Sunteți pe pagina 1din 54

Conceptualizare

Imaginea de sine
Janis-Field Feelings of Inadequacy Scale (sentimentul de inadecvare)
Self-Esteem and Irrational Beliefs
Inventarul Coopersmith de msurare a stimei de sine la adul!i
Inventarul multifa"ic de personalitate #innesota (##$I%)
Scala &iller a stimei de sine sociale
http'(()))*scritu+e*com(sociologie(psihologie(,EFI-I.E/-,E-SI-E-SI-E01- http'(()))*scritu+e*com(sociologie(psihologie(,EFI-I.E/-,E-SI-E-SI-E01-
S2CI/34%56*php S2CI/34%56*php
http'(()))*eva*ro(psihologie(familia-ta(stima-de-sine-si-copilaria-articol-7%89*html http'(()))*eva*ro(psihologie(familia-ta(stima-de-sine-si-copilaria-articol-7%89*html
http'(()))*cdt-+a+es*ro(articole(imaginea-de-sine-stima-de-sine-si-increderea-in- http'(()))*cdt-+a+es*ro(articole(imaginea-de-sine-stima-de-sine-si-increderea-in-
sine*php sine*php
I#/:I-E/ ,E SI-E I#/:I-E/ ,E SI-E
http'(()))*despresuflet*ro(psihologie(imaginea-de-sine( http'(()))*despresuflet*ro(psihologie(imaginea-de-sine(
http'(()))*e-scoala*ro(psihologie(formarea;imaginii;de;sine;rolul;ei*html http'(()))*e-scoala*ro(psihologie(formarea;imaginii;de;sine;rolul;ei*html
http'((referat*clopotel*ro(<iolenta;in;familie-=9583*html http'((referat*clopotel*ro(<iolenta;in;familie-=9583*html
http'((scholar*google*ro(scholar>q?adult@self- http'((scholar*google*ro(scholar>q?adult@self-
image@questionnaireAhl?roAas;sdt?BAas;vis?=Aoi?scholartAsa?CAei?- image@questionnaireAhl?roAas;sdt?BAas;vis?=Aoi?scholartAsa?CAei?-
ufD0$$BE83asga9rI:/B)Aved?BCCFGgG#)// ufD0$$BE83asga9rI:/B)Aved?BCCFGgG#)//
SHI#/ ,E SI-E SHI#/ ,E SI-E
http'((ro*scri+d*com(doc(8%=89486(5(Stima-de-sine http'((ro*scri+d*com(doc(8%=89486(5(Stima-de-sine
http'(()))*eva*ro(psihologie(legatura-minte-trup(stima-de-sine-articol-=5=%4*html> http'(()))*eva*ro(psihologie(legatura-minte-trup(stima-de-sine-articol-=5=%4*html>
pagina?% pagina?%
http'(()))*infoterapii*ro(modules(ne)s(article*php>storyid?=6B http'(()))*infoterapii*ro(modules(ne)s(article*php>storyid?=6B
http'((mmirpsiholog*+logspot*ro(%B==(B7(stima-imagine-de-sine-sau-incredere-in*html http'((mmirpsiholog*+logspot*ro(%B==(B7(stima-imagine-de-sine-sau-incredere-in*html
http'((psihologia*)ordpress*com(%BB8(B%(==(stima-de-sine( http'((psihologia*)ordpress*com(%BB8(B%(==(stima-de-sine(
http'((totuldespremame*ro(copilul-tau(sanatate-si-de"voltare(cum-sa-crestem-copii-cu- http'((totuldespremame*ro(copilul-tau(sanatate-si-de"voltare(cum-sa-crestem-copii-cu-
stima-de-sine-sanatoasa stima-de-sine-sanatoasa
http'((ino""a*+logspot*ro(%B=%(B6(despre-mame-si-fiice*html http'((ino""a*+logspot*ro(%B=%(B6(despre-mame-si-fiice*html
http'(()))*acasa*ro(stima-de-sine http'(()))*acasa*ro(stima-de-sine
http'(()))*happymindformula*com()p-content(uploads(%B=%(B4(Self- http'(()))*happymindformula*com()p-content(uploads(%B=%(B4(Self-
EsteemGuestionnaire*pdf EsteemGuestionnaire*pdf
http'(()))*+psmedicine*com(content(7(=(6 http'(()))*+psmedicine*com(content(7(=(6
http'(()))*self*oI*ac*uF(Instruments(1ist;of;Instruments*htm http'(()))*self*oI*ac*uF(Instruments(1ist;of;Instruments*htm
http'(()))*tandfonline*com(doi(a+s(=B*=B8B(BB%%=4%63B656773B http'(()))*tandfonline*com(doi(a+s(=B*=B8B(BB%%=4%63B656773B
http'(()))*mindgarden*com(products(cseisad*htm http'(()))*mindgarden*com(products(cseisad*htm
http'(()))*unm*edu(Jmarni=(435(tiggemanlynch%BB=*pdf http'(()))*unm*edu(Jmarni=(435(tiggemanlynch%BB=*pdf
http'((ro*scri+d*com(doc(=7586397(Stima-de-Sine http'((ro*scri+d*com(doc(=7586397(Stima-de-Sine
http'((=96*=9%*37*45(assessment(IB(1ist;Scales(.E<ISE,K%BJ/-ISK%B/-, http'((=96*=9%*37*45(assessment(IB(1ist;Scales(.E<ISE,K%BJ/-ISK%B/-,
K%BFIE1,K%BSC/1E*htm K%BFIE1,K%BSC/1E*htm
Stima de sine este Lre"ultatul estimrii propriei valori* Ea se manifest ca
satisfac!ie sau insatisfac!ie pe care omul o asocia" imaginii de sineM conNtient sau nuO
=
*
,in organi"area trsturilor care compun imaginea de sine re"ult stima de sine*
LStima de sine se refer la evaluarea propriei persoaneM aceast evaluare re"ultPnd
din auto-acceptare si auto-pre!uireM Qn mod a+solut ori prin compara!ie cu al!ii* ,eNi se
poate schim+a de la o situa!ie la altaM eIist o tendin! sta+il a fiecruia de a se evaluaM
care func!ionea" ca o trstur de personalitateO
%
*
Conform /drianei B+anM stima de sine se afl Qntr-o strPns legtur cu imaginea
de sineM fiind o dimensiune fundamental pentru orice fiin! umanM indiferent de
varia+ile* /ceasta se refer la modul Qn care o persoan se autoevaluea" Ni se compar cu
propriile eIpectan!e sau cu alte persoane* Imaginea de sine este dimensiunea evaluativ Ni
afectiv a imaginii de sine (/* B+anM p* 3%)*
Stima de sine are o de"voltare stadialM Qn func!ie de vPrstaM la fel ca Ni Qn ca"ul
imaginii de sine* ,e eIempluM preNcolarii men!ionea" despre ei doar trsturi generale ca
de eIempluM seIulM vPrstaM Qnl!imea etc* 1a 3-8 ani stima de sine Qncepe s se cristali"e"e
dar aceasta este Qnc ancorat de caracteristicile fi"ice Ni este situa!ional* 1a aceast
vPrstM aceasta are de asemenea glo+alitate selectiv* Rn adolescen! glo+alitatea se
accentuea" Ni se deplasea" spre trsturile sta+ile interne* 1* Iaco+ et* /l* consider c
Lo reali"areM chiar Ni eIcep!ional Qn ochii altoraM dar pu!in valori"at de cel Qn cau"M nu
egalea" Ni nici nu compensea" automat o performan! mai sla+M dar intens doritO
4
*
Dezvoltarea stimei de sine
/dul!ii sunt modele importante pentru copiiM rolul lor Qn construirea stimei de sine
fiind foarte mare* Este greu pentru un adult s accepte sentimentele negative ale unui
copil* ,e multe oriM propriile emo!ii Qi sperie pe copii dac sunt foarte intense* ,ac
aceste emo!ii sunt etichetate ca fiind LreleOM reprimateM negateM atunci copilul poate
de"volta o stim de sine sc"utM avPnd comportamente neadecvate Ni fiind incapa+il s
=
1* Iaco+M S* BoncuM ,* SlstruM 2* 1ungu T $sihologieM manual pentru clasa a C-aM BucureNti' Editura
$oliromM %BBBM p* =B%*
%
1uca #* .*M Clinciu /* I*M $avalache-Ilie #*M 1upu ,*M FrcaN 1* E* - Consilierea Qn NcoalM o a+ordare
psihopedagogicM Si+iu' Ed* $sihomediaM %BB9M p* 97*
4
1* Iaco+M S* BoncuM ,* SlstruM 2* 1ungu M op cit* p* =B4*
fac diferen!a Qntre emo!iile negative Ni cele po"itive* $entru a evita aceast situa!ie este
necesar aUutor din partea adultului care va tre+ui s-l aUute pe copil s eIprime
corespun"tor aceste emo!ii negative precum Ni s le Qn!eleag (/* B+anM %BB=)*
Stima de sine se formea" ca Ni imaginea de sine prin preluarea unor atri+ute
emise de prin!iM valori"rile pe care elevul le primeNte din partea grupului de studiuM
compararea cu egalii Ni rolurile pe care le QndeplineNte elevul Ni care-i confer prestigiu
ori Ql arunca Qn di"gra!ie (1* FrcaN et* /l*M %BB9)*
Rnceputurile stimei de sine pot fi simplu corelate cu cele ale conNtiin!ei de sineM a
crui component important este* /pari!ia frecvent a chipurilor parentale surP"toare Ni
atente Uoac un rol important Qn constituirea viitoarei stime de sine Qn ca"ul +e+eluNilor*
,eNi cercettorii caut instrumentele potrivite pentru a msura Ni evalua Ntiin!ific stima de
sine a copiilor su+ opt aniM acest lucru Qnc nu a fost Qn Qntregime posi+il* HotuNi s-a
o+servat c Qn Uurul vPrstei de 4-9 ani Qncepe preocuparea pentru acceptan!a socialM
aceasta preocupare avPnd o strPns legtur cu stima de sine* HotuNiM pentru a putea vor+i
de stima de sineM este necesar o anumit autonomie faN de prin!i (C* /ndrVM F* 1elordM
=666)*
Rntre 7-8 ani copii recurg la compara!ii Qntre prin!iM eIprimate su+ forma' L#ama
mea e mai frumoas ca a taO* Rn Uurul vPrstei de 8 ani copiii acced la o repre"entare
psihic glo+al despre ei QnNiNiM fiind capa+ili s numeasc anumite caracteristici pe care
le posed Ni s-Ni descrie strile emo!ionale* Hot la aceast vPrst ei percep anumite
trsturi invarianteM adic Qn!eleg c rmPn la fel de-alungul diferitelor momente trite*
Imaginea Qn curs de formare despre personalitatea lor repre"int +a"a pentru viitoarea
stim de sine (C* /ndrVM F* 1elordM =666)*
Rntre 8-=% ani copilul poate avea frecvente reverii despre filia!ie Qn ca"ul copiilor
compleIa!i de prin!ii lorM reverii de cele mai multe ori nevinovate* HotuNi unii din aceNti
copii pot deveni mitomaniM o mic parte din aceNtia aUungPnd s cread Ni ei minciunile
spuse* Cele mai importante domenii Qn constituirea stimei de sine la copii Ni adolescen!i il
repre"int aspectul fi"icM aptitudinile sportiveM popularitatea Qn grupuriM conformismul
comportamental Ni reuNita Ncolar* Importan!a pe care copilul o acord diferitelor aspecte
ale stimei de sine nu depinde doar de Uudecata luiM ci Ni de cea pe care persoanele
semnificative o au despre competen!ele sale* Sursele principale de Uudec!i semnificative
sunt repre"entate de prin!iM profesoriM prieteni Ni colegi* /cestea sunt pe lPng surse de
Uudecat Ni surse de presiune la care este supus copilul* /tunci cPnd acestea func!ionea"
QmpreunM ele permit plentitudinea Ni soliditatea stimei de sine* ,ac una sau alta este
deficitar atunci celelalte o pot suplini* Importan!a corespun"toare acestor diferite surse
de Qntrire a stimei de sine varia" Qn func!ie de vPrstM copiii foarte mici punPnd accent
pe prerea prin!ilorM iar pe parcurs acest accent este treptat redirec!ionat asupra
prietenilor (C* /ndrVM F* 1elordM =666)*
2.2.1. Stima de sine la adolesceni
1a adolescen!i nivelul stimei de sine re"ult din dou Uudec!i de evaluareM egale
ca importan!* $rima Uudecat este aprecierea propriei valoriM iar cea de-a doua este
estimarea calit!ii sus!inerii sociale oferite de anturaU* /precierea propriei valori vi"ea"
cu precdere ceea ce este considerat importantM definitoriu pentru cel in cau"* $entru
aceste direc!ii adolescentul ia in calcul distan!a dintre ceea ce i-ar plcea sau consider c
ar tre+ui s fie performan!a sa Ni cum este aceastaM in mod realM in acel moment* ,ac
distan!a e mareM apare sentimentul imposi+ilit!iiM neputin!eiM din cau"a creia stima de
sine sufer* Rn ca"ul unei distan!e miciM stima de sine e alimentatM creNte* Sus!inerea
anturaUului este foarte important la vPrsta copilriei Ni adolescen!ei (1* Iaco+M S* BoncuM
,* SlstruM 2* 1unguM %BBB)*
2 cercetare descris Qn manualul de psihologie sus!ine c' adolescen!ii Lcare
percep c sunt iu+i!i Ni accepta!i aNa cum sunt au o mai mare stim de sine decPt cei careM
o+iectiv sau su+iectivM acu" lipsa acestui suport* 1a fel ca cei din urm sunt Ni cei care
simt c pentru a fi aprecia!i sunt condi!iona!i de familie sau de grup* Condi!ionarea Qn
ca"ul familiei se refer la performan!e NcolareM activit!i eItraNcolareM rela!ii sociale
selectiveM iar Qn ca"ul grupului se refer la uniformi"are sau fapte anti-socialeO
9
*
-ivelul stimei de sine depinde Qn egal msura de cele dou estimriM Qn ca"ul
copiilor Ni adolescen!ilor una o compensea" pe cealalt* 1a adolescent o preforman! Qn
domeniul su de interes nu ofer o+ligatoriu protec!ie fa! de scderea stimei de sineM
dac grupul de prieteni Ql evit sau nu-i recunoaNte meritele* 1a de+utul adolescen!ei
9
1* Iaco+M S* BoncuM ,* SlstruM 2* 1ungu T $sihologieM manual pentru clasa a C-aM BucureNti' Editura
$oliromM %BBBM p* =B9*
stima de sine scade pentru c autoevaluarea nu mai gseNte aceleaNi puncte de spriUinM iar
pentru noile op!iuni este a+ia Qn momentul tatonrilor* Interesul este deplasat de la familie
la anturaUul celor de aceeaNi vPrst* ,e aici pot aprea neliniNtiM deprecieriM neQn!elegeriM
rupturi care dac sunt permanenti"ate duc la depresii Ni anIiet!i* /ceast perioad de
declin dispare treptat Qn ca"ul unei evolu!ii normale(1* Iaco+M S* BoncuM ,* SlstruM 2*
1unguM %BBB)*
2.3. Caracteristici
Cele mai importante caracteristici ale stimei de sine sunt nlimea Ni globalitatea*
Rnl!imea varia" Qn func!ie de vPrstM personalitate Ni situa!ie* Stima de sine poate
fi Qnalt sau sc"ut* Stima de sine Qnalt contri+uie la aprarea euluiM generea"
satisfac!ieM reduce conflicteleM dar poate diminua uneori tendin!a de autoreali"are* Stima
de sine sc"ut micNorea" stima fa! de sineM generea" conflicte intrapsihiceM conduce la
un nivel de aspira!ie sc"ut care nu permite autodepNirea* Schim+area unei imagini
negativeM care persist in copilrie este posi+ilM sus!ine C* .ogersM dar ea rmPne un
proces dificil* Stima de sine scade la adolescen!i din cau"a cri"elor de personalitate prin
care trec aceNtia (1* FrcaN et* /l*M %BB9)*
/* Bandura a fost cel care Qn anul =686 a introdus termenul de autoeficacitateM
conform cruia performan!ele individului sunt dependente atPt de nivelul real al
capacit!ilor posedateM precum Ni de imaginea de sine (1* FrcaN et* /l*M %BB9)*
:lo+alitatea este proprietatea stimei de sine de a cuprinde toate sau doar o parte
din trsturile individuale* /ceasta de asemenea depinde de vPrst Ni de situa!ie (1*
FrcaN et* /l*M %BB9)*
EIist o rela!ie de cau"alitate Qntre formarea stimei de sine la elevi Ni acceptarea
necondi!ionat ca atitudine a profesorului sau adultului Qn general* #esaUul de valoare Ni
unicitate transmis de adult este foarte important Qn prevenirea neQncrederii Qn sine (/*
B+anM %BB=)*
2.4. Componentele stimei de sine
Stima de sine are trei componente Qntre care eIist legturi de interdependen!M
crora C* /ndrV Ni F* 1elord le pre"int originileM +eneficiile Ni consecin!ele a+sen!ei*
/ceste trei componente sunt' iu+irea de sineM concepte sau concep!ia despre sine Ni
Qncrederea Qn sine*
2.4.1. Iubirea de sine
Iu+irea de sine este elementul cel mai important* /ceasta nu suport condi!ii*
Individul se iu+eNte Qn ciuda defectelor Ni limitelorM eNecurilor sau QnfrPngerilor* /ceast
iu+ire de sine Lnecondi!ionatO nu depinde de performan!ele personale (C* /ndrVM F*
1elordM =666)*
Iu+irea de sine facilitea" incontesta+il o concep!ie despre sine po"itiv Ni
Qnseamn a respecta propria persoan indiferent de ce se QntPmpl Qn UurM de a asculta
nevoile Ni aspira!iile proprii* /ceasta QNi are originea Qn calitatea Ni coeren!a Lhranei
afectiveO primite de copil* Ca +eneficii putem men!iona sta+ilitatea emo!ionalM adic
rela!ii deschise cu ceilal!i Ni re"isten!a la critici sau respingeri* Rn ca"ul Qn care aceast
component lipseNte la individM consecin!ele sunt apari!ia Qndoielilor asupra capacit!ii de
a fi apreciat de ceilal!iM convingerea c individul nu este la Qnl!ime Ni nu Qn ultimul rPnd o
imagine de sine mediocrM chiar Qn ca"ul reuNitei materiale (1* FrcaN et* /l*M %BB9)*
2.4.2. Concepia despre sine
Concep!ia po"itiv despre sine presupune a crede Qn capacit!ile propriiM a evaluaM
fondat sau nuM calit!ile Ni defectele personale* /ceasta influen!ea" favora+il Qncrederea
Qn sine Ni este un fenomen Qn care su+iectivitatea are un rol esen!ial* 2riginile le are Qn
eIpecta!iiM proiecte Ni proiec!ii ale prin!ilor asupra copilului* Beneficiile pe care acesta le
eIercit este am+i!ia Ni proiecte de viitorM re"isten!a la o+stacole Ni la Lcontrarietate*
Consecin!ele Qn ca"ul a+sen!ei conceptelor despre sine este lipsa de curaU Qn alegerile
eIisten!ialeM conformismulM dependen!a de prerile altora Ni sla+a perseveren! Qn alegerile
personale*
2 concep!ie despre sine po"itiv permite individului s se +ucure de Nansele
aprute Qn ciuda adversit!ilor* ,ac aceasta este deficitar sau limitatM Ql va costa mult
timp pe su+iect pPn s-Ni gseasc LcaleaO* ,e asemeneaM concep!ia limitat despre sine
poate conduce su+iectul la dependen! fa! de cellaltM primul fiind capa+il s sta+ileasc
rela!ii satisfctoare cu ceilal!iM dar limitPndu-se la rolul de succesorM adic nu calc decPt
pe drumuri deUa eIplorate de al!ii* Hot acestuia Qi este greu s construiasc Ni s duc la
+un sfPrNit proiectele personale (C* /ndrVM F* 1elordM =666)*
2.4.3. ncrederea n sine
/cest concept se aplic Qn special la actele noastre* Contrar primelor douM aceasta
nu este prea dificil de identificat* $oate prea mai pu!in important decPt iu+irea de sine
Ni concep!ia despre sineM a cror consecin! pare a fiM ceea ce esteM Qn parteM adevrat*
/ceasta provine Qn principal din tipul de educa!ie primit de su+iect Qn familie sau la
Ncoal Ni se transmite prin eIemplu Ni conversa!ie (C* /ndrVM F* 1elordM =666)*
Rncrederea Qn sine Qnseamn a ac!iona fr team eIcesiv de eNec Ni de Uudecata
anturaUului* 2riginile acesteia sunt Qnv!area regulilor de ac!iune cum sunt Qndr"nealaM
perseveren!aM acceptarea eNecurilor* Beneficiile Qncrederii Qn sine sunt ac!iunile cotidiene
facile Ni rapide Ni re"isten!a la eNecuri* Rn ca"ul a+sen!ei acesteiaM se pot o+serva la individ
inhi+i!iiM e"itriM a+andonuri Ni lipsa perseveren!ei (1* FrcaN et* /l*M %BB9)*
2.. !c"ilibrul stimei de sine
Rntre cele trei componente ale stimei de sine pre"entate mai sus eIist o legtur
de interdependen!M Ni anume' iu+irea de sine facilitea" incontesta+il o concep!ie despre
sine po"itivM acesta la rPndul lui influen!Pnd favora+il Qncrederea Qn sine (C* /ndrVM F*
1elordM =666)*
1a unele persoane aceste elemente pot fi disociate re"ultPnd diferite situa!ii
de"avantaUoaseM chiar pro+lematice pentru su+iect* Rn scopul eIplicrii acestor disocieriM
C* /ndrV Ni F* 1elord apelea" la urmtoarele dou eIemple'
2 concep!ie despre sine fragil Ni drept urmare o Qncredere Qn sine
superficial poate duce la pr+uNirea stimei de sine ca urmare a unui
o+stacol grav care se permanenti"ea"*
,ac iu+irea de sine lipseNte su+iectul reuNeNte totuNi s se descurce
datorit sus!inerii unei foarte +une concep!ii despre sineM dar un eNec
sentimental duce la naNterea unor Qndoieli Ni compleIe pPn atunci
LascunseO*
2.#. Stima de sine n $uncie de susinerea adultului
$entru a-Ni forma o stim de sine po"itiv copilul are nevoie ca adul!ii din
anturaUul su s instaure"e un echili+ru Qntre sus!inere Ni reguli* #odul Qn care adultul Ql
sus!ine pe copil are asupra stimei de sine consecin!e diferite* ,e aici re"ult numeroase
tipologii ale copilului'
Copilul Lrsf!atO care integrea" faptul c are valoareM prin!ii Ql iu+esc dincolo
de orice dar nu este pregtit s o+!in dragostea altor persoaneM acesta fiind
re"ultatul sus!inerii necondi!ionateM adic orice ar faceM copilul primeNte sus!inere*
Copilul LdresatO este cel care Ntie c sus!inerea primit depinde de actele saleM
ceea ce este liniNtitor dar mai pu!in securi"ant* /cesta este efect al sus!inerii
condi!ionate*
Copilul LdeschisO se formea" cPnd ac!ionea" cele dou tipuri de sus!inere M cea
condi!ionat Ni cea necondi!ionatM necesare stimei de sine*
Copilul La+andonatO ce se formea" Qn a+sen!a celor dou tipuri de sus!inere Ni
care determin o le"are maUor a stimei de sine*
Stima de sine a copilului poate fi hrnit pe de o parte de sus!inerea
necondi!ionatM mai eIact prin iu+ire* /ceasta hrneNte direct stima de sineM dar nu Ql
Qnva! pe copil s primeasc stima celorlal!i* Cu cPt copilul va fi mai iu+itM cu atPt stima
de sine va fi mai Qnalt*
$e de alt parteM sus!inerea condi!ionat sau educa!iaM se caracteri"ea" prin
dependen!a comportamentului adultului de cel al copiluluiM prin criticarea constructiv a
comportamentelor neadecvate ale copilului* /ceast sus!inere hrneNte mai pu!in stima de
sineM dar Ql Qnva! pe copil s fie stimat de ceilal!iM influen!ea" sta+ilitatea stimei de sine
5
*
2.%. &buzul emoional 'i $izic( obstacol ma)or n $ormarea stimei de sine
$rin a+u" Qn!elegem Wcomportament agresiv sau necorespun"tor Qndreptat asupra
copilului sau a cuiva care se afl evident Qntr-o situa!ie inferioar Ni fr aprare Ni care
are ca re"ultat consecin!e fi"ice Ni(sau emo!ionale negativeO
7
* /+u"ul poate fi' fi"icM
emo!ionalM seIual* Si negliUarea este considerat a+u"*
Consecin!ele a+u"ului asupra copilului sunt numeroase* ,intre ele amintim'
Imagine de sine sc"ut* Ei cred c adul!ii au Qntotdeauna dreptateM pot crede c au
fost ri Ni drept urmare au meritat s fie a+u"a!i*
$ro+leme Qn de"voltarea emo!ional* Copiilor a+u"a!i le este dificil s-Ni eIprime
sentimenteleM fie ele po"itive sau negativeM sau s Qn!eleag sentimentele altora*
$ro+leme de rela!ionare* 0nii tind s devin ei QnNiNi a+u"atoriM cutPnd rela!ii cu
persoane pe care le pot dominaM sau Qnva! s nu ai+ Qncredere Qn adul!i*
Copiii a+u"a!i QNi formea" un sistem disfunc!ional de percep!ie a lorM a celorlal!i
Ni a lumiiM ce are efecte negative pe termen lung* /ceNtia sunt lua!i Qn griU de profesori-
consilieri care Qi aUut la corectarea acelui sistem disfunc!ional creat din cau"a a+u"ului
(/* B+anM %BB=)*
/driana B+anM Qn cartea sa numit WConsiliere Educa!ionalOM ne sugerea" niNte
principii de preven!ie a a+u"ului emo!ional* ,intre acestea men!ionm'
/scultarea activ a copilului*
2ferirea de spriUin Qn asumarea unor responsa+ilit!i*
Evitarea etichetrilor Ni criticilor personale*
Evitarea Uudec!ii*
<alidarea emo!ional*
5
1uca #* .*M Clinciu /* I*M $avalache-Ilie #*M 1upu ,*M FrcaN 1* E* - Consilierea Qn NcoalM o a+ordare
psihopedagogicM Si+iu' Ed* $sihomediaM %BB9M p* 98-96*
7
/driana B+an T Consiliere educa!ional T :hid metodologic pentru orele de dirigen!ie Ni consiliere T
CluU--apoca' Imprimeria L/rdealulOM CluUM %BB=*
Rnv!area modalit!ii de a face fa! situa!iilor de stres*
2.*. Stima de sine 'i cuplul
Hoate comportamentele de seduc!ie au ca func!ie Qm+unt!irea stimei de sine*
Freud sus!inea c LQn via!a amoroasM a nu fi iu+it reduce sentimentul stimei de sineM iar a
fi iu+it Ql Qnal!O
3
*
$ersonalitatea histrionic este caracteri"at de o tre+uin! imperioas de a atrage
aten!ia celorlal!i asupra saM de a aprea su+ o lumin favora+ilM de a plcea* /cesta are o
mare dificultate de a se angaUa Qn rela!ii afective sta+ile Ni satisfctoare datorit
impasului cau"at de stima de sine compartimentatM de eIemplu respectiva persoan se
percepe atrgtoare Ni competent seIualM dar este lipsit de interes Ni incapa+il de a
pstra dura+il un partener lPng ea (C* /ndrVM F* 1elordM =666)*
CPnd punem pro+lema cuplului intervine automat Ni pro+lema respingerii* /ceasta
poate fi imediat sau secundar* .espingerea imediat este dureroasM frustrantM dar uNor
de trecut peste* .espingerea secundar intervine dup un timp mai lung sau mai scurt de
la Qnceperea rela!iei* Rn acest ca" lovitura dat stimei de sine este mai gravM individul
fiind respins dup Lperioada de pro+O* .espingerea secundar se refer la unele
caracteristici mai intime decPt aparen!eleM cau"a respingerii imediate* Hocmai din aceste
motiveM persoanele cu o stima de sine vulnera+il se pot teme s-Ni asume astfel de riscuri
(C* /ndrVM F* 1elordM p* ==7-==3)*
$entru o rela!ie efemer individul caut s fie valori"at iar pentru o poveste
dura+il acesta caut pe cineva care s ai+ despre el o imagine realistM Uust Ni totuNi
po"itiv* 0n studiu efectuat pe cupluri cstorite a artat c persoanele care se apreciau
favora+il aveau Qn general so!i care le apreciau la fel* Rn schim+ persoanele care au o
imagine negativ despre ei QnNiNi erau cupla!i cu so!i care gPndeau acelaNi lucru despre ei*
1a o stim de sine sc"ut partenerul care aprecia" po"itiv poate stimulaM aUuta la
creNterea stimei de sineM dar poate si desta+ili"aM dac nu chiar s scad stima de sineM
datorit presiunii de a nu fi la Qnl!imea aprecierii partenerului (C* /ndrVM F* 1elordM
=666)*
3
Cit* Qn C* /ndrVM F* 1elord T Cum s te iu+eNti pe tine pentru a te Qn!elege mai +ine cu ceilal!iM BucureNti'
Editura HreiM =666
Rn mariaUM +eneficia"M Qn medieM stima de sine a +r+atului pentru c femeile
accept mai mult decPt +r+a!ii s renun!e la ele Qn favoarea cuplului* /ceste renun!ri
pot fi minoreM sau fundamentaleM ca de eIemplu renun!area femeii la carier pentru
familie* Stima de sine a fiecruia dintre so!i tre+uie s fie la fel LhrnitO de via!a de
cuplu* /tunci cPnd un cuplu merge +ineM fiecare se +ucur Ni se valori"ea" indirect
pornind de la reuNitele partenerului* /stfel stima de sine a fiecruia este sporitM Qn mod
direct pentru unul Ni indirect pentru cellalt* C* /ndrVM F* 1elord descriu cuplul nu ca un
loc unde domneNte iu+irea fr limite ci o scen a multiplelor raporturi de for!eM Qn unele
cupluri eIistPnd o form de competi!ie implicit Qn care fiecare Qncearc s-l seduc pe
cellaltM impresionPndu-l*
Certurile fac parte din via!a oricrui cuplu normal Ni au ca scop aducerea ori de
cPte ori e necesar stima de sine a partenerului la dimensiuni corecte* 0nele conflicte pot fi
considerate LnormaleO* Ele permit eIprimarea aNteptrilor Ni nemul!umirilor* 2 alt
categorie de conflicte semnific o LconUugopatieOM adic certuri frecvente Qn urma crora
nu se aUunge la nici o solu!ie Ni care sunt scena unor agresiuni feroce asupra stimei de sine
a partenerului* :elo"ia este un alt motiv de conflictM acesta fiind aproape mereu semn de
vulnera+ilitate* Rndoielile asupra celuilalt reflect Qndoielile fa! de propria persoan*
:elo"ia poate fi proprie su+iec!ilor cu o stim de sine sc"utM acesta considerPnd c nu
are suficiente calit!i pentru a pstra partenerul Ni c este incapa+il de a-l recuceri dac
o+serv atrac!ia partenerului fa! de o alt persoan (C* /ndrVM F* 1elordM =666)*
L,oliurile sentimentale afectea" profund stima de sineM iar suferin!a din dragoste
este un fel de minidepresie eIperimental' su+iectul se devalori"ea"M nu se mai
imaginea" Qn viitor Ni nu mai aprecia" deloc punctele sale o+iNnuite de interes*O
8
Fr a
aUunge la depresieM persoanele care sufer din dragoste au o stim de sine sc"ut*
2.+. !cuaia lui ,ames
$sihologul american Xilliam JamesM men!ionat anterior la Qnceputul capitolului s-
a ocupat cu studiul stimei de sineM ela+orPnd o teorie numit LEcua!ia lui JamesO'
8
C* /ndrVM F* 1elord T Cum s te iu+eNti pe tine pentru a te Qn!elege mai +ine cu ceilal!iM BucureNti' Editura
HreiM =666M p* =44
pretentii
succes
SS =
,e aici eItragem c Qn vi"iunea psihologului stima de sine este egal cu succesul
supra preten!ii* /cesta sus!ine c odat cu o+!inerea unor reuNite stima de sine a
individului creNteM dar o condi!ie ca acest lucru s se QntPmple este ca preten!iile s nu fie
prea mari* / avea preten!ii potrivite este o +un metod de mo+ili"areM dar dac
preten!iile individului sunt prea ridicateM atunci acestea ac!ionea" ca o frPn pentru o
+un stim de sineM acesta fiind veNnic nemul!umit sau de"amgit de performan!ele atinse*
/ ac!iona asupra preten!iilor este un miUloc eficient de administrare a declinului
succeselor* /ceast teorie ne de"vluie arta de a administra aspira!iile* Fiecare individ
tre+uie s gseasc calea de miUloc Qntre'
/m+i!ia eIcesiv care Ql va Qmpiedica s fie satisfcut Ni
2 atitudine comodM care Qi va Qntrerupe foarte devreme eforturile pentru a o+!ine
un o+iectiv
6
*
2.1-. Sinele
2.1-.1. De$iniie
Rn voca+ularul psihanali"ei Qntocmit de J* 1aplanche Ni J* B* $ontalisM sinele
constituie Lpolul pulsional al personalit!iiO con!inPnd elemente inconNtiente atPt
Qnnscute cPt Ni do+Pndite prin refulareM fiind re"ervorul principal al energiei psihice* 0nii
autori accentuea" rolul mediului artPnd c sinele este construit Qn conteItul rela!ional al
macromediilor culturalM economicM politicM precum Ni al micromediilor create de
comunicarea interpersonalM mediaM interac!iunile rutiniere curente (#* #odreaM %BB7)*
Ion /l* ,umitru consider c Lsinele este o structur psihic relativ sta+il care se
formea" Qn ontogene"a individuluiO
=B
Qn cadrul Ni prin intermediul proceselor de
sociali"are Ni educa!ie* Rn prerea aceluiaNi autor sinele const Qntr-o constela!ie de
6
IdemM p* =39-=37*
=B
Ion /l* ,umitru T Consiliere psihopedagogic T +a"e teoretice Ni sugestii practiceM IaNi' Ed* $oliromM
%BB8M p* =4%*
atitudini ale persoanei fa! de sine QnsNi Ni fa! de al!iiM a cror sta+ilitate relativ confer
consisten! Ni coeren! de sine* CompleIitatea sineluiM multitudinea fa!etelor sale eIplic
adaptarea fleIi+il la mediu sM Qn consecin!M func!ionalitatea optim a personalit!ii (I*
/* ,umitruM %BB8)*
,e asemeneaM pentru $* Ilu! Qntregul sine este social QntrucPt trsturile fi"iceM
psihiceM gPndurile cele mai intime sunt valori"ate social* $entru elM sinele este partea
conNtient a personalit!iiM concep!ia despre ce eNti Ni ce po!i deveni* Conceptul de sine
este un construct mintal si a+stract care dispune de sfer Ni con!inutM poate fi definit prin
raportarea la referentul su Ni poate avea conota!iiM sensuri su+iectiveM cu Qncrctur
afectiv Ni emo!ional (#* #odreaM %BB7)*
C* .ogers consider conceptul de sine ca fiind Limaginea noastr despre ceea ce
suntemM ceea ce vrem s fim Ni ceea ce ne-ar plcea sa fimO* -* Eayes Ni S* 2rrell afirm
c sinele este Lopinia pe care o are un individ despre propria persoanO* $* Ilu! consider
conceptul de sine ca fiind schema mintal central a sineluiM esen!a sau identitatea luiM
modul Qn care ne categori"m conduitele eIterioare Ni strile interne iar engle"ul E* /lpay
Ql defineNte ca suma tuturor caracteristicilor mintale Ni fi"iceM percepute Ni dorite de o
persoan ca Ni valoarea acestora aNa cum Ni cPt este perceput de persoan* Conceptul de
sine este un termen Lum+relO care cuprindeM Qntr-un ansam+lu dinamicM imaginea de sineM
sinele ideal Ni stima de sine a individului (#* #odreaM %BB7)*
2.1-.2.Dimensiunile Sinelui
,imensiunile sinelui se refer la mai multe aspecteM Ni anume'
Felul Qn care ne percepem Ni ne evalum Qn mod realM la un moment datM Qn
pre"ent* /cesta este Sinele real*
Imaginea Ni aprecierea de sine proiectateM cum ar dori persoana s fie Qn viitorM
adic Sinele ideal*
Ceea ce crede persoana c ar tre+ui sau s-ar cuveni s devinM adic Sinele dorit*
Ceea ce persoana nu ar dori s se Qndeplineasc* ,e care eventual se teme* /cesta
repre"int Sinele anIios*
Ceea ce persoana dispre!uieNte la ea QnsNiM numit Sine dispre!uit (I* /* ,umitruM p*
=44)*
2.11. Cunoa'terea de sine
CunoaNterea de sine esteM pe lPng acceptarea de sineM o varia+il fundamental Qn
func!ionarea Ni adaptarea optim la mediul socialM Qn men!inerea snt!ii mentale Ni
emo!ionale (/driana B+anM %BB=)*
CunoaNterea de sine se de"volt treptatM odat cu vPrsta Ni eIperien!ele prin care
trece individulM acesta nefiind un proces care se Qncheie odat cu adolescen!a Ni tinere!ea*
,e"voltarea ei durea" pe tot parcursul vie!ii omului* CunoaNterea de sine este un proces
cognitivM afectiv Ni motiva!ional individualM dar suport influen!e puternice de mediu
(/driana B+anM %BB=)*
.e"ultatul cunoaNterii de sine este imaginea de sine Ni aceasta se de"volt su+
influen!a aprecierile pe care copilul le primeNte de la familieM prieteni Ni colegiM a
o+servrii propriei conduite sau a compara!iei cu ceilal!i
==
Imaginea de sine
2.12.1. Introducere
Imaginea de sine se refer la repre"entarea Ni evaluarea pe care individual Ni le
face despre el QnsuNiM Qn diferite etape ale de"voltrii sale Ni Qn diferite situa!ii de via!*
Imaginea de sine depinde Ni de felul Qn care su+iectul este privit Ni apreciat de ctre cei
din Uur* #aria Ealmaghi sus!ine c imaginea de sine este o construc!ie personalM o
imagine despre ceea ce considerm c ne este caracteristicM ne defineNte* /ceasta se refer
la modul su+iectiv de repre"entare Ni de evaluare pe care individul le reali"ea" asupra lui
QnsuNiM Qn diferite etape ale de"voltrii sale Ni Qn diferite situa!ii de via!* $e +a"a
informa!iilor culese Qn urma numeroaselor interac!iuni sociale se reali"ea" atPt percep!ia
proprie cPt Ni prerea celorlal!i* $ercep!ia proprie poate sau nu s corespund cu imaginea
==
#* .* 1ucaM Clinciu /* I*M $avalache-Ilie #*M 1upu ,*M FrcaN 1* E*(%BB9) Consilierea Qn NcoalM o
a+ordare psihopedagogicM Si+iu' Ed* $sihomediaM %BB9M p* 9B
pe care Ni-au fcut-o cei din Uur
=%
* Imaginea de sine se afl Qn strPns legtur cu gene"a
conNtiin!ei de sine (,oronM $arotM =666)*
/utorii mai sus men!iona!i consider ca nu eIist o singura imagine de sineM ci
mai multeM Qn func!ie de etapa de"voltrii Ni situa!iile Qn care se afl individul* Rntr-adevr
putem vor+i de eIisten!a imaginii ideal de sineM sinele real Ni imaginii de sine*
Suprapunerea acestoraM numit Ni arie de congruen varia" de la o persoan la altaM
determinPnd re"ultatele persoanei respectiveM nivelul de satisfac!ie pe care acesta Ql
resimte Ni chiar Qnf!iNarea individului (CocoroadM #ariela-IlieM FrcaNM et* /ll*M p* 9%)*
Cu cat aria de congruen! este mai mareM cu atPt este individul mai echili+rat* ,ac
imaginea de sine se suprapune cu sinele realM Qnseamn c persoana respectiv are o
imagine corect de sineM QNi cunoaNte aptitudinile Ni defecteleM fiind astfel capa+il s o+!in
re"ultate +une Qn orice aspect al vie!iiM fiind un om echili+rat*
EIist numeroNi autori care de-alungul timpului au su+liniat importan!a pe care o
are cunoaNterea propriei persoane Ni mai eIact a imaginii de sine* Chiar Ni Socrate ne
Qndemna LCunoaNte-te pe tine Qnsu!iO (:olemanM %BB=)* Jean la Fontaine scria ceva
asemntor Qn =736M LCel ce cunoaNte universul Ni nu se cunoaNte pe sineM nu cunoaNte
nimicO (SteinM BooFM %BB4)* ,in aceste citate putem trage conclu"ia cum c oamenii chiar
Ni Qnainte de a se sta+ili eIact conceptul imaginii de sine Ni-au dat seama de importan!a pe
care o are aceasta Qn via!* Fr o +un cunoaNtere de sineM rela!ionarea cu cei din UurM la
fel ca Ni atingerea poten!ialului maIim Qn via! sunt imposi+ile* Eleanor .ooseveltM Qn
LHhis is my storyO scria' L-imeni nu v poate face s v sim!i!i inferiori fr acordul
vostruO (SteinM BooFM %BB4)* /ceast afirma!ie este una eItrem de corect* ,ac un
individ se cunoaNte pe sineM deNi orice contact cu cei din Uur Ql influen!ea"M este capa+il s
selecte"e corect informa!iile pe care le primeNte* /stfel imaginea de sine rmPne
nealterat* EIisten!a unor critici constructive este +inevenitM aUutPnd la corectarea unor
lacune sau omisiuni Ni astfel Qntrind individul*
2.12.2. Caracteristici
=%
#aria Ealmaghi T #emorator de psihologie pentru clasa a C-aM BucureNti' BooFletM %BB9M p* 56*
Imaginea de sine este o construc!ie social* Cu to!ii ne formm prin apartenen!a la
un grup socialM prin compararea cu al!ii M fiind influen!a!i de o situa!ie social sau de unele
personalit!i din mediul social (Iaco+M 1unguM et* /l* %BBB)*
Imaginea de sine QndeplineNte mai multe func!ii la nivelul personalit!iiM cum ar fi'
,etermin comportamente Ni autoreglea" comportamentulY
Stimulea" de"voltarea personalit!iiY
Selectea" scopurile Ni valorile dup care se conduce persoanaY
/ctivea" procesele cognitiveY
Contri+uie la fiIarea nivelului performan!elor*
=4
.olul pe care imaginea de sine Ql are Qn via!a individului nu este deloc de ignorat*
/ceasta influen!ea" tonusul tririlor afectiveM Qndrum la autocunoaNtere prin raportare la
al!ii Ni conduce spre o+!inerea stimei de sine (Iaco+M BoncuM SlvstruM 1unguM %BBB)*
Imaginea de sine este o component important a vie!ii individului care reglea" atPt de
multe procese QncPt importan!a ei nu poate fi su+limat* $racticM aceasta ne determin atPt
succesul Qn via! cPt Ni modul de rela!ionare cu cei din Uur*
$sihologul american Xilliam James
=9
considera c imaginea de sine poate fi
a+ordat din dou perspective* Si anume' din perspectiva con!inutului Ni ca proces*
/+ordarea din perspectiva con!inutului se refer la faptul ca atunci cPnd ne orientm
aten!ia spre anali"a interiorului nostruM putem intra Qn contact cu personalitateaM corpul Ni
chiar cu LeulO nostru* /+ordarea imaginii de sine ca proces se refer la contactul pe care
Ql are fiecare individ cu cei din Uurul lui* Rn momentul Qn care individul intr Qn contact cu
o alt persoan* /ceasta Qi transmite anumite informa!iiM care intr in procesul personal de
selec!ie* 2dat selectateM informa!iile sunt asimilateM Qm+og!indu-ne* $e scurtM imaginea
de sine privit ca proces se refer la faptul c fiecare persoan cu care intrm Qn contact
ne influen!ea"M avPnd loc un proces de evaluare de sine precum Ni o organi"are a
pre"entrii de sine* Hoate aceste procese ne orientea" spre mediul socialM constituind un
=4
1uca #* .*M Clinciu /* I*M $avalache-Ilie #*M 1upu ,*M FrcaN 1* E*(%BB9) Consilierea Qn NcoalM o
a+ordare psihopedagogicM Si+iu' Ed* $sihomediaM %BB9M p* 94*
=9
Xilliam James (=89%-=6=B) psihologM filo"ofM cu studii de medicin Ni +iologieM Ni-a petrecut Qntreaga
carier academic la Earvard* Cea mai important lucrare a sa este L$rinciples of $sychologyO (=68B)*
1ucrarea con!ine =%BB de pagini Qn % volumeM iar timpul necesar pentru a scrie aceast carte a fost de =%
ani* Sursa' )))*)iFipedia*org M %7*B4*B6M =B'95
prileU de a confrunta con!inuturile noastre cu alte con!inuturi (Iaco+M SlvstruM 1unguM
et* /l*M %BBB)*
2.12.3. .ormarea imaginii de sine
Imaginea de sine se constituie treptatM pornind de la imaginea corporal* 1a vPrsta
preNcolarM cele dou medii eIistenteM familia Ni grdini!a Lfavori"ea" de"voltarea lumii
interioare a copilului Ni stimulea" formarea imaginii de sineO
=5
* 1a grdini! copilul are
Nansa s intre mai intens Qn contact cu al!i copiiM QncuraUPndu-se aprecierile la adresa altor
copii precum si autoaprecieri* Cu cPt sunt criteriile de apreciere mai clar eIprimateM cu
atPt mai mult se aUut de"voltarea imaginii de sine* /stfelM la vPrsta preNcolarM
de"voltarea imaginii de sine se face confruntare Ni comparare cu al!i copiiM re"ultPnd o
imagine de sine preponderent po"itivM care tre+uie proteUat de adul!ii afla!i Qn
apropierea copilului*
1a Ncolarul mic predomina motiva!ia eIterioarM fapt care Qi influen!ea" Ni
de"voltarea imaginii de sine* 1a aceast vPrst copilul QNi QnsuNeNte criteriile de apreciere
ale adul!ilorM aceste criterii nefiind Qn totalitate asimilateM Qnv!torul tre+uie s preci"e"e
clar criteriile de evaluare ale diferitelor activit!i precum si a conduitelor* /utovalori"area
are Ni ea Qn punct central modelele propuse de adultM pe care copilul le revendic pentru a
fi apreciat* 1a aceast vPrst se Qnregistrea" schim+rile Qn schema corporalM copilul se
inserea" Qn istoria familieiM Qncepe s perceap propriile transformri M comparPndu-se
din ce Qn ce mai des cu cei din Uur* Hot la aceast vPrst Qncepe s se conture"e imaginea
Eului permanentM acestuia su+ordonPndu-se Eurile efemere ale diferitelor situa!ii* ,ac la
3-8 ani copilul refu" asumarea unor imagini nefavora+ileM la 6-=B ani propriile defecte
sunt descrise cu vanitateM Lca Ni cum nu ar apar!ine EuluiO
=7
* Succesul sau eNecul Ncolar au
un impact puternic asupra imaginii de sine a Ncolarului micM LSuccesele primilor ani de
Ncoal dau copilului sentimentul de competen! Ni QmplinireM fac mai suporta+ile
eventualele eNecuri viitoareM Qn timp ce frustrarea Ni QnfrPngerea din copilrie pot fi
=5
1uca #* .*M Clinciu /* I*M $avalache-Ilie #*M 1upu ,*M FrcaN 1* E*(%BB9) Consilierea Qn NcoalM o
a+ordare psihopedagogicM Si+iu' Ed* $sihomediaM %BB9M p*94*
=7
1uca #* .*M Clinciu /* I*M $avalache-Ilie #*M 1upu ,*M FrcaN 1* E*(%BB9) Consilierea Qn NcoalM o
a+ordare psihopedagogicM Si+iu' Ed* $sihomediaM %BB9M p* 94*
premise ale QnfrPngerii ca adultO
=3
* Concep!ia de sine se poate construi ori pe succesM
Qmplinire personal Ni mPndrieM ori pe Qndoiala de sine Ni pe sentimentul lipsei de valoare
personal* 0na din aceste dou variante va repre"enta temelia concep!iei de sineM care va
determina viitorul copilului*
Specific imaginii de sine a preadolescentului este lrgirea cadrului de referin!*
/cesta acord un loc important rela!iilor interumaneM se gPndeNte din ce Qn ce mai des ca
parte a grupuluiM dar totuNi preocuparea pentru autocunoaNtere este rar* Imaginea
corporal devine aproape central la preadolescent datorit schim+rilor care au loc*
Hocmai aceste schim+ri Ql fac pe Ncolarul miUlociu s se priveasc cu nemul!umireM dar Qn
fa!a celorlal!i vrea s apar ca agrea+il* CreNte o+iectivitatea cu care acesta se priveNteM
sim!ind nevoia s primeasc confirmri pentru autoaprecieri* Hot la aceast vPrst copilul
QNi alege un modelM datorit devalori"rii ideilor impuse de adul!i Qn perioadele anterioar
Ni cPNtigrii unei anumite independen!e Qn gPndire* /cest model se va transforma Ni se va
adaptaM formPnd imaginea ideal de sine* /ceasta imagine de sine ideal nu este Qnc clar
conturat Ni se inspir din persoanele de care e copilul QnconUuratM din modele oferite de
mass-mediaM din cr!i sau din filme* Copilul QNi alege numeroase modeleM care se com+in
pentru a forma un Qntreg Qn momentul consolidrii totale a imaginii de sine ideale*
/dolescen!a este perceput de mul!i ca o perioad de cri"M Qn care individul
Qncearc s-Ni gseasc locul Qn societate Ni s QNi Lconstituie identitateaO (E* EriFson)*
Stadiul de de"voltare Qn care se afl imaginea de sine reflect caracteristicile acestei
vPrste* /dolescentul se implic activ Qn anali"a propriei persoaneM de multe ori
retrgPndu-se din lume pentru a se gsi pe el QnsuNi* .spunsurile despre sine
adolescentul le gseNte Qn informa!iile provenite din mediul familial Ni social* Hocmai
datorit frecventelor reflec!ii asupra propriei persoaneM putem spune ca imaginea de sine
QNi atinge apogeul Qn adolescen!* /ceasta cPNtig compleIitate Ni se eItinde asupra
maUorit!ii trsturilor de personalitate* Hot la aceast vPrst se defineNte Ni imaginea
ideal de sineM care este influen!at de persoanele semnificative pentru adolescent sau
modele oferite de mass-media* ,e aici Ni motivul pentru care adolescen!ii sunt uNor
influen!a+iliM adesea QnsuNind sau copiind niNte comportamente deviante* Este important
ca adolescentul s se cunoasc pe sineM tocmai pentru c o +un cunoaNtere a propriei
=3
IdemM p* 99*
persoane Qi reglea" comportamentul* HotuNi la aceast vPrst aten!ia este focali"at
maUoritar pe defecteM astfel el fiind nemul!umit de propria persoan Ni avPnd o stim de
sine sc"ut* Stima de sine se sta+ili"ea" in Uurul vPrstei de =3-=8 ani*
=8
2.12.4. Dimensiunile imaginii de sine
Imaginea de sineM la fel ca Ni cunoaNterea de sineM este un proces compleI care
implic mai multe dimensiuni* /ceasta nu este o structur omogenM iar Qn cadrul ei
facem distinc!ia Qntre' Eul realM Eul viitor Ni Eul ideal (/* B+anM p*77)*
Eul realM numit Ni Eu actualM este re"ultatul eIperien!elor noastreM a cadrului social
Ni cultural Qn care trieNte individul* /cesta cuprinde la rPndul lui Eul' fi"icM cognitivM
emo!ionalM social Ni spiritual*
Eul viitor repre"int aspira!iile viitoare ale su+iectuluiM aspira!ii realisteM care pot
fi atinse datorit resurselor de care acesta dispune*
Eul ideal este ceea ce ar dori s aUung su+iectulM dar este conNtient c nu are
resursele necesare pentru a aUunge acolo* Eul ideal nu poate fi niciodat atins* ,ac
individul se cantonea" Qn decalaUul dintre eul real Ni cel idealM atunci el va tri o
permanent stare de nemul!umire de sineM frustrare Ni chiar depresie* ,ominarea Eului
ideal este un fenomen destul de frecvent la adolescen!i* ,atorit influen!ei mass-mediei ei
aUung s-Ni doreasc s semene cu anumite vedeteM aUungPnd Qntr-un final s fie
de"amgi!i de propria via!* Hocmai de aceea este important ca adolescen!ii s Qnve!e s
fac diferen!a dintre Eul ideal Ni cel viitorM cel din urm fiind reali"a+il* Eul ideal are un
rol po"itiv dac Ualonea" traiectoria Eului viitor Ni nu se interpune ca finalitate dorit (/*
B+anM %BB=)*
=8
#* .* 1ucaM Clinciu /* I*M $avalache-Ilie #*M 1upu ,*M FrcaN 1* E*(%BB9) Consilierea Qn NcoalM o
a+ordare psihopedagogicM Si+iu' Ed* $sihomediaM %BB9M p* 97
1. Imaginea de sine/ stima de sine 'i ncrederea n sine 02- de ore1
"ttp(22333.psi"oterapieintegrativa.ro2content2vie3211%21*-2
=*=* $sihoterapia Ni gratificarea tre+uin!elor
=*%* /+ordarea nevoilor din perspectiva lui #aslo) Ni a lui Casriel
=*4* -evoile personale din acest moment* $arte practic
=*9* EIpectan!e Ni comportamente
=*5* #otiva!ia
=*7* /nali"a Qn +inom Ni apoi Qn cartel
=*3* /plica!ii practice* EIerci!ii folosind oglinda* .olul*
=*8* #aniera Qn care comunicm despre noi QnNine
=*6* Hriunghiul victim T salvator - eIecutor
=*=B* ,espre personalitateM vi"iunea integrativ
=*==* Ce este personalitatea>
=*=%* ,efinirea termenilor' individM individualitateM persoan Ni personalitate
=*=4* /ccep!iunea conceptului de personalitate' antropologicM aIiologic Ni psihologic
=*=9* Hipuri Ni defini!ii ale personalit!ii
=*=5* /+ordarea structural-sistematic a personalit!ii
In ,ictionarul enciclopedic de psihologie (=663) imaginea de sine apare ca
ZeIpresia concreti"ata a modului in care se vede o persoana oarecare sau se repre"inta pe
sineM ca trairea aspectului unificator de coe"iune a personalitatiiZ*
Imaginea de sine este contaminata de dorinte dar si de modul in care evaluea"a
ceilalti persoana respectiva si de identitatea traita* Este vor+a cu alte cuvinte de Zfelul cum
se percepe individulM ce crede el despre sineM ce loc isi atri+uie in raporturile cu ceilaltiZ*
/dicaM imagine de sine este re"ultatul unui proces de autoevaluare a personalitatii si
repre"inta Ztotalitatea cerintelorM repre"entarilorM ideilor individului despre propria sa
personalitateZ (#*&late)*
CE ESHE I#/:I-E/ ,E SI-E
Eul este nucleul personalitatii in alcatuirea caruia intra cunostintele si imaginea
despre sineM precum si atitudinile fie constienteM fie inconstiente fata de cele mai
importante interese si valori*
EulM inteles ca ansam+lul insusirilor personalitatiiM este alcatuit din urmatoarele
ansam+luri'
- eu fi"ic sau +iologicM ce are in vedere atitudinile corporale care se identifica cu schema
corporalaY
- eu spiritualM alcatuit din totalitatea dispo"itiilor psihice innascute sau do+anditeY
- eu socialM ce are in vedere atitudinile fata de relatiile sociale ale individului*
:ordon /llport (4) se intrea+a daca ideea de eu este necesara si daca nu ar fi ca"ul
sa fie inlocuita cu alta ceva mai cuprin"atoareM inclu"and simtul corporalM self-identitateaM
autoapreciereaM self-eItensiuneaM gandirea rationalaM imaginea de sineM tendinta proprieM
functia cunoasterii - toate acestea fiind denumite prin conceptul LpropriumW*
,upa :* /llportM constiinta repre"inta o structurarea a catorva stari ale euluiM in special'
- respectul fata de sineY
- imaginea de sineY
- efortul central*
Eul este ceva de care suntem imediat constienti* :* /llport Il considera
Lregiunea caldaM centralaM strict personala a vietii noastre* Este un fel de nucleu al fiintei
noastre si totusi nu este un nucleu constantW (4M p* =%4)*
Eul se ela+orea"a treptatM incepand din copilaria micaM atunci cand copilul este
LunicentratWM dar nu egocentric dupa /llportM si apare mai intai Lnon-eulWM adica LH0W*
Eul corporal care incepe sa se de"volte este o ancora a constiintei de sine*
Stima/ imagine de sine sau incredere in sine 45
$utem ase"a stima de sine pe acelasi palier cu imaginea de sine sau increderea in sine>[
Sa fie oare sinonime>[
/ceste trei dimensiuni suntM in parteM legate intre ele dar este important sa se faca si o
dinstinctie*
Cum putem face aceasta distinctie dar mai ales cum identificam unde anume avem nevoie
de de"voltare >[
-u de putine ori au"im aceste eIpresiiO nu are incredere in sineO sau L are o stima de sine
crescutaO***
Cel mai indicat ar fi sa folosim cate o intre+are pentru fiecare si sa incercam sa ne dam
raspunsuri cat mai concreteM si anume'
- $entru Imaginea de sine : Sunt capabil sa ma simt bine impreuna cu ceilalti?
- $entru Increderea in sine: Sunt capabil sa muncesc in mod corect sau sa-mi conduc
corect masina?
- $entru Stima de sine: Ce cred eu despre propria mea valoare?
Imaginea de sine se refera in general la competentele relationale ale fiecaruiaM increderea
in sine se refera la cele personale iar stima de sine se refera la vi"iunea glo+ala in legatura
cu propria persoana ( opinia despre sine)*
Imaginea de sine si increderea in sine influentea"a foarte mult comportamentele iar stima
de sine mai degra+a personalitatea[
Imaginea de sine ne influentea"a comportamenteleM de aceea este important sa ne percem
cat mai corectM sa de"voltam convingeri realiste despre noi insine* .elatiile armonioase cu
mem+rii familiei si cei din UurM performantele profesionaleM asumarea unor responsa+ilitati
in acord cu resursele proprii indica o imagine de sine po"itivaM in timp ce a+senta
motivatiei sau o motivatie sca"utaM agresivitatea defensivaM comportamentele de evitareM
re"istentele la schim+are sunt principalii indici pentru o imagine de sine negativa* *
Increderea in sine nu este innascuta si nu depinde doar de educatia pe care am primit-o
in copilarie cand parintii nostri ne-au invatat sa facem impreuna cu ei si ne-au stimulat sa
ne asumam responsa+ilitati pentru a deveni autonomi in viata* increderea in sine este
realista si predicti+ilaM deoarece se spriUina pe re"ultate concrete o+tinute in trecutM pe
eIperientele reale pe care o persoana le-a trait si care-i permit sa pre"ica re"ultatele la
care se asteapta in viitor*
Stima de sine repre"inta modul in care ne evaluam pe noi insine in raport cu propriile
asteptari si cu ceilalti si este direct proportionala cu constienti"area valorii noastre*
Fiecare fiinta umana este unica si are o valoare care merita sa fie respectata* Capacitatea
fiintei umane de a se proiecta in viitorM de a-si constienti"aM dori si anticipa devenirea prin
raportarea la eIperientele si succesele anterioare si credinta despre propria eficacitate
contri+uie la intarirea stimei de sine* *
/desea au"im oameni spunand L nu stiu ce sa spunM nu stiu ce sa raspund*** Letc* ei nu au
stiut niciodata sa se afirmeM astfel acesti oameni nu si-au dezvoltat imaginea de sine*
Sau mai intalnim oameni care spun L -u sunt capa+il sa fac lucrul acestaM nu voi reusi
niciodata***O care mai degra+a evoca o absenta a increderii in sine*
/tunci cand identificam o absenta a stimei de sineM intalnim astfel de eIpresii ' L-u
insemn nimicM nu-i atat de important pentru mineM nu merit sa mi se acorde atentieM
tre+uie sa fiu perfect***O
Este important sa ne de"voltam cele trei dimensiuni* Consecintele scaderii celor treiM sau
numai a uneiaM se o+serva in functionarea glo+ala a omului*
.reud considera c la prin!i eIist Lo compulsie de a atri+ui copilului toate perfec!iunile
(Eis #aUesty the Ba+y) Ni de a ascunde Ni uita toate defectele luiOM Lde a reQnnoi pe seama
lui revendicarea unor privilegii de mult timp a+andonate pentru ei QnNiNi*
$rin urmareM se vd pe ei QnNiNi Qn copil aNa cum se imaginau a fi odinioar*O Iu+irea
prin!ilor pentru copii lor nu ar fi decPt narcisismul lor renscPndM iu+irea lor pentru ei
QnNiNi* $rin!ii plasea" Qn copil propriul lor Ideal al Eului (ceea ce ar dori s fie) cu care
copilul se identificM fcPnd din acesta propriul lui ideal* 1a rPndul suM ca adultM va
transmite aceast LmoNtenireO propriilor lui copii*
Imaginea de sine 6 stima de sine si increderea in sine
&le7andra Siru
$siholog - psihoterapeut
Ce este imaginea de sine >
Imaginea de sine sau \cum ne vedem\M se referaM asa cum se su+intelege deUaM la modul in
care ne percepem propriile noastre caracteristici fi"iceM emotionaleM cognitiveM sociale si
spirituale*
#odul in care ne percepem depinde de gradul de autostima (autoapreciereM autorespectM
autoacceptare) pe care il avem* /stfelM daca ne acceptam pe noi insineM daca ne apreciem
pentru ceea ce facem +ine - aceasta contri+uie la autorespectul si increderea in sine - daca
acceptam ca avem si sla+iciuni fara sa ne criticam in permanenta pentru ele - aceasta
constituie +a"a tolerantei fata de sine siM implicitM fata de altii - putem trai conforta+il din
punct de vedere emotional* Hre+uie inteles ca este +ine sa eIiste mereu un echili+ru intre
autoapreciere si autocriticaM nici una din cele doua eItreme nefiind eficienta* Cel care se
lauda prea mult esteM in cele din urmaM persiflat sau chiar a+andonat de catre ceilalti iar
cel care se autocritica eIagerat provoaca celorlalti fie sentimente de milaM de vinaM fie un
sentiment de superioritateM atragand de la sine alte critici* $astrand pe cat posi+il
echili+rul intre o lauda de sine eIagerata si o autocritica eIagerata putem contri+ui la
igiena noastra sufleteasca*
Cum stim daca imaginea de sine e +una sau nu >
Este foarte simplu* Hoti avem ceea ce se cheama \vocea interioara\* ,aca aceasta voce
interioara are tendinta spre un discurs pesimistM negativ si autocritic cu am+itii
neimplinite spre perfectiune este clar ca imaginea de sine a persoanei respective este
negativa*
,e ce este importanta imaginea de sine >
Imaginea de sine ne influentea"a comportamentele* Cand ai o imagine de sine +una iti
poti indeplini o+iectivele pentru caM o imagine de sine +una iti da entu"iasmM energie si
determinarea necesara pentru acest lucru iar o+stacolele sunt percepute ca provocari ce
tre+uiesc depasite pentru atingerea o+iectivelor* 2 imagine de sine +una te face sa
relatione"i armonios cu ceilaltiM prin atingerea o+iectivelor poti avea performante
profesionaleM succes social etc*
2 imagine de sine negativa te face sa-ti scada motivatia sau chiar o anihilea"a prin lipsa
increderii in fortele proprii (\ce rost are sa incerc oricum nu voi reusi\M \e greu\M \nu sunt
in stare\ etc*) ducandM mai departeM la comportamente de evitare (\nu ma duc la interviu
deoarece nu sunt suficient de +unM deci nu are rost***\)*
/ se o+serva ca o imagine de sine negativa este capa+ila sa cree"e un cerc vicios din care
persoanei ii este greu sa iasa ' nu face anumite lucruri pentru ca nu se crede in stare iar
dupa ce renunta la a face lucrurile respective se autoculpa+ili"ea"a si se critica si mai
tareM intarindu-siM astfelM convingerile negative despre sine si alimentand dialogul interior
negativ*
In conclu"ie ' cand iti acor"i suficienta valoare iti atingi mai usor o+iectivele pentru ca a
avea incredere in sineM in fortele proprii te face sa-ti mo+ili"e"i eIact resursele de care ai
nevoie sa depasesti o+stacolele si sa mergi in directia doritaY cand nu iti acor"i suficienta
valoare negocie"i mai sla+M comunici mai greuM actione"i cu mai multa frica sau eviti sa
actione"i si \iti pui singur +ete in roate\* Cand nu iti acor"i valoare anihile"i resursele de
care ai avea nevoie pentru a intreprinde ceva*
Imaginea de sine contri+uie la evaluarea realitatii
Cand ai o imagine de sine +una poti afirma ' \pot sa fac acest lucru sau macar pot
incerca\ cand ai o imagine negativa de sine afirmi ' \nu pot sa fac acest lucru este prea
greuM nu voi fi in stare\* ,iferenta este ca cel cu imaginea +una de sine va avea oca"ia sa-
si demonstre"e daca poate sau nuM de"voltand convingeri realiste despre sine printr-o
perceptie corecta a capacitatilor dar si sla+iciunilor* Cel cu imaginea negativa de sine nu
va avea decat oca"ia de a se inchide in cercul vicios descris mai susM intarindu-si astfel
convingerile negative*
2 poveste
\0n rege isi puse curtea la o incercare pentru un post important* -umerosi oameni
puternici si intelepti se aflau in Uurul lui*
\Inteleptilor - spuse regele - am o pro+lema si vreau sa vad care dintre voi este in stare sa
o re"olve*\
Ii conduse pe oameni la o usa enormaM mai mare decat va"usera vreodata* .egele le
eIplica '
\/ici vedeti cea mai mare si mai grea usa din regatul meu* Care dintre voi poate sa o
deschida >\
0nii dintre curteni scuturara doar din cap* /ltiiM care se numarau printre cei inteleptiM se
uitara la usa mai de aproapeM dar recunoscura ca nu pot sa o faca* Cand inteleptii spusera
astaM restul curtii consmiti ca aceasta pro+lema este dificil de re"olvat* 0n singur vi"ir se
duse la usa* 2 eIamina cu ochii si cu degeteleM incerca mai multe posi+ilitati de a o
deschide siM in cele din urmaM o trase cu o smucitura puternica* Si usa se deschise* Fusese
lasata intredeschisa numaiM nu inchisa completM si nimic altceva nu fusese necesarM decat
+unavointa de a reali"a ceva si curaUul de a actiona cu indra"neala* .egele spuse '
\<ei primi postul de la curteM pentu ca tu nu te +i"ui doar pe ceea ce ve"i sau au"iY tu iti
pui propriile puteri in Uoc si ai curaUul sa risti o incercare \
!ossrat "esesc#$ian% &"ovesti orientale ca instrument de psi#oterapie&'
Se pot intelege din aceasta poveste cateva aspecte '
modul in care ne percepem fortele proprii determina modul in care evaluam
realitatea
o imagine +una de sine ne determina \sa riscam o incercare\M acceptand in acelasi
timp ca s-ar putea sa reali"am ceva sau s-ar putea sa esuam darM oricumM merita sa
incercam
o imagine negativa de sine ne face sa evitam o actiune evaluand-o ca fiind peste
puterile noastre
o imagine negativa de sine ne face influenta+ili la parerile negative ale celorlalti
pe care le luam \de +une\ si le adaugam la parerile noastre negative despre noi insine
,e ce parerea celorlalti contea"a >
,esiM imaginea de sine este oglindirea noastra in propria constiinta (auto-oglindirea)M
fiind logic astfel sa ai+a referential internM imaginea de sine este deseori sustinuta sau
sa+otata de factori eIterniM asa cum s-a va"ut si in poveste*
Intre+area \,e ce parerea celorlalti contea"a\ ar fi mai logica sun forma \$entru cine
contea"a parerea celorlalti >\ .aspunsul este simplu ' parerea celorlalti contea"a pentru
cei care nu au consolidata imaginea de sine siM in mod specificM pentru cei careM la +a"aM
nu au o imagine +una de sine avand nevoie in permanenta sa se raporte"e la eIterior*
Cand au succes se simt +ine dar pentru putin timpM devenind dependenti de succes pentru
a se simti +ine iar cand esuea"a se +lamea"a eIcesiv* /cestia traiesc intr-o permanenta
incertitudine si nelinisteM fiind mereu vulnera+ili pentru ca imaginea lor de sine este
dependenta de factori eIteriori* /sa se eIplica si diferitele \trenduri\ care afectea"a
adolescentii ' daca realitatea eIteriora cere sa fii sla+ iar tu esti incert in ceea ce priveste
imaginea de sineM vei intelege ca esti +un si acceptat daca esti sla+M insa asta nu te
multumeste niciodata pe deplin pentru caM fiind +a"al nemultumit de tine sau incert in
ceea ce te privesteM nu vei fi niciodata suficient de sla+* /pare astfel nelinisteaM
nemultumireaM incertitudinea sicercul vicios al anIietatiiM depresieiM anoreIieiM +ulimiei
etc*
/tunci cand eIista o perceptie realista de sine (iti stii calitatile dar accepti ca ai si defecte)
siM implicitM o imagine +una de sineM realitatea eIterioara iti confirma sau infirma ceea ce
deUa stii despre tine si te aUuta sa im+unatatesti ceea ce ai dUM acolo unde este ca"ul*
,e unde vine imaginea de sine >
Ba"ele modului in care ne percepem vine din copilarieM atunci cand noi inca nu avem un
sistem de valori la care sa ne raportam* -u avem decat parerea parintilor fata de actele
noastre* $arintii sunt primii oameni care ne pot aprecia pentru ceea ce facem sau ne pot
penali"a pentru lucruri gresite* ,e eIemplu o atitudine eItrem de critica a parintilor face
copilul sa inteleaga ca nu e suficient de +unM ca \nu e perfect\* 0na dintre modalitatile de
\evolutie\ atunci cand copilul devine adolescent este sa caute acele \trenduri\ care sa-l
faca \mai +unM mai interesantM mai acceptat(+il\M cautand o comunitate care sa-l accepte
asa cum este (de eIemplu Emo) sauM ca adolescent si apoi adult isi pastrea"a parerea
proasta de sine ingreunandu-siM astfelM eIistenta prin autosa+otare asa cum am descris mai
sus* (#odalitati de \evolutie\ in ca"ul criticismului eIagerat al parintilor sunt multe dar
nu fac o+iectul materialului de fata)*
2 atitudine eItrem de permisiva cu laude eIagerate si lipsa penali"arilor face ca viitorul
\om\ sa ai+a o parere eItrem de +una de sine dar eIagerata si nerealista fapt care va fi
\penali"at\ crunt in viitoarele lui relatiiM asa cum am amintit mai sus*
/cestea sunt doar doua atitudini parintesti eItreme care pot orienta imaginea de sine intr-
o directie sau altaM eIistand si altele dar iarasi nu fac o+iectul materialului de fata*
In conclu"ie ' ec"ilibrul dintre critica si lauda este in primul rand responsabilitatea
parintilor/ asa vor sti si copiii si viitorii adulti sa il mentina*
Hot parintii sunt primii care sadesc in interiorul copiilor lor +a"a sistemului de valori la
care se vor raportaM adulti fiindM atunci cand isi vor contura imaginea de sine*
$ractica clinica a demostrat ca persoanele cu imagine sca"uta de sine se autoetichetea"a
ca fiind \realiste\ si nu vad legatura dintre imaginea de sine si atitudinea parinteasca* \-u
mama mi-a "is ca sunt proastraM mi s-a demonstrat de catre realitate\* ,ar astfel de
persoane nu constienti"ea"a faptul ca modul in care percepem realitatea si valorile de '
corectM gresitM prostM desteptM frumosM uratM etc* nu sunt innascute ci asimilate prin
intermediul \filtrului parintesc\* 0n copil cand se naste nu are notiunea de +ine sau rauM
este +ine ce aprecia"a mama si rau ce critica siM daM persoana citata are dreptate intr-un
fel ' nu e nevoie ca mama sa critice ver+al o actiune a copilului ci sa-i dea de intelesM sa-i
demonstre"e ca e proasta (acelasi a+u" manifestat in alt mod)* Sigur copiii vor tre+ui
\lamuriti\ cu privire la ce este +ine si rauM dar in alt modM in plus aici este vor+a de varsta
la care se pun +a"ele autostimei si imaginii de sine (B - 4 ani)M candM repet copilul fiind o
entitate pur emotionala nu poate rationa +ine(rau decat dupa reactiile parintilor* (/stfelM
rau poate sa fie - evaluare data de catre copil dupa reactia implusiva a mamei - si ca s-a
impiedicat cand a+ia invata sa mearga ***)*
Ce putem face>
,aca dialogul interior amintit mai sus ne \sa+otea"a\ ne putem intre+a in forul nostru
interior ' \de faptM a cui e vocea interioara ' a mameiM a tataluiM a altei persoane importante
pentru noi in copilarie >\ /cesta este un prim pas a+solut necesar dar nu si suficient* Este
recomandat pentru un re"ultat eficient sa eIploram aceste intre+ari si raspunsuri cu
aUutorul unei persoane de specilitateM un psihoterapeutM pentru ca autostima nu se
construieste dintr-o dataM nu e un proces facil mai ales daca imaginea de sine este grav
afectataM ci repre"inta un proces compleI si de durataM in care elementul fundamental il
repre"inta dorinta si capacitatea de a vea griUa de propria persoana*
,ar pana va hotarati sa apelati la o persoana de specialitate mai sunt cateva lucruri pe
care le puteti face '
$aceti o lista cu realizarile pana in prezent (cei mai nesiguri dintre dvs* ii pot
intre+a pe altii dar doar persoane pe care le apreciati si in parerea carora aveti
incredereM pentru ca van"atoarea de la colt va poate spune ca nu sunteti suficient de
socia+il pentru ca nu ati vrut o data ra+dare sa-i ascultati telenovelele)
analizati obiectiv ce calitati ati $olosit pentru realizarea lor (sigur persoanele
cu imagine sca"uta de sine vor atri+ui succesele unor factori eIterni dar pe principiul
\,umne"eu iti da dar nu-ti +aga si-n traista\ este evident faptul indiferent daca factorii
eIteriori ar fi putut favori"a succesul - ceea ce este si normal - drumul catre atingerea
acelui succes este datorat persoanei care a avut capacitatea de a se folosi de factorii
eIterni - aceasta fiind in sine o calitate)
8sarbatoriti8 orice succes/ laudati6va in sinea dvs. pentru realizarea oricarui
lucru pentru ca dvs* l-ati \+agat in traista\M ati fi putut trece foarte +ine pe langa el ***
neavand curaUul sa riscati o incercare *** sau ati fi putut pur si simplu sa nu aveti
curaUul sa doriti lucrul respectiv din credinta ca nu-l puteti o+tine
trans$ormati esecul in $eed6bac9 ' decat sa va +lamati pentru ca ati esuat mai
+ine anali"ati ce nu a mers +ine si puteti im+unatati pe viitor sau ce ati gresit si puteti
sa nu mai repetati in viitor* -u uitati ca auto+lamarea sa+otea"a acum dar si mai
tar"iuM creand acel cerc vicios
incepeti cu pasi mici/ pasii mari va pot dezec"ilibra* ,aca sunteti genul de
persoana care evita sa actione"e din teama de a nu esua si amana lucuri din acelasi
motiv va propun sa faceti o lista "ilnica cu cateva o+iective usor de atinsM apoi la
sfarsitul "ilei sa anali"ati ce a mers +ine si ce nuM luand astfelM deci"ii in consecinta
pentru "iua urmatoare* ,upa o luna de astfel de practica sta+iliti o+iective din ce in ce
mai mari si pe termen din ce in ce mai lung* /veti ra+dare si fiti perseverent in aceasta
tehnicaM veti face pasi mici dar siguri si sta+ili* :ealizarea obiectivelor personale/
indi$erent cat de mici/ contribuie la intarirea autostimei si imbunatateste
imaginea de sine
1a fel de important in consolidarea imaginii de sine il repre"inta constienti"area si
satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului asa cum le-a ase"at /* #aslo) (=678) in
+inecunoscuta piramida a tre+uintelor umane* <oi pre"enta aici varianta adaptata de catre
psihologii romani Corneliu /ugustin Sofronie si .oIana &u+cov in cartea lor \$sihologia
ordinii* $sihologia cuantica\ (Editura $erfectM %BB5) '
C* ;evoia de idealM de eroiM perfectiuneM valori inalte ale umanitatii
IC* ;evoia de implinire (autoreali"areM sa aUungi ceea ce poti aUunge pentru a te
simti implinit)
<III* ;evoia de mani$estare sociala (inteligenta socialaM acceptarea ca individ
socialM integrare sociala)
<II* ;evoia de moralitate (cunoastereaM estetica si eticaM reguli care mentin
ordinea sociala)
<I* ;evoia de utilitate socialaM prestigiuM succes prin profesieM scoala
<* ;evoia de ec"ilibru dinamic interior pentru deschiderea catre lume (echili+rul
intre micro si macroM intre individ si social)
I<* ;evoia de pro7imitate (apartenenta la un grupM nevoia de spatiul amicalM de
recunoastere)
III* ;evoia de identitate (familie - cunoasterea si acceptarea originilor ca +a"a in
formarea identitatii personale) sau \nevoia de identitate si imagine de sine\ (D*
Eorney)
II* ;evoia de armonie interioaraM siguranta de sine si siguranta in general (a-ti
putea planifica viata fara teama de pericole)M nevoia de partenerM sau \tre+uinta de
afectivitate si apro+are pentru echili+rul interior\ (D* Eorney)
I* ;evoi primare (hranaM adapostM im+racaminteM igienaM seI) traduse in nevoia de
independenta si li+ertateM sau \tre+uinta de li+ertate si superficialitate\ (D* Eorney)*
Chiar daca nevoile inferioare (primare) sunt imperioase si se cer o+ligatoriu a fi impliniteM
sunt putin satisfacatoare si pe termen scurt foarte scurt* Insa pentru o +una imagine de
sineM +ine consolidata si de durata cele superioare sunt foarte satisfacatoare*
&n7ietatea si imaginea de sine
1a +a"a oricarei stari de anIietate generali"ate sta sentimentul incapacitatii de
autocontrol*
&n7ietatea este o mo+ili"are eIagerata a energiei psihice si face parte din reactiile
emotionale fundamentale ale omuluiM la fel ca si depresiaM respectiv suferinta*
,eciM anIietatea are ca fundament sentimentul de teamaY teama este o reactie naturala fata
de un pericol realM insa anIietatea este teama fata de un pericol imaginar* /nIietatea este
definita de specialisti ca o teama difu"aM fara un o+iect +ine preci"at*
,aca teama te invata sa fii prudentM anIietatea te invata sa fii evitant* ,e aici reiese o idee
esentiala referitoare la natura comportamentelor anIioase si anumeM aceea ca ele sunt
invatateM deci nu innascute* ,atorita acestui faptM comportamentele anIioase raspund
foarte +ine terapiilor cognitiv-comportametale de scurta durata*
In momentul in care un individ se afla in fata unei situatii periculoaseM prima data simte
fricaM apoi are disponi+ilitate pentru trei tipuri de comportamente ' fugaM lupta sau
\impietrire\ (iepurele cu farurile in ochi)* In momentul in care se declansea"a reactia de
teamaM se secreta un mediator chimic numit adrenalina (\hormon de stres\) care alertea"a
intreg organismul fata de situatia periculoasa* /stfelM individul devine mai vigilent decat
in stare o+isnuitaM +ataile inimii se accelerea"a si pompea"a sange cu o vite"a si presiune
mai mareM respiratia devina mai alertaM muschii se incordea"a*
,eciM intr-o situatie de pericol real putem vor+i de o \anIietate normala\*
InsaM asa cum imi povestea o pacienta de %8 de aniM poti sa fii \anormal de anIios\ (citat
din discursul pacientei) ' \seara cand stau pe canapeaM la televi"or cu prietenul si nu ma
gandesc
la nimic rauM din senin inima incepe sa +ata cu putereM o simt in gatM respiratia devine
accelerata si am sen"atia ca ma sufocM +rusc ma ia un val de calduraM imi amortesc
mainileM
ametesc si nu ma gandesc decat ca am ceva grav si as putea muri\*
Ce se intampla de fapt in corpul unei persoane in timpul unei cri"e de anIietate > Inima
+ate mai tare crescand cantitatea de sange siM astfel si presiunea luiM creste si de+itul
circulator la nivelul palmanilor concomitent cu accelerarea respiratiei si cu sen"atia de
caldura si transpiratiiY astfelM creste cantitatea de oIigen in sange creandu-se un
de"echili+ru intre 2% si C2%M apar mecanisme fi"iologice ca vasoconstrictia periferica
(maini reciM al+itul la fata) care limitea"a cantitatea de sange si respectiv 2% la eItremitatiY
creste de+itul cere+ral conducand la un o usora crestere a presiunii intracraniene (sen"atia
de \cap tul+ure\)* Hoate acestea accentuea"a sen"atia de pericolM creandu-se un cerc
vicios din care persoana are sen"atia ca nu poate sa iasa si va muri*
Se poate o+serva ca reactiile neurovegetative ale organismului si modificarile produse in
corp in timpul unei cri"e de anIietate sunt aceleasi ca in ca"ul unui pericol real insaM
inadecvate momentului siM daca devin si persistente si crescute ca intensitate (atacuri de
panica)M se traduc in simptome ale anIietatii si pot afecta functionarea optima a
individului in plan personalM profesional sau social*
#otivele unei stari de anIietate poti fi multiple datorita compleIitatii indivi"ilor ' poate fi
anIietate legata de starea de +oalaM anIietate legata de frica de moarte etc*M insa cele mai
raspandite sunt legate de teama de a nu face fata dificultatilor vietiiM teama ce deriva din
caracteristicile societatii actuale in care predomina starea de nesiguranta si incertitudine
cu privire la viitor* ,e faptM aceasta teama de a nu face fata dificultatilor vietiiM desi
generata de conteItul socialM ascunde o neincredere in propriile forteM o proasta imagine
de sine*
/stfelM o psihoterapie scurta a starilor de anIietateM pe langa interventiile initiale de prim
aUutor - =* EIercitii de control al respiratiei si %* .elaIarea musculara progresiva - se
aIea"a pe interventia asupra cau"elor mai profunde ale anIietatii si anume imaginea de
sine* ,eciM dupa interventia initiala - in cri"aM psihoterapia are ca o+iectiv rea+ilitarea
imaginii de sine*
Ceea ce tre+uie retinut este ca aceste comportamente de tip anIios sunt invatateM astfel ca
pot fi a+ordate cu succes prin interventii cognitiv-comportamentale si pot disparea in
cateva luni de la inceputul interventiei* $ersoana anIiosa va invata sa isi gestione"e starea
de teama atri+uind-o in mod adecvat fiecarui \o+stacol\ pornind de la o imagine de sine
im+unatatita cu aUutorul tehnicilor terapeuticeM +ine conturata dar realista*
<anzano Ni cola+oratorii siM pornind de la eIperien!a clinicM de la consulta!iile
terapeutice prin!i-copii miciM aUung la conclu"ia c Lpuneri Qn scenO similare celor
caracteristice rela!iilor narcisice de iu+ire specifice adul!ilorM sunt pre"ente Qn forme Ni
propor!ii diferite Qn toate rela!iile prin!i-copii*
/stfelM ei introduc termenul de Lscenariu narcisic al parentalitiiOM care se constituie din
patru elemente'
a). Proiecia prinilor asupra copiilor - reprezentarea de sine (Self) a printelui e
proiectat i investit cu libido narcisic.
$rin!ii pot proiecta Qn proprii copiiM imagini de sine infantile ideali"ate sau unele aspecte
infantile trite ca a+andon sau caren!- umbra de sine a prinilor*
Proiecia poate fi i indirect ! imaginea unor obiecte parentale idealizate" deteriorate
sau c#iar negative ! umbra obiectului prinilor.
Se mai pot QntPlni Ni proiec!ii parentale trite esen!ialmente ca persecutorii sau foarte
deteriorate*
b1. Identificarea complementar a prinilor (contraidentificarea) cu o alt imagine
intern* ,e eIempluM dac o mam proiectea" asupra fiicei imaginea de copil idealM
atotputernicM care ar fi vrut ea QnsNi s fieM prin contraidentificareM ea va Uuca rolul mamei
ideale pe care ar fi vrut s o ai+* c)* Scopul punerii n scen - este reali"area unei
satisfac!ii de natur narcisic* $ot eIista Ni unele scopuri de natur defensivM cum ar fi un
refu" al pierderii sau unele care care s permit satisfacerea deghi"at a unor pulsiuni
oedipiene refulate* d)*Interaciunea comportamental ntre actoriM e urmarea acestor
proiec!ii Ni identificri* /utorii disting dou modalit!i dinamice Qn aceste interac!iuni'
una const Qn a LfiIaO o scen Ni a face totul pentru a se convinge c ea eIistM cealalt
constM dimpotrivM Qn a LrefaceO trecutul considerat ca inaccepta+ilM LcorectPndu-lO Qn
sensul dorit (ve"i copilul reparatorM copilul su+stitut)*
Identificarea proiectiv implic faptul c ceea ce e proiectat repre"int o parte considerat
ca Self (inclusiv o+iectele interne)* Identificarea proiectiv a mameiM e o fantasm
normalM cu rol important Qn de"voltare Ni comunicareM dar angoasele de separare Ni de
pierdere a o+iectuluiM o pot transforma Qntr-un mecanism defensiv* Identificarea are un
du+lu sens' mam-copilM copil- mam* Ceea ce mama proiectea" asupra copiluluiM este
ceea ce la rPndul eiM a LprimitOde la QnaintaNiM astfel eIplicPndu-se transgenera!ionalitatea*
-aNterea unui copil permite prin!ilor s reedite"e Qn rela!ia cu acestaM o serie de aspecte
rela!ionale cu o+iecte semnificativeM din propria lor copilrie*
$opilul devine o modalitate de a corecta trecutul prinilor sau de a repara narcisismul
rnit al acestora.
(antasmele) roluri imaginare incon*tiente) determin nu numai reprezentarea de sine a
prinilor) ci *i conduita acestora fa de copii% Copilul reacioneaz la presiunile
fantasmatice e+primate n comportamentul prinilor) n funcie de propriile lui nevoi de
ata*ament) de #olding%,stfel) se va identifica total sau parial cu proieciile prinilor)
dar poate *i s re-proiecteze sau s resping rolul atribuit de prini%
$ornind de la FreudM care a deschis calea studiilor privind transmiterea transgenera!ionalM
autori ca #* Faim+erg (Ltelescoparea genera!ionalO)M #iUollaM /+raham Ni HoroFM au
Qncercat s eIplice prin propriile teoriiM condi!iile metapsihologice ale transmiterii
transgenera!ionale (apud #an"anoM p*=6)*
/stfelM Selma Frai+erg vor+eNte de Lfantomele din camera copiluluiOM relevPnd caracterul
repetitiv al unor aspecte din rela!ia mam-copil* $ornind de la no!iunea de Linterac!iune
fantasmaticOM B* Cramer aUunge la o eIplica!ie pertinent a Ltransgener!ionalit!iiOM
relevPnd totodat Ni Lreciprocitatea psihicO dintre prin!i Ni copiiM reali"at prin
mecanismele inconNtiente de proiec!ieM introiec!ie Ni identificare*
%antasma incontient e definit de <. =lein ca Lo activitate mental care Qnso!eNte Ni
su+Qntinde Qnc de la naNtere orice proces psihic*O Fantasma apare nu doar ca repre"entare
mental a pulsiunilor instinctualeM ci Ni ca repre"entare mental a mecanismelor de
aprare Qmpotriva acestor pulsiuni* #ecanismele prin care fantasmele unei persoane
ac!ionea" asupra altei persoaneM se refer la comportamentul primei persoane
(comportament ver+alM non-ver+alM atitudinalM afectivM etc*)M care ac!ionea" ca Qntrire Ni
selec!ie a comportamentului celei de-a doua persoane*
:evie3 Importance and use$ulness o$ evaluating sel$6esteem in c"ildren
<izu"o >osogi
=M%M4]
M &?umi @9ada
4
M C"i9a9o .u)ii
4
M =eizou ;oguc"i
4
and =umi
Aatanabe
9

Corresponding author' #i"uho Eosogi ho"umi^Fc9*so-net*ne*Up
/uthor /ffiliations
=
Eosogi ChildrenZs ClinicM %-==-= #inato-machiM FuFuyama-shiM Eiroshima-Fen 3%=-
B679M Japan
%
,epertment of $ediatiricsM FuFuyama #edical CenterM 9-=9-=3M 2Finogami-choM
FuFuyama-shiM Eiroshima-Fen 3%=-85%BM Japan
4
,epartment of $ediatricsM 2Fayama 0niversity EospitalM %-5-=M ShiFata-choM Dita-
FuM 2Fayama-shiM 2Fayama-Fen 3BB-8558M Japan
9
Faculty of Eealth and Xelfare ScienceM 2Fayama $refectural 0niversityM ===M
Du+oFiM SouUa-shiM 2Fayama-Fen 3=6-==63M Japan
Self-esteem is the \feeling of self-appreciation\ and is an indispensa+le emotion for
people to adapt to society and live their lives* For childrenM in particularM the environment
in )hich they are raised contri+utes profoundly to the development of their self-esteemM
)hich in turn helps them to adapt +etter to society* <arious psychologists have provided
definitions of self-esteemM and eIamined methods of o+Uectively evaluating self-esteem*
Guestionnaire-style assessment methods for adult include .osen+erg Self-Esteem Scale
and Janis-Field Feeling of Inadequacy ScaleM and these for children include Coopersmith
Self-Esteem InventoryM $opeZs 5-Scale Hest of Self-Esteem for childrenM and Did-
DI-,1
_
* 2ther methods include &iller Social Self-Esteem Scale and Implicit /ssociation
Hest* Hhe development of childrenZs self-esteem is heavily influenced +y their
environmentM that isM their homesM neigh+orhoodsM and schools* Children )ith damaged
self-esteem are at risF of developing psychological and social pro+lemsM )hich hinders
recovery from lo) self-esteem* HhusM to recover lo) self-esteemM it is important for
children to accumulate a series of successful eIperiences to create a positive concept of
self* Evaluating childrenZs self-esteem can +e an effective method for understanding their
past and present circumstancesM and useful to treat for children )ith psychosomatic
disorders*
Introduction
0-ICEFZs adoption of the document \/ Xorld Fit for Children\ (%BB%) states that
childrenM including adolescentsM must +e empo)ered to eIercise their right to eIpression
in accordance )ith their evolving capacityY +uild self-esteemY and acquire Fno)ledge and
sFills needed for conflict resolutionM decision-maFingM communicationM and endurance of
lifeZs challenges* Hhe Xorld Eealth 2rgani"ationZs \$reventing Suicide' / .esource for
Heachers and 2ther School Staff\ (%BBB) states that positive self-esteem protects children
and adolescents from mental distress and despondencyM and ena+les them to cope
adequately )ith difficult and stressful life situations*
Xhile no consistent vie)s on the definition of self-esteemM ho) it developsM and its
relationship )ith social adUustment have +een esta+lishedM its importanceM particularly for
childrenM has +een mentioned at several occasions and is )idely accepted as common
Fno)ledge* Hhis paper reports on previous definitionsM evaluation methodsM and ideas for
the development of self-esteemM as )ell as introduces our o)n research and eIamines the
effectiveness of evaluating self-esteem*
De$inition o$ sel$6esteem
Dant and others have argued conventionally from a philosophical and ethical standpoint
that self-esteem is \the a)areness of the a+solute value of oneZs o)n personality or
dignity*\ In =68BM James `=a stated that self-esteem is \the satisfaction or dissatisfaction
)ith oneself*\ In realityM humans select a certain pretension and thinF of failure in that
pretension as a true defeat and of success as a true victory* Feelings such as shame or Uoy
occur as a resultM respectively* /s suchM James sa) self-esteem as a ratio found +y
dividing oneZs successes in areas of life of importance to a given individual +y the failures
in them or oneZs \success(pretensions\*
Su+sequentlyM in the field of psychologyM self-esteem +egan to +e vie)ed as \a feeling of
self-appreciation*\ -umerous psychologists have defined and de+ated the definition of
self-esteemM +ut no uniform vie) has +een esta+lished* <arious psychologists have
provided definitions of self-esteemM and eIamined methods of o+Uectively evaluating self-
esteem*
<et"od $or evaluating sel$6esteem
/ variety of methods are used for evaluating self-esteem* EIamining criteria used is
important )hen interpreting the results of research on self-esteem*
2ne common measurement method is the use of questionnaires. .or adults/ e7amples
include :osenberg Sel$6!steem Scale and ,anis6.ield .eeling o$ InadeBuac? ScaleY
ho)everM the questions asFed in these scales are generally a+stract and present difficulties
)hen used for young children* ConverselyM measurement met"ods developed $or
?ounger c"ildren include Coopersmit" Sel$6!steem Inventor?/ CopeDs 6Scale Eest o$
Sel$6!steem $or c"ildren/ and =id6 =I;DF
G
.
@t"er met"ods include pro)ection met"ods suc" as E"ematic &pperception Eest
0E&E1M in )hich respondents are asFed to create a simple story on the +asis of
illustrations in H/HM )hich are then analy"ed to reveal a proUection of the respondentZs
concept of \self*\
Hiller Social Sel$6!steem Scale is another type of proUection method*
In recent yearsM studies on latent self-esteem that are measured +y the computer-driven
Implicit /ssociation Hest have gained attention* Hhe aforementioned methods are not only
used for testing adults +ut also older children*
:osenberg sel$6esteem scale
.osen+erg `%a )as the first to incorporate questionnaires into research on self-esteem*
/ccording to .osen+ergM self-esteem is eIhi+ited )hen \a special o+Uect (oneself) has a
positive or negative attitude that has +asically the same qualities and attitudes to)ard
other o+Uects (other than oneself)*\ /s suchM he +elieved that since attitudes to)ard
o+Uects are measura+leM attitudes to)ard oneself can also +e measured* .osen+ergZs self-
esteem scale comprises questions a+out =B different itemsM and evaluations are made
using a four-level scale*
,anis6$ield $eeling o$ inadeBuac? scale
Janis and Field `4a defined self-esteem as \a personZs feelings of social adequacy*\ Hhis
scale consisted of a personZs feelings of social adequacy' anIiety in social situationM self-
consciousness and feelings of personal )orthlessness*
Janis-Field Feeling of Inadequacy Scale comprises questions a+out %4 different itemsM
and evaluations are made using a five-level scale*
Coopersmit" sel$6esteem inventor?
Coopersmith `9a defined self-esteem as \positive and negative attitudes to)ard oneself*\
Ee considered self-esteem an eIpression of approval or disapproval of oneselfM and a
measure of the eItent to )hich one +elieves that he or she is talentedM successfulM and that
his or her life has meaning and value* Ho elucidate the requisite conditions that contri+ute
to the development of self-esteemM Coopersmith created sets of 58 evaluation criteria for
children and 5B criteria for adults* In this testM respondents ans)ered each question )ith
either \liFe me\ or \unliFe me*\
Coopersmith clarified ho) healthy self-esteem is created +y using the test to identify
three main conditions' =) parental )armth and acceptanceY %) clearly defined and
enforced limitsY and 4) respect for action )ithin these limits*
CopeDs 6scale test o$ sel$6esteem $or c"ildren
$ope `5a defined self-esteem as the evaluative feelings one holds for oneself and the
sense that one has essential )orthM and asserted that self-esteem is evaluated as the
difference +et)een the actual self and the ideal self* Hhe actual self is +ased on o+Uective
information that the self perceives a+out itselfM that isM the self-concept* Hhe ideal self is
an image of the type of person that the individual )ishes to +e* Self-esteem is high )hen
the actual self and ideal self are in agreement and lo) )hen they are discrepant*
$opeZs 5-Scale Hest of Self-Esteem for Children consists of 7B questions and evaluates
self-esteem on 5 scales' :lo+al ScaleM /cademic ScaleM Body ScaleM Family ScaleM and
Social Scale* Hhe maIimum score for each scale is %B pointsM and the total score for each
scale is used for the evaluation* In additionM 1ie Scale )as esta+lished to evaluate
response validity for this test*
=id6 =I;DF
G
.avens and Bullinger `7M3a defined quality of life (G21) as \the su+Uective perception of
physicalM mentalM socialM psychological and functional aspects of )ell-+eing and health*\
Hhey developed Did-DI-,1
_
as an indicator capa+le of o+Uectively measuring G21 in
children* Ho measure the G21 of children aged 7 to =8 years and develop their criteriaM
.avens and Bullinger considered levels of mental and physical health and acclimation at
home and school )here they spent the most time of the day* Hhe test comprises %9
questions covering siI areas' physical healthM emotional )ell-+eingM self-esteemM familyM
friendsM and school* Hhe total num+er of points in all siI areas supplies the G21 scoreM
)ith a higher score indicating a higher G21* Self-esteem is one of the areas comprising
G21M and can thus +e individually evaluated*
Hiller social sel$6esteem scale
&iller `8a +elieved that self-esteem is \the individualZs perception of his )orthM )hich
comes a+out from a conteIt of self-other orientation*\
Ee pointed out several pro+lems )ith previous researches concerning self-esteemM
including the facts that =) the social nature of the self-system )as not sufficiently
emphasi"edM %) they )ere of a descriptive natureM and 4) they largely involved a ver+al
self-report measure of self-esteem* Ee )ent on to introduce a unique evaluation
procedure using topological representations of self and others and involving limited
ver+al demands* For eIampleM siI different items +ased on \yourself\ and five different
categories on \significant others\ are givenY the su+Uect enters each item into one of the
siI hori"ontally-arranged circles* .esults sho)ed that social o+Uects )ith greater value
tend to +e placed to the left in the hori"ontal displayY the a+solute difference +et)een
location of self and a lo)-status social o+Uect is significantly associated )ith the left to
right location of the selfY left-right location of the self is significantly associated )ith the
up-do)n location of the self*
Implicit association test
Evaluation methods that use questionnaires have long +een critici"ed as +eing suscepti+le
to self-delusionM social circumstancesM and social norms due to su+Uects +eing a+le to
control their responses `6a* #easurements of self-esteem are no eIception*
Shiomura `=Ba reports that measures of self-esteem also simultaneously measure self-
efficacy* In contrast to \eIplicit self-esteemM\ studies are also +eing conducted on
\implicit self-esteemM\ in )hich su+Uects are una)are and cannot consciously control
their responses*
Implicit /ssociation Hest (I/H)M conceived +y :reen)aldM #c:heeM and Sch)art" `==aM is
an eIamination that evaluates su+UectsZ latent attitudes* /s per the computeri"ed testM
su+Uects respond to stimulus )ords displayed on-screen +y pressing Feys corresponding
to the left and right sides to categori"e the )ords into four different concepts appearing
on the left and right sides of the screen* Self-esteem is measured +y the speed at )hich
the ans)er is given (i*e*M response time)* FurtherM it considers the strength of the
association of a series of positive or negative attri+utes (pleasant or unpleasantM for
eIample) )ith oneself )ithin each decision tasF category* Hhe ina+ility of participants to
)illfully manipulate their I/H scores has also +een verified +y the eIperiment*
Development o$ sel$6esteem
Hhe development of a childZs self-esteem is heavily influenced +y the environment in
)hich he or she is raised* Earter `=%a reported that positive self-esteem creation is +ased
on 9 factors' =) the parent-child relationshipY %) the means used to cope )ith the childZs
undesira+le emotionsY 4) self-acceptanceY and 9) social +ehavior*
Coopersmith `9a noted that the parentZs child-rearing +ehavior has an influence on their
childrenZs self-esteem* In his studyM parents of children )ith lo) self-esteem )ere
characteri"ed +y such factors as lo) self-esteem and emotional insta+ilityY moreoverM they
created an environment that )as impoverished physicallyM emotionallyM and intellectuallyM
sho)ed little concern for the childM and reacted to the child in the eItreme* Hhe home is
the first place in )hich children +uild relationships )ith other people* Hhe a+ility to have
a positive vie) of oneself is impacted +y the )ay in )hich children are treated +y their
parents*
/s children gro)M the areas )here they +uild relationships eIpand to their neigh+orhood
and school* 2nce they reach the age of schoolingM children +egin to evaluate themselves
on the +asis of mutual relationships )ith teachers and friends from academicM socialM
emotionalM and physical aspects `=4a* /chievements and accomplishments in these areas
increase childrenZs self-esteem and simultaneously form the +asis for its further
development*
2ther research sho)s that self-esteem changes as children gro)* 0sing Coopersmith Self-
Esteem InventoryM DoFenes `=9a conducted an eIamination of children from grade four to
eightM and found that self-esteem is lo)est in grade siI* Hhe study revealed that the
elements causing self-denial are more pronounced and elements causing self-acceptance
are reduced for siIth graders* /s children developM differences are also liFely to arise in
the factors that comprise self-esteem and the importance assigned to each of these factors*
Shi+ata `=5a and #atsu"aFi `=7a conducted a Did- DI-,1
_
survey of Japanese
elementary and Uunior high school students and found that self-esteem declines as
children gro) older* #any other similar reports indicate that early adolescents eIhi+it
decreased self-esteemM and thus evaluation during these ages should +e conducted
cautiously*
Hhere is also a difference +et)een the seIes in self-esteem* Endo `=3a reports that girlM in
generalM have lo)er self-esteem than +oys in the measures used +y .osen+ergM Janis and
FieldM and Coopersmith* Shi+ata `=5a and #atsu"aFi `=7a reported similar findings in
their Did- DI-,1
_
study*
$ro+lems that cause lo)er self-esteem and countermeasures
Eealthy self-esteem supports psychological sta+ility and positive social activity and is an
essential element for a childZs psychological development* #any studies indicate a linF
+et)een lo) self-esteem and a variety of psychological pro+lems*
In JapanM the issue of children not +eing a+le to attend school first +egan garnering
attention during the last half of the =65Bs* /mong other thingsM the #inistry of EducationM
CultureM SportsM ScienceM and Hechnology indicates that \inadequate self-esteem\ is one
factor causing non-attendance at school* Dasuya `=8a reports that among Uunior high
school studentsM the children )ith non-attendance at school had lo)er self-esteem than a
control groupM and #asuda `=6a similarly suggests that adolescent girls )ho sFip school
have lo)er self-esteem than those )ho do not*
It )as indicated that the presence of a psychiatric disorder in adolescents is associated
)ith decreased self-esteem `%Ba* #endelson `%=a and Ei+er `%%a o+served lo) self-esteem
in adolescents and young adults )ith eating disordersM )hile .o+erts `%4a found that
adults )ith depression similarly had lo) self-esteem* :ayman `%9a noted that lo) self-
esteem )as linFed to the history and timing of depression in young adults* / possi+le
eIplanation is that these patients )ere una+le to develop adequate self-esteem as
childrenM )hich prevented them from adopting an effective approach for dealing )ith
stressM leading to the onset of mental disorders*
In additionM there are also many reports of chronic physical illnesses contri+uting to a
decline in childrenZs self-esteem* Studies conducted on social maladaptation and G21 of
children )ith o+esity `%5aM heart disease `%7aM or chronic Fidney disease `%3a revealed that
the development process of self-esteem suffers from maladaption caused +y physical
disordersM and as a resultM positive social activities are limited and social maladaptation
gets )orse*
.ecently many studies have noted that the prognosis of children )ith some diseases or
pro+lems )as determined +y the resilience of the childM )hich is made +y resource of
circumstanceM good relationships )ith other peopleM and self-esteem* It is important for
children to recover lost self-esteem in their treatment* /ccumulating a series of successful
eIperiences can help strengthen their concept of self as something positive* Hhey are
liFely to have a positive concept of self if they feel they are a+le to adequately fulfill their
roleM depending on the group they +elong to (e*g*M familyM class)* /t schoolM it is important
for teachers to provide children )ith many opportunities for academic achievement and
to interpret their eIperiences in a positive light*
0sefulness of evaluating self-esteem in children )ith psychosomatic disorders
In treating children )ith psychosomatic disordersM )e noted that intracta+le patients share
common characteristicsM such as lo) self-evaluation and complaints of feeling
disrespected or un)anted at school or home* Xe concluded that an evaluation aIisM
different from that used for diagnosisM is needed to understand the level of pathology and
estimate the prognosis in such casesM and that evaluating self-esteem )ould +e useful for
this purpose* Xe attempted to quantify self-esteem in children )ith psychosomatic
symptoms using $opeZs 5-Scale Hest of Self-Esteem for Children `5aM and eIamined the
characteristics and prognosis of patients )ith lo) self-esteem `%8a* Xe revie) a part of
this study +elo)*
/lthough this study sho)ed that lo) self-esteem across several different areas affects
patient prognosisM results also indicated that lo) self-esteem in one area alone does not
necessarily have a negative impact* .esnicF `%6a noted that family and school conteIts as
)ell as individual characteristics are associated )ith psychological pro+lems in
adolescents* 2ur eIaminations led us to conclude that psychological pro+lems are more
liFely to occur in children if there are pro+lems in at least t)o of these three elements*
SimilarlyM if self-esteem has +een damaged in several different areasM then maladUustment
to a degree that requires medical consultation is liFely to develop and treatment is liFely
to +e difficult* Hhese results implyM ho)everM that even children )ith many different
issues can sho) improvement )ithout necessarily improving self-esteem in all areas of
lifeM that isM if their self-evaluations are augmented +y acceptance +y someone at homeM
schoolM or else)here*
Furthermore )e are eIamining self-esteem in children )ith non-attendance at school
using $opeZs 5-Scale Hest of Self-Esteem for Children* In this study self-esteem is
compared +et)een the children )ith non-attendance at school and those )ho attend
school* Hherapists and parents tend to thinF that self-esteem in children )ith non-
attendance at school is lo) in Social Scale* Eo)everM in actually their self-esteem is
significantly lo) in /cademic Scale and Family Scale* Xe can support +oth areas )ith
comparative ease using methods such as individual study guidance and change of
relationships +et)een family mem+ers* Evaluating self-esteem facilitate the
esta+lishment of tangi+le treatment plans*
2ur institution uses $opeZs 5-Scale Hest of Self-Esteem for Children as part of the
eIaminations and uses the same in our treatment* / case study is provided +elo)*
Case study' =9-year-old male
,iagnosis' Irrita+le Bo)el SyndromeM :enerali"ed /nIiety ,isorder
$rocess' Hhe su+Uect suffered from a+dominal aches in June of the first year of middle
school* Eis a+dominal issues )orsened over time and symptoms of anticipatory anIiety
developed* HhusM the patient )as prohi+ited from leaving the house* Ee visited our
hospital in #arch of the follo)ing year )ith complaints of a+dominal pains leading to
school a+sence* Ee )as diagnosed )ith irrita+le +o)el syndrome and +egan medicinal
treatment* $hysical symptoms improved +ut the patient )as afraid to go outsideM and thus
)as una+le to return to school* Ee +egan inpatient treatment in #ay of the third year of
middle school* Hhe patient completed $opeZs 5-Scale Hest of Self-Esteem for Children
upon admission (Ha+le =)* /fter admissionM he +egan interacting )ith others )ithin the
in-hospital classes and gained confidence in relationships )ith others* 0pon reflection of
his relationship )ith his parentsM )e )ere a+le to reaffirm that he )as accepted )ithin his
family* Ee completed $opeZs 5-Scale Hest of Self-Esteem for Children again upon
dischargeM and sho)ed improvement in areas other than /cademic Scale and Body Scale*
ConverselyM +ecause scores in /cademic Scale continued to +e lo)M the school )as asFed
to focus on providing remedial study after he returned to school* Individual study
guidance )as givenM and the patient graduated to high school* #edical pro+lems
sta+ili"ed and treatment )as ended*
Eable 1. Hhe change of self-esteem
,iscussion
If )e assume that lo) self-esteem has an impact on patient prognosisM then it is +eneficial
from a therapeutic standpoint to identify and address the causes of lo) self-esteem* 2ur
study revealed that family dysfunction pro+lems such as a family mem+er )ith a
psychiatric disorderM economic hardshipM or eIperience of child a+use have an impact on
self-esteem* #oreoverM patients and their families often do not report such pro+lems to
their therapists* /s suchM this evidence gives reason to suspect that certain pro+lems may
eIist )ithin the home of seemingly normal families* HhusM )hen therapists discover that a
child has lo) self-esteem in many different areasM an assessment of family functionality is
necessary*
Hherapists should consider children )ith such family dysfunction pro+lems as +eing at
risF of having lo) self-esteem and should taFe appropriate action at an early stage*
FurtherM increased support from outside the family can +e effective )hen encouraging the
childM particularly )hen the support from his or her family is insufficient* Self-esteem can
+e improved if schoolsM Uuvenile consultation centersM and others )orF together to create a
haven outside of the home )here children feel accepted* In such casesM treatment should
first +e approached from areas that facilitate cooperationM for eIampleM pu+lic health
nurses and school nurses can supplement the role of parents +y providing encouragement
and information to children in regard to their future*
Xe conclude that a non-diagnostic evaluation aIis is necessary to understand the
pathological condition of children )ith psychosomatic disorders and proUect the treatment
prognosis and that assessment of self-esteem can +e an effective method*
Conclusion
Self-esteem is the \feeling of self-appreciation\ and is an indispensa+le emotion for
people to adapt to society and live their lives* For childrenM in particularM the environment
in )hich they are raised contri+utes profoundly to the development of their self-esteemM
)hich in turn helps them to adapt +etter to society* Children )ith damaged self-esteem
are at risF of developing psychological and social pro+lemsM )hich hinders recovery from
lo) self-esteem* Evaluating childrenZs self-esteem can +e an effective method for
understanding their past and present circumstancesM and useful to treat for children )ith
psychosomatic disorders*
-io"s.c#oSocial /edicine %B=%M #'6 doi'=B*==87(=35=-B356-7-6
Hhe electronic version of this article is the complete one and can +e found online at'
http'(()))*+psmedicine*com(content(7(=(6
.eceived' 4B ,ecem+er %B==
/ccepted' %B #arch %B=%
$u+lished' %B #arch %B=%
b %B=% Eosogi et alY licensee Bio#ed Central 1td*
Hhis is an 2pen /ccess article distri+uted under the terms of the Creative Commons
/ttri+ution 1icense (http'((creativecommons*org(licenses(+y(%*B)M )hich permits
unrestricted useM distri+utionM and reproduction in any mediumM provided the original
)orF is properly cited*
&#e 'ournal of (enetic Ps)c#olog)* +esearc# and &#eor) on ,uman -evelopment
Iolume 1*/ Issue 3/ 1++%
Julie 1* $a)laF
a
A Eelen /ltman Dlein
a
$revious research has supported the hypothesis that high levels of marital conflict are
related to lo)er self-esteem in children* In this studyM =%% young adults completed the
.osen+erg Self-Esteem Guestionnaire and the Student Interparental Conflict ScaleM as
)ell as the $arental -urturance Scale and the $arental /uthority Guestionnaire* 2ne
parent of each young adult completed the $arent Interparental Conflict ScaleM the
2Z1eary-$orter 2vert Eostility ScaleM and a modified $arental /uthority Guestionnaire*
$erceived interparental conflict and parental style discrepancies in nurturance and in
authoritarianism )ere significantly and negatively related to self-esteemM +ut the +est
predictors of self-esteem )ere the parental styles themselves* XarmM nurturant parents
)ere more liFely to have high self-esteem children and demonstrated less conflict in
marital partnerships* Correlations +et)een marital conflict and self-esteem may reflect
parental characteristics*
http'((psycnet*apa*org(Uournals(ccp(5=(=(87(
http'((Ucc*sagepu+*com(content(4B(7(39%*short
http'((Uar*sagepu+*com(content(+y(year
http'((sue+*hu+pages*com(hu+($arenting-and-Self-Esteem
http'(()))*devpsy*org(teaching(parent(+aumrind;styles*html
http'(()))*sciencedirect*com(science(+ro)se(su+(psychology
Continut 0I1( Imaginea de sine si perceptia sociala a imaginii de sine
$sihologul american Xilliam James considera ca imaginea de sine poate fi a+ordata din
doua perspective' din perspectiva continutului si ca proces* El sustinea ca atunci cand ne
orientam atentia asupra anali"ei interiorului nostruM putem intra in contact cu
personalitateaM cu corpulM cu eul nostru* /ceasta este imaginea de continut a eului* ,aca
aceasta entitateM eul nostruM este perceputa de altulM acest altul ne influentea"a si aUunge sa
faca parte din noi insine* /sistam atunci la un proces de evaluare de sineM ne organi"am
pre"entarea de sineM ne preocupa +inele altora* /ceste doua fatete ale persoanei nu pot fi
insa separate* Continutul eului se pre"inta ca o sinte"a a evenimentelor care ne-au marcatM
ca o auto+iografie* Fiecare noua informatie este asimilata si ne im+ogateste* ,ar noi
primim informatiile selectiv' retinem uneleM respingem alteleM inregistramM organi"am*
/cest proces ne orientea"a spre mediul socialM constituie un prileU de a confrunta
continutul nostru cu alte continuturi*
Imaginea de sine este o constructie sociala' ne formam prin apartenenta la un grup socialM
prin compararea cu altii sau suntem influentati de o situatie sociala sau de unele
personalitati din mediul social* Imaginea de sine contine cunostinte despre trasaturile
noastre de personaliateM despre a+ilitati si priceperiM despre valoriM credinteM motivatiiM
evenimente de viataM relatii cu altii care eIercita o influenta semnificativa* $entru a
descrie imaginea de sine a individuluiM psihologii mai folosesc termenul de eu sau
conceptul de sine*
Hermenul de eu se refera la capacitatea fiintei umane de a actiona si de a reflecta asupra
propriilor actiuniM de a fi cunoscator si cunoscut totodataM de a construi imaginea de sine*
Xilliam James a facut distinctia intre trei aspecte ale eului' eul fizicM eul spiritual si eul
social*
!ul $izic - se refera la particularitatiM cum ar fi' tipul somaticM relatia dintre statura
si greutateM culoarea parului si a ochilorM particularitati fi"ionomiceM samd*
$sihologul american Xilliam James foloseste si eIpresia de Eu material in care
include Eul fi"ic si tot ceea ce este de ordin material si care este legat de
respectiva persoanaM cum ar fi' im+racaminteaM casaM alte proprietati despre care se
spune Leste al meuO* ,e aceea fiecare este sensi+il la aprecierile celorlalti cu
privire la ce este al sau si daca il pierde sau ii este furat se simte puternic frustrat*
!ul spiritual - se refera la valoriM dorinteM aspiratiiM insusiri caracteriale si
temperamentaleM aptitudini si talenteM atitudini si conceptii* El este re"ultatul
autoreflectieiM al receptarii aprecierii altoraM al consemnarii reusitelor si
nereusitelor in diferite activitati*
!ul social - cuprinde acele caliat!i care se de"volta in conteItul relatiilor si a
activitatilor cu altiiM cum ar fi locul ocupat in grupul clasei sau in cel al prietenilorM
reputatia si pretuirea celorlaltiM asumarea si reali"area statutului si rolurilor* Eul
social cuprinde si totalitatea parerilor si impresiilor pe care cineva si le face
despre ceilalti*
Componentele eului
Conceptul de sine - totalitatea perceptiilor si cunostintelor pe care oamenii le au
despre calitatile si caracteristicile lor* /cesta nu repre"inta in mod necesar o
vi"iune o+iectiva despre ceea ce suntemM ci e un re"ultat al felului in care ne
percepem*
Stima de sine - componenta evaluativa a euluiM care se refera la autoevaluarile
po"itive sau negative ale persoanei* /tunci cand individul are o +una impresie
despre sineM se respectaM se accepta si se evaluea"a po"itivM spunem ca are o stima
de sine inalltaM po"itiva* ,aca o persoana se deprecia"a si se evaluea"a negativM
spunem ca are o stima de sine sla+a* Indivi"ii cu stima de sine po"itiva sunt mai
adaptatiM mai fericiti si au de o+icei relatii +une cu ceilalti*
&uto6prezentarea - stategiile pe care le foloseste individul pentru a modela
impresiile celorlalti despre el* #odul nostru de viata se +a"ea"a pe aceasta dorinta
de a influenta incercarile celorlalti de a ne cunoaste* /cest lucru este posi+il daca
ne armoni"am comportamentele cu ale celorlaltiM daca intelegem situatiile si ne
preocupam sa ne comportam \cum se cere\* Facem eforturi sa ne auto-
supraveghem comportamentulM sa ne adaptam la noi roluri sociale si la noi relatii*
.ormarea eului
Socializarea - procesul prin care persoana invata modul de viata al societatii in
care traieste si isi de"volta capacitatile de a functiona ca individ si ca mem+ru al
unor grupuri* Incepe la nastere si continua de-a lungul intregii vietiM repre"entand
un proces esential pentru eul individuluiM pentru imaginea lui de sine*
Compararea sociala - Festinger a sustinut ca ne formam opiniile si atitudinile
fata de eul nostru prin compararea cu altii care ne sunt similari*
Cerceptia de sine. Heoria "erceptiei de sineM propusa de ,aryl BemM presupune ca
noi putem face deductii asupra noastra mai ales atunci cand nu suntem siguri
asupra atitudinilor pe care le avemM eIaminandu-ne comportamentele in diferite
circumstante*
Identitatea psi"osociala este re"ultatul intersectiei socialului (repre"entat de grupuriM
institutiiM colectivitati) cu individualulM reunind repre"entarea de sine si de altii* Este o
sinte"a intre esenta individuala si caracteristicile unei culturi comuneM intre aptitudinile
personale si rolurile sociale ale individului*
In definirea conceptului de identitateM spune psihologul #arissa &avalloniM tre+uie sa
luam in considerare patru dimensiuni'
constiinta unei identitati individualeM considerata ca un sentiment po"itivM pre"ent
in toate aspectele sineluiY
sta+ilirea caracterului personalM continuitatea si coerenta in comportamentY
integrarea sineluiM sinte"a dintre eu si conteItY
solidaritatea cu idealurile si identitatea grupului de apartenenta*
Identitatea nu este numai personala sau numai sociala* Ea regrupea"a su+iectivitatea si
o+iectivitateaM individualul si socialul*
$1/- ,E 1ECHIE I (5B #I-)
<etode didactice $olosite in des$asurarea activitatii(
1. Crelegerea 01- min1
$relegerea este o metod eficienta si adecvata atunci cand se urmareste transmiterea de
informatii* $rofesorul poate o+!ine feed+acF direct de la eleviM pe parcursul prelegeriiM
pentru a-Ni adapta continutul pre"entariiM structuraM ritmul etc* Este +ine ca su+iectul
prelegerii s rmPn deschis' elevii pot contri+ui cu eIempleM particulari"ri sau
eItrapolri*
Captarea atentiei
$entru a capta atentia elevilorM se citeste un fragment literar care ilustrea"a influenta
mediului socialM a celorlalti asupra persoanei* ,e aici intelegem ca psihologia individuala
nu poate fi separata de psihologia relatiilor cu altii*
/nuntarea su+iectului si a o+iectivelor lectiei
$rofesorul va pre"enta elevilor planul lectiei M pentru ca acestia sa poata urmari
desfasurarea ei '
,efinitia imaginii de sine
Formarea imaginii de sine
$erceptia sociala asupra imaginii de sine
Identitatea psihosociala
2. !7plicatia 02 min1
,iriUarea invatarii
=* ,efinitia imaginii de sine' imaginea de sine este repre"entarea mentala a propriei
persoaneM o structura organi"ata de cunostinte despre sine -\cine sunt eu>\M \ce pot face
eu>\ - si se vor delimita componentele imaginii de sine '
imaginea corporala proprie si posesiunile persoanei (im+racaminteM casaM colectie
de tim+re) - eul fi"icY
relationare sociala si autoeIpresie (modul in care ma fac cunoscut celorlalti) -eul
socialY
valoriM aspiratiiM aptitudini - eul spiritual*
%* Formarea imaginii de sine
Formarea imaginii de sine parcurge urmatoarele etape '
construirea euluiM a imaginii su+iective despre propria persoanaM cu ceea ce
consideram ca ne este caracteristic* In aceasta etapa are loc aprecierea proprie
asupra imaginii de sine (ne place ( nu ne place ceea ce credem despre noi insine ca
suntem)* Ea depinde de personalitatea individului (doua surori gemene au aceleasi
trasaturi fi"iceM dar una se considera frumoasaM iar cealalta e nemultumita de
infatisarea ei* /cest lucru va influenta atitudinile fata de propria persoana si fata
de ceilalti* $rima va avea o gandire po"itivaM nevoia de a se remarcaY cealalta va
manifesta mai putina siguranta in relationareM eventual se va i"ola)Y
constienti"area Uudecatilor facute de celalalt asupra propriei persoane care pot sau
nu sa coincida cu imaginea construita de noi insine* Si aceste Uudecati pot
influenta imaginea de sine* ,aca spunem cuiva in mod repetat \Esti frumoasa\
aceasta va aUunge sa creada acest lucru* ,aca eIista si fapte care sa sustina aceasta
idee T de eIemplu concursurile de frumusete - se va transforma in convingere de
ne"druncinatY
raportarea imaginii proprii la Uudecata celuilalt* /ceasta apreciere poate determina
sentimente po"itive sau negativeM de multumire sau nemultumire* Suntem
influentati de grupurile in care traim' grupuri primare (familieM colegi de clasaM
prieteni) sau secundare (elevii din acelasi liceu)* Cele doua tipuri de grupuri
influentea"a diferit formarea imaginii de sine* Ele contri+uie la sociali"area
individului*
4* $erceptia sociala asupra imaginii de sine
$erceptia sociala asociata imaginii de sine se refera la ceea ce gandesc ceilalti despre noi
(cum aratamM ne comportamM cum suntem)* Ea tre+uie anali"ata din doua perspective' al
celuilalt despre eu (ca reper pasiv sau activ) si al eului despre parerea celuilalt (influenta
parerii celuilalt asupra eului depinde de' gradul de dependentaM categoria profesionalaM
nivelul de educatieM categoria profesionala)*
9* Identitatea psihosociala
Identitatea psihosociala este re"ultatul intersectiei socialului (repre"entat de grupuriM
institutiiM colectivitati) cu individualulM reunind repre"entarea de sine si de altii* Este o
sinte"a intre esenta individuala si caracteristicile unei culturi comuneM intre aptitudinile
personale si rolurile sociale ale individului*
3. Conversatia orala 6 Jrainstorming 01 min1
Se solicita elevilor sa raspunda la urmatoarele intre+ari'
=* Cum se afirma si ce rol Uoaca imaginea de sine in viata noastra>
%* Care sunt caile formarii imaginii de sine>
4* Ce legatura eIista intre stima de sineM auto-pre"entare si perceptia de sine>
9* Ce intelegeti prin identitatea psihosociala>
5* Cum contri+uie punctul de vedere al celorlalti la constructia imaginii de sine >
7* In vor+irea curenta se spune \haina face pe om\* ,e ce>
$entru dinami"area lectieiM profesorul va com+ina prelegerea cu eIpemplificarea si
conversatia oralaM incercand sa stimule"e cat mai mult elevul sa gandeasca singurM sa isi
eIprime propria opinie (sustinuta prin argumente) si sa interactione"e cu ceilalti colegi*
.aspunsurile elevilor la aceste intre+ari vor indica gradul de intelegere a noilor
cunostinte* ,aca intampina dificultatiM profesorul va reveni cu eIplicatii suplimentare*
Competente speci$ice
1a sfarsitul lectieiM elevii vor fi capa+ili sa'
defineasca conceptul de imagine de sineY
inteleaga modul in care se formea"a imaginea de sineY
delimite"e legatura dintre stima de sineM auto-pre"entare si perceptia de sineY
defineasca identitatea psihosociala*
Continut 0II1 :elatiile interpersonale si rolul lor in $ormarea si dezvoltarea
personalitatii
In literatura de specialitate eIista numeroase definitii ale personalitatiiM fiecare
surprin"and cateva aspecte fundamentale ale acestui concept atat de greu de surprins intr-
o formulare unanim accepta+ila*
-or+ert Sillamy (=667) defineste personalitatea drept W(***) element sta+il al conduitei
unei persoaneY ceea ce o caracteri"ea"a si o diferentia"a de o alta persoanaO*
$entru sociologie personalitatea este WeIpresia socioculturala a individualitatii umaneO*
(W,ictionar de SociologieO - coord* C* &amfirM 1* <lasceanu)
$entru :* X* /llport (autorul cele+rei lucrari WStructura si de"voltarea personalitatii\)M
Wpersonalitatea este organi"area dinamica in cadrul individului a acelor sisteme
psihofi"ice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristicO*
$ersonalitatea umana se de"volta de-a lungul ontogene"ei printr-o serie de stadii
succesive avand o multipla determinare' +io-psiho-socio-culturala care se reflecta in mod
semnificativ in ceea ce numim particularitati de varsta*
$entru educatorul scolar este important de cunoscut toate aceste aspecte pentru
argumentul ca principala misiune a scolii este Wformarea si de"voltarea personalitatii
umaneO*
Cunoasterea personalitatii interpersonale
Conceptul de Wpersonalitate interpersonalaO este oarecum paradoIal* ,aca prin conceptul
de personalitate desemnam acele trasaturi ce apartin fiecaruia dintre noi si prin care ne
deose+im fundamental de toti ceilaltiM conceptul de personalitate interpersonala releva
acele trasaturi relevante pentru profilul personal al fiecarui su+iect umanM dar care sunt
puse in evidenta in momentul in care interactionam cu semenii* In acest sens
particularitatea de a fi egoist sau generos transpare doar atunci cand oamenii intra in
relatii unii cu ceilalti*
.elatiile interpersonale repre"inta un fundament pentru structurarea personalitatiiM
personalitatea fiind si re"ultat al interrelatiilor si creatoare de interrelatii*
$ersonalitatea este \ecoul\ siM in acelasi timpM \oglinda\ influentelor socialeM ea se
formea"a si se manifesta numai in societatea umana* Ereditatea specific umana este o
conditie necesaraM dar nu si suficienta pentru umani"are* 0mani"area se face prin
sociali"are*
Sociali"area este procesul de adaptare la viata sociala* Ea se produce in relatiile cu ceilalti
(in familieM gradinitaM scoalaM grupuri)* $rin sociali"areM se o+tine aptitudinea de a trai in
societateM adica socia+ilitateaM prin care intelegem inclinatia individului spre cultivarea
relatiilor sociale*
Ea este o nevoie fundamentala a omuluiY este vor+a despre satisfacerea tre+uintelor
individului prin reali"area unei relatii cu altulM in felul acesta viata sa psihica o+tinand
satisfactie si echili+ru* Hre+uinta de a relationa cu altii are urmatoarele trei aspecte'
;evoia de incluziune* /pare inca la copilul mic si se manifesta astfel'
c - nevoia de comunicare si de contactY
c - nevoia dea fi ingriUitY
c - frica dea fi negliUat*
,aca in copilarie nu se satisface aceasta tre+uintaM copilul devine frustratM ceea ce are
efecte negative in personalitatea adultului*
Erebuinta de control 6 in functie de particularitatile sale fi"ice individualeM omul simte
nevoia sa-si eIercite puterea fata de altiiM ori sa fie proteUat de altii*
;evoia de a$ectiune - aceasta implica reciprocitatea*
In conduita interpersonalaM aceste nevoi se pot manifesta la nivel moderatM in eIces sau in
deficit* EIcesul se manifesta astfel' la nevoia de inclu"iune - persoana suporta greu
singuratateaY la nevoia de control - sunt persoane care vor sa domineY la tre+uinta de
afectiune- persoana are nevoie eIagerata de afectiune si intimitate*
,eficitul se manifesta astfel' persoane cu dificultati de integrareM persoane care au mereu
nevoie de directiveM persoane nereceptive la tandrete*
Socia+ilitatea evoluea"a de la forme sincretice de manifestare in copilarie pana la
sfarsitul prescolaritatiiM spre forme diferentiate si personale in adolescentaM pana la fiIarea
ei in roluri si statute ale persoanei adulte*
In relatiile interpersonale este firesc sa apara de"acorduriM interese opuse* ,isonantele
actionea"a diferit in relatiile predominant de cooperare fata de relatiile predominant de
competitie*
Comunicarea in relatiile de cooperare este deschisaM onestaM fiecare este interesat sa
informe"e si sa fie informat de celalaltM se manifesta incredereM receptivitate fata de
cerintele si sugestiile celuilaltY privesc de"acordul si interesele conflictuale ca fiind o
pro+lema comuna care se poate re"olva in mod deschisM recunoscand nevoile celeilalte
parti aflate in disputa*
In relatiile de competitie este lipsa de comunicareM se comunica informatii falseM sau
comunicarea prudentaM incarcata de suspiciune si indiferenta fata de nevoile celuilalt*
Eipuri de relatii interpersonale
$sihologii considera ca relatiile interpersonale se afla in stransa legatura cu fericireaM cu
sanatatea fi"ica si mentala* .elatiile sunt foarte importante pentru oricare din activitatile
noastre "ilnice* Ele pot fi si o sursa de tensiune psihica si de nefericire atunci cand sunt
conflictuale* $rincipalele tipuri de relatii interpersonale sunt' prieteniaM dragostea si
casatoriaM relatiile dintre parinti si copiiM relatiile de rudenie* Spre deose+ire de alte relatii
interpersonale (de eIemplu cele de rudenie) prietenia este voluntara - se +a"ea"a pe
acordul am+ilor parteneri* Ea apare de o+icei numai daca indivi"ii traiesc unul in
proIimitatea altuia (proIimitatea este o conditie a atractiei interpersonaleM iar prietenia
are la +a"a atractia interpersonala)* Similaritatea de atitudiniM de credinteM de apartenenta
sociala este un factor al relatiei de prietenie*
/daptand aceasta pro+lematica la interesele de ordin scolar aceasta ar insemna sa ve"i(sa
cunosti elevul in relatiile lui cu ceilaltiM stiut fiind caM prin reali"area sarcinilor scolare in
grupM copiii(tinerii isi de"volta o serie de trasaturi de personalitate importante pentru
integrarea lor intr-o colectivitate sau in comunitatea umana*
Cunoasterea acestor manifestari de catre educatorul scolar capata o si mai mare
semnificatie prin faptul caM impartind elevii in grupuri pentru a lucra in
cola+orare(cooperareM el ar putea influenta modul de configurare a grupului astfel QncatM
din aceasta intalnireM castigul fiecarei persoane M dar si al grupului sa fie maIim* $e de
alta parteM daca educatorul scolar stie sa identifice anumite dificultati de relationare cu
care se confrunta unii elevi ii poate aUuta sa intre in cea mai potrivita sfera de relatii
interpersonale astfel incatM cu timpulM ei sa poata depasi aceste pro+leme*
:rupurile sociale sunt ansam+luri umane structurateM ale caror elemente se afla in
interactiune (comunicaM respecta anumite reguli)* :rupurile sociale se clasifica in'
grupuri spontane (intamplatoare T de eI* calatorii intr-un auto+u" in ca"ul unui
accident) sau institutionalizate (au o structura organi"atoricaM reguli de
interactiune scriseM scopuri fiIate prin legi sau acte Uuridice)Y
grupuri de apartenenta (cele din care facem parteM cu care ne identificam T de
eI* familiaM clasa scolaraM comunitatea religioasaM nationalitate) sau de re$erinta
(din care am dori sa facem parteY Uoaca rol comparativM normativM de model* /cest
tip de grup ne influentea"a formarea imaginii de sineM procura motive pentru
schim+area atitudinilor in functie de o ierarhie de motive* Este de dorit sa ne luam
ca referinta un grup din "ona proIimei noastre de"voltari T sa nu ne comparam cu
un grup de referinta prea inaltM nici sa nu avem un nivel de aspiratie diminuat*
:rupurile de referinta pot fi po"itive sau negative)* $entru unii oameniM grupul de
apartenenta este acelasi cu grupul de referinta (eI' ne comparam cu colegii de
clasa si ne comportam ca ei)* 0n tip aparte de grup de apartenenta este grupul de
varsta (acesta cuprinde ansam+lul indivi"ilor de varste asemanatoare - de eI* gr*
elevilor din invatamantul primarM gimna"ialM liceal)* /partenenta atrage dupa sine
drepturi si o+ligatii* Ele se modifica odata cu schim+area categoriei de varsta si se
raportea"a diferit fata de valorile sociale* EIista si dritualuri de treceree'
sar+atoarea maUoratuluiM +alul +o+ocilor)*
grupuri de presiune (formate pentru atingerea unor scopuri colective - drepturi
politiceM li+ertateM egalitatea sanselor T pentru a o+tine avantaUe si pentru a
influenta deci"iile politice)* Ele sunt +ine organi"ateM in vederea eIercitarii de
presiuni asupra autoritatilor de stat - declaratii de presaM marsuriM mitinguriM etc*
Status6ul desemnea"a po"itia individului in cadrul grupuluiM implicand asteptarile lui fata
de ceilalti mem+ri ai grupului*
:olul social se refera la asteptarile celorlalti de la individul cu un anumit status* .olul
cuprinde anumite prescriptii' esentiale(prescriseM indiferente(permiseM inter"ise*
Intre statusuri si roluri pot aparea conflicte' intrastatusM interstatus* Conflictul apare cand
status-urile sunt contradictorii* Ele ne marchea"a fie ca aderam la ele astfel incat nu ne
mai putem desprinde de rolul pe cere il interpretamM fie ca incercam sa le respingem*
Conflictele pot fi reglate de personalitate (ne conformam prescriptiilor de rolM dar in
acelasi timp incercam sa fim noi insine)* $ersonalitatea poate modifica prescriptiile de rol
si prin aceasta sa influente"e status-ul* ,ar si sistemul status-rolurilor sociale isi pune
amprenta asupra personalitatii (ii accentuea"a anumite trasaturi de personalitate prin
anumite comportamente)*
0n rol aparte este cel de lider(emergent( desemnat)* Stilul de conducere al liderului
(autoritar ( democrat) influentea"a climatul social al grupului*
Status-ul si indeplinirea rolului aferent sunt o+servate si Uudecate de ceilalti mem+ri ai
grupului* /stfel se formea"a reputatia persoanei in comunitate* .eputatia este suma
trasaturilor de caracter ale persoanei asupra carora o+servatorii sociali sunt de acord*
$1/- ,E 1ECHIE II (5B #I-)
<etode didactice $olosite in des$asurarea activitatii(
1. Crelegerea 01-min1
Captarea atentiei'
$entru a capta atentia elevilorM profesorul va face o scurta introducere in care va pre"enta
notiunile-cheie ce vor fi de"+atute in lectieM cum ar fi conceptul de personalitate*
/nuntarea su+iectului si o+iectivelor lectiei'
In cadrul orei de asta"i vom discuta despre relatiile interpersonale si rolul lor in formarea
si de"voltarea personalitatii* -e propunem sa aflam '
- Ce este grupul social >
- Ce inseamna status si rol social >
- Ce sunt relatiile interpersonale >
2. !7plicatia 02min1
Diri)area invatarii(
=*,efinirea grupurilor socialeY
%*Hipuri de grupuriY
4* Conceptele de status si rolY
9*Hipuri de relatii interpersonale*
3. Conversatia orala 6 Jrainstorming 01min1
Se solicita elevilor sa raspunda la urmatoarele intre+ari'
$uteti arata cum o relatie cu o anumita persoana a contri+uit la formarea voastra
ca personalitati>
Cum va influentat Wprima impresieO pe care v-a facut-o o persoana in relatia
ulterioara cu aceasta>
Cum aUungem sa facem parte dintr-un grup> ,e ce>
,ati eIemple de grupuri din care faceti parte si preci"ati ce statusuri (roluri
indepliniti in ele* Credeti ca detinerea unui anumit status intr-un grup atrage dupa
sine acordarea unui status asemanator intr-un alt grup> ,e ce>
Care sunt cau"ele declinului si disparitiei unei prietenii>
Competente speci$ice
1a sfarsitul lectieiM elevii vor fi capa+ili'
- sa defineasca conceptul de personalitate ca si constructie socialaY
- sa identifice locul si rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatiiY
- sa recunoasca si sa descrie tipuri de relatii interpersonale*
Jibliogra$ie(
- &lateM #*M CretuM H*M #itrofanM -*M /niteiM #*M $sihologie' manual pentru clasa a C-aM pg*
=48-=95 Ed* /ramisM BucurestiM %BB5Y
- -eculauM /*M Iaco+M 1*M BoncuM S*M SalavastruM ,*M 1unguM 2*M $sihologie' manual pentru
clasa a C-aM pg* ==3-=%% Ed* $oliromM BucurestiM %BB9Y
- StefanescuM ,*M 2*M BalanM E*M StefanM C*M $sihologie' manual pentru calsa a C-aM pg*
==5-=%BM Ed* Eumanitas EducationalM BucurestiM %BB5
Continut 0III1 Comportamentele prosociale si cele antisociale
Comportamentul prosocial
$omportamentele prosociale sunt acele comportamente intentionateM reali"ate in afara
o+ligatiilor profesionale si sunt orientate spre conservarea si promovarea valorilor
sociale* Comportamentul de aUutorare este o latura a comportamentului prosocial ce
prespune aUutarea unei persoane fara a astepta ceva in schim+*
Eeorii ale comportamentului prosocial
perspectiva biologica 6 sustine ca oamenii au o predispo"itie +iologica de a-i
aUuta pe altii (aceasta perspectiva +iologica a comportamenului de aUutorare vine
in contradictie cu teoria evolutionista care leaga supravietuirea speciei de
egoism)*
invatarea sociala 6 comportamentele isi au originea in procesul de sociali"areM
prin urmare este invatat* Cercetarile efectuate in domeniu conclu"ionea"a ca'
indivi"ii pot invata un comportament daca-l vad la o persona care Uoaca rolul de
model sau prin folosirea recompenselor care intaresc comportamentul siM implicitM
determina persoana sa-l repete*
empatia este o forma de intuire a realitatii prin identificare afectivaM cu alte
cuvinte este o transpunere simpatetica cu trairile altcuivaM adica de a ne identifica
emotional si cognitiv cu o alta persoana* Empatia este in multe ca"uri principala
motivatie a comportamentului de aUutorare pentru ca indivi"ii raspund in mod
empatic la suferinta altora*
.orme ale comportamentului prosocial
cooperarea este un tip de comportament prosocial care presupune cola+orarea
sau participarea pentru reali"area unei actiuni comuneY
spri)inul acordat celorlalti atunci cand situatia o cere este un alt comportament
po"itiv* /ceasta situatie presupune faptul ca acela care acorda spriUin are
disponi+ilitati mai mari decat cel care le primeste*
toleranta repre"inta o caracteristica a comportamentului nostru manifestata atunci
cand alegem in mod deli+erat sa nu inter"icem sau sa nu impiedicam
comportamentul altei persoaneM chiar daca noi il de"apro+am si am avea putinta
sa-l influentamY atitudine ingaduitoare*
Comportamentul antisocial
$omportamentele antisociale sunt cele care sfidea"a ordinea sociala convenitaM
contraria"a prin neluarea Qn seama a normelor si a institutiilor sociale*
/gresivitatea poate fi privita din mai multe perspective* In primul randM ea este o reactie
naturalaM ce apare in momentul in care individul tre+uie sa se apere si are valoare
adaptativa* /poi ea poate sa apara ca un simptom patologic* ,arM ea poate sa apara si ca
forma a comportamentului antisocial* In dictionarul de psihologieM $aul $opescu-
-eveanu (=638M49-45) defineste agresivitatea ca Wun comportament distructiv si violent
orientat spre persoaneM o+iecte sau spre sine*O ,e retinut este faptul ca nu orice
agresivitate este un comportament antisocialM dupa cum nu orice act antisocial presupune
agresivitateaO*
Eeorii asupra comportamentului antisocial
Cerspectiva biologica considera agresivitatea o tendinta innascuta de actiuneM fiind astfel
un instinct - un pattern predeterminat de raspunsuri ce sunt controlate genetic (aceasta
teorie este una simplista si reductionista)Y
abordarea psi"analitica presupune ca agresivitatea apare in mod naturalM din
tensiuni fi"iologice si tre+uie sa se manifeste pentru ca individul sa se
detensione"e (prin LcatharsisO)Y
teoria etologica pune accentul pe aspectele po"itiveM functionale ale agresivitatii
(manifestate Qn competitia seIualaM apararea progeniturilor sau a teritoriului)M insa
Darl 1orent" sustine ca manifestarea acestui instinct la specia umana este una
defectuoasa' spre deose+ire de regnul animalM nu mai sunt pre"ente semnalele de
capitulare si supunere din partea invinsuluiM iar consecintele acestei disparitii
conduc la numeroase manifestari violenteY
sociobiologia sustine ca agresivitatea este adaptativaM pentru ca il aUuta pe individ
sa traiasca Lcel putin pana la varsta la care poate procreaO*
E 7plicatii sociale si bio6sociale
teoria $rustrare6agresiune a aparut ca reactie la teoria psihanalitica si afirma ca
orice frustrare duce la agresiune si orice comportament agresiv are la +a"a o
frustrareY
teoria indice6e7citatie introduce o veriga intermediara intre frustrare si
comportamentul agresiv si anume conditiile de mediu adecvate pentru agresiune*
$otrivit lui 1eonard BerFo)it"M un act agresiv are doua surse' starea de eIcitare
emotionala (furia) si indicii din situatieY
teoria trans$erului e7citatiei (,olf &illmann) sustine faptul ca indivi"ii pot
transfera eIcitatia fi"iologica re"iduala (ramasa dintr-o situatie trecuta) si sa o
adauge la o alta sursa de eIcitatie* .eferitor la agresivitateM teoria presupune ca
Ltransferul eIcitatiei re"iduale la o noua situatie creste agresivitatea numai cand
comportamentul agresiv este raspunsul dominant in noua situatieO*
teoria invatarii sociale postulea"a ca prin sociali"are copilul invata
comportamentul agresiv intrucat este recompensat direct pentru el sau o+serva ca
ceilalti sunt recompensati pentru comportamente agresive*
$1/- ,E 1ECHIE III (5B #I-)
#etode didactice folosite in desfasurarea activitatii
1. Crelegerea 01- min1
Captarea atentiei'
$entru a capta atentia elevilorM profesorul le propune elevilor urmatorul eIercitiu de
imaginatie' un +un coleg este tinta +atailor de Uoc a unui alt tanarM iar voi asistati la
aceasta scena* Cum credeti ca ati reactiona in aceasta situatie>
In functie de raspunsurile lorM voi formula urmatoarea eIplicatie'
Cei care ati optat pentru aplanarea pasnica a conflictului ati desfasurat un compotament
prosocialM de aUutorare* Cei care ati preferat violentaM ati desfasurat un comportament
agresivM antisocial*
/nuntarea su+iectului si a o+iectivelor lectiei'
In cadrul lectiei de asta"i vom discuta despre atitudinile si comportamentele
prosociale(antisociale* -e propunem sa aflam'
- Ce este comportamnetul de aUutorare> Heoriile eIplicative cu privire la acestaY
- Ce inseamna empatia>
- Ce determina aparitia comportamentului agresiv>
2. !7plicatia 02 min1
Diri)area invatarii(
=* ,efinirea comportamentului prosocialY
%* Heorii si forme ale comportamentului prosocialY
4* ,efinirea comportamentului antisocialY
9* Heorii asupra comportamentului antisocial*
3. Conversatia orala 6 Jrainstorming 01- min1
Se solicita elevilor sa raspunda la urmatoarele intre+ari'
Care sunt factorii cau"ali ce se afla la +a"a comportamentului social>
,ati eIemple de impreUurari in care ati empati"at cu o alta persoana*
Cum apreciati pedeapsa fi"ica aplicata de un parinte copilului sau> Credeti ca
eIista ca"uri in care +una intentie poate Uustifica agresarea copilului de catre
parinte>
Ce emotii pot determina acte de agresiune>
Ce legatura eIista intre sociali"are si procesul de modelare>
Competente speci$ice
1a sfarsitul lectiei elevii vor fi capa+ili'
- sa defineasca comportamentele prosociale(antisocialeY
- sa identifice forme de comportamente prosociale(antisocialeY
- sa defineasca empatia*
Jibliogra$ie
- &lateM #*M CretuM H*M #itrofanM -*M /niteiM #*M $sihologie' manual pentru clasa a C-aM pg*
=5%-=58 Ed* /ramisM BucurestiM %BB5Y
- -eculauM /*M Iaco+M 1*M BoncuM S*M SalavastruM ,*M 1unguM 2*M $sihologie' manual pentru
clasa a C-aM pg* =44-=48M Ed* $oliromM BucurestiM %BB9Y
- StefanescuM ,*M 2*M BalanM E*M StefanM C*M $sihologie' manual pentru calsa a C-aM pg*
=%%-=%9M Ed* Eumanitas EducationalM BucurestiM %BB5