Suport de lecţie: ,,Alexandru Macedon şi civilizaţia elenistică”, Cls. V, Istorie, Prof.

Zidaru Ionuţ Gabriel

Alexandru Macedon şi civilizaţia elenistică

1. Afirmarea Regatului Macedoniei – stat situat în nordul Greciei, care s-a afirmat în sec. IV î.Hr. sub regele
Filip al II-lea. Filip al II-lea a profitat de slăbirea puterii cetăţilor greceşti în urma războiului peloponeziac pe
care le cucereşte în bătălia de la Cheroneea (338 î. Hr.). Filip al II-lea în urma Congresului de la Corint (337
î.Hr.) hotărâşte atacarea Imperiului Persan dar Filip este asasinat.
2. Alexandru Macedon- fiul lui Flip al II-lea continuă planul tatălui său. Alexandru îi învinge pe perşi la
Granicos, Issos şi Gaugamela. În urma acestor victorii, Alexandru cucereşte: Egiptul, Fenicia, Palestina, Siria,
Asia Mică, Mesopotamia şi Persia ajugând până în India. În Orient a stabilit capitala la Babilon. Teritoriile
stăpânite de Alexandru au format Imperiul Macedonean (Europa, Africa, Asia) şi a pus bazele civilizaţiei
elenistice.
3. Civilizaţia elenistică- a îmbinat trăsăturile culturii geceşti cu cele ale culturii orientale. În anul 323 î.Hr.
Alexandru cel Mare moare, Imperiul Macedonean s-a destrămat, fiind împărţit între generalii săi (diadohi-
urmaşi) s-au format regatele elenistice (Siria, Egipt, Macedonia).

Activităţi de învăţare:

1. Ce înţelegeţi prin termenul de civilizaţie elenistică?

2. Citeşte textul şi rezolvă cerinţele:

,,Cuceririle regelui Filip al II lea au fost favorizate de organizarea unei armate deosebit de eficiente.
Fiecare provincie a Macedoniei contribuia cu câte trei unităţi, una de cavalerie şi două de infanterie, la
armata regelui. Forţa armatei o constituia falanga, formată din unităţi de luptători dotaţi cu o lance lungă
de 5-7 m (sarisă). Filip al II lea a ombinat campanile militare cu negocierile diplomatice, duse cu multă
măiestrie. Această politică a fost continuată de fiul său, Alexandru Macedon.”
a. Precizează un avantaj de care s-a folosit regele Filip al II lea pentru a obţine victoria în campaniile
sale militare.
b. Care era forţa armată a regelui Filip al II lea?
c. Cine a continuat politica lui Filip al II lea?

3. Pornind de la următorul fragment, comentaţi însemnătatea creării Imperiului Macedonean:

„ După ce Asia a fost pacificată de Alexandru, a început acolo să fie pretutindeni citit Homer, iar
copiii perşilor recitau necontenit tragediile lui Euripide şi ale lui Sofocle.”

Falanga macedoneană
Suport de lecţie: ,,Alexandru Macedon şi civilizaţia elenistică”, Cls. V, Istorie, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel
Fişă de lucru: Alexandru Macedon şi civilizaţia elenistică

1. Colorează pe hartă ţinutul Imperiului Macedonian. Scrie limitele graniţelor.

Vest – _____________

Est – _______________

Nord – _____________

Sud - _______________

,,Plăcut la chip încă de la naştere, Alexandru era de statură mijlocie şi chiar vânjos. Avea pielea albă, obrajii
trandafirii, părul blond şi cârlionţat şi nasul acvilin.
Suport de lecţie: ,,Alexandru Macedon şi civilizaţia elenistică”, Cls. V, Istorie, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel
Era înzestrat cu toate darurile minţii şi ale norocului .........un bărbat ales de soartă."

(Quintus Curtius Rufus – Viaţa şi faptele lui Alexandru cel Mare)

* ,,Nimic nu este imposibil pentru cel care încearcă."

Alexandru Macedon

● Istoricul Plutarh scria despre Alexandru Macedon că:

,,...avea un temperament năvalnic, impulsiv.....care trecea de la accese de de furie nebunească la căinţă şi
ruşine pentru cele făptuite. .....era un om brav, energic, rabdător, şef militar nrîntrecut. Pe măsură ce obţinea
marile succese în bătălii, Alexandru a pierdut o parte din simţul măsurii, al ordinii şi cumpătării."

ALEXANDRU MACEDON

ÎNSUŞIRI
FIZICE

ÎNSUŞIRI
MORALE

Fişă de personaj: Alexandru Macedon

Alexandru al III-lea al Macedoniei, cunoscut mai bine sub denumirea de Alexandru cel Mare se naste in data de
Suport de lecţie: ,,Alexandru Macedon şi civilizaţia elenistică”, Cls. V, Istorie, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel
20 iulie 356 I.Hr in Pella capitala Macedoniei. Este fiul lui Filip al II-lea al Macedoniei si al Olimpiei. Fiind descendent al
lui Neoptolemus, fiul al marelui Ahile, copilul Alexandru este pasionat de arta razboiului, invata sa lupte, sa calareasca sa
cante la diverse instrumente si sa vaneze. La numai 10 ani, Alexandru dovedeste tuturor ca are calitatile necesare pentru a
deveni un mare conducator. Se spune ca un negustor ii aduce lui Filip un cal ce nu putea fi imblanzit de nimeni. Tanarul
Alexandru descopera teama calului de propria umbra si reuseste sa il imblanzeasca. Ii da numele Bucephalas (cap de taur)
si este calul ce avea sa il insoteasca pe Alexandru pana in indepartatata Indie, ani mai tarziu.
Cand Alexandru implineste 13 ani, Filip incepe sa ii caute un tutore care sa se ocupe de educatia lui si il gaseste in
persoana marelui filosof Aristotel. Alaturi de copiii altor generali si nobili din Macedonia, ce aveau sa ii ajunga parteneri
de lupta in viitor, Alexandru descopera operele lui Homer si este pasionat de marii eroi ai vremurilor, Hercule si Ahile.
Aristotel isi pune amprenta asupra educatiei copilului si il invata medicina, filosofie, religie, logica si arta.
Cand Alexandru implineste varsta de 16 ani, Aristotel isi incheie datoria de educare a copilului, iar Alexandru dovedeste
maturitatea necesara sa conduca tara in absenta tatalui sau, plecat in diverse razboaie departe de casa.La varsta de doar 20
de ani, Alexandru devine regele Macedoniei, dupa ce tatal sau, Filip al II-lea este asasinat de capetenia propriei garzi,
Pausanias. Alexandru era relativa mic de statura, dar cu un corp foarte bine cladit. Avea parul blond, iar ochii aveau culori
diferite, unul negru inchis si altul albastru foarte deschis. Din acel moment istoria lumii avea sa se schimbe. Alexandru isi
incepe domnia executand orice posibil candidat la tronul de rege al Macedoniei. Vestea mortii lui Filip aduce rascoale si
creeaza nesiguranta intre triburile si tarile aflate in vecinatatea si sub controlul Macedoniei. Alexandru porneste repede
spre sud, in Grecia de acum, si loveste puternic armatele rasculate impotriva Macedoniei. Dupa aceasta incursiune
Atenienii si Thesallienii se supun si il recunosc ca rege de drept. Avand granitele asigurate, Alexandru incepe visul sau de
expansiune a Macedoniei si pleaca intr-o campaniei de cucerire ce avea sa uimeasca si sa schimbe istoria lumii. Pleaca in
anul 334 I.Hr. din Macedonia si se angreneaza intr-o serie de cuceriri ce aveau sa dureze 10 ani. Nu avea sa se mai
intoarca niciodata pe pamantul natal.Pleaca impreuna cu 30.000 de soldati si 6000 de calareti inspre Asia Mica, pentru a
cuceri Persia si a elibera cetatile grecesti de pe coasta Asiei. Sunt intampinati de o armata persana mult mai numeroasa in
vecinatatea raului Granicos. In ciuda inferioritatii numerice, in luna mai a anului 334 I.Hr, Alexandru impreuna cu armata
sa escaladeaza malul abrupt al raului si dupa o lupta sangeroasa, in care insusi Alexandru a fost la un pas de moarte,
reusesc sa cucereasca zona de coasta. In timpul iernii Alexandru cucereste cetatile din sudul Asiei si se indreapta spre
centru pentru a pune stapanire pe intreaga Asie Mica.In anul 333 I.Hr, marele Darius Al III-lea, Rege al Regilor il
intampina la Issos, pe Alexandru cu o armata persana formata din 600.000 de oameni, avandu-l pe rege in centru, la
conducere. Intalnindu-se intru-un loc ingust, Alexandru avea sa dovedeasca geniul militar. Darius face prima mutare si
ataca folosind cavaleria. Armata compacta de macedoneni se deschide la comanda lui Alexandru si prinde cavaleria
persana (aprox 80.000 de oameni) ca intr-un cleste, apoi ataca puternic flancul persan punand inamicii pe fuga. Chiar
marele Darius este nevoit sa recurga la o fuga rusinoasa lasandu-si in urma mama, sotia si cele trei fiice, dar si o avere
impresionanta si numeroase echipamente de lupta. Avea sa se inregistreze prima infrangere a unui rege persan in
istorie.Aceste victorii ii intaresc lui Alexandru cel Mare convingerile ca este de neinvins si porneste alte campanii de
cucerire a Siriei si Egiptului. Orase intregi I se predau si il vad ca pe un eliberator. Cetatea din Tyr este singura care opune
rezistenta, iar dupa 6 luni Alexandru reuseste sa o cucereasca. Intreaga armata, formata din 30.000 de soldati este
capturata si vanduta ca sclavi.In continuare regele Macedoniei ataca si cucereste Gaza, fiind ranit in lupta de doua ori.
Suport de lecţie: ,,Alexandru Macedon şi civilizaţia elenistică”, Cls. V, Istorie, Prof. Zidaru Ionuţ Gabriel
Dorind sa raspandeasca tradi- tiile si cultura elena, Alexandru ocupa Memphisul si intemeiaza in vestul deltei Nilului
orasul Alexandria, ce avea sa devina capitala Egiptului. Acesta reface monumentele si sanctuarele egiptene si lasa Egiptul
pe mana mai multor conducatori macedoneni. Preotii egipteni ii acorda lui Alexandru titlul de fiu al lui Ra (titlul purtat
doar de faraoni) si este ridicat de catre poporul egiptean la rang de zeu. Marele conducator macedonean nu se opreste aici.
Avand la picioare Bazinul Mediteranean si o mare parte din Asia reincepe lupta impotriva lui Darius in anul 331 I.Hr.
Dorinta lui Alexandru era de patrunde in inima Imperiului Persan si a se proclama in locul lui Darius, rege. Dupa ce
traveresaza raurile Eufrat si Tigru se ciocneste in apropierea orasului Guagamela cu armata lui Darius, formata din
1.000.000 de soldati. Alexandru isi aseaza cavaleria in dreapta, iar el se plaseaza in centrul puternicei falange
macedonene. Cu o ofensiva puternica armata macedoneana rupe frontul armatei persane, iar Darius este nevoit sa fuga
inca o data,abandonand propriul car si armele. Cu Darius fugar, persii cedeaza lupta, iar Alexandru pune stapanire pe toate
orasele importante si intra in posesia bogatiilor imperiului. Alexandru cel Mare este proclamat rege al Asiei si este primit
ca atare la Susa si Babilon. Porneste cu o mica armata pe urmele lui Darius, dar acesta este ucis in cele din urma de unul
dintre apropiatii sai. Odata cu moartea lui Darius, Alexandru se considera mos- tenitorul de drept al tronului Imperiului
Persan.Seriile de cuceriri nu se opresc aici si dupa lupte grele, ce s-au intins pe o perioada de 3 ani, Alexandru cel Mare
cucereste si Persia Orientala (Afganistanul, Turkestanul si Belucistanul de astazi). Se casatoreste aici cu printesa Roxana,
fiica nobilului Oxyartes, respectand ritualurile persane.Urmatoarea campanie de cucerire avea sa fie supunerea Arabiei,
dar in data de 10 iunie 323 I.Hr, Alexandru moare la varsta de numai 32 de ani, cel mai probabil de friguri sau malarie. Pe
patul de moarte lasa soarta tronului "celui mai demn", dar nefacand referire la un nume precis generalii lui aveau sa
imparta imensa mostenire. Teritoriile ramase au fost pe rand pierdute de generalii imbatati de putere si astfel, visul lui
Alexandru de a dezvolta Grecia si a distruge complet Imperiul Persan s-a stins odata cu el. In urma sa au ramas orasele si
constructiile impunatoare (Biblioteca din Alexandria, Farul din Alexandria), din Nordul Greciei pana la poalele muntilor
Himalaya, ce au ajutat tarile respective sa se dezvolte si sa prospere.