Master Statistica Tema 2 Schema lui Bernoulli

CAPITOLUL 4

Scheme clasice de probabilitate. Modele matematice şi informatice.

Algoritmul schemelor de probabilitate. Aplicaţii

4.1. Prezentare generală

4.1.1 Definiţii. Idei de bază. Notaţii.

Schema de probabilitate este un model matematic prin care se determină probabilitatea
cu care apare un eveniment într-o experienţă aleatoare.
Cele mai vechi şi mai cunoscute scheme de probabilitate se numesc scheme clasice.
Există mai multe scheme clasice de probabilitate, dintre care amintim: schema lui
Bernoulli, schema lui Poisson, schema hipergeometrică.

Ideea 1. Fiecare schemă este legată de o urnă U sau de mai multe urne 1 U ,U ,⋯,U
2 n .
Oricare urnă are numai două tipuri de obiecte (stări), reprezentate abstract, de obicei, prin
bile albe şi bile negre.
Exemple de stări care apar în probleme numerice concrete:
Bile albe, bile negre; bile albe, bile roşii; pacient sănătos, pacient bolnav;
Ţintă lovită, ţintă nelovită; chibrituri cu defect, chibrituri fără defect;
Bun platnic, rău platnic; suma feţelor a două zaruri este 7, suma feţelor este diferită de 7;
Subiect la examen de tip A, subiect de tip B; etc.
Observaţia 1. În aplicaţii ordinea stărilor poate fi inversată, adică bile negre, bile albe. De
aceea, la scrierea modelului matematic al schemei este bine să punem pe primul loc starea
pentru care se cere probabilitatea în problemă. De exemplu, dacă se cere probabilitatea de a
răspunde la subiect de tip B, atunci considerăm stările în ordinea: subiect de tip B, subiect de
tip A.

Ideea 2. Din urnă se extrage o bilă (o stare). Exist cazurile: A) bila poate fi pusă înapoi în
urnă pentru o nouă extragere; B) Bila nu este pusă înapoi în urnă.
În cazul A) schema clasică se numeşte cu revenire (schema bilei revenite; schema bilei
întoarse).
În cazul B) schema clasică se numeşte fără revenire (schema bilei nerevenite; schema
bilei neîntoarse).
Observaţia 2. Înţelegera corectă a situaţiei din problema numerică dată spre rezolvare
ajută la stabilirea corectă a modelului matematic de schemă de probabilitate. Unei probleme
date îi corespunde o singură schemă de probabilitate (dintre cele 3 menţionate mai sus).

Ideea 3. În aplicaţii este recomandat să asociem oricărei urne o variabilă aleatoare

discretă X

U=¿ ( bile albe bile negre¿ ) ¿ ¿¿ U=¿( albe negre ¿ ) ¿ ¿¿

¿ ; ¿ ; p≥0 ; q≥0; p+q=1 .
 a b
p= q=
Dacă bile albe = a, atunci a+b ; dacă bile negre = b, atunci a+b ;
a, b∈N .
Observaţia 3. În unele scheme de probabilitate valorile reale p şi q sunt necesare şi se
pot calcula. În alte scheme de probabilitate valorile reale p şi q nu sunt necesare, chiar dacă
se pot calcula.
Formula generală de calculare a unei probabilităţi p este
numarul cazurilor favorabile
p=
numarul cazurilor posibile (totale) .
În aplicaţii numerice, în general, numărul total de cazuri posibile se determină uşor.

Ideea 4. În general notăm prin Pn( k) probabilitatea ca din n ∈ N , n≥1 extrageri

successive din urnă, un număr de k , k ∈N , k≥0 bile să fie albe.
Observaţia 4. Formula de calcul a probabilităţii Pn( k) diferă de la o schemă la alta.

Ideea 5. În general se caută probabiliratea ca după n extrageri să apară k bile albe. Dar,
în unele probleme se cere probabilitatea de apariţie pentru prima dată a unei bile albe.

4.1.2 Algoritm de rezolvare a unei probleme legate de schemele de probabilitate.

Ne referim la un algoritm de calcul recomandat la rezolvarea unei probleme care
utilizează o schemă clasică de probabilitate.
a) Se identifică numărul de stări ale problemei. În general sunt două stări, dat pot fi şi
mai multe.
b) Se menţionează stările în ordinea impusă de probabilitatea cerută de problemă:
probabilitatea evenimentului legat de bilelele negre sau de clienţii insolvabili sau de pacienţii
sănătosi sau de chibriturile cu defecte etc.
c) Se scrie variabila aletoare U sau X şi se calculează probabilităţile p şi q sau
p1 ,q1 etc.
d) Se alege o schemă de probabilitate care coerspunde cu problema dată spre rezolvare.
e) Se scrie formula de calcul a probabilităţii evenimentului cerut în problemă.
f) Se înlocuiesc datele numerice şi se fac toate calculele cerute de formulă.
g) OPŢIONAL. Se scrie un program într-un limbaj de programare, pentru efectuarea
calculelor numerice. În general, acest program trebuie să efectueze calcularea combinărilor
C kn .

4.2. Schema lui Bernoulli

Un cititor un pic mai avizat este firesc să se întrebe: care Bernoulli? Întrebarea este
justificată deoarece - în decursul istoriei matematicii – au existat opt matematicieni
Bernoulli, originari din Basel, care au dominat matematica în jur de 150 de ani şi toţi opt –
rude între ei – au purtat numai patru prenume: Jacques, Jean, Daniel, Nicolas sau Jacob,
Johann, Daniel, Nicolas [18]. Toţi membrii familiei de matematicieni semnau lucrările lor
ştiinţifice într-un mod foarte simplu: Bernoulli [4].

1 Jacques (Jacob I) Bernoulli (27.12.1654-16.08.1705)

2 Jean (Johann I) Bernoulli (27.06.1667-01.01.1748)
3 Nicolas (I) Bernoulli (20.10.1687-29.11.1759)
4 Nicolas (II)
5 Daniel
6 Jean (Johann II)
7 Jean (Johann III)
8 Jacques (Jacob II)
Bernoulli (27.01.1695-27.07.1726)
Bernoulli (29.01.1700-17.05.1782)
Bernoulli (18.05.1710-17.07.1790)
Bernoulli (04.11.1744-18.07.1807)
Bernoulli ( 1759-03.07.1789)

Înainte de a prezenta schema probabilistică reamintim două formule (identităţi)

importante ale lui Isaac Newton (25.12.1643 – 20.03.1727):
n n k k n−k n n k k n−k k
(a+b ) =∑k =0 C n a b P( x )=( px +q ) =∑ k =0 C n p q x
; .
4.2.1 Schema lui Bernoulli cu 2 stări.
Schema poartă denumirea de urna cu bila revenită sau urna cu bilă întoarsă.
Se consideră o singură urnă U cu compoziţie cunoscută:

U=¿ ( bile albe bile negre¿ ) ¿ ¿¿ U=¿( albe negre ¿ ) ¿ ¿¿

¿ ; ¿ ; p≥0 ; q≥0; p+q=1 ;
q=1− p .
a
p=
Dacă numărul de bile albe = a, atunci a+b ; dacă numărul de bile negre = b,
b
q=
atunci a+b ; a, b∈N .
Se extrage din urnă o (singură) bilă, se notează culoarea ei şi apoi bila se pune înaopi în
urnă.
Se repetă operaţia de n ori, unde n poate fi oricât de mare, dar în general se foloseşte
n≤a+b .
Se cere să se calculeze probabilitatea Pn( k) aşa încât din n extrageri, un număr de k
bile să fie albe.
n!
C kn=
Este demonstrat că Pn ( k) = C kn p k q n−k ; k ! (n−k ) ! ; k=0, 1, ⋯,n
(1)
Se vede că Pn ( k) este coeficientul lui xk din polinomul P( x) .
Dacă q> p atunci Pn ( k) scade cu creşterea lui n .
Observaţia 5. Formula (1) se poate scrie sub forma echivalentă, în care punem în evidenţă
că dorim să se extragă k bile albe şi, în consecinţă, n – k bile negre sau să se extragă
k 1 bile albe şi k2 bile negre:
Pn ( k) = Pn ( k ; n−k) = Pn ( k 1 , k 2 ) , unde k 1 + k 2 =n ; k 2=n−k 1 .
k1 k 1 k2
Pn ( k 1 , k 2 ) = C n p q (pentru o scriere mai clară am notat k 1 =k 1 şi
k 2 =k 2 .

Observaţia 6. Dacă facem o reprezentare completă a celor n extrageri, atunci obţinem

variabila aleatoare discretă X
 X=¿ ( k=0, 1, 2,⋯,n¿) ¿ ¿¿
¿ , numită variabila discretă binomială sau variabila de tip
Bernoulli.
2
Valoare medie şi dispersia sunt respectiv M ( X )=np ; D ( X )=npq .

4.2.2 Schema lui Bernoulli cu 3 stări. Generalizare.

Se consideră o singură urnă U cu compoziţie cunoscută:

U=¿ ( a bile albe b bile negre c bile rosii ¿ ) ¿ ¿¿

¿ .
Se extrage din urnă o (singură) bilă, se notează culoarea ei şi bila extrasă se pune
înaopi în urnă.
Se repetă operaţia de n ori, unde n poate fi oricât de mare, dar în general se foloseşte
n≤a+b+ c .
Se cere să se calculeze probabilitatea Pn ( k 1 , k 2 , k 3 ) aşa încât din n extrageri, un
număr de k 1 , k 1 ≤a bile să fie albe, k 2 , k 2 ≤b bile să fie negre şi în consecinţă
k 3 ≤c bile să fie roşii:
n!
k1 k2
C n C n−k 1
k 1 k2 k3
p q r pk 1 q k2 r k3
Pn ( k 1 , k 2 , k 3 ) = = k1 ! k 2 ! k 3!
(2)
unde pentru o scriere mai clară am notat
k 1 =k 1 , k 2 =k 2 , k 3 =k 3 ; k 1 + k 2 + k 3 =n ; k 3 =n−k 1 −k 2 .
Observaţia 7. Generalizarea schemei lui Bernoulli cu s≥4 stări se face imediat şi se
află probabilitatea Pn ( k 1 , k 2 ,⋯, k s ) . Aceasta se numeşte legea multinominală.
De exemplu. pentru s=4 obţinem
k1 k2 k3 k1 k2 k3 k4
Pn ( k 1 , k 2 , k 3 , k 4 ) = C n C n−k 1 C n−k 1−k 2 p q r t =
n!
pk 1 q k2 r k3 t k 4
k1 ! k 2 ! k 3! k 4 ! (3)
unde pentru o scriere mai clară am notat
k 1 =k 1 , k 2 =k 2 , k 3 =k 3 ; k 4 =k 4 ; k 1 +k 2 +k 3 +k 4 =n ;
k 4 =n−k 1 −k 2 −k 3 .

Aplicații

4.6. Aplicaţii la scheme de probabilitate şi modele informatice

Enunţurile unor probleme sunt din lucrările [14], [19], [23]. Rezolvarea problemelor
ilustrează teoria prezentată în acest capitol. Fiecare problemă rezolvată are formulat şi
modelul informatic, pentru care se recomandă scrierea unui program de calculator.
Problema 1. 1B. Un număr de 4 pacienţi urmează un tratament de slăbire corporală.
Probabilitatea de reuşită a tratamentului este p=2/3.
a) Să se afle probabilitatea ca tratamentul să reuşească la 3 pacienţi.
 b) Să se afle probabilitatea ca tratamentul să reuşească la cel puţin 3 pacienţi.
Problema 1 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 1.
Soluţie. Stabilim tipul de schemă clasică de probabilitate în care se încadrează
problema.
Există o (singură) urnă; 4 pacienţi; la orice extragere compoziţia urnei nu se schimbă.
Urna are 2 stări (în ordinea următoare): reuşeşte tratamentul; nu reuşeşte tratamentul.

X=¿ ( reuseste nu reuseste¿ ) ¿ ¿¿

¿ .
k k n−k
Avem schema lui Bernoulli: n=4; k=3;
Pn ( k )=Cn p q .
3 3 4−3 3 3 1
a)
Pn ( k)=P 4 (3)=C 4 p q ; b)
Pn ( k≥3)=P4 (3)+ P4 (4)=C 4 p q +
4 4 0
C4 p q .

Problema 2. 2B.Se aruncă simultan două zaruri colorate diferit. Care este probabilitatea
ca
din 10 aruncări suma cifrelor de pe feţe a) să fie 7 de 3 ori.
b) să fie 7 de cel mult 3 ori.
Problema 2 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 2.
Soluţie. Stabilim tipul de schemă clasică de probabilitate în care se încadrează
problema.
Aruncarea zarurilor simulează existenţa unei urne; 10 aruncări de zar; la orice extragere
compoziţia urnei nu se schimbă.
Urna are 2 stări: suma feţelor este 7; suma feţelor nu este 7.
Cele 2 zaruri crează 36 de cazuri posibile; penrtu suma α+ β=7 există 6 cazuri
favorabile
1,6 2,5 3,4 4,3 5,2 6,1 ; p=6/36.

X=¿ ( suma=7 suma≠7 ¿ ) ¿ ¿¿ X=¿ ( suma=7 suma≠7 ¿ ) ¿ ¿¿

¿ ; ¿ .

Avem schema lui Bernoulli: n=10; k=3;

Pn ( k )=Ckn p k q n−k .
3 3 10−3
a)
Pn ( k)=P 10(3)=C 10 p q ; b)
Pn ( k≤3 )=P10 (0 )+P 10(1 )+P 10(2 )+P 10(3 ) .

Problema 3. 3B.Se aruncă simultan trei zaruri colorate diferit. Care este probabilitatea ca
din 10 aruncări suma cifrelor de pe feţe să fie α+ β+γ=9 de 3 ori.
Problema 3 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 3.
Soluţie. Stabilim tipul de schemă clasică de probabilitate în care se încadrează
problema.
Există o urnă; 10 aruncări de zar; la orice extragere compoziţia urnei nu se schimbă.
Urna are 2 stări: suma feţelor este 9; suma feţelor nu este 9.
Cele 3 zaruri crează 6x6x6=216 de cazuri posibile; penrtu suma α+ β+γ=9 există
25 cazuri favorabile
1,2,6 1,3,5 1,4,4 1,5,3 1,6,2 …. 6,1.2 6,2,1 ; p=25/216.
 X=¿ ( suma=9 suma≠9 ¿ ) ¿ ¿¿ X=¿ ( suma=9 suma≠9 ¿ ) ¿ ¿¿
¿ ; ¿ .
Avem schema lui Bernoulli: n=10; k=3; Pn ( k )=Ckn k n−k
p q .
Pn ( k)=P 10(3 )=C 310 p3 q10−3 .

Problema 4. 4B.O societate comercială are 6 debitori (persoane care au împrumutat bani
de la societate). Unii debitori sunt solvabili (plătesc datoria), iar alţii nu sunt solvabili. Din
datele statistice se ştie că probabilitatea ca un debitor să plătească datoria este 0,8.
Să se afle probabilitatea ca a) toţi debitorii să achite datoria.
b) cel puţin 3 debitori să achite datoria.
Problema 4 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 4.
Soluţie. Stabilim tipul de schemă clasică de probabilitate în care se încadrează
problema.
Există o urnă; 6 debitori; la orice extragere compoziţia urnei nu se schimbă.
Urna are 2 stări: debitori care plătesc (DA); debitori care nu plătesc (NU).
Se ştie că probabilitatea ca un debitor să plătească este 0,8.

X=¿ ( DA NU ¿ ) ¿ ¿¿ X=¿ ( DA NU ¿ ) ¿ ¿¿
¿ ; ¿ .
k k n−k
Avem schema lui Bernoulli: n=6;
Pn ( k )=Cn p q .
6 6 0
a)
Pn ( k)=P 6 (k=6 )=C 6 p q ; b) Pn ( k≥3 )=P6 (3)+P6 (4 )+P6 (5)+P6 (6 ) .

Problema 5. 5B. O urnă U conţine 6 bile albe şi 8 bile roşii. Din urnă se fac 5
extrtageri, cu repunerea bilei extrase înapoi în urnă.
Care este probabilitatea ca din cele 5 extrageri a) 4 bile să fie albe;
b) 2 bile să fie roşii ?
Problema 5 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 5.
Soluţie. Stabilim tipul de schemă clasică de probabilitate în care se încadrează
problema.
Există o urnă; 5 extrageri; la orice extragere compoziţia urnei nu se schimbă.
Urna are 2 stări: bile albe; bile roşii.

X=¿ ( bile albe bile rosii ¿ ) ¿ ¿¿ X=¿ ( bile albe bile rosii ¿ ) ¿ ¿¿
¿ ; ¿ .

Avem schema lui Bernoulli: n=5;

Pn ( k)=Ckn p k q n−k .
4 4 5−4
a)
Pn ( k )=P 5 (k =4 )=C5 p q ;
b) Varianta 1. Echivalent cu 2 bile roşii este extragerea a 5-2=3 bile albe;
3 2
3 4
Pn ( k=3 )=P5 (3)=C35 p3 q2 ;
P5 (3 )=C 35 ( )( )
7 7 .
Varianta 2. Se schimbă între ele probabilităţile p şi q.

X=¿ ( bile rosii bile albe ¿ ) ¿ ¿¿ X=¿ ( bile rosii bile albe ¿) ¿ ¿¿
¿ ; ¿ ; k=2.
 2 3
4 3
Pn ( k=2 )=P5 (2 )=C 5 p q
2 2 3
;
2 3
C5 =C 5 ;
P5 (2 )=C 35 ( )( )
7 7

Problema 6. 6B. Se aruncă un zar de 20 de ori. Să se afle probabilitatea ca

a) faţa 6 să apară de 5 ori;
a) faţa 6 să apară de cel mult 5 ori;
a) faţa 6 să apară între 5 şi 9 ori.
Problema 6 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 6.
Soluţie. Stabilim tipul de schemă clasică de probabilitate în care se încadrează
problema.
Există o urnă; 20 extrageri; la orice extragere compoziţia urnei nu se schimbă.
Urna are 2 stări: apare faţa 6; nu apare faţa 6

X=¿ ( apare 6 nu apare 6 ¿ ) ¿ ¿¿ X=¿ ( apare 6 nu aqpare 6 ¿ ) ¿ ¿¿

¿ ; ¿ .

Avem schema lui Bernoulli: n=20;

Pn ( k )=Ckn p k q n−k .
a) Pn ( k )=P 20( k=5 )=C 520 p5 q20−5 ;
b) Pn ( k≤5 )=P20 (k =0 ) + P20 (k=1 ) + P20 (k=2) + P20 (k=3 ) +
P20 (k=4) + P20 (k=5 ) ;
b) Pn (5≤k ≤9 )=P20 (k =5) + P20 (k=6) + P20 (k=7 ) + P20 (k=8) +
P20 (k=9) .