reflex , controlul voluntar aparand la varsta de 2- 3 ani; la adult capacitatea vezicii urinare este de 700-800 ml, acumularea de 200-300 ml de urina determina o distensie a vezicii urinare suficienta pentru a declansa reflexul de mictiune. Secretia de K+ la la nivelul rinichiului se face prin mecanisme active (schimb ionic) si pasive; se realizeaza la nivelul tubului contort distal. Toata plasma sangvina trece prin rinichi in 4-5 minute. Debitul sangvin renal in conditii bazale reprezinta 20% din debitul cardiac de repaus; este de 1200 ml/min, adica 420 ml/100 g tesut/min.
Uroteliul intra in structura ureterelor si vezicii
urinare; protejeaza mucoasa de actiunea irintanta a urinei si nu permite absorbtia acesteia. Vezica urinara prezinta plasticitate (poate fi modelata usor) si este o cavitate cu peretii alcatuiti din musculatura neteda. Secretia de NH3 (amoniac) nu determina o acidifiere suplimentara a urinei; are efect antitoxic; este o modalitate de excretie suplimentara de protoni, surplusul de protoni eliminati legandu-se de NH3. Reabsorbtia tubulara se face pasiv pentru apa si activ pentru fosfatii anorganici, K+, Na+ si glucoza. Nefronii juxtamedulari au ansa Henle lunga; glomerulul este situat la jonctiunea dintre corticala si medulara; sunt 15% di numarul total de nefroni, care este de 2 miloane (1 milion/rinichi; acest numar este egal cu numarul glomerurilor/arteriolelor aferente si eferente). Nefronii corticali au ansa Henle scurta; reprezinta 85% din numarul total de nefroni si au glomerulul situat in corticala renala.
Reabsorbtia facultativa a apei reprezinta 15% din
apa filtrata si se face mai ales la nivelul tubilor colectori; se realizeaza in prezenta de ADH. Fortele implicate in filtrarea la nivelul glomerulului in capsula Bowmann sunt: 1.presiunea din capilarele glomerurale, care determina filtrarea, 2. presiunea coloid-osmotica a proteinelor (presiunea coloid-osmotica este presiunea generata de concentratia de proteine in sange sau lichidul extracelular) din capsula Bowmann (care incojoara ghemul de capilare glomerurale) ,3.presiunea coloid-osmotica a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune filtrarii; presiunea din capsula Bowmann, in exteriorul capilalelor se opune filtrarii. In formarea urinei are loc reabsorbtia selectiva de glucoza. Nefronii juxtamedulari au ansa Henle lunga. Glandele sudoripare sunt de tip tubulo- glomerurale. Glandele sebacee sunt de tip alveolare. Urina finala contine 2% saruri minerale. Ansa Henle are o portiune in forma de ”U”, situata in medulara. Caile renale sunt reprezentate de calice mici, calice mari, bazinet (inaintea ureterelor) si pelvis renal.
Reabsorbtia tubulara se face in mod activ pentru
Na+, fosfatii anorganici, glucoza, K+. Piramidele Malpighi sunt fomate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni. La nivelul tubului contort proximal, prin transport pasiv se absoarbe ureea; Na+, K+, glucoza si vitamina B12 se absorb activ. Piramidele Malpighi sunt sunt in numar de 7 pentru fiecare rinichi; sunt oritentate cu baza spre periferie si cu varful spre sinusul renal (zone cu grasime de langa varful piramidelor); sunt formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni; nu au baza rotunjita, orientata spre hil.
Presiunea coloid-osmotica a proteinelor din
capsula Bowmann este considerata 0. Rinichii formeaza si elibereaza eritropoietina; au rol in mentinerea homeostaziei; activeaza vitamina D3; au rol in gluconeogeneza (proces prin care rezulta glucoza din substraturi non-glucidice). Nefronul este alcatuit din glomerulul renal si tuburile renale; este alcatuit din mai multe nefrocite; nefrocitele prezinta la polul apical numerosi microvili, iar la polul bazal numeroase mitocondrii care fabrica ATP. Vezica urinara prezinta corpul vezical si colul vezical/trigonul (are forma de triunghi); prezinta sfincterul intern, un muschin neted si sfincterul extern, un muschi striat; sfincterul extern este controlat voluntar. In formarea urinei are loc secretia tubulara de creatinina. Oligurie-debit urinar mai mic de 500 ml in 24 h la adult.
Vascularizatia renala nu este redusa; este
asigurata de artera renala, ramura a arterei aorte abdominale; artera renala se ramifica dupa ce patrunde in hil; arterele interlobare devin artere arcuate, dupa ce ajung la baza piramidelor Malpighi; din arterele arcuate se desprind arteriole aferente. Corpusculul renal prezinta 2 poli:unul vascular si unul urinifer; la polul vascular patrunde arteriola aferenta, iar polul urinifer iese arteriola eferenta; arteriola aferenta are un diametru mai mare decat cea eferenta; prezinta capilare glomerurale formate din arteriola aferenta. Urina finala contine 95% apa si 5% alti componenti ai urinei (2% saruri minerale, creatinina, uree, acid uric, hormoni, vitamine, hematii, enzime si leucocite). In formarea urinei are loc reabsorbtia selectiva de glucoza. Ansa Henle este o portiune in forma de ”U”, situata in medulara; reprezinta segmentul proximal al tubului urinifer; conduce urina primara de la tubul proximal la cel distal; nefrocitele prezinta celule cu microvili; are un ram descendent mai gros si un ram ascendent mai subtire.
Toata plasma trece prin rinichi in 4-5 minute; la o
persoana de 70 kg, sunt 5,6 l sange (8% din cele 70 de kg), iar plasma reprezinta 3,08 l pana la 3,36 l (55%-60% din 5,6 l sange). Prin rinichi se filtreaza a 5-a parte=625 ml/minut. 3,08X1000 ml:625 ml/minut=4,928 minute.
Sangele venos al rinichiului este colectat de vena
renală, ce se varsă în vena cavă inferioară. Filtratul glomerular este o plasmă deproteinizată. Rinichii sunt vascularizati de arterele renale dreaptă si stangă.