#stacolelor "la nounascuti, !i a menționat
eea ce el a numit "protom%nia" la su&ari ntro varietate de situații
are implică interferența cu ceea ce au facut, cum ar ; eliminarea
plul c%nd au fost supt. Nu este clar dacă aceste
i!cări sunt ncercări de ncăa;coordonate pentru a lovi persoane
are este sursa a o#stacolului sau pur !i simplu ncearcă să oprească inter
terferențe. Nu există nici o informație cu privire la exact c%nd !i c%t de ncercări
rănit apar, sau dacă o fac n toate su&ari.
Există dovezi că lovirea, musca, !i lovind sunt evidente foarte
evreme n viață, n cele mai multe copii, dar ncep să vină su# control la
proximativ doi ani, continuă să scadă n ;ecare an t$ereafter.F
si$iatru !i antropolo& -elvin Qonner a scris recent, "
apacitatea de violență. . . nu este niciodată a#olită. . . . Este ntotdeauna acolo. "
cest lucru se potriveste cu propriile mele o#servații, după ce a crescut doi copii de
opria mea, foarte devreme n viața lor iz#itoare de la rău a fost n loc.
au tre#uit să nvețe pentru a in$i#a acest răspuns, pentru a sta#ili alte modalități de
are se ocupă cu interferențe, insulte, !i o varietate de alte infracțiuni. Eu
ănuiesc că impulsul de a face rău, pentru
8/10/2019
aproape toata lumea, este o centrală
arte a răspunsului furie. De asemenea, cred, totu!i, că există
ferențe importante ntre noi, n c%t de puternic aceste violent
mpulsuri sunt.
De!i am putea condamna oamenii pentru ceea ce spun sau fac atunci c%nd
upărat, am nțeles. Este persoana care dăunează fără m%nie
are nu este de nțeles, !i care este adesea văzută ca ;ind cu adevărat
spăim%ntător.
amenii de multe ori re&reta ceea ce au spus n furie. În scuze lor, ei
xplică faptul că acestea au fost con;scate de furie !i susțin că ceea ce au spus
u a fost cu adevărat ceea ce au nsemnat, atitudinile lor adevărate !i credințe au
st
storsionată de puterea de această emoție. 4omuna fraza "am pierdut
apul meu ", exempli;că acest. cerem scuze, nu vin u!or, at%ta timp c%t un
rme de resturi furie, !i scuzele nu pot repara răul făcut.
Dacă suntem atent la starea noastra emotionala, nu numai con!tient de
um se simt, dar oprinduse să ia n considerare dacă vrem să acționăm
e sentimentele noastre de furie, acesta va ; n continuare o luptă dacă ne vom
otăr să nu acționeze
e m%nia noastră. 4ă lupta va ; mai mare pentru unii dintre noi dec%t (+A
s, pentru unii dintre noi se nfurie mai rapid !i intens.
upta nu este la deteriorarea, nu p%nă ante, nu să se ntoarcă
eluilalt furie cu furie mai intens, ca să nu spun de neiertat
cruri, pentru a reduce răspunsul de la furie la enervare, sau să nlătură
ate orice semn de furie. *neori ne face doresc să acționeze n m%nia,
a!a cum am explicat mai t%rziu, acțiunile ntreprinse n furia poate ; utilă !i NE4
otrivă.
David )cott 80nn ///, un om douăzeci !i !ase de ani, o auto
n5a proclamat, violat !i ucis ;ica -axine lui Qenn0 n
GG>. )cott a fost arestat n BGG@, dar procesul a fost nt%rziat pentru patru
ni. După ce )cott a fost condamnat, -axine !i soțul ei, Don,
u primit ;ecare o oportunitate de a depune mărturie n timpul condamnarea
za a studiului. -axine adresat )cott direct, spun%ndM "Deci tu
ed ca esti un nin5aI 6ii seriosY 3cest lucru nu este 1aponia feudală !i c$iar dacă
ceasta
u fost, nai putea ; un nin5a, pentru ca tu e!ti un la!Y +u
recurat n 5urul pe timp de noapte, m#răcat n $aine de culoare nc$isă, care
eap
ns, !i prada pe nevinovați, femei fără apărare. . . . 3i violato !i
cis pentru fals sentiment de putere tea dat. Esti mai mult ca un
urdar &%ndac de #ucătărie, dez&ustător că alunecă ntre zidurile pe timp de
oapte !i
ontaminează totul. Nu am nici o simpatie pentru tineY +ea violat,
a torturat
8/10/2019
!i ucis #rutal ;ica mea ail, nu 5un&$i ei
dată, ci de !apte ori. 3i avut milă ca ea disperare
luptat pentru viața ei, după cum arată numeroasele răni defensive pe
%inile ei. Nu meriți să trăie!ti ")cott, care nu a demonstrat.
mu!cări, a z%m#it la doamna Qenn0 ca ea vor#ea. 4a sa ntors la ei
aun, -axine Qenn0 lovit )cott pe cap nainte de a ; imo#ilizat de către
oțul ei !i !eri; prezentate n această ima&ine.
De multe ori ceea ce ne motivează pentru a controla furia noastră !i nu lăsațil să
ească
furie este an&a5amentul nostru de a continua relația noastră cu
ersoana față de care ne simțim furios. 6ie că este prietenul nostru,
n&a5ator, salariat, soț sau copil, indiferent de ceea ce acea persoană
făcut, credem că sar putea deteriora n mod irevoca#il viitorul nostru rela
laie cu ei, dacă nu reu!im să &estioneze furia noastră. În -axine
azul lui Qenn0, nu a existat nici o relație anterioară cu acest om, !i nu
elația viitoare, care o va motiva să nu acționeze pe
ria ei.
4u si&uranță putem nțele&e !i simpatiza cu furia lui -axine.
ricare dintre
timp ce noi n situația
am putea crede căeiaar ; avut
fost acela!i
&re!it sentiment
să atace de #ine.
)cott, este &reu de con
emn 8/10/2019
ei. Poate că ea a a5uns la punctul200936229
de rupere
Paul Eckmanei,
Emotiiatunci c%nd
Date Pe Fata Ro PDF a văzut că
ci&a!ul ;icei sale au aratat nici o remu!care sau de prime5die, atunci c%nd el
m#it la ea ca ea lau denunțat. 3r ; cineva au acționat ca ea
făcutI 3r ; un punct de rupere pentru oricineI Nu toată lumea are o
unctul de rupereI Nu sunt de părere. )oțul ei, Don, nu a acționat pe
mpulsul său violent, n sc$im# el a reținut de la atace )cott.
-axine !i Don Qenn0 a suferit cel mai noapte;ecare părinte
are moartea cruzime provocate de copilul lor, comis de către un
răin, pentru
eizeci niciani,
!i opt de un motiv de anțeles.
;ica ail (pt ani
fost violată după lor
!i ucisă, ele
ia spus că ncă mai suferă !i de dor de ea. De ce a făcut -axine !i Don
acționează at%t de diferit de la acel moment, n sala de 5udecatăI
-axine ar putea avea un ;til scurt, un de#ut #rusc, foarte rapid de
rie, dar ea spune că nu este tipic de ei. )oțul ei, Don, este
cet la m%nie, care conține toate emoțiile sale, care cre!te foarte &raduate sc$ool
iat. Persoanele cu un &radient de furie a#rupte sunt mpovărate de a avea un
mp mult mai &reu dec%t restul dintre noi, dacă doresc să in$i#a lor
ăspunsurile furie !i pentru a preveni furia lor de cre!tere n furie.
timp ce -axine nu cred că are un ;til scurt, ea spune ca ar putea
exploziv dacă "4red că familia mea este amenințat n vreun fel."
-axine mia spus că "am avea ntotdeauna emoții foarte
tens. . . . 4red că oamenii au diferite intensități emoționale, am
ă există diferite makeups emotionale in oameni, iar unele sunt
ai intens. "/am spus -axine !i Don că am fost a face cercetare pe
xact ceea ce a fost descris, !i de a &ăsi că ea are dreptate Uacest
cru este descris la sf%r!itul capitolul B !i n concluzieK.
6iecare dintre noi diferă n modul intens putem experimenta ;ecare emo
(N. *nii oameni
rie intensă, purextraordinară
!i furie !i simplu nu poate avea
nu este cevacapacitatea de extrem de
ce poate vreodată
e o parte din viata lor. Diferite expresii de furie nu depinde
$iar dacă si&uranța este scurt, dar c%t de mult explozi#il capacitate,
%tă dinamitaa continua metafora carenu există, !i ea
u este aceea!i pentru toată lumea. (amenii de !tiință nu !tiu ncă sursa de
stfel de diferențe, c%t de mult este contri#uit, prin mo!tenire &enetică
c%t de mult de mediu. După toate pro#a#ilitățile, atat 5oaca un role.
ai t%rziu n acest capitol voi descrie unele dintre cercetarea mea pe oameni
unoscute a ; neo#i!nuit de nervos.
-axine mia spus că nu !tia dinainte 200936229
8/10/2019 că ea Paula Eckman
fostEmotii Date Pe Fata Ro PDF
a ataca David )cott. Ea a crezut că putea săl a#uzeze
er#al !i se va opri la asta. Dar un #ara5 de a#uz ver#al poate desc$ide
!ă, permiț%nd furie să se $rănească pe sine !i să crească, ceea ce face mult mai di
cult să pună pe fr%ne !i pentru a preveni un atac ;zic. În timpul unei
pe n !edință de condamnare, -axine a explicat atacul ei pe
avid )cott a unui reporterM. "3 fost la fel ca ne#unie temporară am
u sar putea descurca mai. "ei am ntre#at dacă acum, c%nd ea arată
apoi la ea,
mintesc ea ncă mai
sentimentul crede
at%t că aurăsc.
de mult fost ne#un. -axine
. . . 6urie a at%t
a fost răspuns, "Da, am
de intensă /
u cred că c$iar de consecințe. "UPoate n mod nea!teptat, Don
ondamnă nsu!i acum nu au atacat David )cott. ZK
Eu cred că aproape oricine poate preveni acționează sau vor#ind la
upărat, c$iar !i atunci c%nd nfuriat. Notă spun aproape, pentru că sunt oameni care
ar imposi#ilitatea de a controla furia lor. 3cest lucru poate ; un model continuă, sau
mare a unui pre5udiciu la o anumită zonă a creierului. 3cest lucru nu
e aplică la -axine, ea a fost ntotdeauna capa#il de a re&la emoțiile ei.
De!i am putea simți ndemnat să spună ceva ur%t sau ;zic
ac, cele mai multe dintre noi poate ale&e să nu reacționeze. 4%teva cuvinte ar putea
uneca, un
ațul poate val n aer, dar controlul este posi#il pentru aproape toată lumea.
oi toți, sau aproape toți dintre noi, au posi#ilitatea de a ale&e să nu dăuneze, să nu ;e
olent n cuvinte sau acțiuni. -axine a făcut o ale&ere deli#erată a
or#esc n faza de condamnare a procesului, !i să vor#ească ntrun fel de puternic
oda ca ea ar putea. Ea este m%ndră de ura ei, pe care ea ncă se simte.
-ă a!tept ca ma5oritatea oamenilor ar acționa violent dacă se părea că
stfel de acțiuni ar putea preveni uciderea a copilului lor, dar acest lucru
devăratl ocondamne.
amenii pierdere a3cesta
controluluiI 4%nd
nu poate violența atin&e
; impulsiv, un scop cu
dar plani;cat util, puțini
atenție.
$iar )anctitatea )a, Dalai 8ama consideră că violența n astfel de
rcumstanțe este 5usti;ed.G
mi dau seama că nu toată lumea, c$iar !i n astfel de circumstanțe extreme,
u este ncă suferă de această experiență cutremurătoare !i, n an&oasa severe !i inexora#il durere,
ede că a fost un la! pentru că nu uciderea lui David )cott, c%nd a avut ocazia de a face acest lucru n instanța de
ecată,
meră. El mia spus că el a fost un luptător cole&iu !i ar ; rupt &%tul lui )cott pe una din
ulte ocazii, c%nd a trecut prin el. /am explicat Don, care ataca )cott ar ; fost o
t de răz#unare. Nu caută răz#unare nu este la!itate. 8a!itatea nu ar ; fost să acționeze pentru a prote5a
a sa atunci c%nd )cott a atacato. )unt si&ur că dacă ar ; avut ocazia, ar ; acționat la
ote5a ei. Dacă el simte că este un la! acum, aceasta poate ;, deoarece el nu a fost ncă acceptat cu adevărat că ea este
ort, el nu a acceptat că el nu o poate prote5a, pentru că el nu a avut posi#ilitatea de a face acest lucru.
acționa
8/10/2019
violent. Ea nu poate ; ca cei care nu ar acționa avea un
a&ul de furie mai mare, care o provocare mult mai severe tre#uie să ai#ă loc
entru ei să!i piardă controlul, deoarece este &reu de conceput de o mai
rovocare extremă. În cercetarea mea, n care am cerut
ameni pentru a descrie mai manios situația n care se poate ima&ina cineva n
mea va experimenta vreodată, amenințarea cu moartea pentru o familie
em#ru este menționată cel mai frecvent. 4$iar !i atunci, c$iar !i atunci c%nd
cționează
olent
ed că ar putea
toată preveni
lumea moartea
ar acționa unui
a!a. *niimem#ru
nu sar al familiei,
putea eu nu
acționa dinfac
frică, !i
parte dintro valoare puternic a avut loc niciodată să ;e violent.
3tac pe -axine lui Qenn0 pe criminalul lui David )cott este diferit.
a nu a putut preveni uciderea copilului ei, a fost răz#unare. Noi
țele&e acțiunile ei, dar cele mai multe dintre noi nu ar face asta. În ;ecare zi
ărinții se confruntă n sala de 5udecată persoana care a ucis
opilul lor, iar ei nu caută răz#unare violentă. 4u toate acestea, este &reu
u să simpatizeze cu -axine Qenn0, să nu simtă că a făcut ceea ce
vea dreptate, infracțiunea a fost at%t de mare, pierderea at%t de &rave. Xi omul
are a violat !i ucis ;ica ei iu#it stat acolo z%m#ind la
Y Poate vreunul dintre noi să ;e si&ur că, dacă am ; fost n locul ei near
u au acționat a!a cum a făcutI
Înainte de nt%lnire -axine !i Don Qenn0 am scris că ura
ste ntotdeauna distructiv, dar acum eu nu sunt la fel de convins. 3r tre#ui să ne
tradevăr a!teaptă pe noi n!ine nu să se simtă ură, nu vreau să rănesc unele
el care a violat copilul nostru, care a n5un&$iat ori cei !apte n timp ce ea
ncercat să se apere, a!a cum tăieturile de pe m%inile ei arăta, nainte de a
muritI )ar putea ura continuă -axine lui David )cott nu servesc un
op util n viața ei, cu caracter o#li&atoriu propriile raniI 8ui -axine
ra nu părea să ;e purulente, a fost duce viața ei de producție
lativ, dar a menținut ura ei de David )cott.
De cele mai multe ori nu răspund la o astfel de severă provoca
(N c%nd a5un&em furios. 4u toate acestea, furie, c$iar furie intensă sau violent,
ot apărea atunci c%nd provocare pare a altora pentru a ; u!oară. Ea
oate ; un dezacord, o provocare, o insultă, o frustrare minor.
neori, am putea ale&e să nu !i exercite controlul asupra furiei noastre,
u pese de consecințe sau, pentru moment, nu &%ndire
espre orice consecințe.
Psi$olo& 4arol +avris, B?, care a scris o carte ntrea&ă despre
rie, susține
8/10/2019
că o#ținerea furie n afara200936229
cevaPaulsusținută de
te psi$olo&i, de o#icei, face lucrurile si mai rele. 4itiți cu atenție
a de cercetare, ea a5un&e la concluzia ca furie suprimată "nu are, n
ice mod previzi#il sau consecvent, să ne deprimat, producem
cere sau $ipertensiune arterială, sta#ilit noi pe la c$efuri alimentare, sau să ne dea
ima
acuri. . . . 6urie suprimată este puțin pro#a#il să ai#ă consecințe medicale,
onsecințele n cazul n care ne simțim n controlul situației, care este cauza
rie, dacă am interpreta furie ca un semn de nemulțumire a ; 4(R
dreptate n loc de ca o emotie să ;e prote5ate posac, !i dacă ne
mt an&a5at la locul de muncă !i oamenii din viața noastră "BB.
Există un cost de a arata noastre an&er.B> acțiuni 3n&r0 si furios
uvintele pot deteriora o relatie, un moment, !i, uneori, per
anent, !i de multe ori aduce represalii furios. 4$iar !i fără
cțiunile furios sau cuvinte furios, expresia nostru furios feței sau tonul
ocale țintă pe care suntem supărați. Dacă acea persoană, atunci
spunde furios, sau cu dispreț, acesta poate ; mai &reu pentru noi sa principală,
ite noastre de control !i pentru a evita o lupta. (amenii furiosi nu sunt #ine
ăcut.B@4opii
opii, 3n&r0
!i furios au fost
adulții &ăsite
sunt de ca
văzute a pierde
social apro#area de altă
unattractive.BJ
4red că sunt de o#icei mai #ine pe c%nd nu vom acționa pe m%nia noastră
u atunci c%nd avem &ri5ă să acționeze ntrun mod constructiv, ntrun mod
are nu ataca persoana la care suntem supărați. ( perfurios
ul ar tre#ui să ia n considerare, !i de multe ori nu, dacă ceea ce se face
sau ea furios poate ; cel mai #ine tratate prin exprimarea furiei. În timp ce
are pot ; uneori at%t, nu va ;, de asemenea, mai multe ocazii c%nd
mediul va ; mai u!or de realizat n cazul n pl%n&ere este tratată cu
upă ce furia a diminuat. Există momente, cu toate acestea, atunci c%nd ne
umi pasă că facem lucrurile !i mai rele, atunci c%nd nu ne pasă
espre orice relație viitoare cu ținta furiei noastre.
3tunci c%nd furia este intensă, nu pot să !tiu inițial, sau c$iar doresc să
iu, că am devenit furios. Nu mă refer la e!ecul
;e atent la tele copilăriei noastre taxa emotionale. 3cesta nu este că suntem n
mposi#ilitatea de a
un pas napoi !i să ia n considerare dacă vrem să mer&em dea lun&ul !i de a
cționa
e m%nia noastră. -ai de&ra#ă, noi nu sunt nici măcar con!tienți de a ; furios, c$iar
e!i vor#im
Este foartecuvinte
clar defurioase !i an&a5area
ce sau cum n acțiuni
se intampla furio!i.Nu ne !tim
acest lucru.
unt supărat pentru că să !tiți ar nsemna near condamna nostru
Emoție teoretician Ric$ard 8azăr a descriso
8/10/2019
foarte di;cil
$nica pentru &estionarea furie, di;cil, deoarece scopul nu este doar
entru a controla dar pentru a dezamorsa m%nieM "Dacă partenerul nostru sau iu#it a
u!it
entru a ne 5i&ni de ceea ce au spus !i făcut, n loc să riposteze
scopul de a repara rănit stima de sine, am putea ; capa#ili de a RE4
&nize, care, ;ind su# mare stres, acestea nu ar putea ; realist
sponsa#il, ele erau, de fapt, nu n controlul de sine,
ar ; cel mai #ine să presupunem că intenția de #ază nu a fost
uvoitor. 3ceastă reevaluare a intentiile altcuiva face posi
8E pentru a empatiza cu situația celui dra& !i scuza out
#ucni. "BF 8azăr recunoa!te că acest lucru este mai u!or de zis dec%t de făcut.
)anctitatea )a, Dalai 8amaB a descris aceea!i a#ordare,
care distin&em ntre acțiunea ofensivă !i persoana
are a făcut. Noi ncercăm să nțele&em de ce persoana a acționat (Sen
v, !i vom ncerca să simpatizeze cu el, concentr%nduse pe ceea ce sar putea
u fost care a făcut să se simtă furios. 3sta nu nseamnă că facem
u informează persoana care suntem nemulțumiți de modul n care el sau ea are
cționat.
acă putemDaradopta
furia noastră este ndreptată
acest cadru, nu vrem săn rănească
acțiune mai de&ra#ă dec%t persoana.
persoanaW
em săl a5ute sau ei nu să acționeze n acest fel. Există oameni
are ar putea să nu vrea să ;e a5utat. *n $uli&an, de exemplu, poate să
omine, o persoană crud se pot #ucura de rău provocarea. Numai furie
dreptate la persoana, nu doar acțiunea, se poate opri astfel de oameni.
4e 8azăr !i Dalai 8ama ;ecare su&ereaza ar putea ; posi#il
unci c%nd cealaltă persoană nu este n mod deli#erat, voit mal'are. 4$iar
poi, atunci c%nd nu sunt dea face cu furie mal'are, propriul nostru emo
at operațional inuențează modul n care putem răspunde. 3cesta va ; mai u!or să
e
upărat la acțiuni mai mult dec%t actorul atunci c%nd furia noastră nu este
tensa, ea este construirea ncet, !i suntem pe deplin con!tienți de a ; supărat.
ste nevoie de un moment de pauză, !i rapid de furie ;er#inte,, intens nu
ereu permit asta. 3cesta va ; deose#it de &reu de a &estiona actiunile noastre
timpul perioadei refractare, atunci c%nd informațiile n contradicție cu
%nia noastră nu este disponi#il pentru noi. 3cest mod de a face cu furie
u va ; ntotdeauna posi#il, dar n cazul n care este practicată, ea poate deveni posi
8E cel puțin o parte din timp.
8a o nt%lnire n urmă cu c%teva luni am asistat la un astfel constructivă
rie. 4inci dintre noi au fost de plani;care un proiect de cercetare. /oan a o#iectat la
anurile noastre, spun%ndune că au 200936229
8/10/2019
fost naivi, reinventarea roții, !i
u fost, implicit, cercetători săraci. Ralp$ a răspuns, o#serv%nd ceea ce
luat ntradevăr n considerare, iar discuția a continuat. /oan
n nou ntreruptă, se repetă cu mai multă forță ceea ce a spus urec$e
er, ca !i n cazul n care el nu a auzit răspunsul lui Ralp$. 3m ncercat pentru a
ontinua
ră săi răspundă direct, dar el nu near lăsa. Ralp$ apoi
intervenit, spun%ndu/oan pe care lam auzit, că am fost de acord
u putea
el, !i că nu amdacă
răm%ne pututoricare
săl mai
ar amestece.
; tăcut sauEla vrut să a5ute, dar dacă el
u ar putea, ar tre#ui să ne lase n pace. 3m ascultat cu atenție lui Ralp$
oce !i am privit fața lui. 3m văzut !i am auzit fermitate, putere, !i
eterminare, poate doar cea mai mică urmă de neră#dare, o urmă
e furie. Nu a fost nici un atac pe /oan, nici o mențiune că el a avut
eveni &ălă&ios, care ntradevăr a fost cazul. Nu este atacat,
an nu a apăra !i, n c%teva minute, a părăsit camera, aparent,
e la comportamentul său mai t%rziu, fără nici un resentiment. Ralp$ mia spus
ai t%rziu, c%nd am ntre#at, că sa simțit u!or supărat. El a spus că nu a avut
ani;cate ce a spus, ci doar a ie!it a!a. )pecialitatea lui Ralp$ este
vata pe copii cum să se ocupe cu m%nie.
+oata lumea are un timp mai &reu de control furia lor, atunci c%nd acestea sunt
tro stare de spirit irita#il. 4%nd suntem irita#il, am devenit furios
specte care nu near deran5a dacă nu am fost irita#il. )untem uite
a pentru o oportunitate de a deveni furios. 4%nd suntem irita#il,
eva care ar putea ; tocmai ne enervat ne face furios, n timp ce
eva care nea făcut doar moderat furios ne face furios.
uria simțit ntro stare de spirit irita#il dureaza mai mult si este mai &reu de
estionat.
meni nu !tie cum să ie!i dintro stare de spirit, uneori, se complac n
ctivități ntradevăr ne #ucurăm poate a5uta, dar nu ntotdeauna. )fatul meu este
ea
vita oameni atunci c%nd vă simțiți irita#il, dacă puteți recunoa!te că
ă aați ntro stare de spirit irita#il. De multe ori că nu este evidentă p%nă c%nd
om avea
rima iz#ucnire furios, atunci seama că sa nt%mplat pentru că suntem simt,
a irita#il.
4u at%t de mult de acest capitol, su#liniind importanța
estionarea furie, sar părea că furia nu este util sau de adaptare.
au poate că furia a fost de adaptare la strămo!ii no!tri, care erau v%nători sau
ule&atori dar nu pentru noi. ( astfel de &%ndire i&noră o serie de foarte utilizat
uncțiile ful de furie. 6uria poate motiva să ne oprim sau sc$im#a
eea ce nea determinat să se simtă supărat. 6uria la motivează nedreptate
cțiuni8/10/2019
pentru a aduce o sc$im#are. 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
Nu nu este utilă doar pentru a a#sor#i furie altei persoane, sau
spunde la ea, la toate. Persoanei incriminate tre#uie să nvețe că ceea ce
sau ea a făcut nea nemulțumit, dacă vrem ca persoana să se oprească
ceo. Permitețimi să explic acest lucru cu un alt exemplu. -atei !i sa
ate -artin au diferite talente !i a#ilități, !i am#ele se simt #locat
locuri de muncă pe care le au acum. Ei se nt%lnesc )am, care are multe contacte
lumea afacerilor, care ar putea a5uta, ;e să!i &ăsească o mai #ună
e locuri de muncă. -att$e' a fost domina conversația, ntreruperea
artin, nu da -artin o parte ec$ita#ilă din conversație posi
nities. -artin devine frustrat !i devine furios. El spune, "Aei,
ă sunt $o&&in& timp cu )am, dămi o !ansă "Dacă el spune.
u furie n &las sau fata, el nu poate face o impresie #ună
e )am. De!i el poate opri -atei, aceasta ar putea avea un cost, pentru
iliz%nd cuv%ntul $o&&in& este o insultă. -att$e' sar putea răz#una cu un
marcă snide, iar apoi se vor pierde at%t a5utorul lui )am.
Dacă -artin devine con!tient de furia lui nainte de el vor#e!te, n cazul n care el
oate
cunoa!te că, de!i -atei nu se ; corect, motivația este
u a rănit -artin, el ar putea acționa diferit. El ar putea spune )am,
3i auzit multe despre interesele lui -atei, dar vreau să ;e 4ER
ite că am ocazia de a descrie situația mea nainte de a tre#ui să
ute. "-ai t%rziu, el sar putea spune -atei a nțeles c%t de important
euniunea a fost de la -atei, dar el a crezut că -atei a fost la un pas
e a avea tot timpul, nu amintindu!i că, -artin, este necesar
mp, de asemenea. Dacă -artin se poate spune ntrun mod desc$is, cu un pic de
mor, există o !ansă mai mare -atei va nvăța de la ea. Dacă
ec$i#zuință !i nedreptate nu sunt tipice pentru -atei, -artin
ar putea, de asemenea, ale&e să nul aduce. Dacă nec$i#zuință !i nedrept,
ess sunt tipic pentru -atei, apoi -artin cu si&uranță ar putea dori să
u#liniază c%t de nedrept -atei a fost. Dacă -artin spune acest lucru cu
rie, sar putea impresiona -atei cu c%t de &rav este, dar sar putea
enera o apărare furios, !i nu să ;e făcute pro&rese.
( parte a mesa5ului ar tre#ui sa ne de propriul nostru furie este "4e este
e că mă face furiosI "ar putea să nu ;e ntotdeauna evidente, se poate
u ; ceea ce cred, am avut toată experiența de "lovirea
%ine, "de a deveni supărat cu cineva care nu nea 5i&nit, ca
n rezultat
8/10/2019 de a ; frustrat. ( astfel de200936229
furie Paul
deplasat pot,
Eckman Emotii Date Pe Fatade asemenea, să apară
Ro PDF
unci c%nd o altă persoană nea nfuriat, dar nu ne putem exprima nostru
rie față de acea persoană, n loc victimizarea cineva spre
are este mai si&ur să ;e supărat.
6uria ne spune că ceva tre#uie să se sc$im#e. Dacă vrem să aducem
espre această sc$im#are cel mai e;cient, tre#uie să !tim sursa de
%nia noastră. 3 fost interferenta cu ceea ce ncercăm să facem, o amenințare
e rău, o insultă la adresa stimei de sine noastre, respin&ere, alte persoane
rie, sau
stare deospirit
culpăI 3 fostPutem
irita#ilI percepția
facenoastră
de fapt corecta, sau am
nimic pentru fost n sau nlătură
a reduce
ate pl%n&ere, !i vor exprima !i acționează n m%nia Elim
ate cauza eiI
De!i furia !i frica apar de multe ori n acelea!i situații, n
spuns la amenințările acela!i, furia poate ; de a5utor n reducerea frică
furnizarea de ener&ie care mo#ilizează acțiuni pentru a face față
menințare. 6urie a fost &%ndit ca o alternativă la depresie,
amarea altora, mai de&ra#ă dec%t de sine pentru pro#leme cu experiență, dar
uell.B
este si&ur că acest lucru este a!a, pentru furie pot apărea cu depresia ca
6uria i informează pe ceilalți de pro#leme. 4a toate emoțiile, furia are un
emnal, un semnal puternic at%t n față !i voce. În cazul n care o altă persoană este
ursa de m%nia, expresia noastră supărat spune că persoana care
diferent de el sau ea este de a face este inaccepta#il. 3cesta poate ; de folos
entru
a alții să !tie asta. Nu ntotdeauna, desi&ur, dar natura nu ec$ipeze
e cu un comutator pentru a activa oricare dintre emoțiile noastre oS pe aceste
cazii
unci c%nd dorim să nu le ai#ă.
3!a cum unii oameni se #ucură de tristețe, altele pot #ucura de an&er.BG au
aută un ar&ument #un, sc$im#urile ostile !i atacuri ver#ale sunt incitante
satisface. *nii oameni se #ucură c$iar !i o luptă ;zică tr%ntă.
timitatea poate ; sta#ilită sau resta#ilită după o supărat vi&uros
e sc$im#. *nele cupluri căsătorite &ăsi că, după un ar&ument furios
au c$iar o luptă violentă, relațiile lor sexuale sunt mult mai interesante !i P3)
onate. În sc$im#, există oameni care &ăsesc experiența furiei
xtrem de toxic !i va face orice pentru a evita să devină vreodată supărat.
8a fel ca ;ecare emotie are o stare de spirit saturate cu acea emoție, !i
tul#urare de care emoție, există, de asemenea, o trăsătură de personalitate n
are
ecare emoție 5oacă un rol central. În furia care trasatura este de ostilitate. -eu
e cercetare pe ostilitate sa concentrat pe semnele de ostilitate !i ei
onsecintele asupra sanatatii.
În primul studiu, >? de cole&ii mei !i am căutat să determine
acă a existat un semn de expresie facială cu privire la dacă un
divid este un tip 3 sau tip < personalitate. 3ceastă distincție, nu
ai este la fel de popular cum a fost c%nd am făcut cercetare cincisprezece ani
cum, ar ; tre#uit să identi;ce cele a căror a&resiv, ostil, !i
aracteristicile neră#dători le candidati pentru coronariana făcut
oala UoK. Prin contrast de tip < sunt mai laid#ack. -ai mult
udii recente au aratat ca acesta este ostilitatea care ar putea ;
ctor de risc cel mai important. Persoane ostile ar tre#ui să ;e mult mai pro#a#il să
ata mai mult furie, !i că este ceea ce am căutat pentru a veri;ca n acest studiu.
3m examinat expresiile faciale de directori de nivel mediu la un
e afaceri mare, care au fost de5a clasi;cate de către experți, ;e ca o
u <. toti au fost supuse unui interviu u!or provocatoare, n care
tervievatorul frustrat u!or intervievate. +e$nicieni folosit
$nica de cole&ul meu 7all0 6riesen !i am dezvoltat pentru
ăsurare codi;care mi!care, acțiune 6acial facial
34)K. direct,
moție 3!a cum am explicat
n sc$im#, n capitolul
scoruri o#iectivB, aceasta
toate facialte$nica nu se măsoară
musculare
i!cări. +e$nicienii care au făcut scorul 634) nu
ii cine a fost un 3 !i care a fost un <. Ei au folosit ncetinit !i
zionarea repetată a casetei video pentru a identi;ca muscular facial
i!cări. 3naliz%nd rezultatele, am constatat că o anumită expresie
ono expresie furie parțială pe care am numito or#i U3;!at pe
a&ina B>K, n care doar spr%ncenele sunt co#or%te, iar pleoapele superioare
unt ridicatea fost arătat mai des de către un e dec%t <.
3 fost doar o or#ire, nu o expresie plină furie, pro#a#il pentru că
au fost ncercarea de a diminua orice semn de furia lor. 3ceste afaceri
rectori au fost so;sticate, ei !tiau că ar tre#ui să ncerce să nu apară
upărat. ( altă posi#ilitate este ca ei au fost doar supărat, !i pentru că
ria lor nu a fost intensă nu a nre&istra pe ntrea&a față.
( limitare ma5ora a acestui studiu, nu !tiu ce a fost nt%m
enin& la inimile lor, atunci c%nd aceste persoane se uită ur%ta fost remediată n
mătorul nostru studiu. Elevul meu fostul Erika Rosen#er& !i am examinat
acienti care au fost dia&nosticati ca avand de5a coronariene &rave
oala arterelor. Ei au fost vulnera#ile la ceea ce se nume!te isc$emic
flectia
pisoade, n care inima nu primeste su;cient oxi&en pentru o
erioadă de timp. 4%nd se nt%mplă acest lucru cei mai mulți oameni de experiență
urere,
n&ina pectorala, care spunei să se oprească tot ceea ce fac pentru că
cestea sunt expuse riscului de a avea un atac de cord, dacă acestea nu fac.
acienti
m fost studiat avut isc$emie silențioasă, nici durere, nici un avertisment atunci
%nd
ima lor nu a fost su;cient oxi&en.
În acest studiu in cola#orare cu >B de cercetare 1ames <lument$al
rup de la *niversitatea Duke, pacientii au fost din nou ;lmat ntrun
!or interviu provocatoare. De data aceasta o măsură continuă a
c$emie a fost o#ținută de la un dispozitiv de ima&istică presat mpotriva lor
ept, care a produs o ima&ine a inimii lor, ca au vor#it. Noi mea
ured expresiile lor faciale pe o perioadă de două minute, atunci c%nd
răspuns la ntre#ările cu privire la modul n care acestea tratate cu furie n viața
r.
4ei care au devenit isc$emice au aratat o furie totală sau parțială ex
on pe fata lor mult mai des decat pacientii care nu au
evin isc$emice. Rezultate furia n fața lor atunci c%nd au discutat
ustrări din trecut su&ereaza ca acestea nu au fost doar vor#im despre
%nie, au fost retrăind furia lor. Xi furie, !tim de la
te cercetari, accelerează ritmul cardiac !i cre!te tensiunea arterială. Ea
ste cum ar ; aler&atul pe un z#or de scari, tu nu ar tre#ui să faceți dacă aveți
oli coronariene, !i nu toată lumea a făcut. 4ei care nu au
evenit furios au fost mult mai putin pro#a#il de a deveni isc$emic.
Înainte de a explica de ce credem că am o#ținut aceste rezultate, să
i să precizeze că acest studiu nu a demonstrat că furia cauzată de inima
oala. 3lte researc$>> a constatat că nici trasatura de personalitate
e ostilitate,
8/10/2019
sau emoție de furie U!i nu 200936229
este si&ur care
putea ;K, este una a factorilor de risc pentru producerea de #oli de inima, dar
ă nu este ceea ce am făcut. În sc$im#, am descoperit că la persoanele care au de5a
vea #oli de inima, o#tinerea furios risc crescut de a deveni
c$emic, care le pune la risc crescut de a avea un atac de cord.
cum, să ne ia n considerare de ce ace!ti oameni au devenit furio!i c%nd au
vor#it despre a ; supărat n trecut, !i de ce lea pus la risc.
6iecare dintre noi vor#im despre emotii, nu se simt n acest moment.
e spune cineva despre un eveniment trist, un moment n care neam supărat, ceea ce
ea făcut frică, !i a!a mai departe. *neori, n curs de a descrie
experiență emoțională trecut incepem sa experimentezi emotia toate
este din nou. 3sta este ceea ce eu cred că sa nt%mplat cu oamenii care
evenit isc$emice. Ei nu puteau vor#i despre experiențele supărat
n ce n ce supărat din nou, fără să retrăiesc furia lor. Din păcate,
efericire, pentru persoanele cu #oala coronariana, care este periculos.
e ce sa nt%mplat acest lucru pentru unii oameni !i nu alteleI De ce unele
amenii vei retrai trecut experiențe furie n timp ce altele nuI Pre
uma#l0, furia este u!or de provocat, &ata să iasă la suprafață cu orice posi
litatea, n ceiacare
manifestare au o personalitate
; o personalitate ostil.amintea
ostil care Este at%t o marcă !i
venimente furio!i ar reinstituie sentimentele pe care sau simțit.
8ăs%nd la o parte de oameni ostili, oricare dintre noi poate &asi suntem retrăind o
xperiența din trecut emoțională pe care am nceput &%ndesc că ar ;
escrie doar. <ănuiesc că acest lucru se nt%mplă atunci c%nd evenimentul a fost lăsat
n;n
inate. 8uați un exemplu n care o femeie devine supărat mpreună cu soțul ei
entru nou venit t%rziu acasă pentru cină, fără a da nici o
ăeaviz.
pl%n&erea
Dacăsaacest
a fost
ar&ument
tratată cu
sa Uel
nc$eiat
nu a cerut
fără ascuze,
se simți
explica
ei mulțumiți
e ce el nu a putut suna, sau promite să nu facă acest lucru din nouK, ea este de natură
trăiască experiența la un moment ulterior. %ndinduse că se ridica su#iectul
n nou, pentru că ea ar ; acum n măsură să vor#esc despre asta fără patimă,
a sar putea &ăsi de #ine furia ei reapare. 3cest lucru se poate nt%mpla, de
semenea, c$iar
unci c%nd un anumit eveniment a fost rezolvată dacă a existat o istorie de alte
venimente supărat nerezolvate, cre%nd o restante de resentiment a!teaptă să
e exploatat.
Nu vreau să su&erez că este imposi#il de a descrie un trecut
xperiența furios fără a deveni furios. Este posi#il, dacă există
ci restante !i n cazul n care evenimentul speci;c a fost rezolvată. Este c$iar posi#il,
unci8/10/2019
c%nd vor#im despre eveniment emoțional 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
trecut, de a folosi o parte din o furie
xpresie pentru a ilustra modul n care o simțea. )ar putea spune soția mea, pentru
xamen,
8E, c%t de frustrat si nervos am fost mai devreme n ziua n care am fost tr0
a de a face cu /nternal Revenue )ervice, !i a fost pus ntro sin&ură
esa&erie vocală după altul. )ă presupunem că miam exprimat furia mea la
ncționarul care n cele din urmă a vor#it cu mine, !i am primit un mai plăcut
uze. )ar putea arăta un element de furie n fața mea, ceea ce eu numesc
nreferențială expression.>@
( expresie referențială se referă la o emoție unul nu se simte acumW
ste la fel ca a spune cuv%ntul furie, dar cu fata. Expresia
e să ;e transformat oarecum, astfel nc%t persoana care vede
xpresia nu va ; confuz !i că persoana se simte furios
cum. De o#icei, acest lucru se face prin utilizarea numai o porțiune a expresiei,
l face foarte scurt. ( expresie furie de referinta sar putea implica
oar pleoapele superioare, sau #uze doar presate, sau sprancenele doar a redus
dicate.
acă se utilizează mai mult de unul dintre aceste elemente, nu numai putea crea
onfuzii
ersoana a vedea expresia, sar putea reinstituie furie. Pe măsură ce
; aat prin expresiile descrise n pre
apitolul precedenți, dacă ai pus pe fata ta toate mi!cările musculare
entru o emoție, care emotie va ncepe, n &eneral, să apară.
olență
a fel ca ;ecare emotie are o stare de spirit le&ate de faptul ca este saturat cu care
moție, pentru ;ecare emotie este un psi$opatolo&ică le&ate de
e stat, n care acea emotie 5oaca un rol important. 4omun
ază tul#urare
&onia tul#urareemoțională recunoa!te
este depresia. acest
În emoțiile lucru săsunt
depresie ;e a!a. De tristețe !i
undate, persoanele deprimate nu pot re&lementa tristete sau a&onia lor,
l pătrunde !i interfera cu toate aspectele vieții lor. D/)
dinea n care furia este at%t de scăpat de su# control, care se interferează cu
ața persoanei se manifestă la cei care prezintă anumite forme de violență.
Nu este mult acord cu privire la exact ceea ce constituie T/(
ntilei. *nii oameni de !tiință consideră atacuri ver#ale, insulte, !i ridicol de
e forme de violență, !i astfel lor de cercetare nu separat examen
E cei care se an&a5ează n atacuri strict ver#ale de la cei care
acat8/10/2019
;zic. De asemenea, există comportamente a&resive care fac
u implică violența ;zică, cum ar ; ;ind prea asertiv sau dom
i&inare, !i mulți cercetători nu a&resivitatea separat de
e de violență ;zică sau a#uzul ver#al. 3poi, sunt cei care
stru&erea proprietății ntrun act de violență, de rupere scaune, pa$are, !i
!a mai departe. Noi nu !tim dacă toate acestea sunt din cauza aceleia!i
auze, aceea!i educație, de exemplu, sau mediată de aceea!i
ctivitatea creierului. Dacă ar ; a!a, neam putea a!tepta să &ăsească că oamenii
are sunt ver#al a#uzive sunt, de asemenea, a&resiv si violent ;zic,
ar n acela!i timp că se poate nt%mpla, există, de asemenea, oameni care arată o !i
u arata alte forme de violență. 4are su&erează că acesta ar ;
;e nțelept n acest moment, n studiul nostru de violență pentru a examina separat
ei care se an&a5ează numai n a#uz ver#al, cei care arată doar extrem de
omportamente a&resive dar nu a#uziv Unu ntotdeauna u!or să se facă distincția,
mi dau seamaK, iar cei care prezintă violență ;zică. Numai n acest fel
utem determina dacă au acelea!i cauze, iar n cazul n care unul este un pas
altul.
4$iar !i atunci c%nd limitarea o#iectivul nostru de violență ;zică, există
ulte tipuri
l#urare să ia n considerare,
emoțională. )ocietatea doar o parte
consideră dinacte
unor ceeadeceviolență
ar puteafolosisocial
; semne ale unei
l. +oate, dar paci;!ti cred că, uneori, răz#oiul este 5usti;cată. 3colo
e asemenea, sunt ocazii, atunci c%nd violența individ este 5usti;cată. 3tunci c%nd un
ă&ător de elită de poliție ucide o persoană care amenință viața
opii pe care le deține ostatici, puțini ar o#iecta la violență sau, n spe
es n cazul n care persoana care este trimis un #alon au ucis de5a unul sau mai multe
ntre
opii. 3cesta nu este doar de poliție, care ar putea ; 5usti;cată n ucidereaW
ele mai multe ar ; de acord un individ poate ; violent n cazul n care este necesar
entru a
salva viețile mem#rilor familiei, sau c$iar de străini. Tiolența care
u mpiedică acte &rave de violență, dar este motivată de răz#unare
u pedeapsă, este de nțeles, de!i nu sunt de acord cu ea
fel de mult.
Întro discuție de aceste idei cu prietenul !i cole&ul meu,
volutiv ;lozof Aelena 4ronin, >J ea a su#liniat că n
ate culturile, !i n toate timpurile n istoria pe care le cunosc, anumite
rme de violență au fost considerate 5usti;cate. /n;delitatea, sus
;delitate
artener anticipată
sunt cele maia comune
!i amenințarea sau
cauze de respin&ere
omor, efectivă
iar oamenii ucidde către o sexual
femei
ult mai des decat femeile ucide oameni.
8/10/2019
4ronin, mpreună cu alte ET(
%nditori lutionar0, atri#uie acest lucru la om aproape inevita#il
certitudinea cu privire la dacă el este cu adevărat tatăl orice puilor.
concordanță cu acest punct de vedere, una dintre cele mai mari studii de Aomi
esticide a constatat ca unul din sase crime soluționate a fost o omucidere con5u&al,
u femeile ;ind de trei sferturi dintre victime. )pre surprinderea mea,
imele con5u&al au fost la fel de pro#a#il ntre cuplurile căsătorite le&al
toate etapele unei relații !i n toate sociale !i economice
oundaries.>C
4rima de a răz#una tratament nedrept de către un !ef este, de asemenea, an&a5at
ult mai des de #ăr#ați dec%t la femei, din cauza mai mare
mportanța de ierar$ii de stare la #ăr#ați comparativ cu femeile.
ainte de a a5un&e prea departe departe de accentul meu, care este la violență
are este produsul unei emoțională tul#urare, permitețimi să spun că evoluție
%ndire tionar0 poate a5uta sa intele&em de ce anumite forme de violență
e apar, care comite aceste acte violente, !i de ce este că
omunitatea poate apro#a de ele. 3stfel de forme de violență pot ;
&reta#il, sau c$iar pedepsite le&al, dar violența care a avut
aloarea de adaptare pe parcursul evolutiei noastre nu este pro#a#il să ;e
ezultatul o tul#urare emoțională.
( diferență ma5oră ntre actele de violență este dacă acestea sunt pre
editat sau impulsiv. (ri poate ; normal, c$iar apro#at social.
uați n considerare persoana ținut captiv, !tiind că a&resorului său are
e5a a ucis un alt unul dintre captivi, care au planuri cu atenție o
aca pe potențialul său criminal. 3ceasta este violenta, care este premeditat
ar nu patolo&ică, iar acesta este apro#at social. 3cesta poate ; mai puțin vădite
ent că violența impulsiv poate ; apro#ate social, dar poate avea
cul său. 4%nd mi Eva ;ica a fost un copil mic, de multe ori ea a fu&it afară
stradă, fără a lua seama de autoturisme vin drum. / 4au
onat ei despre aceasta de mai multe ori, dar ea, cred, a venit
entru a vedea acest lucru ca aproape un 5oc, o modalitate de a o#ține tată foarte
upărat. Întro zi
fost doar de o acțiune rapidă pe care am reu!it să tră&%ndo de si&uranță.
ără &%ndire, acțion%nd din impuls, am lovito si a stri&at la ea niciodată
entru a face acest lucru din nou. 3 fost sin&ura dată c%nd am lovito vreodată. În
mp ce c%teva per
8Ear putea dezapro#a de act meu violent, nu a fu&it n
rada din nou. -ai mult de G? la suta din parinti cu psi$icul
all0 pedepsit lor toddlers.>F
3m dat exemple de normale premeditat !i impulsiv T/(
e, dar8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
există, de asemenea, sunt versiuni anormale de ;ecare. *ci&a!i, violatori,
torționarii pot plani;ca acțiunile lor cu &ri5ă, select%nd pe care le
a victimiza, !i c%nd !i cum se va face. Există, de asemenea,
atausilor soțul impulsiv, care a lovit fără avertisment, fără plan de
n&. 3m#ele cercetare pe personalit0> !i studii ale creierului activit0>
au constatat diferente intre impulsiv !i premeditat T/(
ntilei. În mod clar, am#ele tre#uie luate n considerare, de!i unele cercetări
u a reu!it să facă această distincție. De!i este important să se ia n considerare
acă violența a fost impulsiv sau premeditat, care nu este su;
ente pentru a izola violență anormale.
*n in&redient necesar este că astfel de violență este, de asemenea, antisocial,
ezapro#at de către societate, dar care poate nu implică ntotdeauna un #ăr#ați
l#urare +al. *nii au susținut că violența antisociale comise n
upuri in timpul adolescentei nu ar tre#ui să ;e considerată o tul#urările mentale,
er, iar dovezile su&erează că mulți dintre cei care prezintă
n astfel de comportament nu continua sa ;e violent la varsta adulta. >G Pur !i simplu
nd antisocial nu poate ; un semn de #oala mintala de orice fel,
$iar !i atunci
olență comisec%nd apare
pentru la varsta
a o#ține adulta.
#ani, Tiolență instrumental,
de!i mpotriva le&ii, poate cum ar ;
u ; un semn a ceea ce se nume!te o tul#urare de personalitate antisociala, n cazul n
re
ersoana este de la o su#cultură care acceptă astfel de comportament. 3ntiso
olența socială este necesar, cred, dar nu su;cient pentru identi;carea
olența care este produs de o tul#urare emoțională. 3! adău&a
untotdeaunau!or de a sta#ili cerința ca violenta
u au suport social Uscutirea astfel violența dintre #andeK, !i să ;e
sproporționate n raport cu orice provocare sau fără provocare.
Tiolența antisociale care este rezultatul unei tul#urari emotionale pot
e cronice, sau un sin&ur incident izolat ntro viață. Persoana violentă
ot avea remu!cări autentic după aceea, sau nici o remu!care. Tiolent per
ul poate acționa rece, sau n căldura de furie sau furie. (#iectivul de
olența poate să ; fost atent selectate sau alese la nt%mplare.
olența poate include tortura sau nu. <ănuiesc că de cercetare ar tre#ui
ia n considerare toți ace!ti factori, căut%nd să vadă dacă există diferite
ctori de risc si cauze diferite pentru aceste multe forme diferite de
olență antisocial. Din păcate, faptul că nu a fost cazul, după cum poate ;
ăzut 8/10/2019
n manualul de criterii de dia&nostic de psi$iatrie, D)-/T,
are identi;că intermitenta +ul#urarea exploziva U/EDK ca incluz%nd
-ai multe episoade distincte de e!ecul de a rezista impulsurilor a&resive care
uce la actele asaltat &rave sau distru&ere a #unurilor, &radul
e expresivitate n timpul episoadelor este extrem de disproporționată n raport cu
ice tensiuni psi$osociale precipitanți. . . . /ndividul poate
escrie episoade a&resive ca "vră5i" sau "atacuri", n care
omportament exploziv este precedată de un sentiment de tensiune sau excitare !i
ste
rmată de un sentiment de u!urare. "@? În timp ce 6elicit această de;niție a
n tip de violență, cronice, &rave, din proporțional cu provoca
(N, este o &re!eală de a com#ina at%t de violență mpotriva persoanelor !i
stru&erea proprietății fără dovezi că am#ele sunt datorate
celea!i cauze. Nu există nici o modalitate de a descoperi dacă aceasta este atunci
%nd
oi sunt concentrate mpreună.
În timp ce de cercetare privind violența nu are de o#icei atras distinctii ca
n ca eu sunt su&er%nd, există dovezi care su&erează multiple
auze de violență. )tresul de mediu devreme in viata, parinti rau,
re5udiciu cap, !i factori &enetici toate sau dovedit a ; asociate
u mai multe tipuri de violence.@B pe care sunt cele mai importante pentru care
puri de violență, este prea devreme pentru a spune. Este pro#a#il că, c$iar !i
unci c%nd dis
nctions sunt ;n trase, mai mult de o sin&ură cauză va ; &ăsit. Pentru
e exemplu, c$iar dacă ar ; să ne limităm la studierea doar cronica,
olența ;zică antisocial, care nu implică tortura, dar este o
ct #rutal sin&ur, comis de un sin&ur individ furios, cu lit
rovocare +8E, impulsiv, față de o țintă selectate, cu ulte
mu!care a o#li&atiei, nu sunt suscepti#ile de a &ăsi o sin&ură cauză.
ecunoscând An4er 3n noi 3nșine
ă ne ntoarcem acum să ia n considerare ceea ce m%nia simte ca pe interior. +u
e#uie să se simtă supărat acum astfel nc%t să puteți compara sentimentele tale
u
eea ce a fost descoperit de senzatii furio!i. Nu pot a!tepta ca
ur !i simplu uita la foto&ra;ile de luptă canadian sau de
axine Qenn0 va trezi sentimente de furie n tine. 3ceasta este o
ferență importantă ntre furie !i tristețe H a&onie. 4$iar !i o mai
to&ra;a de a&onie un străin a c$eamă preocuparea noastră, dar
cest lucru
8/10/2019 nu este at%t de furie. Este nevoie deEckman
200936229 Paul mai Emotiimult pentru
Date Pe Fata Ro PDF a simti furios. Dacă
i fost acolo,
cazul n care furia a fost ndreptată la tine, tear simți ;e frica sau furie,
ar văz%nd foto&ra;ile nu o va face. Întrun mod paralel, ne simțim
&ri5orare simpatic atunci c%nd vedem pe cineva care este n durere sau suferință
ră a ; nevoie să !tie cauza, dar atunci c%nd vom vedea furia avem nevoie
cunoască sursa de furie nainte de a simpatiza cu
upărat person.@>
ici sunt două căi care vă permit să experiență furie, unul
losesc memorie !i celălalt face o expresie.

Încercați să vă amintiți un moment n viața ta, atunci c%nd au fost at%t de supărat că
e aproape a lovit pe cineva Usau a lovit pe cinevaK. În cazul n care nu a fost niciodată
t%m
etrecut mai, apoi ncercați să vă amintiți un moment n viața ta c%nd ai fost at%t de
upărat că vocea ta are mult mai tare si miai spus ceva ce
ai t%rziu re&retat. Deoarece unul experiențe rar doar furie, sar putea
u simțit frică Ude alte persoane sau de a pierde controlulK sau dez&ustat
u altă persoană sau pe tine pentru a pierde controlulK. )ar putea avea
avut un sentiment
omente c%nd pur !ipozitiv,
simplucum
teaiar ; triumf.
simțit De acum
supărat, !i apoincearcă să se
să ncerce să concentreze pe
experimenteze
ele
entimente din nou. 3ceasta poate a5uta dacă vă vizualiza scena țiai amintit.
%nd ncepe aceste sentimente, le lasi sa creasca la fel de puternic ca tine poate. După
eizeci secunde sau cam asa ceva au trecut, relaxațivă !i ia n considerare ceea ce ai
mțit.
Este n valoare de ncercarea de a face mi!cările descrise n următoa
arele exercițiu să se concentreze pe ceea ce m%nia simte ca in fata ta.
ai mult dec%t at%t, n cazul n care sarcina de memorie nu a adus la senzații de furie,
face fata se poate realiza acest lucru.
ita mișcările faciale de furie BS*ar putea să 3ncercați să folosiți o o4lindă a
rifica dacă vi se face toate mișcările musculare
#ra4eți sprancenele Eos și5 3mpreună5 asi4urați*vă că interioară
olțuri mer4e 3n Eos5 spre nas
n timp ce țineți aceste sprâncene 3n Eos5 3ncercați să deschideți ochii lar45 astfel 3ncât
ă pleoapele superioare 3mpin4e 3mpotriva sprancene redus5 stele5
N' 4reu
u un topor.
8/10/2019
4$arles Dar'in, mai mult de un secol n urmă, a remarcat că
m apăsați #uzele noastre str%ns mpreună ori de c%te ori ne an&a5ăm n orice
uternică
ort ;zic. 4%nd am ntre#at noi uineea sămi arate
eea ce fețele lor ar ; dacă acestea au fost controla furia lor,
ar despărți #uzele lor, ca !i n cazul n care vor#esc sau &ata să vor#ească. 4u
asa de mi5loc americani, am &ăsit modelul inversM ei presat
uzele lor str%ns mpreună pentru furie controlată !i a desc$is #uzele lor
e furie necontrolată. Pentru aceste americani din clasa de mi5loc, creanțele
econtestate,
rie controlată a nsemnat doare cu cuvinte, nu cu pumnii, astfel nc%t #uzele
u fost presate pentru a preveni n furie controlată.
4ei doi #ăr#ați canadieni n foto&ra;e sunt a;!ate open
rie &ură, n momentul după ce unul dintre ei a lovit doar
olițist. <ănuiesc că n acest moment nainte, c%nd el de fapt
lovit pe polițist, #uzele sau str%ns apăsat.
*na dintre cele mai importante indicii la m%nie este &reu de a vedea ntrun mo
&rap$, de!i este pro#a#il prezentă n am#ele #ăr#ați furio!i. Ro!u
ar5a3ceasta
er. de #uzeeste
devine mai n&ustă
o acțiune n furie,
foarte &reu de #uzele devin
a in$i#a, su#țire
!il poate trăda furie
$iar !i atunci c%nd nu există nici un alt semn. 3m &ăsito a ; una dintre
imele semne de furie, evident atunci c%nd o persoană nu a devenit ncă
on!tient de faptul că el este supărat. 3proape toată lumea a avut experiența de
neva să o#serve că el este supărat nainte de el a realizat el nsu!i.
persoană a răspuns la un semn su#til n fața lui, sau o năsprire a lui
oce sau cre!te n intensitate. Deoarece #uzele devin mai su#țiri n
rie, am putea reacționa &re!it la cineva care are #uze su#tiri ar ; dacă
este ursuz, rece, sau ostil.
*ităte din nou la foto&ra;a de -axine Qenn0. )prncenele
unt n 5os !i mpreună, !i oc$ii ei sunt evidente. <uzele ei sunt sau despărțit,
maxilarul este aruncat nainte, un semn destul de comun de furie, care
oate ; n cazul n care avertisment #oxeri, "Nu conduce cu maxilarul,"
venit de la. Nu am nici o idee de ce această mi!care este adesea o parte a unui
xprimarea furiei, dar eu sunt destul de si&ur că este.
3m foto&ra;at
8/10/2019
această femeie t%nără o zi din sat care a fost
#ăra mea de #aza in Noua uinee zonele muntoase. Desi nu a
iu ce a fost un aparat de foto&ra;at, ea evident văzut că am fost plătiți atenție
(N pentru ei, !i se părea că o astfel de atenție a fost nedorită. *su
nă aliat ar ; răspunsul la o astfel de atenție, dar n
cest caz este clar că nu a fost. <ănuiesc că de atenti la
sin&ură femeie n pu#lic am fost de rupere o re&ulă n care societatea !i
une n pericol at%t de noi, dar eu nu pot ; si&ur.
3m
eareancercat
camera n mea
modvideo
deli#erat să provoace
pentru emoții
a nre&istra ceeavariate, n aceste pentru
ce sar nt%mpla persoane,
meu
naliză ulterioară. Întro zi am repezit la un #aiat adolescent cu un cauciuc
uțit am adus cu mine doar pentru acest scop, dar el a văzut ime
at ce a fost, iar ;lmul arată surpriza sa inițială !i apoi
stracții. Pentru si&uranța mea am decis să nu provoace m%nie
n nou, !i niciodată nu am văzut un alt moment supărat printre ace!ti oameni.
e!i au fost o cultură pa!nică, ei mam enervat, dar nu n
esc$is, cel puțin nu atunci c%nd am fost n 5urul. 3ceasta este sin&ura sponta
/ma&ineaneous
to&ra;e arată3m
foarte
pe cineva
#ine oc$ii
careevidente
este supărat
de furie,
n această
cu lo' cultură.
pr%ncenele derate trase mpreună. Ea este, de asemenea, apăsarea #uzele ei
mpreună.
emeia din st%n&a arată doar co#or%t !i trase, mpreună
unte. Prin ea nsă!i, fără a ; evidentă oc$i, această expresie poate nsemna
ulte 8/10/2019
lucruri. 3cesta este produs de ceea ce Dar'in a numit musculare de
;cultate. El a o#servat, a!a cum am eu, ca orice tip de di;cultate, mentale
u ;zic, face acest musc$i de a contracta, co#or%rea !i desen
pr%ncene mpreună. Nedumerire, confuzie, concentrare, determinare
Etoate pot ; prezentate de către această acțiune. Ea apare, de asemenea, atunci
%nd cineva
ste n lumină puternică, deoarece spr%ncenele sunt co#or%te pentru a acționa ca o
m#relă de soare.
N'"R imobili<at
Eu nu am fost n stare să &ăsească foto&ra;i de !tiri, care arată o mai
rie reținut, de tipul celor de multe ori văzut n viața o#i!nuită, nainte de furie
scapat de su# control. 4u toate acestea, pot exista dovezi puternice de furie
u foarte mici modi;cări n față, a!a cum aceasta ima&ine am luat de mine
pectacole. 3m luato acum douăzeci de ani, ncearcă să producă o furie expresie
on fără să mi!te nici dintre caracteristicile mele faciale. -am concentrat pe
ăsprirea musc$ii, fără a permiț%ndule contractul ntrun mod care
; su;cientă pentru a tra&e pielea. 3m str%ns mai nt%i musculare n
pr%ncenele mele, care, dacă contractate sar diminua !i tra&ețile
mpreună.
eoape. În3poi
celeam
din năsprit
urmă am musc$ii care
năsprit ar ridicalasus
musculare #uzele mele, care a făcut n&ust
uzele. 3ceasta nu este o față prietenoasă, aceasta este, pro#a#il, un extrem de
ontrolat
rie, sau doar o expresie enervat. 3cum ne vom ntoarce la ima&inile
ată semne su#tile de furie.
(
eutru
)ă ncepem cu pleoapele si sprancenele. În ima&ine o mai mică

pleoapele superioare au fost năsprite. 3cesta poate ; un semn de su#tilă
ontrolate furie, sau poate ; doar o u!oară iritare. )e poate, de asemenea,
par atunci c%nd nu există nici o furie, la toate, dar persoana este literal sau ;&
rativel0 ncearcă să se concentreze pe ceva sau se concentreaza intens.
ma&inea 4 este o foto&ra;e
!or trasmpreună compozit
spr%ncenele format
din altă prinUnu
ima&ine lipirea
apareredus !i
pe site
ciK pe ;&ura < neutru, care este prevăzută pentru comparație.
oto 4 poate ;, de asemenea, un semnal de furie controlate sau u!oară iritare.
ceasta ar putea să apară atunci c%nd o persoană se simte u!or nedumerit, concen
litatea, sau de a &ăsi ceva di;cil. 4are este va depinde
ontext.
/ma&inea D prezinta com#inație a celor două mi!cări leai văzut

e mai sus. )prancenele sunt u!or reduse !i trase mpreună, !i
eoapele inferioare sunt u!or tensionate. 3 tensionat pleoapele inferioare nu sunt
u 8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
În ima&ine am am#ele #uzele sunt presate mpreună, ca n foto&ra;e A, plus

uza de 5os este mpins n sus. 3cest lucru poate ; controlat furie sau demisie,
ațiune, !i unii oameni folosesc acest lucru ca pe un semn de &%ndire, n timp ce n
te persoane este un manierism frecvent. Pre!edintele 4linton multe ori
ătat această mi!care ca un manierism. În ima&ine 1 colțurile #uzelor
unt str%nse, la care se adau&ă #uza inferioară este mpins n sus. 4%nd este
n&ur, a!a cum este aici, este am#i&uă, ea poate avea oricare din semni;cațiile
e foto&ra;i /. Pentru că este u!or asimetrică, ar putea avea, de asemenea, o
ementul disprețuitor. -ai multe despre dispreț este explicată n cap
r .
3m folosit cateva poze cu mine, de acum aproape treizeci de ani,

entru a arăta foarte importantă mi!care de n&ustarea mar5elor de rosii
#uzelor. /ma&ini 8 !i - arată această acțiune, cu ima&inea Q acolo
entru comparație
to - #uzele sunt, cu
deceea ce #uzele
asemenea, saumele arata ca
despărțit ca,!iatunci
cum nc%nd sunt 3ceastă
vor#ire. relaxat. În
cțiune a 3NR
anota5 #uzelor este un semn foarte ;a#il de furie, este de multe ori un foarte
evreme
emn 8/10/2019
de furie, sau poate ; extrem de controlat furie. De asemenea, pare să
di;cil de a in$i#a.
*ltimul modul n care furia pot ; nre&istrate n &ură tine
ăzut n demonstranți canadiene !i n -axine Qenn0, de sus
uza este ridicat, iar #uza inferioară redus, iar #uzele sunt redus.
ura are un aspect pătrat.
olosind informațiile din e2presiilor
ă luăm n considerare modul n care puteți utiliza informațiile pe care le poate ridica
e semne de furie prezentate n acest capitol. Permitețimi să repet din nou
eea ce am spus n ultimul capitol, pentru că este !i mai important să
n considerare atunci c%nd se ocupă cu furie dec%t atunci c%nd la fața locului semne
e
urere sau de tristețe. Expresii nuți spun ce este &eneratoare de
moție, doar că emoția are loc. 4%nd vezi că
neva este supărat, nu !tiu ce a făcut persoana supărat. Este
vident n ima&inile de demonstranți din 4anada !i -axine
enn0. Dar să presupunem că cineva arată o expresie furios atunci c%nd
or#e!ti cu el sau ea. Este m%nia ndreptate la tineI Este o
eva ce ațisupărat
ersoana făcut, acum
crede sau n trecut,
că sunt sausă
de &%nd ceva
faciI )au ar putea ; furia
&izat interior, este persoana furios furios cu el sau eaI
altă posi#ilitate este că furia este la un terț, cineva
enționate n conversație, sau poate cineva care nu este menționată
ar care a venit n minte.
Nu există nici o cale pentru tine de a spune de expresia n sine. *nele
i acesta va ; evident de la ceea ce sa nt%mplat, ceea ce a
fost spus sau nu a spus, ceea ce a avut loc de5a sau este pro#a#il să apară.
neori nu vei !ti. 4unoa!terea persoana este supărat este ea nsă!i
arte important, pentru furie este cel mai periculos emoție la alții,
ar nu va ; ntotdeauna si&ur dacă sunteți ținta de furie.
*nele dintre cele mai su#tile semne de furie Upoze 3, 4, !i DK sar putea
de asemenea, semne de nedumerire sau de concentrare. Există, de asemenea furie
xpresii care nu este si&ur n cazul n care furia este u!oară, doar nceputul,
u de a ; controlate Ufoto&ra;i , A, /, 8, !i -, precum !i ima&inea mea
pa&ina B@K. -ă voi ntoarce la ele mai t%rziu. În primul r%nd, $aideți să se
oncentreze pe ceea ce
ar putea face atunci c%nd la fața locului o expresie care este clar, n cazul n care nu
xistă
acă nu !tii că persoana #ine, nu presupune
8/10/2019
că el este de a lua o astfel de
n pas napoi pentru a lua n considerare dacă dore!te să mear&ă mpreună cu furia lui,
eea ce am numit atenția emoțională, care nu este o capacitate de dezvoltat
te n ma5oritatea oamenilor. Deci, ce faciI
3i putea i&nora s$o'ul lui de furie, care acționează ca !i cum nu sa nt%mplat,
ar țin%nd seama de ea !i de a ; prudent cu privire la ceea ce mai spui !i
um ai spus. 3cesta nu este ntotdeauna sau c$iar adesea cazul n care doriți să
onfrunte cu cineva care este supărat, spun%nd ceva de &enul, "De ce sunt
!ti supărat pe mineI "sau c$iar mai puțin conictuală," sunt
supăratI "3stfel de remarci sunt o invitație pentru cineva să spună
eva rautacios, sau acționează ntrun mod furios, !i că nu este
totdeauna n interesul dumneavoastră sau interesul persoanei supărat. Nu că
%n&eri sau infracțiuni ar tre#ui să ;e i&norate, dar ele pot ; mai
!or tratate cu data moment de furie a trecut. *n unii
e mai #ună versiune a "De ce e!ti supărat pe mineI" ntre#are
; de a spune, "Decizia mea se poate de #ine au facut teai m%niat, !i eu
e&ret că. )punemi dacă există ceva ce pot face, care ar ;
e a5utor. "/n acest răspuns vă recunosc furia lui, mai de&ra#ă dec%t
il4$allen&e, !i indicați
ciuda deciziei interesul dumneavoastră n a vedea dacă puteți ;
nedorite.
Revenind la exemplul anterior, să presupunem că ;ica ta adolescenta
arătat aceea!i expresie atunci c%nd iai spus că nu pot mer&e la ea
asa prietenului lui n acea seară, pentru că ai nevoie de ea săi #a#0stea
atele mai mic n timp ce tu si sotul tau a participa la o #rusc
umit nt%lnire vecinătate. E supărat pe tine pentru frustrant ei
anuriI 4el mai pro#a#il, dar ea ar putea ; supărat pe ea nsă!i pentru n&ri5irea at%t
e
latia
ea multe
ta cudespre
;ica ta,el.personalitatea
4um ați răspunde
ei !i adepinde
ta, !i de natura
ntecedente de relația ta cu ei. 4u toate acestea, eu cred că există
otiv mai mult de a face cu furia ei dec%t ar ;, n &eneral, at%t n
tuație de lucru. 3sta nu nseamnă că ar tre#ui să comenteze pe ea
rie, sau contesta dreptul să ;e supărat. Dimpotrivă, te
ar putea simpatiza cu frustrare !i explica n continuare de ce
euniunea este at%t de important, !i cum, pentru că ai avut nici o noti;care, vă
tre#uit să facă această impunere. Dacă acesta este consecința, apoi ei
rie a facut trea#a. 3cesta a adus o infracțiune n atenția dumneavoastră, să
ii că era important, !i teau condus să răspundă prin explicarea
rcumstanțele.
8/10/2019
3i putea mer&e mai departe !i spune cum va face
ste de p%nă la ei ntrun alt mod.
(ri de c%te ori vedeți o expresie emoțională care persoana nu
u exprima, de asemenea, n cuvinte, vă aați ntrun sens av%nd informații că
ersoana nu a recunoscut, pentru care persoana nu are
sumat responsa#ilitatea. )upervizatului n exemplul lucru ar putea ;
ce tot ce poate pentru a controla furia lui. +u nu va face ca mai usor de
onfruntarea cu el despre asta. Întrun mediu de afaceri ar putea să nu vrea
ăaretrateze direct
nu este cu furie
avansat. un supervizatului,
Desi&ur, n special
ar putea ; cineva care cu
tecineva
că speră că va avansa, !i ar putea exista unele #ene;cii de afacere
a cu sentimentele sale, dar ați putea dori să se ocupe de ele mai t%rziu.
doua zi, ai putea spune, "Xtiu că a fost o veste proastă, !i eu
e a!teaptă ca aceasta a fost dezamă&itor. 3m avut impresia că sau supărat ]it
stresa^, !i se ntre#ă dacăl va a5uta să vor#esc despre asta. "
( altă opțiune ar ; să spunem, "3! ; #ucuros să vor#esc cu tine
cum sau mai t%rziu despre cum te simti despre asta. "Din nou, prin faptul că nu
losind etic$eta furie, ce reduce posi#ilitatea de furie a ;
xprimată ntrun fel, el ar putea re&reta, dar vă dau, de asemenea, el ocazia
entru a vor#i despre preocupările sale atunci c%nd el se simte conforta#il face
cest lucru. Dacă
ii pe ;ica ta să ;e cineva care are un timp de &reu Aan
răstrăului furia ei, sar putea folosi o variantă pe acest răspuns, oferindui
osi#ilitatea de a ale&e atunci c%nd ea vrea să vor#ească despre asta. 4uplurile pot,
e asemenea,
ăsi că doresc să ia act de furie, dar discuția rezervă cu privire la aceasta
entru un moment ulterior speci;cat c%nd există mai puțin pro#a#il ca furie
a &enera cuvinte 5i&nitoare, răspunsuri furioase, sau defensive.
Noi de multe ori că !tim de ce cineva a devenit furios cu
e, dar versiunea noastră de nemulțumire nu poate potrivi altor per
ersiunea ;ul lui. Evit%nd n acela!i timp ceea ce face duce supărat pe cineva
entru a
sentimentele, construirea unei restante de pro#leme, foarte rar cazul n care
ro#lema
tratate atunci c%nd una sau am#ele persoane sunt n căldura de furia lor.
acă este at%t de ur&entă nc%t această c$estiune tre#uie să ;e a#ordată la o dată,
l
u poate ; am%nată p%nă la un moment mai rece, atunci este important
ă at%t oamenii ncearcă să ;e si&ur că au trecut de refractare
erioadă. În caz contrar, discuția este o#li&at doar pentru a alimenta furia,
u se concentreze asupra a ceea ce este !i cum poate ; rezolvată.
cesta poate ;, de asemenea, important să se recunoască !i să ia n considerare
odul n care diferite
tuație poate ; atunci c%nd alimentarea
8/10/2019
este inversat din exemplele /
u discutat. )ă presupunem că au fost supervizatului care tocmai a nvățat
are nu au primit promovarea, !i atunci c%nd suprave&$etorul a spus
ceasta, ea a arătat o expresie furioasă. Este, pro#a#il, ea este supărată pe
, dar ea ar putea ; supărat cu ea despre a ; n loc de
#li&ația de a furniza astfel de vesti proaste, sau la altcineva din (r&anizare,
ion. În orice caz, un su#ordonat n cele mai multe or&anizații nu
ene;ciază de dreptul de a comenta pe m%nia unui superior lui. 4el mai mult
putea ; dreptul de a spune, după care !i exprima dezamă&irea dumneavoastră,
ste
eva de &enul, "miar aprecia oportunitatea de a nvăța de la
, la un moment dat voi le consideră adecvate, cu privire la orice am putea avea
ce că tu sau or&anizația a nemulțumit. "/deea aici este
u pentru a etic$eta furie, dar săl recunoască !i să arate interes pentru
ed#ackul, n timp ce face mai u!or pentru suprave&$etor de a am%na spun
espre asta pana la un moment n care ea nu se simte furios.
+ot ceea ce am su&erat ce să facă atunci c%nd la fața locului o furie
xpresia se aplică la fel de #ine la expresii n care nu sunt si&ure
acă expresia este
oar nceputul Upozeu!oară
, A !ifurie, furia controlat,
/K. )in&ura diferențăsau estefurie,că, dacă care este
u motive să creadă că este m%nia, care este doar nceputul, să spunem doar
&ustarea a #uzelor prezentate n ima&ini 8 !i -, aveți mai mult
e o oportunitate de a lua n considerare dacă ar putea exista ceva ce
putea face sau spune că ar ntrerupe furie nainte de a se mai puternică.
Expresia se arată n foto&ra;e 4, redus, trase, mpreună
prancene, merită comentariu special. 3i văzut o altă versiune a acestei
cțiune n femeia de la st%n&a femeii Noua uinee
are
rie,aea
fost #ătător
poate, la oc$i la mine.
de asemenea, De!i acesta
să apară n multepoate ; un
situații semnDacă
di;cile. de foarte u!oară
cineva
ste de ridicare ceva &reu, sau ncercarea de a rezolva o pro#lemă de matematică
;cile,
em, poate ; #ine prezentate această acțiune. 3cesta poate ; indicat cu di;cultate
e aproape orice fel. Dacă vor#iți !i cealaltă persoană arată
ceasta pentru un moment, acesta poate ; un semn că el sau ea nu destul
țele&e ceea ce spui, sau tre#uie să lucreze din &reu pentru a urmări
nia de conversație. 3cesta poate ; un semnal util, care ar tre#ui
xplica ceea ce se spune ntrun mod diferit.
Nu am putut explica tot ceea ce ar tre#ui să ;e luate n considerare atunci c%nd la
ța locului
expresie furie. Exemplele mele sunt menite doar să su&ereze că
xistă 8/10/2019
multe posi#ilități, !i unele răspunsuri sar putea lua n considerare.
are sunt aplica#ile va depinde de cine tine si alte persoane
unt, !i de speci;cul situației. Desi&ur, o mare parte din ceea ce am
u su&erat despre cum să reacționeze atunci c%nd am remarcat o altă persoană
%nia nu este ferm sta#ilit de cercetare. 3m contrazis ideile
edominante n urmă cu c%țiva ani că noi ar tre#ui să nvețe cum să lupte corect, dar
u evita lupta. Propria mea experiență su&erează că acest lucru este mai mult
ec%t poate ; a!teptat de la cei mai mulți oameni, !i nu este neapărat cel mai #un
u cel mai si&ur mod de a face cu ceea ce &enerează furie.
%n&erile tre#uie să ;e luate n considerare, dar nu, am su&era, n căldura de
rie.
eizeci !i cinci de metri pe scanduri de
8/10/2019
lemn sia rupt am#ele nc$eieturi !i &lezne
rănit coloanei verte#rale ei. /nteresul nostru, cu toate acestea, este n emoție
mțit
e cele două cole&ii cu care se confruntă aparatul de foto&ra;at. )urpriza poate ;
eclan!ată numai
e un eveniment #rusc nea!teptat, a!a cum sa nt%mplat aici. 4%nd o nea!teptate,
venimentul anticipată a desfă!oară ncet, nu sunt surprins. +re#uie să ;e #ruscă,
tre#uie să ;m pre&ătiți. (amenii care au văzut căderea cascadoare
t%mple.
avut nici un avertisment, nici o idee nainte de timp de ceea ce urma să se
4u ani n urmă, c%nd am predat prima studenti medicale cum să nțelea&ă
să recunoască emoțiile, a! ncerca să trezească un alt emo
(N la ;ecare reuniune de clasă. Pentru a surprinde, am avut o dată o #urta
ansator emer&e din spatele unui ecran, !tanțare picioare !i zăn&ănitor
$imvale de&etul ei. Ea nu ar ; fost surprinzător dacă ea a avut
n pe scena de la un clu# de noapte care oferă dans turcesc, dar ntrun
asa de scoala medicala a fost scoase din context, !i #rusc ei !i
spectul z&omotos declan!at o surpriză.
Nu avem prea mult timp pentru a mo#iliza eforturile noastre n mod deli#erat
entru a &estiona comportamentul nostru atunci c%nd suntem surprin!i. 4ă rareori
ste o
ro#lema dacă nu suntem ntro situație n care nu ar tre#ui să ;e sur
preciate. De exemplu, dacă neam pretins să !tiu totul despre ceva,
am reacționa cu surprindere atunci c%nd o caracteristică near ; !tiut despre
ste #rusc, nea!teptat dezvăluit, atunci ar putea ; evident că
u fost susțin%nd mai mult dec%t suntem de fapt cunoscut. Întro sală de clasă un
ev
r putea pretinde a ; citit lecturile opționale
8/10/2019
care au fost atri#uite,
unci c%nd, de fapt, ea nu are. )urpriza ei atunci c%nd profesorul dezvăluie unele
cru destul de nea!teptat n aceste lecturi ar putea trăda minciuna ei.
*nii cercetători emoție nu consideră surpriza să ;e o emoție
eoarece, spun ei, nu este nici plăcut, nici neplăcut, !i ei pretind
ă toate emoțiile tre#uie să ;e una sau alta. Nu sunt de acord, cred sur
dica cu p%r&$ia se simte ca o emoție de cei mai mulți oameni. În acel moment sau
ouă
ainte de a ne da seama ce se intampla, nainte de a trece la un alt
moție sau o emoție, surpriză se pot simți #ine sau rău. *nele
amenii nu doresc să ;e surprins, c$iar dacă acesta este de un eveniment pozitiv.
le spun oamenilor să nui surprindem. 3lții place să ;u sur
preciate, ele lasă n mod deli#erat multe lucruri neplani;cate, astfel nc%t acestea
ot experimenta de multe ori nea!teptate. Ei caută experiențe n care
ste foarte pro#a#il că va ; surprins.
Propria mea ndoială cu privire la dacă surpriza este o emoție rezultă din
ptul că sincronizarea sa este ;xată. Z surpriză nu poate dura mai mult de c%teva
ecunde cel mult, ceea ce nu este at%t pentru oricare dintre celelalte emoții. Ei
oate
e multe; foarte scurt, dar
ori urmeaza ele potpoate
surpriza, rezista, de asemenea,
; extrem mult
de scurta, darmai mult.de6rica,
poate, care
asemenea,
uporta
entru un timp destul de lun&. 4%nd a tre#uit să a!tepte timp de c%teva zile pentru a
văța
e rezultatele unei #iopsii sau nu am avut cancer, !i dacă da,
%t de departe #oala a pro&resat, am avut perioade lun&i, lun&i de
că. Nu imi era frica de a celor patru zile am a!teptat, dar au existat
erioade de recurente n care mam simtit frica de multe secunde, iar unele
i de minute. Din fericire, #iopsie a fost ne&ativ. 3poi mam simțit
e relief, o emoție plăcută pe care am discutat n capitolul G.
B cred că are sens să se includă o surpriză n discuția noastră de emo
ații, doar mențion%nd că acesta are propriul special caracteristicăo ;x,
*n alt motiv să se ntre#e dacă surpriza este o emoție este e!ecul meu, a!a cum este descris n capitolul B, la
si că noua uineeaam studiat putea distin&e de frică. 4%nd leam spus povestea despre
că, ei au fost la fel de pro#a#il pentru a ale&e surpriza ca frica foto&ra;a. 4%nd li sa spus sur
vestea premiu, au făcut ale&e fata surpriză mai des dec%t oricare dintre ceilalți. Întrun alt studiu nea spus
pove!tile !i lea cerut săl arate pe fata lor, pentru a pune emoțiile. 3poi am arătat aceste
ne la studenti americani. 3mericanii recunoscut expresii de furie, dez&ust, triste
ss, !i fericire, dar atunci c%nd arată, ;e se tem de un nou uineea sau surpriză prezintă, ei au fost la fel
o#a#il să se teamă sau surpriză apel. Nu pot să explic de ce au avut loc aceste pro#leme. 6aptul că această
o#lema
upul de auineea
avut loc,au!ifost,
că atunci c%nd cole&ul
de asemenea, meu Qarl
pro#leme Aeider
similare cuncercat aceste
surprindere, sarcini
ridică cu uncualt
ndoieli nou la c%t de #ine
privire
rpriza este
tin&e cu adevărat de frică.
urată8/10/2019
limitată. 6iecare dintre emoțiile200936229
carePaulleam considerat p%nă acum, de
semenea,
e propriile sale caracteristici unice. +risteteaa&onie este unic n cel puțin
ouă moduriM Există două părți la această emoție că de multe ori alternativ,
entimentul a demisionat de tristețe !i a&onia a&itat, !i această emoție
oate dura mult mai mult dec%t altele. 6uria diferă de toate celelalte emo
/ n ;ind cel mai periculos pentru alții, din cauza potențialului
entru violență. Xi vom vedea că dispreț, dez&ust, !i mulți
puri de #ucurie
te emoții. au caracteristici
În acest sens, ;ecare nu mpărtă!it
emoție cu oricare
are propria dintre
poveste.
În timp ce surpriza este o emoție, tresărire nu este, de!i mulți oameni
losesc acest cuv%nt alternativ cu surprindere. Ei nu uita
cela!i, expresia tresarire este exact opusul de surpriza
xpresie. 3m tras un pistol &ol pentru a declan!a tresărire n neavizat mea
ercetare su#5ects.B 3proape imediat oc$ii nc$i!i ermetic Un
urprinde au desc$is lar&K, spr%ncenele lor redus Un surpriză oc$i
pr%ncenele sunt ridicateK, !i #uzele lor ntinse ncordat Un surpriză maxilarului
e desc$ideK. În toate celelalte expresii emoționale, mai
xpresia extremă seamănă cu o expresie moderată de emoție,
ată contractii musculare mai intense. 6ur0 este un mai intens
xpresie de furie, teroare dec%t teama, etc Diferența n
xpresii speriat !i surprins implică faptul că sunt surprins nu este
ur !i simplu o stare mai extremă de surpriză.
+resarire diferă de la o surpriză n alte trei moduri. În primul r%nd, sincronizarea
e tresarire este c$iar mai limitată dec%t surpriza, expresia
ste ntotdeauna o#serva n un sfert de secundă !i este de peste ntro 5umătate
e o secundă. Este at%t de repede că, dacă clipi vă va ; dor de a vedea unele
nul e tresărire. -omentul nu este ;xat n orice emoție. În al doilea r%nd, ;ind
a spus sunt pe cale de a ; surprins de un z&omot foarte puternic reduce, n
ei mai mulți oameni, amploarea reacției, dar nul elimina.
nu poate ; surprins dacă !tii ce se va nt%mpla. 3l treilea,
meni nu poate in$i#a reacția tresarire, c$iar dacă unul este spus exact
%nd va avea loc un z&omot puternic. 4ei mai mulți oameni pot in$i#a toate, dar
u#tile semne de emoție, mai ales dacă acestea sunt pre&ătite nainte de
mp. +resarire este un reex ;zic, mai de&ra#ă dec%t o emoție.
8e&endă cu foto&ra;a extraordinar la pa&ina BC> spune,
n luna mai, un camion militar care transportă peste o sută de tineri, keeled
este )u# sarcină de mare n )ura#a0a,200936229
8/10/2019
EastPaul1ava. Pasa&erii
u fost susținătorii locale 6oot#all 4lu# Perse#a0a, care sau #ucurat
casa plim#are &ratuită !i utur%nd stea&uri pentru a cele#ra victoria ec$ipei lor.
amionunul din douăzeci !i patru puse la dispoziție de către un militar com
anderrăsturnat după doar un kilometru. -a5oritatea pasa&erilor
scăpat nevătămat, dar doisprezece dintre ei a tre#uit să ;e internat n spital cu
ziuni minore. "6rica este a;!at pe fețele acestor tineri, ma5oritatea
mod clar pe conducătorul auto. În cazul n care foto&ra;a a fost luată o clipă
ai devreme, am ; vazut surpriza pe fețele lor, cu excepția cazului n camion
nceput să se ncline peste ncet.
3u fost mai mult de cercetare pe frică dec%t orice altă emoție,
o#a#il pentru că este u!or de a st%rni frica n aproape orice animal,
clusiv !o#olan Uo specie preferată pentru cercetători, deoarece acestea sunt
ftin !i u!or de ntreținutK. 3menințare, ;e ;z
al sau daune psi$olo&ice, caracterizează toate declan!ează frica, tematice !i
ariații. +ema este pericol de daune ;zice, !i variații pot
e este de natură să ne facă rău n orice fel, dacă tot ceea ce am nvățat
menințări ;zice sau psi$olo&ice. 3!a cum este o constr%n&ere ;zică
envățați
eva de declan!are
arunc%nd prin spațiupentru m%nie,ceea
mai repede, nu sunt ne!tiutori
ce ne va lovi, declansatori
dacă vom de teamăM
u rață, pierderea #ruscă a spri5inului,200936229
8/10/2019
astfel nc%t să cădem prin
pațiu. 3menințarea de durerea ;zica este un tri&&er nenvățați de frică,
e!i n momentul de durerea in sine nici o teama poate ; simtit.
Tederea de serpi ar putea ; un alt, de declan!are universal neinvatat.
mintițivă de studii de ($man că am descris n capitolul B, care
u arătat că suntem #iolo&ic pre&ătiți pentru a deveni mai frică de
rme reptiliene dec%t arme sau cuțite. 4u toate acestea, un număr su#stanțial de
er
ăcintă nu
ontactul parc$iar
;zic să ;ecufrică devenino!i.
!erpi !erpi, exact
)untopusul,
tentat de care se #ucură
să su&ereze
ă a ; ntrun loc foarte mare n care un pas &re!it ar putea duce la o scădere este
n alt declan!a nenvățați. 3m fost ntotdeauna frică de astfel de situații,
ații, dar aceasta nu este o teama de declan!are pentru un număr su#stanțial de
ersoane.
Poate că nu există nici o frică nnăscută stimul prezent n toată lumea. 3colo
totdeauna sunt c%țiva oameni care nu arată ceea ce vedem n aproape ;ecare
meni altcineva, indiferent dacă acesta este n stimul care c$eamă nici o emoție,
au
răspunsul emoțional mai comune. /ndivizii diferă n aproape
ecare aspect al comportamentului uman, !i emoțiile nu fac excepție.
Putem nvăța să se teamă de aproape nimic. Nu există nici o ntre#are
(N că unii oameni se tem de lucruri pe care, de fapt, nu prezintă nici un pericol,
um ar ; teama unui copil de ntuneric. 3dulti, precum si copiii, pot avea
meri nefondate. De exemplu, ;xarea electrozilor pe pieptul cuiva
entru a masura activitatea cardiaca Uun EQ sau electrocardio&ramaK poate alarma
ameni care nu !tiu că nre&istrările aparatului, dar nu
vra activitate electrică. (amenii care cred că vor ; !ocați va
xperiență reală, de!i nentemeiată, frica. Este nevoie de o #inedezvoltată
apacitatea de compasiune la respect, simt simpatic față, !i
asi&ura cu ră#dare pe cineva care se teme de ceva de care suntem
u se tem. În sc$im#, cele mai multe dintre noi respin&e astfel de temeri. Nu avem
evoie să
mt teama altei persoane săl accepte !i de a a5uta alte persoane față
u său sau frica. 3sistente medicale #une nțele&e frica lor de pacientiW măsură
entru a vedea perspectivele de pacienti, ei sunt capa#ili săi lini!tească.
Putem face aproape nimic sau nimic atunci c%nd ne este frică,
funcție de ceea ce am nvățat n trecut cu privire la ceea ce se poate
e prote5a n situația n care ne aăm. )tudiile de
te animale, !i ceea ce &ăsim n cercetarea privind modul in care oamenii sunt
orporale pre&ătiți să acționeze, su&erează că evoluția ar putea favoriza două foarte
ferite acțiuni, ascunde !i fu&. În timpul teama, s%n&e duce la
usc$ii mari n picioare, pre&ătindune200936229
8/10/2019
pentru a ee.> 3sta nu
seamnă că vom fu&i, doar ca evolutia a pre&ătitne să facem ceea ce
fost cel mai adaptive n trecutul istoric al speciei noastre.
-ulte animale con&ela prima atunci c%nd se confruntă cu un pericol, cum ar ; un
otențial prădător, pro#a#il pentru că scade pro#a#ilitatea
ă acestea vor ; o#servat. 3m văzut acest lucru atunci c%nd am a#ordat un &rup de
aimuțe ntro cu!că mare. 4ele mai multe dintre maimute n&$ețat ca mam apropiat,
n efort de a evita detectarea. 4%nd mam mutat mai aproape, astfel nc%t
recția de privirea mea a făcuto clar pe care maimuta am fost n căutarea
, care maimuță apoi a fu&it.
Dacă nu se con&ela sau fu&i, răspunsul următorul cel mai pro#a#il este de a
evenit furios la orice amenințat us.@ Nu este mai puțin frecvente de a
xperienta fricii !i furiei n succesiune rapidă. Nu există nici un anumit sci
ovezi tiinți;ce cu privire la dacă suntem capa#ili de a experimenta două
moțiile n aceea!i clipă, dar n practică nu contează. Putem
ternează ntre frică !i furie Usau orice alte emotiiK at%t de rapid
ă sentimentele fuziona. Dacă persoana ne amenință pare a ; mai
uternic,
că, este foarte pro#a#il să se simtă frica, mai de&ra#ă dec%t furie, dar putem
momente, sau după ce a scăpat, să ;e supărat pe persoana care amenințarea
u dedurizatb. )ar putea ;, de asemenea, furios cu noi n!ine pentru a deveni frică,
cazul n care credem că ar tre#ui să ; fost n măsură să se ocupe de situația
ră frică. Pentru acela!i motiv pentru care poate ; dez&ustat cu noi n!ine.
*neori, nu este nimic ce putem face atunci c%nd se confruntă cu o mare
u!ofer de camion n )ura#a0a foto&ra;e este n această situație.
pre deose#ire de oameni care stau pe partea de sus a camionului care ar putea
oncentra lor
enția asupra cum să sară, el nu putea face nimic, dar amenințarea de
u a fost mare. 4u toate acestea, ceva foarte interesant se nt%mplă atunci c%nd
oi sunt capa#il să facă față cu o amenințare imediată, severa, care este
tuația oamenii de pe partea de sus a auto#uz experimentat. Neplăcut
enzații !i &%nduri care caracterizează frica nu pot ; expe
uențate, ci constiinta near putea concentra asupra sarcinii la ndem%nă,
face față amenințării.
De exemplu, atunci c%nd mam dus mai nt%i la Papua Noua uinee n BGF, am
tre#uit să c$arter un avion cu un sin&ur motor sa ma ia pe ultima etapă a
ălătoria mea la o pistă de aterizare misionar, din care a! mer&e
satul unde miar ; de viață. De!i de atunci am luat
ulte 8/10/2019
z#oruri către mai multe părți diferite ale lumii, am rămas un pic
că de z#or, nu su;cient pentru a putea să se relaxeze, să nu mai vor#im somn,
$iar
e un drum lun&. 3m n&ri5orat nevoie să ia un sin&ur motor
an, dar nu a existat nici o ale&ere, nu au existat drumuri la care am fost
er&e. După ce am fost n aer, optsprezece ani, pilot <us$,
ături de care am fost !edinței n avion cu două locuri, ma informat
ă oamenii de la sol lau transmis prin radio că roțile au căzut
eurdărie
avion la
pedecolare. 3 tre#uit
partea laterală să se ntoarcă,
a pistei. Pentru caaplanul
spus el,
ar !i &lisați
putea n
prinde
c la impact, el mia spus că ar tre#ui să ;e pre&ătite pentru a sari. El
a instruit pentru a desc$ide u!or u!a pentru a preveni #ruia5
e impactul c%nd am aterizat, care mar putea mpiedica să
n& afară. -ia spus să ;e atent să nu lăsați lea&ăn usa com
omplet desc$is, de atunci sar putea ; dat afară. /nutil să spun, acolo
u existat centurile de si&uranță.
3!a cum am incercuit aerodrom pre&ăte!te să aterizeze, mam simtit nici o
enzații
eplăcut!i nu a avut &%nduri nfrico!ătoare despre posi#ila mea
oom. În sc$im#, mam &%ndit c%t de uimitor a fost că a venit
%nă n prezent, au călătorit pentru mai mult de două zile, !i acum mai puțin de
ora de la destinația mea nul face. )e părea ridicol, nu
frico!ătoare, n procesulver#al nainte de cras$aterizat. 3m privit cum
ri&ada de pompieri a scos pe pista de aterizare a saluta ntoarcerea noastră, ca
m rupt n murdărie, am apucat m%nerul u!ii str%ns, păstr%nd
!a ntredesc$isă, dar nu complet desc$ise. 3poi a fost de peste. Nici un foc,
oartea !i
re5udiciu au fost evitate. În termen de cincisprezece minute am ; descărcate meu
e viteze din planul &rav avariat, punel ntrun alt plan, !i
ecolat. Dintro dată, am simțit n&ri5orat de faptul că această scenă va ;
5ucat, literalmente, !i de data asta nu miar face.
Deoarece experiența mea cras$aterizare, am intervievat pe alții
are, de!i n pericol extrem, nu am experienta neplacuta )en
ațiilor !i &%nduri. 4eea ce distin&e experiențele lor !i a mea
situații periculoase n care a fost simțit frica este dacă sau nu
ice poate ; făcut pentru a face față cu pericolul. Dacă este a!a, atunci se tem
u ar ; fost simțit. Dacă nu, n cazul n care nu este nimic de făcut dec%t să a!tepte
ă
edea dacă unul supraviețuie!te, atunci oamenii sunt suscepti#ile de a simți
roarea. Dacă nu am avut
tre#uit să se concentreze asupra consider%nd că u!a ntredesc$isă avion,
xpresie fricos ca un semn că nu vom lupta
8/10/2019 200936229din nouEmotii!iDate
Paul Eckman vaPe ;FataE3)
Ro PDF
2 depă!i.K )emne de panică noastre ar tre#ui să motiveze pe alții pentru a a5uta sau
asi&ura noi.
Nucleul de teamă este posi#ilitatea de durere, ;zică sau psi$ică,
ar durerea in sine nu este considerat de către orice teoretician emoție sau cercetător
;e o emoție. De aceea, unii ar putea ntre#a, este durerea nu o emoțieI Ea
u si&uranță poate ; un sentiment foarte puternic care se concentrează atenția
oastră. )ilvan
ăspunsul +omkins la această ntre#are, scrisă acum patruzeci de ani, este ncă un
nul #un. Durere, a spus el, era prea speci;c pentru a ; o emoție. 4u multe
puri de durere !tim exact undel doare. Dar unde sunt furie,
amă, n&ri5orare, teroare, sau tristețe H a&onie situat n corpul nostruI 4a erotic
entimente, atunci c%nd ne simțim durerea, facem nici o &reseala Udacă nu este
evăzut
urereK, despre care o simțim. Dacă am tăiat la de&et noastră, nu ne freca nostru
ot pentru a calma durerea, mai mult dec%t suntem fără discriminare cu privire la
are părți ale corpului nostru dorim să stimuleze atunci c%nd suntem sexual
xcitat. Durere !i sexul sunt at%t de extraordinar de important, !i ne simțim
ulte emoții despre ei, dar ei nu sunt emotii.
-ai devreme n acest capitol, atunci c%nd se discută surpriză, am spus că unele
amenii se #ucură că a fost surprins. 6iecare dintre a!anumitele ne&ativ emo
ot ; făcute pozitiv, n sensul că unii oameni se #ucură EPER/EN+3
a ei. UDe aceea cred că este n!elătoare doar pentru a mpărți
moții n pozitive !i ne&ative, a!a cum fac mulți teoreticieni emoție.K
*nii oameni de fapt, par să se #ucure de sentimentul temut. Romane !i
me care oamenii sperie sunt foarte populare. 3m a!ezat n ;lm
ers ntors de pe ecran pentru a viziona fețele de pu#lic
am văzutam
ercetare, văaratat
faceți oamenilor
&ri5i, uneoriscene
c$iarde
teroare,
;lm dempreună
&roază ncu #ucurie.
timp ce auÎnstat
nostru
n&ur ntro cameră, expresiile lor, nre&istrate cu un video de ascuns cam
ă. 3m descoperit ca cei care sunt a;!ate pe ecran fata fricos
u doar expresia, ci, de asemenea, cre!terea ;ziolo&ieritmului cardiac
s%n&e mer&e la musc$ii mari n picioare, de a ; fearful.C
)ar putea ar&umenta că ace!ti oameni nu sunt cu adevărat n pericol, !i
!tiu că nu vor avea de suferit. Dar există oameni care mer&
ncolo de indirectă, care caută experiențe nfrico!ătoare, care c$iar se #ucura
sca moartea n sport le urmăresc. Nu !tiu dacă e teamă că
e #ucură, sau emoție adesea asociate cu luarea unor astfel de riscuri,
u de relief !i m%ndria n realizarea lor, se simt după aceea.
Există, de asemenea, oameni care sunt exact opusul, pentru care fricos
entimentele sunt at%t de toxică nc%t acestea să ia eforturi extraordinare pentru a
vita sentimentul
e. Pentru ;ecare emoție, există oameni care se #ucură confruntă
moțiile !i opuse lor, oameni care nu pot tolera simt ei,
ecum !i mulți oameni care nu caută să experimenteze emoția, dar
are nu se &ăsesc experiența sa n cele mai multe cazuri deose#it de toxice.
6iecare dintre emoții leam considerat p%nă acum 5oacă un rol ntrun
area de spirit mai de durată, care ar putea dura mai multe ore. 4%nd ne simțim
st pentru o lun&ă perioadă de timp, suntem ntro stare de spirit al#astru. 4%nd
untem u!or
furiat, n căutarea pentru ceva despre care să devină furios, ne
unt ntro stare de spirit irita#il. Eu folosesc termenul de anxietate pentru starea de
pirit n
are ne simțim n&ri5orat !i nu !tiu de ce simțim n acest felW
u putem indica pe tră&aci. De!i ne simțim ca !i cum suntem n pericol,
u !tiu ce să fac despre el, deoarece nu putem identi;ca amenințare.
4um ar ; starea de spirit al#astru, personalitate melancolic, !i depresie
&ate de tristețe,
violentei a&onie
patolo&ice !i starea
le&ate de spirit
de furie, teamairita#il, personalitate
are stări ostil,
de anxietate,
ersonalitati timid sau timid, !i o serie de tul#urari care lam descris
ai 5os. +imiditate extremă, de exemplu, se spune pentru a caracteriza aproximativ BC
suta din population.F 3stfel de oameni sunt preocupați de modul n care
putea să nu facă față unor situații sociale, care să evite contactul social
au stima de sine, $ormoni de stres mici crescute, !i inima mare
ata. Ele sunt, de asemenea, un risc crescut pentru inima disease. (ne proeminent
ercetător, 1erome Qa&an, su&erează că părinții distin&e de o#icei
ei trasaturi teama le&ate de diferiteM părinții numesc copiii care evita per
8E timid, cei care evita situații nefamiliare timid, !i cei care
vita necunoscute alimentare ;nick0. -ulți cercetători distin&e două
puri de timiditate, mai de&ra#ă dec%t treiM timizi con!tient de sine, care sunt
conict cu privire la posi#ilitatea de a a#orda sau de a evita străini !i noi sta
tuațiile controversate, !i timide nfrico!ătoare, care evita străini !i noi situations.G
Există o serie de tul#urări emoționale n care teama 5oacă un
a5ore role.B? 6o#iile sunt cele mai evidente !i, pro#a#il, cel mai #un
unoscute, ele sunt caracterizate de teama de evenimente interpersonale sau situ
9/*N/8(R, de deces, rănire, #oală, de s%n&e, de animale !i de locuri de astfel de
a mulțimile,
onsiderat a ;spații nc$ise,
rezultatul de etc
a ; tul#urari de stres
fost n pericol posttraumatic
extrem, care UP+)DK este
ste urmat de reexperimentarea persistentă a evenimentului traumatic !i
vit%nd evenimentele asociate cu trauma.
8/10/2019
P+)D este, de o#icei, nsoțite
soțite de di;cultate n somn !i de concentrare, precum !i furios
#ucniri. 3tacurile de panica care apar n mod repetat, sunt un alt emoțională
ectiune care implica &ri5i sau teroare. Ele apar de multe ori fără aparate,
otivul (R8 !i poate ; destul de incapacitante. 3nxietate patolo&ica este
că o tul#urare emoțională care diferă de anxietate normală
ări n termeni de a ; mai recurente, persistente, si intens,
terfera cu astfel de sarcini de #ază ale vieții, ca de lucru !i de dormit.
ecunoscând 7rica 3n noi 3nșine
capitolul tristețe am su&erat ca uita la ima&inea de <et
0e )$irle0 ar putea &enera sentimente triste n vizualizator. Nu cred că
e se nt%mplă atunci c%nd ne uităm la oameni care arata furia, eu, de asemenea, nu
ed că se nt%mplă atunci c%nd ne uităm la oameni care arata frica. 4u toate acestea,
a it un tr0. *ităte la expresia !ofer de camion lui, iar n cazul n care ncepe
entru a &enera orice senzații, le lasi sa creasca. În cazul n care nu funcționează,
cercați
ma&in%nduvă n situația lui, iar n cazul n care ncepe să &enereze
enzații, le lasi sa creasca.
Dacă
ața tauita la ima&inea
atunci nu au odeintensă,
c%nd a existat lucru, ncercați să vă amintiți
pericol imediat, !i acoloun moment n
a nimic ce ar putea face pentru a reduce amenințarea. Poate că ai fost pe
n z#or cu avionul, iar vremea sa a&itat, !i sau )d
en scade n timpul #ule de aer. Pe măsură ce ncepe să!i amintească expe
nce, lăsați senzațiile sa creasca.
Dacă ncercați să vă amintiți o scenă din trecut nu au de lucru, apoi
cearca urmatorul exercitiuM
ita mișcările faciale de frica BPosibil să aveți nevoie pentru a folosi o o4linda a
rifica dacă vi se face mișcările corecte
Ridicați pleoapele superioare la fel de mare ca tine poate5 și dacă sunt 3n măsură5
e asemenea5 ușor tensionate de pleoapele inferioareF 3n ca<ul 3n care 3ncordarea pleoapele inferioare5
nterferea<a cu ridicarea pleoapelor superioare5 apoi se concentre<e doar pe Rais*
ea pleoapele superioare
oncentra
8/10/2019
răudin nou pe ceea ce senzațiile sunt pe care sa te simti in
ta si corp. Ele ar tre#ui să ;e o versiune mult mai sla#ă a
entimente teroare.
ecunoscând 7rica 3n Altele
e&enda pentru această ima&ine atunci c%nd a apărut n Tiață revista n
G@ a declaratM "În Ne' 2ork, o cădere din $ar (c$ii 3P(P, opt roți.
zece de&ete &re#lat aer, )an 6rancisco <a0 <om#er 4$arlie
4onnell !i asumă poziția de ;ecare Roller Der#0 Daredevil teme
ea mai mare. El a luat doar o fantezie #ump!i&rind de la <ill roll de
e' 2ork, !e;i timpul campionatului mondial de la )$ea )ta
odiu luna mai. (4onnell !i ec$ipa sa sf%r!it nvin!i inamat. "
(4onnell arată aceea!i expresie teroare ai văzut pe camion
ofer, de!i aici puteți o#ține o privire mai #ine la ea. )a superior oc$i
apacele sunt ridicate la fel de mare, deoarece acestea pot mer&e, spr%ncene sunt
dicate !i
ase mpreună, iar #uzele sunt ntinse orizontal spre său
ec$i, n timp ce #ăr#ia este tras napoi.
8e&enda
8/10/2019
pentru aceasta foto&ra;e atunci c%nd a apărut n Tiață ma&a
ne a spusM "Dallas, >J noiem#rie BGF@  În clipa exactă a acestuia,
ct torice de răz#unare este capturat ca 1ack Ru#0 lăstari Qenned0
sasin 8ee Aarve0 (s'ald. "
Detectiv 1R 8eavelle, omul de pe st%n&a, tocmai a auzit
mpu!cătură. El arată at%t de frică !i furie n fața lui. )pr%ncenele sunt
as n 5os !i mpreună, apăs%nd pe pleoapele superioare ridicate,
roducătoare de ceea ce am numit o "or#ire", n capitolul F, o furie clară expresie
on.
că. 1umătatea
<uzele suntdentinse
5os a feței !i pe
napoi poziția de cap!iarata
orizontală, #ăr#ia este tras
apoi ca capul nclină departe de focul de armă. Încercați acoperind
mătatea inferioară a feței cu m%na astfel nc%t să puteți vedea doar furie n
artea superioară a feței. 3poi se inversa, care acoperă partea superioară
n fața lui, astfel nc%t să puteți vedea frica n partea de 5os.
Este lo&ic că el ar simți frica de moment, poate teroare,
%nd a văzut arma, nu !tie dacă sar ; transformat n continuare pe
UDin expresia de durere pe fata lui (s'ald, !tim că
ma a fost de5a concediat, iar reacția tresarire 8eavelle la care
&omot puternic a avut loc de5aK. Detectiv 8eavelle ar ;, de asemenea,
upărat cu asasin Ru#0, pentru locuri de muncă 8eavelle a fost de a preveni astfel de
n atac pe (s'ald. -ai devreme, am menționat că ea nu este mai puțin frecvente
;e at%t de supărat !i de frică atunci c%nd sunt amenințate, !i că este
eea ce sa nt%mplat aici.
3cum, să ne uităm la poze care arată semne su#tile de frică !i
urpriza in fata.
eutru
(c$ii sunt cruciale at%t pentru surpriză !i teamă !i de distin&e

a ntre ele. În foto&ra;e 3, sau ridicat pleoapele superioare doar
sumă mică, n comparație cu fața neutră se arată n ima&ine <.
cest lucru ar putea ; un semn de surpriză, dar pro#a#il că este mai simplu, un semn
e atenție sau de interes. În ;&ura 4, pleoapele superioare sunt ridicate
ai mult, iar acum este foarte pro#a#il să ;e o surpriză, &ri5i, sau fricăW
are sar putea depinde de ceea ce se nt%mplă n restul
ta. UNici una dintre ima&inile 35unul teroare, care cred că a ;
xpresii extreme prezentate de către !ofer de camion !i role
er#0 cole&iK.
În cazul n care expresia sau limitat doar la oc$i, a!a cum este n foto&ra;e 4,
unci ce este de semnalizare ar depinde de c%t de mult se pare. Dacă
c$iul lăr&irea prezentat n 4 a aparut doar pentru o secundă sau două, ea
; mai pro#a#il o surpriză mult de &ri5i sau frica.
3r tre#ui să ;e evident la prima vedere, că acum Eva se arată frica

oc$ii ei. De!i este o#i!nuit să vor#im de exprimare n
c$i, de o#icei, nu este &lo#ul ocular n sine ne referim la, dar ceea ce
om vedea din aceasta cauza modi;cări ale pleoapelor. 3ici indiciu că acest lucru
ste
u surpriză sau atentie, dar frica sunt la pleoapele inferioare. 4%nd
nsionat pleoapele inferioare nsoțească pleoapele superioare ridicate !i restul de
ta este &ol, acesta este aproape ntotdeauna un semn de frică. -er&%nd de la
to&ra;e
secvențial de foto&ra;e 6, intensitatea cre!te frica. 3cest lucru este
a urmare a cre!terii n ridicarea pleoapelor superioare. În ;&ura 6
e!terea pleoapei superioare este extrem, cel mai că Eva poate face deli#erat,
at. 3cest lucru ar putea avea loc n teroare, nu frică sau vă faceți &ri5i, dar ar ;
roare foarte controlată, n care persoana care arată expresia
cearcă foarte &reu să nu dezvăluie cum se simte.
3cum, să ne uităm la modul n care spr%ncene exprimam surprinderea si frica.

%nd spr%ncenele sunt pur !i simplu ridicată, a!a cum acestea sunt n foto&ra;e ,
cesta este un
emnal am#i&uu. 4el mai adesea, această mi!care este un semn de accent,
De o#icei,
8/10/2019
pe pleoapele superioare sar ; ridicat !i pleoapele inferioare
; tensionat !i nsoțite de teama spr%nceană, la fel ca n ima&inea de 1.
ompara foto&ra;e / cu foto&ra;e 1, n care spr%ncenele sunt u!or
dicat, nu la fel de mult ca n foto&ra;e , iar oc$ii sunt lăr&ite datorită
dicat pleoapele superioare. 4omparația arată importanța
eoapelor !i spr%ncenelor n diferențierea ntre teamă !i surpriză.
im foto&ra;e / arată o surpriză, mai de&ra#ă dec%t teama, deoarece oc$iul,
ferior
apace nu sunt tensionate, iar spr%ncenele nu sunt reunite, de!i
e sunt ridicate, at%t din aceste semne sunt evidente n ima&ine 1.
3cum, $aideți să se concentreze asupra semnelor de surpriză !i teamă n partea

e 5os
feței. În surpriza maxilarului scade, a!a cum se arată n foto&ra;e Q,
timp ce n frică #uzele sunt ntinse napoi spre oc$i, a!a cum se arată n
oto 8. URețineți că am avut de a utiliza o foto&ra;e compozit 8,
entru că Eva a fost &reu pentru a face acest mi!carea #uzelor teamă fără
cordarea pleoapele inferioare.K
-ai 8/10/2019
devreme ați văzut că sprancenele200936229
si pleoapele
Paul Eckman Emotiide laFatasine
Date Pe Ro PDFar putea
ca de semnal, ca n foto&ra;e 1, sau surpriză, la fel ca n foto&ra;e /. 4%nd pleoapelor
unt unite prin mi!cările &urii, aceste emotii pot, de asemenea,
a;!ate, c$iar !i fără mi!cările spranceana. 6oto - arată
urpriză, !i foto&ra;e N arată n&ri5orarea sau spaima, at%t n frunte
i!cări pentru aceste emotii sunt a#sente.
( ima&ine arată c%t de important pleoapele superioare ridicate sunt n
emnalizare frica. 4$iar dacă pleoapele inferioare nu sunt tensionate, iar
prancenele si &ura sunt acțiunile văzută de o#icei n surpriză, există
%t de mult pleoapei superioare ridica n această ima&ine care se creează impresia,
on a fricii. U3ceasta este, de asemenea, un compus n care spr%ncene din
oto  au fost lipite pe o altă foto&ra;e.K
Pentru că frica si surpriza sunt at%t de des confundate cu alte ;ecare,
erec$e de ima&inile de mai 5os oferă o altă deose#ire de aceste două
xpresii, nre&istrate intens pe intrea&a fata in ;ecare poza
riiW P arata surpriza si spectacole  frica.
are sunt n&ri5orați. )u&estia mea ar ;200936229
8/10/2019 să spunem, "simt
eva ce este n&ri5orătoare, pot a5uta n vreun fel "I
Dacă soțul dumneavoastră arată o expresie n&ri5orată atunci c%nd o ntre#i
cazul n care ea a fost n dupăamiaza, atunci c%nd nu a putut a5un&e la ei prin tele
lefon de la #irou, nu sari la concluzia că ea a fost de p%nă la
eva rău. Dacă acest &%nd a venit n minte, ar putea ; o
ea persoana suspecte Udacă nu a existat un model de in;
elit0, n cazul n care, de ce mai e!ti acoloIK, iar frica ar putea ;
are vă sunt pe cale de a deveni &elos sau acuzator pentru nici un motiv. )au
putea ; faptul că soțul dumneavoastră a fost o#tinerea unui consult medical, nu
unosc rezultatul ncă, !i are un motiv să ;e n&ri5orat de ea.
!a cum am spus mai devreme, emotiile nu vă spun ce lea declan!at.
acă expresia nu se potrive!te situației sau cuvintele rostite, este
zona#il să ;e preocupat de ceea ce se nt%mplă, !i dacă
ste ceva ce tre#uie să !tiți despre. 3cesta ar putea ; cel mai nțelept pentru tine să
mați su&estie am facut pentru modul de a răspunde la copilul dumneavoastră !i
tre#ați partenerul dumneavoastră, dacă ceva este o n&ri5orătoare.
+
Dez&ust
i dispreț El a fost uitam mă măn%nce de la o cutie de
%ncare american 3m adus cu mine la acest sat izolat din
untoase din Papua Noua uinee, unde traiau oamenii primplan. 4%nd
am văzut cu oc$ii pe mine, iar expresia care a cuprins peste fața lui,
m scăpat furculița mea !i a ridicat aparatul de foto&ra;at mereu am purtat n 5urul
eu
%t. UDin fericire, 6ore nu !tiu ncă ce a făcut un aparat de foto&ra;at,
au fost o#i!nuiți cu deținerea mea acest o#iect ciudat la oc$i
entru nici un motiv aparent, asa ca nu a devenit con!tientă de sine !i
toarce nainte să am !ansa mea.K În afară de arată una din
xpresii dez&ust clasice, povestea din spatele această ima&ine su#liniază
mportanța de a manca material ofensiv n &enerarea de dez&ust.
nici măcar nu a fost consumul de alimente, doar sa ma vada nu a fost su;cient
entru a
enera sentimentele lui. Z
)cris acum treizeci de ani am descris dez&ust caM
. . un sentiment de aversiune. ustul de ceva ce vrei să scuipe
ară, c$iar !i &%ndul de a manca ceva de prost &ust poate face
a dez&ustat. *n miros pe care doriți să o #locați din nazale dvs.
De!i dea lun&ul anilor am adunat zeci de foto&ra;i de !tiri arată ;ecare dintre celelalte emo
ții, nu am nici una de dez&ust. ( ;rmă comercială de cercetare foto&ra;e am an&a5at ar putea &ăsi doar ima&ini
nerate
dez&ust, de!i am avut nici o pro#lemă n a &ăsi foto&ra;i de !tiri spontane ale altor emoții.
e de mirare, scene dez&ustătoare nu sunt atractive. Oiare !i reviste editorii !i a&enții de pu#licitate lor
#uie să ; decis că astfel de ima&ini nu sar vinde produsele lor.
asa5, sau să se ndepărteze de la c$eamă dez&ust. Xi din nou, c$iar
%ndul8/10/2019
de modul n care sar putea mirosi 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
ceva respin&ător aduce
ez&ust puternic. Tederea de ceva credeți că ar putea ; (Sen
ve de &ust sau miros poate face dez&ustat. )unetear putea, de asemenea,
ce tea dez&ustat, n cazul n care acestea sunt le&ate de un eveniment ori#il. Xi
in&ere, senzația de ceva 5i&nitor, cum ar ; un o#iect murdar, poate
ce tea dez&ustat.
Este nu numai &usturi, mirosuri, !i atin&e, sau de &%ndire, vedere, sau
unetul ei, care pot aduce dez&ust, dar, de asemenea, acțiunile !i
spectul de oameni, sau c$iar idei. (amenii pot ; ofensatoare la
pectul lor, să se uite la ele poate ; lipsit de &ust. *nii oameni
xperienta dez&ust atunci c%nd văd o, persoana in;rm deformat, sau o
%t persoană. ( persoana vătămată cu o rana expuse pot ; dis
fale. Tederea de s%n&e sau martorii de c$irur&ie face
nii oameni dez&ustat. 3numite acțiuni umane sunt, de asemenea, dez&ustatorW
putea ; revoltat de ceea ce o persoană face. ( persoana care poarta rau
u torturi un caine sau o pisica poate ; o#iectul de dez&ust. ( persoană care
mplace n ceea ce altii considera perversiune sexuală poate ; dez&ust,
. ( ;loso;e sau mod de a trata oamenii care sunt considerate
ositoare poate face pe cei care o privesc acest fel se simt dis&usted.B
(#servațiile mele au fost de un spri5in !i extins ntrun
rie de studii de către practic sin&urul om de !tiință care !ia concentrat cele mai multe
e cercetarile
8/10/2019 sale privind dez&ust. Psi$olo&ul
200936229 PaulPaul Rozin,
Eckman Emotii unRoom
Date Pe Fata PDF care este
special pasionat de m%ncare foarte #ună, este de părere că nucleul de dez&ust
mplică un sentiment de ncorporare orală a ceva ce este considerat
ensivă !i contaminare, n termenii mei, acest lucru ar ; dez&ust
ma. 4u toate acestea, există diferențe mari ntre culturi n ceea ce
odusele alimentare sunt considerate ofensatoare. 6oto&ra;a a Ne'
uineea om ilustrează acest punctM el este dez&ustat de vedere !i
irosul de m%ncare am &ăsit apetisant. Xi există diferențe n cadrul
ulturi, precum. )oția mea iu#e!te stridii crude, dar mi se pare ei dez&ust
. În zonele din 4$ina, cainii sunt o delicatesa suculente, n timp ce ma5oritatea
ccidentalii &ăsi că perspectiva revoltător. Dar există, de asemenea, sunt universale
ceea ce declanseaza dez&ust.
Rozin a constatat că cei mai puternici factori declan!atori, universale sunt corporale
oduseM fecalele, voma, urina, mucus !i s%n&e. În BGCC, marea
si$olo&ul american ordon 3llport a su&erat un dez&ust "&%ndit
xperiment, "un experiment de a efectua n mintea ta pentru a veri;ca
acă ceea ce su&erează el se nt%mplă. "%ndiți mai nt%i de n&$ițire
liva in &ura, sau face acest lucru. 3poi, ima&inați expectorantel
trun pa$ar dez&ustător
usc devine !i #ealY 4eea
!i ce părea
străin. ">;resc
Rozin!ia "al făcut meu" de fapt acest
xperiment, cere oamenilor să #ea un pa$ar de apă, după ce au
uipat n ea, !i a constatat că 3llport a avut dreptate. 4$iar dacă
uipat a fost in propria lor &ura o clipă nainte, ei nu ar ;
ea pa$ar de apă conțin%nd propria lor scuipat. Rozin spune că
dată ce un produs părăse!te corpul nostru, ea devine dez&ustător la noi.
Dez&ustul nu apare ca o emotie separat p%nă undeva
u varste cuprinse intre patru si opt de ani. Există dez&ust, respin&erea
cruri pelacare
dulților prostsau
atin&ere &ust,
sădar nu dez&ust.
măn%nce Rozincare
ciocolată, a cerut copii
au fost !i
con;&urate astfel nc%t să
ate ca
cale de c%ine. 4opiii nu sunt deran5ati pana la varsta de patru !i !apte ntre,
ar cei mai multi adulti nu o va face. De asemenea, dacă vă picătură o sterilizat
custă n lapte sau suc, care nu se va opri copiii su# patru la
nd dispus săl #ea. Z
Rozin explică această diferență prin propunerea pe care copilul mic nu are co&nitiv 4apa
ățile necesare pentru dez&ustcapacitatea, de exemplu, să recunoască faptul că aspectul este diferit de
alitate, ca !i n fecale de c%ine ciocolată. 3cest lucru este, de asemenea, n concordanță punctul său de vedere alte
male +$ai nu se simt
z&ust. În mintea mea, ar ; extraordinar să ai#ă un mod fundamental de a răspunde la
4opiii !i adolescenții au o fascinație cu
8/10/2019 dez&ust.
200936229 Paul EckmanRozin
Emotii Date Pe Fata Ro PDF
e aminte!te că ma&azinele de noutate v%nd imitații realiste de voma,
ucus, noroi, !i fecale, iar aceasta este cea mai mare parte tineri #ăieți care cumpara
ceste
#iecte. Există un ntre& &en de &lume centrarea pe dez&ust.
o&ram de televiziune <eavis si <utt$ead, care a fost at%t de popular cu
dolescenți, iar 4apitanul 4$iloți !i ar#a&e Pail Qids fran
$ises pentru copiii mai mici locuiesc n situații dez&ustătoare.
Profesorde
natomia de dez&ust,
drept 7illiam -iller,
constată că n carteanu
aceasta sa este
fascinantă
doar copiii care sunt at%t de fas
nated de dez&ustător. "]Dez&ustul^ ... are o alura, o fascinație
are se manifestă n di;cultate de a evita oc$ii no!tri de la or0
ccidente,. . . sau n atra&erea de ;lme $orror. @. . . Propria noastră
uci, fecale si urina sunt contaminare !i dez&ustătoare pentru noi, ]dar
untem^. . . fascinat n !i curios despre ele. . . ne uita la noastre
eatii mai des decat ne recunoa!tem. . . 4at de comuna este pentru per
8E pentru a veri;ca Qleenex sau #atista lor după suare lor
succesul de #oxoce de ;lme vul&ar, cum ar ; nas. " Există unele
cru despre -ar0 nu a fost n ntre&ime alimentat de adolescenți.
Rozin distin&e ceea ce el nume!te dez&ust interpersonale de #ază
s&ust.C El enumeră patru &rupe de factori declan!atori interpersonale nvățatăM
udat, #olnav, nefericit, !i tentată punct de vedere moral. -eu
e cercetare cu -aureen ()ullivan oferă un oarecare spri5in pentru a Rozin
opunere. 3m cerut studenți să scrie n 5os cel mai intens
xperiența de dez&ust ar putea ima&ina oricine n lume ar ;
i avut vreodată. (ral tema contaminare Rozin a fost descrisă
De exemplu, e!ti forțat să măn%nce voma altcuivaK, dar numai de BB
ută. Declan!are
-enționat de F> cel mai frecvent
la sutaK, a fost camenționate
răspuns la de dez&ust
punct extremă
de vedere moral
omportament, cum ar ; modul n care indicațiile &eo&ra;ce simțit atunci c%nd au
escoperit atroci
&ăturile n la&ărele de concentrare naziste. 3proape 5umătate din punct de vedere
oral
omportamente repro#a#ile menționate au fost acțiuni respin&ător sexual,
um ar ; vazut cineva face sex cu un copil mic. *ltimul set de
mea să ;e unic pentru oameni, asa ca am cerut expert n comportamentul animalelor, 6rans de 7aal. El a scris din
uM
moție tre#uie
spin&ere să ai#ă locprecum
de alimentare, n alte primate. Dez&ustul
!i a primatelor curs inițial tre#uie de
sunt capa#ili să ;acest
avutlucru.
ceva dea face
În ceea cecu
prive!te expresii
eci;ce, care e mai &reu
ntru a răspunde. "De acum pro#lema răm%ne nerezolvată, sar părea, pentru că nimeni nu a analizat n mod special
daca o expresie unică a respin&e alimente se produce n alte primate, iar n caz a;rmativ, dacă acesta este
asemenea, se arată n răspuns la infracțiunile sociale.
xemple, mentionate de B la sută din 200936229
8/10/2019
respondenți, a fost ;zic
pulsie care nu implica alimente, cum ar ; &ăsirea unui cadavru cu
arvele care ies din it.F Rezultatele noastre su&ereaza ca pentru adulți, este
terpersonale, n special antipatic punct de vedere moral, ei care
ede este cel mai dez&ustător, mai de&ra#ă dec%t dez&ust #ază de orale incor
onstitutive.
-ai devreme, am spus că dez&ustul de #ază Rozin a fost tema emoțională,
dacă el este corect că cele patru forme interpersonale de dez&ust,
udat, #oală, nefericit, !i punct de vedere moral viciateau nvățat,
unci acestea ar ; variații pe tema. )e pare că este posi#il să
i, totu!i, că aceste patru forme interpersonale de dez&ust sunt, de asemenea,
me, pentru a ; &ăsite n ;ecare cultură, cu doar speci;cul completate
e nvățare, care va varia n funcție de &rup individuale, sociale !i cul
rii. De exemplu, toata lumea poate avea reacții dez&ustul
ersoana viciate punct de vedere moral, dar ceea ce este considerat contaminat punct
e vedere moral
varia. 4e este ciudat !i familiar, !i ceea ce este nefericit
tre#ui, de asemenea, varia n funcție de circumstanțe, dar #oala nu sar putea.
ceste
ăt%nd des;&urare severă, maloasa răni, !i ca ar putea ;
ez&ustător n ;ecare cultură.
-iller su#liniază faptul că culturile au o mai mare li#ertate n a admite
cruri sau acțiuni la domeniul de dez&ustător dec%t prin excluderea 4ER
ite cele de la ea. 3cest lucru se potrive!te exact cu ideile discutate n cap
ER) >, @, !i J, n care am susținut că alerta emoție oamenilor
azele de date sunt desc$ise, nu nc$ise. 3ceste #aze de date, mpreună cu
o&rame care &$idează răspunsurile noastre la emoțiile noastre diferite, nu sunt
ol atunci c%nd ne na!tem, evoluția a scris instrucțiuni despre cum
m răspuns !i sensi#ilitatea pentru ceea ce ne răspunde. 4a puncte -iller
ară, acestea sunt &reu de sc$im#at, ci pentru că ele sunt desc$ise putem
văța noi declan!ează !i noi reactii emotionale.
De!i am#ele 5aponezi !i americani reacționează cu dez&ust la
e!eurilor !i ncorporarea oral, Rozin a &ăsit diferențe n
ez&ust sociale. ( persoană care nu se ncadrează n ordinea socială, sau care
itică pe nedrept altii, dez&ustat 5aponez. 3mericanii au fost
ez&ustat de persoane care acționează #rutal sau de rasi!ti. 4u toate acestea, nu toate
ez&ust sociale variază n funcție de cultură. Rozin a constatat că, n multe culturi
oliticieni dez&ust
În plus față oameniY
de cele patru tipuri de dez&ust interpersonale descrise de
cunosc%nd
8/10/2019 aspirațiile, mărturisindude;ciențele
200936229 Paul Eckman!i e!ecurile,
Emotii de sim
Date Pe Fata Ro PDF
0 a ; văzut ca av%nd ne&i, punctele sla#e, !i nevoile. . . . 3m putea
e;ni prieteni sau apropiați ca acele persoane care ne permit să se văita să ne
stfel nc%t, n sc$im# putem văita să le, cu am#ele părți n
picioare ca astfel de '$inin& este privile&iul de intimitate care noastre
emnitate !i dez&ust ar mpiedica n a#sența privile&iu. . .
^ (ve. . . privile&ii un alt pentru a ne vedea n moduri care near ; ru!ine
dez&ust Z altele fără intervenția de dra&oste. "G
fală
( perspectivă
nu altfel evidente.
destul de
)uspendarea
extraordinarde
al dez&ust
lui -illersta#ile!te
su&erează o funcție socială de dis
timitate !i este un semn de an&a5ament personal. 3ceastă acceptare a
eea ce cealaltă sar putea &ăsi ru!inos, implicarea n ;zică 3ctiv
es care ar cu oricine altcineva să ;e dez&ustătoare, nu doar sex, cred că de
urățarea voma unui străin, mai de&ra#ă dec%t un iu#it care nu o poate
doar un semn de iu#ire, ci un mi5loc de consolidare a iu#irii.
( alta functie foarte importanta de dez&ust este de a ne ndepărta de la
eea ce este revoltător. Evident, este util să nu măn%nce ceva putred,
dez&ust sociale ntrun mod paralel, ne duce departe de ceea ce am con
der inaccepta#il. Este, -iller propune, o 5udecată morală, n
e care le pot face nici un compromis cu persoana dez&ustatoare sau
cțiuni dez&ustătoare. 1uridice savant -art$a Nuss#aum scrie că "cel mai
ocietățile nvață evitarea anumitor &rupuri de persoane ca ;ind
zic dez&ustător. "B? Din păcate, acesta poate ; un periculos emo
(N pentru că dezumanizează oamenii le &ăsi dez&ustătoare, !i de
cest lucru permite celor &ăsit dez&ustător să nu ;e tratate ca om.
*nele acțiuni au fost adesea considerate ile&ale, deoarece acestea
ensa Udez&ustK moralității pu#lice, cum ar ; porno&ra;e infantilă sau
#scenitate. Nuss#aum
icine &ăse!te consideră
dez&ustător, că le&ilecănuartre#uie
!i su&erează se #azeze
tre#ui să folosim pe ceea ce
ultra5,
ai de&ra#ă dec%t dez&ust, ca #ază pentru 5udecată 5uridic. "](utra&e^ ... este
n sentiment moral mult mai pertinente pentru $otăr%ri 5udecătore!ti, !i n prezent
ai ;a#ile, dec%t dez&ust. 3cesta conține raționament care poate ; pu#
unctele mele editor că există o diferență ntre suspendarea dez&ust de mamă !i de
mant. În ceea ce eu pot vedea, scutece pentru copii sunt ntotdeauna dez&ustător, c$iar dacă e copilul cuiva, iu#ire
rinții să depă!ească dez&ustul lor de a avea &ri5ă de copil, dar se simt ncă dez&ust. /n sex, cu toate acestea,
stă o sc$im#are, av%nd lim#a persoana potrivită n &ura cuiva nu este dez&ustator, la toate  destul de
usă. 3stfel, n primul caz dez&ust este depă!ită, sau suspendat, n timp ce n al doilea este transformat
cu totul altceva.
cl0 mpărtă!it, !i ea nu face mi!care discuta#ilă de a trata
iminal ca o insectă sau melc, in afara de comunitatea noastră morală.
sc$im#, l include ferm n cadrul comunității morală !i
decători acțiunile sale pe o #ază morală. "BB
4onstat%nd că starea emoțională a unei persoane n momentul unei infracțiuni poate
considerat un factor de atenuare, Nuss#aum susține, de asemenea, că dez&ustul
u este o emoție care ar tre#ui să ;e considerate astfel. "](^ NE omor este
u mai rău dec%t altul, pentru că este mult mai dez&ustator,. . . B> rea
ăspunsul sona#le la dez&ust, "spune ea," este de a ie!i din zona nu a
cide persoana care tea dez&ustat, de exemplu, trecere, $omosexual face.
Doar^. . . senzație contaminate sau "extrapolate" de către cineva nu este niciodată
otive su;ciente pentru a se efectua violent mpotriva acelei persoane. "B@
4ei care 5usti;că cel mai de&radare a altora de multe ori se referă la
ctimele lor ca animale U!i nu varietatea dră&uțK, uneori
ctimele se vor#e!te de materie ofensive ca nensuețite, cum ar ; mizerie sau
unoi. -ă tem că indi&narea sau indi&narea sar putea 5usti;ca, de asemenea, de
acri;care
c$iar
te tortură,
impuse dar nu arUNuss#aum,
de dez&ust. pune #arieră ntre sine
desi&ur, axat!i pe utilizarea
e emotii pentru a 5usti;ca le&i, nu pentru a 5usti;ca acțiunile le&ale sau nu.K (
e #arierele sau in$i#itori care poate nt%rzia violență, sar
ed, este ima&inea si sunetul de suferința victimelor, țipetele lor,
lor de s%n&e. Dar asta nu se nt%mplă ntotdeauna, pro#a#il din cauza
ovada de suferința lor le face dez&ustător. 4$iar dacă am
u ncepe &%ndesc la cineva ca dez&ustator, naintea
%n&ele persoanei, deformarea corpului persoanei ca rezultat al
re5udiciu sau tortura,
În zilele foarte poate
timpurii aduce dez&ust,
ale cercetărilor melemai de&ra#ă
privind dec%t de
li#ertatea n&ri5orare.
exprimare din
ul
ice, am constatat că ;lmele de persoane care sufereauo peliculă de un
#ori&inal circumcizia ritual !i un alt oc$i de c$irur&iea produs
xpresii dez&ust n ma5oritatea studenti am studiat
1aponia !i 3merica. 3m editat alte ;lme de formare medicale, unul
ată tăiere de carne, cu o mulțime de s%n&e ca parte a unei opera
(N, !i un alt arata un om cu arsuri de &radul trei picioare
timp ce
arătat !i pielea arsa aa fost
au raportat dez#răcat6ilmele
; dez&ustat. de trupul său. Din
ar putea nou, ceiinter
; utilizate, mai mulți oameni
$an&ea#l0, deoarece au produs aceea!i emoție, !i sunt printre
imulii de ;lm cel mai des folosite n cercetarea emoție.
3 existat
8/10/2019 un &rup minoritar Uaproximativ >?PaulprocenteK,
200936229 Eckman Emotii Date Pecu
Fata toate
Ro PDF acestea, care
;!ate reactii foarte diferite la vedere a altei persoane
uferință n timpul ;lmelor. În loc de a arata dez&ust, au reacționat
u tristețe !i durere, ca !i cum ar identi;ca cu victima.
)e pare că natura nea proiectat să ;e revoltat de vedere al
terioara a corpului altei persoane, mai ales dacă există s%n&e. 4ă dis
eacția rafală este suspendată atunci c%nd aceasta nu este un străin, ci un cadru
tim, nostru
de, care san&ereaza. 3poi, suntem motivați pentru a reduce suferința mai de&ra#ă
ec%t să scape de ea. )e poate ima&ina c%t de repulsie la ;zică
emne de suferință, de #oală, ar ; putut avea un #ene;ciu in reducerea
onta&iune, dar vine la costul de reducerea capacității noastre de 3PE-
!i compasiunea, care pot ; foarte utile n construirea comunității.
Nici empatie, nici compasiune este o emoție, care se referă nostru
acții la emoțiile altei persoane. În co&nitive empatie, reco
&nize ceea ce o altă persoană se simte. În emoțional empatie noi
mt de fapt, ceea ce persoana se simte, !i n milos 3PE-
neo dorim pentru a a5uta alte persoane acord cu situația sa !i a lui
moțiile. +re#uie să avem empatie co&nitivă, n scopul de a realiza
icare dintre celelalte forme de empatie, dar avem nevoie de nu au emo
mpatie țional, n scopul de a avea empatie compasiune. Z BJ
);darea este le&ată de, dar diferit de dez&ust. Nu am putut
entru a &ăsi orice foto&ra;e !tiri pentru a ilustra această emoție, cum ar ; dez&ust,
cesta nu este prezentat adesea n ziare sau reviste. /ma&ine A apropierea
%r!itul capitolului prezintă un exemplu.
-ulți ani n urmă am distins dispreț de dez&ust n urmă
arele moduriM
);darea
ameni, este
dar nu experimentat
despre &usturi,doar despre
mirosuri oameni
sau sau3ccelerarea
atin&eri. acțiunile pe c%ine
i#etană #udistă utilizarea acestor termeni este diferit coli#ă le&ate. +ermenul pe care o folosesc pentru a se referi
noastre
pacitatea de empatie traduce, n conformitate cu Dalai 8ama, ca "incapacitatea de a suporta vederea
alt suferă "Nu este ca unul se retra&e din care vedere, exact opusulM". 3ceasta este ceea ce cauzeaza
. . . să se replieze la vederea de rău face la un alt, a suferit atunci c%nd se confruntă cu suferința altora. "
lizarea #udist a termenului compasiune implică mult mai mult dec%t neam nțele&e prin acest cuv%nt n
&leză. Explic%nd că near lua departe de dez&ust, dar este de remarcat faptul c$at#udi!tii
dere at%t empatie !i compasiune !i capacități umane care nu au nevoie să ;e nvățat, dar nu au nevoie de
ntru a ; cultivate, n cazul n care acestea sunt pentru a veni n primplan. Eu nțele& că aceasta nseamnă că dacă
em să privim toate resursele umane
nțe ca semeni, de a suspenda dez&ust la semnele s%n&eroase de suferință !i de de;ciente ale #olii,
em nevoie pentru a lucra la ea, pentru natura nu face mai u!or pentru noi să facă acest lucru.
ult mai extins n dez&ust dec%t n dispreț,
8/10/2019
că este, maxim
spreț nu se apropie de dez&ust maxim n toată puterea lui.
Dez&ustul este n mod clar o emoție ne&ativă, ea nu se simte #ine, c$iar
e!i, după cum sa menționat mai devreme, suntem mai fascinat de ceea ce este dis
fale de p%nă decat ar ; de asteptat pentru o emoție care nu se simt
un. Desi&ur, atunci c%nd dez&ust este intensă, nu există nici o ndoială că
enzațiile sunt neplăcute, ceea ce duce la &reață. )unt mai puțin si&ur că
spreț este ne&ativ, ntradevăr, cred că se simte #ine la ma5oritatea oamenilor
se simtă disprețuitor. )ar putea ; 5enat apoi că neam simțit
acest fel, dar sentimentele trăim n timpul emoție sunt
ai plăcută dec%t neplăcut. 3cest lucru nu este să spun că acesta este un emo
(N care are efecte #ene;ce asupra altoraW rezultatele ottman arată
ă nu. Dar senzatiile simțit n timpul experienței de con
nta nu sunt n mod inerent neplăcut. Este &reu de precizat o funcție
entru s;darea altele dec%t semnalizare sentimentul de a ; superioare, de
u au nevoie pentru a se potrivi sau să se an&a5eze. 3cesta a;rmă puterea sau
atutul.
ei care nu sunt si&uri cu privire la statutul lor ar putea ; mult mai pro#a#il să
spreț manifestat
Dispreț să!iadesea
va ; insotita a;rmedesuperioritatea lorusoara
furie, o forma asuprade
altora.
rie cum ar ; disconfort, de!i poate ; considerat, fără nici o furie
toate. 6uria poate, de asemenea, alterna cu dez&ust, n cazul n care persoana
ez&ustat
ste supărat despre a ; făcut să se simtă dez&ustat.
Nu avem cuvinte pentru a descrie starea de spirit le&ate de nici dez&ust
u dispreț, dar asta nu nseamnă că nu avem experiență, cum ar
area de spirit, doar că nu avem o modalitate u!oară de a se referi la ele. -eu
anuiala este ca aceste stari nu exista, dar nu a existat nici o cercetare sau
oretizarea pe cei care !tiu de.
)ă ne &%ndim acum dacă există tul#urări emoționale care
mplica ;e dez&ust sau dispreț. Întrun articol intitulat "Dis
falăEmotion uitat de Psi$iatrie, "psi$iatrii -aria 8.
$illips, 4arl senior, +om 6a$0, !i pe David su&erează că
e!i dez&ust nu a fost recunoscută ca ;ind importantă n psi$iatrie
l#urări, aceasta nu 5oacă un rol important ntro serie de astfel de pro
ms.B o pertur#are n dez&ust este pro#a#il să ;e de import n o#sesive
ompulsive, a!a cum se manifestă n &%nduri o#sesiv se referă
&alprafului
fo#ii se !i
potal #aza
contaminării !i nevoia
pe dez&ust, de spălare
fo#ii sociale, excesivă.
n care un 3ni
ersoana se teme ; umilit poate implica
8/10/2019
dez&ust de sineconcentrat, !i
#ii de san&e ar implica, de asemenea, o tul#urare de dez&ust. (ameni
u tul#urari de alimentatie, precum anorexia !i #ulimia, au
uternice sentimente de dez&ust față de propria lor părți ale corpului, sexualitate,
anumite alimente. P%nă n prezent, nimeni nu a su&erat că există vreun
l#urari psi$ice care implică dispreț.
ecunoscând de<4ust și dispreț 3n noi 3nșine
ă ne &%ndim acum la senzațiile interne, am experienta cu dez&ust
apoi dispreț. 3r tre#ui să ;e u!or de a experimenta sentimente de dez&ust
e &%ndire de una dintre temele de constituire orale sau a unor
unct de vedere moral act respin&ător. 3corde o atenție la sentimentele n &%t,
ceputul de o u!oară calus. )enzațiile din #uza de sus
nările sunt crescute, ca !i n cazul n care sensi#ilitatea dumneavoastră la aceste
ărți ale dvs.
ta a fost transformat n sus, astfel nc%t să le simt mai mult. După relaxare ncerca
n nou pentru a experimenta dez&ust, dar la fel de u!or ca posi#il, din nou,
oncentr%nduse
e senzatiile n &%t !i n nările tale si #uza superioara.
Este mult mai &reu de a identi;ca senzațiile asociate cu con
nta. %ndițivă la acțiunile cuiva care nu te revolta, dar care produc
simți dispreț față de el sau ea. Poate că este o persoană
are sare loc n linie, care pla&iază, care numepicături. 6ace 4ER
ite nu te simți nici o m%nie sau dez&ust, pur !i simplu dispreț. (#servați că
ndința de a dori pentru a ridica #ar#ia, ca !i n cazul n care sunteți n căutarea n
s
asul la cineva. )imțițivă de str%n&ere ntrun colț al #uzelor tale.
ecunoscând de<4ust și dispreț la alții
ă considerăm acum cum apar aceste doua emotii pe fata. Întoarce
apoi si uitate din nou la expresia Noua uinee omului la
ceputul acestui capitol. <uza superioară este ridicat la fel de mare ca aceasta va
ute. <uza inferioară este ridicat, de asemenea, !i este u!or proeminente. 7rin
e se ntinde de la mai sus nări 5os pentru a dincolo de #uza
olțuri este profundă, iar forma sa formează un * inversat aripile 8ui nară
unt ridicate, n timp ce riduri apar pe părțile laterale !i nasului.
re!terea o#ra5i !i co#or%rea spr%ncenele creează duce de nas
cioare riduri. 3cestea sunt toate semnele de dez&ust extremă.
3cum, ne vom uita la dez&ust semnalat
8/10/2019
ntro #uza de sus a ridicat. 6oto E
ată o u!oară cre!tere #uza de sus, care este prezentat mai puternic n foto&ra;e 6.
ma&inea  arată această aceea!i acțiune, ci doar pe o parte a feței.
%nd expresia este dezec$ili#rat, deoarece este aici, se poate semnala dez&ust
au ar putea ;, de asemenea, un semn de dispreț.
4ompara foto&ra;e  cu ima&inea de dispreț, foto&ra;i A, arată

ai 5os. În ima&ine A, acțiunea este, de asemenea, la doar o parte a feței,
ar acțiunea este complet diferit. În colțul #uzelor este str%ns
u!or ridicat. 3ceasta este o expresie clară dispreț. 6oto&ra;e /
ată aceea!i acțiune ca !i foto&ra;e , dar acțiunea este mai puternic, provoc%nd
uzele la o parte u!or pe o parte. Eu, cum ar ; , poate semnala dez&ust sau
spreț.
u
/ma&ine 1 prezintă un amestec sau fuziune a două emoții ntrun sin&ur
xpresie.
unt Nasulco#or%te,
nu numai este ncrețită, un semn
ci !i tras de dez&ust,
mpreună, !i spr%ncene
iar pleoapele superioare
unt ridicatesemne
8/10/2019 de furie. Pleoapele200936229
superioare ridicate
Paul Eckman Emotii Date Pe Fatanu sunt foarte
Ro PDF
parent pentru că spr%ncenele au fost tras p%nă 5osW compa
 foto&ra;e 1 cu foto&ra;e neutru 3sau c$iar cu foto&ra;e 4, care
mplică sc$im#ări numai n spr%ncene, o#ra5i, nas !iar
ce clar că pleoapele superioare au fost ridicate !i inferior
eoapele au fost, de asemenea, tensionata, un semnal de furie.
<uzele sunt presate mpreună, un alt semn de furie, sar putea de multe ori
soțească expresie se arată n foto&ra;e 1 !i este prezentat ntrun com
oto&ra;a compozitul, Q, n care a fost adău&at la #uza apăsarea
xpresia prezentat n 1. *n alt posi#il amestec de emotii, con
piti !i #ucurie, se arată n ima&ine 8. Expresia com
m#ină n colțul #uzelor str%nse cu un pic de un z%m#et, produce o
te disprețuitor ele&ant.
ainte de a analiza modul n care puteți folosi informațiile pe care cineva estesimt
 dez&ust sau dispreț, amintițivă că este posi#il ca persoana
ăt%nd dez&ust sar putea să nu ;e simți dez&ust cu tine, sar putea
e orientate spre el sau ea sau el sau ea ar putea ; amintiți
a o experiență dez&ustătoare trecut. De!i, de asemenea, este posi#il ca o
ersoană care arată dispreț ar putea ; sentimentul că emoție despre sale
u ei propriile acțiuni sau &anduri, nu lam nt%lnit.
Deoarece m%nia este emoția cel mai adesea confundat cu dez&ust, !i
acții de furie poate lun&ul r%ndul său, timp n dez&ust, voi evidenția dife
terferențe n modul n care sar putea reacționa dacă ați ridicat semne de dez&ust
u
spreț față de furie. )ă presupunem că ați spus supervizatului dvs.
ă el nu este o#tinerea o promovare, el reacționează arăt%nd o certă dis
eacția rafală cum ar ; cel prezentat n foto&ra;i D, un dispreț clară
spuns a!a cum se arată n foto&ra;e A, sau una din furie clare EPRE)
(N prezentat n capitolul F. Din moment ce doar ați livrat !tiri nedorite
ă sunt, pro#a#il ținta de dez&ust său, dispreț, sau de furie, dar te
e#uie să ia n considerare
arată posi#ilitatea
ca el reacționează la altceva.
Dacă supervizatului dez&ustul, aceasta este, pro#a#il, spre tine sau
ituația crearea !i afaceri indică, mai mult de furie
;, nici un interes n a ncerca din nou pentru a o#ține acea promovare. Nu este
oar că decizia ta a fost &re!ită, ai făcut mai mult dec%t a face un mis
, ai actionat imoral n care nui dau de promovare, !i la
ntrea&a situație pute. Dacă el arată dispreț, se su&erează
ă ntrun fel el crede că este mai #ine dec%t tine. Poate că se simte
ă el este superior tuM el !tie mai multe despre locul de muncă, cu privire la
ompania, cu)au
ai departe. privire la tipul de munca
superioritatea pe care
lui ar putea nuW mai
; le&ate de#ine
cevasecare
m#racă,
are !i a!a mai
mic dea face cu locul de muncă.
În capitolul furia am su&erat că n această situație sar putea
u doresc să se confrunte direct m%nie, ci sar putea spune ceva
um ar ;, "Decizia mea ar putea ; de #ine tea nfuriat, !i re&ret
are. )punemi dacă există ceva ce pot face, care ar ; de
uta "Dacă ar ; fost dez&ust pe care ai văzut, ai putea incerca o alta strate&ie.M
-ă a!tept ca decizia mea ar ; fost supărător. Este ceva
ai mult mi pot explica, sau alte pro#leme, putem lua n considerare n ceea ce
ive!te
În cazul n care ea arată dez&ust, eu, 200936229
8/10/2019 de asemenea, cred
Paul Eckman Emotii Date Pe Fatacă nu ar tre#ui săl i&nore.
Ro PDF
e simte saturat, sau se simte ea vă aați ntrun fel punct de vedere moral
ciateI În primul r%nd, tre#uie să ia n considerare n cazul n care acest lucru este
mp pentru a vor#i, sau dacă
tre#ui sa lase sentimentele ;er#e n 5os. 6ere!tete, dacă vă decideți să
!teaptă, pentru tentația nu este niciodată de a face cu ea. *n mod foarte direct de a
dresa dez&ust ei ar ; să spunem, "+e simt că sunt acționează destul de
edrept față de tine, "sau" Esti #olnav de a face cu mineI "
eea
acă cepoți,
eancearcă
se simte.să3poi,
nu tencearcă
aperi, !isăpermite
expliceosentimentele
să spun complet
si actiunile tale
alm, fără lovind ver#al.
În cazul n care ea arată dispreț 4%nd aude că nu poate mer&e la petrecerea ei
tre#uie să stea acasă n timp ce te duci la nt%lnire, miar ; mult mai
o#a#il săl lase n pace. 3cesta poate ; doar un exemplu de sus con
nta, a;rmația unui adolescent de a ; la fel de #une sau mai #une dec%t
ărinte. )ar putea ; un moment atunci c%nd doriți să se ocupe de ea, dar
ar putea să nu ;e necesar.
P%nă n prezent, am presupus n toate exemplele cu ;ica ta care
xpresia ei era destul de clar Ude exemplu, foto D nu <K. Dacă este un
acție mai su#tile de dez&ust, dispreț, sau furie, este posi#il
ă ea ar putea să nu !tie ncă modul n care ea se simte, sau emoție este doar
ceputul. Dacă vă pot ; desc$ise !i acceptarea, se va face mai u!or
entru tine să urmeze su&estiile n para&rafele de mai sus. Doar să ;e
veți &ri5ă să nui pune n defensivă. 8aso să !tiu de ce
pune că sunteți de acord cu motivul pentru care ei au aceste sentimente !i care
rei să vor#im despre ei de a explora ceea ce puteți face n comun, astfel
a nu se va simți a!a de multe ori.
(#servațiacă,
euniunea fostn#rusc
scenariul meuastfel
c$emat, am făcut
nc%tpărintele #ăiat
să nu aveți #unM
timp pentru a face alte
an5amente, acesta nu este doar de a se deda plăcerile pe care le cere pentru
cri;ciul ei. Desi&ur, că nu va ; ntotdeauna cazul, !i dvs.
eacțiile copilului, ;e că sunt furie, dez&ust sau dispreț, poate
să examineze dacă sunteți a ; corecte, neatent, sau auto
$. Dacă descoperiți că ați acționat, e&oist !i sunt capa#ili de a recu
ar&inea de care, atunci explica ce sa nt%mplat cu ei !ii mulțumesc. 3veți
mare oportunitate de ai nvețe cum să folosească o emoție ne&ativă, cum ar
a dez&ust sau furie, ntrun mod pozitiv.
u cuvinte unice pentru toate emoțiile plăcute lam descris n acest
apitol, a!a că am mprumutat de la alte lim#i pentru a desemna o parte din
el mai important al emoțiilor plăcute ne simțim.
Noi nu !tim prea multe despre cele mai multe dintre emoții plăcute ncă,
entru aproape toate cercetare emoție, inclusiv a mea, sa concentrat n sc$im#
e emoțiile supărătoare. 3tenția sa concentrat asupra emoțiilor
unci c%nd cauza pro#leme la alții !i pe noi n!ine. 4a rezultat, am
iti mai multe despre tul#urări mintale dec%t despre sănătatea mintală. 4ă este
$im#a acum, ca exista un nou accent pe ceea ce se nume!te P()
motions.> primitive Eu cred că putem #ene;cia foarte mult de cunoa!terea !i
tele&erea mai multe despre emoțiile noastre plăcute, deoarece acestea sunt at%t
e
sențial n motivarea mult din viața noastră.
)ă ncepem cu placeri senzoriale. Există lucruri care se simt
ne la atin&ere, !i de a ; atins poate simti foarte #ine, mai ales
unci c%nd touc$ este de la cineva ne pasă !i se face ntro ma!ină,
 sau de moda senzual. Nu sunt o#iective turistice care sunt plăcute pentru a
rivi,
um ar ; un frumos apus de soare. Există sunete care sunt placute,
um ar ; valurile oceanului, apă peste pietre ntrun p%r%u, v%nt n
opaci, !i o mare varietate de muzică. usturi !i mirosuri leam considerat
partea de c%nd neam ocupat dez&ust, dar lucrurile dulce &ust #un pentru cele
ai multe
ameni, n timp ce capacitatea de a se #ucura de &ustul acru, amar sau picant pare
ă
ac$iziționate n timp. Deca0 miroase rău pentru ma5oritatea oamenilor, dar unele
%nzeturi
8/10/2019 multapreciate nu au ceea ce ma5oritatea
200936229 Paul Eckman Emotiioamenilor
Date Pe Fata Ro PDFconsidera un ter
iros ri#le. -ă a!tept există unele teme universale si mai multe
ariații pentru ;ecare dintre cele cinci placeri senzoriale nvățat.
3ceasta este o ntre#are desc$isă dacă plăcerile senzoriale sunt doar di
te ferite la aceea!i experiență emoțională, !i, prin urmare, ar tre#ui să
considerată o emoție sin&ur, sau dacă ar tre#ui să le ia n considerare ca
nci diferite emoțiivizuale, tactile, olfactive, auditive, !i us
ăceri tator0. 4ercetarea va rezolva ntro zi pro#lema de deter
enzațiile
xploataresu#iective,
dacă ;ecaresemnalele
dintre aceste
prezentate
plăceride
senzoriale
alții, !i nsau
;zio
nu diferă n lor
odi;cări lo&ice care le caracterizează. De acum i voi trata ca
nci emoții diferite, pentru că #ănuiala mea este că o astfel de cercetare va
ata acestea diferă, !i nu doar n or&an de simț care este implicat.
-entorul meu, )ilvan +omkins, nu a luat n considerare motivulsenzoriale
ures emoții. El a susținut că o emotie poate ; declansata de
proape nimic, !i ;ecare dintre aceste placeri se limitează la un sin&ur
ursa senzoriale. 4are nu este convin&ătoare pentru mine, pentru termen de oricare
ntre
ursele senzoriale, cum ar ; un sunet, există multe, multe diferite
eclanseaza. De!i unele sunt universale, mulți nu sunt, ca remarca#il
usturi diferite, o#iective turistice, miros, atin&eri, sunete !i &enerează plăcere
cadrul !i ntre culturi.
Psi$olo&ii <ar#ara 6redrickson !i 4$ristine <ranni&an au
e asemenea, a susținut că plăcerile senzoriale nu ar tre#ui să ;e luate n considerare
mo
ații, dar au ridicat un o#5ection.@ diferit Ei susțin că senzorială
aceri se nt%mplă doar la noi fără a necesita evaluare, iar n cazul n care nu este
ci o evaluare,
ulte com nu există nici o emoție. Eu nu sunt de acord, cu toate acestea, c%t mai
moțiile ne&ative monl0 acceptate poate ; declansat de imediată )en
venimente sor0. 3re plăcerea automat ma5oritatea oamenilor se simt văz%nd
n apus de soare implica mai puțin de evaluare dec%t teama automat cel mai simți n
azul n care
aunul ei stau pe pră#u!e!te, sau o masina dintro dată veers față de ei
viteza mare atunci c%nd ace!tia trec o stradăI Nu sunt de părere. -ai
este, cele mai multe din ceea ce ne oferă cu plăcere senzorială, ;e că este vor#a
in văz, auz, &ust, miros sau, !i ntro măsură mai mică atin&ere, sunt
eclanseaza nvățat, care implică adesea evaluări extinse. Plăcerea
mțit, de exemplu, atunci c%nd vizualizați o pictura a#stracta de Picasso nu este
psită de procesele de evaluare. Placerile senzoriale sunt plăcute, !i eu
u văd nici un motiv să nui considera ca emotiile.
*na8/10/2019
dintre cele mai simple emoții plăcute este distracții. 4ei mai mulți dintre noi
ace să ;e amuzat de ceva ce vom &ăsi amuzant, unii dintre noi sunt
arte amuzant, cu &lume efort cur&e mai departe. ( mare parte din
dustria de divertisment sunt dedicate pentru a aduce mai departe acest emo
(N, astfel nc%t să putem ale&e cu u!urință atunci c%nd vrem să ;e amuzat.
muza
ent poate varia de la u!oară la extrem de intens, cu $o$ote
c$iar tears.J
4%nd totul pare c$iar n lume, atunci c%nd nu există nimic
mțim că tre#uie să facem, Z suntem mulțumiți sau, n lim#a locală, am
unt sta#ilite#ack, pentru acele momente. Eu nu sunt si&ur că este un tratament
cial
emn de mulțumireW pro#a#il, o relaxare a musculaturii faciale pot
par. -ai pro#a#il este că mulțumirea se aude n vocea. Toi
xplica mai t%rziu cum a diferențelor ntre aceste emoții plăcute
unt semnalizate mai mult de vocea dec%t fata.
3drenalină, pe de altă parte, apare ca răspuns la noutate sau
rovocare. +omkins crezut emoție a fost forma cea mai intensă
e emoție de interes, dar interesul este n mare măsură cere#ral, o &%ndire
e stat, mai de&ra#ă dec%t o emoție. 4u toate acestea, este adevărat că aspectele
are
cepe ca pur si simplu interesant, poate deveni interesant, mai ales atunci c%nd
$im#ări se repede sau sunt provocatoare, nea!teptate, sau roman. Ea
u este u!or pentru a speci;ca un declan!ator entuziasm universal sau temă. +oate
ei care cred că desc$i alpin, stele căzătoarese pro#a
0, pentru unii oameni, teri;ante. 4red că există adesea o str%nsă rela
laie ntre emoție !i frică, c$iar dacă frica este sin&urul
directă !i nu aduse de pericol real. 3drenalină !i are
oma lor unic, diferit de oricare dintre celelalte plăcută emo
/. De!i poate ; simțit sin&ur, acesta adesea fuzionează cu unul sau
ai mult de alte emoții plăcute. 3drenalină poate, de asemenea, fuziona
accese de furie ca furie, sau cu frica n teroare.
Relief, adesea nsoțită de un oftat, un in$alare profunda si ex$a
entul de respirație, este emoție simțit atunci c%nd ceva care a avut
uternic st%rnit emoțiile noastre dispare. )untem u!urați să aăm
stul pentru cancer a fost ne&ativ, pentru a &ăsi copilul nostru, care a fost pierdut
entru o
%teva minute la mall, să !tii că am trecut un test di;cil pe
e care neam &andit ar ; făcut prost. )cutirea poate, de asemenea, urma
Nu mă refer la o stare de spirit, n care se simte relaxat, calm !i mulțumit pentru un număr de ore, ca
scris la pa&inile C?CB.
xperiențe
8/10/2019 evaluate pozitiv, cum ar ; de relief
200936229 Pauldin
Eckman tensiunea
Emotii Date Pe Fata Rosexuală
PDF
emoție simțit după or&asm, uneori amestecate cu scutire
mțit dacă ar exista &ri5i despre performanțele sexuale. 6rica este un frecvent
ecursor de relief, dar nu ntotdeauna, deoarece nu poate ; nici #un rezolu
m#iant, indiferent de ne sperie. -omente de c$in pot pre
edeze a5utor simțit atunci c%nd cineva este in masura sa linisteasca sau să ne
%n&%ie despre
erderea noastră. Xi momente de placere intensa poate preceda de relief.
elieful
ice este neo#i!nuit n faptul că nu este o emoție standalone, spre deose#ire de
ntre celelalte emoții, acesta tre#uie să ;e ntotdeauna imediat precedată de
altă emoție.
4u toate acestea, o altă emoție plăcută este e de mirare Z Xtim foarte puțin
urmă despre asta, dar o experienta de mirare intensă aproximativ cincisprezece ani
au determinat să propun ca acesta este un distinctiv emotion.C n termen de cinci
in
tes de nt%lnire Ric$ard )c$ec$ner, un profesor de teatru la Ne'
rk *niversit0, am descoperit o serie de coincidențe viață, prea
ulți, de fapt, să nțelea&ăM 3m avut at%t de crescut, n Ne'ark, Ne' 1er
e0. 3m%ndoi au fost la aceea!i !coală &ramatica, dar sa nt%lnit niciodată, deoarece
c$ard a fost un sin&ur an. 3m avut at%t mutat la aceea!i
u#ur#ie, !i la aceea!i adresă de stradăY 4$iar !i scris despre ea
cum, am nceput să simt uimire mam simtit atunci. Părinții lui Ric$ard
u cumpărat casa noastră de la tatăl meu după ce a murit mama mea, !i
amera lui Ric$ard a fost ceea ce a fost dormitorul meuY
4aracteristicile de;nitorii ale minune sunt raritate !isimt
 de a ; cople!it de ceva de nențeles. )pre deose#ire de
ulți alții care
mportant să seausepare
scris despre
de frică,uimire, creddoua
de!i cele că este
emotii pot
ziona atunci c%nd suntem amenințați de ceva cople!itor, &reu de
țele&e pe deplin sau nțeles. Este o intensă, intrinsec plăcută
e stat. 3proape tot ceea ce este incredi#il, de nențeles, !i fas
natin& poate ; o sursă de uimire. Noi nu nțele&em ce
a este, sau cum sar putea nt%mpla, dar nu se tem de ea, cu excepția cazului
cesta reprezintă o amenințare pentru si&uranța noastră, !i neapoi am tem de
semenea. 4a
ac$er Qeltner !i 1onat$an Aaidt a spus n teoria lor recente despre
cadrul discuțiilor anterioare, am folosit termenul de venerație pentru ceea ce acum am numi ca e de mirare. 3m
cut
$im#a, deoarece scriitoarea 4laudia )ors#0 a su#liniat că (xford En&lis$ Dictionar0 ne spune că venerație
e o puternică componentă de frică !i &roază, n timp cei de mirare nu.
enerație Ucare au !i alții folosesc pentru a se referi la o com#inație de c%!ti&at
erment !i fricaK, este vor#a despre "o#iecte mintea are di;cultăți n a nțele&e
. . . "F )e poate ca e de mirare nu era rar n vremuri mai devreme n noastra
torie, atunci c%nd oamenii nțeles mult mai puțin despre lume despre
e. Nu au existat nici studii !tiinți;ce de mirareW
ed c%t de di;cil ar ; de a asi&ura mirare să apară
trun la#orator, unde ar putea ; măsurate cu &ri5ă.
Dar'in a scris despre pielea de &ăină care apar n uimire, !i
ă este una dintre cele mai puternice senzații ;zice asociate cu această
moție. <azat pe experiența personală, cred că o furnicătură pe
meri si spate a &atului, de asemenea, apare atunci c%nd e de mirare este tri&
ered. )ar putea ;, de asemenea, o sc$im#are n respirație, nu suspin de
utirea dar in$alatii profunde !i ex$alations. +remura capul n
ot apărea nencredere. Nu se !tie ncă dacă există o distinctiv
emnalului n față, voce, sau miscarea corpului de uimire.
3dmirand persoane sau a le &ăsi &enerareinspirat sau carismatic
es sentimentele care sunt le&ate de uimire, dar din nou, am să mențină
e sunt diferite. 3dmiratie nu &enerează acela!i intern
enzații
uspine,ca sentimentul
sau de mirarepielea
cap s$akeuri. Trem să urmațide de
&ăină, modi;cări
oameni inspira,denerespirație,
simțim
ras de ele, dar atunci c%nd ne simțim mirare, am sta ncă, nu suntem
demnat la acțiune. %ndițivă la reacția celor din ;lm
t%lnire de &radul trei c%nd au văzut luminile de
ave spațiale.
Extaz sau fericire, acea stare de extaz autotranscendent, realizat
e către unii meditație prin, de alții prin experiențe n
atura, !i cu ncă altele, printro experienta sexuala cu un adevărat
#ito, poate ; considerat un alt emoție plăcută. )imilar cu
moție !i uimire, ecstas0 este o experiență intensă, nu
eva se poate experimenta n cantități mici, doar sli&$tl0.
1ennifer 4apriati, nfăți!ată pe pa&ina BGF, tocmai a c%!ti&at francez
esc$ide campionat de tenis. Ea a realizat ceva ter
;c, ceva provocator, mai ales ca a venit dupa ce ea plecase
nis profesionist de c%țiva ani, din cauza unor pro#leme personale.
are e cuv%ntul pentru astaI 3m putea spune că se simte minunat, sau mulțumit, sau
ricit, dar ace!ti termeni acoperă prea multe emoții plăcute. Ea are
t%lnit8/10/2019
o provocare !i face foarte #ine. 200936229
Este mult mai mult dec%t un sentiment de
tisfacție, acesta este un fel de m%ndrie, dar acest cuv%nt se referă la prea mult. În
ceastă emoție persoana a ntins pentru a realiza ceva di;
ult !i sentimentul despre care au facut acest lucru si a reusit este foarte
ăcută !i destul de unic. 3lții nu tre#uie să !tie despre dumneavoastră
alizarea, vă ncălzi n el sin&ur. Psi$olo& italiană /sa#ella
o&&i identi;că această emoție, care nu are nici un nume n lim#a en&leză, n calitate
e 6iero,
Postura demonstrat de 4apriati este adesea prezentat de către sportivii care
%!ti&a un meci di;cil, cu toate că atletism nu este sin&ura provocare
re pot declan!a 6iero. -ă simt 6iero c%nd mi dau seama soluția la o
o#lema intelectuală di;cil. Nu există nici o audiență ale căror adulare
aut. 6iero necesită o provocare di;cilă, !i un foarte #un
entimentul are despre sine n momentul de realizare.
umf nu ar ; cuv%ntul potrivit pentru a descrie acest sentiment,
entru că implică c%!ti&a un concurs, !i că este doar unul din
ontexte n care 6iero vor ; resimțite.
4red că această emoție este distinctiv, nu e ca senzoriale motivul
ures,
om nici de
ncepe relief,anici
pentru amuzament.
satisface 3drenalină
o provocare, poate
dar nu estepreceda 6ieroEste
nici emoție. ca său
opria emoție. Întradevăr, n timp ce m%ndria este n mod tradițional listat ca primul
ele !apte păcate de moarte, dorinta de a experimenta 6iero a fost esențială
ea lun&ul
8/10/2019
istoriei umane, a!a cum lea a5utat pentru a motiva eforturi mari
marile realizari. Z G
um te simți atunci c%nd auzi că ;ul sau ;ica ta a fost
cceptată de cel mai #un cole&iu, efectuat frumos ntrun considerent, am
n premiu de la trupe )cout, sau orice altceva realizat că
ro#lemeI 3m putea spune m%ndri, dar nu este su;cient de speci;c pentru pat
rn de senzatii ;zice părinți se simt atunci c%nd copilul lor nsoțite
is$es ceva important, poate c$iar mai mare de părinți
!i!i. În idi!, cu toate acestea, există un anumit cuv%nt doar pentru acest
xperientaM Nac$es. 3utor 8eo Rosten de;ne!te Nac$es ca "lumina
e placereplusm%ndrie că doar un copil poate da părinților săiM "3m
u astfel de Nac$es ". B? *n cuv%nt idi! conexe este kvell, care Rosten
e;ne!te astfelM "Pentru a transmitecuimensă, m%ndria !iplăcere, mai
e o#icei peste o realizare a unui copil sau nepot, să ;e at%t de
%ndrie fericit #utoanele pot #ustul "BB Nac$es. este emoție,
vellin& este expresia sa. 6iica mea a su&erat ca copiii ar putea
mt Nac$es despre realizările părinților lor. Perspectivă i dă
a Nac$es, iar eu sunt acum kvellin&.
Nac$es asi&ură investiții pentru cre!terea copilului n facilitarea cre!terii !i
alizările copiilor lor. Din păcate, unii părinți nu
mt Nac$es atunci cand copiii lor exceleaza, a5un&%nd dincolo de ceea ce par
ntsau făcut. 3stfel de părinți invidioase sunt adesea competitive cu
opiii lor, care pot ; foarte dăunătoare at%t părinților c%t !i
opil. 3m văzut, de asemenea, acest tip de concurs de mai multe ori
tre mentor !i studenți din lumea academică. "De ce au făcut
vitao la conferintaI Eu sunt expert, ea a fost studentul meu "3.
rofesor, ca un părinte, tre#uie să se simtă Nac$es cazul n care studentul este de a
văța să
mt 6iero, !i să ;e motivați de 6iero la nălțimi mai mari, complet a!teaptă
a mentorul lor de la kvell. 3ceste exemple ridica interesant posi#i
atea că ar putea exista emoții plăcute pe care unii oameni nu
xperiență. 4u si&uranță că ar ; at%t cu $andicapuri ;zice care
oca una sau alta dintre plăcerile senzoriale, dar, pro#a#il, există
andicapuri psi$olo&ice care #loc$ează, de asemenea, capacitatea de a
xperimenta
nele dintre emoții plăcute.
nsi$olo&ul -ic$ael
or&oliu, dar 8e'is
el face act păstrează termen
de faptul că m%ndrie
mulți nu pentru
reu!esc ceea cetipul
să distin&ă eu numesc
6iero de 6iero,
m%ndriem%ndrie distinctiv
din m%ndrie or&oliu,
ntimente de satisfacție, sau e;cacitatea.
3ntropolo&
8/10/2019 1onat$an Aaidt a su&erat 200936229
că ceea ce Emotii
Paul Eckman el nume!te
Date Pe Fata Ro PDF
evație ; considerat un alt unul dintre emoții plăcute. El
escrie ca "un sentiment cald, nălțătoare pe care oamenii de experiență
%nd văd acte nea!teptate ale #unătății umane, #unătate !i
ompasiune "B>. 4%nd ne simțim crescut, am devenit motivat nostru
!i!i pentru a deveni o persoană mai #ună, să se an&a5eze n acte altruiste. 3m
ră ndoială că ceea ce Aaidt a identi;cat !i numit există, dar eu
u sunt si&ur că ndepline!te toate criteriile pentru sta#ilirea că acesta este un
moție. Nu tot ceea ce trăim este o emoție, avem, de asemenea, au
%nduri, atitudini !i valori, de exemplu.
Ric$ard !i <ernice 8azăr descrie recuno!tință ca "apreciere
entru un cadou altruist, care ofera #ene;cii "B@. Ei su#liniază faptul că
unci c%nd cineva face ceva frumos pentru noi, !i acesta este un act altruist,
u una care pare săi #ene;cia, este foarte pro#a#il să se simtă recuno!tință.
u toate acestea, am putea simți, de asemenea, 5enat despre a ; nominalizat pentru
enție, plin de resentimente pentru a simți n datoria lor, sau c$iar furios, dacă neam
mtit
ă persoana care a fost at%t de frumos să ne facut acest lucru pentru că ea a crezut că
u fost at%t de nevoia!i.
Întradevăr, recuno!tința este un sentiment complicat, deoarece este di;cil să
iu c%nd va apărea. -ă a!tept există diferențe culturale ma5ore
espre situațiile sociale n care recuno!tința este experimentat U
tre#area de c%nd să a&ațe, de exemplu, are răspunsuri foarte diferite n
atele *nite !i, să zicem, 1aponiaK. În )tatele *nite, c%nd PE(
8E sunt doar trea#a lor, ei de multe ori spun că nu se a!teaptă să ;e
ulțumit, n cazul n care o asistentă medicală este doar a ; o asistentă medicală,
unci c%nd ea are &ri5ă excelent
ecuno!tință.
un pacient Experiența
foarte #olnav,
mea,sar
cu putea spune căanu
toate acestea, se opusă,
fost a!teaptă sau nevoie rat
Expres
on a recunostinta este adesea apreciat n asemenea situații.
-ă ndoiesc că există un semnal de recuno!tință universal. )in&urul n care am
ot &%ndi este o u!oară arc de cap, dar această mi!care poate semni;ca
al multe alte aspecte, cum ar ; con;rmare. De asemenea, mă ndoiesc că
xistă un model unic ;ziolo&ic de senzatii pe care caracter
E) recuno!tință. 3cest lucru nu este să se ndoiască de faptul că există recuno!tință,
oar la ntre#are
(N dacă ar tre#ui săl pună n acela!i co! cu amuzament,
e relief, plăcerile senzoriale, etc
)entimentul vă confruntați atunci c%nd aa că cel mai rau dusman
avut de suferit poate ;, de asemenea, plăcută, un alt fel de #ucurie
ec%t 8/10/2019
cele pe care leam considerat p%nă acum. În lim#a &ermană este numit
c$adenfreude. )pre deose#ire de alte emoții plăcute, )c$adenfreude
ste dezapro#at de unii, cel puțin, n societățile occidentale Unu !tiu
itudinea de societățile nonoccidentale despre această emoțieK .BJ )untem
u ar tre#ui să te #ucuri mai mult de succesele noastre nu, se #ucură de
enorocirile
e rivalii no!tri. 3r tre#ui să strălucesc ; considerată o plăcută distinctiv
moțieI Pro#a#il că nu, este prea mult ca 6iero, a;!ată n fața
eExistă
alții. ntradevăr !aisprezece emoții plăcuteI 4ele cinci senzoriale
ăceri, distracții, mulțumire, excitare, de relief, de mirare,
ent, extaz, 6iero, Nac$es, altitudine, recunostinta, si )c$adenfreude
ate cali;ca ca emoții distincteI Numai cercetare care examineaza atunci c%nd
cestea apar, modul n care acestea sunt semnalate, !i ceea ce se nt%mplă pe plan
tern poate
spunde la aceste ntre#ări. De acum cred că ar tre#ui să investi&$eze
ecare dintre ei. *nii ar putea ar&umenta că, dacă nu avem un cuv%nt
entru o emoție atunci nu se cali;că. 4u si&uranță că nu ar tre#ui să ;e at%t de
str%n&e ca să insiste că tre#uie să ;e un cuv%nt en&lezescY Eu nul cred
ste esențial să existe un cuv%nt, n orice lim#ă, de!i mă a!tept
moțiile sar ; numit ntro lim#ă. 4uvintele nu sunt emo
R/, ele sunt reprezentări ale emoțiilor. Noi tre#uie să ;m atenți
are cuvintele noastre nu ne inducă n eroare cu privire la ceea ce sunt emotiile.
odul n care folosim cuvinte, uneori poate ; confuz. Eu am folosit cuv%ntul
muzament de emoție plăcută ne simțim ca răspuns la unele
cru amuzant, de o#icei, o &lumă, dar !i alte aspecte la fel de #ine că au o
in de umor de calitate. 3cum, cu toate acestea, ia n considerare emoțiile ne
mțim
n amuzament parc. Nu sunt, de o#icei, prea multe &lume, de!i, dacă
omici efectua acolo am putea ; amuzat. 4ase de distracție !i
onta&ne russe sunt mai suscepti#ile de a &enera entuziasm, teama, !i de relief
ec%t de distracții. )ar putea simți ceva 6iero, precum !i, n care au
durat experiențe provocatoare. Dacă ne #at peste sticle sau
scrie !i la un poli&on de tra&ere, 6iero ar putea ;, de asemenea simtit. Dacă
oastră copiii
ren c%!ti&a n astfel de 5ocuri, am putea simți Nac$es. Xi nu pot ;
acerile senzoriale de un fel sau altul, n experiențele oferite.
ceasta sar potrivi utilizarea mea de cuvinte mai #ine de un parc de #ucurie suna.
3ceste emoții plăcute motiva viețile noastre, ele ne fac sa facem
cruri care n &eneral sunt #une pentru noi. Ei ne pentru a ncura5a
e an&a5eze n activități care sunt necesare pentru supraviețuirea speciei noastre
Reuniuni cu o persoana de care e!ti foarte ata!at poate ; o
ma universal de emotii placute. În Noua uinee, am &ăsit
uniuni cu vecinii de la sate prietenos pentru a ; cel mai #ine situației
(N pentru mine să ;lmeze #ucurie spontană. -iar sta de mar&ine
e o cale, aproape ascuns de tu;!uri, camera mea video
ata pentru a tra&e, de a!teptare pentru prieteni să se nt%lnească. Reuniuni
onsolideze
&aturi intre oameni. 3#sența poate face ntradevăr inima să crească
nder, se simte #ine pentru a vedea din nou cei dra&i.
Relațiile sexuale este o altă temă universală, n care multe se #ucura
motii capa#ile poate ; simtit. Evident, un număr de senzoriale motivului
par )ures, plus entuziasm la nceput !i de relief după punctul culminant. Dorință
dorinta sexuala sunt ncărcate cu anticipare erotic, anticiparea
nele dintre plăcerile senzoriale, !i emoție la perspectiva de a
eea ce este de dorit.
Na!terea unui copil dorit a fost menționată mai mult dec%t am avut
!teptat de către studenți, at%t #ăr#ați !i femei, pe care leam cerut
trun studiu de cercetare nepu#licat pentru a descrie cel mai fericit eveniment au
putea ima&ina cineva n lume sar ; confruntat vreodată.
drenalină, de mirare, de relief, 6iero, !i, pro#a#il, recuno!tință sunt suscepti#ile
rintre emoții plăcute cele mai relevante.
6iind n prezența unei persoane iu#ite este o altă temă universală.
t%t dra&ostea părintească !i de dra&oste romantica implica an&a5ament pe termen
n&
ente, ata!ări intense pentru o altă anumită persoană. Nici nu este
sine o emoție. Emoțiile pot ; foarte scurt, dar dra&ostea durează.
u toate acestea, n timp ce dra&ostea romantica poate suporta dea lun&ul unei
eți, ea
e multe ori nu. Dra&ostea părintească mai mult de o#icei este o pe tot parcursul
eții comite
uncă, de!i există excepții n care părinții lor rene&a
opii. Nu există un alt sens al iu#irii, care se referă la un scurt,
al de moment de placere extrema si an&a5amentul cu
#it one.BC 3ceasta este ceea ce am descris mai devreme ca ecstas0 sau fericirea,
l
oate ; considerată o emoție.
În iu#itor relațiile de familie de multe ori ne simtim de multe de placuta
motii, dar nu fără a se simți uneori emoții nonen5o0a#le
e asemenea. Putem ; supărat, dez&ustat, sau dezamă&it cu iu#it
ele, !i ne simțim de multe ori disperare !i suferință, dacă un iu#it este seri
usl0 rănit sau moare. Eu cred că părinții nu se poate opri n&ri5orătoare
u privire la si&uranța !i #unăstarea copiilor lor, de!i ele vă faceți &ri5i
ai mult atunci c%nd copiii sunt mici. 3200936229
8/10/2019 lua le&atura cu
Paul Eckman Emotii Datecopiii
Pe Fata Ro cuiva,
PDF
ală, amintit, sau ima&inat, poate &enera multe placuta emo
/M placeri senzoriale, Nac$es, momente de mulțumire sau excita
ent, u!urare atunci c%nd el sau ea devine din pericol, !i cu si&uranță, la
i, de distracții.
În iu#irea romantică se pot simți, de asemenea, toate nonen5o0a#le emo
ații, dar sperăm că nu la fel de des ca !i emoții plăcute. Dez&ust
dispreț sunt rareori simtit, iar atunci c%nd acestea apar acesta este un semn că
elația este n necaz. Relatii romantice diferă n ceea ce prive!te
are a emoțiilor plăcute apar cel mai often.BF *nele cupluri
mărească n comun 6iero de lucru mpreună, sau prin &ăsirea speciale satis
cțiune n ceea ce celălalt atin&e. 3lții se pot concentra mai mult pe
xcitare, sau de mulțumire, pentru a da doar c%teva exemple.
În timp ce eu cred că temele leam menționat sunt universale, ele
unt ela#orate de experiențele noastre. De asemenea, multe, multe alte variatii
e aceste teme sunt nvățate !i devin surse ma5ore ale diferite
moțiile (R8 de #ucurie.
Există stări le&ate de unele dintre cele mai plăcute emoții,
special entuziasm, mulțumire, !i de distracții. 3ceste simt
ădirilor poate ; prelun&it pentru perioade lun&i de timp, de ore, ntro stare n care
e poate simți foarte u!or emoțiile le&ate de starea de spirit.
8a nceputul acestui capitol am spus cuv%ntul fericire nu au
punene ce fel de fericire a fost apar. ( am#i&uitate n continuare este
ă fericirea se poate referi, de asemenea, la un cu totul altceva, care este
entimentul &eneral a persoanei de #unăstare su#iectivă. Psi$olo&ul Ed
ener, lider in studiul de #unăstarea su#iectivă, o de;ne!te ca
valuările oamenilor din viața lor. 3cesta a fost măsurată n principal prin
espunsurile la ntre#ări cum ar ;, "/n cele mai multe moduri viața mea este aproape
ealul meu, "sau," P%nă acum, am a5uns mai importante lucruri pe care le doresc n
ață "( serie de factori diferiți par a intra n #unăstareaM. sat
factions n domenii speci;ce, cum ar ; locul de muncă !i c%t de des persoana
xperiențe plăcute n comparație cu emoțiile nonen5o0a#le.
<unăstarea su#iectivă a fost intens studiat de ntre#are
onarele peste tot n lume. 3ceasta near lua prea mult departe de a oferi mai mult
ec%t un &ust de constatărilor, dar o constatare universal este un pozitiv
orelație cu veniturile de cumpărareputere. ( diferență culturală este
ă respectul de sine este mult mai le&ate de #unăstarea su#iectivă n Europa de Test
ulturi dec%t n culturile nonoccidentale. Dincolo de culturi, av%nd un
r%nsă relație este, de asemenea, asociat cu #ine#ein&.B
Există, de asemenea, un set de trasaturi de personalitate care sunt le&ate de
moții plăcute. (ameni a căror personalitate rezultatele testelor sunt de mare pe
xtraversiune !i sta#ilitate emoțională mai mare raport $appiness.B
ercetari privind modul n care astfel de trasaturi de personalitate ar duce la o mai
are fericirea
ess nu au luat n considerare diferitele tipuri de #ucurie am
elimitate, dar au su&erat cum ar putea ; extravertit
edispune sau
spin&ere o săpedeapsa
;e fericit.ori
Extroverții poate ;lamai
mai predispuse puțin
a face sensi#ile
favora#il la
compara#ile
ons ntre ei !i ceilalți. 3cesta poate ;, de asemenea, că extroverts
otrivi mai #ine decat introvertitii n 3merica culture.BG
(amenii, de asemenea, diferă n nivelul lor o#i!nuite de optimism !i vesel,
ess, !i aceasta pare a ; o caracteristică de durată, mai de&ra#ă dec%t o
acție la o anumită situație sau eveniment. 4$ristop$er Peterson, unul dintre
xperții n domeniu, su&erează că optimismul este o atitudine cu privire la
o#a#ilitatea de a experimenta emotions.>? plăcută De!i nu
ată lumea este foarte optimist, av%nd o astfel de perspectivă este #un pentru
eeste &ăsit n oameni care au mai mult #ucurie n viața lor,
erseverenta mai mare, !i realizări mai mari. Remarca#il, un num
l de studii su&ereaza ca persoanele optimiste au o sănătate mai #ună !i
e fapt, traiesc mai multY >B Peterson su&erează optimism că unul de ansam#lu
espre viata "poate ; un dat #iolo&ic tendință, completat de cultură
u un conținut social accepta#il, aceasta duce la rezultatele dorite
deoarece produce o stare &enerală de vi&oarea !i rezistența. ">> Peter
ul solicită, de asemenea, "4um se simte optimismI Este fericirea, #ucuria, $ipo
anie ]o tul#urare psi$ică n care există spirite foarte mari^, sau
ur
În !icapitolele
simplu mulțumireI
anterioare ">@
am descris cum o supraa#undență de anumite
upărător emotiifrica, furie, tristețe !i au fost cel mai u!or de
xempli;ca in acest sens, a fost un semn de o tul#urare emoțională.
psa totală de o plăcută emoțiea nu ; capa#il de a simți
ero, Nac$es, plăcerile senzoriale, etc, este etic$etat ca psi$iatric
l#urări de an$edonia. Excesivă, emoție nencetate, mixt
neori cu fericire !i 6iero, sunt componente ale emoțională
l#urare de manie.
ecunoscând
8/10/2019 bucurie 3n Altele 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
ste evident c$iar de la o privire sumară, la ima&inile prezentate n acest
apitol at%t de departe nc%t un z%m#et este semnal facial de plăcută emo
/. 3muzament, 6iero, Nac$es, mulțumire, entuziasm, senzoriale
ăceri, de relief, uimire, )c$adenfreude, ecstas0, !i, pro#a#il,
titudine !i recuno!tință, toate implica z%m#ind. 3ceste z%m#ete pot ; diferite
intensitate, c%t de repede apar, c%t timp stau pe
e confruntă, !i c%t timp este nevoie pentru ei să se estompeze.
Dacă aceste emotii diferite plăcute toate mpărtă!esc z%m#itoare ex
on, atunci cum !tim care unul este resimțită de către o altă per
ulI 8ucrări recente, despre care am vor#it n capitolul J, a susținut
anuiala mea >J că aceasta este vocea, nu fata, care furnizează semnalele
are distin&e un sentiment plăcut de la un alt. En&leză Ps0
$olo&ists )op$ie )cott !i 3ndre' 4alderau identi;cat diferite
emnale vocale de mulțumire, de relief, de a&rement senzoriale care implică
in&e, !i 6iero. Ei au sta#ilit că aceste emoții sunt semnalizate
e voce, care prezintă ;ecare sunet vocal !i a constatat că persoanele care
scultate nu a avut pro#leme de identi;care o emoție la alta. Ei
u sau descris ncă exact ceea ce este n sunetul vocii
are semnalează ;ecare dintre aceste emoții plăcute. -ă a!tept că vor &ăsi
emnale vocale pentru alte emoții plăcute, precum !i.
)miles poate ; confuz, nu numai pentru că acestea apar cu ;ecare
e emoții plăcute, dar !i pentru că ele sunt a;!ate c%nd
amenii nu se simt plăcerea de orice fel, de exemplu, n politețe.
diferență separă zam#ete #ucurie de la nonen5o0ment
m#e!te. Este o diferență su#tilă, !i cercetarea noastră cu psi$olo&ul
ark 6rank su&erează că cei mai mulți oameni dor it.>C Dacă nu !tiți
eon
săcă
caute pentrunu
z%m#e!te tine ar putea
sunt ; indu!i
ntradevăr n eroare,
foarte confuz,4ă
de incredere. sau a5un&e
este falsăWlazam#ete
concluzia
mod clar, n cazul n care su#til, spunene dacă acestea primăvară din #ucurațivă
ent sau nu.
În urmă cu mai mult de o sută de ani, marele neurolo& francez
uc$enne de <oulo&ne descoperit c%t de adevărat z%m#et #ucurie
feră de toate de nonen5o0ment smiles.>F El a fost de studiu,
 cum apariții sc$im#ări musculare faciale ale oamenilor de electricitate,
imularea 4all0 diferite părți ale feței !i foto&ra;erea
zult%nd contracții musculare. UEl a efectuat experimentul cu
n om8/10/2019
care a simțit nici o durere n fața200936229
lui, a!aPaul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
că nu a fost deran5at de pro
ocedura.K 4%nd Duc$enne uitat la foto&ra;e zam#itoare pro
odusă prin activarea ceea ce se nume!te ma5oră zi&omatic musculareo
er&e de la pometi n 5os, la un un&$i la colțul #uzelor,
ă&%nd colțurile #uzelor p%nă la un un&$i ntrun z%m#eta remarcat că
mul nu arata foarte fericit. *n experimentator #un, Duc$enne
spus omul o &lumă !i foto&ra;at reacția lui. 4omparație
ătat că, n plăcerea adevărată, a!a cum se arată n răspuns la #anc,
mul nu a z%m#i doar, dar, de asemenea, activat musculare care cercurile
5urul oc$ilor. 4ompara pentru tine ima&inea, n care omul
u electrozi de pe fata lui Upe st%n&aK cu ima&inea fără elec
4, n care el z%m#e!te ca răspuns la &luma Upe dreaptaK.
MI&" UC$"NN"
Duc$enne a scrisM "emoția sinceră #ucurie este exprimată pe
ță de contracția com#inat al z0&omaticus ma5ore mu!c$i
mu!c$iul or#icular. Primul se supune voinței, ci dea doua este
oar a pus n 5oc de emoții dulci ale suetului ]minte, el
fost scris n BF>^,. . . #ucurie fals, n!elător r%de, nu se poate
ovoace contractie a acestei din urmă mu!c$i. . . . -usculare
n 5urul oc$ilor nu se supune voinței, ci este adus n 5oc numai prin
n sentiment
8/10/2019
adevărat, de o emoție a&rea#il. /nerției, n z%m#ind,
emască un prieten fals ">.
esearc$> nostru a con;rmat a;rmația Duc$enne că nimeni nu poate
ntracta n mod voluntar mu!c$iul or#icular musculare Uaceasta "nu se supune
a "K, de!i aceasta este doar o parte din care musculare, care este &reu de con
actul n mod voluntar. Există două părți ale acestui musc$i, o parte interioară
re ntinde capacele !i pielea n mod direct de mai 5os le !i un exterior
artea care trece peste tot n 5urul oc$ilor sockettră&%nd n 5os spr%ncene
pielea de su# spr%ncene, tră&%nd n sus pielea de su# oc$i,
eridicarea o#ra5ilor.
mu!c$i, foarte Duc$enne
puțini oameniasefost
potactualizată cu mod
contracta n privire la partea
voluntar exterioară
Unumai
proximativ B? la suta din cei care am studiatK.
Partea interioară, ti&$tener pleoapei, toată lumea poate face, !i nu
mare a#sența acestuia nu poate "demasca un prieten fals." 3ctori care convin&ătoare
te n ce mai mult ca n cazul n care se #ucură de ele nsele sunt ;e printre care
up mic, care poate contracta partea exterioară a acestui mu!c$i voluntari
ril0, sau, mai pro#a#il, ele sunt preluarea o memorie care &enerează
moție, care apoi produce adevărata expresie involuntar.
De!i 4$arles Dar'in a citat Duc$enne !i folosit unele din
to&ra;ile sale care
eni de !tiință pentru
au astudiat
ilustraexpresiile
diferența faciale
dintre z%m#e!te, )ci sută de ani
pe următoarea
norate Duc$enne discover0.>G cole&ii mei !i am reintrodus
escoperirea Duc$enne acum douăzeci de ani, @? !i avem !i altele au
eoarece arătat importanța sa. De exemplu, atunci c%nd un lunivec$i zece
pil este a#ordat de un străin, z%m#etul copilului nu va implica
usculare din 5urul oc$ilor, oc$i musculareor#ită este, cu toate acestea,
mplicați n z%m#et atunci c%nd mama se apropie de copil. Z @B
%nd cuplurile fericit căsătorit nt%lni, la sf%r!itul zilei, lor
m#et implică musculare 5urul oc$ilor, dar este a#sent n z%m#etul
;!at
oarteaatunci c%ndacuplurile
recentă unui soț nefericite in cuplu
care reu!esc meet.@>
să arate z%m#eteoameni
carediscuta
implică
usculare or#iteaza in 5urul oc$ilor sau redus durerea doi ani later.@@ U3
u este ca ei se #ucura de moartea soțului lor, dar ei sunt capa#ili să
mintițivă experiențe plăcute, !i pentru o clipă vei retrai
n timp ce eu nu mă a!tept ca #e#elusii de zece lunivec$i mint atunci c%nd fac un z%m#et nonDuc$enne la
ăini, ei sunt capa#ili, la v%rsta de c$at de a arăta un z%m#et sociale, un fel de z%m#et care pe tot parcursul vieții
m arăta la primaM nt%lnire un străin.
%m#et, cum ar ; foto&ra;e 4, mpin&e n sus o#ra5i, adună piele

u# oc$i, n&ustează diafra&ma oc$i, !i c$iar produce duce de nas
cioare riduriletoate acestea fără nici o implicare a mu!c$iului
are or#iteaza in 5urul oc$ilor.
În comparație, foto&ra;a D prezinta spr%nceană !i oc$i ori capacul
ielea dintre pleoapa si spranceanaK au fost trase
e de mu!c$i or#ita oc$iului. 6oto D este o #ucurie lar&
%m#et n timp ce 4 este un zam#et foarte lar& nonen5o0ment. 6oto 4, /N4/
entall0, este o foto&ra;e compozit format prin lipirea D din
eoapele inferioare n 5os pe foto&ra;a neutru E. 6oto 6, de mai 5os,
ste o altă foto&ra;e compozit, n care #uzele z%m#itoare din
ma&inea D au fost lipite pe neutru foto&ra;a E. umane
nțele nu pot produce expresie se arată n foto&ra;e 6. 3r tre#ui
ta ciudat la tine, !i motivul pentru care se pare at%t de ciudat este că
unci c%nd z%m#et este acest lar& se produce toate modi;cările n o#ra5i
oc$ii pe care le vedeți n D. 3m facut acest ilustrare compozit a
u#liniază faptul că z%m#e!te foarte lar&i sc$im#a nu numai #uzele
!i o#ra5ii !i aspectul pielii su# oc$i.
Există multe z%m#ete nonen5o0ment diferite. *nele, cum ar ;
%m#et politicos, implica doar #uzele z%m#itoare. 4are este, de asemenea,
rezentat n z%m#ete
ilizat pentru a indica faptul că ascultătorul este de acord cu sau nțele&e ceea
pune vor#itorul n timpul unei conversații. *nele nonen5o0ment z%m#e!te
evoie de alte acțiuni faciale, n plus față de #uzele z%m#itoare.
+
(9// DE)4(PER/+
"
eutru 8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
3cest om Noua uinee a fost un #ătr%n respectat n satul lui. 8ui

emnalele z%m#et ezitante sau prudent că el nseamnă nici un rău, dar că el
u este ncă si&ur despre ceea ce se va nt%mpla n continuare. 3m fost un foarte
ersoana imprevizi#il pentru oamenii din acest sat, acest uimitor,
crurileiluminat ciudate un meci, stralucitoare o lanternă, făc%nd
MI&" &"N#9
uzica8/10/2019
vin dintro cutie. El a fost confruntat
200936229cu astfel
Paul Eckman Emotiide c%!ti&at
Date Pe Fata Ro PDF
ri !i a fost atras de mine ca o sursă de astfel de uimire,
moție, !i de distracții, dar el nu putea !ti c%nd am sar putea
esarire sau venerațiel. Despărțire a #uzelor z%m#itoare, precum si ca a lui
u #rațele ncruci!ate, a5uta pentru a transmite ezitare.
$impi a fost z#oară toată ziua. Pre!edintele Ronald Rea&an n cele din urmă
terminat discursul său la N334P, dar n timpul introducerii sale,
e!edintele <us$ -ar&aret 7ilson l mpunse de mai multe ori, amintesc,
a că acesta
ampania nu a reu!itEa
prezidențială. să aapară
adus,lade4onvenția
asemenea, &rupului n timpul
dele&ații la picioarele lor
plauze c%nd a emis acest disclaimerM "N334P nu
#onați n mod necesar punctele de vedere, care urmează să ;e exprimată. "
upă discursul său, pre!edintele m#răți!at 7ilson, o ocazie perfectă pentru
eea ce poate ; numit un zam#et mizera#il sau r%n5et !iursl smile.@
cest z%m#et recunoa!te emoțiile unen5o0a#le, se arată sunteți un
port #un, pe care le puteți lua criticile !i ncă z%m#et despre asta. Ea
u este o ncercare de a ascunde emoția, dar un comentariu vizi#il pe a ;
izera#il. 3ceasta nseamnă că persoana care se vede nu este, cel puțin pentru
oment, mer&e pentru a protesta prea mult despre mizeria lui.
#servați că, n plus față de z%m#ind lar&, fostul pre!edinte Rea
RIN*SI*URSU&*I# SMI&"
an a presat #uzele mpreună, de la ridare pe #ăr#ie noi
e poate spune, de asemenea, că el a mpins #uza de 5os n sus. Din mo
&rap$ nu putem spune dacă musculare care or#iteaza in 5urul oc$ilor au acționatW
ea
an ar ; fost #ucură de situații neplăcute. O%m#e!te mizera#ile
par, de o#icei, atunci c%nd nu plăcerea reală este prezentă, dar este posi#il,
a n acest caz.
S#I%NAR"A "M%#I%N cu un <âmbet
După ce a demisionat, fostul presedinte Ric$ard Nixon a arătat acest lucru
xpresie ntrun
ondițională, rămas #un
momente de lacrimi
nainte pentru
de a părăsi cei 3l#ă
4asa care pentru
au slu5itultima
lui pre!e
oară. Nu
e ndoie!te nefericirea lui Nixon n acest moment, dar
urmă de z%m#et arată că el nu este de rupere n 5os, el va &estiona
&retul lui !i disperare pro#a#il. <uzele sunt ntoarse n 5os foarte u!or,
n semn de tristețe, o expresie care ar ; fost mult mai intense
acă el nu a fost, de asemenea, ncearcă să z%m#ească. Nu există nici o strălucire n
crarea sa
c$i, un semn de multe ori produse n z%m#ete #ucurie de acțiunile
mu!c$iul or#icular musculare. Există, de asemenea, u!or #uza presare, a!a cum
stul pre!edinte a ncercat să controleze emoțiile.
3cum ne vom ntoarce la ni!te poze de a;!are ;nal amestecuri ale #ucura
ent cu alte emoții.
6iecare dintre ima&inile din r%ndul la pa&ina >B> arată z%m#e!te mixte.
om#inația de frunte co#or%rea !i z%m#ind vizi#ile n foto&ra;e  este
reori prezentate. 3cesta nu este un z%m#et furios, pentru ca #uzele nu sunt nar
%slit !i tensionate !i a pleoapei superioare nu a fost ridicat. Eu nu pot ;
&ur ce ar putea semnala, pentru că eu nu lam văzut n oricare dintre meu
ercetare. 6oto&ra;a A este mai u!or, pentru că arată clar dez&ustul, datorită
dicarea #uzei superioare, z%m#etul adau&ă
8/10/2019
un pic de ezitare la
xpresie, dar acesta nu este un exemplu de cineva care este de fapt
ucură de dez&ust ei. În ima&ine am există un amestec de #ucurie !i
spreț, form%nd o expresie ele&ant. 3i văzut această ima&ine nainte n
apitolul anterior de pe dez&ust !i dispreț.
capitolele anterioare am discutat despre cum să utilizeze informațiile pe care le
erivă din expresiile faciale su#tile n diferite relații. Nu voi
ce acest lucru aici, deoarece este rar ca simțind că cineva are o
u un alt fel de experiență plăcută creează o pro#lemă. De multe ori
u contează nici măcar dacă o persoană se prezintă o Duc$enne
m#et, #ucurie reală, sau o politicos sau c$iar un z%m#et fals. Daca seful tau
ă spune o &luma pe care nu mi se pare foarte amuzant, vei z%m#i n continuare,
n toate pro#a#ilitățile, seful tau nu va examina expresie
u atenție pentru a ; si&ur că ntradevăr a placut &luma ei. 4eea ce contează este că
i făcut ncercarea de a arata ca si cum teai #ucurat. Nu pot
e ori, cu toate acestea, atunci c%nd ți pasă cu adevărat dacă cealaltă persoană este
e #ucură cu adevărat el sau ea, !i locul să se uite, acum
iu, este capacul oc$i ori direct su# sprancene.
4oncluzieM
4ondiții de viață cu
Emoție
6iecare dintre noi o experiență la fel emo
ații, dar noi toți le experimenta diferit. -odul n care am
xperiența
care soțiafurie
meanu este, de exemplu,
experimentează aceea!i
furie. n toate
Xtim că, după căile ca mod
ce a trăit
mpreună pentru mai mult de douăzeci de ani, dar near avea un timp &reu
escrie diferențele. 8a fel ca ma5oritatea oamenilor, nu avem un cadru
e lucru pentru a examina modul n care experiențele noastre diferă !i modul n care
cestea pot
e aceea!i. Noi !tim că nu avem toate de aceea!i speci;c
eclanseaza pentru m%nia noastră, !i că mă enervez mai repede dec%t ea
u, dar dincolo de care nu am putea spune mult. 4%nd suntem con
onted de diferențele noastre, deoarece una sau am#ele dintre noi este furios, suntem
ea mult prin!i n momentul de a recunoa!te n alte moduri
are diferă n modul n care am experiență furie. Xi totu!i, c%nd e furios
vem, de asemenea, unele aspecte ale experienței n comun, este o#i
ieze un o#stacol pentru ceea ce facem, care ne face furios, se arată
xpresii destul de similare pe fata noastră, vocile noastre de a o#ține acela!i avanta5,
imile noastre #at mai repede, m%inile noastre o#ține mai cald. Noastre individuale
ferite,
nces cerc n 5urul aceste universalii n emoție.
Este potrivit ca eu descriu diferentele individuale in emoțională
xperiența
ercetarea n
facultimul capitol!ialau
c$iar acum, acestei
fost decărți,
lucrupentru că semult
pe pentru #azează pe
n ultimul deceniu, cu prietenul !i cole&ul meu Ro#ert 8evenson.
timp ce munca mea cea mai cunoscută este pe elementele universale n emoție,
unt examinează
8/10/2019
n prezent exact opusul, modul n care ;ecare individ emo
xperiența operațional este unic. Diferențele individuale au fost prezenți n
udiul meu de universalii, deoarece acestea sunt n practic orice studiu de emo
E3, ci pentru că dovezile pentru universale a fost at%t de puternic, indi
ferențele individuale ar putea ; retrase din circuitul a&ricol.
3m fost atras de ntre#are universale, deoarece a avut astfel de
istorie distins, cu oameni cele#ri n dezacord. 3v%nd
otăr%t că disputa cu propria mea satisfacție, studiul a individului
ferențele ma atras ca o modalitate de a aprofunda nțele&erea mea a mea
opria viață !i viața de familie si prieteni. Eu nu ncerc să &ăsesc
e ce avem diferente in modul in care am emoții. În sc$im#,
imul pas este de a identi;ca aceste diferențe, pentru a aa ceea ce sunt,
entru a sta#ili #aza de pro;luri individuale emotionale ale unică
odul n care le experimentăm n ;ecare emoție. Este uimitor pentru mine că
nele dintre ntre#ările cele mai fundamentale despre modul n care persoanele diferă
experiența emoțională nu au fost ncă solicitat, să nu mai vor#im răspuns.
Noi !tim că oamenii diferă n puterea tipic al lor
xperiența de o anumită emoție. *nii oameni au de o#icei o
arte
rie U!irăspuns
nu doarfurie intensă,
pentru n timpsunt
că acestea ce altele au moderate
controlează n modsau u!oarelor
deli#erat
rieK. *nii oameni se supără mult mai repede dec%t altele, !i
%nia unor oameni, de o#icei, durează o perioadă lun&ă de timp, n timp ce altele au
arte
xploziile scurte de furie. (dată furie ncepe să dispară se poate dispărut,
ere repede, sau poate ; n declin foarte lent. Deci, av%nd n vedere tocmai aceste
atru
oduri n care o experiență emoțională poate diferiviteza de emo
e#ut operațional, puterea de răspuns emoțional, durata
spuns emoțional, !i c%t timp este nevoie pentru a recupera !i reveni
o #ază de stat, există o mulțime de ntre#ări interesante pentru a cere.
u toată lumea care devine furios a5un&e rapid peste repede, sau poate tu
u un de#ut mai rapid, cu un timp de recuperare multI Dacă aveți un de#ut mai rapid,
sta nseamnă că va avea un raspuns foarte puternic supărat, sau poate
veți un de#ut mai rapid !i furie sla# sau de mică intensitateI Xi dacă
rie este foarte intensa, nu inseamna ca de o#icei dureaza un timp scurt, n
xplozii foarte scurte de durată intensă, dar de scurtă, sau poate dura un timp
mpI
m c%teva răspunsuri la aceste ntre#ări, de la datele de care am avea doar 6/N
inate8/10/2019
analiza !i mă pre&ătesc pentru 200936229
pu#licare !tiinți;că. *imitor
onsecință, tot cear putea nt%mpla sa nt%mplat. /a relația
avă ntre puterea de răspuns !i viteza de reacție. 3m avut
steptat sa constate ca raspuns rapid au răspuns, de o#icei puternice,
ar la fel de mulți au răspuns sla#. Xi răspuns lent
u fost mpărțite ntre raspuns puternice !i sla#e. 3cela!i lucru a fost at%t de
lația dintre durata de raspuns Uc%t timp o
moție dureazăK !i puterea de răspuns. -am &%ndit că, dacă
u un răspuns puternic, ar ; nevoie de mai mult timp să se termine. Nu este a!a.
ei puternici oameni de raspuns au fost mpărțite ntre scurt !i lun& Dura
(N, !i poporul răspuns sla#e au fost, de asemenea, doar despre )plit,
tre răspunsurile pe termen scurt !i lun& durată. )untem ncă mai lucrează la
ceasta cercetare, alte ntre#ări cu privire la modul n care persoanele diferă.
6recvența episoadelor emoționale este un alt important 6E3
rii n nțele&erea unui individ pro;lul emoțional. )ar putea ;
persoană care se enervează u!or, nu o#tinerea furios, a cărui furie
urează o perioadă semni;cativă de timp, !i apoi dispare imediat, dar
ar putea avea astfel de episoade de furie doar de c%teva ori pe an. 3lter
ativ, leați
ontrola ceeaputea avea c%teva
ce spunem ori pe
!i facem săptăm%nă.
!i se 4%t de
simt n timpul #ine
unui putem
episod emoțional este
e asemenea, un element important n pro;lul emoțional ;ecare individ,
timp ce un alt aspect este modul n care n mod clar ne semnala pe alții cum nesimt
. *nii oameni au semne foarte su#tile de cum se simt, c$iar !i atunci c%nd
nu ncearcă să controleze modul n care acestea se simt. 3lții au foarte
xpresii puternice, clare emotionale faciale si vocal, c$iar !i atunci c%nd
cearcă să le controleze. *ltima sunt evenimentele care mai u!or tri&onometrie
er ;ecare dintre emoțiile noastre.
Ta indiferent &ăsim aproximativ o emoție, să zicem furie, de asemenea,
e aplică frica sau tristeteI ( persoana va avea acela!i pro;lrapid
e#ut, puterea moderat, de lun&ă durată, recuperarea rapida, frecvente
pariție, u!or de controlat cu un semnal clarde furie, frică, !i
stețeI Pe ncă un alt nivel, ne putem ntre#aM Dacă o persoană are puternice
emnale faciale sau vocal emotionale, ar ; faptul că persoana avea, de asemenea,
uternic
odi;cări ale acestuia sau sistemul ei nervos autonom, sau sunt aceste două
steme de emoțional răspunde deconectatI Noi nu !tim
ăspunsurile la toate aceste ntre#ări, dar !tim su;cient pentru a crede
ă există diferențe importante n modul200936229
8/10/2019
n care oamenii de experiență emo
ații, !i că acestea nu sunt de multe ori reco&nized.B
Dacă sunteți interesat n trasarea propriul pro;l emoțională, !i
o#a#il, pro;lul de o altă persoană cu care esti intim
mplicate, puteți &ăsi un instrument care vă va permite să facă acest lucru pe 7e#
a&inaM emotionsrevealed.com
3cum, permitețimi să descriu caracteristicile comune &ăsite n emo
/. Reunească ideile care au apărut la nceputul cap
ER), o emoție are următoarele caracteristici de;nitoriiM
V Există un sentiment, un set de senzații pe care le experiența !i
e multe ori sunt con!tienți de.
V *n episod emoțional poate ; scurt, uneori durează doar o
%teva secunde, uneori, mult mai mult. În cazul n care dureaza ore, atunci acesta este
n
area de spirit !i nu o emoție.
V Este vor#a despre ceva care contează pentru persoana.
V 3m emoții ar ; nt%mplat cu noi, nu alese de noi.
V Procesul de evaluare, n care ne sunt de scanare n mod constant noastre
ediu
oi nu pentru
suntemacele lucruridecare
con!tienți contează
evaluarea pentrucu
noastră, noi, este decazului
excepția o#icei automat.
c%nd acesta este
xtins
timp.
V Există o perioada refractară care ;ltrează inițial informații !i
uno!tințe stocate n memorie, oferindune acces doar la ceea ce susține
moție simțim. Perioada refractară poate dura numai o
%teva secunde, sau poate dura mult mai mult timp.
V 3m devenit con!tienți de a ; emoțional (dată ce emoție a
ceput, n cazul n care evaluarea inițială este completă. (dată ce am devenit con
on!tientă că suntem n str%nsoarea de o emoție, putem reevalua
tuația.
V Există teme emoționale universale care reectă noastră evoluție
torie tionar0, n plus față de multe variante cultural nvățat
are reectă experiența noastră individuală. 4u alte cuvinte, am devenit
moțională despre pro#leme care au fost relevante pentru strămo!ii no!tri, precum !i
a cele pe care leam &ăsit pentru a conta n propriile noastre vieți.
V Dorința de a experimenta sau nu experienta o emotie moti
ates o mare parte din comportamentul nostru.
V *n e;cient semnal clar, rapid, si universalinformează ot$
s de8/10/2019
modul n care persoana emotionala 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
se simte.
Înainte de a nc$ide, a! dori să menționez c%teva emoții nu am 4(T
erate n această carteM vinovăție, ru!ine, !i 5ena Z > 3ceste emo.
/ nu par să ndeplinească acest ultim criteriu, deoarece acestea nu au
emnalele e;ciente care le fac u!or de recunoscut de la o
tul sau de tristețe. În vinovăție !i ru!ine, cu toate acestea, acest lucru face
ens, deoarece atunci c%nd simt aceste emotii persoana nu vrea
ții să !tie cum el sau ea se simte, !i deci, pro#a#il, un semnal nu
volueze. 1ena este mai pro#lematică. 6ardul de o#raz nu se cali
0 ca un semnal de ru!ine, pentru că nu este o#serva#il n ntuneric,
puit de oameni. Dac$er Qeltner a arătat că nu există un sin&ur
xpresia moment de 5enă, deoarece nu este de furie, frică,
ez&ust, dispreț, tristețe, !i #ucurie. În sc$im#, 5ena este
emonstrat printro serie de expresii pe time.@ Poate Em#ar
ssment a venit t%rziu n istoria evolutiei noastre, !i acolo nu a fost ncă
st su;cient timp pentru un semnal de e;cientă pentru a au fost dezvoltate.
/nvidia este un alt sentiment care ntrune!te ma5oritatea caracteristicilor
numerate mainu
38. J elozia sus,
ia cu excepția faptului
n considerare că nucipare
o emoție, să existe
o scenă un sem
emoțională sau
omplot, n care există trei actori, cel care se teme de a pierde
enția altul, celălalt, !i rivalul. În cadrul acestui complot noi
e poate spune ceva despre ceea ce emotii ;ecare persoana se poate simti, dar
are nu este ;xă. Rival ar putea simți vinovat, ru!ine, frică, furios, sau
sprețuitoare, n funcție de circumstanțe. Persoana con
auză despre pierde interesul celeilalte persoane sar putea simți
upărat, frică, trist, sau dez&ustat. Xi persoana a cărei atenție este
ăutate ar putea avea un număr de diferite emotii.
4$iar dacă acestea nu au semnale clare !i e;ciente, am
ci o ndoială că 5ena, vina, ru!inea, !i invidia sunt, de asemenea, emo
/. 3m ales să nu dedica capitole pentru ei, deoarece am
u făcut cercetări pe ele mine.
n B>, 4$arles Dar'in a a;rmat, pe #ună dreptate, eu cred, că este atenția la sine, n special la
pect, care aduce 5ena, simțea la fel de mult ca răspuns la lauda ca deni&rare.
m descris
8/10/2019 multe dintre emoțiile care umple viețile
200936229 Paul noastre,
Eckman Emotii explic%nd
Date Pe Fata Ro PDF
eclan!ează de o#icei pentru ;ecare dintre ele, atunci c%nd !i de ce sunt utile pentru
e, cum să recunoască expresiile cele mai su#tile ale acestor emotii
altele, !i cum să utilizeze informațiile pe care le poate cule&e de la astfel de
xpresii su#tile la locul de muncă, viața de familie !i prietenii.
imele capitole a#ordate două dintre cele mai di;cile pro#leme de cele mai multe
ntre noi
xperiența n viața noastră emoțională. /am explicat de ce este at%t de &reu să
$im#a ceea ce am devenit emoțional despre. 3cesta nu este imposi#il, doar
;cilă. 3vem nevoie de a identi;ca propriile noastre declanseaza cald !i la su#
a ceea ce factori determină c%t de pro#a#il este să ;e n măsură să slă#ească
e. 8a fel de di;cil, dar nu imposi#il, este de a sc$im#a modul n care vom acționa
unci c%nd suntem emoțional at%t de comportamentul nostru emoțional nu este
ăunător
tii sau pe noi n!ine. 4$eia aici este de a dezvolta un fel de con!tientizare,
e care iam sunat atenție, a!a că !tim c%nd devin emo
perațional nainte de o mulțime de timp a trecut. Exerciții /, cu condiția să
ccentua &radul de cunoa!tere a senzațiilor ;zice pe care le experimentăm
timpul ;ecărei
#ordările pe careemotie poate a5uta n a deveni atent, precum !i alte
le menționez.
4%nd am nceput cercetarea pe emoție decenii n urmă, au existat mai puține
ec%t o m%nă de noi, la nivel mondial, a face o astfel de cercetare. 3cum, acolo
e#uie să ;e mii. *n manual pu#licat doar are mai mult de patruzeci
apitole distincte, ;ecare descriind un set diferit de constatări !i
tre#ări despre emotii, starea de spirit, !i traits.C emoționale aici,
u au ncercat să acopere tot ceea ce este cunoscut, dar sau cernut n ceea ce
ed că este cel mai relevant pentru nțele&erea !i m#unătățirea emoțională
ață, !i ceeadeceniu
următorul ce !tiu cel mai amult.
pentru Nu vor
adău&a ; multe
la ceea descoperiri
ce am scris. noi
3nexaM
Readin& 6aces 
+estul
ă su&erez să luați acest test nainte ai citit cartea, nainte de a
edea ima&inile din capitolele C p%nă la G, precum !i după ce ai avut
mp pentru a le studia. Dacă aceasta este prima dată c%nd a lua testul, !i
ai ales dacă nu ați afundat n cartea ncă, atunci nu te uita la
oto&ra;ile de pe pa&inile următoare p%nă după ce ați citit acest intro
roducție cu privire la modul de a o#ține cele mai multe din testul.
De ce ai vrea sa fac acest testI (are nu toată lumea de5a
ie cum să citească expresiile facialeI Nu arată cercetarea mea că
ste o a#ilitate nnăscutăI În timp ce eu sunt convins că nu avem nevoie să
vețe cum să facă expresii faciale de emotie Uacestea sunt presetate
e evolutia noastra si apar spontan atunci c%nd o emoție este
%rnitK, de
orului, este mai puținfuncționează
asemenea, si&ur dacă a#ilitatea de a recunoa!te
de instrucțiuni presetate pe
saucei si&locul nvățat
este
evreme
viață. Poate exista un teren intermediar, precum !i, n care pre
strucțiuni set pot ; deteriorate sau distruse de &rav pertur#ată
xperiența devreme. De!i nu putem ; si&uri exact ceea ce este
sponsa#il pentru de;citele, !tim că ne&li5at !i a#uzat
opiii nu sunt la fel de precise ca !i copiii #ine tratate n recunoa!terea
ferite expresii faciale de emotion.B
Din fericire,
e&li5at cei mai
sau a#uzat mulți oameni
!i poate au avut
recunoa!te o copilărie
expresii n care
emoționale n nu au fost
ța !i vocea dacă expresiile sunt intense !i persoană care
xpresia aceasta nu ncearcă să diminueze sau să ascundă semnele
moție. De multe ori că nu este cazul. Researc$>
8/10/2019 mea
200936229 Paul Eckman a Pearătat
Emotii Date Fata Ro PDFcă
ei mai mulți oameni nu par să utilizeze informațiile conținute n
xpresii mai su#tile prezentate n această carte. Xi n multe conversației
ații, expresii su#tile apar mult mai des dec%t pe deplin !i
xpresiile intense, !i cele su#tile sunt adesea cel mai impor
ele tante, pentru că ei ne pot spune ce nu este ncă ;ind spus n cuvinte sau
u poate ; niciodată spus.
4%nd o emoție este doar nceputul pentru a ; experimentat, !i că
moție nu este intensă, se poate arăta ntro foarte u!or expresie n
are mu!c$ii nu sunt contractate foarte mult, sau se poate nre&istra ca
nparțial expresie, evident ntro sin&ură zonă a feței, dar nu pe
trea&a față, n un complet expresie. URețineți că nu toate emoțiile atunci c%nd
ncep mai nt%i să ;e cu experiență sunt de intensitate mică, este posi#il ca
emoție ncă de la nceput să ;e foarte puternic.K 4%nd oamenii sunt
cerc%nd să re&lementeze expresiile lor emoționale, astfel nc%t să se diminueze orice
emn de ceea ce se nt%mplă, atunci care ar putea duce, de asemenea, ntro u!oară
u parțială
xpresie. 4%nd vedem o expresie u!oară sau parțială, putem presupune
cesta este ;e doar nceputul sau este re&lementată să apară mai sla#.
Dacă ncercăm să elimine orice semn de la toate de emoție, care pot
a rezultat, de asemenea, ntro micro expresie, n care expresia este prezentat foarte
e scurt, de o#icei, pentru doar o cincime de secundă sau mai puțin. -icroEPRE)
(N apar atunci c%nd o persoană este con!tient ncearcă să ascundă toate semnele
e
odul n care el sau ea se simte Upersoana stie cum el sau ea se simte, dar
u vrea să !tiiK. Expresii -icro pot apărea, de asemenea, atunci c%nd
$i#area expresiei are loc n afara de con!tiență, c%nd
ersoana
Expresii nu !tiepoate
micro con!tient ce el sau
; expresii eafoarte
pline se simte.
scurte sau se pot
e expresii parțiale !i H sau usoara foarte scurte. 3mestec de
ate trei micro Ufoarte scurtK, parțial Unre&istrată doar ntrun sin&ur domeniuK,
u!oară Ucontractia nu de mult musculareK, sunt cel mai &reu de a RE4
&nize. Dar puteți nvăța să facă acest lucru.
strucțiuni pentru efectuarea testului
eți avea nevoie de o foaie de $%rtie căptu!ite, cu linii numerotate de la B la
J. În partea de sus a $%rtiei scrie următoarele cuvinteM furia, frica,
stete, dez&ust, dispreț, surpriza, #ucurie. 3cestea sunt posi#i
e&eri <8E pentru expresiile din ;ecare din cele paisprezece foto&ra;i
8/10/2019
pa&inile următoare. Puteți scrie orice200936229
cuv%nt Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
n 5os pe linia de
to&ra;a dacă nu crezi că unul dintre aceste cuvinte se potrive!te ceea ce
u văzut. Teți avea nevoie, de asemenea, o #ucată de $%rtie pentru a folosi ca un
emn de carte.
3i nevoie să te uiți la ;ecare ima&ine pentru doar o fracțiune de secundă, astfel
cesta va ; similar cu o expresie micro. -ai t%rziu, veți avea o !ansă
se uite la ei mai mult !i vezi dacă ai face mai #ine.
6ața pe care le vedeți ar tre#ui să ;e de aceea!i dimensiune ar ; n timp real
e viață, care este, de dimensiunea feței unei persoane normale este. Deoarece
ma&inea este
ai mici, va tre#ui să ținețil la lun&imea #rațului, a!a că va avea
ceea!i dimensiune a ima&inii pe retina cum ar ; n cazul n care o persoană a fost
!ezat la
stanta de conversație o#i!nuită de la tine.
Este important să te uiți la o sin&ură ima&ine la un moment dat. *ite
;ecare ima&ine la fel de scurt ca tine poate !i nc$ideți imediat
arte. U8asă n marca5, a!a că va ; capa#il să mă ntorc la
ăaratat,
la fațadar
locului cu u!urință.K
nu uita De multe
a doua oară. ori nu vețidvs.,
1oaca #ănuială !ti ce emoție o ima&ine
utilizați
tuiție, !i că dacă va tre#ui să, deoarece este posi#il să aveți recu
cum ncolo expresie, acestea sunt universale !i nrădăcinate, amintim,
ERta fără săl realizeze. )crie unul dintre emoție
uvintele pe care le listate n partea de sus a pa&inii sau un alt cuv%nt care
edeți că se potrive!te mai #ine. 6aceți acest lucru p%nă c%nd ați terminat vizualizarea
turor
aisprezece ima&ini.
3cum este timpul pentru tine de a avea oa doua !ansă n care va
ata mai mult. Este mai #ine să ia o pauză de c%teva minute !i de a folosi o
ucată proaspătă de $%rtie, astfel nc%t să sunt mai puțin pro#a#il să vă amintiți prima
vs.
mpresii din ;ecare foto&ra;e. 4%nd sunteți &ata, țineți cartea la
n&imea #rațului !i privire la ;ecare foto&ra;e o la o #rumă, uite, pentru o
oar al doilea Uspun "oneo mie", pentru a te ncetK, !i scris
a 5os interpretarea ta a feței. )ar putea ntre#a de ce
se spune să se uite pentru o secundă, pentru si&uranță expresii de multe ori
ureze mai mult. 3m constatat că n timpul conversației mai EPRE)
(N sunt
timp ce ntre
mulți osunt
5umătate de secundă
mai lun&i !i doi aniacele
dec%t o secundă !i 5umătate deadesea
expresii secunde.
oncura pentru atenție cu cuvintele altor persoane, voce, !i
i!cări ale corpului, precum !i &%ndurile despre ceea ce o persoană este
pun !i fac, să nu mai vor#im de alte distra&eri.
E3
#% @
+( >
to4rafie H
to4rafie 1
o4rafie ,
o4rafie /
o4rafie +
o4rafie 0
%#% @)8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
#% @@
+( B>
%#% @1
ecunoscând
8/10/2019 e2presiile de răspunsuri 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
to&ra;e B
stețe u!oară. Dacă ați crezut că de orice cuv%nt conexe, cum ar ; "al#astru" sau "a#ătut"
u
Deprimat", care ar ;, de asemenea, corectă. Expresia este prezentată n mole!it
eoapele superioare. (#osit sau somnoros ar putea ;, de asemenea, corect, nu pentru că
te un cuv%nt le&at
pentru că pleoapele cazute ea arată poate să apară n stare de o#oseală, precum !i trist,
ess, c%nd n c%nd pleoapele superioare incep sa se o;leasca in stari de o#oseala, sar putea,
toate
$ii acestea,
pierde a se vedea
concentrarea lor, !i un căscat ocazional sau clătinare din cap. -ai mult
espre semne de tristețe n capitolul C.
to&ra;e >
ez&ust. Din nou, un cuv%nt nrudit ar ; accepta#ilă, dar nu una n furie fam
2, cum ar ; enervat sau iritat. /ndiciu este n u!oară contracție a -us
8E că ridurile nas si se in&usteaza oc$ii. 4apitolul  explică mai mult despre
m de a distin&e furie de la dez&ust.
to&ra;e @
stețe u!oară, din nou, de data aceasta !ia exprimat n #uze cu o u!oară tră&%nd n 5os
n colțurile #uzelor. 4omparați pozitia #uzelor n această ima&ine cu poziția
E n foto&ra;e B, n care #uzele sunt relaxate. +ristețea poate ; exprimată prin
uzele, pleoapele, sau am#ele, a!a cum este descris n capitolul C.
to&ra;e J
ucurie u!oară, nici un cuv%nt n acel set de cuvintemulțumit, #ine, se simte #ine 
; corect. 4ompara #uzele n această ima&ine cu #uzele relaxate n foto&ra;e B.
apitolul G descrie apariția plăcere.
to&ra;e C
xtrem de controlat sau de furie foarte u!oară UenervareK sau determinare. +u
u pot ; si&ur, atunci c%nd sin&urul indiciu este o u!oară presare !i n&ustarea a #uzelor.
nu vrei să ratezi acest indiciu, c$iar dacă este am#i&uă, pentru că dacă
perato n viața reală, pro#a#il că ar ; n măsură să dau seama dacă este vor#a de o
mn de furie sau de determinarea pe #aza atunci cand a fost prezentat sau a ceea ce a fost
us
e tine sau de persoana. 3cest lucru poate ; una dintre cele mai timpurii semne de furie,
ertare
nainte de c$estiuni o#ține ireversi#ile, uneori, acest semn are loc nainte de celălalt
ersoana recunoa!te că el sau ea devine furios. -ai multe despre semne de furie n
apitolul F.
to&ra;e F
ca usoara sau extrem de controlat. 4ea mai comună &re!eală este de a interpreta acest
cru ca o
mn de dez&ust. /ndiciu de frica este pe #uzele u!or ntinse. *neori, atunci c%nd un
ersoana se descrie sau de &%ndire despre un moment n care el sau ea a fost frică, dar nu
e fapt, o simt n acest moment, persoana va arăta su#til expresie frică.
ca este discutată n capitolul .
to&ra;e 
8/10/2019
ez&ust din nou, de data aceasta nu apare200936229
n oc$i Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
sau nas, dar n u!or ridicat
uza de sus. Disprețar putea descrie, de asemenea, această expresie. Dez&ust este discutat
#lana
n&ime acolo n capitolul .
to&ra;e 
upărat, nefericit, mizera#il, perplex. . . 3cestea sunt toate posi#ilitățile, toate acestea
referă la tema furia de a avea un o#stacol n calea unui scop. )ar putea c$iar
extrem de controlat furie. Redus spr%ncenele !i tensionate inferior semnal pleoapelor
rie. -ai multe despre acest lucru !i cum săi spuneți care unul este n capitolul F.
to&ra;e G
expresie mascat de furie. Persoana pare fericit din cauza z%m#itoare ei
uzele, dar spr%ncenele nu se potrivesc o emoție plăcută. 3cesta ar putea ; un
cercați să furie masca Uemoție prezentat n spranceneK, cu un z%m#et fericit, un
mestec de furie !i #ucurie, sau de distracții despre a ; nedumerit sau con
ndat. )pr%ncene n această ima&ine sunt acelea!i cu cele prezentate n foto&ra;e , dar
i!carea este un pic mai puternic. -ai multe despre furie n capitolul F.
to B?
ca sau surpriza, sau pur !i simplu atenție ocupat. Este &reu pentru a ; si&ur atunci c%nd
diciu este
mitează doar la pleoapele superioare ridicate. Dacă este teamă sau surpriză, ar ; ;e
or simțit sau extrem de controlat sentimente puternice. +eama si surpriza sunt explicate
capitolul .
to BB
rie controlată, foarte u!oară iritare doar la nceput, sau au pro#leme de focalizare
a pe ceva Ula propriu sau la ;&uratK. 4%nd indiciu este pleoapelor tensionat,
ntext ar putea a5uta n identi;carea nțele&ere corectă a persoanei
moție. -ai multe despre furie n capitolul F.
to B>
ă faceți &ri5i, teamă, frică sau controlate. 3ceastă con;&urație n spr%ncene este unul
ntre semnele
feră de la cele mai si&ure ale acestor sentimente. 4apitolul  arată cum acest lucru
re&istrarea surpriză n spr%ncene.
to B@
rie controlată sau disconfort. /ndiciu este maxilarului, care este mutat nainte.
eoapele inferioare sunt, de asemenea, u!or tensionate. Din nou, 4apitolul F descrie &ama
mpletă de
xpresii furie.
to BJ
spreț, ele&ant, sau disprețuitoare. )tr%n&ere de un colț de #uze semnalează acest set de
moțiile
pitolul le&ate.
. -ai multe despre dispreț !i modul n care aceasta este diferită de dez&ust n
Nu vă faceți &ri5i cu privire la c%t de multe ai ratat. 4ei mai mulți oameni care caută
8/10/2019
aceste foto&ra;i scurt nu te mai mult200936229
de cinciPaul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
corectă. 4$iar
unci c%nd oamenii să se uite mai mult, cele mai multe nu primesc mai mult de zece
(R
ct. Ele sunt &reu, deoarece acestea sunt parțiale, u!oară, !i, uneori,
mplică două emoții fuzionează ntrun amestec. 3cesta ar tre#ui să ;e mai u!or de
cunoa!te aceste emoții, odată ce ați citit explicațiile de
odul n care ;ecare emoție este nre&istrat n față !i vedea mult mai multe mo
&ra;i de expresii su#tile care vă vor a5uta să devină mai con!tienți
ceste semnale faciale.
3mintițivă la desc$iderea acestui capitol am explicat că există
u fost trei tipuri de su#til expresiiparțială, u!oară, !i micro
xpresiiI Este important să se țină cont de faptul că, dacă sunteți n stare să
dica expresii emotionale parțiale sau usoara, cum ar ; cele din acest
e testare, sau o expresie micro care se aprinde pentru scurt timp pe fata, te
u !tiu de ce expresia a fost demonstrat n acest mod.
xistă mai multe posi#ilitățiM
presie ușoară
cepând de o emoție
moție slab
motie diminuat
cercare eșuată de a ascunde o emoție
presie parțială
moție slab
motie diminuat
entativa
uprimareaeșuată de a ascunde
deliberată o emo
a unui emoțieție
uprimarea inconștient de o emoție
presie micro
4u at%t de multe posi#ilități, sar părea că nu va ; n măsură
entru a folosi aceste informații n mod e;cient. Dar con!tient recunosc%nd ceea ce
moție o persoană se simte este un pas important n m#unătățirea comunicare
(N. În unele cazuri, n funcție de context !i o parțială sau u!oară
xpresie, ați putea ; n măsură să spun că emoția unei alte persoane este
oar nceputul,
8/10/2019 reacția dumneavoastră 200936229
n perioada refractară
Paul Eckman Emotii a persoanei,
Date Pe Fata Ro PDF
eea ce am discutat n capitolul @, poate face o diferență. *neori, n
pt, să !tiți cum o persoana se simte nainte de el sau ea !tie,
special n cazul n care semnalul este o expresie micro care a rezultat din sup
esiune. 3ți putea ;, de asemenea, capa#il să recunoască că există o !ansă de a
ersoana este ncercarea de a diminua sau ascunde expresiile ei, !i care poate
uența răspunsul dumneavoastră la ceea ce el sau ea se spune sau face. Pe măsură
e
evinăC mai
ER) p%năfamiliarizați cu ;ecare
la G, !i practica familie emoție
identi;carea u!oară descris n cap
!i parțială expresie
(N, veți &ăsi că aceste informații puternic poate ; aplicată la
ieteniile tale, locul de muncă, !i viața ta de familie.
Pentru a comanda un 4D pentru practicarea recunoa!terea tuturor su#tile
xpresiile prezentate n această carte, dute la emotionsrevealed.com. 4ă
teul ofera, de asemenea, un alt 4Dul pentru a nvăța cum să recunoască foarte
urte microexpresii.
otițe
"moții 3n culturi
Ekman, P. g 6riesen, 7.T. BGFG. "Repertoriul de comportamentul nonver#alM
4ate&orii, ori&ini, utilizare, !i de codi;care. " )emiotica, BM JGG. Ekman, P. g
6riesen, 7.T. BGJ. "4omportamentul nonver#al !i psi$opatolo&ie." În R.1.
edman g -. N. Qatz Ueds.K, Psi$olo&ia DepresieM 4ontemporar0
eorie !i cercetare. 7as$in&ton, D.4.M 1. 7inston. Tezi pa&inile >?@  @>.

u sunt n datorii pentru a Emmons 4arrol care a scris la ;ecare dintre noi !i a su&erat că
e vom nt%lni din cauza intereselor noastre se suprapun.
kman, P., )orenson, E.R. g 6riesen, 7.T. BGFG. "Elemente Panculturale
a;!ează
ard, faciale
4. BGB. 6atade
deemotii.
emoție." Xtiință, BFJ3ppleton4entur04rofts.
Ne' 2orkM U@CKM F.
rd'$istell, R. 8. BG?. Qinesics !i context. P$iladelp$iaM *niversitatea din
enns0lvania Press.
m descris primele re&uli de a;!are ntrun )emiotica articol cu 7allace T. 6riesen,
Repertoriul de comportamentul nonver#al," BGFG. ( versiune mai ela#orata a acestei
eea pot ; &ăsite n scrierile lui (tto Qline#er& !i alții care au precedat
mine, de!i eu nu !tiam că la vremea c%nd am scris. Qlein#er&, (. BGJ?.
si$olo&ie socială. Ne' 2orkM Aolt.
kman, P. BG>. "*niversalitatea !i diferențele culturale n expresiile faciale ale
moție "n 1. 4ole Ued.K,. Ne#raska )impozion pe -otivation, BGB. 8in
oln, Ne#M *niversitatea din Ne#raska Press. Tezi pa&inile >?  @.
$nson, A.., Ekman, P. gM 6riesen, 7.T. BGC. "(r&anism comunicativa
mi!căriM em#leme americane ". )emiotica, BC UJKM @@CC@.
ături de mine au fost cole&ul meu 7all0 6riesen, soția mea atunci, Diana Russell,
Neville AoSman !i soția sa. În timpul prima mea călătorie n Noua uinee n
GF, Neville a fost doar de ;nisare mandatului său de doi ani ca medic australian
are a lucrat la un spital din stația de cartier, unde sătenii ar veni dacă
<ouc$er, 1. D. g <randt, -. E. BGB. "1udecata de emoțieM american !i
3ntecedente malaezian ". 1urnalul de Psi$olo&ie 4ross4ultural, B>M >>@.
)c$erer, Q.R., 7all#ott, A.. g )ummer;eld, 3.<. UEds.K BGF. Expe
encin& EmotionM *n studiu 4rosscultural. 4am#rid&eM 4am#rid&e *niversit0
3păsați.
Ric$ardson, P. 1. g <o0d, R. >??>. "4ultura este o parte a #iolo&iei umaneM De ce
conceptul superor&anic serve!te stiintele umane prost. "În -. oodman
g 3. ). -orrat Ueds.K, )ondare ori&inii umane. 4am#rid&e, -assM american
3cademia de 3rte !i Xtiințe.
Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGC. Demascarea nominalăM *n &$id pentru reco&niz
rea Emoțiile
8azăr, de la
R. BGGB. indicii!ifaciale.
Emoție *pper )addle
de adaptare. River,
Ne' 2orkM N.1.M Prentice Aall.
(xford.
3ceastă frază este -a&da 3rnold. 3rnold, -. Ued.K. BG?. )entimente !i emo
9//. Ne' 2orkM 3cademic Press. Tezi capitolul B>.
8evenson, R7, Ekman, P., Aeider, Q. g 6riesen, 7T BGG>. "Emotion
!i activitatea sistemului nervos autonom n -inan&ka#au de Test )uma
tra. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie socială, F>M G>. 8evenson,
R.7. 4arstensen, 8. 8., 6riesen, 7.T. g Ekman, P. BGGB. "Emotion,
;ziolo&ie, !i de exprimare n v%rstă. " Psi$olo&ie si 3&in&, FM >@C.
8evenson, R.7., Ekman, P. g 6riesen, 7.T. BGG?. "Toluntară facial
acțiune &enerează activitate emoție speci;ce sistemului nervos autonom. " Ps0
BG@. "3ctivitatea
c$op$0siolo&0, >Msistemului
@F@J. Ekman,
nervosP.,autonom
8evenson,
distin&e
R.7. gntre
6riesen,
emo7.T.
9//. " Xtiință, >>BM B>?B>B?. +opor, 3. 6. BGC@. "6iziolo&ic diferențiate
tiation ntre frică !i furie n om. " Ps0c$osomatic -edicine, BCM
J@@J>.
. 6ri5da, 8azăr, !i )c$erer toate sunt de acord cu acest punct de vedere. Tezi )c$erer, Q. R.,
)c$oor, 3. g 1o$nstone, +. >??B. Procese de evaluare n emoție. Ne' 2orkM
(xford *niversit0 Press.
. ($man, 3. BGG@. "6rica !i anxietatea ca p$emonena emoționalăM fenomeneclinice
nomenolo&0, perspective evolutive, !i de prelucrare a informațiilor "/n -..
8e'is g 1. Aaviland Ueds.K, -anualul de emoții. Ne' 2orkM uil
6ord Press. Tezi pa&inile CBB  @F.
. Rețineți că nu toți oamenii de !tiință să accepte interpretarea ($man a rezultatelor sale. Pentru
o revizuire #un de interpretări contra, a se vedea -ineka, ). g 4ook, -.
BGG@. "-ecanismele implicate in condiționarea o#servational de frică.
1urnalul de Psi$olo&ie Experimentala, B>>M @@.
. Dar'in, 4. BGG. Exprimarea emoțiilor la om !i animale. +reia
ediție. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Tezi pa&ina J@.
. )unt recunoscător pentru +oo#e0 !i scrierile 4osmides despre emoție pentru emp$asiz
rea acestui punct. 4osmides, 8. g +oo#0, 1. >???. "Psi$olo&ie evoluționistă !i
emoțiile "În -. 8e'is !i 1- Aaviland1ones Ueds.K,. -anualul de
Emoții. >nd Edition. Ne' 2orkM uilford Press. Tezi pa&inile GB  BBC.
. 4onceptul de -a&da 3rnold de "memorie afectivă" !i modul n care aceasta funcționează este
arte
similare, dar ea nu a accentuat, ca !i mine, că o parte din ceea ce este stocat este
dat nu a nvățat.
F. -a0r, E. BGJ. "Pro&rame de comportament
8/10/2019
!i strate&ii evolutive." 3merican
(m de !tiință, F>M FC?CG.
. 6ri5da, N.A. BGF. De emoții. 4am#rid&eM 4am#rid&e *niversit0 Press.
Tezi pa&ina >.
. )unt dator să P$il ras pentru amintindumi că +om )c$eS a
tratată această pro#lemă pe lar& n cartea sa. )c$eS, +. BGG. 4at$arsis n
Tindecare, Ritual, si Drama. <erkele0, 4aliforniaM *niversitatea din 4alifornia
3păsați.
G. )unt recunoscător pentru Nico 6ri5da pentru amintindumi de asta.
?.deEkman,
măsurareP. g6riesen,
a -i!cării7.faciala.
T. BG. 3cțiune
Palo facial codi;careM
3lto, 4aliforniaM ( te$nica
4onsultin& Ps0
c$olo&ists 3păsați.
B. 8evenson cola#., "Emoție !i activitatea sistemului nervos autonom n
-inan&ka#au de )umatra de Test. "8evenson et al.," Emotion, ;ziolo&ie, !i
expresie n v%rstă. "8evenson, Ekman g 6riesen," acțiune facial voluntară
&enerează activitate emoție speci;ce sistemului nervos autonom "Ekman, 8ev.
Enson g 6riesen, "activitatea sistemului nervos autonom distin&e ntre
emoțiile. "
>. Ekman, P. g Davidson, R. BGGJ. Natura EmotionM ntre#ări fundamentale
9//. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Pentru o discuție mai detaliată, a se vedea
următoarele articoleM Ekman, P. g Davidson, R1 BGG@. "Toluntară zam#itoare
sc$im#ă activitatea creierului re&ional. " Ps0c$olo&ical )cience, JM @J>JC. Davidson,
R1, Ekman, P., )aron, 4, )enulis, 1. g 6riesen, 7T BGG?. "Emoțională
expresie !i ;ziolo&iei creierului /M 3#ordarea H retra&ere !i cere#ral asimetrice
ticul. " 1urnalul de "Personalitate !i Psi$olo&ie socială, CM @@?JB. Ekman, P.,
Davidson, R.1. g 6riesen, 7.T. UBGG?K. "Expresie emoțională !i creier
;ziolo&ie //M z%m#et Duc$enne ". 1urnalul de personalitate !i )ocial Ps0
c$olo&0, CM @J>C@.
Schimbarea Ce am devenit emoțională espre
)unt recunoscător lui Peter oldie pentru a atra&e atenția mea la acest exemplu
descrisă de David Aume.
%ndirea mea pe această temă a fost ascuțită de discuție de ideile mele, la un
nt%lnirea cu )anctitatea )a, Dalai 8ama despre emoții distructive n
-artie >???. 3 se vedea recenta carte de Daniel oleman despre această nt%lnire.
>??@. Emoții distructiveM cum le putem depă!iI. Ne' 2orkM <an
tam 4ărți. )unt foarte recunoscător pentru 3lan 7allace pentru pro#lemele pe care le
ridicate cu privire la formularea mea mai devreme.
8eDoux, 1.E. BGGF. Emotional <rainM #azele misterioase ale
Tiața emoțională. Ne' 2orkM )imon and )c$uster. Tezi pa&ina >?J.
/#id. Tezi pa&ina BJF.
8edoux constată
(r&anizarea că Donald Ae##BGJG
de comportament. introdus
 Ne'pentru prima7ile0
2orkM 1o$n datăgacest
)ons.termen n cartea sa
Davidson, R.1. Tiitoare. ")til afectiv, psi$opatolo&ie !i resil
ienceM mecanismele creierului !i plasticitate ". Psi$olo&ul american.
Ekman, P. g Davidson, R. Ueds.K. BGGJ. Natura EmotionM fundamen
8/10/2019
Între#ări mentale. Ne' 2orkM (xford *niversit0200936229
Press.Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
8azăr, R. BGGB. Emoție !i de adaptare. Ne' 2orkM (xford *niversit0
3păsați. <rut, 1.1. BGG. "3ntecedent!i concentrează pe răspunsul emoție Re&ula
REM consecințe diver&ente de experiență, exprimare !i ;ziolo&ie ".
1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie socială, JM >>J@. <rut, 1. 1. BGG.
"Domeniul emer&ente de re&lare emoționalăM ( revizuire inte&ratoare." Revizuirea
eneral Psi$olo&ie, >M >BGG.
Pentru discutii in continuare a acestei te$nici, a se vedea, "domeniul emer&ente #rută de
re&lare emoțională ".
. )e&al, O.T., 7illiams, 1. -. . g +easdale, 1. D. >??>. -indfulness pe #aza
+erapia co&nitiv pentru depresieM o nouă a#ordare privind prevenirea recidivelor. Nou
Ne' 2orkM uilford Press.
. Pentru un număr de puncte de vedere diferite cu privire la starea de spirit si emotie, a se vedea
pitolul > din
Ekman, P. !i Davidson, R. 1. heds.K. BGGJ. Natura Emotion.
. Îi mulțumesc lui 1enn0 <eers pentru su&ereaza asta.
comporta "moțional
)unt dator aici pentru discuția lui Petru oldie de acest su#iect n cartea sa
Emoții. >???. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Tezi pa&ina BB@.
Ekman, P. BGC. )pune minciuniM indicii pentru n!elăciune n -arketplace, căsătorie,
!i politică. Ne' 2orkM 7. 7. Norton. 3 treia ediție a fost pu#licată de către
7. 7. N o1.r -.
ottman t o gn 8evenson
n anul >??>.
R.7. BGGG. "4%t de sta#il este interacțiune civilă
n timpI " Procese de familie, @M BCGFC.
Pentru o discuție de eroare lui (t$ello, n contextul suspecta o El, vezi mea
carte )pune minciuni.
)c$erer, Q., 1o$nstone, +. g . Qlasme0er viitoare. "Exprimarea Tocal
de Emotion "În R. Davidson, A. oldsmit$ g QR )c$erer Ueds.K,. -%nă
4artea de )tiinta afective. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press.
Ekman, P., ()ullivan, -. g 6rank, -. BGGG. "4%teva poate prinde un mincinos." Ps0
Xtiința psi$olo&ică, B?M >F@FF. Ekman, P. g ()ullivan, -. BGGB. "4ine
poate prinde un mincinosI " 3merican Ps0c$olo&ist, JFM GB@>?.
<anse, R. g )c$erer, Q. R. BGGF. "Pro;le acustice din vocal emoție EPRE)
)ion. "1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie socială, ?M FBJ@F.
Descrierea 6ri5da a acțiunilor care caracterizează ;ecare emoție include
ceea ce am spus !i destul de un pic mai mult. 4red că este doar acestea rudimentar,
mi!cări posturale inițiale care sunt ncorporat, automat, !i universal.
8evenson, R7, Ekman, P., Aeider, Q. g 6riesen, 7T BGG>. "Emotion !i
activitatea sistemului nervos autonom n -inan&ka#au de )umatra de Test. "
urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie socială, F>M G>. 8evenson R.7.
4arstensen, 8.8., 6riesen, 7.T. g Ekman, P. BGGB. "Emotion, ;ziolo&ie,
!i expresie n v%rstă. " Psi$olo&ie si 3&in&, FM >@C. 8evenson, R. 7.,
Ekman, P. g 6riesen, 7.T. BGG?. "3cțiune facial voluntară &enerează emoție
. 8an&er,
8/10/2019
E. >??>. "7ell<ein&, 3tenția față de pozitiv de evaluare." În
R. )n0der g 4 ). 1. 8opez Ueds.K, -anualul de Psi$olo&ie pozitive. Nou
.
J.
.
F.
e' 2orkM (xford *niversit0 Press.
0ner, A. nepu#licate. "4aracteristicile de;nitorii ale sănătoase
ntea umană ".
nt recunoscător pentru Dan oleman pentru a su&era această terminolo&ie pentru a face clar
ndirea mea despre acest lucru.
oldie, De emoții. Tezi pa&ina FC.
$ooler, 1.7. >??B. "Descoperirea amintiri de a#uz n funcție de meta
n!tientizare. " 1urnalul de a&resiune, maltratare !i +rauma, JM B?C@F,
tristete si A4on;
3m folosit cuv%ntul suferință n loc de a&onie, dar cercetarile ulterioare au su&erat
care prime5die acoperă mai mult de a&onie, există un element de teamă, de asemenea. Ekman,
P. g 6riesen, 7. T. BGC  Demascarea nominalăM *n &$id pentru Recunoa!terea Emo
9// de indicii faciale. *pper )addle River, N1M Prentice Aall.
R0nearson, E. Q. BGB. ")inuciderea internalizatM ( seuestrum existențială."
3merican 1ournal of Ps0c$iatr0, B@M J   
Tin&ers$oets, 311-, 4ornelius, RR, Tan Aeck, 8 g <ec$t, -4
>???. "Pl%ns 3dultM *n model !i revizuire a literaturii." Revizuirea de en
Psi$olo&ie neral, JM @CJ.
Ekman, P., -atsumoto, D. g 6riesen, 7.T. BGG. "Expresie faciala din
tul#urări afective. "În P. Ekman g E8 Rosen#er& Ueds.K, 4e 6ace
ezvăluieM )tudii de #aza si aplicate de expresie spontană *tilizarea 6acial
stem de codi;care acțiune U634)K. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Prima mea
ant de cercetare spri5inite studiile mele de pacienti cu tul#urari psi$ice, dar la
el moment am avut nici o modalitate de a măsura comportamentul fetei si astfel sa concentrat
ar pe
!cări
ai ale după
t%rziu, corpului. Rezultatele
ce neam leam
dezvoltat descrisde
sistemul aicicodi;care
au fost o#ținute
acțiune douăzeci ani
faciala descrise n
pitolul B, la mi5locul anilor BGF?, inuențată de )ilvan +omkins, !i cu
anțare pentru a face cercetare crosscultural, am plecat de la studiul de pacienti de psi$iatrie la
ncentreze asupra emoțiilor n sine, mai de&ra#ă dec%t tul#urări emoționale. 4%nd mam ntors
parte de a studia #olnavi mintal, am avut nici instrumentele, nici de #ază
no!tințe despre emoția de a face cercetare pe pacienti &rav pertur#ate. 6ortu
cate, un număr de anc$etatori, folosind 6acial sistemul nostru de codi;care acțiune !i
te instrumente de măsurare expresii faciale si vocal pacienti, fac acum
emenea muncăW o serie de exemple sunt raportate n 4e 6ace dezvaluie.
. Mânie
)tern#er&, 4. R., si 4ampos, 1. 1. BGG?. "Dezvoltarea de furie Expres
)/(N in copilarie. "În N8 )tein, <. 8event$al, g +. +ra#asso Ueds.K, Psi$o
ordări lo&ice !i #iolo&ice pentru emotii. Aillsdale, N.1.M 8a'rence
l#aum 3ssociates. Tezi pa&inile >J  >.
>. 8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
@.
J.
C.
F.
.
.
G.
?.
B. -., (4onnor, 4, 7au&$, R. g <lument$al, 13 >??B. "8e&ăturile
ul,
tre expresii faciale de emotie in isc$emie miocardica tranzitorie. "
moție, BM B?BC. Rosen#er&, E.8., Ekman, P. g <lument$al, 1.3. BGG.
xpresie faciala si componenta afectiva de ostilitate cinic." )ănătate
i$olo&ie, BM @F?.
esculț, 1. 4, Da$lstrm, 7.. g 7illiams, R. <. BG@. "(stilitate,
cidenta 4AD, si mortalitatea totalaM 3 >Cani de studiu follo'up de >CC
edicii. " Ps0c$osomatic -edicine, JCM CGF@. 7illiams, R. <., Aane0,
+, 8ee, Q8, Qon&, 2., <lument$al, 1. g 7$alen, R. BG?. "+ip 3
>Mmportament,
C@GJG. /ronson,
ostilitate,
<., +a0lor,
si ateroscleroza
4<, <olt'ood,
coronariana.
-., <artzokis,
" Ps0c$osomatic
+., Den -edicine,
), , 4$esne0, -., )pitzer, ). g )e&all, - BGG>. "Efectele de furie pe
acția de e5ecție a ventriculului in #oala coronariana. " 3merican 1our
al de 4ardiolo&ie, ?M >BC. -ittleman, -.3., -aclure, -., )$er'ood,
, -ulr0, RP, +oer, A, 1aco#s, )4, 6riedman, R., <enson, A. g
uller, 1.E. BGGC. "Declan!area de de#ut miocardic acut prin episoadeM
ctorii determinanți ai infarct miocardic de#ut anc$etatori de studiu. " 4irculație
(N, G>M B>?B>C. Rosen#er&, "8e&ăturile."
kman, P. BGG. "Despre spr%nceneleM semnale emoționale !i de conversație." În
von 4ranac$, Q. 6oppa, 7. 8epenies, g D. Ploo& Ueds.K, Auman Et$ol
a. Ne' 2orkM 4am#rid&e *niversit0 Press. Tezi pa&inile BFG>J.
ezi carte excelenta Aelena 4ronin lui, 3nt !i PeacockM altruism si
elecția sexuală de la Dar'in p%nă astăzi. BGGB. Ne' 2orkM 4am#rid&e *niver
tatea de presă.
erviciul 4orectional din 4anada raport, citat de a0la )'i$art, 1o$n 2uille,
)tep$en Porter n Rolul de memorie de statdependent n "ro!uout."
aportul 8aura Aelmut$ a rezultatelor de la *niversitatea din Ne' Aamps$ire
ciolo&ul -urra0 )traus n Aelmut$, 8. >???. "3re valul 3merica de vio
sau retras pentru totdeaunaI " Xtiință, >GM CC.
avidson, R1, Putnam, Q- g 8arson, 48 >???. "Disfunctie in
rcuitele neuronale de re&lare emoționalăun posi#il preludiu la violență. " )ci
nce, >GM CGBGJ.
aine, 3. BG?. "4omportament antisocial n psi$o;ziolo&ieM 3 #iosocial per
nceptuală !i o ipoteză disfunctie prefrontal. "În D- )toS, 1. <reilin&,
4 1. D. -aser Ueds.K, -anualul de comportament antisocial. Ne' 2orkM 1o$n
ile0 g )ons. Tezi pa&inile >G@?@.
ezi discuția de -ic$ael Rutter a rezultatelor de către alte investi&atorii
elincvenței adolescentlimitate !i adolescent cu de#ut n introducerea la
enetica penală !i comportament antisocial. BGGF. Ne' 2orkM 1o$n
ile0 g )ons.
sociatia
anualul 3mericana de si
de dia&nostic Psi$iatrie.
statisticaBGGJ. "+ul#urare
a tul#urarilor intermitenta
psi$iceM D)-/T.exploziva."
7as$in&ton,În
4.M 3merican Ps0c$iatric 3ssociation. Tezi pa&inile F>  @?.
entru ima&ini de ansam#lu cu privire la multe dintre aceste pro#leme, a se vedea secțiunea
ecială din > iulie
nul >???, Xtiință Revista ]>G U>KM CFGGJ^. De asemenea, pentru o compilatie #un de
a#ordări
8/10/2019
diferite la comportamentul antisocial, a se vedea )toS, D-, <reilin&, 1. g
-aser, 1. D. BGG. -anualul de comportament antisocial. Ne' 2orkM 1o$n
7ile0 g )ons.
>. Tezi $%rtie interesant Petru oldie, "4ompasiuneaM ( morală naturală emo
+/(N. "viitoare. În Deutsc$e Oeitsc$rift #lană ;loso;ca
Surpri<a si teama
. Ekman, P., 6riesen, 7. T. g )imons, R. 4. BGC. "Este reacția tresarire o
emoțieI. "1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie socială, JG UCKM BJBFBJ>F.
. 8evenson, R7, Ekman, P., Aeider, Q. g 6riesen, 7T BGG>. "Emotion
!i activitatea
tra. " 1urnalul sistemului nervos
ofPersonalit0 autonom
Psi$olo&ie n -inan&ka#au
and)ocial, de Test
F>M G>. )umaR.7.
8evenson
4arstensen, 8. 8., 6riesen, 7.T. g Ekman, P. BGGB. "Emotion, ;ziolo&ie,
!i expresie n v%rstă. " Psi$olo&ie si 3&in&, FM >@C. 8evenson, R. 7.,
Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGG?. "3cțiune facial voluntară &enerează emoție
3ctivitatea speci;că sistemului nervos autonom. " Psi$o;ziolo&ie, >M @F@J.
Ekman, P., 8evenson, R.7. g 6riesen, 7.T. BG@. "Nervos autonom
3ctivitatea sistemului distin&e ntre emotii. " Xtiință, >>BM B>?B>B?.
. 3cest lucru ar ; prezis de teoria psi$olo&ul 8eonard <erko'itz lui, n
pe care el susține că evenimentele aversiv poate duce ;e la m%nie sau teamă,
n funcție de inuențele situaționale, de nvățare anterior, !i mo!tenit disposi
9//. <erko'itz, 8. BGGG. "Dez&ustulM trup !i suet emoție." În +.
Dal&lis$ g -.1. Putere Ueds.K, -anualul de cunoastere si emotie. 4$ic$
ester, Re&atul *nitM 1o$n 7ile0 g )ons. Tezi pa&inile J>G  JF.
. -ă #azez aici pe R$ud0 !i studiul -ea&$er de frica si anxietate, cu toate că eu sunt
impunerea mea terminolo&ia proprie n descrierea concluziile lor, iar rezultatele
altora le raportează. R$ud0, 1. 8. g -ea&$er, -. 7. >???. "6rica !i 3nxi
E+2M efecte diver&ente asupra pra&urilor de durere umane ". Durere, JM FCC.
. /#id.
. )c$midt, 8.3. g 6ox, N3 BGGG. "4onceptuale, #iolo&ice !i comportamentale
distincții ntre diferitele cate&orii de copii timizi. "n 8a )c$midt g
1. )culkin Ueds.K, 6rica extreme, +imiditate, si fo#ie socialaM (ri&ins, #iolo&ice
-ecanisme, si rezultatele clinice. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Tedea
pa&inile JFF.
. /#id.
. Qa&an, 1. BGGG. "4onceptul de in$i#iție comportamentale." În i#id. Tezi pa&inile
@B@.
4rozier, 7.R. BGGG. "Diferențe individuale n timiditate copilarieM Distin
incendiilor timiditate fricos !i con!tientă de sine. ")c$midt g 6ox," conceptuale,
distincții #iolo&ice !i comportamentale. "Tezi pa&inile BJ>G !i JFF.
?. Eu tra& foarte mult aici, pe capitol foarte interesant ($man lui. ($man, 3. >???.
"6rica
8e'is gsi 1.anxietateaM. Perspective
Aaviland1ones Evolutionar0,
Ueds.K, -anualul co&nitive,
de emoții. >nd si clinice" În -.
Edition.
Ne' 2orkM uilford Press. Tezi pa&inile C@  G@.
B. Tezi discuția mea n Ekman, P. BGC. )pune
8/10/2019
minciuni. Ne' 2orkM 7. 7. Nor
tona. 3 treia ediție a fost pu#licată de 77 Norton n >??B.
de<4ust și dispreț
. Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGC. Demascarea nominalăM *n &$id pentru reco&niz
rea Emoțiile de la indicii faciale. *pper )addle River, N.1.M Prentice Aall. Tedea
pa&inile FFF.
. 4itat de -iller, 7./. BGG  3natomia de dez&ust. 4am#rid&e, -assM
Aarvard *niversit0 Press. Tezi pa&ina G.
/#id. Tezi pa&ina >>.
. /#id.
Rozin,/n;ltrațiilor
P., Aaidt, 1.BB.
g -c4aule0, 4. R. BGGG. "Dez&ustulM trup !i suet
emoție "În +. Dal&lis$ g -.1. Putere Ueds.K,. -anualul de cunoa!tere !i
Emoție. 4$ic$ester, *. Q.M 1o$n 7ile0 g )ons. Tezi pa&ina J@C.
. Procentele nu adău&a p%nă la B?? la sută, deoarece au existat unele unclas
răspunsuri diversi;cate.
. ottman, 1- g 8evenson, R7 BGGG  "4%t de sta#il este interacțiune civilă
n timpI " Procese de familie, @M BCGFC. ottman, 1., 7oodin, E. g 8even
6iul, R. >??B. "Expresii faciale n timpul conictului marital." 1ournal of 6amil0
4omunicare, BM @C.
. -iller, 3natomia de dez&ust. )eepa&es B@@@J.
/#id. Tezi pa&inile B@  @.
?. Nuss#aum, -. 4. >???. "4anale secrete de viciuM dez&ust, or&anisme !i le&ea."
În ). <andes Ued.K, Patimi ale 8e&ii. Ne' 2orkM Ne' 2ork *niversit0
3păsați. Tezi pa&inile BGF>.
B. /#id. Tezi pa&ina JJ.
>. /#id. Tezi pa&ina J.
@. /#id.
J. 8evenson, R.7. g 4 Reuf, 3.-. BGG. "3specte ;ziolo&ice ale emoțională
cuno!tințe !i rapport. "În 7.1. /cles Ued.K, Precizie empatic. Ne' 2orkM
uilford Press. Tezi pa&inile JJJ.
C. Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BGC. Demascarea fata. Tezi pa&ina F.
F. -iller, 3natomia de dez&ust. Tezi pa&ina >? 
. /#id. Tezi pa&ina >>B.
. P$illips, -8, )enior, 4., 6a$0, +. g David, din anul BGG. "Dez&ustulpentru
emoție a5uns de psi$iatrie. " <ritis$ 1ournal of Ps0c$olo&0, B>M @@C.
"moții plăcută
<uell, A. Ued.K. BGGG. -omente. Ne' 2orkM <lack Do& !i 8event$al. Tedea
pa&ina B?.
3 se vedea, de exemplu, )0nder, 4R g 8opez, )1 Ueds.K. >??>. -anualul de
Psi$olo&ia pozitivă. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press. Pentru o critică a acestei
ucra, a" se
cioareI vedea R.8nuir0.
Psi$olo&ice 8azăr. Tiitoare. "(are mi!carea pozitivitate au
@. 6redrickson,
8/10/2019
<. 8. g <rani&an, 4. >??B.200936229
"Emotii pozitive." În +. 1. -a0ne
g . 3. <onanno Ueds.K, EmoțiiM pro#lemele curente !i direcții viitoare. Nou
Ne' 2orkM uilfcrd Press. Tezi pa&inile B>@  CB.
J. Pentru discuție de umor, vezi Ruc$. 7. g Ekman, P. >??B. "Expresivă
model de r%s. "În 3.7. Qaszniak Ued.K, Emoție, ualia, !i 4on
con!tiinței. +ok0oM 7ord Editura Xtiinți;că. Tezi pa&inile J>F  J@. De asemenea, a se vedea
<ac$oro'ski, 1. g ('ren, -.1. >??B. "Nu toate r%de sunt la felM Exprimat dar
r%sul nu !ia exprimat provoacă u!or efect pozitiv. " Ps0c$olo&ical )cience, B>M
>C>C.
C.FM
Ekman,
BFG>??.P. BGG>. "*n ar&ument pentru emoții de #ază." 4o&nition and Emotion,
F. Qeltner, D. g Aaidt, 1. viitoare. "Tenerație apropie, o morală, estetică,
!i emoție spirituală ". 4o&nition si emotie.
. Datorită Paul Qaufman, care a remarcatam lăsat afară această emoție.
. 3m consultat un alt expert italian pe emoție, Pio Ricci <itti, care con;rmă
că 6iero este, pro#a#il, cel mai #un cuv%nt pentru ceea ce descriu eu, de!i el
menționează un cuv%nt alternativ, appa&ato. 3m ales 6iero, deoarece sunetul de ea
pare a se potrivi mai #ine cu experiență. Dar cuv%ntul n sine nu conteazăW
ceea ce contează este de a speci;ca un alt tip diferit de #ucurie.
G. 8e'is, -. >???. "Emoțiile con!tientă de sine." În -. 8e'is g 1. Aaviland
1ones Ueds.K, -anualul de emoții. >nd Edition. Ne' 2orkM uil
6ord Press.
?. Rosten, 8. BGF. <ucuriile de idi!. Ne' 2orkM Pocket <ooks. Tezi pa&ina >C.
B. /#id.
>. Aaidt, 1. >???. "Emotii pozitive de elevație." Prevenirea !i tratarea
ment, @.
@. 8azăr, R. g 8azăr, <.N. >??B. "Emoția de recuno!tință." A%rtie pre
prezentat la o reuniune a 3merican Ps0c$olo&ical 3ssociation, )an 6rancisco,
4alifornia
J. )mit$, RA, +urner, +1, aronzik, R., 8eac$, 47, Tuc$Druskat, T.
g "7eston, 4. -. BGGF." /nvidia !i )c$adenfreude. "Personalitatea !i )ocial
Psi$olo&ie <ulletin, >>M BCF, <ri&$am, N8, Qelso, Q3, 1ackson, -3
g )mit$, R. A. BGG. "Rolurile de comparație invidioasă !i deservin&ness
n simpatie !i )c$adenfreude. "<asic !i Psi$olo&ie socială aplicată, BGM
@F@?.
C. Tă mulțumim pentru 1enn0 de #ere pentru a aduce acest lucru n atenția mea.
F. Pentru un tratament foarte interesant de dra&oste, vezi )olomon, R4 BG. Despre
/u#esc. Ne' 2orkM )imon g )c$uster. Pentru o analiza recenta de cercetare pe
dra&oste romantica, care consideră că este o emoție, a se vedea Aat;eld, E. g Rap
6iul, R.1. >???. "Dra&ostea !i procesele de ata!ament." În 8e'is !i Aaviland
.1ones, -anualul
4onsultați de emoții.
următoarele articoleM Diener, E. >???. "<unăstarea su#iectivăM sci
ence de fericire !i o propunere pentru un indice național. " 3merican Ps0c$olo&ist,
CCM @JJ@W -0er, D. . >???. "6ondurile, prieteni, !i credința fericit per
P8E. " 3merican Ps0c$olo&ist, CCM CFF.
. Pentru revizuire de acest lucru !i le&ate de cercetare, vezi 3verill, 1R g -ore, +3 >???.
"6ericirea."
8/10/2019
În 8e'is !i Aaviland1ones, -anualul de emoții. Tedea
pa&ini FF@F.
G. /#id.
?. Peterson, 4. >???. "Tiitorul de optimism." 3merican Ps0c$olo&ist, CCM
JJCC.
B. Pentru un studiu recent !i noile descoperiri, a se vedea Danner, DD, )no'don, D3 g
6riesen, 7. T. >??B. "Emotii pozitive in viata timpurie !i lon&evitateM 4onstatări
de studiu calu&arita. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie socială, ?M ?JB@.
>. Peterson, "Tiitorul de optimism."
@ Ekman,
J. /#idem.P.Tezi pa&ina
BGG>. JG.
"*n ar&ument pentru emoții de #ază." 4o&nition and Emotion,
FM BFG>??.
C. 6rank, -. ., Ekman, P. g 6riesen, 7.T. BGG@. "/ndicatorilor comportamentali !i
reco&niza#ilit0 de z%m#et de #ucurie. " 1urnalul de personalitate !i )ocial
Psi$olo&ie, FJM @G@. 6rank, -.. g Ekman, P. BGG@. "Nu toate zam#etele sunt
create e&alM diferențierea ntre #ucurie !i non#ucurie
z%m#e!te. " *mor, FM G>F.
F. Duc$enne de <oulo&ne, . <. BGG?. -ecanismul de faciale umane
Expresie. +radus !i editat de 3. 4ut$#ertson. Ne' 2orkM 4am#rid&e
*niversit0 Press. UPu#licare (ri&inal BF>.K
. /#id. Tezi pa&ina >.
. Ekman, P., Roper, . g Aa&er, 1.4. BG?. "-i!carea voluntară facial."
Dezvoltarea copilului, CBM FGB 
G. Dar'in, 4. BGG. Exprimarea emoțiilor la om !i animale. +reia
ediție. Ne' 2orkM (xford *niversit0 Press.
?. Ekman, P. g 6riesen, 7. T. BG>. "6elt, z%m#ete false !i nefericit." 1urnal
de Nonver#al <e$avior, F UJKM >@C>.
B. 6ox, N3 g Davidson, R.1. BG. "Electroencefalo&rama asimetrie n
răspuns la a#ordarea de un străin !i de separare materne n B? luni,
vec$i de copii. " Psi$olo&ie de dezvoltare, >@M >@@J?.
>. 1o$n ottman, *niversitatea din 7as$in&ton, )eattle. >???. Personal comu
cation.
@. Qeltner, D. g <onanno, . 3. BGG. "*n studiu de r%s !i disociereM
4oreleaza distincte de r%s !i z%m#itoare n caz de deces. " 1urnalul
Personalitate !i Psi$olo&ie )ocială, JM F?>.
J. Aarker, 8. g Qeltner, D. >??B. "Exprimarea emoțiilor pozitive la femei
cole&iu anuar ima&ini !i relația lor a rezultat personalitate !i viață
dincolo de maturitate. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie socială, ?MBB>>J.
C. Qono', 1ames D. g Earle0, 1osep$ E., astfel cum a raportat n +$e Ne' 2ork +imes,
BG mai >??B, pa&ina B.
F.!iEkman, P., Davidson,
;ziolo&iei creierului R.
//M 1.z%m#et
g 6riesen, 7. T. BGG?.
Duc$enne "Expresie
". 1urnalul emoțională !i
de personalitate
Psi$olo&ie socială, CM @J>C@.
. Ekman, P. BGC. )pune minciuniM indicii pentru n!elăciune n -arketplace, căsătorie,
!i politică. Ne' 2orkM 7. 7. Norton. Tezi pa&ina BC@.
onclu<ieF Condiții de viață cu emoție
Pentru alte lucrări pe ceea ce am numit pro;luri emotionale, a se vedea Aemenover, ).
A. viitoare. "Diferențe individuale n curs starea de spirit !i sc$im#are starea de spiritM
)tudiile efectuate la cronometrie afectiv. " 1urnalul de Personalitate !i Psi$olo&ie socialăW
!i Davidson, R. 1. BGG. ")til afectiv si tul#urari afective." 4unoa!tere
!i Emotion, B>M @?@?.
Pentru munca pe ru!ine, a se vedea )c$eS, +. >???. "Ru!ine !i le&ătura socială." )ocio
+eoria lo&ic, BM JG, de asemenea, )mit$, R. >??>. "Rolul expunerii pu#lice
n ru!ine morală !i nonmoral !i vina. " 1urnalul de personalitate !i )ocial
Psi$olo&ie, @ UBKM B@CG. Pe 5ena, a se vedea Ro'land, ). g -iller, /.
BGG>. "Natura !i severitatea de autoau raportat 5enant circum
poziții. " Personalitate !i )ocial Ps0c$olo&0 <ulletin, B h>KM BG?G.
Qeltner, D. BGGC. ")emne de mpăcareM dovezi pentru ecrane distincte
de 5ena, de distracții, !i ru!ine. " 1urnalul de personalitate !i )ocial
Psi$olo&ie, FM JJBCJ. 3 se vedea capitolul mea provocare aceste constatari in Ekman,
P. BGG. "4oncluzieM 4e am nvățat prin măsurarea comportamentului faciale."
În P. Ekman g E. 8. Rosen#er& Ueds.K, 4e 6ace dezvaluie. Ne' 2orkM
(xford *niversit0 Press. Tezi pa&inile JFG  GC.
Pentru a aa mai multe despre invidie, vezi )alove0, P. Ued.K. BGGB. Psi$olo&ie de 1eal
ous0 !i invidie. Ne' 2orkM uilford Press. 3 se vedea de asemenea capitolul B? din fas
cinatin& carte de <en Oeev, 3. >???. )u#tilitatea de emoții. 4am#rid&e,
-assM -/+ Press.
Davidson,
)tiinte R.1., )c$erer,
afective. Q.R.
Ne' 2orkM g oldsmit$,
(xford A.Press.
*niversit0 A. >??@. -anualul de
ne2aF Readin4 7aces*test
<u&ental, D<, )$ennum, 7., 6rank, -. g Ekman, P. >???. "" +rue 8ies "M
storie !i a#uz de putere atri#uții copii ca inuente pe n!elăciune
detectare "n v. -anusov g 1. A. Aarve0 heds.K,. 3ttri#ution, comunicare
+/(N comportament, !i relațiile apropiate. 4am#rid&eM 4am#rid&e *niversit0
3păsați. Tezi pa&inile >J  FC.
Ekman, P., ()ullivan, -. g 6rank, -. BGGG. "4%teva poate prinde un mincinos." Ps0
Xtiința psi$olo&ică, B?M >F@FF. Ekman, P. g ()ullivan, -. BGGB  "4ine
poate prinde un mincinosI " 3merican Ps0c$olo&ist, JFM GB@>?.
&ina BGFM 1ennifer 4apriati a;!ează 6iero. 4op0ri&$t = >??B 4live <runskillH3ll
8/10/2019
sport. Retipărit cu permisiunea de ett0200936229
/ma&es. Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
&ina >?CM UDuc$enneK

&ina >?GM de la 6ața omuluiM exprimări ale emoțiilor universal ntrun nou
uineea Tilla&e. 4op0ri&$t = BG? Paul Ekman.
&ina >B?M Ronald Rea&an la N334P. 4op0ri&$t = BGB 3ssociated Press.
Retipărit cu permisiunea de 3P H 7orld 7ide 6oto&ra;i.
&ina >BBM Ric$ard Nixon spune adio. 4op0ri&$t = BGJ 3ssociated Press.
Retipărit cu permisiunea de 3P H 7orld 7ide 6oto&ra;i.
ate celelalte foto&ra;iM 4op0ri&$t = >??@ Paul Ekman.
ndex 8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
mirație, BGC
ansat Researc$ Pro5ects 3&enc0
U3RE3K, >
ecteazădespreefect, FG?
ecteze pro&ramele, FCFF, FF, FG, ?, B
l afectiv, JJ, B
resivitate, B@?
onie, >B?G, BCB, BC
medicamente
starea de spiritpentru,
cu, BCG
de străini, B.@@
en, 7ood0, B?@J
port, ordon, BJ
stracții, CG, BJ, BG@, BG, BGG, >??,
>B?
cu copii, >?>
n durere, C
acțiune ;zică cu, FB
z%m#ete n, >?J
atomia
ecutul de dez&ust,
ancestral, >, U-illerK,
>G BC
&a UoameniK, F
rie, T/, T//, BC, B?G, BB?J, BC,
BJBG?BG
acțion%nd pe, BBC
!i a&onie, 
modi;cări corporale n, >F
constructiv, B>>>@
n urma dispreț, B>
controlul, BB, BBG, B@, B@G, BJB,
BJ>
4iclul de, BBB
n depresie, G@
!i dez&ust, BF, B
a tul#urări emoționale, >?@
e #ucură, B>C
n soț H soție exemplu, CJ, CC,
FFG
xperiența, >B@
xpresia facială, G 6 B?, B>f C, B>C
i teamă, BCJ, BF@,BFJ
uncția de, J>
e!i, B>?
n durere, JC
i irita#ilitate, C?
ra&oste !i, >?B
estionare, B>B, B>>, B>@
mesa5 de la, B>J>C
i starea de spirit, BCG
cțiune ;zică cu, FB
modi;cări ;ziolo&ice la, F@
rovocare, BBG
ecunosc%nd n altele, B@CJ>, B@f
B@fB@GfBJ?fBJBf
ecunosc%nd n noi n!ine, B@@@C
n perioada refractară, J?JB
Răspunsul la, BJ@J
emnale, CFC
emne su#tile de, B@J>
urpriza fuzionează n, BJ
tile H adaptiv, B>@>J
stemul de furie răspuns, B>, BBJ, BBC
8/10/2019individuale n, >BJ
iferențele 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
mne de furie
folosind informații de la, BJ>J
ma furie, JF, BB?B>
nvățat, >C>F, >, J?
&ina pectorala,
8/10/2019
B> 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
in, T/, T//, FB, BJ@, BGJ
$edonia, >?@
părare, BBC, B@G, B>
ticipare, G?, , BC, >?B
#urare de personalitate antisociala, B@>
olență antisocial, B@>@@
xietate, BCG
ari anxioase, BCG, BF?
aluare, BG>>BF
vezi, de asemenea, evaluare automată
n!tientizare evaluare, J
area de spirit receptiv, C?
stotel, C@
pectul asumarea de emoție, @C@
enție, T, CB, GF, BBC, BJJ, >B
n furie, B>?, B>B
ăceri auditive, BG>
aluare automată, B@, J, F>, FC, FG
afecteze pro&ramele, F
con!tientizarea, J
modi;carea H anularea, J
ecanisme automate>B,
U3utoappraisersK, evaluarea
>>, >, >G@?,
@B,@>,@C,@,@,J?
sensi#ilitatea la factori declansatori, >@>J, >C
elucrare aucomatic, @?@B
temului nervos autonom U3N)K, >?, @F,
F@,FC,FF,F,>BC
n!tientizare al T/lea, >B, @, FC, @, J, B>?,
>BF>B
nerație, BGJN, BGC>B?
teson, re&or0, >, @
mportament, emotionale, B@, BF, BG, C>B,
>BF
n furie, BB>
controlul, C@CJ, , B
distructiv, >
nvățate !i nnăscută, F>, B
moderarea, C@, CJ, 
nou, ?B
re&ret%nd, C@, GG?
re&lementarea, F@FC
rapie de comportament, JG
inta de comportament, @n, J
rd'$istell,
presie #ipolara,
Ra0, >,GJ@J, F
!terea copilului, >?B
periențe amare, B?C
mestec UsK, FG, ?, B?C
dispreț H #ucurie, BF
dez&ust H furie, BCF
n z%m#ete, >BBB>
xul de s%n&e la m%ini H picioare, >?, >F, F@, BC
nsiunii arteriale, F, FG, B>, B@C
area de spirit al#astru, C?, G@, BCG
ument$al, 1ames, B>
!ind, F@,corporale,
odi;cări >B BC, >F
n frică, >?, >B, BC@CJ, BFB
n tristețe, GJGC
!care a corpului, răspunsuri care implică,
B
uc$er, 1err0, >>>@
enimente cere#rale, vitale stocate n, >@>J
tivitatea creierului, B@>, BCF
odi;cări cere#rale, BC, >?, >B, GF
ainte$nici ima&istice, B
ziuni cere#rale, F
ecanisme cere#rale de emoție, BF, FCFF
anni&an, 4$ristine, BG>
azilia, @, C
di!ti, BCBF,J, B? 
lder, 3ndre', >?J
mpos, 1oe, BBJ
priati, 1ennifer, BGCGF, BGFf
tivitate cardiaca, F@, F
rre0, 1im, B?@J
am#lare de celule, J@JC
odi;carea H modi;cările
di;cultatea de, >B
nevita#il, FC
ceea ce am devenit emoțional de, >>,
@@,@CB
ra5ii
n dez&ust !i dispreț, BF
n tristețe, G, B?F
n z%m#et, >?F, >?, >?
pii, >?B>,
furie >BG
n, BBJ, B>?
!i dez&ust, BJ, BC
r#ie
n teamă !i surpriză, BF>, BF@
r#ie sef, G, GG
e&ere
despre care acționează pe emotie, @, J
de a controla furia, BBG
n comportamentul emoțional, C@, ?
nton, 7illiam, G>, B?J, BJB
mpatie co&nitivă, B?
nfort, nevoie pentru, B?J, B?F
confortant, G, G?
mpasiune, B?
mpatie compasiune, B?
ncentrare, B@, B@G, BJ?, BJ>
ntea constienta, @?, @B, @>
n!tiință, @, JC, GF
de sentimente corporale, F
spreț, T/, BCB, B?@, BG?
starea8/10/2019
de spirit !i disprețuitor, C? 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
tul#urari emotionale cu, B>@

expresia facială, C, B?
n ura, BB@
n dra&oste, >?>
recunosc%nd n altele, B@F
recunosc%nd n noi n!ine, B@
ulțumire, BG@, BGG, >??, >?>, >?J
z&ustrelaționale
mele de #ază, BC, BF >J
de #ază,
li coronariene, B>F>
onin, Aelena, B@?, B@B
#e de &%scă riduri, B@, >?
%n&%nd, G>, G
tropolo&ie culturală, @J
ferențele culturale
n dez&ust, BJ, BF
n ceea ce prive!te recuno!tință, BG
n reacție la suferință, BG?
n declan!atoare,
ceea ce prive!te>@#unăstarea su#iectivă, >?>@
ltură, BBF, GB
alai 8ama, BCBF, @>N, C@N, J, BB,
B>>, B?<
ricol, BG>?, BCCCF
ani UpersoaneK, B>B@
ar'in, 4$arles, >, @, BJ, >, >G, B??,
B@F, B@, BGC, >?F, >Bn
as$iel, 1o$n, 
avid, 3. )., B>
avidson,
oarte Ric$ard, @F, FJ
a copilului, >@, GC, BB, BBG
de mem#ru de familie, BBG
a iu#ito, F
zumanizare, BG
nsitate, J
!i starea de spirit, C?, CB
presie, , G@GJ, B>C
medicamente pentru, 
n tristețea&onie, B>G, BCG
sperare, xvii, J>, GG
moții distructive, T, BC, @>N
rnal, emoție, ?
ener, Ed, >?>
zamă&ire, BBBB>, >?B
area de spirit disprețuitor, C?
z&ust, T/, T//, BC, @@, BJ, BCB,
B>?, BB>, BG?
modi;cări corporale n, >F
!i starea de spirit disprețuitor, C?
tul#urari emotionale cu, B>@
expresia facială, B?, B>f, C
fascinație cu, BC
cu frică, BCJ
6uncția de, J>
n ura, BB@
nvățat, BF
dra&oste !i, >?B>?>
recunosc%nd n altele, B@F
n z%m#ete, >BBB>
ez&ustulEmotion uitat de
Psi$iatrie "UP$illips, )enior, 6a$0,
!i DavidK, B>
rie strămutate, B>C
&uli de a;!are, J
ole, <o#, G>
)-/T, B@@
uc$enne de <oulo&ne, . <., >?JF
uc$enne z%m#et, >?CH>?, >?H>B>
rata de raspuns
diferentele emotional
individuale in, >BJ, >BC
#urari de alimentatie, B@
tazul H fericire, BGC, BGG, >?B, >?J
#lEi#esfeldt, /rineu, F
titudine, BG, BGG, >??, >?J
na, T/, B@, BG, >B
ertă de date emoție, >G@?, J>, J@, JJ,
JC,FF
desc$is, JJ, FF, BF
moție episod UsK, xv, >BF
memoria, >?>B, >>
trecut reexperimentarea, @@@J
ructuri de emoție, starea de spirit si, CB
a!ament emoțional, BB@
tudine emoțională, BB@
#urari emotionale, G>, G@, B>C, >?@
cu furie, B>GB@?B@BB@>
cu dez&ust !i dispreț, B>@
cu frică, BCGF?
cu tristețe !i a&onie, B>G
mpatie emoțională, B?
moții,
o;lul ///,
emoțional,
T, B@ >BC, >BF
nceputul, /T, T//, >B
disimularea, F, BJ@
controlată H de control, J>, C>C@, BJ@
a #aza de viață, J>, C?
dincolo de culturi, BBF
4aracteristicile de;nitorii ale, >BFB
distin&e de starea de spirit, C?CB
necorespunzătoare, BB, >B, >>, >G, @B,
@G,JB
e&area de al doilea cu primul, FG?
suprascrie cuno!tințe, @@G
secvențe rapide, FG
c%nd am devenit emoțional, /TT,
B@
vezi, de asemenea, emoții plăcute, experiență
de emoții
mpatie, @J@C, @, GC, GF, B?
mn de accent, BFCFF
moții plăcute, BG?>B>
a#sența, >?@
motiva viețile noastre, BGG>??
Nu experimentat, BG
curie, T/, G, GG, BCB, BG?,>??
de furie, B>C
!i dispreț, BF
facial expresie, G6, BB6
de frica, BC, BCG
urmărirea, >??
recunosc%nd n altele, >?JB>
de tristețe, G
%m#et semni;c%nd, @F, >B>
vidie,
foric HT/, >Bstarea de spirit, C?
ridicat
oluție, BJ, >C, >, J@, CB, CC, FB, FC,
F,, B@B, BF>BF>B>BG
n raspunsurile emotionale, >F>
rica in, >>, BC@CJ
copul, BG, >?
asperare, BB>
citare, J>, BG@, BGC, BGG, >??, >?B,
>?>>B?
i starea de spirit euforic, C?
xcesive, >?@
i 6iero, BGF
%m#ete n, >?J
teptări, F@, FC
periența de emoții, T/T//, >BF
iferențele, >B@B
i răspunsul emoțional, >, >G, @?
etrăire, B>>G
presie, emoțională. Tedea expresii faciale
primarea emoțiilor la om !i
eoapele
n furie, B>G, B@C, B@GJ?
n dez&ust !i dispreț, BJ, BCF
n teamă !i surpriză, BF?, BFB, BF>, BF@,
BFJ, BFC,BF, BF
n tristețe, G, B?>, B?@, B?F
n z%m#et, >?F, >BB
$i
ătător la oc$i, B@C, B@F, B@
n surpriză !i teamă, BFJ, BFC, BF
ta. Tedea expresii faciale
acial sistem de codi;care acțiune U634)K,
BJBC,@F,B>F
xpresii faciale, /T, TT/, BJ, @F, C@,
CJ,CC,C,F,B,B>F,>C@
a&onie, 
n furie, B>?, B@J@C, B@
atlas de, BJ
sc$im#area aspectului, >?JF
ascundere, >>?, >J?
constructivă, C@
)tudiile crossculturale ale, BBF
n depresie, GJ
durata, BJ@
n emoții plăcute, BG@
!ter&erea, F
extreme, BCB
n frică, >?, BC, BF?FB
nnăscute !i universale, >J, C, B?BJ
interfera cu, F>
interpretarea, G, F
măsurare, >, F, BJ, @C@F
mesa5e n GB,
Numărul de, BJ
produce senzații emoționale,
@F@
lecturăM de testare, >BGJ?
re&lementarea, >>?
tristețe, , GCGF, GB?F
semnalizare dez&ust, BJ
ca semnale, CCG,F?,FB
semne de surpriză !i teamă n, BFJF,
BFJfBFCfBFFfBFfBFf
deprins social !i cultural diferit,
>,J,C, BB, B>
su#til, F, >B,
suprimarea, >>?
G?GB
t0pe3 H < de personalitate, B>F
universalitatea, >J, C, B?BJ, >F,
@F
&re!it, B
!cări faciale. Tedea expresii faciale
usc$ii faciali. Tedea expresii faciale
$0, +om, B>
3nimale, UDar'inK, >, B??
traversiune, >?@
usculare oc$i z%m#et, >?C, >?, >BB
r%ncene
n furie, B>G, B@J, B@C, B@, B@, B@G,
BJ?, BJF
n dez&ust !i dispreț, BC, BF
n teamă !i surpriză, BFB, BF>, BF@,
BFC  FF, BF, BF
n tristețe, GG, B??, B?B, B?>,
B?@J, B?C, B?F
n z%m#et, >?F, >?, >?
idt, 1onat$an, BGJGC, BG
8/10/2019 >, @
ll, Ed'ard, 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
scari de mana, B>

ricire, CG, BG?, >?>
xpresia facială, B?, C
răsături de personalitate, n >?@
a, T/, BB@, BB
ac de cord, B>, B>
li cardiace, riscul de, B>, BCG
mului cardiac, >?, >F, F@, F, FG
n furie, >C, B>, B@C
n frică, BC
eider, Qarl, B>B@, BC?N
utor, apel pentru, , G, GB, BB@
m#et ezitant, >?GB?, >?Gf
rsonalitate ostil, JB, BCG
tilitate, B>C>F, B>
r#inte declanseaza, @>, @J, CB
urie, BB>
denti;carea, C, >B
lă#ire, CJ, B, C
&oliu, BGn
țitate
H soție
de interacțiune
foame, xvii
ispreț la, BB
ez&ust n, B
a&inație, @@@J
n!tientizare impuls, J
pulsul de a a5uta, G
puls la rănit, BBJBC
olenta impulsiv, B@B@>
erențele individuale n emoțională
experiență, F, >B@B
&ari, furie n, BB?, BBJ
ormații la, , G
accesul
contradictorii, J?
ncapsulat, @G n
naccesi#ile, @@G
ncorporează nou, J?JB
tristețea !i a&onia n, >@, >J, @, J,

a&oste, T/, >?B>
nciuna, BC
cuire, -ic$ael, BB>
alaezia, >>>@
anie, >?@
aniacodepresie, GJ
a0r, Ernst, FF
ed, -ar&aret, >, @, J, F
edicamente, , GJ
editație, JG, F n
rsonalitate melancolic, G@, BCG
emorie H amintiri, >?>B, >>, @, F@
n experiența furie, B@J
e pericol, BF?
n durere, C
ecuperarea de relevant, FC
e tristețe, GC
n calitate de declan!are, @>@@
puri de, @J
#urări psi$ice, xvi, @?, BGB
li psi$ice, B@>
etacon!tiință, JC
cro expresie, BC, >>?, >@GJ?
ller, 7illiam, BC, BF, B, BB
nan&ka#au UoameniK, @F
enție, @
m#et mizera#il, >B?BB
m#ete mixte, >BBB>
area de spirit UsK, FG, F,B, BB@, BG@n
motii diferă de la, C?CB
moții n H !i, T//, G>G@, B>C, B>G,
BCG
e&ate
e&ate de
de dez&ust !i dispreț,
emoții plăcute, >?>B>
decata morală
n ceea ce prive!te dez&ust, B, BG
mportament imoral
n dez&ust, BC, BF, B@
doliate8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
e vor#ă cu decedat, F
liu, J, C, , 
ră
n teamă !i surpriză, BF
n tristețe, B?JC
usculare de di;cultate, B@
u!c$ii, F, BCB
ontrolul asupra, F>, B
n mi!cările faciale, >F, @C@F
ezi, deEdmund,
uskie, asemenea,
G> musc$ii faciali
c$es, BG, BGG, >??, >?>, >?@, >?J
azdă nasola#ial, B?F
lecția naturală, >F, >, >, >G, @?
cident de masina aproapee dor de exemplu, BG>B,
ecunosc%nd dez&ust !i dispreț n,
B@F
ecunosc%nd #ucurie n, >?JB>
ecunosc%nd tristețe n, GB?F
ra5, BG
rere, BC@
miez
nică,de frică,
BCF, BCBC
acuri de panică, BCF, BC, BF?
presie parțială, B?B, >>?, >@GJ?
xietate patolo&ice, BF?
i de emotii &eneratoare, BG, @B@
rplexitate, B??, B@, B@G, BJ?, BJ>
rsonalitate, JB, ?, B@>
asatura de personalitate hsK
n furie, B>C>F, B>>
de control emotie la, G>, G@
!i emoții plăcute, >?@
ostilitate, B>>
terson, 4$ristop$er, >?@
illips, -aria 8., B>
#ii, BCG, B>@
țiune ;zică, FBF>, F, F
odi;cări ;ziolo&ice, B@, BC, @F, @,
FFG
con!tientizarea, F
cu frică, BC
produce astfel de semne vizi#ile, F>F@
ca răspuns la mi!cările faciale, GF
n plăcerile
iolo&ie senzoriale,
de emoție, xiv BG>
ăcere, C?, C, BGJ
e, Ed&ar 3llan, @
&&i, /sa#ella, BGF
m#et politicos, >?, >B>
moții pozitive, T//, C, BC@, BGB
straționalizarea, >>
#urare de stres posttraumatic UP+)DK, F,
BCGF?
erluciu, G, B?J
emeditat violență, B@B@>
țiunile H instrucțiuni, F@, FC, >BG presetate
%ndrie, BGFG
i$analiza H psi$anali!ti, J, FC
$olo&ie H psi$olo&i, J, B@, @?
i$oterapie H psi$oterapeuți, >G, J>,
J, JG, , GJ
nituri de cumpărareputere, >?>
strase8/10/2019
)crisoare UPoEK, @ 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
?, JJJC, B
moții ne&ative, T//, CCG, BC, BG>
ispreț, B>
olosind, BG
isser, uric, @J
temului nervos, JJ
ezi, de asemenea, sistemului nervos autonom
doaneK
uroc$imie, modi;cările, FCn
ua uinee,
CF, C, F,
B@C@F, GBB,
B@, B@, BCJ,
BC?N, >J, @,
B>
ăiat cu o expresie tristă, GGf B??B
&ro, eor&ia, @J
xon, Ric$ard, >BB, >BBf
călcări normă, @C, @
s
n dez&ust !i dispreț, B@, BJ, BC,
BF
ss#aum, -art$a, BG
#urare o#sesivcompulsive, B>
4onnell, 4$arlie, BF>, BF>f
ăcerile olfactiv,
$man.3rne, BG>BC@
>>,
timism, >?@
ma oral contaminare, BC, BF, B@
uli ori#icularis musculare, >?CF, >BB
&ood, 4$arles, >
)ullivan, -aureen, BC
'ald, 8ee Aarve0, BF@FJ, BF@f
oarea lui (t$ello, C, BFG
e persoane
apel pentru a5utor de la, 
ne nvață ce să ;e
despre emotional, @C, @
n sensul pierderii, F
respectarea sentimente de, F, B
recunosc%nd furie n, B@CJ>
mnalul semn de ntre#are, BFF
rie, BBF, BB, BG@
a&an, Ronald, >B?BB, >B?f
!i starea de spirit, BCG
recunosc%nd n altele, GB?F
recunosc%nd n noi n!ine, GJG
de străin UsK, B@@
stețe H reacție c$in, de declan!are pentru,
@>
presie tristețe
componentele, B?BF, B?B6 B?@6
B?J6, B?C6, B?F6
Răspunsul la, B?FGCF
mnale de tristețe,
ca stri&a pentru a5utor, BB@
$adenfreude, BGG, >?J
$ec$ner, Ric$ard, BGJ
$erer, Qlaus, >@, F?
$ooler, 1onat$an, JC
ott, David 80nn, ///, BBCBF, BB, BB,
BBG
ott, )op$ie, >?J
rierea UsK, JBJ>, JC, J, JG, FG, F, ?
spectul
rie de sine, >?>@
autonepri$ănit, BB>
nior, 4arl, B>
nzatii, xvi, CF
con!tientizarea, >B
supărat, B@@, B@C
cu dez&ust !i dispreț, B>,
B@
expresii faciale produc,
@F@
n semn de recuno!tință, BG
model de, xv
cu tristețe, GFG
cu plăcerile senzoriale, BG>
cu mirare, BGC
n &ri5i, BFBF>
aceri senzoriale, J>, BGBG>, BG, BGG,
>??, >?@
cu copii, >?>
n relațiile sexuale, >?B
z%m#ete n, >?J
x, xvii, BC, 7illiam,
akespeare, B>?B C
!ine, T/, >B
$irle0, <ett0e, >@, @6, J, C, , G?,
GJ,8/10/2019
GC, GF, GG,B??,B?@,B?F, 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
B?, BF?
miditate, BCG
#iective turistice, plăcută, BGB, BG>
emnale, TT/, >?, CJFB, FC, >B
a#ilitatea de a recunoa!te, >BG
de furie, B>C
emoții plăcute, >?J
experiență facial ca, TT/, CCG, F?,
FB,FC
recuno!tință, BG
placeri senzoriale, BG>
puterea, >BC
suprimarea, CF
universalii din, FFF
emperaturile de piele, >F, F@, F
xpresie u!oară, >>?, >@GJ?
irosuri, B@, BGBG>
%m#ete H zam#itoare, GJ, >?JB>, >?Cf, >?f,
>?6, >?Gf, >B?f, >BBf, >B>f
cercetării, @F@
n tristețe, GGG, B?J, B?C
z&ust sociale, BF, B
#ii sociale, B>@
m#et sociale, >?F n
renson, Ric$ard, B?
rs#0, 4laudia, BGJN
nete de emoție, J
dez&ust, B@
plăcut, BGB, BG>
vățarea speciiconstantă, >C, >F, >
eza de de#ut emoțional, >BJ, >BC
acția tresarire, BCB, BF@FJ, >B?
rm
lturifamilie, BG?, CF,
)tone 3&e, BGB6,>J,>??B
F
oca5ul, CF, F>, B>B, B
terea de experiențe emoționale, C,
>BJ
dispreț, BB>
diferentele individuale in, >BJ, >BC
năstarea su#iectivă, >?>@
ferință, G, G?, GC
reacție la, GBG>, BG?
părat, BB>
ra#a0a camion foto&ra;e, BCBC>, BCJ, BF?,
BF>, BFJ
rpriza, T/, B?, BB,C, BJ la C>, BG
, durată limitată ;xă, BC?CB
!i tristețe, B?C
semne de, n fața, BFJF, BFJf, BFCf,
BBFFf, BFf, BF6,
anspirație, >?, >F, F@
sturi sim#olice, J
ăceri tactile, FB, BG>
or#ind despre experiențele emoționale din trecut,
@J,@,
usturi, B@, B>>G
BJ, BGB, BG>
vris, 4arol, BBG>?
crimi, G>, GC
asin& Ude exempluK, JCJG, CB
mperament, FJ, GB
rsoana temperat, C@
roare,http://slidepdf.com/reader/full/200936229-paul-eckman-emotii-date-pe-fata-ro-pdf
BCC.BC.BC.BFB.BF@.BFJ 291/295
controlat, BFC
comun, B
universal H individuale speci;ce, >>, >@, >J
nenvățat, BC>C@
slă#ire, JCCB, C@, , ?
vezi, de asemenea, declanseaza ;er#inte
oisi, 3lfonso, BB>
efu&iați +uzla, G, Gf, G>, GJ, GGG,
B?F, B?
rsonalitate de tip 3 H <, B>F, BJ?
puri
n emotii, C
mul necondiționată, >>
atele *nite, @, C, >>>@
me universale. Tedea tematică
iversalii, >BJ
n dez&ust, BJ
n semnale emoție, FFF
n expresii faciale, >J, C, B?BJ,
>F,@F
iferențele individuale n 5urul valorii, >B@
eclan!ează,
părător >>,BGB,
emoții, >@, >J
>?@
spreț n sus, B, BG
riații, >BF
furie, BB>
dez&ust, BF
emoții plăcute, >?>
frică, BC>
nvățat, >G,JJ, BC@
tristețe, G
unlearnin&, J@
der, )al, BG?
uzul ver#al, BB, B>G@?
olență, T/, B>, BBG, B>G@@, BCB
Taloarea de adaptare la, B@B
cu furie, BCG
capacitatea de, BBJBC
cauzele, B@@
usti;cate, B@?@B
scop util de, BB
ăceri vizuale, BG>
enimente vitale,scanare
autoappraisers >G, JCJ
pentru, >@>J
evoluție !i, BG>B
presii vocale H voce, @F@, B
furie n, B>?
controlul, F
semnale emoție n, TT/, CGFB, FC
emoții plăcute, BG@, >?J
tristețe !i a&onie n, 
aal, 6rans de, BCn
allace, <. 3lan, @
nea
ltura;,occidentală,
z%m#ind n,>@, >?G>
presii faciale de Test, J
pentru a supraviețui, xvii
lson, E.(., >N
lson, -ar&aret <us$, >B?, >B?f
tra&ere, G?, B>B, B
artoriihttp://slidepdf.com/reader/full/200936229-paul-eckman-emotii-date-pe-fata-ro-pdf
altcuiva emoțională 293/295
reacție, @J@C
>??,8/10/2019
>?B 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF
%m#ete n, >?J
oodin, Erica, B
vinte, B@BJ, @J, BG?GB, BGG
faceți &ri5i, BC, BFJBF
enzatii in, BFBF>
emn de, BFF, BFG
0ner, Aenr0, J
5onc, Ro#ert, FC de ani
usculare ma5ore zi&omatic, >?C
spre autor
ul Ekman, P$.D., este un profesor de psi$olo&ie in cadrul Departamentului de
i$iatrie la *niversitatea din 4alifornia -edical )c$ool, )an 6rancisco,
sco. El a primit numeroase onoruri, mai ales distinsul
ontri#uția Premiul !tiinți;c a 3sociației 3mericane de Psi$olo&ie,


Paul Eckman Emotii Date Pe Fata PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Paul Eckman Emotii Date Pe Fata PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/10/2019 200936229 Paul Eckman Emotii Date Pe Fata Ro PDF

bert Semer și &eo Sie4el

3m anuntat constatarile noastre, la antropolo&ie național anual

-edicul nu a reu!it să recunoască faptul că nu putem avea cu adevărat

)pr%ncenele sunt semne foarte importante, extrem de ;a#ile de tristețe.

*rmătoarele ima&ini arata amestecuri de două emoții. 6oto&ra;a  este

losesc memorie !i celălalt face o expresie.

)ă ncepem cu pleoapele si sprancenele. În ima&ine o mai mică

/ma&inea D prezinta com#inație a celor două mi!cări leai văzut

În ima&ine am am#ele #uzele sunt presate mpreună, ca n foto&ra;e A, plus

3m folosit cateva poze cu mine, de acum aproape treizeci de ani,

(c$ii sunt cruciale at%t pentru surpriză !i teamă !i de distin&e

3r tre#ui să ;e evident la prima vedere, că acum Eva se arată frica

3cum, să ne uităm la modul n care spr%ncene exprimam surprinderea si frica.

3cum, $aideți să se concentreze asupra semnelor de surpriză !i teamă n partea

4ompara foto&ra;e  cu ima&inea de dispreț, foto&ra;i A, arată

%m#et, cum ar ; foto&ra;e 4, mpin&e n sus o#ra5i, adună piele

3cest om Noua uinee a fost un #ătr%n respectat n satul lui. 8ui

eorie !i cercetare. 7as$in&ton, D.4.M 1. 7inston. Tezi pa&inile >?@  @>.

&ina >?CM UDuc$enneK

tul#urari emotionale cu, B>@

scari de mana, B>

S-ar putea să vă placă și