ANEXĂ - Exemple de calcul

Nota:Pentru exemplele de calcul 1...4s-au utilizat eforturile secţionale şi secţiunile rezultate din analiza
structurală şi dimensionarea structurii din BIR a unei clădiri cu regim de înălţime P+20, amplasată într-o
zonă seismcă cu ag = 0,24g şi Tc = 1,6 s, la care a fost folosit sistemul structural „tub in tub” şi la care s-a
considerat un factor de comportare de bazăq0 = 5. Perioada proprie fundamentală de vibraţie a structurii
esteT1 =2,3 s. În exemplele 1…4 este tratat calculul elementelor cadrelor interioare.

Pentru exemplele de calcul 5 şi 6 s-au utilizat eforturile secţionale şi secţiunile rezultate din analiza
structurală şi dimensionarea structurii în cadre din BIR a unei clădiri cu regim de înălţime P+14,
amplasată într-o zonă seismică cu ag = 0,12g şi Tc = 0,7 s.

Exemplul 1: Calculul unei grinzi de cadru în clasa de ductilitate înaltă

1.1 Date de intrare

• Date geometrice şi încărcări

h = 800mm - înălţimea secţiunii transversale a grinzii.

b = 400mm - lăţimea inimii grinzii.

g=34,6KN/m - încărcarea permanentă uniform distribuită pe grindă

q=10,09KN/m - încărcarea variabilă uniform distribuită pe grindă

Fig. 1.1 Schematizare grindă cu reprezentarea zonelor critice

• Caracteristicile materialelor

Armatura longitudinală - Otel BST 500S, clasa C: fyk = 500N/mm

fyk 500N/mm2
f = = =434N/mm2
γs 1,15

Armatura transversală - Oţel BST 500S ,clasa C

Beton clasa C60/75: ck =60 N/mm2 ; fctm=4,4 N/mm2 ; fctk=3,1 N/mm2
 fck 60N/mm2 f 3,1N/mm2
fcd = = =40 N/mm2 ;fcd = ctk = =2,07N/mm2
γs 1,5 γs 1,5

• Eforturi de proiectare

În figura de mai jos este prezentată diagrama de momente încovoietoare,asociată unui sens de acţiune a
forţelor seismice, pentru un ochi de cadrusituat la etajul la care momentele în grinzisunt maxime.
Diagrama de momente încovoietoare asociată sensului opus de acţiune a forţelor seismice este
antisimetrică.

NEdi,inf =NEdk,sup =10207KN;

NEdi,sup =9564KN; NEdk,inf =10860KN

MEdb+ =270KNm - momentul maxim pozitiv din grinda dintre nodurile i si j.

MEdb-=642KNm- momentul maxim negativ din grinda dintre nodurile i si j.

V=74KN - forţa tăietoare la limita dintre zona critică şi zona de câmp.

Fig.1.2 Diagrama de momente încovoietoare pentru un ochi de cadru

A-2
1.2 Acoperirea cu beton a armaturilor

• Acoperirea cu beton a barelor longitudinale

Acoperirea cu beton a barelor de armătură se determină conform SR EN 1992-1-1.Pentru clasa de

rezistenţă a betonului C 60/75 > C30/37 şi clasa de expunere XC1 se poate reduce clasa structurală cu o
unitate (SR EN 1992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structurală este 3.

Pentru clasa structurală 3 şi clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N):

cmin dur =10mm

cmin dur γ = cmin dur st = cmin dur add = 0

cmin b = φ = 28 mm

cmin = maxcmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mm = max!28mm;15mm;10mm" =28mm

∆ctol =10mm pentru grinzi şi stâlpi

cnom =cmin +∆ctol =38mm - valoarea nominală a grosimii stratului de acoperire.

d1 =d2 =cnom +φsl /2=52mm≅ 55mm - distanţa de la axul barei longitudinale până la partea superioară,
respectiv inferioară a secţiunii.

d=h-d1 =800mm-55mm=745mm - înălţimea utilă a secţiunii grinzii.

• Acoperirea cu beton a armăturii transversale

cef etr =cnom bl -φetr =38mm-8mm=30mm

cmin etr = maxcmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mm = max!8mm;10mm;10mm" =10mm

cnom etr =cmin etr +∆ctol =10mm+10mm=20mm<cef etr = 30mm, deci acoperirea etrierilor este su/icientă.

1.3 Dimensionarea armăturii longitudinale

• Dimensionarea armăturii la moment pozitiv

Se consideră sectiunea T dublu armată beff =bw +4·hf +4·hf =2000mm, conform P100-1, paragraful
5.3.4.1.1. (2), pentru grinzi care reazemă pe stâlpi interiori.
fck-50 60-50
λ=0,8- =0,8- =0,775
400 400
fck-50 60-50
η=1- =1- =0,95
200 200

A-3
 Fig. 1.3. Secţiune T dublu armată solicitată la moment pozitiv

M234 = 270KNm 7 Momentul de proiectare egal cu momentul rezulat din calculul static.

Beton clasa C60/75→εcu2 =2,9·10-3

Oţel S500→εsy1 =2,175·10-3 deformaţia specifică la curgere a armăturii comprimate

ε:;
ε89 =9

= > εcu2 · x-εsy1 · x=d1 · εcu2

εsy1 x-d1
x εcu2 x

* 3d1
d1 ·εcu2 λ·d1 ·εcu2 0,775·d1 ·2,9
x= →λx= =
εcu2 -εsy1 εcu2 -εsy1 2,9-2,175

270·106 KNm
=901mm2 → se aleg 2φ
MEdb+
Se presupune că λx<3·d1 →As2nec = = φ20+2φ
φ22As2 =1388mm2
(h-d1 -d2 )·fyd 690mm·434N/mm2

• Dimensionarea armăturii la moment negativ

Se consideră secţiunea dreptunghiulară dublu armată

A-4
 Fig. 1.4. Secţiune dreptunghiulară dublu armată solicitată la moment negativ

MEdb-=642KNm-Momentul de proiectare egal cu momentul rezultat din calculul structural

Se presupune că λx<3·d2 >As1nec = =2143mm2 →se aleg 2φ

MEdb- 642·106 KNm
= φ25As1 =2210mm2
φ28+2φ
(h-d1 -d2 )·fyd 690mm·434N/mm2

(AS2 -AS1 )·fyd @2210mm2 -1388mm2 A·434N/mm2

bw ·λ·x·η·fcd+AS2 ·fyd-AS1 ·fyd→λ·x= = =23mm<3*55→λx<3·d1
bw ·η·fcd 400mm·0,95·40N/mm2

deci relaţile de calcul considerate la începutul calculului au fost corecte.

∙100=0,47% - procent de armare la partea inferioară a grinzii.

As2 1388mm2
ρ= ∙100=
d·bw 745mm·400mm

=0,74% - procent de armare la partea superioară a grinzii.

As1 2210mm2
ρ'= =
d·bw 745mm·400mm

= 0,44 % mai mic decât procentele efective.

fctm 4,4
Procentul minim de armare este ρEFG =0,5·
434
·=0,5·
fyk

1.4 Dimensionarea armăturii transversale

• Determinarea forţei tăietoare de proiectare

MRb+ = As2 ∙ (h-d1 -d2 )·fyd=1388mm2 ∙ 690mm·434N/mm2 = 416KNm

MRb- = As1 ∙ (h-d1 -d2 )·fyd=2210mm2 ∙ 690mm·434N/mm2 = 662KNm

Mid +Mjd (g+ψ0 ·q)∙l0
VEd = +
l0 2

ψ0 =0,4 ;l0 =8,1m

∑ MRci
∑ MRbi
Mid =MRbi ·γRd ·min(1, )=416KNm·1,2·1=499KNm

A-5
 ∑ MRcj
∑ MRbj
Mjd =MRbj ·γRd ·min(1, )=662KNm·1,2·1=795KNm

Mid +Mjd (g+ψ0 ·q)∙l0 499KNm+795KNm (34,6KN/m+0,4·10,09KN/m)8,1·m

VEdmax = + = + =318KN
l0 2 8,1m 2
Mjd +Mjd (g+ψ0 ·q)∙l0 499KNm+795KNm (34,6KN/m+0,4·10,09KN/m)8,1·m
VEdmin =- + =- + =-3KN
l0 2 8,1m 2
VEdmin -3KN
ξ= = =-0,094
VEdmax 318KN

VEdmax = 318 kN < (2+ζ)bwdfctd = (2-0,094)⋅400⋅745⋅2,07 = 1175 kN

ξ=-0,094>-0,5şi VEdmax<(2+ζ)bwdfctd→calculul la forţa taietoare se face conform SR EN:1992-1-1

• Dimensionarea armăturii transversale în zonele critice

Pentru elementele cu armături transversale de forţă tăietoare, rezistenţa la forţă tăietoare VRd este cea mai
mică dintre valorile de mai jos:
Asw
VRd,s = ·z·fywd ·cotθ
s
αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd
VRd,max =
cotθ+tgθ

Pentru zonele critice de la capetele grinzilor( lcr =1,5·h ) se consideră înclinarea fisurilor faţă de orizontală
θ=45° iar braţul de pârghie al forţelor interne z=0,9d.

αcw =1 pentru structuri fără precomprimare

Din condiţii de ductilitate locală →s= min M ;150mm;6dbl N =min{168;150mm;120mm}=120mm

hw
4

VRd,s ·s 318*103 N·120mm

Asw = = =131mm2
z·fywd ·cotθ 0,9·745mm*434N/mm2

=32,8mm2 > OPQR φS/TUVWW XY Z [OWY[\

131mm2
n=4→Aφw =
4

)=0,6(1- )=0,456
fck 60
ν1 =0,6(1-
250 250
1·400mm·0,9·745mm·0,456·40N/mm2
VRd,max = =2446KN
2

_fck √60
ρw,min =0,08· ∙100=0,08· ∙100=0,124%
fyk 500

A-6
 n·Aφw 4·50,3mm2
ρw,ef = ∙100= ∙100=0,42%
s·bw 120mm·400mm

• Dimensionarea armăturii transversale în zona de câmp

Vbc=74KN - forţa tăietoare din încărcări gravitaţionale la limita dintre zona critică şi zona de câmp
Mid +Mjd 499KNm+795KNm
VEdmax = +efg = +74KN=233KN
l0 8,1m

Se verifică forţa tăietoarea capabilă a grinzii fără armatură transversală:

1
VRd,c =[CRd,c ·k·@100·ρl ·fckA3 +k1 ·σcp ]·bw ·d cu o valoare minimă VRd,c =(νmin +k1 ·σcp )·bw ·d

0,18 0,18
1,5
CRd,c = = =0,12
γc

k=1+h =1+h
200 200
=1,52<2
d 750

Asl 1388mm2
ρl = = =0,0047<0,02
bw ·d 400mm·745mm

NEd =0 pentru grinzi →σcp =0

VRd,c =[0,12·1,52*(100*0,0047*60MPa)1/3 ]·400mm*745mm=163KN

νmin =0,035·k3/2 ·fck 1/2 =0,513

VRd,c ≥νmin ·bw ·d = 0,513·400mm·750mm=154KN < 233ij

Deci forţa tăietoare nu poate fi preluată de secţiunea de beton fără armătură

2VRd
> θ=0,5∙arcsin(
αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd
)
α ∙ b ∙ 0,9 ∙ d ∙ ν1 ∙ f:
VRd,max =
cotθ+tgθ

2∙233∙10m N
θ = 0,5 ∙ arcsin l n = 7,06° → cotθ = 2.5
1 ∙ 400mm ∙ 0,9 ∙ 745mm ∙ 0,51 ∙ 13N/mm2

ρw,min =0,124%

Aφw bw ·ρw,min 400mm·0,00124∙100 50,3mm2

200mm
= = =0,248→
s n 2
VRd,s ·s 233*103 N·200mm
=64mm2
z·fywd ·cotθ 0,9·745mm*434N/mm2 ∙ 2.5
Asw = =

=32mm2 > se aleg φS/UVVWW XY U [OWY[\

64mm2
n=2→Aφw =
2

A-7
1.5 Verificarea cerinţelor de ductilitate locală

Pentru a satisface condiţia de ductilitate în regiunile critice ale grinzilor de cadru trebuie ca:

µφ ≥2·q0 -1=2·5-1=9 pentru clădiri cu T1 ≥ 0,7TC

q0 -valoarea de bază a factorului de comportare.

Verificarea poate fi considerată îndeplinită dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii (paragraful
11.2.1(2) din ghid):

→1388mm2 > 2210/2 = 1105mm2

As1
→As2 ≥
2
fctm 4,4N/mm2
→ρmin =0,5· =0,5· =0.0044<ρ'=0,0046şi ρ=0,0074
fyk 500N/mm2

→dw =8mm>6mm

→s=120mm = min M ;24dbw ;175mm;6dbl N = min!200;192;175;120"

hw
4
→distanţa de la faţa reazemului pîna la primul etrier<50mm
→minim 2 bare 2φ14 continue pe toată lungimea grinzii la partea superioară

Fig. 1.5. Armarea grinzii(secţiune transversală lângă reazem)

A-8
Exemplul 2: Calcul stâlp de cadru în clasa de ductilitate înaltă
2.1 Date de intrare

b: = 1000mm - lăţimea secţiunii transversale a stâlpului.

h: = 1000mm - înălţimea secţiunii transversale a stâlpului.
Otel BST 500S
Beton clasa C60/75

• Eforturi rezultate din analiza structurală (vezi fig. 1.2)

NEdi,inf =NEdk,sup =10207KN;

NEdk,inf =10860KN

NEdi,sup ==9564KN

MEdk,inf =272KNm

MEdk,sup =436KNm

MEdi,inf =247KNm

MEdi,sup =425KNm

• Caracteristicile materialelor

Armatură longitudinală - Oţel BST 500S: fyk = 500 N/mm2

fyk 500N/mm2
fyd= = =434N/mm2
γs 1,15

Armatură transversală - Otel BST 500S, clasa C

Beton clasa C60/75: fck=60 N/mm2 ; fctm=4,4 N/mm2 ; fctk=3,1 N/mm2

=40 N/mm2 ; fctd= =
fck 60N/mm2 fctk 3,1N/mm2
fcd= = =2,07 N/mm2
γs 1,5 γs 1,5

2.2 Acoperirea cu beton a armăturii

• Acoperirea cu beton a barelor longitudinale

Pentru clasa de rezistenţă a betonului C 60/75 > C30/37 şi clasa de expunere XC1 se poate reduce clasa
structurală cu o unitate (SR EN 1992-1-1:2004, tabel 4.3N), deci clasa structrală este 3.

Pentru clasa structurală 3 şi clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N):

cmin dur =10mm

cmin dur γ = cmin dur st = cmin dur add = 0

cmin b = φ = 25 mm

A-9
cmin = maxcmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mm = max!25mm;10mm;10mm" =25mm

∆ctol =10mm pentru grinzi şi stâlpi

cnom =cmin +∆ctol =35mm - valoarea nominală a grosimii stratului de acoperire.

d1 =d2 =cnom +φsl /2=48mm≅ 50 mm - distanţa de la axul barei longitudinale până la partea superioara,
respectiv inferioară a secţiunii.

• Acoperirea cu beton a armaturii transversale

cef etr =cnom bl -φetr =35mm-12mm=23mm

cmin etr = maxcmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mm = max!12mm;10mm;10mm" =12 mm

cnom etr =cmin etr +∆ctol =12mm+10mm=22 mm<cef etr =23mm→aleg d1 =d2 =50 mm

d=h-d1 =1000mm-50mm=950 mm - înălţimea utilă a secţiunii.

2.3 Dimensionarea armăturii longitudinale

=2,175·10-3 − deformaţia armăturii la curgere.

fyd 434 N/mm2
εyd = E =
S 2·105 N/mm2

εcu2 0,0029
Înălţimea relativă a zonei comprimate la balans este: ξb = = =0,57
εcu2 +εyd 0,0029+2,175∙10-3

Din condiţii de ductilitate locală rezultă un coefcient minim de armare ρ = 0,01

=0,01→As min =0,01·bc ·d=0,01·1000mm·950mm=9500mm2 → se aleg 24φ

φ25 Aef = 11760mm2
As
ρmin =
bc ·d

Nota:Pentru a exemplifica metoda simplificată de calcul, nu se vaţine cont în calculul iniţial de

armaturile intermediare şi se va utiliza blocul rectangular de compresiuni. Datorită numărului mare de
armături intermediare, în calculele ulterioare se vor utiliza momentele capabile obţinute cu un program de
calcul care tine cont de aportul armăturilor intermediare şi de confinarea betonului.

Pentru betonul de clasă C60/75 (fck >50MPa) parametrii blocului rectangular sunt λ=0,775 şi η=0,95.

Forţa axială normalizată este :

=0,30 < 0,4

NEd 10860 kN
Ac ⋅ηfcd 1m⋅0.95 m·0.95⋅40 N/mm2
νd = =

De asemenea, λx = νd = 0,3 <λxb = 0,775⋅0,57 = 0,44

A - 10
 Fig. 2.1 Secţiunea stâlpului solicitată la moment încovoietor şi forţă axială

• Metoda simplificată

NEdi,inf =NEdk,sup =10207KN

N 10207·103 N
Presupunem λx>3d1 → λx= = =269mm>3·55mm=165mm
bc ·η·fcd 1000mm·0,95·40N/mm2
N·(h-d1 -d2 )
MRdi,inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )- +bc ·λ·x·η·fcd ·(d-0,5·x)=
2

= 3430·434·900 - ) = 5088KNm
10207·103 ·900 269
+1000·269·0,95·40(950 -
2 2
NEdi,sup ==9564KN

N 9564·103 N
Presupunem λx>3d1 → λx= = =251mm>3·50mm=150mm
bc ·η·fcd 1000mm·0,95·40N/mm2
N·(h-d1 -d2 )
MRdi,sup =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )- +bc ·λ·x·η·fcd ·(d-0,5·x) =
2
9564·103 ·900 251
=3430·434·900- +1000·251·0,95·40(950 - )=4906KNm
2 2
NEdk,inf =10860KN

N 10860·103 N
Presupunem λx>3d1 → λx= = =285mm>5·50mm=150mm
bc ·η·fcd 1000mm·0,95·40N/mm2

N·(h-d1 -d2 )
MRdk,inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )- +bc ·λ·x·η·fcd ·(d-0,5·x) =
2

A - 11
 10860·103 ·900 285
=3430·434·904- +1000·285·0,95·40(950 - )=5203KNm
2 2

• Rezulatele obţinute cu un program de calcul secţional

Edi,inf =Edk,sup =10207K

Moment-Curvature
MRdi,inf = 5568KNm
4800.0
φu 8.954
µφ = =  9,95
4000.0
φy 0,900
Moment (kNm)

3200.0

2400.0

1600.0

800.0

0.0
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0
Curvature (rad/km)
(8.954 , 5568.175)
Moment-Curvature

4800.0

4000.0
Moment (kNm)

3200.0

2400.0

1600.0

800.0

0.0
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0
Curvature (rad/km)
(0.900 , 2366.488)

Edi,sup =9564K

A - 12
 Moment-Curvature

MRdi,sup = 5449KNm
4800.0

φu 9.850
=
4000.0

µφ =  10,95
φy 0,900
Moment (kNm)

3200.0

2400.0

1600.0

800.0

0.0
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0
Curvature (rad/km)
(9.850 , 5449.295)
Moment-Curvature

4800.0

4000.0
Moment (kNm)

3200.0

2400.0

1600.0

800.0

0.0
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0
Curvature (rad/km)
(0.900 , 2348.474)

Edk,inf =10860K

Moment-Curvature
5400.0 MRdk,inf  5670KNm

φu 8,954
  9,95
4500.0
µφ =
φy 0,900
3600.0
Moment (kNm)

2700.0

1800.0

900.0

0.0
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0
Curvature (rad/km)
(8.954 , 5699.623)

A - 13
 Moment-Curvature
5400.0

4500.0

3600.0
Moment (kNm)

2700.0

1800.0

900.0

0.0
0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0
Curvature (rad/km)
(0.900 , 2374.476)

• Verificarea la moment încovoietor pe nod

Pentru simplificarea calcului s-a considerat că grinzile din deschiderile adiacente grinzii calculate au
aceeasi armare, şi prin urmare aceleaşi momente capabile.

r MRc ≥1,3· r MRb

MRb+  416KNm

MRb-  662KNm
∑ MRdci 5568KNm+5449KNm 11017KNm
= = =10,2>1,3
∑ MRdbi 416KNm+662KNm 1078KNm

∑ MRdck 5568KNm+5670KNm 11238KNm

= = =10,42>1,3
∑ MRdbk 416KNm+662KNm 1078KNm

2.3 Dimensionarea armăturii transversale

• Determinarea forţei tăietoare de proiectare

Mid +Mkd
VEd =
lcl
∑ MRbi 1078KNmm
∑ MRci
Mid =MRci ·γRd ·min(1, )=5568KNm·1,2· =654KNm
11017KNm
∑ MRbk 1078KNm
∑ MRck
Mkd =MRbk ·γRd ·min(1, )=5568KNm·1,2· =641KNm
11238KNm
654KNm+641KNm
VEdmax = =480KN
2,7m

A - 14
 • Dimensionarea armăturii transversale în zonă critică
lcl 2,7m
= =2,7<3→zona critică pe întreaga înalţime a stîlpului
h 1,0m
Pentru elementele cu armături transversale de forţa tăietoare, rezistenţa la forţă tăietaore VRd este cea mai
mică dintre valorile de mai jos:
Asw
VRd,s = ·z·fywd ·cotθ
s
αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd
VRd,max =
cot θ +tg θ

Asw=aria secţiunii armăturilor pentru forţă tăietoare

z=braţul de pârgie al foţelor interioare (=0,9d)

s=distanţa dintre etrieri

fywd =este rezistenţa de calcul a armăturilor pntru forţa tăietoare

ν1 =coeficient de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare

αcw = coe/icient care ţine seama de starea de efort în /ibra comprimată

αcw = 1 pentru structurile fără precomprimare

fck 60
ν1 =0,6(1- )=0,6(1- )=0,456
250 250
Pentru zonele critice se consideră înclinarea fisurilor faţă de orizontală θ=45° iar bratul de parghie al
forţelor interioare z = 0,9d.
αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd 1·1000·0,9⋅950·0.456·40
VRd,max = = = 15595 kN > VEd = 480 kN
cot θ +tg θ 1+1

b0
Din condiţii de ductilitate locală →s= min M ;125mm;6dblN =min{230;125mm;150mm}=125mm
3

VRd,s ·s 480*103 N·125mm

Asw = = =162mm2
z·fywd ·cotθ 0,9·950mm*434N/mm2 ∙ 1

162 mm2
n=7,41→Aφw = =21,9 mm2 →aleg φ10/125mm
7,41

A - 15
2.4 Verificarea cerinţelor de ductilitate locală

Coeficientul de armare transversală în fiecare direcţie,ρh, în zonele critice,va fi cel puţin:

f cd  Ac  1 40  10002  1 10.86
ρ h = 0.35  − 1 ν d = 0.35  2
− 1 2
= 0.206%
f yd  A0  kve 434  952  0.986 1 ⋅ 40

0.15b0 0.15 ⋅ 90
în care kve = = =0.986
sbi 12.5 ⋅ 15

Cu armarea de la punctul precedent:

7.41 ⋅ 78.5
ρt = =0.465% >ρh = 0.206% OK
1000 ⋅ 125
vol.etr. f wd 2 ⋅ 7.41 ⋅ 78.5 434
ω wd = ⋅ = ⋅ = 0.101
vol.beton f cd 1000 2 ⋅ 125 40

Coeficientul volumetric mecanic de armare transversală ωwdva fi cel puţin:

- 0,12 în zona critică a stâlpilor de la baza stâlpilor
- 0,08 în restul zonelor critice.
Armarea propusă este suficientă pentru zona critică de la baza stâlpului.

Fig. 2.2. Armarea stâlpului (secţiune transversală)

A - 16
Exemplul 3: Verificarea unui nod interior de cadru în clasa de ductilitate înaltă
În acest exemplu se va verifica nodul k reprezentat în figura 1.2. Dimensiunile in plan ale nodului sunt
aceleaşi cu ale stâlpului din exemplul precedent (vezi fig. 2.2).

3.1. Determinarea forţei tăietoare orizontale care acţioneză în nod

Vjhd =γRd ·(As1 +As1 )·fyd -VC

As1 =aria armăturii de la marginea superioară a grinzii.

As2 =aria armăturii de la marginea inferioară a grinzii.

VC =forţa tăietoare în stâlpul de deasupra nodului, rezultată din analiza situaţiei de proiectare seismice

γRd =factor care ţine seama de suprarezistenţa datorită rigidizării la deformaţii =1,2

Pentru determinarea forţei tăietoare din nod se va considera un singur sens de acţiune al forţei seismice
deoarece armarea se va considera simetrică la stânga şi la dreapta nodului, forţa tăietoare din nod fiind
egala în acest caz pentru ambele sensuri .

As1 =2210mm2 (vezi exemplul 1)

As2 =1388mm2 (vezi exemplul 1)

VC =480KN (vezi exemplul 2)

NEdk,sup =10207KN
Vjhd =γRd ·(As1 +As1 )·fyd -VC =1,2·@2210mm2 +1388mm2 A·434N/mm2 -480KN=1394KN

3.2 Verificarea diagonalei comprimate

În diagonala comprimată indusă în nod prin mecanismul de diagonală comprimată trebuie să nu se

depăşească rezistenţa la compresiune a betonului în prezenţa deformaţilor de întindere transversală. În
lipsa unui model mai exact, se admite verificarea prin limitarea unui efort tangenţial mediu:

Vjhd ≤3,25·fctd ·bj ·hjc

)=0,6· z1- { =0,456

fck 60
η=0,6·(1-
250 250

hjc =890mm=distanţa dintre rândurile extreme ale armăturii stâlpului

bj = min!bc ;(bw +0,5·hc )" = min!1000mm;900mm" =900mm

Vjhd ≤3,25·fctd ·bj ·hjc >Vjhd ≤ 3,25∙2,07N/mm2 ∙900mm∙890mm >Vjhd = 1394 ≤ 5389 KN

A - 17
3.3 De terminarea armăturii orizontale în nod

νd =forţa axială normalizată în stâlpul de deasupra nodului

= 0,255
NEdk,sup 10207·103 N
νd = =
bc ·hc ·fcd 1000mm·1000mm·40N/mm2

Ash ·fydw ≥0,8·(As1 +As1 )·fyd ·(1-0,8·νd )→Ash ≥0,8·@2210mm2 +1388mm2 A·(1-0,8·0,255) = 2291mm2

Armarea transversală din zona critică a stâlpului este :

Ash = 7,41⋅78,5⋅800/125 = 3723 mm2 > Ash, rqd = 2291 mm2

3.4 Determinarea armăturii verticale în nod

2 hjc
Asv,i ≥ ·Ash ·
3 hjw

hjw =690mm=distanţa dintre rândurile de armătură extreme ale grinzii

Asv,i =aria totală a barelor intermediare plasate la faţa relevantă a stâlpului între barele de colţ ale acestuia

(inclusiv barele care fac parte din armatura longitudinală a stâlpului)

Asv,i ,c = 6φ25 = 2940 mm = aria totală de armatură longitudinală din stâlp în nod.

Asv,i = 2940 mm ≥ ·Ash · =1970mm2

2 hjc 2 890mm
→Asv,i ≥ ·2291mm2 ·
3 hjw 3 690mm

Deci armătura longitudinală din stâlp este suficientă.

3.5 Verificarea ancorării barelor longitudinale din grindă în nod

Pentru a limita lunecarea barelor longitudinaler ale grinzii care intră în nod, raportul între diametrul barei
şi dimensiunea stâlpului paralelă cu bara trebuie să respecte relaţia:

d bL 7,5 f ctm 1 + 0,8ν d

≤ ⋅ < 1/20
hc γ Rd f yd 1 + 0,5k

În care: k = 0,75 şi γRd = 1,2

Rezultă:

7,5 f ctm 1 + 0,8ν d 7,5 ⋅ 4,4 1 + 0,8 ⋅ 0,255

d bL ≤ hc ⋅ = 1000 ⋅ = 55,5 mm > dbL, max = 28 mm
γ Rd f yd 1 + 0,5k 1,2 ⋅ 434 1 + 0,5 ⋅ 0,75

De asemenea, 28/1000 = 1/35,7 < 1/20

Deci verificarea este satisfăcută.

A - 18
Exemplul 4: Verificarea unui nod exterior de cadru în clasa de ductilitate H
Stâlpul marginal are dimensiunile secţiunii de 600x600 mm şi este armat longitudinal cu 16Φ18 din BSt
500 (fig. 4.1). Transversal sunt dispuşi la 125 mm etrieri Φ10 din BSt 500, astfel: un etrier perimetral, un
etrier rombic care prinde barele de la mijocul laturilor şi 2 etrieri care prind barele intermediare.

Grinzile care intră în nod au aceleaşi dimensiuni şi armare ca grinda din exemplul 1, adică 400x800 mm,
armate la partea de sus cu 2Φ28 şi 2Φ25, respectiv 2Φ22 şi 2Φ20 la partea inferioară.

Forţa axială de cacul în stâlp, pentru sensul de acţiune al forţelor seismice care dă momente negative în
grindă, este NEd = 3825 kN, iar forţa tăietoare asociată cu formarea articulaţiei plastice în grindă VC = 240
kN.

4.1. Determinarea forţei tăietoare orizontale care acţioneză în nod

Vjhd =γRd ·As1 ·fyd -VC

As1 =aria armăturii de la marginea superioară a grinzii; As1 =2210mm2 (vezi exemplul 1).

VC =forţa tăietoare în stâlpul de deasupra nodului; VC =240KN

γRd =factor care ţine seama de suprarezistenţa datorită rigidizării la deformaţii =1,2

Vjhd =γRd ·As1 ·fyd -VC =1,2·2210mm2 ·434N/mm2 -240KN=911 KN

4.2 Verificarea diagonalei comprimate

În diagonala comprimată indusă în nod prin mecanismul de diagonală comprimată trebuie să nu se

depăşească rezistenţa la compresiune a betonului în prezenţa deformaţilor de întindere transversală. În
lipsa unui model mai exact, se admite verificarea prin limitarea unui efort tangenţial mediu:

Vjhd ≤2,25·fctd ·bj ·hjc

)=0,6· z1- { =0,456

fck 60
η=0,6·(1-
250 250

hjc =500mm=distanţa dintre rândurile extreme ale armăturii stâlpului

bj = min!bc ;(bw +0,5·hc )" = min!600mm;400+0,5⋅600" =600mm

Vjhd ≤2,25·fctd ·bj ·hjc >Vjhd ≤ 2,25∙2,07N/mm2 ∙600mm∙5000mm >Vjhd = 911 ≤ 1347 KN

4.3Determinarea armăturii orizontale în nod

νd =forţa axială normalizată în stâlpul de deasupra nodului

= 0,26
NEdk,sup 3825·103 N
νd = =
bc ·hc ·fcd 600mm·600mm·40N/mm2

A - 19
 Ash ·fydw ≥0,8·(As1 +As1 )·fyd ·(1-0,8·νd )→Ash ≥0,8·2210mm2 ·(1-0,8·0,26) = 1400mm2

Armarea transversală din zona critică a stâlpului este :

Ash = 5,41⋅78,5⋅800/125 = 2718 mm2 > Ash, rqd = 1400 mm2

4.4 Determinarea armăturii verticale în nod

2 hjc
Asv,i ≥ ·Ash ·
3 hjw

hjw =690mm=distanţa dintre rândurile de armătură extreme ale grinzii

Asv,i =aria totală a barelor intermediare plasate la faţa relevantă a stâlpului între barele de colţ ale acestuia

(inclusiv barele care fac parte din armatura longitudinală a stâlpului)

Asv,i ,c = 3φ18 = 762 mm = aria totală de armatură longitudinală din stâlp în nod.

Asv,i = 762 mm ≥ ·Ash · =676mm2

2 hjc 2 500mm
→Asv,i ≥ ·1400mm2 ·
3 hjw 3 690mm

Deci armătura longitudinală din stâlp este suficientă.

4.5 Verificarea ancorării barelor longitudinale din grindă în nod

Pentru a limita lunecarea barelor longitudinaler ale grinzii care intră în nod, raportul între diametrul barei
şi dimensiunea stâlpului paralelă cu bara trebuie să respecte relaţia:

d bL 7,5 f ctm
≤ ⋅ (1 + 0,8ν d ) < 1/20
hc γ Rd f yd

În care:

k = 0,75
γRd = 1,2

Rezultă:

7,5 f ctm 7,5 ⋅ 4,4

d bL ≤ hc ⋅ (1 + 0,8ν d ) = 600 ⋅ (1 + 0,8 ⋅ 0,26) = 46 mm > dbL, max = 28 mm
γ Rd f yd 1,2 ⋅ 434

De asemenea, 28/600 = 1/21,4< 1/20

Deci verificarea este satisfăcută.

A - 20
Fig. 4.1. Armarea stâlpului marginal (secţiune transversală)

A - 21
Exemplul 5: Calculul unei grinzi de cadru în clasa de ductilitate medie
5.1 Date de intrare

• Date geometrice şi încărcări

h = 500mm - înălţimea secţiunii transversale a grinzii.

b = 300mm - lăţimea inimii grinzii.

L = 6.00 m - deschiderea interax

• Caracteristicile materialelor

Armatura longitudinală - Oţel BST 500S, clasa C: fyk = 500N/mm

fyk 500N/mm2
f = = =434N/mm2
γs 1,15

Armatura transversală - Oţel BST 500S ,clasa C

Beton clasa C60/75: ck =60 N/mm2 ; fctm=4,4 N/mm2 ; fctk=3,1 N/mm2

fck 60N/mm2 f 3,1N/mm2

fcd = = =40 N/mm2 ; fcd = ctk = =2,07N/mm2
γs 1,5 γs 1,5

• Eforturi de proiectare

MEdb+ =97 KNm - momentul maxim pozitiv din grinda în gruparea fundamentală, în secţiunea de la
mijlocul grinzii. În gruparea seismică de încărcări, momentul maxim pozitiv este de 67 kNm, la
2.30 m de capătul grinzii.

MEdb-= -150 KNm- momentul maxim negativ pe reazem în gruparea seismică (momentul maxim algebric
este -2 kNm).

V=81 KN - forţa tăietoare la faţa reazemului din încărcările gravitaţionale din gruparea seismică.

În secţiunea situată la 2.30 m de capăt, V = -33,6 kN.

5.2 Acoperirea cu beton a armaturilor

• Acoperirea cu beton a barelor longitudinale

Pentru clasa de rezistenţă a betonului C 60/75 > C30/37 şi clasa de expunere XC1 se poate reduce clasa
structurală cu o unitate (SR EN 1992-1-1:2004, tabel 4.3N), deci clasa structrală este 3.

Pentru clasa structurală 3 şi clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N):

cmin dur =10mm

cmin dur γ = cmin dur st = cmin dur add = 0

cmin b = φ = 25 mm

A - 22
cmin = maxcmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mm = max!28mm;15mm;10mm" =25 mm

∆ctol =10mm pentru grinzi şi stâlpi

cnom =cmin +∆ctol =35mm - valoarea nominală a grosimii stratului de acoperire.

d1 =d2 =cnom +φsl /2=47,5 mm≅ 50 mm - distanţa de la axul barei longitudinale până la partea superioară,
respectiv inferioară a secţiunii.

d=h-d1 =500mm-50 mm=450 mm - înălţimea utilă a secţiunii grinzii.

• Acoperirea cu beton a armăturii transversale

cef etr =cnom bl -φetr =35mm-10mm=25 mm

cmin etr = maxcmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mm = max!10 mm;10mm;10mm" =10mm

cnom etr =cmin etr +∆ctol =10mm+10mm=20mm<cef etr = 25 mm, deci acoperirea etrierilor este su/icientă.

5.3 Dimensionarea armăturii longitudinale

• Dimensionarea armăturii la moment pozitiv

Cantitatea minimă de armătură la partea inferioară este dată de:

fctm 4,4N/mm2
ρmin =0,5· =0,5· =0.0044 adică As,min = ρ⋅b⋅d = 0,0044⋅300⋅450 = 594 mm2
fyk 500N/mm2

Φ16 = 603 mm2

Se aleg 3Φ

Se verifică că această armatură este suficientă pentru preluarea momentului de calcul M234 = 97 kNm.

Secţiunea de calcul este o secţiune T; se apreciază braţul de pârghie al eforturilor interioare :

z ≅ 0,95d ≅ 425 mm.

MRd = As⋅fyd⋅z = 603⋅ 434⋅425 = 111 kNm > MEd = 97 kNm.

• Dimensionarea armăturii la moment negativ

Se consideră secţiunea dreptunghuiulară dublu armată, cu armătura comprimată de 3Φ16 rezultată la

pasul precedent şi momentul de calcul: MEdb- =150 KNm

Se presupune ca λx<3·d2 >As1nec = =864mm2 →se aleg 3φ

MEdb- 150·106 Nmm
= φ20,As1 = 942 mm2
(h-d1 -d2 )·fyd 400mm·434N/mm2

5.4 Dimensionarea armăturii transversale

• Determinarea forţei tăietoare de proiectare

MRb+ = As2 ∙ (h-d1 -d2 )·fyd =603 mm2 ∙ 400 mm·434N/mm2 = 105 KNm

A - 23
MRb- = As1 ∙ (h-d1 -d2 )·fyd =942mm2 ∙ 400mm·434N/mm2 = 163,5 KNm

∑ MRci
Mid =MRbi ·γRd ·min(1, )=105 KNm·1,0·1=105 KNm
∑ MRbi
∑ MRcj
∑ MRbj
Mjd =MRbj ·γRd ·min(1, )=163,5 KNm·1,0·1=163,5KNm

În secţiunea de abscisă x, forţa tăietoare de calcul este:

Mid +Mjd
VEd = +Vgs,x
l0
în care Vgs,x este forţa tăietoare de calcul din încărcările gravitaţionale de calcul din gruparea seismică în
secţiunea de abscisă x.

Pentru secţiunea de reazem:

VEd = (163,5 + 105)/(6-0,6 -2,30) + 81 = 65,5 + 81 = 146,5 kN

Pentru secţiunea de moment maxim în camp:

VEd = (163,5 + 105)/(6-0,6-2,30) + 81 = 65,5 – 33,6 = 31,9 kN

VEdmin 31,9 KN
ξ= = =0,22
VEdmax 146,5 KN

VEdmax = 146,5 kN < (2+ζ)⋅bw⋅d⋅fctd = (2 + 0,22)⋅300⋅450⋅2,07 = 620,4 kN

ξ=0,22>-0,5şi VEdmax<(2+ζ)bwdfctd→calculul la forţa taietoare se face conform SR EN:1992-1-1

• Dimensionarea armăturii transversale în zonele critice

Pentru elementele cu armături transversale de forţă tăietoare, rezistenţa la forţă tăietoare VRd este cea mai
mică dintre valorile de mai jos:
αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd
VRd,max =
cotθ+tgθ
Asw
VRd,s = ·z·fywd ·cotθ
s
Pentru zonele critice de la capetele grinzilor( lcr =1,5·h ) se consideră înclinarea fisurilor faţă de orizontală
θ=45° iar braţul de pârghie al forţelor interne z=0,9d.

αcw =1 pentru structuri fără precomprimare

)=0,6(1- )=0,456
fck 60
ν1 =0,6(1-
250 250

A - 24
 kN>VEdmax = 146,5 kN
1·300mm·0,9·450mm·0,456·40N/mm2
VRd,max = 2
=1108

Din condiţii de ductilitate locală →s≤ min M ;200mm;8dbl N =min{125;200mm;128 mm}=125 mm

hw
4
Aleg s = 120 mm.

La limită VRd,s = VEd, de unde:

VRd,s ·s 146,5⋅103 N·120mm

Asw = = =100 mm2
z·fywd ·cotθ 0,9·450mm⋅434N/mm2

=50 mm2 →se aleg etrieri φ8/120 mm cu 2 ramuri

100 mm2
n=2→Aφw =
2

_fck √60
ρw,min =0,08· ∙100=0,08· ∙100=0,124%
fyk 500

∙100 =0,28% > ρw,min

n·Aφw 2·50,3mm2
ρw,ef = ∙100=
s·bw 120mm·300mm

5.5 Verificarea cerinţelor de ductilitate locală

Pentru a satisface condiţia de ductilitate în regiunile critice ale grinzilor principale trebuie ca:

µφ ≥2·q0 -1=2·3,5-1=6 pentru clădiri cu T1 ≥ 0,7TC

q0 -valoarea de bază a factorului de comportare.

Verificarea poate fi considerată îndeplinită daca sunt îndeplinite următoarele condiţii (paragraful
11.2.2(2) din ghid):

→603 mm2 > 942/2 = 471mm2

As1
→As2 ≥
2
fctm 4,4N/mm2
→ρmin =0,5· =0,5· =0.0044<ρ'=0,0045şi ρ=0,0070
fyk 500N/mm2

→dw =8mm>6mm

→s=120mm < min M ; 200 mm;8dbl N = min!125; 200;144"

hw
4
→distanţa de la faţa reazemului pîna la primul etrier<50mm

→minim 2 bare 2φ14 continue pe toată lungimea grinzii la partea superioară

A - 25
Fig. 5.5. Armarea grinzii (secţiune transversală lângă reazem)

A - 26
Exemplul 6: Calcul stâlp de cadru în clasa de ductilitate medie
6.1 Date de intrare

b: = 600mm - lăţimea secţiunii transversale a stâlpului.

h: = 600mm - înălţimea secţiunii transversale a stâlpului.
Otel BST 500S
Beton clasa C60/75

• Eforturi rezultate din analiza structurală (situaţia de proiectare seismică)

NEdi,inf =NEdk,sup =4320 KN;

NEdk,inf =4670 KN

NEdi,sup =3976KN

• Caracteristicile materialelor

Armatură longitudinală - Oţel BST 500S: fyk = 500N/mm

fyk 500N/mm2
fyd= = =434N/mm2
γs 1,15

Armatură transversală - Oţel BST 500S, clasa C

Beton clasa C60/75: fck=60 N/mm2 ; fctm=4,4 N/mm2 ; fctk=3,1 N/mm2

=40 N/mm2 ; fctd= =

fck 60N/mm2 fctk 3,1N/mm2
fcd= = =2,07 N/mm2
γs 1,5 γs 1,5

6.2 Acoperirea cu beton a armăturii

• Acoperirea cu beton a barelor longitudinale

Pentru clasa de rezistenţă a betonului C 60/75 > C30/37 şi clasa de expunere XC1 se poate reduce clasa
structurală cu o unitate (SR EN 1992-1-1:2004, tabel 4.3N), deci clasa structrală este 3.

Pentru clasa structurală 3 şi clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1:2004, tabel 4.4N):

cmin dur =10mm

cmin dur γ = cmin dur st = cmin dur add = 0

cmin b = φ = 20 mm

cmin = maxcmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mm = max!20mm;10mm;10mm" =20mm

∆ctol =10mm pentru grinzi şi stâlpi

cnom =cmin +∆ctol =30 mm - valoarea nominală a grosimii stratului de acoperire.

d1 =d2 =cnom +φsl /2=40 mm - distanţa de la axul barei longitudinale până la partea superioară, respectiv
inferioară a secţiunii.

A - 27
 • Acoperirea cu beton a armaturii transversale

cef etr =cnom bl -φetr =30mm-10mm=20mm

cmin etr = maxcmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mm = max!10mm;10mm;10mm" =10 mm

cnom etr =cmin etr +∆ctol =10mm+10mm=20 mm=cef etr =20 mm

d=h-d1 =600mm–40mm=560 mm - înălţimea utilă a secţiunii.

6.3 Dimensionarea armăturii longitudinale

=2,175·10-3 − deformaţia armăturii la curgere.

fyd 434 N/mm2
εyd = =
ES 2·105 N/mm2

εcu2 0,0029
Înălţimea relativă a zonei comprimate la balans este: ξb = = =0,57
εcu2 +εyd 0,0029+2,175∙10-3

Din condiţii de ductilitate locală rezultă un coe/icient minim de armare ρ = 0,008. Rezultă:

As min =0,008·bc ·d=0,008·600mm·560mm=2688 mm2 → se aleg 12φ

φ18 Aef = 3048 mm2

Nota: Pentru a exemplifica metoda simplificată de calcul, nu se va ţine cont în calculul iniţial de
armaturile intermediare şi se va utiliza blocul rectanghular de compresiuni.

Pentru betonul de clasă C60/75(fck >50MPa) parametrii blocului rectangular sunt λ=0,775 si η=0,95.

Forţa axială normalizată maximă este :

=0,365 < 0,4

NEd 4670 kN
Ac ⋅ηfcd 0,6m⋅0.56 m·0.95⋅40 N/mm2
νd = =

De asemenea, λx = νd = 0,365<λxb = 0,775⋅0,57 = 0,44

Fig. 5.1 Secţiunea stâlpului solicitată la moment încovoietor şi forţă axială

A - 28
 • Metoda simplificată

NEdi,inf =NEdk,sup =4320 KN

= 0,338 ;
N 4320·103 N
bc ·η·fcd 600mm·560 mm ⋅0,95·40N/mm2
Se presupune λx>3d1 → λξ= =

λx = 0,338⋅560 mm= 189 mm >3·40 mm=120 mm

N·(h-d1 -d2 )
MRdi,inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )- +N·d(1-0,5·λξ)=
2

= 1016·0,434·0,52 - ) = 1117 KNm

4320·0,52 0,338
+4320·0,56⋅(1 -
2 2
NEdi,sup =3976 KN

= 0,311 ;
N 3976·103 N
bc ·η·fcd 600mm·560 mm ⋅0,95·40N/mm2
Se presupune λx>3d1 → λξ= =

λx = 0,311⋅560 mm= 174 mm >3·40 mm=120 mm

N·(h-d1 -d2 )
MRdi,inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )- +N·d(1-0,5·λξ)=
2

= 1016·0,434·0,52 - ) = 1076 KNm

3976·0,52 0,311
+3976·0,56⋅(1 -
2 2
NEdk,inf = 4670KN

= 0,365 ;
N 4670·103 N
bc ·η·fcd 600mm·560 mm ⋅0,95·40N/mm2
Se presupune λx>3d1 → λξ= =

λx = 0,365⋅560 mm= 205 mm >3·40 mm=120 mm

N·(h-d1 -d2 )
MRdi,inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )- +N·d(1-0,5·λξ)=
2

= 1016·0,434·0,52 - ) = 1152 KNm

4670·0,52 0,365
+4670·0,56⋅(1 -
2 2

• Verificarea la moment încovoietor pe nod

Pentru simplificarea calcului s-a considerat că grinzile din deschiderile adiacente grinzii calculate au
aceeaşi armare şi prin urmare aceleaşi momente capabile.

r MRc ≥1,0· r MRb

MRb+ = 105 KNm

MRb- = 163,5 KNm

A - 29
∑ MRdci 1076 KNm+1117 KNm 2193KNm
∑ MRdbi 105KNm+163,5 KNm 268,5 KNm
= = =8,2>1,0

∑ MRdck 1152 KNm+1117KNm 2269 KNm

∑ MRdbk 105KNm+163,5 KNm 268,5KNm
= = =8,4>1,0

6.3 Dimensionarea armăturii transversale

• Determinarea forţei tăietoare de proiectare

Mid +Mkd
VEd =
lcl
∑ MRbi 268,5 KNmm
∑ MRci
Mid =MRci ·γRd ·min(1, )=1117 KNm·1,0· =136,2KNm
2193 KNm
∑ MRbk 268,5KNm
∑ MRck
Mkd =MRck ·γRd ·min(1, )=1117 KNm·1,0· =139,5KNm
2269 KNm
136,2 KNm+139,5KNm
VEdmax = =110,3KN
2,5 m

• Dimensionarea armăturii transversale în zonă critică

=4,2>3→zona criticălcr ≤ max {hc; lcl /6; 450 mm} =600 mm

lcl 2,5m
h 0,6 m
=

Pentru elementele cu armături transversale de forţa tăietoare, rezistenţa la forţă tăietaore VRd este cea mai
mica dintre valorile de mai jos:
Asw
VRd,s = ·z·fywd ·cotθ
s
αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd
VRd,max =
cot θ +tg θ

Asw= aria secţiunii armăturilor pentru forţă tăietoare

z = braţul de pârgie al foţelor interioare (=0,9d)

s = distanţa dintre etrieri

fywd = este rezistenţa de calcul a armăturilor pntru forţa tăietoare

ν1 = coeficient de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare

αcw = coe/icient care ţine seama de starea de efort în /ibra comprimată

αcw = 1 pentru structurile fără precomprimare

A - 30
 fck 60
ν1 =0,6(1- )=0,6(1- )=0,456
250 250
Pentru zonele critice se consideră înclinarea fisurilor faţă de orizontalăθ=45° iar bratulde pârghie al
forţelor interioare z=0,9d.

= =2758 kN > VEd = 110 kN

αcw ·bc ·z·ν1 ·fcd 1·600·0,9⋅560·0.456·40
VRd,max =
cot θ+tg θ 1+1

b0
Din condiţii de ductilitate locală →s ≤ min M ;150mm;8dbl N =min{290;150mm;144 mm}=144 mm
2
Aleg s = 125 mm.

VRd,s ·s 110*103 N·140 mm

Asw = = =71mm2
z·fywd ·cotθ 0,9·560mm*434N/mm2 ∙ 1

71 mm2
n=4→Aφw = =17,6 mm2 →aleg φ6/140 mm
4
6.4 Verificarea cerinţelor de ductilitate locală

Coeficientul de armare transversală în fiecare direcţie,ρh, în zonele critice,va fi cel puţin:

f cd  Ac  40  600 2 
ρ h = 0.20  − 1ν d = 0.20  2
− 10,365 = 0.10 %
f yd  A0  434  560 
Cu armarea de la punctul precedent:
4 ⋅ 28,6
ρt = =0.136%>ρh = 0.10% OK
600 ⋅ 140
vol.etr. f wd 2 ⋅ 4 ⋅ 28.6 434
ω wd = ⋅ = ⋅ = 0.03
vol.beton f cd 600 ⋅ 140 40

Coeficientul volumetric mecanic de armare transversală ωwdva fi cel puţin:

- 0,08în zona critică a stâlpilor de la baza stâlpilor
- 0,06 în restul zonelor critice.
Se majorează armarea la Φ10/120 mm.
vol.etr . f wd 2 ⋅ 4 ⋅ 50,3 434
ω wd = ⋅ = ⋅ = 0,61
vol.beton f cd 600 ⋅ 120 40

Deci armarea propusă este suficientă pentru zonele critice, exceptând cea de la baza stâlpului.

A - 31
Fig. 6.2. Armarea stâlpului (secţiune transversală)

A - 32
7. Calculul unei rigle de cuplare pentru clasa de ductilitate înaltă
7.1. Caracteristicile geometrice

Caracteristicile geometrice ale riglei de cuplare se pot vedea în fig. 7.1.

Materialele folosite:

Beton clasa C60/75: fck = 60 MPa

‚ƒ …†
€ = = = 40 ˆ‰Š
„‚ 9,‡

‚Œƒ,,Ž m,9
‹€ = = = 2,07 MPa
„‚ 9,‡

Oţel BST500S, clasa C: fyk = 500 MPa

‘ƒ ‡††
€ = = = 434 MPa
„’ 9,9‡

Fig. 7.1 Caracteristic geometrice ale riglei de cuplare

Eforturile secţionale rezultate din analiza structurală în combinaţia seismică de încărcări au următoarele
valori:

MEd’ = 2660 kNm;

VEd’ = 2660 kN.

7.2 Calculul armăturii de rezistenţă

Pentru armare cu bare ortogonale trebuie îndeplinită cel puţin una din condiţiile de mai jos:

VEd≤ fctd · bw · d şi/sau l/h≥3

VEd = 2660 kN ≥ fctd · bw · d = 2,07·500·1350 = 1397 kN

3 ≥ l / h = 1,43

A - 33
 unde,

VEd – forţa tăietoare de proiectare (iniţial se alege egală cu VEd’)

bw = 500 mm – lăţimea inimii riglei de cuplare

d =1350 mm – înălţimea utilă a riglei de cuplare

l = 2000 mm – lungimea riglei de cuplare

h = 1400 mm – înălţimea riglei de cuplare

Cum niciuna din inegalităţile de mai sus nu se verifică, rezistenţa la acţiuni seismice se asigură
printr-o armătură dispusă dupa ambele diagonale ale grinzii (fig. 7.2), şi dimensionată în conformitate cu
următoarea expresie:

VEd ≤ 2 ·Asi · fyd · sin α

în care,

Asi – aria totală a armăturilor pe fiecare direcţie diagonală

α – unghiul dintre barele diagonale şi axa grinzii

Fig. 7.2 Armare diagonal – reprezentare de principiu

Armarea diagonală se aşează în elemente de tip stâlp cu lungimea laturilor cel puţin egală cu 0,5bw.
Respectând condiţia, se alege o latură de 300 mm. Unghiul α rezultat este de aproximativ 26,50.

Aria de armătură necesară intr-o diagonală este de:

e–€ 2660000 j
“”F,G• = = = 6868 šš
2 ∙ € ∙ sin — 2 ∙ 434 ˜ ∙ sin 26,5†
EE ™

Se aleg 12 bare Ø28 cu o arie efectiva de 7385 mm2

7.3Condiţii constructive

A - 34
 Pentru a preveni flambajul barelor din carcasa diagonală, în lungul acestora se prevăd etrieri care
trebuie să respecte condiţiile:

€ 435
=›œ ≥ 0,4 ∙ =›,EžŸ ∙ h = 0,4 ∙ 28 ∙ h = 11,2
€œ 435

£† 300
  = š¡¢ M ; 125; 6 ∙ =› N = š¡¢ M ; 125; 6 ∙ 28N = 100 šš
3 3
unde,

dbw – diametrul etrierului

s – distanţa între etrieri

dbL – diametrul armăturilor din lungul diagonalei

b0 – dimensiunea minimă a nucleului de beton

Se aleg etrieri Ø12 la un pas de 100 mm.

Pe ambele feţe ale grinzii se prevede o armătură longitudinală şi transversală care să îndeplinească
condiţiile din EN 1992-1-1:2004 pentru grinzi înalte:

-atât barele orizontale cât şi cele verticale sa nu fie la o distanţă mai mare de 300 mm una de
cealaltă

-coeficientul minim de armare atât pentru barele orizontale cât şi pentru cele verticale este de 0,001,
dar nu mai puţin de 150 mm2 / m.

“”¤,G• = ¥¤,EFG ∙ £œ ∙ ℎ = 0,001 ∙ 500 ∙ 1400 = 700šš

Se aleg 14 bare Ø8 dispuse ca în fig.7.3. Ash,eff = 704 mm2 (502mm2/m)

“”§,G• = ¥§,EFG ∙ £œ ∙ ¨ = 0,001 ∙ 500 ∙ 200 = 1000šš

Se aleg câte 2 bare Ø8 la un pas de 200 mm dispuse ca în fig.7.3. Asv,eff = 1108 mm2 (554mm2/m)

Fig. 7.3 Armarea ortogonală constructivă

A - 35
 Armătura longitudinală se recomandă să nu fie ancorată în pereţii cuplaţi şi să intre în ei pe o
lungime de 150mm.

Fig. 7.4 Armarea riglei de cuplare

A - 36
8. Calculul unui perete lamelar pentru clasa de ductilitate înaltă
Secţiunea peretelui are o formă dreptunghiulară lungă de 4 m şi lată de 0,35 m aşa cum se poate
vedea în fig. 8.1.

Materialele folosite:

Beton clasa C60/75: fck = 60 MPa

‚ƒ …†
€ = = = 40 ˆ‰Š
„‚ 9,‡

‚Œƒ,,Ž m,9
‹€ = = = 2,07 ˆ‰Š
„‚ 9,‡

Oţel BST500S, clasa C: fyk = 500 MPa

‘ƒ ‡††
€ = = = 434 ˆ‰Š
„’ 9,9‡

Fig. 8.1 Secţiunea transversală a peretelui

8.1 În zona critică

• Calculul armăturii longitudinale

Eforturile secţionale de proiectare au fost calculate în conformitate cu P100-1:2011, rezultând

următoarele valori:

NEd = 3670 kN;

MEd = 11479 kNm.

Valoarea forţei axiale normalizate (νd) nu trebuie să depăşească 0,30, altminteri se prevăd bulbi.
j–€ 3670000 j
©€ = = = 0,066 ≤ 0,30
“ª ∙ € 350šš ∙ 4000šš ∙ 40j/šš

Pentru a fi satisfăcut nivelul minim de rezistenţă la starea limită ultimă, momentul încovoietor de
proiectare în orice secţiune a peretelui trebuie sa fie cel mult egal cu momentul încovoietor capabil
calculat în acea secţiune. Astfel, la baza zonei critice trebuie satisfăcută inegalitatea:

MEd,o ≤ MRd,o

în care:

MEd,o = momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza zonei critice;

MRd,o = momentul încovoietor capabil în secţiunea de la baza zonei critice.

A - 37
Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacată la calculul unei secţiuni de perete solicitată la
compresiune excentrică, pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a folosit un program de
calcul secţional.

Fig. 8.2 Armarea verticală în zona critică

S-a plecat de la o armare constructivă minimă (ωv = 0,15 în zonele de capăt şi ρl = 0,002 în inima
peretelui), dar momentul încovoietor capabil al secţiunii armate în acest mod a fost inferior celui de
proiectare. Pentru a obţine un moment încovoietor capabil adecvat s-a mărit treptat cantitatea de armătură
din bulb şi/sau inimă. La o armare în bulbi cu 10 bare Ø16 şi în inima cu 2 bare Ø12 la un pas de 200mm
(fig. 8.2) s-a obţinut un moment încovoietor capabil de 12300 kNm.

MEd,o = 11479 kNm ≤ MRd,o = 12300 kNm

Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capăt este : 10⋅201/(350⋅400)⋅434/40 = 0,156 > 0,15

Coeficentul de armare pentru armătura verticală din câmp este 2⋅113/(350⋅200) =0,32% > 0,25%

Verificarea necesităţii bulbilor sau armăturii speciale de confinare

Din calcul : xu = 0,52 m sau ξu = 0,13 <ξmax = 0,1 (Ω + 0,2) = 0,1(12300/11479+0,2) = 0,31
Deci nu sunt necesari bulbi sau armătură specială de confinare.

• Calculul la forţă tăietoare

Forţa tăietoare de proiectare a fost calculată în conformitate cu P100-1:2011, rezultând următoarea

valoare:

VEd = 2620 kN

Verificarea bielei comprimate:

Forţa tăietoare maximă ce poate fi preluată de element, înainte de zdrobirea bielelor comprimate
este:

e«€,EžŸ = 2,5 ∙ ‹€ ∙ £œ¬ ∙ ¨œ = 2,5 ∙ 2,07 ∙ 350 ∙ 4000 = 7245 ­j

VEd = 2620 kN ≤ VRd,max = 7245 kN OK

Verificarea armăturii transversale:

Barele orizontale de pe inimă trebuie să satisfacă următoarea expresie:

VEd ≤ ΣAsh·fyd,h

în care ΣAsh se treferă la toate barele interceptate de o fisură la 45°; în cazul de faţă pe o înălţime
egală cu lw = 4,0 m.

A - 38
 Rezultă:

ΣAsh/m = 2620/0,434/4 = 1509 mm2/m

Aleg 2Φ14/200 mm, adică : ΣAsh/m = 2⋅5⋅154 =1540 mm2

Coeficientul de armare este:

ρh = ΣAsh/bwo/1,0 m = 0,44% >ρh,min = 0,25%

Fig. 8.3 Armarea orizontală în zona critică

Verificarea rosturilor de turnare

În lungul planurilor potenţiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a pereţilor, trebuie
respectată relaţia:
VEd≤ VRd,s
în care:
VRd,s = µf (ΣAsv fyd,v + 0,7 NEd) + ΣAsi fyd,i (cosα + µf sinα)
S-a notat:
ΣAsv este suma secţiunilor armăturilor verticale active de conectare;
ΣAsi este suma secţiunilor armaturilor înclinate sub unghiul α, faţă de planulpotenţial de forfecare,
solicitate la întindere de forţele laterale;
fyd,v este valoarea de calcul a limitei de curgere a armăturii verticale;
fyd,i este valoarea de calcul a limitei de curgere a armăturii înclinate;
NEd este valoarea de calcul a forţei axiale în secţiunea orizontală considerată, în combinaţia seismica;
µf este coeficientul de frecare beton pe beton sub acţiuni ciclice: µf = 0,6 (pentru clasa H)

VEd= 2620 kN ≤ µf (ΣAsv fyd,v + 0,7 NEd) + ΣAsi fyd,i (cosα + µf sinα) =
= 0,6⋅(((4000-2⋅400)/200⋅2⋅113) + 10⋅201)⋅0,434 + 0,7⋅3670) =5010 kN OK

Armarea transversală a zonelor de capăt

Armarea transversală a zonelor de capăt trebuie să fie:

- Cel puţin egală cu armarea orizontală de pe inimă: 2⋅154 mm2/200 mm = 1,54 mm2/mm;
- Cu diametrul ≥ dbl/4 = 16/4 =4 mm, dar nu mai puţin de 6 mm, deci dbw ≥ 6 mm;
- Distanţa pe verticală: ≤ 8 dbL = 8⋅16 = 128 mm şi ≤ 125 mm, deci s ≤ 125 mm
- Să existe un colţ de etrier sau agrafă la fiecare bară longitudinală;

Aleg Φ10/100, cu configuraţia din figura de mai jos:

A - 39
 Fig. 8.4 Armarea zonelor de capăt în zona A

8.2 În afara zonei critice

• Calculul armăturii longitudinale

Eforturile secţionale de proiectare au fost calculate în conformitate cu P100-1:2011, rezultând

următoarele valori:

NEd = 3250 kN;

MEd = 7885 kNm.

La pereţii principali, la seism, valoarea forţei axiale normalizate (νd) nu trebuie să depăşească 0,35.
j–€ 3250000 j
©€ = = = 0,058 ≤ 0,4
“ª ∙ € 350šš ∙ 4000šš ∙ 40j/šš

Pentru a fi satisfăcut nivelul minim de rezistenţă la starea limită ultimă, momentul încovoietor de
proiectare în orice secţiune a peretelui trebuie sa fie cel mult egal cu momentul încovoietor capabil
calculat în acea secţiune:

MEd ≤ MRd

în care:

MEd = momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de calcul;

MRd = momentul încovoietor capabil în secţiunea de calcul.

Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacată la calculul unei secţiuni de perete solicitată la
compresiune excentrică, pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a folosit un program de
calcul secţional.

Fig. 8.5 Armarea verticală a peretelui în zona B

S-a plecat de la o armare constructivă minimă (ωv = 0,12 în zonele de capăt şi ρl = 0,002 în inima
peretelui), iar momentul încovoietor capabil al secţiunii armate în acest mod a fost superior celui de
proiectare. S-a ales o armare în bulbi cu 10 bare Ø14 şi în inima cu 2 bare Ø10 la un pas de 200mm (fig.
8.5) şi s-a obţinut un moment încovoietor capabil de 10910 kNm.

A - 40
 MEd,o = 10968 kNm ≤ MRd,o = 11630 kNm

Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capăt este : 10⋅201/(350⋅400)⋅434/40 = 0,15> 0,12

Coeficientul de armare pentru armătura verticală din câmp este 2⋅78,5/(350⋅200) =0,22% > 0,20%

Verificarea necesităţii bulbilor sau armăturii speciale de confinare

Din calcul : xu = 0,49 m sau ξu = 0,122<ξmax = 0,1 (Ω + 0,2) = 0,1(1,07+0,2) = 0,31

Deci nu sunt necesari bulbi sau armătură specială de confinare.

• Calculul la forţă tăietoare

Forţa tăietoare de proiectare a fost calculată în conformitate cu P100-1:2011, rezultând următoarea

valoare:

VEd = 2174 kN

Determinarea armăturii transversale:

Barele orizontale de pe inimă trebuie să satisfacă următoarea expresie:

VEd ≤ VRd,c + ΣAsh·fyd,h

în care ΣAsh se treferă la toate barele interceptate de o fisură la 45°; în cazul de faţă pe o înălţime
egală cu lw = 4,0 m, iar V este contribuţia betonului, egală cu:

VRd,c = 0,5 σcp bwo lw

în care σcp este efortul unitar mediu de compresiune în inima peretelui

Rezultă:

σcp = NEd/bwo lw = 3250/(0,35⋅4,0) = 2321 kPa

VRd,c = 0,5 σcp bwo lw= 0,5 ⋅2321⋅0,35⋅4,0 = 1625 kN

ΣAsh/m = (2174 – 1625)/0,434/4 = 317 mm2/m

Armarea minimă est ρ =0,2%; aleg 2Φ10/200 mm, adică : ΣAsh/m = 2⋅5⋅78,5 =785 mm2

Coeficientul de armare este:

ρh = ΣAsh/bwo/1,0 m = 0,22% >ρh,min = 0,20%

Fig. 8.6 Armarea orizontală în zona B

A - 41
 Verificarea rosturilor de turnare

În zona B verificarea rosturilor de turnare nu este necesara.

Armarea transversală a zonelor de capăt

Armarea transversală a zonelor de capăt trebuie să fie:

- Cel puţin egală cu armarea orizontală de pe inimă: 2⋅78,5 mm2/200 mm = 0,785 mm2/mm;
- Cu diametrul ≥ dbl/4 = 16/4 =4 mm, dar nu mai puţin de 6 mm, deci dbw ≥ 6 mm;
- Distanţa pe verticală: ≤ 10 dbL = 10⋅16 = 160 mm şi ≤ 200 mm, deci s ≤ 160 mm
- Să existe un colţ de etrier sau agrafă la fiecare bară longitudinală;

Aleg Φ8/100 = 1,0 mm2/mm, cu configuraţia din figura de mai jos:

Fig. 8.7 Armarea zonelor de capăt în zona B

A - 42
9. Calculul unui perete lamelar pentru clasa de ductilitate medie
Secţiunea peretelui are o formă dreptunghiulară cu lungimea de 6 m şi lăţimea de 0,30 m aşa cum se poate
vedea în fig. 9.1.

Materialele folosite:

Beton clasa C60/75: fck = 60 MPa

‚ƒ …†
€ = = = 40 ˆ‰Š
„‚ 9,‡

‚Œƒ,,Ž m,9
‹€ = = = 2,07 ˆ‰Š
„‚ 9,‡

Oţel BST500S, clasa C: fyk = 500 MPa

‘ƒ ‡††
€ = = = 434 ˆ‰Š
„’ 9,9‡

Fig. 9.1 Secţiunea transversală a peretelui

9.1 În zona critică

• Calculul armăturii longitudinale

Eforturile secţionale de proiectare au fost calculate în conformitate cu P100-1:2011, rezultând

următoarele valori:

NEd,0 = 11786 kN;

MEd,0 = 35589 kNm.

Valoarea forţei axiale normalizate (νd) nu trebuie să depăşească 0,40, altminteri se prevăd bulbi.
j–€ 11786000 j
©€ = = = 0,14 ≤ 0,40
“ª ∙ € 350šš ∙ 6000šš ∙ 40j/šš

Pentru a fi satisfăcut nivelul minim de rezistenţă la starea limită ultimă, momentul încovoietor de
proiectare în orice secţiune a peretelui trebuie sa fie cel mult egal cu momentul încovoietor capabil
calculat în acea secţiune. Astfel, la baza zonei critice trebuie satisfăcută inegalitatea:

MEd,o ≤ MRd,o

în care:

MEd,o = momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza zonei critice;

MRd,o = momentul încovoietor capabil în secţiunea de la baza zonei critice.

A - 43
Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacată la calculul unei secţiuni de perete solicitată la
compresiune excentrică, pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a folosit un program de
calcul secţional.

Fig. 9.2 Armarea verticală în zona critică

S-a plecat de la o armare constructivă minimă (ωv = 0,15 în zonele de capăt şi ρl = 0,002 în inima
peretelui), dar momentul încovoietor capabil al secţiunii armate în acest mod a fost inferior celui de
proiectare. Pentru a obţine un moment încovoietor capabil adecvat s-a mărit treptat cantitatea de armătură
din bulb şi/sau inimă. La o armare în bulbi cu 10 bare Ø20 şi în inima cu 2 bare Ø10 la un pas de 200mm
(fig. 9.2) s-a obţinut un moment încovoietor capabil de 39110 kNm.

MEd,o = 35589 kNm ≤ MRd,o = 39110 kNm

Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capăt este : 10⋅314/(300⋅600)⋅434/40 = 0,189> 0,15

Coeficientul de armare pentru armătura verticală din câmp este 2⋅78,5/(300⋅200) =0,26% > 0,25%

Verificarea necesităţii bulbilor sau armăturii speciale de confinare

Din calcul : xu = 1,48 m sau ξu = 0,247<ξmax = 0,135 (Ω + 0,2) = 0,1(1.1+0,2) = 0,418

Deci nu sunt necesari bulbi sau armătură specială de confinare.

• Calculul la forţă tăietoare

Forţa tăietoare de proiectare a fost calculată în conformitate cu P100-1:2011, rezultând următoarea

valoare:

VEd = 3070 kN

Verificarea bielei comprimate:

Forţa tăietoare maximă ce poate fi preluată de element, înainte de zdrobirea bielelor comprimate
este:

e«€,EžŸ = 3,5 ∙ ‹€ ∙ £œ¬ ∙ ¨œ = 3,5 ∙ 2,07 ∙ 300 ∙ 6000 = 13041 ­j

VEd = 3070 kN ≤ VRd,max = 13041 kN OK

Verificarea armăturii transversale:

Barele orizontale de pe inimă trebuie să satisfacă următoarea expresie:

VEd ≤ ΣAsh·fyd,h

în care ΣAsh se treferă la toate barele interceptate de o fisură la 45°; în cazul de faţă pe o înălţime
egală cu lw = 6,0 m.

A - 44
 Rezultă:

ΣAsh/m = 3070/0,434/6 = 1179 mm2/m

Aleg 2Φ14/200 mm, adică : ΣAsh/m = 2⋅5⋅154 =1540 mm2

Coeficientul de armare este:

ρh = ΣAsh/bwo/1,0 m = 0,51% >ρh,min = 0,20%

Fig. 9.3 Armarea orizontală în zona critică

Verificarea rosturilor de turnare

În lungul planurilor potenţiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a pereţilor, trebuie
respectată relaţia:
VEd≤ VRd,s
în care:
VRd,s = µf (ΣAsv fyd,v + 0,7 NEd) + ΣAsi fyd,i (cosα + µf sinα)
S-a notat:
ΣAsv este suma secţiunilor armăturilor verticale active de conectare;
ΣAsi este suma secţiunilor armaturilor înclinate sub unghiul α, faţă de planulpotenţial de forfecare,
solicitate la întindere de forţele laterale;
fyd,v este valoarea de calcul a limitei de curgere a armăturii verticale;
fyd,i este valoarea de calcul a limitei de curgere a armăturii înclinate;
NEd este valoarea de calcul a forţei axiale în secţiunea orizontală considerată, în combinaţia seismica;
µf este coeficientul de frecare beton pe beton sub acţiuni ciclice: µf = 0,7 (pentru clasa M)

VEd= 3070 kN ≤ µf (ΣAsv fyd,v + 0,7 NEd) + ΣAsi fyd,i (cosα + µf sinα) =
= 0,6⋅(((6000-2⋅600)/200⋅2⋅78.5) + 10⋅314)⋅0,434 + 0,7⋅11786) =6749 kN OK

Armarea transversală a zonelor de capăt

Armarea transversală a zonelor de capăt trebuie să fie:

- Cel puţin egală cu armarea orizontală de pe inimă: 2⋅154 mm2/200 mm = 1,54 mm2/mm;
- Cu diametrul ≥ dbl/4 = 20/4 =5 mm, dar nu mai puţin de 6 mm, deci dbw ≥ 6 mm;
- Distanţa pe verticală: ≤ 10 dbL = 10⋅20 = 200 mm şi ≤ 150 mm, deci s ≤ 150 mm
- Să existe un colţ de etrier sau agrafă la fiecare bară longitudinală;

Aleg Φ10/100, cu configuraţia din figura de mai jos:

A - 45
 Fig. 9.4 Armarea zonelor de capăt în zona A

9.2În afara zonei critice

• Calculul armăturii longitudinale

Eforturile secţionale de proiectare au fost calculate în conformitate cu P100-1:2011, rezultând

următoarele valori:

NEd = 10229 kN;

MEd = 25505⋅1,15⋅1,1 = 28469 kNm.

La pereţii principali, la seism, valoarea forţei axiale normalizate (νd) nu trebuie să depăşească 0,4.
j–€ 10229000 j
©€ = = = 0,14 ≤ 0,4
“ª ∙ € 300šš ∙ 6000šš ∙ 40j/šš

Pentru a fi satisfăcut nivelul minim de rezistenţă la starea limită ultimă, momentul încovoietor de
proiectare în orice secţiune a peretelui trebuie sa fie cel mult egal cu momentul încovoietor capabil
calculat în acea secţiune:

MEd ≤ MRd

în care:

MEd = momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de calcul;

MRd = momentul încovoietor capabil în secţiunea de calcul.

Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacată la calculul unei secţiuni de perete solicitată la
compresiune excentrică, pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a folosit un program de
calcul secţional.

Fig. 9.5 Armarea verticală a peretelui în zona B

S-a plecat de la o armare constructivă minimă (ωv = 0,12 în zonele de capăt şi ρl = 0,0025 în inima
peretelui), iar momentul încovoietor capabil al secţiunii armate în acest mod a fost superior celui de

A - 46
proiectare. S-a ales o armare în bulbi cu 10 bare Ø16 şi în inima cu 2 bare Ø10 la un pas de 200mm (fig.
9.5) şi s-a obţinut un moment încovoietor capabil de 33630 kNm.

MEd = 28469 kNm ≤ MRd = 33630 kNm

Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capăt este : 10⋅201/(300⋅600)⋅434/40 = 0,121> 0,12

Coeficientul de armare pentru armătura verticală din câmp este 2⋅78,5/(300⋅200) =0,26% > 0,20%

Verificarea necesităţii bulbilor sau armăturii speciale de confinare

Din calcul : xu = 1,33 m sau ξu = 0,222 <ξmax = 0,1 (Ω + 0,2) = 0,135(1,1+0,2) = 0,418
Deci nu sunt necesari bulbi sau armătură specială de confinare.

• Calculul la forţă tăietoare

Forţa tăietoare de proiectare a fost calculată în conformitate cu P100-1:2011, rezultând următoarea

valoare:

VEd = 2597 kN

Determinarea armăturii transversale:

Barele orizontale de pe inimă trebuie să satisfacă următoarea expresie:

VEd ≤ VRd,c + ΣAsh·fyd,h

în care ΣAsh se treferă la toate barele interceptate de o fisură la 45°; în cazul de faţă pe o înălţime
egală cu lw = 4,0 m, iar V este contribuţia betonului, egală cu:

VRd,c = 0,5 σcp bwo lw

în care σcp este efortul unitar mediu de compresiune în inima peretelui

Rezultă:

σcp = NEd/bwo lw = 10229/(0,30⋅6,0) = 5683 kPa

VRd,c = 0,5 σcp bwo lw= 0,5 ⋅5683⋅0,35⋅6,0 = 5115 kN

ΣAsh/m = (2597 – 5115)/0,434/4 <0 deci armare constructivă

Armarea minimă est ρ =0,2%; aleg 2Φ10/250 mm. Coeficientul de armare este:

ρ = 2⋅78,5/(300⋅250) = 0,21% >ρh,min = 0,20%

Fig. 9.6 Armarea orizontală în zona B

A - 47
 Verificarea rosturilor de turnare

În zona B verificarea rosturilor de turnare nu este necesara.

Armarea transversală a zonelor de capăt

Armarea transversală a zonelor de capăt trebuie să fie:

- Cel puţin egală cu armarea orizontală de pe inimă: 2⋅78,5 mm2/250 mm = 0,628 mm2/mm;
- Cu diametrul ≥ dbl/4 = 16/4 =4 mm, dar nu mai puţin de 6 mm, deci dbw ≥ 6 mm;
- Distanţa pe verticală: ≤ 12 dbL = 12⋅16 = 192 mm şi ≤ 200 mm, deci s ≤ 192 mm
- Să existe un colţ de etrier sau agrafă la fiecare bară longitudinală;

Aleg Φ8/125 = 0,805 mm2/mm, cu configuraţia din figura de mai jos:

Fig. 9.7 Armarea zonelor de capăt în zona B

A - 48