Proverbe Si Cugetari Despre Omenie

Ediţie
îngrijită
de
IO AN GR. B O G DAN
Colecţia Cogito
PROVERBE
Şl CUGETĂRI
DESPRE
OMENIE
f f l
Editura Albatros
COPERTA COLECŢIEI
ANDREI OLSUFIEV
PREFAŢĂ
Spunînd că „adevăratul studiu al omului

trebuie să fie omul“, Goethe marca ma
gistral obiectivul major al artiştilor, gîn-
ăitorilor, politicienilor, savanţilor. Această
cugetare exprima în acelaşi timp atît ideea
de constatare, cit şi imperativul cunoaş
terii complexe, adîncite a omului. în exis
tenţa milenară, omenirea s-a ocupat prac
tic în primul tind de cunoaşterea naturii,
căci progresul existenţei nu putea fi con
ceput fără o atare cunoaştere a naturii,
a mediului. Cunoaşterea activă a naturii
de către om, cu evidentul scop de a se sluji
pe sine, s-a împletit cu încercarea de
autocunoaştere, de descifrare a firii şi
condiţiei umane. Pe lingă nevoia filozofică
de autocunoaştere, de autocontemplare,
omul minunîndu-se atît de măreţia natu
rii, cît şi de propria sa măreţie („Multe
VI PREFAŢA
lucruri minunate există, spunea Sofocle,

dar nimic nu-i mai minunat decît omul"),
preocupat de adaptarea sa la mediu, pre
cum şi de existenţa sa socială, deci de re
laţiile interumane, s-a simţit atras din-
totdeauna de cercetarea propriei sale
esenţe. Nu există cercetare ştiinţifică, ori
cât de străină omului în aparenţă, care să
nu fie subordonată imperativelor umane,
prin scop, mijloace, coordonate, realizare
etc. Nu există operă de artă, filozofică, po
litică, pedagogică, morală, care să nu fi
avut ca subiect omul şi care să nu se fi
supus coordonatelor umane. Poate că, aşa
cum spunea Protagoras, omul fiind mă
sura tuturor lucrurilor, tot ce se încorpo
rează societăţii umane poartă, fericit sau
nefericit, măsura omului.
Din înţelepciuni populare, din inscrip
ţiile pe pietre, din scrierile de pe papiru
suri, transmise de mii de ani, din antichi
tate, de cînd omul a început să se cunoască
şi să se definească pe sine, din operele fi
lozofice, politice, morale şi literare, care
le-au urmat şi care s-au transmis genera
ţiilor de azi, extratgem nenumărate convin
geri, păreri, sentinţe, sfaturi ce contribuie
PREFAŢA VII
la portretizarea omului, a firii sale, cimen

tând experienţa milenară de viaţă, expe
rienţă care contribuie la dezvoltarea so
cietăţii noastre.
A m încercat în această culegere să se
lectăm din imensul tezaur al spiritualităţii
mondiale acele proverbe şi cugetări prin
care oamenii s-au definit pe ei înşişi, cu
calităţile şi uneori cu slăbiciunile lor, prin
care şi-au exprimat admiraţia, uimirea şi
uneori nedumeririle cu privire la ei în
şişi. A m dorit să realizăm o culegere de
gînduri adunate din cultura civilizaţiei
umane, exprimate în proverbe şi cugetări,
grupate în jurul ideii de omenie. Poate că
această îndrăzneală ne-a fost alimentată
de dorinţa generală a societăţii noastre ac
tuale, în sinul căreia calităţile umane sînt
ridicate, mai m ult ca oricînd, la rang de
filozofie, de politică, de normă socială.
Trăim într-un ritm intens de dezvoltare,
schimbările aduse de civilizaţie sînt ului
toare, uneori derutante pentru anumiţi oa
meni. J.J. Rousseau spunea că civilizaţia
va aduce cu sine degradarea morală. In
anumite grupuri sociale în care tronează
încă modul de viaţă capitalist, normele de
V III PREFAŢA
omenie au fost încălcate de „dreptul“ celui

mai puternic, ori puse în umbră de liberul
arbitru, de false şi anarhice libertăţi pe
care şi le asumă unii, ignorînd interesele
majore ale colectivităţii. Aceste norme de
omenie mai sînt încălcate uneori şi la noi
— ce este drept din ce în ce mai puţin —
sub impulsul intereselor egoiste, ori în do
rinţa de a trăi în lux pe seama muncii
altora, prin tendinţa de căpătuială, oco
lind calea cea mai onestă, cea mai sigură
de asigurare a existenţei — munca.
Cu toate aceste fenomene de abatere
de la normele de viaţă ale colectivităţii
umane, progresul social, pe toate meri
dianele lumii, şi îndeosebi în ţările socia
liste, aduce cu sine şi nevoia de a respecta
tot mai m ult înaltele principii ale ome
niei. în toate domeniile de viaţă, în indus
trie, agricultură, în instituţii, în labora
toarele de cercetări ştiinţifice, în mine şi
în navele care asaltează spaţiile astrale,
normele de viaţă ce conduc la armonie, la
fericire, normele ce definesc omenia fac
din fiecare pas al civilizaţiei un nou pas
spre o trăire mai omenească.
PREFA ŢA IX
Relaţiile socialiste instaurate în societa

tea noastră, normele de muncă şi de viaţă
care au ca ghid ceea ce este mai progre
sist în omenire, idealurile comuniste de
dezvoltare materială şi spirituală asigură
un cadru ideal pentru ridicarea omeniei la
rangul de normă socială. Comuniştii, oa
meni înaintaţi ai zilelor noastre, sînt che
maţi să fie promotori ai promovării şi apli
cării înaltelor norme de muncă şi de viaţă,
îndemnul la cinste şi modestie, aplicarea
pe scară tot mai largă a spiritului de echi
tate, lupta împotriva lenei, a chiulului, a
muncii de proastă calitate, preocupxireă
continuă pentru autop>erfecţionare profe
sională, ştiinţifică şi morală — toate aceste
imperative conduc spre afirmarea unui om
superior.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul
general al Partidului Comunist Român,
înţelegînd spiritul tradiţional de omenie
al românului, dar şi exigenţa idealurilor
pe care poporul nostru şi le-a asumat eli-
berîndu-se de robia exploatării şi constru
ind o nouă societate, ne adresa calda che
mare de a face din zicala românească „a
X PREFAŢA
fi om de omeniea o zicală nouă: „a fi co

munist de omenie".
In lumina acestei chemări, la Congresul
al Xl-lea al P.C.R. a fost reafirmată cu
claritate preocuparea partidului de a făuri
o societate nouă, dar şi oameni noi. „Este
necesar — spunea tovarşul Nicolae
Ceauşescu — să intensificăm munca poli-
tico-educativă în rîndul maselor largi
populare, ale tinerei generaţii, de formare
a omului nou — debarasat de mentalitatea
retrogradă, de egoism şi alte manifestări
negative, rămăşiţe ale vechii orînduiri —
să milităm pentru formarea unui om ani
mat de spiritul prieteniei şi într-ajutorării
în muncă şi viaţă. întreaga activitate de
educare şi formare a conştiinţei socialiste
trebuie să ducă la crearea unui nou uma
nism, care pune pe primul plan omul şi,
totodată, îmbină interesele particulare cu
cele ale întregii societăţi, asigură bună
starea şi fericirea fiecăruia, odată cu a în
tregului popor." 1
1 Nicolae Ceauşescu, Raport la cel de-al Xl-lea
Congres al Partidului Comunist Român, Editura
politică, 1974, p. 94—95.
prefa ţa XI
Codul principiilor şi normelor muncii şi

vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii
socialiste, aprobat de congres, grupînd nor
mele şi principiile etice ale societăţii noas
tre, defineşte de fapt înaltele trăsături
morale ale omului nou, normele care tre
buie să stea la baza relaţiilor dintre
oameni. însuşirea acestor principii, res
pectarea lor va duce la crearea unui nou
umanism care situează pe primul plan
omul, bunăstarea şi fericirea fiecăruia, a
întregului popor.
Sub acest îndemn, culegerea noastră îşi
propune să pună la îndemîna cititorilor
cu precădere acele proverbe şi acele cuge
tări prin care să definim pe om, calităţile
sale în opoziţie cu defectele sale, spiritul
de omenie, umanismul.
0 parte din proverbe, produse spirituale
„poporane“ — în sensul în care-l înţelegea
Bogdan Petriceicu Hasdeu1 — au fost pre
luate de filozofii, moraliştii, sociologii
umanitarişti sau scriitorii care le-au şle
fuit şi le-au rînduit în operele lor.
1 B. P. Hasdeu, Istoria critică a românilor,
voi. II, 1875.
X II PREFAŢA
In acelaşi timp s-a petrecut şi fenome

nul de preluare de către masele populare
a cugetărilor produse de către titanii gîn-
dirii aparţinînd păturilor culte şi astfel
multe dintre ele au ajuns „populare“
— acceptate de popor ca fiind conforme cu
gîndirea lui — au fost şlefuite, redate in
formă simplă şi clară.
Considerînd că înţelepciunea maselor
este exprimată la nivelul marilor gîndi-
tori, am inclus în această culegere multe
producţii populare româneşti şi ale altor
popoare, precum şi texte alese din tezau
rul spiritual al Orientului A n tic : Mahăb-
hârata, Panciatantra, O mie şi una de
nopţi, Epopeea lui Ghilgameş etc.
A tît producţiile populare, cit şi cugetă
rile adunate aici sîni rodul unei îndelun
gate munci de cercetare şi selectare din
literatura beletristică, filozofică, istorică
şi pedagogică, precum şi din culegerile şi
dicţionarele de cugetări.
Proverbele şi cugetările alese de noi cu
trudă, dar şi cu o deosebită satisfacţie —
stare pe care orice om o pote avea
cînd se adapă la izvoarele bogate ale înţe
PREFA ŢA XIII
lepciunii — au fost apoi selectate şi iarăşi

selectate, cu conştiinţa de a oferi lecturii
ceea ce este mai reprezentativ, ce este mai
încărcat de înţelepciune şi limpezime mo
rală.
Ne-a produs realmente o deosebită sa
tisfacţie literară şi mai ales filozofică să
parcurgem un material atît de bogat pe
tema omeniei, fapt ce ilustrează marele
interes dovedit de omenire pentru propria
sa perfecţionare, pentru promovarea cali
tăţilor umane, a înaltelor idealuri, interes
manifestat atît de elocvent in scrierile fi
lozofice, morale, politice, literare şi in pro
ducţiile orale ale popoarelor.
Sînt pilduitoare cugetările care ne în
deamnă să apreciem omul în raport cu
adevărul ce-l exprimă. M. Gorki socoteşte
că „numai cei care sfarmă lanţurile m in
ciunilor sînt oameni cu adevărat“, iar Les-
sing apreciază că „nu este mărire unde nu
este adevăra. Ajutorul ce-l dăm semenilor
noştri, ca trăsătură de omenie, este exem
plificat de numeroase proverbe şi cugetări
pline de semnificaţii. Walter Scott, de
pildă, afirmă, avertizindu-şi semenii, că
„dacă ar înceta să se ajute intre ei, oame
X IV PREFAŢA
nii ar dispărea de pe pământ“, iar Goethe,

înţelegând că prin definiţie a fi om în
seamnă a fi de folos şi altora, spune: „O
viaţă fără să mai aducă folos cuiva este
o moarte înainte de timpa. Un vânzător
ambulant de pe meleagurile noastre, dar
un veritabil observator al vieţii, înţelept şi
iscusit culegător de înţelepciune, Cilibi
Moise, formula aceeaşi idee, comparând
pe omul care „în viaţa lui n-a făcut binea
cu un „puţ frumos fără apăa.
Cugetarea îndeamnă la cunoaşterea bi
nelui şi răului, la strădania pentru propria
perfectare: „Cînd vezi un om bun, spu
nea un înţelept, gîndeşte-te să-l întreci;
cînd vezi un om rău, cercetează-ţi inima“.
„Numai faptele fac să ne cunoaştem ceea
ce sîntema — exprimă Moliere, iar „ca să
cunoşti bine un om — aflăm dintr-o cu
getare a lui Shakespeare — înseamnă să
te cunoşti pe tine însuţi
A fi om de omenie înseamnă a avea
toate acele calităţi prin care noi obişnuim
să caracterizăm pe cei aleşi, agreabili, ca
pabili să acorde un ajutor din inimă, dis
puşi să promoveze binele, care vădesc
PREFA ŢA XV
bunăvoinţă, sinceritate, cinste, modestie

etc.
Pornind de la nevoia de a înţelege slă
biciunile semenilor, nu înseamnă însă să
fim concesivi, toleranţi, îngăduitori cu
lipsurile celor din jur, cu manifestările de
chiul, de neglijenţă, indisciplină, cu ten
dinţa unora de a trăi din munca celorlalţi.
Nu poţi fi om de omenie dacă nu militezi
pentru dreptate, pentru echitate, dacă eşti
părtinitor cu unii în dauna altora. „Tre
buie să fii drept, înainte de a fi generos“
(Chamfort). „Trebuie totdeauna să faci
dreptate înainte de a face milostenie“
(Malebranche), iar „acela care iubeşte drep
tatea nu poate să rămînă indiferent faţă
de nedreptatea (Smiles). Se recomandă
omului să nu fie aspru, dar să fie exi
gent, să ştie să ierte, dar să ştie şi să pe
depsească pentru a curma un rău, să apre
cieze şi să judece pe ceilalţi după fapte.
A fi om de omenie înseamnă a avea vir
tuţile care contribuie la ridicarea omenirii
pe trepte mai înalte de civilizaţie, prin ar
monie şi perfecţionare, care să înalţe bi-
XVI PREFAŢA
nele de la binele individual la sfera în

tregii umanităţi.
De bună seamă că aceste cîteva cugetări
citate ilustrează aria tematică bogată a
culegerii. Materialul ales a fost grupat în
jurul unor noţiuni-temă, pe care le evi
denţiem şi în cuprinsul lucrării.
Am inclus astfel teme care se referă
direct la om, cum ar fi capitolul principal
al lucrării: Omenie, Umanitate, Model,
Exem plu; teme care ilustrează relaţiile de
om enie: Ajutor, Altruism, Binefacere,
Bunătate, Bunăvoinţă, Compasiune, Iu
bire, Purtare, Prietenie, Respect, Solida
ritate ; teme care ilustrează virtuţile omu
lui, din care n-am omis atitudinea faţă de
adevăr, cinste etc. Nu puteam omite, de
asemenea, cugetările care se referă la cu
noaştere, la modul oamenilor de a se ju
deca unii pe alţii, la criteriul exigenţei,
paralel cu bunătatea şi blîndeţea etc.
Pentru că ordinea acestor teme este
oricînd discutabilă, am adoptat în cele din
urmă criteriul dispunerii alfabetice, ur-
mînd ca cititorul să facă în timpul lectu
PREFA ŢA XVII
rii apropierile de sensuri cuvenite. Consec

venţi acestui principiu simplu de ordonare,
în cadrul capitolului-temă am grupat pro
verbele la începutul fiecărui capitol-no-
ţiune în ordinea alfabetică a popoarelor
cărora aparţin, urmate de cugetări. în cele
mai multe cazuri, alături de autor am no
tat şi titlul operei din care am extras ci
tatul, capitolul sau pagina. Uneori, însă,
sub textul unor cugetări am trecut numai
autorul, deoarece în unele culegeri mai
vechi de cugetări n-am găsit indicată şi
opera respectivă din care a fost extras
textul. In legătură cu acest detaliu, am
avut unele ezitări. în dorinţa de a rămîne
consecvenţi metodei ştiinţifice, urma să
păstrăm în ediţie numai cugetări pentru
care avem şi specificarea sursei (operă, ca
pitol sau pagină), dar în felul acesta sără
ceam culegerea de unele texte esenţiale.
A m socotit, de aceea, că scopul acestei cu
legeri fiind acela de a oferi în primul rînd
cititorilor modelele de cugetare închinată
omului, adică înţelepciunea în sine, ar fi
X V III PREFAŢA
păcat să renunţăm la cugetările extrase

din culegeri mai vechi, din opere literare
sau din alte lucrări în care autorii respec
tivi, fiind atraşi de frumuseţea ideii, au
neglijat să ne prezinte şi sursa. Oferind,
totuşi, sursa la marea majoritate a cuge
tărilor ,citind la fiecare cugetare cel pu
ţin autorul ei, cum se proceda odinioară,
adăugind un indice de autori citaţi şi o bi
bliografie, socotim că îndreptăm în mare
parte lipsa la care ne-am referit, oferind
altor editori sau nouă înşine posibilitatea
ca peste ani să realizăm o culegere mai
completă decît aceasta, cu un aparat de
referinţă mai ştiinţific.
Cu eventualele lacune de care sîntem
conştienţi, dar şi cu calităţile unei prime
culegeri despre omenie, avem convingerea
că această lucrare va fi utilă publicului
larg.
Sperăm că dascălii vor găsi multe idei
necesare îmbogăţirii cuvîntului rostit de
la catedră, spre a-şi împlini şi pe această
cale misiunea de educaţie a tinerelor vlăs
tare ale omenirii, a viitorilor cetăţeni, căci
„Omul devine om numai prin educaţiea
PREFA ŢA XIX
(Pestalozzi). Părinţii vor putea selecta su

ficient material folositor în educaţia co
piilor lor, în acelaşi timp autoeducîndu-se,
căci „faptele bune ale tale vor fi pornirile
bune ale fiilor tăia — cum spunea N. Iorga.
Tineretul, receptiv şi mereu în luptă pen
tru autodepăşire, pentru înnobilarea fiin
ţei sale, va găsi în această culegere un im
bold spre o trăire frumoasă, etică, demnă
de epoca noastră. D’Holbach spunea că
„adevărata morală... este aceea care caută
să-i apropie pe oameni unii de alţii, ca să-i
facă să-şi făurească, cu eforturi comune,
fericirea lor mutuălă...a. Goethe îndemna
lumea prin Faust să fie mai omenoasă,
spunînd că „sfera aceasta pămXntească
mai oferă spaţiu suficient pentru fapte
mari“. Strigătul de iubire al lui Romain
Rolland a răsunat ca un lung ecou pe toate
meridianele şi paralelele planetei: „Sînt
fratele tuturor oamenilor —■spunea el —
şi vă iubesc pe toţi...a
Credem că această culegere va contribui
la apropierea oamenilor de lumina gene
rată de înţelepciunile omenirii şi, implicit,
la înălţarea morală a cititorului, aşa cum
XX PREFAŢA
au contribuit şi alte culegeri publicate de

Editura Albatros.
In încheiere ţinem să m ulţumim călduros
lui Gheorghe Marin şi lui Virgiliu Ene
pentru îndrumările competente ce ni le-au
dat pe tot parcursul elaborării acestei
cărţi.
IOAN GR. BOGDAN

PROVERBE ŞI CUGETĂRI
DESPRE OMENIE
adev Ar şi minciuna
1 • Şi minciuna e vorbă, dar vremea descopere

adevărul.
Proverb românesc
2 • Nu căuta adevărul la alţii, dacă el nu se

află în tine.
Proverb rus
3 • Adevărul nu trebuie arătat gol, ci în că

maşă.
Proverb spaniol
4 • Să avem de partea noastră adevărul ; iată

secretul elocinţei şi al virtuţii, iată autoritatea
morală.
Amiel, Fragmente dintr-un jurnal intim, 1863.
5 • Mi-e prieten Platon, dar mai prieten ade

vărul.
Aristotel
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 3
6 • Nimic nu este mai frumos decât adevărul.

7 • Se întâmplă oa şi adevărul să fie necrezut.
Boileau, Scrisori, 43 ; 48.
8 • Mult mai m ult şi mai mare iaste ruşine a

zice minciuna că ştie, decît a zice adevărul că
nu ştie.
Stolnicul C. Cantacuzino,
Istoria Ţării Româneşti, p. 75.
9 • Omul şi viaţa lui nu se sprijină pe ceva şu

bred şi pe minciună, ci pe temeinicie şi adevăr.
Th. Carlyle,
Muncă, sinceritate, tăcere, VIL
10 • Amărăciunea duşmanilor noştri ne ser

veşte, adesea, mai bine decît dulceaţa amicilor ;
aceştia ne spun, adesea, adevărul, aceia nici
odată.
Cato (citat de Cicero în
Despre prietenie, XXIV).
11 • Adevărul este cunoaşterea exactă a deose

birii dintre lucrurile reale şi cele nereale.
V. Conta, Opere complete, p. 581.
12 • Este o datorie să spunem adevărul, nu să

flecărim mult.
Democrit, Fragmente, 44.
4 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE
13 • Cînd rele năravuri vuiesc, / Atunci adevă

rul nu este ascultat.
Al. Donicl,
Adevărul sau cucoşul de la moară.
14 • Adevărul şi eroarea, ca şi toate catego

riile logice oare se mişcă în antagonisme polare,
au valabilitate absolută numai pentru domenii
foarte limitate.
Fr. Engels, Anti-Dtihring, p. 104.
15 • Mai bine ca întemeiat pe adevăr să în

vingă o părere, decît întemeiat pe o părere să
te învingă adevărul.
Epictet, Fragmente, 38
16 • Dragostea de adevăr se arată prin aceea

că ştim să aflăm şi să preţuim binele oriunde.
17 • Cel care este şi rămîne adevărat faţă de
sine şi faţă de alţii posedă cea mai frumoasă în
suşire a talentelor celor mai mari.
I. W. Goethe,
Maxime şi reflecţii, 23—91.
18 • Intre noi fie adevărul.

I. W. Goethe, Jfigenia, III, I.
19 • Numai cei care sfarîmă lanţurile minciu

nilor sînt oameni cu adevărat.
Maxim Gorki
20 • Adevărul ţine mai totdeauna de cele vă

zute şi prea rareori de cele ce nu se văd.
Baltasar Graclan, Oracolul, manual al
înţelepciunii in viaţă.
21 • Cînd faptul ţii, atunci adevărul ştii.

B. P. Hasdeu, Epitaful Iullei.
22 • Oamenii, în genere, nu preferă minciuna

adevărului.
G. Ibrăileanu, Privind viaţa.
23 • Un cuvânt adevărat care dovedeşte res

pectul legii şi dreptăţii este imaginea unui suflet
bun şi în care te poţi încrede.
Isocrate, Discurs asupra schimburilor
de bunuri. Exordiu.
Iscusinţa de a vorbi.
24 • Să cauţi adevărul şi să-l proclami... să nu

te pleci în faţa legii trecătoare a minciunii.
Jean Jaur&s, citat de Marcelle Auclalr,
în voi. Viaţa lui Jean Jaures, Editura
politică, 1966, Bucureşti, pagina 115.
25 • Urechea ta să fie pururea deschisă la ade

văr şi închisă la minciună şi linguşire.
M. Kogăl
Discurs la alegerea lui Caza.
0 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE
26 • Nu trebuie să ne jucăm cu adevărul.

J. Locke,
Citeva cugetări despre educaţie, 120.
27 • Nu este mărire unde nu este adevăr.

G. E. Leasing, Dramaturgie, art. 30.
28 • Cu cît este mai grosolană eroarea, cu atît

este mai scurt şi mai drept drumul spre adevăr ;
şi, dimpotrivă, o eroare mai rafinată ne poate
ţine pe veci departe de adevăr, fiindcă ni se dez
văluie mai greu...
29 • Nu ştiu dacă este o datorie să sacrifici no
rocul şi viaţa adevărului... Dar ştiu că este o
datorie, dacă vrei să-i înveţi pe alţii adevărul,
să-l înveţi în întregime sau deloc, să-l înveţi
limpede şi explicit, fără enigme, fără rezerve,
fără neîncredere în puterea lui...
30 • Cine se gîndeşte să prezinte oamenilor
adevărul sub tot felul de măşti şi sulemeneli,
acela nu poate fi decît un codoş al lui, dar în
drăgostit de adevăr n-a fost niciodată.
Lessing, citat de Roşa Luxemburg.
31 • Învaţă să cunoşti pe oameni şi învîrto-

şează-ţi firea, ca de pe buzele tale să nu se des
prindă decît adevărul, spre binele aproapelui
tău.
Georg Crlstoph LLchtenberg,
Aforisme-Eseuri.
32 • ...Nimic nu este mai dăunător revoluţiei

ca iluziile şi nimic nu-i este mai folositor oa ade
vărul pur şi deschis.
Roşa Luxemburg, Cuvîntări şi articole
alese, Editura politică, Bucureşti, 1962.
33 • Nu-i pe pămînt decît un singur lucru

vrednic de străduinţele noastre : acela de a
practica adevărul şi dreptatea.
Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii,
cartea a Vl-a, p. 39.
34 • Dacă tnă. convinge cineva şi-mi arată că
judecata sau fapta mea este rea, sînt bucuros
să mă în d re p t; Căci eii caut adevărul care n-a
stricat niciodată nimănui.
Marc Aurellu, Meditaţii, VI, 21.
35 • Cine este pătruns de principiile adevăru
lui, pentru acela chiar maxima cea mai cunos
cută şi cea mai scurtă este suficientă ca să-l
fortifice pentru un fel de viaţă tihnită şi neîn
grijorată.
Marc Aureliu, Către sine însuşi, X, 34.
36 • Care minte cu intenţie săvîrşeşte o nele
giuire şi acela care minte fără intenţie greşeşte,
fiindcă zdruncină armonia creată de natura uni
versală, turburîwd-o, fiindcă lucrează împo
triva ei.
Marc Aurellu,
Cugetări asupra vieţii, cartea a IX-a.
37 • Păziţi-vă ca de para focului de tot ce în

seamnă neadevăr, atît în teorie cît şi în prac
tică.
S. Mehedinţi, Poporul, p. 209.
38 * Adevărul şi judecata sînt comune pentru

oricare şi nu aparţin nici celui care le-a spus
cel dintîi, nici celui care le-a rostit după aceea;
nu e nici după Platon, nici după mine, deoarece
el şi cu mine îl înţelegem şi-l vedem la fel.
Montaigne, Eseuri, 1, 25
39 • Mai bine este a vorbi adevărul decît min

ciuna.
Anton Păun, Despre minciuni iarăşi
40 • Vorbeşti ca să spui adevărul.

Fetrarca, poezia AVI talia.
41 • Din gura copiilor iese adevărul.

Platon, Banchetul, 217, e.
42 • Dinaintea unui om care minte lumea se dă

înapoi ca dinaintea unui şarpe.
Ramayana, 2, 109, 12.
43 • Rostul meu este să spun ceea ce cred că

este drept şi omenesc.
,R. Rolland, Au-dessus de la M&lie
[Introductlon].
44 • Vorbirea adevărului e simplă.

Seneca,
Scrisori către Lucilius, XLIX.
45 • Batjocură este minciuna.

Ben-Slrah,
Cartea înţelepciunii, 20, 25.
46 • Există un adevăr istoric, adică o concor

danţă necesară între faptele ce urmează a fi
stabilite şi relatarea lor. Există o conştiinţă po
litică, care cere să fii în slujba acestui adevăr.
Adevărul nu se lasă falsificat un timp mai în
delungat-, fiindcă nu există nimic mai implacabil
decît faptele.
Ernst Thălmann, p. 217.
47 • Adevărul trebuie să se impună fără vio

lenţă.
Lev Tolstol,
Război ţi pace, partea a Il-a, I, 7.
48 • Dacă vreţi să spuneţi lucruri mari, de-

prindeţi-vă mai intîi să nu spuneţi niciodată lu
cruri neadevărate.
49 • O carte într-adevăr nouă ar fi aceea care
ne-ar face să iubim vechi adevăruri.
50 • Numai adevărul dăinuieşte.
51 • Graiul şi mintea au limitele lor ; adevărul
nu are sfirşit.
52 • Adevărul este soarele minţilor luminate.

Vauvenargues, Maxime şi reflecţii,
p. 63 ; 66 ; 69 ; 96 ; 119.
53 • Adevărul izbuteşte la urma urmelor, în

ciuda prefăcătoriei.
Leonardo Da Vinci,
Fragmente alese, p. 30.
■x
54 • Adevărul este un fruct oare nu trebuie
cules decît cînd este complet copt.
Voltaire,
Scrisoare către contesa de Barcewitz.
AJUTOR
55 • Muntele n-are nevoie de munte, dar omul

are nevoie de om.
56 • Unul pe altul eind se ajută, atunci dra
goste e mai multă.
57 • Cînd vei osteni în orice lucrare, cere aju
tor de la cel ce l-ai ajutat.
58 • Unul de altul sîntem legaţi după trebuin
ţele noastre, de aceea unul pe altul să ajutăm
la a lui trebuinţă, după a noastră putinţă.
59 • Tot omul trebuinţă unul de altul are, de
aceea niciodată să nu zici : „Ce-mi pasă mie ?tt
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE H
60 • Cînd unul pe altul se ajută, atunci la toţi

deopotrivă o dreptate se socoteşte.
61 • La oasa aprinsă şi vecinul vrăjmaş aleargă
să o stingă.
62 • Multe mîini fac sarcina mai uşoară.
63 • Cînd îţi lipsesc mijloacele de a aju'ta pe
oarecine, răspunde-i cu vorbă dulce, că mul
ţumit se duce.
64 • Mai bine dragoste mai puţină şi ajutor
mai mult.
65 •: Cine ajută curind dă îndoit.
Proverbe româneşti
66 • Cel ce lasă. pe un cetăţean să moară de

mizerie, deşi îl poate ajuta, nu este aproape tot
atît de vinovat faţă de societate ca şi cum ar
fi provocat moartea lentă a acestui nenorocit?
J. B. D'Alembert
67 • Nu ştii oare că chiar şi aceia care refuză

să dea ajutor celor muribunzi sînt pedepsiţi,
fiindcă prin aceasta ei calcă morala ?
Apuleius, Metamorphoses, 7, 27.
68 • Nenorocirea învaţă ca toţi pentru unul şi

unul pentru toţi să lucreze.
Gh. Asachl
69 • Mai bine să te aştepţi la nerecunoştinţa

oamenilor decît să nu-i ajuţi pe cei nevoiaşi.
La Bruiere, Caracterele, IV, 48.
70 • Toată omenia şi vrednicia omenească în-

tr-aceasta se împlineşte : pe neputincios să ajute
şi neştiutorului nu numai cu cuvântul, ci mai
vârtos cu fapta, pildă aievea să-i arate.
Dimitrie Cantemir,
Istoria ieroglifică, II.
71 • Omul cel mai fericit este acela care face

fericit pe Oîţi mai mulţi oameni.
D. Diderot,
Discurs despre poezia dramatică.
72 • La bine nu poţi răsufla de prieteni ; la

greu rămîi singur.
Epl-ctet, Fragmente, 127.
73 • Nu avem atâta nevoie de ajutorul prieteni

lor cit mai ales de încrederea în ajutorul lor.
Eplcur,
Sentinţe Vaticane, XXXIV.
74 • Ajută-te cu alţii la o nevoie, bade / Cum

cere legea firii, de-a pururi cu temei !
La Fontalne, Fabule, VIII, 17.
75 • De ar fi la o mie de sfaturi şi un singur

ajutor, lumea ar fi plină de fericiţi.
N. lorga, Cugetări.
76 • Cel care-şi plînge în sinea sa amarurile,

nu-1 aude nimeni ; cel care le împărtăşeşte însă
soţiei lui, înseamnă că a aflat un alt eu care-1
ajută, ajutor viu prin însăşi înţelegerea ce i-o
arată.
Georg Cristoph Llchtenberg,
Aforisme, Eseuri
[oaplt. Despre fete şl babe...]
77 • Sin tem născuţi pentru a ne ajuta unii pe

alţii precum picioarele, mîinile, pleoapele, dinţii.
Deci e împotriva naturii de a ne face rău unii
altora.
M arc Aureliu
78 • Cuvintele de mîngîiere -trebuie spuse la

timpul potrivit, cînd durerea mai continuă şi
cînd cel oare mai suferă are nevoie de ajutor.
Dar cînd rănile sufleteşti s-au vindecat după
m ult timp, cel oare le atinge, le reînnoieşte.
Ovldlu, Pontica.
79 • Adesea, cînd ne prigoneşte un zeu, ne vine

în ajutor altul.
Ovldlu, Tristia, 1, 2, 4.
3 — Proverbe şl cugetfirl despre omenie
P R O V E R B E Ş I C U G ET A R J D E S P R E O M EN IE
80 • Crede-mă, e faptă nobilă să dai ajutor

celor căzuţi.
Ovidiu
81 • Cel care ajută la nenorocire şi care rîde

cînd situaţia îi disperată, fie el bun sau rău, pe
acela-1 socot un om superior.
82 • Pînă şi iarba care creşte pe malul unui rîu
e de folos prin existenţa e i ; căci ea dă putinţa
de-a se agăţa ou mîinile de ea celui îngrozit că
se îneacă.
Panceatantra, cartea I, cuget. 28, 336.
83 • Noi dăm ajutor altora pentru a-i face să

ne dea şi ei în împrejurări asemănătoare ; şi
aceste servicii, pe care le facem lor, sînt, la drept
vorbind, un bine pe care ni-1 facem nouă înşine
anticipat.
La Rochefoucauld, Maxime, 264.
84 • Prin unire se măresc lucrurile mici, prin

vrajbă se prăpădesc şi cele mari.
Salustius
85 • Unindu-se, chiar şi cei mai slabi ajung pu

ternici.
Fr. Schiller
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 15
86 • Dacă oamenii ar înceta să se ajute intre ei,

ar dispărea de pe pămînt.
Walter Scott
87 • Generozitatea dă mai puţine sfaturi decit

ajutoare.
Vauvenargues,
Maxime fi reflecţii, pag. 71.
88 • Cunoscînd nenorocirea, învăţ să ajut pe

cei nenorociţi.
Vergllius, Aeneis, 1, 630.
89 • Ajută-ţi prietenul nenorocit. Mărturiseşte

pentru nevinovat. Sprijină pe cel slab şi nu
uita ce grele sânt începuturile în viaţă. Fă ce
poţi pentru oa lumea să devină mai dreaptă.
Tudor Viann
90 • E bine să te înduioşezi de nenorocirea

prietenilor, dar e mai bine să le vii in ajutor.
Voltalre
91 • Mulţi au asemenea sentimente faţă de unii

că, atunci cînd le merge rău, nu pot trece aceasta
cu vederea, ci îi ajută in nenorocire ; dar cînd
sînt fericiţi, le pare rău.
Xenophon, Memorabilia, 3, 9, 8.
16 F B O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE
ALTRUISM
92 • Nu rîde de nenorocirile altuia.

Proverb turcesc
93 • Dacă nici un om n-are dreptul să rămînă

indiferent faţă de nenorocirile altora, acei care
reprezintă inteligenţa au, cu atît mai puţin,
acest drept.
H. Barbusse,
Le couteau entre Ies dents, p. 61.
94 • A privi patria ca o etapă a altruismului

e o virtute, a o privi ca un scop, e un păcat.
95 • A dărui înseamnă a săvârşi o faptă de
bunăvoie.
La Bruyere,
Caracterele, IV, 42.
96 • Nimic nu apropie mai mult pe oameni de

zei, decât faptul de a face fericiţi pe alţi oa
meni.
Cicero,
Pentru Ligarius, 12, 38.
97 • Ideile mari pornesc întotdeauna din sufle

tele mari. Cei mici se mulţumesc să stea închişi
în egoismul lor, ca într-o cetate, unde nu poate
pătrunde lumina strălucitoare a altruismului.
V. Conta
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 17
98 • Nu e binefăcător acela ce aşteaptă să fie

răsplătit, ci numai acela care se hotărăşte să facă
binele fără să mai aştepte vreo răsplată.
Democrlt, Fragmente, 96.
99 • Doar o viaţă trăită pentru alţii este o viaţă

care merită a fi trăită.
A. Elnsteln,
Youth, iunie 1922 (Tinereţe).
100 • Contribuie la fericirea altora şi vei fi şi

tu fericit.
101 • O viaţă fără să mai aducă folos cuiva
este o moarte înainte de timp.
I. W. Goethe
102 • Orice om trebuie, în calitatea sa de cetă

ţean, să contribuie din toate puterile la fericirea
compatrioţilor săi.
Helvătlus
103 • A iubi pe alţii... înseamnă a contopi in

teresele noastre cu acelea ale lor spre a lucra
pentru folosul comun.
104 • O fiinţă raţională trebuie să-şi propună
în toate acţiunile sale propria sa fericire şi aceea
a semenilor săi.
D. Holbach, Sistemul social, I.
105 • E curios cum nu se înţelege mai bine că

în a dărui e mai multă plăcere activă.
N. Iorga, Cugetări.
106 • Clare sînt scopurile vieţii, care în acelaşi

timp să fie şi datorii ? desăvârşirea noastră în
şine, şi fericirea altora.
Kant
107 • Acel care nu este util stupului nu este

util albinei.
M arc Aurellu
108 • Fiecare popor e ca o celulă într-un or

ganism care progresează prin relaţiile intense
între toate părţile sale componente.
109 • Nu e o idee şi o menire mai înaltă decît
aceea de a munci pentru fericirea tuturor celor
care trăiesc astăzi şi a celor ce nu s-au născut
încă.
Eugen Relgls, Umanitarismul şi
internaţionala intelectualilor, VIII,
pp. 167 ; 120.
110 • Sânt fratele tuturora şi vă iubesc pe toţi

oamenii.
Rotnain Rolland,
Lee pricuneuT s; Ara pacis, pag. 12.
111 • Deplina fericire constă în a face pe alţii

fericiţi.
3. 3. Rousseau
112 • Dacă mă bucur că învăţ ceva nou, este

ca să-l împărtăşesc altora.
Seneca
113 • Nu poate fi fericit cineva care se uită

numai la dânsul şi care aduce toate lucrurile
spre interesul lui : trebuie să trăieşti pentru
altul, dacă vrei să trăieşti pentru tine.
Seneca, Scrisori către Lucilius,
cartea a V-a, scrisoarea a XLVIII-a.
114 • Este ceva diavolesc să te bucuri de răul

întâmplat altuia.
Schopenhauer, Viaţa, amorul, moartea.
115 • Omul nu trăieşte numai pentru sine. El

trebuie să lupte pentru binele altora, tot atât de
mult ca pentru binele propriu.
S. Smilles
116 • Un om cu judecată trebuie să-şi alunge

din suflet tot ce nu poate fi de folos nici altora,
nici lui. Nu ne aflăm, oare, pe acest pământ în
primul rînd pentru a ne face folositori şi apoi
pentru a fi fericiţi ?
Doamna de StaSl
117 • Cascada cănită : Îmi revărs cu bucurie

apele, dacă un strop din ele ajunge însetatului.
Rablndranath Tagore,
Păsări rătăcite, p. 69.
118 • Nu există prilej mai m inunat pentru dă

ruire decfit să poţi da, zi de zi, tot ce e mai bun
şi mai adevărat unei fiinţe cu suflet deschis.
119 • Omul care este bogat sufleteşte îşi dă
ruieşte uşor comorile şi este gata să le dăruiască
tuturor fără excepţie.
Rablndranath Tagore,
Articole despre educaţie şi învăţămînt.
120 • Dărnicia şi dragostea de literatură nu rui

nează pe nim eni; dar robii averii socotesc tot
deauna virtutea prea scump plătită.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 90.
121 • Raza de soare care te încălzeşte pe tine,

nu ţi-e împuţinată prin faptul că se mai încăl
zeşte la ea şi vecinul.
Al. Vlahuţă, Gînduri.
BINE, BINEFACERE
122 • Grăbeşte-te să faci bine cît poţi, căci nu

ai putinţa să-l faci oricînd.
Proverb arab
123 • Niciodată o binefacere niu se pierde.

Proverb francez
124 • Ori faci bine celui rău, / Ori scrii slove pe

părău ! / Dar fă bine celui bun, / Că rămîne
vreme-adîncă / Ca scrierea pe o stâncă.
Proverbe şl maxime indiene, 12.
125 • Minciuna care face bine valorează mai

mult decât adevărul care face rău.
Proverb persan
126 • A face bine e totdeauna mai bine decît

a face rău.
127 • Binele ce-1! faci la oricine, ţi-1 întoarce
vremea care vine.
128 • Binele cu bine se răsplăteşte.
129 • Cele rele să le scrii pe apa care curge, iar
facerea de bine în piatră s-o sapi.
130 • Cine face bine, bine găseşte ; cine face
rău, răul îl însoţeşte.
131 • Cine poate face bine şi nu face, păcă
tuieşte.
132 • Cine se laudă cu răul, la bine nu se gîn-
deşte.
133 • Dacă ai dat, uită, iar dacă ai luat pome
neşte.
134 • Fapta bună nu moare niciodată.
135 • La fapta bună puţini se adună.
22 PR O V E R B E Ş I G U G ETA R I D E SP R E O M EN IE
136 • Lasă oîinii să 'te latre, numai bine să ştii

face.
137 • Nu e deajuns a şti bine faoe, ci trebuie
să faci.
138 • Spre bine cînd apuci, aşa trebuie s-o
duci.
139 • Cînd poţi să faci vreun bine, să nu zici :
„du-te şi vino mîine“, că nu se ştie ce ne aduce
ziua de mîine.
140 • Aruncă binele tău în dreapta şi în stingă,
şi la nevoie ai să-l găseşti.
141 • De faci bine, nu trîmbiţa în lume.
142 • Mai multă bucurie ai cînd dai, decît cînd
primeşti.
143 • O facere de faine, fie cât de mică, la vre
mea ei cînd se face, plăteşte mai m ult decît mii
şi sute peste a lor vreme.
144 • Pentru cei buni, binefacerea este împru
mut, pentru cei răi este pomană.
145 • Binele nu se face numai cui îţi place ;
căci binele este bine să-l faci la fiecare.
146 • La toată binefacerea ce faci, fii vesel.
147 • Orice bine vrei să faci, de nu poţi tu să-l
faci, să nu împiedici pe altul să-l facă.
148 • De-ţi vrei binele, fă şi tu altora bine.

Proverb rusesc
149 • Prietenia nu este altceva decât dragoste

din bunăvoinţă şi constă în a voi binele prie
tenului şi a i-1 face în toate împrejurările.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. XVII, p. 135.
150 • Binefacerea [...] este binele ce facem

cuiva, nu pentru ca să-i întoarcem vreun bine
ce l-am primit de la el, nici pentru ca să folosim
cu ceva prin aceasta noi, care îl îndatorăm, ci
numai şi numai pentru folosul aceluia, căruia
îi face bine.
Aristotel, Pasiunile
[Recunoştinţa], p. 41.
151 • Deşi binele este acelaşi pentru individ şi

pentru comunitate, totuşi lucru mai mare şi mai
perfect trebuie să fie binele societăţii.
Aristotel,
Etica nicomahică, I, 1094, b.
152 • Cel superior răspunde la binefaceri prin

binefaceri mai mari.
Aristotel,
Etica nicomahică, IV, VIII, 1124 b.
153 • Binefacerile comune trebuie să fie răs-

pîndite asupra tuturor, dar binefacerile particu
lare trebuiesc acordate pe ales.
Francis Baoon, Eseuri
[Mărinimie şi bunătate din fire].
154 • Titus, împăratul romanilor, aduoindu-şi

aminte într-o seară, la «cină, că în ziua aceea nu
făcuse nici un bine, a zis : „Prieteni, am pier
dut eiua de azi“ !
Salnt Bernard
155 • De multe ori e o datorie să vedem în

culori mai negre decît e de f a p t; pentru ca
din această vedere, să izvorască o luptă mai ho-
tărîtă spre mai bine.
Lucian Blaga
156 • Tu eşti dintre aceia peste care dai atunci

când n-ai nevoie de ei şi pe care nu-i găseşti
deloc, când ai nevoie de ei.
E. BrontS, Wuthering He
(La răscruce de vînturi), c. 12, pag. 151.
157 • Ce mare e bucuria de a întîlni privirea

aceluia căruia i-ai făcut un dar.
158 • Cel mai important şi cel mai greu este
să d a i; ce te mai costă să mai adaugi şi un
zâmbet ?
La Bruyere, Caracterele.
159 • Binele este de aur. El este rar dar nu se

va întuneca.
S. Butler,
Noi călătorii in Erwhon, XI.
160 • Din fire muritorilor aceasta ieste dată,

ca binele prea lesne, iar răul cu anevoie să se
uite.
Dlmitrie Canteimir,
Istoria ieroglifică, p. 118.
161 • Un om adevărat face binele fără a se

gândi la urmări.
G. Călimescu
162 • Fiecare trebuie să înţeleagă necesitatea

de a face binele şi de a evita răul, şi să se su
pună acestei necesităţi p rin tro sforţare a pro
priei sale voinţe.
Dr. Alexia Carrel,
Omul, fiinţă necunoscută, IV, III.
163 • Salvarea binelui obştesc trebuie Bă fie

cea mai de seamă lege.
Cicero
164 • Felul cum dai preţuieşte mai mult decât

ceea ce dai.
Corneille, Le Menteur.
165 • Primeşte binefacerile, dar numai ou gân

dul că le vei răsplăti cu altele mai mari.
166 • Nu este binefăcător acela oare aşteaptă
să fie răsplătit, ci numai acela care se hotărăşte
să facă binele fără să mai aştepte vreo răsplată.
26 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE
167 • Nerecunoaşterea binelui este pricina pen

tru care se fac greşeli.
Democrit, Fragmente, 92 ; 96 ; 83.
168 • Slujbaşul care vrea binele să se facă

prietenul şi protectorul literelor.
Diderot, Combaterea sistematică a
lucrării domnului Helvetius.
169 • Faceţi ca binele fiecăruia să fie tot atît

de strîns legat de binele general încît nici un
cetăţean să nu poată dăuna societăţii fără să-şi
dăuneze lui însuşi ; asiguraţi răsplata pentru
virtute după cum aţi asigurat pedeapsa pentru
ticăloşie.
Diderot
170 • Binele este tot ce se lucrează în folosul

societăţii — în folosul general.
Mihai Dragomirescu,
Dialoguri filozofice, IX.
171 • Dacă vrei să fii mulţumit, va trebui mai

iutii să faci pe alţii să se simtă mulţumiţi.
Lloyd C. Douglas
172 • Mai e şi un alt bine, în afară de cel pe

care ni-1 facem nouă, tot aşa de u til; acela pe
care-1 facem altora, moraliceşte şi materiali
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE 27
ceşte prin sfat şi prin exemplu, prin cuvînt şi

prin faptă.
Paul Doumer,
Cartea copiilor mei, II.
173 • Dacă omul ar face tot binele, pe care-1

poate face, fără supărare pentru el, n-ar mai fi
în lume oameni nenorociţi.
J. Duclos
174 • Trebuie să găseşti recompensa faptelor

tale în faptele tale chiar : o binefacere nu-i un
împrumut.
AI. Dumas
175 ® Soarele n-aşteaptă să fie rugat pentru a

împărţi lumina şi căldura sa. Fă tot astfel : orice
bine atîrnă de tine, fă-1 fără să aştepţi să ţi se
ceară.
Eplctet
176 • E dator să facă bine / Fratelui în sufe

rinţă, / Cum şi el cînd rîndu-i vine, / E dator
recunoştinţă.
Esop, fabula Furnica şi porumbiţa.
177 • Binefacerea să se ia la întrecere cu bine

facerea.
Erasmus,
Despre război şi pace, II, 63.
178 • Nu e destul să nu faci rău nimănui, ci

trebuie să faci d t mai mult hine aproapelui.
F. Fănelon
179 • Fiţi prieteni binefăcători pentru toate du

rerile omeneşti ce vi se vor prezenta.
A. Fogazzara,
Mica lume de azi, IX, III.
180 • Cea mai nobilă întrebare din lume este

aceasta : „Aici ce bine pot face ?“
Benjamin Franklin
181 • Binele pe care-1 faci scrie-1 pe nisip, ceea

oe primeşti scrie pe lespezi de marmoră.
182 • Pentru mustrări mă simt bătrîn, dar tî-
năr pentru încă o faptă.
183 • Sfera aceasta pămîntească mai oferă
spaţiu suficient pentru fapte mari.
Goethe
184 • CSt e de bine să ai conştiinţa că eşti fo

lositor concetăţenilor şi oraşului tău.
H. Ibsen
185 • Cel mai urît lucru e un om bun care face

o faptă rea ; iar cel mai frumos e o faptă bună,
făcută de omul rău.
N. Iorga
186 • Frumosul este simbolul binelui moral.

Immanuel Kant,
Critica raţiunii, partea I, cartea a IlI-a,
secţia a Il-a
187 • Virtuţile se învaţă cîntd binele se face ne

încetat.
Komensky,
Didactica magna, XII, 14.
188 • Plătind rău cu rău, imitaţi ceea ce sin

guri condam naţi; răzbunaţi-vă [...] făcînd
bine...
Doamna de Lambert
189 • Bunăltaitea şi binefacerea sînt de folos so

cietăţii.
G. E. Leasin
A unsprezecea seară.
190 • Ce fericit şi lesne omul trîndav / Evla

viei se dă ca să viseze / Să nu fie silit a face
bine.
Lessing, Natan înţeleptul,
actul II, scena II.
191 • Unde se află un bine sigur şi un rău ne

sigur, nu trebuie niciodată să se lase binele de
frica răului.
Machlavelli,
La Mandragola, 3, 11.
192 • Să nu faci rău nici unei făpturi din cîte-s

vii !
Mahâbhărata [Astlka cel de două ori
născut], p. 169.
193 • După cum olarul face dintr-o bucată de

lut tot ce vrea, tot astfel omul capătă înapoi
fapta pe care a săvîrşit-o.
194 • Cine săvirşeşte o faptă rea crede că ni
meni nu-1 vede ; şi totuşi îl văd zeii şi sufletul
din el.
Mahăbh arata
195 • Viaţa noastă are preţ numai întrucît

este de folos şi aduce bine şi plăcere altora.
196 • Orice s-ar face, orice s-ar spune, trebuie
să fiu om de bine după cum aurul ori smarag-
dul ar repeta neîncetat : Trebuie să-mi păstrez
strălucirea.
197 • Adevăratul binefăcător nu cere nimic, ci
trece la altă faptă 'bună după cum face viţa
care, cînd a sosit vremea, mai dă şi alţi stru
guri.
Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii.
198 • Experienţa arată că cel imai fericit este

cel care a adus fericirea celor mai mulţi oa
meni.
Karl Marx, Reflecţiile unui tinăr la
alegerea profesiunii.
199 • In faţa binelui obştesc se cade să se plece

fiecare.
J. Milton
200 • Un om care în viaţa lui n-a făcut bine,

este întocmai ca un puţ frumos fără apă.
Cilibi Moise
201 • Cînd săvîrşim o binefacere ne felicităm

pe noi înşine şi o mîndrie generoasă însoţeşte
de-a pururi o conştiinţă împăcată.
Montaigne
202 • A-ţi învăţa copiii să facă binele, înseamnă

a le lăsa moştenirea cea mai preţioasă.
203 • Nimeni nu e atît de sărac ca să nu poată
face bine.
Mantegazza
204 • Cheltuieşte-ţi toată inima ta spre binele

semenilor tăi.
O mie şi una de nopţi
[basmul Evlaviosului, fiu al lui Haruri
Al Raşid], voi. I, pag. 405.
205 • Stăpânul casei care primeşte cu cinste

pe străinul sosit la el după apusul soarelui,
ajunge asemenea zeilor.
206 • înţeleptul se străduieşte mereu şi din
toate puterile pentru binele prietenilor şi al ru
delor sale, atunci cîrud îi loveşte vreo neno

rocire.
Panceatantra, cartea I, 170 ; 276.
207 • Vrednic de respect cel care dă, oricît ar

fi de neînsemnat, nu cel zgîrcit, chiar dacă-i
mare datorită 'bogăţiei lui.
Panceatantra, cartea a Il-a, 68.
208 • Oamenii lipsiţi de virtute trăiesc ca vi

tele, numai pentru a mînca şi a-şi face nevoile,
deşi au fost creaţi în scopul cel mai înalt : să
facă fapte bune.
209 • Oameni, virtutea se poate arăta pe scurt
(ce aveţi nevoie de multe amănunte ?) : a face
bine altuia este o virtute ; a-1 asupri este o
faptă rea.
Panceatantra, cartea a IlI-a, 100 ; 102.
210 • Vreţi să se creadă în binele vostru ? Nu-1

mărturisiţi !
Blalse Pascal, Pensies, L’article,
XXIV, 5.
211 • Faptele frumoase făcute pe ascuns sînt

cele mai de preţ.
Blaise Pascal,
Cugetări, capitolul VIII.
212 • Nu pregetaţi să faceţi binele.

Pavel din fTars,
II, Tesalonicienii, III, 13.
213 • Binefacerea este întocmai ca luna : nu

mai cînd e plină pare frumoasă.
i. ,*■ P lu tarh
214 • Cât timp poţi face binele nu întâlneşti

ingraţi.
La Rochefoucauld,
Maxime şi reflecţii, p. 167.
215 • Oamenilor trebuie să le faci binele fără

voia lor.
R. Rolland
216 • Ocazia de a face pe alţii fericiţi e cu mult

mai rară de cum ne închipuim ; pedeapsa pen
tru că am lăsat-o să treacă nefolosită este că
nu o mai putem regăsi.
217 • Numai făcând bine ajungi bun.
218 • Asigură-ţi binele făcând cât mai puţin rău
altuia.
219 • Un rău mai este şi atunci când nu faci
binele.
J. J. Rousseau
220 • Ca să fii om bun, lucrul cel mai de

seamă este a voi să fii bun.
34 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE
221 • Binele suprem este ceea ce este moral.

222 • Binele aduce cu sine înălţarea sufle
tească.
223 • Nu există bine decât ceea ce este moral ;
ce este moral, este, firesc, şi bine.
224 • Calea binelui e simplă, a strâmbătăţii în-
tortochiată şi are oricite cotituri vrei.
225 • Viaţa fericită se face prin fapte bune.
Seneca, Scrisori către Lucilius.
226 • Iată înaintea ta binele şi răul : alege

binele.
Septuaginta, Deuteronomium, 30, 19.
227 • Omul nu trăieşte numai pentru sine. El

trebuie să lupte pentru binele altora, tot atât
de mult ca pentru binele propriu.
S. Smilles
228 • Prilejuri de a face binele găseşte oricine,

numai dacă vrea. Vrerea sinceră găseşte tot
deauna drum către inimile altora.
S. Smilles, Fă-ţi datoria, pag. 176.
229 • Lesne binele-i uitat, cînd cel ce ni-1 făcu

s-a dus dintre cei vii.
Sofocle
230 • Zgîrcitul nu face nici un bine deoît atunci

cînd moare.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 35
231 • Cel mai strălucit merit este să poţi face

rău şi să nu vrei.
Piubllus Syrus
232 • In sărăcie, cînd nevoia îi apasă, răutatea

şi omul despre bine îşi vorbesc.
233 • Răul este mai uşor de făcut, binele cere
strădanie.
Teognis, Poeme elegiace, 1 027—1 028.
234 • Kan't spunea că două lucruri îl uimesc

mai m ult : cerul înstelat deasupra lui şi porunca
binelui în sufletul oamenilor.
Lev Tolstoi
235 • Nu iubim oamenii atât pentru binele pe

care ni l-au făcut ei, cît mai degrabă pentru
binele pe care l-am făcut noi lor.
Lev Tolstoi,
Război şi pace, partea I.
236 • Iubim pe oameni pentru binele pe care

li-1 dăruim şi nu-i suferim pentru răul pe care
li-1 facem.
Lev Tolstoi, Cadavrul viu.
237 • Numai aceia trăiesc, care fac binele.

le v Tolstoi, Confesiunea mea, 5.
36 P R O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE
238 • Nimica în lume nu avem fără numai fap

tele bune.
Grigore Ureche
239 • Cel care ştie să-şi facă dărniciile folosi

toare face o mare şi nobilă economie.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii.
240 • Trebuie să faci binele pentru bine în

suşi, iar nu pentru zgomot în lume.
A. de Vigny
241 • Iar ca să trăieşti în pace / Nimic lumii

să nu-i cei / Binele te-nvaţă a-1 face, / Ca albina
mierea ei.
Al. Vlahuţă, poezia
Sflntă muncă.
242 • Nu este deajuns să fii d re p t; trebuie să

şi ajuţi. Omul drept este un binefăcător.
Voltaire,
Discurs în versuri pentru om.
BLlNDEŢE
243 • Oamenii se cîştigă cu blîndeţea.

Proverb francez
244 • Răspunsul blînd înlătură mînia.

245 • Cu fire blîndă, pe toţi prieteni îi ai.
246 • Pe cei buni cu dragoste şi pe cei răi cu
blîndeţe mult să te sileşti ca prieteni şă-i do-
bîndeşti.
247 • Nici rău — să fii spînzurat, dar nici

blînd — să fii călcat.
Proverb tuncesc
248 • Cel blînd mu Soclină spre răzbunare, di

mai m ult spre iertare.
Aristotel, Etica nicomahică
249 • La mînie cu zăbavă, la îndurare cu grabă,

la blîndeţe cu tărie şi la cuvînt cu statornicie.
lordache Golescu,
Proverbe comentate.
250 • Există o blîndeţe prefăcută, o blîndeţe

dispreţuitoare, plină de trufie ascunsă, de osten
taţie sau afectare, mai supărătoare, mai jigni
toare decît o asprime făţişă.
Jean Jaur&s, citat de Marcelle Auclair,
în voi. Viaţa lui Jean Jaures, Editura
politică, 1966, Bucureşti, pac. 229.
251 • Cel blînd cu animalele, blînd şi bun ră-

mîne pînă la bătrîneţe, nu numai pentru făp
turile necuvîntătoare, ci şi cu atît mai mult pen

tru semenii săi.
S. Mehedinţi,
Altă creştere. Şcoala muncii, pag. 167.
252 • Cel care are judecată să întrebuinţeze

mai întîi blîndeţea. Treburile oe se pot îndeplini
prin blîndeţe niciodată nu dau greş.
253 • întunericul care provine de la duşmani
nu-1 poate alunga nici luna, nici buruienile vră
jite, nici soarele, nici focul, ci numai blîrideţea.
Panceatantra,
cartea I, cuget. 379 ; 380.
254 • Treburile care se pun la cale prin blîn

deţe nu dau greş niciodată. Totdeauna ele aduc
mulţumire, ca şi cugetul celor virtuoşi.
255 • Nebunul care întrebuinţează forţa în tre
burile care se pot îndeplini prin blîndeţe, face
ca cel bolnav de gălbinare, care bea zeamă de
castraveţi ca să se vindece, în loc de a lua
zahăr.
Panceatantra,
cartea a III-a, cuget. 130 ; 131.
256 « Cruzimea naşte cruzime şi blîndeţea,

blîndeţe. Capiii cărora nu li se arată dragoste,
ajung să nu mai iubească.
H. Spencer
257 • Păstrează-ţi faţă de toată lumea blînde-

ţea simţămintelor. Pune-ţi răbdarea la încercare
şi învaţă-te să cedezi din judecată, aşa cum ce
dăm în faţa copiilor care nu sînt în stare să
judece şi nu pot să te jignească.
Vauvenargues, Despre graba oamenilor
de a se căuta şi despre uşurinţa cu care
li se face lehamite unora de alţii.
BUN — BUNĂTATE
258 • Omul bun, după lege, slujitor dreptăţii

se înţelege.
259 • Omul bun se înţelege cel ce nu face nici
un rău ; dar cu mult mai bun, cel ce poate face
rău şi nicicum îl face ; şi desăvîrşit bun cel ce
poate răsplăti cu rău, şi dimpotrivă răsplăteşte
ou bine.
260 • La voie bună oamenii s-adună.
261 • Mai bine cu vorba decît cu resteul.
262 • O vorbă bună stinge focul mai curînd
decît o bute de apă.
263 • Pentru fragă şi frunza ţi-e dragă.
264 • Pe unde sînt turme blînzi, sînt şi lupi
mereu flămînzi.
265 • Răspunsul blînd înlătură mînia.
266 • Să fii bun şi blînd la toate / Dar pînă

unde se poate.
267 • De frumuseţe te saturi în 40 de zile, de

caracter bun nici în 40 de ani.
268 • Vorba bună deschide porţi de fier.
Proverbe turceşti
269 • Nimenea nu poate fi prieten bun dacă

nu este om bun.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. XVII, pag. 135.
270 • Celui bun îi este propriu de a înfăptui

binele.
Aristotel, Etico nicomahică.
271 • Omul care este amabil şi curtenitor cu

străinii arată că este un cetăţean al lumii.
F. Bacon, Eseuri
[Despre bunătate].
272 • Nu recunosc alt semn al superiorităţii de

cât bunătatea.
Beethoven
273 • Oamenii ar trebui să înţeleagă că nu este

de ajuns să fie buni, dar mai trebuie să şi pară
ca atare.
La Bruy&re,
Caracterele, VII, 17.
274 • Cine nu izbuteşte cu duhul blîndeţii nu

o va scoate la capăt nici cu severitate.
A. P. Cehov
275 • Cel mai mare bine şi cel mai mare rău

este făcut oamenilor de către oameni.
276 • Cei buni se iubesc şi se caută între ei.
277 • Scoateţi din viaţă bunătatea şi iubirea,
şi îi veţi scoate tot ce are mai plăcut.
Cicero, Despre prietenie.
278 • Un om fără înălţime de suflet nu poate

fi bun ; poate fi numai bonom.
Chamfort, Maxime şi cugetări.
279 • Numai cel serios este cu adevărat bun
şi frumos... Este frumos numai omul drept şi
cumpătat, în scurt cel bun.
Clement Alexandrinul,
Pedagogul, II, 10, 12.
280 • Omul bun în zilele rele e tot bun, ca-n

zilele bune.
G. Coşbuc
281 • Mai numeroşi sînt cei buni prin stră

duinţă, decît cei buni de la natură.
Gritlas, Fragmente.
282 • Bunătatea înseamnă nu numai să nu faci

nedreptate, ci nici să-ţi treacă prin minte.
283 • Celui bun nu-i pasă de dezaprobarea
răilor.
284 • E supărător eînd te iei după cei răi şi nu
vrei să auzi de cei buni.
Democrit, Fragmente, 62 ; 4 ; 79.
285 • Fii bun, binevoitor cu alţii şi vei crea

posibilitatea ca altul să fie binevoitor şi bun
cu tine.
Paul Doumer,
Cartea copiilor mei, VI.
286 • Nimic mai presus decît mărinimia, bună

tatea, omenia şi fapta bună.
287 • Dacă vrei să fii bun, dă-ţi seama că eşti
rău.
Eplctet, Fragmente, 31 ; 3.
288 • Bunăvoinţa să producă bunăvoinţă.

289 • Faceţi o dată şi încercarea de a vedea ce
poate îngăduinţa, ce poate bunătatea.
Erasm, Despre război şi pace, II, 63
290 • Omul rău, de-i faci un bine / Cit de

mare-n gîndul său / Se socoate bun cu tine /
Cînd nu-ţi face şi mai rău.
Esop, fabula Lupul şi barza.
291 • Acela este bun care este drept.

Foclllde din Milet, Sentinţe.
292 • Caracterul esenţial al bunătăţii este dez

interesul în vederea întregului din care omul
face parte.
A. Fouillâe
293 • Pentru a colinda lumea necunoscut, ar

trebui să nu pricinuieşti nimănui durere.
Goethe,
294 • Poate să dispară strălucirea soarelui;

cînd e lumină în suflet, noi găsim în inima noas
tră ceea ce ne refuză lumea întreagă.
Goethe, Faust.
295 • Bunătatea, iertarea, dreptatea şi binefa

cerea sînt datorii pentru toţi.
Goldoni,
Amintirile lui Goldoni, XXIV.
296 • Dacă trebuie să vorbim despre ceva

„Sfînt“, atunci sfîntă este numai mulţumirea de
sine a omului şi dorinţa de a fi mai bun decît

este.
M. Gorki
297 • Ceea ce numim în om bunătate sau simţ

moral este bunăvoinţa faţă de alţii.
C. A. Helvăti'US, Despre om, facultăţile
intelectuale jt educaţia sa, Secţiuna a
V-a, cap. III, pag. 118.
298 • Bunătatea este fondul sufletelor alese.

V. Huga
299 • Copiii învaţă bunătatea de la natură, iar

răutatea de la oameni.
300 • Bun nu este acela care suferă răul, ci
acela care face binele.
301 • Bun cu adevărat e numai acela care nu
lasă a se săvîrşi răul împrejurul lui.
302 • Fii bun dar fereşte-te să nu creadă lumea
că poţi fi numai bun.
N. Iorga,
Cugetări, 209. 518, 381, 209.
303 • Cînd arta va reuşi să facă pe oameni mai

buni, numai atunci vom avea dreptul să vorbim
de artă.
Pianait Istratl,
Trecut ţi viitor, pag. 30.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O U E N IE 45
304 • Cînd ne-a dat natura lacrimi, semn a fost

şi mărturie / Că ne-a semănat în inimi bună
tate, duioşie, / Chintesenţa de simţire dintre
toate cîte-avem.
Juvenal
305 • Nici geniul, nici gloria, nici dragostea nu

e unitatea de măsură a sufletului ales, ci bună
tatea.
Lacordaire
306 • Bunătatea ta se poate măsura după gra

dul de bucurie faţă de bucuria semenului tău
şi după gradul mîhnirii tale faţă de suferinţele
mele.
J. G. Lavater
307 • Facem mai bună specia omenească atunci

cînd facem pe tineri mai buni.
[ C . Leibniz
308 • Cel ce mai bun se arată deeît este, e pen

tru el doar un nerod obraznic.
Lesslng, N a t a n în ţe le p tu l,
actul III, scena IV.
309 • De unii oameni trebuie să te apropii

foarte mult pentru a observa farmecul pe care-1
răspîndeşte firea lor bună, îndatoritoare. Oare
5 — Proverbe şl cugetfirl despre omenie
nu tocmai din pricina asta e cu neputinţă de

recunoscut la unii ?
Georg Cristoph Lichtenberg,
Aforisme-Eseuri.
310 • O, nu, cu silnicia nicicînd n-ajungi de

parte.
Mahăbhărata
[cîntul Sfatul zmeilor], pag. 133.
311 • Cum poţi ucide chinul venind cu silni

cia ? / Cum poţi nenorocirea s-o-nlături prin
necaz ?
Mahăbhărata
[cîntul Isprava lui Astika], pag. 213.
312 • Religia creştină a dat pe oamenii buni

pradă celor care sînt tiranici şi nedrepţi.
N. Machiavelli [citat de Fr. Bacon în
Eseuri sau sfaturi politice şi morale],
313 • Persoanele cu adevărat vrednice, suflete

bune, cînd se întîlnesc pentru prima dată nu fac
cunoştinţă ; se poate spune că ele se recunosc
ca prieteni vechi, care nu erau despărţiţi decît
prin depărtarea unuia de celălalt, sau prin ne
potrivirea condiţiilor de trai.
Xavier De Maistre
314 • Fii blînd şi totuşi neslrămutat în hotărî-

rile luate după o matură chibzuire.
Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii, cartea I.
315 • Purtarea cu adevărat omenească este

bunăvoinţă faţă de semeni.
Marc Aureliu, Către sine însuşi, VIII, 26.
316 • Trebuie să fii ceva mai mult decît bun

pentru a fi de ajuns de bun.
Pierre Carlet de Chamblain Marivaux.
317 • Omul bun rărnîne întotdeauna începător.

Marţial,
Epigrame, XII, 51.
318 • Să fii căldură, lumină şi izvor de armonie

pentru cei dimprejurul tău.
S. Mehedinţi
319 • Cunoştinţele îi fac blînzi pe oameni, ra

ţiunea îndeamnă la omenie ; numai prejudecă
ţile îi fac să renunţe la aceasta.
Montesquieu
320 • Violenţa este totuşi indiscutabil un lucru

rău şi atrage după sine un alai nesfîrşit de con
secinţe rele.
J. Nehru,
Autobiografie, pag. 53R.
321 • Un suflet nobil se simte totdeauna încli

nat spre bunătate.
©vldlus
322 • Oamenii aleşi, cu mersul liniştit şi falnic,

care alină suferinţele seninilor lor, se ivesc rar
pe lume ca şi norii dătători de ploaie.
P anceatantra,
Cartea I, cuget. 29.
323 • Care-i duşmănos faţă de acela care-i vor

beşte ou prietenie ?
Panceatantra,
Cartea a Il-a, cuget. 121.
324 • Ci fii precum se cuvine / Bun şi blînd cu

fieşicine.
Anton Pann, Hristoitia, III.
325 • Un cuvînt de dragoste adresat celor ne

fericiţi înseamnă o mare binefacere.
S. Pellico
326 • ...Fără bunătate şi fără iertare pentru gre

şelile şi lipsurile aproapelui, întreaga viaţă ome
nească nu mai e decît un infern de urîţenie, de
zgomot, de meschinărie...
V. Pârvan
327 • Un cuvânt sau un semn din partea unui

om bun este mai preţios d e d t mii de argumente
din partea altora.
Pluta rh,
V ie ţile paralele-Phocion, 5.
328 • Lipsa de invidie este cel mai bun semn

al unor înalte virtuţi.
L a Rochefoucauld, R e fle c ţii.
329 • Nu oropsi pe vrăjmaş cu tot răul ce-ţi

stă în putinţă, că poate să-ţi devină mai apoi
amic.
M. Saadl, G o lesta n
[Reguli de comportare]
330 • Un lucru pe care nu-1 are decît un om

bun este un 'bun; a fi înţelept, însă, nu i se
poate întîmpla decît unui om bun ; prin urmare
este un bun.
331 • Faci un lucru foarte folositor pentru tine
făcîndu-ţi prietenul cât mai bun cu putinţă.
332 « U n gest de bunătate, făcut la timpul cu
venit, inrîureşte chiar şi asupra celui mai rău
suflet.
Seneca, S criso ri c ă tre L u c iliu s , cartea
a IV-a, Scrisoarea a X XXVI-a.
333 • Cînd înţelegi totul, eşti foarte indulgent

cu semenii tăi, iar o simţire adîncă te umple de
o mare bunătate.
Doamna de Stael
334 • Omul bun poate fi numit rău, dar el nu

poate să fie.
335 • Gîndurile bune, chiar dacă sînt uitate, nu
pier.
Publlus Syrus, Maxima
336 • Cultura înnobilează pe om ; sub influenţa

culturii omul devine mai bun şi mai nobil în
toate privinţele.
Rabindranath Tagore, Articole despre
educafie şi învăţămînt [Invăţămint şi
cultură7, pag. 91.
337 • Omul nu este bun decît cu condiţia de a

fi bun pentru toţi.
Henry Taylor
338 • Nu cunosc limită în setea mea de înţele

gere cu alţii.
N. Titulescu
339 • E sigur că pentru a îmbunătăţi viaţa

noastră a tuturor, trebuie neapărat ca fiecare
din noi să devină mai bun.
Lev Tolstol,
Testamentul meu, pag. 4.
340 • Despre cele rele să se ferească şi să se

socotească, iar despre cele bune să urmeze şi
să înveţe şi să se îndrepteze.
Grigore Ureche Vornicul şi Simion
Dascălul, Letopiseţul Ţării Moldovei.
341 • Adevărata nobleţă nu este a titlului, ci a

inimii.
Ijope de Vega
342 • Ce este bunătatea ? O frumuseţe pe care
o percepi direct cu sufletul.
Al. Vlahuţă,
Gînduri, pag. 12.
343 • Nu eşti bun de nimic dacă nu eşti bun
decit pentru tine.
Voltaire,
Discursuri în versuri pentru om.
344 • A fi bun înseamnă a te afla în armonie
cu tine însuţi.
O. Wilde
345 • Prin silinţele sale, prin exemplul cugetu

lui şi al faptei curate, prin îndreptarea celor ce
nu ştiu, sau nu vor, pe calea binelui şi adevăru
lui introduce viaţa în sînul poporului, o înalţă
pe culmea ei...
A. D. Xenopol, Scrieri sociale şi
filozofice [Cuvîntarea rostită la serbarea
naţională, pe mormîntul lui Ştefan cel
Mare, 12/27 aug, 1871].
BUNĂVOINŢĂ
346 • Primiţi pe fiecare cum primiţi pe oaspeţii

de seamă.
Proverb chinez
347 • De ce are omul patru pereţi ? Ca să pri

mească un drumeţ.
Proverb românesc
348 • Bunăvoinţa are asemănare cu prietenia,

fără a fi totuşi prietenie. Bunăvoinţă avem şi
faţă de necunoscuţi şi fără conştiinţa celuilalt,
prietenie nu.
Aristotel,
Etica nicomahică, IX, V. 1167 a.
349 • Fii binevoitor şi cu sentimente de frate !

Paul Doumer
350 • Iubirea şi patima pot să zboare, dar bună

voinţa va triumfa totdeauna.
Goethe, Maxime şi reflecţii.
351 • Fără binefacere, bunăvoinţă nu se cîştigă.

Baltasar Gracian,
Oracolul, manual al înţelepciunii
în viaţă, 40.
352 • Bunăvoinţa pentru alţii este efectul iu

birii de noi înşine.
C. A. Helv6tlus, T e x te p ed a g o g ice a lese,
Secţiunea a V-a, cap. III, pag. 118.
353 • Dacă bunăvoinţa ta este adevărată, fără

făţărnicie sau ipocrizie, atunci este şi neclăti
nată.
Marc Aurellu,
C ă tre s in e în su şi, XI, 167.
354 • Se poate rezista la orice, afară de bună

voinţă.
J. J. Rousseau, C u g e tă ri şi m a x im e ,
voi. II, pag. 204.
355 • Bunăvoinţa creează prieteni.

Terentlu, A n d r ia , I, 1.
356 • Caută, înainte de toate, să obţii bună

voinţa faţă de oameni.
N. Velimirovlci, C u g e tă ri, 234.
CINSTE
357 • Cinstea, legea cea mai mare.

358 • De Ha omul cinstit e destul un cuvânt.
359 • Nimic altceva mai scump decît cinstea.
360 • Omul nu după haine, ci după fapte, cinste

dobîndeşte.
361 • Cerul curat de trăsnet nu se teme.
362 • Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce
folos, unii o vînd prea ieftin.
363 • Mai bine cîştig puţin cu dreptate, decît
mult cu strîmbătate.
364 • Cinstea nu ţi-o pierzi, nici la cea mai
mare nevoie şi necaz, că cine-şi pierde cinstea,
viaţa şi-a pierdut-o.
365 • Cu cei fărădelege te-ai întovărăşit, cin
stea îndată ţi-ai sfîrşit.
366 • Oricine se poate înşela, dar pe altul nu
se cuvine a înşela.
367 • Cine pe altul caută să înşele, el mai întîi
se înşală.
368 • Făţarnicul e ca un cărbune acoperit care
pe neştiute te arde.
369 • Fereşte-te de fapte de ruşine.
370 • Geaba faci vecinului bine cu ce ai furat
de la alţii.
371 • Pasărea vicleană dă singură în laţ.
372 • Muierea cinstită, ca o piatră scumpă.
373 • Negreala cazanului se duce ; negreala

onoarei nu.
374 • Cinstitul se clatină, nu cade.
Proverbe turceşti
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E OM ENIE 55
375 • Ouvînlul Cinste se angrenează obişnuit

cuvântului Muncă, fiecare cuvânt din pereche
salvînidu-1 pe celălalt.
T. Arghezi,
Manualul de morală practică, pag. 107.
376 • Trebuie să considerăm ca cea mai de

frunte prerogativă a prieteniei sinceritatea ade
vărată.
377 • Omul care nu urmează legile cinstei şi
virtuţii, nu poate avea inimă de aur.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului,
cap. XVII, p. 137 ; 130.
378 • Nu stă departe de nevinovăţie cel ce şi-a

mărturisit păcatul cu sinceritate.
Aristotel
379 • A fi simplu dar cinstit e mai preţios decît

a fi genial dar necinstit.
Balzoc
380 • Mai bine moartea în cinste decît viaţa în

ocară.
învăţăturile lui Neagoe Basarab
către fiul său Teodosie.
381 • Omul cinstit îşi face o lege din a-şi res

pecta promisiunile, chiar şi în lucrurile cele mai
mici.
Blanchard
56 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O U E N IE
382 • Cine refuza plăcerile pure ale activităţii

cinstite nu mai poate simţi decît plăcerile teri
bile ale viciului.
Ch. Baudelaire
383 • Spre agonisirea şi câştigarea cinstei su

dorile trupului destule sînt, iară spre paza ne-
betejirii ei lacrămi de sînge trebuiesc.
Dimitrie Gantemir,
Isto ria ie ro g lific ă , partea I pag. 58.
384 • Arată-mi pe omul pe care-1 cinsteşti şi

ştiu prin acest semn, mai bine decît prin oricare
altul, ce fel de om eşti.
Th. Carlyle,
M u n c ă , sin c e rita te , tă c ere , XIV.
385 • Comunistul trebuie să fie cinstit, curajos,

demn, să lupte cu ardoare pentru adevăr, pen
tru dreptate şi libertate.
Nlcolae Ceauşescu, E x p u n e r e ro stită în
d e sc h id e re a lu c ră rilo r p le n a re i
d in 3 — 5 n o ie m b r ie 1971.
386 • Omul cinstit este acela care este de folos

altora cit poate, care nu face rău nimănui, în
afară de legitima apărare.
Gtcero, D esp re în d a to r iri, III, pag. 19.
387 • Cea mai frumoasă cunună pentru un bă-

trîn este părul alb şi amintirea unei vieţi cin
stite.
Chateaubriand
388 • Comunistul trebuie să fie cinstit, sincer,

principial şi corect, să nu tolereze minciuna, fal
sitatea, ipocrizia, să combată încercările de in
ducere în eroare a organelor superioare, a tova
răşilor de muncă, sustragerea de la răspunderi
şi îndatoriri.
Codul p rin c ip iilo r şi n o rm e lo r m u n c ii
şi v ie ţii c o m u n iş tilo r, a le eticii
şi e c h ită ţii so cia liste, art. 17.
389 • Cinstea constă în a îndeplini riguros da

toriile pe care le impun atît legea cit şi morala.
Paul Doumer,
C a rtea co p iilo r m e i, VI, pag. 82.
390 • Cinstea-i cinste în orice loc / Şi la lucru

şi la joc.
Elena Fanago,
Sfl fim b u n i, pag. 82.
391 • Oamenii cinstiţi să n-aib& de-a face cu

mişeii-n viaţă.
Fedru, F a b u le , IV, 14
[Jefuitorul de altare].
58 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E OM ENIE
392 • Şiretenia şi perfidia sînt resursele oame

nilor care nu au destulă minte pentru a fi cin
stiţi.
B. Franklin, Maxime.
393 • Şi aşa, cu toată dorinţa lor, oamenii se

cunosc destul de greu unii pe a lţii; se mai
adaugă şi reaua credinţă, care denaturează totul.
I. W. Goethe,
394 • Nu cu palavre, nici cu meşteşuguri sau

făţărnicii să te arăţi om mare, că toate se vădesc
şi rămîi de necinste.
Iordaehe Golesou, Proverbe comentate.
395 « N u necinsti pe alţii ca să te cinstească pe

tine însuţi.
B. P. Hasdeu,
Epitaful luliei.
396 • Oamenii cinstiţi lucrează cum gândesc şi

vorbesc.
Hitopadesa, I, 3.
397 • Omul cinstit spune totdeauna de ce s-a

schimbat, celălalt tăgăduieşte orice schimbare.
N. lorga, Cugetări, 1120.
398 • Omului îi face cinste să fie bun şi drept.

Panait Istratl,
Trecut şi viitor, pag. 39.
399 • In orice împrejurare să procedezi în aşa

fel, încît oamenii din jur să te simtă cinstit şi
sincer.
M. I. Kalinin, Cuvîntare rostită la
consfătuirea activiştilor de partid,
21 aprilie 1942.
400 ® Cinstea şi dreptatea arată siguranţa so

cietăţii.
G. E. Lessing
401 • O scenă care să înfăţişeze o puşcărie ar

avea un efect minunat la teatru, căci pungaşii
ar putea discuta aici unii cu alţii despre cinste
şi libertate.
Aforisme-Eseuri.
402 • înşelăciunea dezonorează, greşeala nici

odată.
Georg Cristoph Lichtenberg, Jurnal.
403 • Mai bine, cînd necazul cădea-va peste

noi, / Cu nevinovăţia să ne apărăm.
Mahâb hărata,
[clntul Sfatul zmeilor], pag. 133.
404 • Cinstea nu cade din cer. Ea se educă în

Eamilie. Dar şi necinstea se poate educa în fa
milie.
A. S. Makarenko,
Opere pedagogice alese,
voi. I, pag. 326.
405 • Cu ce artă te îndeletniceşti tu acolo ?

Cu arta de a fi om cinstit.
Mane Aurellu,
Către sine însuşi, XI, 5.
406 • Adevăratul bine constă în ceea ce este

cinstit şi adevăratul rău în ceea ce este ruşinos.
Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii,
cartea a Il-a, pag. 13.
407 • Dacă presupui omul ca om în relaţia sa

cu lumea ca o relaţie omenească, atunci nu vei
putea schimba dragostea decît pe dragoste, în
crederea în încredere...
Karl Marx
408 • Cine s-a învăţat lingă mama lui să spună

adevărul, cinstit rămîne pînă închide ochii.
S. Mehedinţi,
Altă creştere. Şcoala muncii, pag. 167.
409 • Celor ce sînt in dregătorie sau în vredni

cie mai mare decît tine, ori în ce chip vei putea,
dă-le cinste şi aşa să nu [...] te smereşti ca o
slugă mai mult şi mai jos decît este statul tău

şi dregătoria ta, ca să nu te judece că te lingu
şeşti.
Samuil Micu, Scrieri filozofice,
[învăţătura politicească], IV, pag. 76.
410 • Omul cel bun nu trebuie să înşele pe alţii

cînd vorbeşte, nici alta în minte şi alta în gură
să nu aibă.
Saimull Mlcu, Scrieri filozofice
[Etica sau învăţătura obiceiurilor]
IX, 242.
411 • A fi simplu dar cinstit e mai preţios de

cît a fi genial dar necinstit.
■ Nansen
412 • Cugetul curat e o perină moale pentru

odihnă.
Ovidlu
413 • Cea mai mare nedreptate e a părea drept

fără a fi.
Platon, Republica, pag. 2, 4.
414 • Să năzuieşti a dobîndi mereu stima oa

menilor şi mai ales pe a ta însuţi. De aceea,
sufletul tău să fie întotdeauna la fel cu gîndul,
gîndul cu vorba şi vorba cu fapta, căci numai
astfel vei obţine un echilibru statornic între

lumea ta şi lumea dinafară.
Liviu Rebreanu
415 • Nu trebuie să judeci pe cineva după bu

nele sale însuşiri, ci după chipul cinstit cum el
le întrebuinţează.
La Rochefoucauld,
Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale.
416 • Fidelitatea care pare la cei mai mulţi

dintre oameni că nu este decît o născocire a
amorului propriu pentru a-şi atrage încrederea
este un mijloc de a ne ridica deasupra altora şi
de a ne face depozitarii lucrurilor celor mai im
portante.
417 • Linguşirea este o falsă monedă care n-are
curs decît prin deşertăciunea noastră.
La Rochefoucauld, [în Leon Levrault
Maxime şi portrete, Paris].
418 • Prefăcătoria este un omagiu pe care vi

ciul îl aduce virtuţii.
La Rochefoucauld, Maxime, pag. 164
[in Moraliştii francezi].
419 • A fi cinstit, aşa cum merge lumea aceasta,

înseamnă a fi un om ales din zece mii.
Shakespeare, Hamlet 1, 2.
420 • Există platoşă mai puternică decit o

inimă curată ?
W. Shakespeare,
Henric al Vl-lea, II, III, 2.
421 • Cinstea şi iubirea de adevăr stau foarte

bine una lingă alta, cinstea este adevăr, iar ade
vărul este cinste.
S. Smilles, Fă-ţi datoria, pag. 52.
422 • Curajul de a trăi cinstit, prin propriile

noastre mijloace şi de a nu duce o viaţă ru
şinoasă prin mijloacele altora, este cel mai de
preţ.
423 • Omul de caracter are curajul să fie cin
stit, chiar atunci cînd lucrul acesta este împo
triva popularităţii sale şi aşteaptă liniştit ca
timpul şi experienţa să-i aducă de la sine recu
noaşterea faptelor...
S. Smilles, Fii om de caracter,
. ediţia a Il-a, pag. 19.
424 • Nu a trăi e de mare preţ, ici a trăi cinstit.

Socrate
425 • O fire cinstită inspiră întotdeauna senti

mentul de stimă unei firi cinstite.
Doamna de Stael
426 • Mai bine să mori cu cinste decît să tră

ieşti în ruşine.
Tacit
427 • Neîncrederea este, desigur, convingerea

greşită că toţi ne înşală.
Teofrast, Caracterele, XVIII.
428 • Cu ajutorul mijloacelor necinstite omul

propăşeşte, obţine ceea ce i se pare lui de dorit,
dar piere sufleteşte.
Rablndranath Tagore, Articole despre
educaţie şi învăţămînt, pag. 155.
429 • Cinstea, care împiedică pe cei mediocri

să-şi ajungă scopurile, este, pentru cei dibaci,
un mijloc în plus de reuşită.
430 • Cei care nu sînt cinstiţi în plăcerile lor,
simulează cinstea pînă şi în afaceri : cînd plă
cerea nu te face uman, e semnul unei firi săl
batice.
431 • Cei care ne dau prilejul să le cumpărăm
cinstea nu ne vînd de obicei decît onoarea lor.
432 • înseamnă să joci o comedie neruşinată
auzindu-ţi elocinţa pentru consolarea unor du
reri prefăcute, bine cunoscute ca atare.
pag. 19 ; 11; 73.
COMPASIUNE
433 • Pentru părinţi, copilul rămîne tot copil,

chiar dacă devine conducătorul unei ţări.
Proverb libanez
434 • Cine n-a îndurat suferinţe, nu se îndură

de alţii.
435 • Mila de la străin e ca umbra de la spin.
436 • Pînă nu iei şeaua de pe cal, nu-i vezi
rana în spate.
437 • Săracului dacă n-are straiţă, bagă-i în
gură.
438 • Nu e milă uneori de oameni care n-au

milă de ei înş;şi nici de alţii.
E. BrontS, Wuthering Hights
(La răscruce de vînturi), pag. 191.
439 • E mare mîngîiere la vreme de restrişte să

te afli lîngă cineva pe care să-l doară inima
pentru tine.
Qerrantes
440 • Un zîmbet sau o vorbă bună spusă unui

bătrîn este a-i dărui o zi mai mult din viaţă.
Vasile Conta
441 • Dacă tu vezi un biet om căzut la pămînt,

vrei să-l ridici, nu-i aşa ? Dacă n-ai face-o, ţi
s-ar părea că nu eşti o fiinţă omenească, ci un
animal fără judecată.
Gr. Deladda
442 • Cel ce din plînsul altora trăit-a / Găsi-va

moarte grea, înfricoşătoare.
Ady Endre, Trîmbiţa cerului
443 • Suferinţa umană nu poate decît să întă

rească în noi instinctul milei.
R. Martin du Gard
444 • Cea mai bună milă, atunci dnd un om

are un punct dureros, nu e oare să nu-1 atin
gem deloc ?
V. Hugo, Mizerabilii
445 • Mila, cînd nu e însoţită de o iubire in

finită, e mai ofensatoare decît dispreţul.
G. Ibrăileanu
446 • învinşilor nu li se ridică statui, nici

busturi, nu li se cîntă laude, ci numai pe mor-
mîntul uitat picură din cînd în cînd o lacrimă
pioasă de la un tovarăş de luptă şi de sufe
rinţe, pe care nu l-a cosit înfrîngerea.
447 • Durerea unui tată o-mpărtăşeşte fiul.

Mahăbh arata [cap. Tlnărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşlt], pag. 72.
448 • Şi care lăcaş ar fi mai sfînt decît inima

părinţilor, cel mai blînd judecător, cel mai intim
părtaş, soarele dragostei a cărui văpaie încăl
zeşte străfundurile cele mai intime ale năzuin
ţelor noastre ?
K. Marx, Scrisoare către tatăl său,
10 noiembrie 1837.
449 • Nu uitaţi că privirea mohorîtă a unei

mame e pentru copilaşi şi pentru bărbatul bine
crescut o pedeapsă mai grea decît o mie de cu
vinte aspre şi de ocări.
S. Mehedinţi, Altă creştere, Şcoala
muncii, pag. 166.
450 • La bătrîneţea părinţilor tăi adu-ţi aminte

de copilăria ta.
M. Martin
451 • Fă danie, însă dacă poţi, cruţă pe sărac

de a-ţi întinde mîna.
Pestalozzi
452 • ...Ci noi sîntem zei. Pentru noi nu raţiu

nea inexorabilă, ci iubirea şi mila infinită e le
gea vieţii.
Vasile Pârvan,
[citat de D. Almaş în Decebal]
453 • Nu-i legea vieţii să-i ajuţi pe toţi cei

ce-şi caută ocrotire la picioarele tale ?
Ramayana, voi. 1,
cap. 28, pag. 212.
454 • Să deplîngem sărăcia, dar avariţia chiar

cînd este a săracului, să nu ne înduioşeze.
J. Renard,
Journal, 1901.
455 • Am un suflet de frate pentru toţi cei ne

fericiţi.
R. Rolland
456 • Oamenii n-ar fi fost niciodată altceva

decît nişte monştri, dacă natura nu le-ar fi dat
mila, sprijinită pe raţiune.
J. J. Rousseau,
457 • Pentru a împiedica mila să degenereze

în slăbiciune, trebuie s-o generalizăm şi s-o ex
tindem asupra întregului gen uman.
3. J. Rousseau,
Emil sau despre educaţie, IV.
458 • De plîngi un. pic cu cei ce plîng, un pic

îi mingii.
W. Shakespeare
459 • Cea mai mare plăcere ce şi-o poate

procura forţa e de a ocroti slăbiciunea.
Ed. Thiaudiere
460 • Viaţa unui animal bolnav, tânguirea unui

cerb urmărit prin păduri de către vînători, pa
loarea unei flori care cade şi se ofileşte, în fine
toate imaginile nenorocirilor oamenilor întris
tează inima şi scufundă sufletul într-o visare
înduioşătoare.
461 • Avarul îşi spune în sinea lui : „Nu e
treaba mea să mă ocup de soarta nevoiaşilor !“
Şi închide gura milei care îl sîcîie.
462 • Ii mustrăm m ult pe cei nevoiaşi pentru
cele mai neînsemnate greşeli, dar îi căinăm prea
puţin pentru cele mai mari năpaste.
463 • Ii idojenim pe cei nenorociţi pentru a ne
scuti să-i plângem.
464 • Mila e mai puţin duioasă ca iubirea.
pag. 16 ; 27 ; 28 ; 100.
465 • Pentru un sărac, ce simte, nu e rană su

fletească, / Mai grozavă deeît mila rea şi dispre
ţuitoare, / Cu care-1 privesc bogaţii din deşarta
lor splendoare.
Al. Vlahuţă, Linişte.
70 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE
CONŞTIINŢA
466 • Cugetul bun e cea mai moale perină.

467 • Să aibă omul ruşine cînd face rău, iar
nu bine.
468 • Inima de vînzăfor e venin otrăvitor.
469 • A nu fi cuprins de ruşine atunci cînd ai

greşit, e cea mai mare depravare.
Aristotel
470 • Mare e puterea conştiinţei : ea se face

deopotrivă simţită şi atunci cînd înlătură de la
cel nevinovat orice teamă şi atunci cînd dă ce
lui vinovat biciurile pe care le-a meritat.
471 • Prefer mărturia conştiinţei mele tuturor
cuvîntărilor ce se pot ţine despre mine.
Cicero
472 • Remuşcarea lăsată de faptele de ruşine

este mîntuirea vieţii.
Democrit [H. Diels, Fragmente der
Vorsokratiker, 4].
473 • Cine se teme mai puţin şi cine are mai

mare curaj derît acela a cărui conştiinţă e cu
rată ?
Diogenes Cynieus
474 • Sacrificiul voluntar, făcut în deplină

conştiinţă şi liber de orice constrîngere, jertfa
de sine spre binele tuturor, acesta este, după
mine, semnul celei măi înalte dezvoltări a per
sonalităţii.
F. Dostoievskl
475 • Nu se numeşte poet acela care nu are o

viaţă sufletească izvorîtă din conştiinţa sa.
476 • Toţi sclavii, toţi cei împovăraţi, toţi în
dureraţii, toţi amăgiţii, toţi lipsiţii, toţi flămînzii,
toţi însetaţii au dreptul să aibă un p o e t; acesta
are un creditor : neamul omenesc.
Victor Hugo,
împotriva artei pentru artă.
477 • Nu există decît o singură putere, con

ştiinţa în slujba dreptăţii.
V. Hugo, Centenarul lui Voltaire,
30 mai 1878.
478 • Cine a ieşit din cultură fără voinţă, fără

suflet, fără bunătate, fără iubire de aproape,
fără delicateţe, mai bine şedea acasă.
N. iorga
479 • Am cunoscut oameni a căror conştiinţă

era atît de subţire, încât nu voiau să creadă că
soarele stă pe loc şi n-ar fi călcat pentru nimic
în lume peste o firimitură de pline, dar intrau

în avutul văduvelor şi al orfanilor ca într-al lor
propriu.
Georg-Cristoph Lichtenberg,
D isc u rsu l u n u i sinucigaş...
480 • Dacă socoţi că eşti singur, nu-1 cunoşti pe

înţeleptul străvechi, care sălăşluieşte în inima
ta. Tu săvîrşeşti păcatul lîngă acela care cu
noaşte fapta rea.
H a h ă b h ă ra ta , 1, 3015.
481 • Intelectualul care tse pune în slujba cas

tei stăpînitoare trădează conştiinţa căci ea n-are
slujitori nici privilegii.
H. Marin, M a c h t u n d M e n sc h , pag. 10.
482 • Priveşte înăuntrul tău ; acolo vei găsi iz

vorul binelui, izvor nesecat; dar sapă necon
tenit.
Marc Aurellu
483 • Valoarea unui suflet constă în varietatea

şi supleţea sa. Trebuie să imităm natura, în
care toate contrazicerile se armonizează.
Ioachlm De Merlant,
D e M o n ta ig n e â V a u v e n a rg u e s , p. 55.
484 • Numai faptele fac să ne cunoaştem ceea

ce sîntem
Moliâre
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE ?3
485 • O conştiinţă împăcată nu ţine seama de

minciunile zvonului.
Ovidiu, Fasti, 4, 311.
486 • Conştiinţa este cea mai bună carte din

lume, pe care putem s-o avem ; este cartea pe
care se cade s-o cercetăm cit mai adesea.
Blalse Pascal
487 • O conştiinţă valorează olt o mie de mar

tori.
Quintillanus,
De institutione oratoria, 5, 11, 41.
488 • Ştiinţă fără conştiinţă nu e decît ruina

sufletului.
Rabelais,
Gargantua et Pantagruel.
489 • Conştiinţa [este un] judecător fără gre

şeală al binelui şi al răului...
J. J. Rousseau, Emil.
490 • Vegheaţi asupra voastră, învinuiţi-vă sin

guri, judecaţi-vă apoi ; cereţi iertare cîteodată,
şi dacă este nevoie, daţi-vă cîte o pedeapsă.
491 • Nu e mai mare pedeapsă pentru un tică
los decît să nu-şi găsească împăcare cu sine.
Seneca
492 • O conştiinţă rea este adesea la adăpost

de pericol, dar niciodată la adăpost de teamă.
Publius Syrus, Maximes et portraits
par Leon Levrault, pag. 11.
493 • Conştiinţa noastră, a comuniştilor, nu e
împovărată de crime de răz-boi, de politica im
perialistă de jaf, de tiranie, de teroare, de dicta
tură şi de violarea conştiinţei, de restrângerea
libertăţii şi de samavolnicie, de fals socialism,
de teorii rasiale fasciste,... de trufie, de aro
ganţă, de lăudăroşenie şi altele.
494 • Înfruntînd cu bărbăţie soarta, noi ne ară
tăm tăria prin faptul că în amintirile noastre
dăm un sens trecutului şi ne avîntăm speranţele
noastre spre viitor.
495 • ... în amintirile noastre, trecutul ne stă
viu în faţă, tocmai pentru a sluji viitorul şi nu
ca o contemplare desnădăjduită...
496 • Ce acţiune magică exercită asupra unui
om aruncat în închisoare credinţa în cauza lui,
credinţă ce-i redă puterea de a trăi ! Tocmai
această bază trainică dă omului tărie de carac
ter, prezenţă de spirit, forţă şi hotărîre în toate
vicisitudinile soartei.
Ernst Thâlmann
[Willi Bredel, Ernst Thâlmann, E.S.P.L.A.,
1952, pp. 217—218 ; 220.]
497 • Raţiunea şi simţirea se sfătuiesc şi se
completează rînd pe rînd. Cine n-o consultă
deeît pe una din ele şi renunţă la cealaltă se lip
seşte fără chibzuinţă de o parte din ajutoarele
care ne-au fost hărăzite pentru a ne conduce.
498 • Ce rost are să ne mirăm de faptul că oa

menii au crezut animalele făcute pentru ei, dacă
gîndesc tot aşa despre semenii lor, iar avuţia îi
deprinde pe cei puternici să nu se socotească
decît pe ei pe pămînt ?
499 • Conştiinţa este regula cea mai schim
bătoare.
500 • Cugetul nesincer nu se cunoaşte.
501 • Conştiinţa muribunzilor le ponegreşte
viaţa.
Vauvenargues,
502 • Te-ai întrebat vreodată, ducînd bucata

la gură, dacă meriţi s-o mănînci ? Eu m-am în
trebat. Dar adesea mi s-a părut că în ochii
cîmelui, care se uită la mine, cînd stau la masă,
citesc această întrebare.
Al. Vlahuţă
503 ® Omul drept se pleacă în faţa conştiinţei

sale, dar conştiinţa sa nu cunoaşte stăpîn pe
faţa pămîntului.
R. Wagner
594 • E absolut sigur că, dacă cineva trăieşte

numai pentru sine însuşi, plăteşte pentru treaba
asta un preţ îngrozitor... prin remuşcări, prin
suferinţe, prin conştiinţa propriei degradări.
O. Wilde
CUMPATABB
505 • Cumpătarea e cel mai mare dar al celui

înţelept. ,
506 • Fie omul cit de bun, vinul II face nebun.
507 • Lacomii sint de unde n-are mărul coajă
şi cireaşa sîmbure.
508 • Sfada grabnică aprinde foc şi vrajba
grabnică varsă singe.
509 • Cel care nu-şi înfrînează nici ochii, nici
gura, nici pofta, ticălos om se înţelege.
510 • Prin fapte ale dreptăţii putem deveni

drepţi şi prin fapte ale cumpătării cumpătaţi.
Exagerarea cu privire la plăcere e necumpătare
şi e supusă dojanei.
Aristotel, E tic a n ic o m d h ică .
511 • Intr-un regim despotic patriotismul nu

poate înflori; el e înlocuit de : interes, glorie,
supunere faţă de suveran.
La Bruyere
512 • O mare nebunie, caracteristică pent-

micimea noastră sufletească, este supunerea faţă
de modă, extinsă la gusturi...
La Bruyăre
513 • Eu cred că cei mai cumpătaţi pot să-şi

pună măsură la vorbă, iar de-şi îngăduie să vor
bească, s-o facă numai ca să răspundă cu ale
sale la întrebări.
Pedagogul, II, 10.
514 • Nici frumuseţea, nici banul nu fac pe

om fericit, ci numai înţelepciunea şi cumpă
tarea.
515 • Cuminte este acela care nu se interesează
pentru ceea ce nu are, ci se bucură de ce are.
Democrit, Fragmente.
516 • Mai bine ţine-ţi poftele în friu, decît să

fii pus tu în frîu pentru dînsele.
Epictet, Fragmente, 113.
517 • Teribilă-i mulţimea cind are conducători

care-i fac rău.
Euripides, Orestes, 764.
518 • Cu banii pe care-i cheltuieşti cu un sin

gur viciu, hrăneşti doi copii.
B. Franklin
519 • Cine are dreptate şi răbdare, pentru

acela vine şi timpul.
Goethe, Faust.
7 — P r o v e r b e $1 c u g e tă r i d e s p re o m e n ie
78 PR O V ERB E Ş l C U G ET Ă R I D E SPR E' O M EN IE
520 • Câteva idei generale însoţite de o mare

înfumurare sînt gata să dezlănţuie o catastrofă.
521 • O mare greşeală să te crezi mai mult
decât eşti, ori să te preţuieşti mai puţin decît
faci.
522 • Dacă ne-am transpune in locul altora, am
observa că invidia şi ura, pe care deseori le-am
nutrit împotriva lor, se anulează; dacă am
aşeza pe alţii în locul nostru, mîndria şi închi
puirea noastră ar scădea simţitor.
Goethe,
Maxime şi reflecţii, pag. 22, 41.
523 • Cel ce nu se crede prea mare valorează

mai mult decît crede.
524 • Lăcomia e cauza multor crime.
Hitopadesa, I, 2.
525 • Sileşte-te de a înfrâna toate patimile de

care-i ruşinos să fii stăp în it; ele sînt : lăcomia,
mînia, plăcerea, întristarea.
Isocrate, Sfaturi către Demonicos.
526 • Se cîştigă mai mult prin prietenie şi cum

pătare decît prin teamă.
Ben Janson, Fiecare om are umorul său,
Act. I, sc. 1.
527 • Principala virtute este cumpătarea, fiind

baza sănătăţii şi maica celorlalte virtuţi.
Komensky, Şcoala maternă, IX.
528 • Ştiţi voi ce bea acest om din paharul ce-i

tremură in mîini, clătinîndu-se de beţie ? Bea
lacrimile, singele, viaţa femeii sale şi a co
piilor săi.
Lamennais
529 • Acolo unde cumpătarea este un cusur,

nepăsarea este o crimă.
M axim e-Ref lecţii.
530 • Fii dar mai cu-ndurare şi-ţi înfrînează

firea, / Şi-atuncea fericirea eternă dobindi-vei.
Mahăbhărala [Tînărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşît],
pag. 75.
531 • Nefericitul n-are nici o dorinţă-n

viaţă-i / Cu rivnă ţine asprul canon al cum
pătării.
Mahăbhărala [cîntul Ascetul Djaratcaru
şi strămoşii lui], pag. 146.
532 • Ingîmfarea distruge fericirea celui cu

minte puţină.
Mahăbhvrala 13, 2181.
533 • Să trăieşti în cumpătare, să ocoleşti în

toate luxul celor bogaţi.
80 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D B SPR H O M EN IE
534 • Fii totdeauna acelaşi In durerile cele

mari ca şi în plăceri.
Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii, cartea I, pag. 7, 8.
535 • Greşeşti totdeauna cînd vorbeşti mînios;

trebuie să ştii să-ţi stăpâneşti şi să-ţi învingi
reaua dispoziţie.
Napoleon I, 273
536 • Poftele nesăţioase mînă spre nenorocire

toate fiinţele, oricît de înzestrate ar fi ele cu
înţelepciune şi pricepere.
537 • Să nu vorbeşti cînd eşti mînios ! Să ai
răbdare ori de cîte ori se va abate asupra ta
nenorocirea ! De câte ori vei deschide gura sâ
vorbeşti, nu rosti decît adevărul.
O mie şi una de nopţi [basmul Vardaan
se dovedeşte mai departe cunoscător
al lumii], pag. 339 ; 343.
538 • Cine-i calm în floarea vîrstei, acela în-

tr-adevăr e calm... Cînd seva trupului se trece,
cine nu devine calm ?
Panceatantra, cartea I, cuget. 165.
539 • Se vindecă rana pricinuită de săgeţi ; se

vindecă copacul lovit de secure ; dar vorba rea
scîrbeşte ; şi rana pe care o pricinuieşte vorba
nu se mai vindecă.
540 • Vorbele pe care le rosteşte cineva ne

lalocul lor şi nelatimpul lor, neprielnice pentru
viitor, înjositoare pentru el, fără îndreptăţire,
acelea nu sînt vorbe, ci otravă.
541 • Cînd omul este stăpinit de lăcomie, el
se uită la bani nu la pierzarea sa. Căci şi coto
iul se uită la lapte, nu ia ciomăgeală.
Panceatantra, cartea a III-a,
cuget. 111 ; 113 ; 141.
542 • Ridicolul dezonorează mai m ult decit

dezonoarea.
La Rochefoucauld,
Maxime, pag. 326.
543 • Cumpătarea şi munca sînt cele două

leacuri adevărate ale omului : munca îi sporeşte
pofta de mîncare, iar cumpătarea îl împiedică
să abuzeze de ea.
J. J. Rousseau,
Emil sau despre educaţie, I.
544 • E primejdios să trezeşti leul, e nimicitor

dintele tigrului, dar cel mai groaznic din tot
ce-i groaznic este omul în nebunia sa.
Fr. SchlUer,
Das Lied von der Glocke.
545 • Răspunsul dulce sfarmă mînia, iar cu-

vîntul aspru o întărită.
82 PR O V E R B E 51 C U G ET Ă R I D E S P R E OM ENIE
546 • Cel ce-şi stăpîneşte cuvintele sale are

ştiinţă şi cel ce-şi ţine cumpătul este un om pri
ceput.
Solomon, Proverbe.
547 • Cumpăneşte în gînd cuvîntul şi în faptă

gindul.
Shakespcare,
Hamlet, act. I, sc. II.
548 • Orice patimă este pentru sufletul omului

mai întîi ca un trecător care bate să fie primit,
apoi ca un oaspe şi, în sfîrşit, ca un stăpîn al
casei. Nu deschideţi uşa sufletului unui astfel de
musafir.
Lev Tolstoi
549 • Rădăcina tuturor răutăţilor este lăcomia

avuţiei... Că aceasta, de multe ori, pe mulţi oa
meni pierde, cetăţi tari risipeşte, pămîntul îm
parte cu hotare şi vame precupeşte-1, mare cu
sînge amestecă, rîuri de lacrimi din ochii săraci
lor varsă.
Varlaam, Cazania, pag. 375.
550 • Dacă toată prevederea noastră nu ne

poate face viaţa fericită, cu atît mai puţin ne
păsarea noastră !
551 • Invidia nu se poate ascunde ; ea acuză şi

judecă fără dovezi ; ea măreşte defectele ; ea are
denumiri enorme pentru cele mai mici greşeli ;
graiul ei este plin de fiere, de exagerări şi de
ofensei
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 25 ; 284.
CUNOAŞTERE
552 • Trebuie să acţionăm pentru a făuri un om

cu cunoştinţe multilaterale, capabil să înţeleagă,
să interpreteze şi să folosească just legile obiec
tive ale dezvoltării sociale în fiecare etapă a evo
luţiei societăţii, să acţioneze cu fermitate pentru
transformarea revoluţionară a lumii.
Nicolae Ceauşescu,
România pe drumul construirii societăţii
socialiste multilateral dezvoltate, voi. 7,
Editura politică, Bucureşti, 1972,
pag. 542.
553 • A fi comunist presupune a fi un om cu

multiple cunoştinţe ştiinţifice şi culturale, care
se ocupă continuu de -lărgirea orizontului său
spiritual, de însuşirea a tot ce este mai înaintat
în epoca sa.
Nicolae Ceauşescu,
socialiste multilateral dezvoltate, voi. C,
Bucureşti, Editura politică, 1972,
pag. G45.
84 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I DESPRE; O M EN IE
554 • A te cunoaşte pe tine e cea dintîi cerinţă

pe care ne-o porunceşte raţiu n ea; este temelia
raţiunii.
! Gharron
555 • Cunoşti omul cumsecade şi pe cel lipsit de

omenie nu numai după fapte, ci şi după dorinţe.
556 • Să înveţi a te cunoaşte e calea cea dintîi.

La Fon taine, Judele de pace.
557 • Adevăratul studiu >al omului trebuie să

fie omul.
558 • Cunoşti numai pe cei ce te fac să suferi.
Goethe, Maxime şi reflecţii
559 • Cel care învaţă multe se naşte-a doua

oară / Prin toate cîte ştie, de două ori născut e.
Mahăbhărata [Invocare], pag. 16.
560 • Studiul este o treabă destul de grea, dar

aplicarea cunoştinţelor în practică este şi mai
grea.
561 • Marxiştii consideră că numai .practica so
cială a oamenilor poate fi criteriul veridicităţii
cunoştinţelor omului despre lumea înconjură
toare.
562 • ... în procesul cunoaşterii, omul ajunge să

înţeleagă, în măsură diferită, diferitele relaţii
dintre oameni nu numai în procesul vieţii ma
teriale, ci şi în procesul vieţii politice şi cultu
rale...
563 • Numai practica socială poate fi criteriul
adevărului.
564 • In cea mai ridicolă postură apar aici aşa-
zişii „atotştiutori'', care, avînd o brumă de cu
noştinţe întâmplătoare, se consideră ca fiind
„cei dinţii Sub soare", ceea ce nu dovedeşte de-
cît îngîmfarea lor nemăsurată.
565 • Cunoştinţe înseamnă ştiinţă, şi aici nu în
cape nici cea mai mică făţărnicie sau înfumu
rare, aici se cere categoric tocmai contrariul : o
atitudine cinstită şi modestă.
566 • Dacă vrei să capeţi cunoştinţe, participă
la practică, prin care se modifică realitatea.
567 • Toate cunoştinţele autentice izvorăsc din
experienţa directă. Insă omul nu poate să cu
noască prin experienţă directă tot ce există în
lume şi, în fapt, cea mai mare parte a cunoştin
ţelor noastre sînt produsul experienţei indirecte,
sînt cunoştinţe care ne-au rămas din toate
veacurile trecute şi cunoştinţe dobîndite de oa
menii de pe alte meleaguri.
Mao Tze-Dun, Opere alese,
voi. 1, p. 319 | 511 ( 510 ; 512 ; 517.
86 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R B O M EN IE
568 • Pătrunde pînă în fundul sufletului fie

căruia şi îngăduie fiecărui om să pătrundă, de
asemenea, pînă în fundul sufletului tău.
569 • Vei fi cu atît mai curînd stăpîn pe tine,
cu cit te vei cunoaşte mai curînd.
Marc Aureliu,
570 • Ce folos poate să aducă învăţătura, cînd

e pusă acolo unde nu trebuie ? E ca o lampă
aşezată într-o oală acoperită de întuneric.
Panceatantra,
cartea I, cuget. 394.
571 • Orice om care nu cunoaşte deloc durerea,

nu cunoaşte nici înduioşarea omenescului, nici
duioşia compătimirii : inima sa nu este mişcată
de nimic ; el nu este deloc sociabil : e un mon
stru cu semenii săi.
J. J. Rousseau, Emil, tomul I.
572 • Ca să cunoşti bine un om, înseamnă să

te cunoşti pe tine însuţi.
Shakespeare
573 • M-am străduit conştiincios să nu rid de

faptele oamenilor, să nu plîng din cauza lor, să
nu blestem, ci să le înţeleg.
Splnoza citat de Togliattl, p. 368.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE 87
DREPTATE
574 • In dreptate e cuprinsă toată virtutea.

Proverb grec
575 • Urmează celui înţelept şi te ia după cel

drept.
576 • Precum nu vrei să-ţi ia ale tale altul, aşa
şi tu să nu iei ale altuia, aceasta se înţelege
dreptate.
577 • Dreptatea se închipuieşte fără ochi şi
fără mîini, că nici în obraz se uită, nici milă pri
meşte.
578 • Unde dreptatea lipseşte, acolo tîlhăria
împărăţeşte.
579 • Dreptate, către altul cînd o vei păzi, se
înţelege dreptate, iar nu numai către tine.
580 • Părtinire cu interes nicicum să ţii cumva,
ci dimpotrivă pe toţi cu ochiul dreptăţii să-i
vezi.
581 • E mai bine a suferi nedreptatea decit a
face strîmbătate.
582 • Dreptatea săracului nimic nu atîrnă, că-i
uşoară.
583 • Dreptul e duşmănit de toţi păcătoşii.
584 • Dreptatea indurare sau milă nicicum are.
585 • Sîngele nevinovat cere răzbunare.
586 • Minciuna umblă în lume, iar dreptatea
stă la un loc.
587 • La unii şi mielul şi purcelul şi peştele
călugărului şi la alţii nimic.
588 • Nelegiuitorului îi răsplăteşte necredin

ciosul.
589 • Pedepsitului, pedeapsa a i se îndoi nu
trebuie.
590 • Legea înainte, şireţii după ea.
591 • Fii tată celor buni şi bici celor răi.
592 • Mai uşor este să răstorni un sultan decît

un abuz.
Proverb turcesc.
593 • Recomandaţiile sînt dăunătoare înainte

de toate pentru că aceia, care mulţămită lor se
văd ridicaţi într-o funcţie, pe care nu sînt ca
pabili s-o ocupe ... iau asupra lor răspunderea
uriaşă în faţa oamenilor.
I, R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. III, pag. 24.
594 • Dreptatea legală nu este numai o simplă

parte a virtuţii, ci este virtutea întreagă, iar ne
dreptatea, care-i este opusă, nu este o parte a
răutăţii, ci răutatea întreagă.
595 • Prin fapte ale dreptăţii putem deveni
drepţi şi prin fapte ale cumpătării, cumpătaţi.
596 • Dreptatea e virtutea personificată, de
oarece posesorul ei poate cultiva virtutea şi faţă
de alţii, nu numai pentru sine însuşi...
Aristotel, E tic a n ic o m a h ic ă .
597 • Doamne ! Mă văd alungat de omenirea

întreagă, pentru că nu vreau să mă împac cu
nedreptatea.
Beethoven
598 • In lume nu este nimic mai frumos decît

dreptatea.
Boileau
599 • Orice act de egoism este un act de ne

dreptate.
Paul Bourde
600 • Datoria judecătorilor este de a face drep

tate.
La Bruyere, Caracterele.
601 • Numai celor drepte, celor blînde şi celor

mai cu înţelepciune le rămîne laudă, fericire de
bună pomenire şi pildă folositoare celor buni şi
înţelepţi.
Stolnicul O. Cantacuzino,
Istoria Ţării Româneşti, pag. 85.
602 • Unii ... vor iubi dreptatea şi buna-cu-

viinţă, vor fi pururea gata a întreprinde totul
pentru altul şi nu vor cere ceva, care să nu fie
onest şi legitim.
Cicero, Despre prietenie, XXII.
90 P R O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE
603 • Mai multă pagubă se află în nedreptatea

însăşi, decît cîştig în lucrările care se dobîndesc
prin ea.
Cicero,
De finibus bonorum et malorum, 1, 53.
604 • Trebuie să fii drept, înainte de a fi ge

neros.
Chamfort, Maxime şi cugetări, I.
605 • Dreptatea este pîinea poporului ; el e

veşnic însetat după ea.
Chateaubriand
606 • Cel drept nu se poate sătura de dreptate.

Bernard De Clairveaux,
Diverse, cuvintarea a Xll-a, 3.
607 • Cel care nedreptăţeşte este mai neferi

cit decît cel nedreptăţit.
608 • Fericirea nu se găseşte nici în însuşirile
trupului, nici în bogăţie ; n-o găsim decît în
dreptate şi bunătate.
609 • Cine se simte cu bucurie îndemnat către
faptele drepte şi legale este, zi şi noapte, voios,
puternic şi fără griji.
610 • Dreptatea înseamnă îndeplinirea obliga
ţiilor.
611 • Cine săvîrşeşte nedreptatea este mai ne

norocit decît acela împotriva căruia este ea să-
vîrşită.
Democrlt [H. Dleis,
Fragmente der Vorsokratiker].
612 • Acela care pretinde că-i pasă de legi şi de

treburile ţării e dator să aibă aceleaşi dureri şi
aceleaşi bucurii ca şi poporul.
Demos tene
613 • Cit de putred este din natură tot ce-i să-

vîrşit împotriva dreptăţii !
Demostene, De corona, 227.
614 • Un om care este atît de drept şi generos,

incit recunoaşte valoarea altuia, chiar în detri
mentul său, vădeşte atîta demnitate, incit se
poate socoti superior oricui.
F. Dostoievski
615 • Omul datorează dreptate celorlalţi oa
meni. Aceasta-i datoria sa.
616 • Cum pot eu face mai mult rău duşmanu
lui meu ? a întrebat cineva pfe Epictet. „Cău
tând a-i face cit mai mult bine“, a răspuns el.
617 • Omul drept se bucură de cea mai deplină

pace a spiritului pe cînd cel nedrept e copleşit
de nelinişti de tot felul.
618 • In comunitate, dreptatea este aceeaşi pen

tru to ţi; deoarece tot ce promovează înţelegerea
reciprocă este folositor.
Eplour, Maxime.
619 • Celui ce-1 întunecă / Vreun plan de ne

dreptate / Şi cuiva s-o facă poate, / Orice vorbă,
spusă drept / Sat>ie-1 izbeşte-n piept.
Esop, fabula Lupul şi mielul.
620 • Dreptatea cuprinde în ea însăşi toate vir

tuţile şi acela este bun care este drept.
Focillde din Milet, Sentinţe.
621 • Se spune: lauda de sine nu miroase bine;

se prea poate. Dar ce fel de miros are critica
străină şi nedreaptă — pentru asta publicul
n-are nas.
Goethe, Maxime şi reflecţii, pag. 55.
622 • Pedepseşte-1 pe păcătos pentru păcatele

sale, pedepseşte-1 pe ucigaş pentru nelegiuirile
sale, dar nu fi pătimaş ca să nu sufere cel ne
vinovat, chibzuieşte din timp ca cel nevinovat
să nu sufere pe nedrept.
Epopeea lui Ghilgameş,
tableta XI, pag. 152.
623 • Omul drept e totdeauna de partea ade

vărului cu atîta stăruinţă, încît nici pasiunea
celor mulţi, nici puterea celor despoţi nu-1 pot

face să sară hotarul dreptăţii.
Balta zar Graclan,
in viaţă, 29.
624 • Calea nedreptăţii trebuie închisă de cum

se iveşte ; căci o dată ce s-a înrădăcinat răul şi
s-a învechit, ca o boală cronică, e greu să-l în
lături.
625 • Nu ameninţarea unui om, ci glasul legii
trebuie să aibă puterea deplină pentru a de
cide fericirea oamenilor.
Hiperide, Discurs funebru.
Elogiul lui Leostene ţi al soldaţilor săi.
626 • Nici o altă suveranitate în afară de lege,

pentru popor, şi de conştiinţă pentru individ.
627 • Justeţea în gîndire devine justiţie în
simţire.
V. Hugo, Centenarul lui Voltaire.
628 • Pentru a fi judecător al meritului tre

buie să-l judeci fără interes şi în consecinţă,
să nu fi încercat încă deloc sentimentul invi
diei.
C. A. Helvetius, Despre spirit,
discursul IV, cap. XVI.
629 • Dreptatea e luptă.

Heracllt, Fragmente, 80.
630 • De dreptate ascultă, cu totul uitînd s il

nicia.
Hesiod, Munci şi zile.
631 • In cetatea dreptăţii tale poţi fi ucis ; în

vins, însă, nu.
632 • Ce frumoasă va fi ziua în care cuvîntul

omenesc, cuvîntul de dreptate, de blîndeţe, de
speranţă, va putea linişti, mîngîia, bucura pe
toţi oamenii.
Jean Jaures, citat de Marcelle Auclair,
în Viaţa lui Jean Jaures,
Editura politică, 1966, Bucureşti,
pag. 226.
633 • Dreptatea este adevărul în faptă.

J. Joubert, Cugetări.
634 • Lăudăm cuminţenia, dar o lăsăm să

moară de foame.
Juvenal
635 • Vor învăţa dreptatea copiii, dacă vom da

fiecăruia ce e al său, dacă se vor feri de min
ciună şi de înşelătorie şi dacă se vor arăta înda
toritori, credincioşi şi binevoitori.
636 • Dreptate, adică să înveţe copiii a nu se

atinge de lucruri străine, a nu le lua, a nu le
fura, nici a le dosi sau a face pagubă din ciudă.
Komensky, Şcoala maternă.
637 • Dreptatea celui tare este fără judecată.

La Fontaine
638 • Nedreptăţile, cât timp încă nu sînt jude

cate, rămîn la cei care le-au săvîrşit; însă după
judecată ele rămîn la cei care nu le pedepsesc
potrivit cu dreptatea.
Licurg, In Leocratem, 14(5
639 • Este una din tristeţile umane cele mai

adinei să avem în trecutul nostru nedreptăţi, ale
căror drumuri sînt, pentru a spune adevărul,
toate barate în urma noastră, pe ale căror vic
time nu ne mai este cu putinţă să le regăsim, să
le ajutăm, să le ridicăm sau să le consolăm.
640 • A săvîrşi o nedreptate pentru a obţine
puţină glorie sau pentru a salva pe aceea pe care
o avem înseamnă a recunoaşte că nu e posibil să
merităm ceea ce dorim sau ceea ce posedăm.
Maeterlinck, Le Temple enseveli, 40.
641 • Fii drept ca niciodată să nu-nspăimînţi
pe nimeni, / Prietenos cu toţii şi plin de bună
tate.
M a h ă b h a ra ta
[Astlca cel de două ori născut], pag, 169.
642 • Cînd legea e ştirbită, ea pedepseşte as

pru ; / Puterea ei o-ntrece pe-a celui care-o
calcă.
Mahăbhărata [Tinărul Srighin
blestemă pe împăratul Pari-
kşît], pag. 72.
643 • Să piară, se cuvine, doar cei ce-s vinovaţi!

M ahăbhărata
[Isprava lui Astika], pag. 207.
644 • Trebuie totdeauna să faci dreptate îna

inte de a face milostenie.
Nlcolas Malebratiche, Morală, XI, 7.
645 • Dacă în viaţa omenească găseşti ceva care
să preţuiască mai mult decît dreptatea, adevă
rul, cumpătarea... îndreaptă-ţi spre obiectul
acela toate puterile sufletului tău şi intră în stă-
pînirea acestei descoperiri preţioase.
646 • Acela care săvîrşeşte o nedreptate îşi face
rău lui însuşi pentru că devine rău.
Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii.
647 • Nu te lăsa să te bată vînturile în toate
părţile. In tot ce faci, caută dreptatea şi în toate
gîndurile caută adevărul.
Marc Aurellu, Meditaţii, IV, 22.
648 • Adevărul şi dreptatea sint una, adevărul

fiind dreptatea in cunoaşterea noastră, iar drep
tatea fiind adevărul pus în practică.
649 • Dreptatea este puterea, virtutea supremă

şi măreţia tuturor veacurilor.
John MUton, Scrieri alese.
650 • Chiar dacă am fi liberi de jugul religiei,

n-ar trebui să fim de acel al dreptăţii.
651 • O nedreptate făcută unuia este o ame
ninţare pentru toţi.
Montesquieu
652 • Sultanul care vrea să-şi întărească stăpî-

nirea ... trebuie să fie drept cu toţi supuşii lui
şi necontenit să fie aproape de treburile supu
şilor.
653 • Să bagi de seamă ori de cîte ori eşti lin
guşit ; rămii tot drept chiar în mijlocul linguşi
torilor !
O mie ţi una de nopţi,
voi. I, pag. 343 ; 344.
654 • Focul care izbucneşte din căldura apăsării

poporului nu se stinge fără ca să ardă fericirea,
neamul şi viaţa regelui.
655 • Cei care iau sticla drept perlă şi perla
drept sticlă, la aceia nu stă un servitor nici mă
car cu numele.
Panceatantra, cartea I, cuget, 345 ; 77.
656 • Cine nu ocroteşte pe oamenii spăimîntaţi

şi asupriţi necontenit de duşmani, acela fără in-
doială că sub înfăţişarea de rege este moartea

însăşi.
Panceatantra, cartea a III-a, cuget. 72.
657 • Dreptatea iese ca untdelemnul deasupra

apei.
Anton Pann,
Despre pricini şi judecăţi.
658 • Justiţia fără forţă e neputincioasă ; pu

terea fără justiţie este tiranică ... Prin urmare
trebuie să punem la un loc justiţia şi forţa, şi
pentru aceasta să facem ca cel drept să fie pu
ternic şi cel puternic să fie drept.
Blaise Pascal
659 • Nedreptatea produce tulburări, uri şi

lupte intre cetăţeni; pe oînd dreptatea dă naş
tere la concordie şi prietenie.
Platon, Republica, 1, 23.
660 • Este drept ca cel care în mod voit a pă

răsit ordinea să intre în ea printr-o pedeapsă.
Platon
661 • Dreptatea este omenească, cu totul ome

nească, nimic decît omenească.
P. I. Proudlion
G62 • In faţa unei nedreptăţi nu trebuie să fii

nici blînd, nici cuviincios.
Ramayana [cap. XVI, Furtună şi linişte],
voi. I, pag. 109.
G63 • Există un drept al comunităţii şi un drept

al individului care poartă în sine conştiinţa în
dreptăţirii sale în faţa întregii lumi.
664 • Dreptatea cuprinde în ea şi toată forţa
cu care are datoria să se apere împotriva ori
cărei silnicii.
665 • Dreptul de luptă, nu de război, al ori
cărei făpturi care tinde să se manifeste, e sin
gurul adevărat drept natural ce poate fi recu
noscut ca atare.
666 • Relaţia dintre drept şi război este me
reu şubredă.
667 • Legea dreptăţii e independentă de ca
priciul stăpînitorilor şi chiar mai presus decît
orice raţiune omenească.
668 • Răspunzători de un război — de orice
fel ar fi el — sînt acei care siluiesc, nu acei
care se apără.
Eugen Relgis, pag. 169, 168, 167, 75.
669 • Iubirea de dreptate izvorăşte la cea mai

mare parte dintre oameni, din teama de a nu
suferi vreo nedreptate.
La Rochefoucauld, Reflecţii
sau sentinţe ţi maxime morale, 78.
10 0 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE
670 • Dreptul în sine e fără putere ; din na

tură domneşte forţa. A trage aceasta de partea
dreptului, aşa ca prin mijlocirea forţei să dom
nească dreptul, aceasta-i problema artei de a
guverna.
Arthur Schopenhauer
671 • Raţiunea vrea să hotărască ceea ce este

d re p t; mînia vrea să găsească drept ceea ce a
hotărit.
Seneca, Despre mînie, 1, 18.
672 • Să nu te gîndeşti care este răsplata unei

fapte drepte : în cea mai mare măsură e drep
tatea făcută.
673 • Echitatea trebuie să fie dorită pentru ea
însăşi şi că noi sîntem minaţi spre dînsa nu de
teamă şi nici de dragul unei recompense, căci
acela care este atras spre această virtute de alt
ceva de cît de ea însăşi nu este un om drept.
Seneca, Scrisori către Ludlius.
674 • Acolo unde sînt nelegiuiţi, gem cei

drepţi, iar cînd pier aceia [nelegiuiţii], cei
drepţi se înmulţesc.
675 • Calea celor nelegiuiţi este întunecoasă şi
ei nu ştiu cum se vor poticni.
Septuacinta, P ro verb ia .
676 • Am mai văzut sub soare că la locul de

judecată stă fărădelegea şi la locul dreptăţii stă
nedreptatea.
Septuaginta, Ecclesiastes, 3, 16.
677 • Dacă trădarea, făţărnicia, neloialitatea ar

rămîne nepedepsite, societatea ar ajunge ca o
arenă de fiare sălbatice, sfîşiindu-se una pe
alta.
G. B. Shaw
678 • Furnica nu răstoarnă muntele, dar îl

poate muta din loc : încet însă, încet, bucăţică
după bucăţică.
I. Slavici, Popa Tanda.
679 • Acela care iubeşte dreptatea nu poate să

rămînă indiferent faţă de nedreptate.
S. Smiles
680 • Â face o nedreptate este mai rău decît

a o suporta.
Socrate [In dialogul Iul cu Platon :
Gorgias, 1, 73 a].
681 • De şapte ori pe zi va cădea dreptul şi se

va scula.
Proverbele Iul Solomon
102 proverbe şi cugetări d espre o m e n ie
682 • Dacă te ridici pe nimerii altuia, îi pri

veşti de sus pe fraţii tăi, şi de vreme ce îi so
coteşti inferiori, eşti, prin forţa lucrurilor, ne
drept faţă de ei.
Rabindranath Tagore
683 • Orice om e bun dacă e drept.

Teognis
684 • Oamenii, după cit se pare, se mînie mai

tare cînd sînt nedreptăţiţi, decît atunci cînd
sînt constrînşi.
Thucydides
685 • Nu i se face nedreptate celui care con

simte la ea.
Ulptanus, Pandecta, 5G.
686 • Cine nu pedepseşte nedreptatea, porun

ceşte ca ea să fie făcută.
Leonardo Da Vinci, Aforisme.
687 • Prima dintre datorii este, fără îndoială,

aceea de a fi drept.
Voltaire, Poem despre legea naturală,
partea a IlI-a.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE 103
exigenta —autoexigenţă
688 • Victoria asupra ta însuţi esite cea mai

frumoasă dintre victorii.
Citat dintr-o baladă scandinavă.
689 • După cum omul, în desăvîrşirea lui, de

vine fiinţa cea mai nobilă, tot astfel, smulsă de
sub puterea legilor şi a drepturilor, se trans
formă in cea mai ticăloasă.
Aristotel
690 • Nu căuta [în primul rînd] ce a greşit sau

ce a uitat să facă aproapele tău. Ia seama la
tine însuţi şi vezi ce-ai făcut tu, sau ce-ai uitat
să faci.
! Budha
691 • Să ridicăm spiritul de răspundere şi spi

ritul practic al cadrelor în soluţionarea proble
melor..., să crească exigenţa în muncă a cadre
lor noastre. Fiecare trebuie să înţeleagă că acolo
unde este pus trebuie să soluţioneze proble
mele, răspunde de îndeplinirea sarcinilor încre
dinţate.
Nicolae Ceauşescu,
C u v în ta r e la în t îl n ir e a c u a c ti v u l
o r g a n iz a ţie i j u d e ţ e n e B u z ă u a P .C .R .,
în Scînteia, nr. 9665
din 19 octombrie 1973.
692 • Omul devine mai bun atunci cînd îi veţi

arăta ce fel de om este.
A. P. Cehov
693 • Spiritul critic şi autocritic, combativi

tatea faţă de lipsuri şi neajunsuri trebuie să
caracterizeze pe fiecare membru al partidului,
pe fiecare membru al Uniunii Tineretului Co
munist. In orice împrejurare, în colectivele de
muncă în care lucrează, comuniştii trebuie să
promoveze un climat de dezbatere exigentă a
lipsurilor, să stimuleze şi să creeze condiţii pen
tru formarea şi afirmarea unui puternic spirit
critic al maselor de oameni ai muncii.
Codul principiilor şi normelor muncii
şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi
echităţii socialiste, art. 22
694 • învaţă să te ruşinezi mai mult de tine

decît de alţii.
695 • Cine face lucruri de ruşine, trebuie să se
ruşineze mai întîi de sine însuşi.
Democrit
696 • Omul este ceva desăvîrşit, care tinde ne

contenit la ceva mai bun şi mai mare decît el
însuşi.
Rene Descartes
697 • In locul binelui obişnuit se pune fapta

care provoacă admiraţia.
M lhall Dragomlrescu,
Dialoguri filozofice, VI.
698 • O mare tărie de suflet e să suferi în

tăcere greşeala altuia şi să nu te molipseşti de
greşelile lui.
F. W. FOrster, îndrumarea vieţii
pentru băieţii fi fetele de la 18 ani,
pag. 106.
699 • Caută la alţii virtuţile şi la tine însuţi

viciile.
B. Franklin
700 • O mamă bună valorează mai mult decît

100 de învăţători.
Goethe
701 • Nimic nu-i mai îngrozitor decît un în

văţător care nu ştie mai mult decît trebuie să-i
înveţe pe şcolari.
Goethe,
Wilhelm Maisters Wanderjahre, pag. 22.
702 • Numai omul năzuie spre imposibil : el

doreşte, alege şi judecă, el singur poate să îm
prumute clipei veşnicia.
Goethe, Das Gâtliche
[In Goethe Werke, I. pag. 31].
106 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E OM ENIE
703 • Criticînd pe alţii, nu putem să declinăm

răspunderea ce ne revine.
Dolores Ibaruri, S in g u r a c a le , p. 442.
704 • Cel mai desăvârşit cavaler este acela

care luptă şi împotriva nedreptăţii pe care s-a
întîmplat a o săvîrşi el.
705 • Pentru fiecare zi, ori un mănunchi de
fapte, ori sufletul tău cu o treaptă mai sus.
N. Iorga, C u g e tă ri.
706 • Cei mai răi dintre toţi oamenii şi cei mai

vrednici de cea mai mare pedeapsă sînt aceia
care îndrăznesc să acuze pe alţii de faptele ce
li s-ar putea imputa lor înşile.
Isocrate, D is c u r s a s u p r a s c h im b u r ilo r
d e b u n u r i. E x o r d iu .
D a to r iile ju d e c ă to r ilo r .
707 • Cel care cucereşte pe alţii e tare ; cel

care se cucereşte pe sine e puternic.
Lao Tzî, C a le a cea s im p lă , 33.
708 • Un om nu poate fi josnic în faptele lui

şi în acelaşi timp viaţa să-i fie pură.
D. H. Lawrence
709 • Printre credinţele deşarte, cea mai gravă

e aceea de a o crede pe a ta mai uşoară.
P R O V E R B E Ş I C U C E T A R I D E S P R E O M EN IE 107
710 • Nu-i totdeauna potriveală între ceea ce

eşti şi ceea ce în lume ar trebui să fii.
Leasing, Natan înţeleptul.
711 • Cît mai mult respect pentru om şi cit

mai multă exigenţă faţă de el [...], însuşi fap
tul că-i ceri mult omului arată că-1 respecţi,
iar respectul te obligă, prin el însuşi, să fii
exigent.
A. S. Makarenko
712 • E ciudat ! Onvul se revoltă împotriva rău

lui pe care-1 primeşte din afară, de la alţii, şi pe
care nu-1 poate înlătura ; dar nu se luptă îm
potriva răului care zace într-îns-ul, cu toate că
este în putinţa lui s-o facă.
713 • In faţa greşelilor altora examinează-te şi
vezi dacă nu ai făcut şi tu la fel.
714 • Trebuie să înlături din şirul gîndurilor
tale tot ceea ce n-are decât un fond uşuratic şi
zadai mc şi cu atit mai mult tot ceea ce nu poate
fi decît efectul unei curiozităţi neliniştite şi al
unei răutăţi obişnuite.
Mane Aureliu, Cugetări asupra vieţii.
715 • Oamenii sint aşa de curioşi să ştie viaţa

altuia şi neglijează de a o îndrepta pe a Im
proprie.
108 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E OM ENIE
716 • Trebuie să ocoleşti defectele altuia şi

niciodată pe ale tale.
Chevalier de Mere, Maximes [în
Lăon Levrault, Maximes et portraitsl.
717 • Valoarea sufletului nu constă în a te ri

dica, ci a merge ordonat.
Montalgne
718 • Spiritele nepreocupate, ca şi pămîntu-

rile leneşe, sînt pline de tot felul de ierburi săl
batice ; şi sufletul care n-are nici o ţintă se
pierde.
Montalgne, Cugetări,
[In Sainte-Beuve, Pagini de critică].
719 • Rămăşiţa dintr-o datorie, rămăşiţa unui

foc şi rămăşiţa de duşmani cresc neîncetat din
nou ; de aceea nu trebuie îngăduită rămăşiţa.
Panceatantra, cartea a IlI-a, cuget, 178.
720 • Dacă omul s-ar cerceta mai întîi pe

sine, ar vedea în ce măsură e capabil să se
depăşească.
721 • Oamenii se corectează uneori mai bine
cînd văd răul decît cînd văd binele ; şi este
bine să ne obişnuim a profita de rău, mai ales
că îl găsim atît de des ; binele din contra este
foarte rar.
722 • Este fără îndoială un rău să fii plin de

defecte, dar e un rău şi mai mare să le ai şi să
nu vrei să le recunoşti ; pentru că mai adaugi
şi o iluzie voluntară.
Blaise Pascal, Cugetări.
723 • Fiecare dintre noi simte nevoia să-şi te

rorizeze slăbiciunile.
M. Ralea
724 • Uşor uităm de greşelile noastre cînd nu

sînt cunoscute decît de noi.
725 • Cel mai bun mijloc pentru a fi înşelat e
să te crezi mai deştept decît alţii.
La Rochefoucauld, Maxime,
[în Moraliştii francezi, pag. 162—163].
726 • Cel ce se biciuieşte pe sine, în slăbiciu

nile lui e mai puternic decît acela care supune
o cetate.
F. Schiller
727 • Poartă-te cu oamenii ca şi cum te-ar

vedea zeii ; vorbeşte zeilor ca şi cum te-ar auzi
oamenii.
cartea I, scrisoarea a X-a.
9 — P ro v e rb e şi c u g e tă ri d e s p re o m e n ie
728 • Cine-şi biruie mînia, acela biruie în

treaga lume.
Somadeva, Kathasanitsagara, 52, 240.
729 • Vei găsi oameni care, din cauza asemă

nării de moravuri, vor crede că faptele rele ale
altora le sînt imputate lor.
Tacitus, Annales, 4, 33.
730 • Ingîmfarea înseamnă dispreţuirea tutu

ror celorlalţi.
Veofrast, Caracterele, XXIV.
IEBTABE
731 • Este mult mai costisitoare răzbunarea

decât uitarea ei.
Proverb englez
732 • Omul virtuos trebuie să imite arborele

de santal care, atunci cînd este tăiat, parfu
mează securea care-1 loveşte.
Proverb indian
733 • Un om care se gîndeşte să se răzbune,

îşi ţine deschisă propria sa rană, care altfel
s-ar vindeca şi s-ar închide.
Fr. Bacon, Eseuri, cap. IV
[Despre răzbunare].
P R O V E R B E Ş I C U Q E T A R I D E S P R E O M EN IE m
734 • Crima nu iartă niciodată pe criminal.

V. Hugo, Pedepsele, III, XVI
735 • Să ierţi bucuros greşelile şi injuriile la

cel dinţii semn de pocăinţă.
736 • Dacă se întîmplă ca cineva să fie necu
viincios cu tine, întreabă-te îndată ce părere
poate avea el despre ce e bine şi ce e rău ca
să fi căzut în această vină.
737 • Să nu dojeneşti pe nimeni cu asprime şi
să nu faci imputări acelora cărora le scapă
vreun cuvînt neobişnuit sau rău exprimat.
Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii.
738 • Iertând te ridici mai presus decât cei ce

te-au insultat.
Napoleon I, Cugetări.
739 • Cît timp iubeşti, ierţi.

La Rochefoucauld, Maxime, pag. 167.
740 • Răzbunarea omului nobil este iertarea şi
uitarea.
Fr. Schlller
741 • Cuminţenia omului îl face încet la mînie
şi slava lui este să treacă cu vederea o gre
şeală.
Proverbele lui Solomon, XIX, 11,
[citat de Bacon In cap. IV,
Despre răzbunare].
X12 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE
742 • Rareori ne consolăm de marile umilinţe ;

uităm de ele.
Vauvenargues, Maxime şi Reflecţii,
pag. 41.
743 • Iubeşte adevărul, dar iartă greşeala.
Voi tai re,
Discurs în versuri asupra omului, II
IUBIRE
744 • Din iubire se naşte orice facere de bine.

745 • Dragostea nu numai prin cuvinte, ci mai
mult prin fapte să ţi-o arăţi.
746 • Iubirea de omenire mai presus de orice
dragoste, ca un temei al societăţii.
747 • Cu cit vrei să te iubească, cu atît şi tu
mai mult trebuie să iubeşti, că dragostea e te
meiul omenirii.
748 • Cu vorba şi cu fapta să faci să te iu
bească, că intr-alt chip îşi întoarce faţa de la
tine.
749 • E greu să osîndeşti pe cel pe care-1 iu
beşti.
750 • Ca să fii iubit trebuie să te arăţi vrednic
de iubit. Mijloacele stau in vrednicia ta.
751 • Iubirea unei mame întrece adîncurile
oceanului.
Proverb rusesc
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE H3
752 • Iubeşte pe cel care te iubeşte, chiar dacă

n-are nimic ; nu-1 iubi pe cel care nu te iubeşte,
chiar dacă e sultan în Egipt.
Proverb turcesc
753 • A iubi nu este altceva decît a vrea bi

nele cuiva şi tot ce credem că-i este bine şi a
ne sili după putinţă să facem ca să capete bi
nele ce-i voim, şi aceasta spre a se folosi el, iar
nu noi. Iar amic este şi se zice cel care iubeşte
şi este iubit.
Aristotel, Pasiunile [Iubirea], pag. 17.
754 • Dragostea conjugală creează specia

umană, dragostea de aproape o face mai bună.
755 • Există în natura omului o înclinare şi
un imbold tainic de a iubi pe alţii, şi această
iubire, dacă nu învăluie pe unul sau pe cîţiva,
îi îmbrăţişează în chip firesc pe mulţi şi îi face
pe oameni omenoşi şi caritabili.
Francis Bacon, Eseuri [Despre iubire].
756 • Cind urăşti pe cineva, întreabă-te dacă

are vreun înţeles, cînd iubeşti însă pe cineva,
nu te întreba dacă are vreun înţeles.
Lucian Blaga,
Pietre pentru templul meu, pag. 42.
757 • Cei buni se iubesc şi se caută între ei.

11 4 pro v erbe şi cu g etă ri d espr e o m e n ie
758 • A iuibi înseamnă a stima pe cel iubit fără

socoteală de interes.
Cicero, Despre prietenie, XXI ; XXVII.
759 • îmbrăţişările celor ce-şi arată iubirea pe

drumuri sînt pline de nesăbuită îndrăzneală,
fiindcă vor să se arate celor din afară, nu me
rită nici cea mai mică atenţie.
Pedagogul, III, 14.
760 • Este mai uşor şi mai bine să iubeşti, de-

cît să urăşti.
Paul Doumer, Cartea copiilor mei, VI.
761 • A dori desăvîrşirea tuturor este cea mai

înaltă treaptă a iubirii.
I. Duclci
762 • Dragostea îi face pe oameni să se simtă

egali.
F. Dostoevskl
763 • Cel ce nu iubeşte pe nimeni [...] nu poate

fi iubit de nimeni.
764 • Iubirea e mai îndrăzneaţă decît ura... Nu

trebuie să fii nici prea temut, nici prea iubit.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE H5
E mai bună o iubire admiratoare deoît una ne

cugetată.
Baltasar Graclan,
în viaţă, 40.
765 • Omul trebuie, în propriul său interes, să

iubească pe ceilalţi oameni, fiindcă sînt necesari
bunei sale stări... Morala îi dovedeşte că dintre
toate fiinţele cea mai necesară omului este
omul.
D’Holbach
766 • Poetul trebuie să apere, potrivit cu par

tea ameninţată, cînd libertatea gîndirii ome
neşti, cînd libertatea inimii omeneşti, căci a
iubi este la fel de sfînt ca şi a gîndi.
V. Hugo, W. Shakespeare, 1864
[în împotriva artei pentru artăj.
767 • Lumea întreagă e demnă de iubit, dar

tot mai cu dragoste mă plec spre cutare faţă de
prieten.
Panait Istrati,
Trecut şi viitor, pag. 42.
768 • Omul trebuie să iubească oamenii. Dacă

oamenii îi vor fi dragi, el va trăi mai bine
116 pro v erbe şi cu g etă ri d espr e o m e n ie
viaţa lui va fi mai veselă ; nimeni nu trăieşte

mai prost pe lume decît mizantropul.
M. I. Kalinin
Cuvîntare la consfătuirea învăţătorilor
fruntaşi, 28 decembrie 1938.
769 • Omul iubeşte societatea, chiar dacă nu

e decit aceea a unui muc de luminare care arde
cu fum.
Georg Cristoph Lichtenberg.
770 • La vîrsta lor, copiii au nevoie mai mult

de iubire.
Lessing, Natan înţeleptul
771 • Pentru cel drept iubirea este singura

răsplată.
Mahăbhărata
[Nelegiuirea zmeului Takşaka], pag. 80.
772 • Iubeşte-ţi semenii, adevărul şi dreptatea.

Marc Aureliu,
Cugetări asupra vieţii, cartea I.
773 • Numai iubirea pentru alţii ne poate în

văţa cum să ne iubim pe noi înşine.
S. Mehedinţi
774 • Cum sînt aoum. Şi nimeni nu ştie cit

m-au schimbat olarii ! In mîini m-au frămîntat,
în foc m-au ars... Şi am fost odinioară o fată.
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE H7
De dorul meu au ars inimi, au cîntat buze, şi

ochi au plîns... Eu care acum sînt cupa aceasta,
ieri am fost o fată frumoasă... Am iubit şi am
p lîn s; oameni, duceţi-mă la buzele voastre...
O mie ţi una de nopţi
[basmul Istoria dervişului al Il-lea],
voi. I, pag. 158.
775 • Acela în a cărui casă nu se află o mamă

sau o soţie care să-i vorbească cu iubire, să se
ducă în pustietate ; casa lui este asemenea unui
pustiu.
Panceatantra, cartea a IV-a, cuget. 83.
776 • Mult îndulcită este viaţa omului, cînd se
vede iubit, însă nu mai puţin, cînd el însuşi
iubeşte.
Pliniu cel tînăr,
Panegiricul împăratului Traian, IX, 85.
777 • Şi ce bucurie se poate afla într-o dom
nie pe care nu o poţi împărţi cu acei pe care-i
iubeşti ?
Ramayana
[cap. Fraţii se întilnesc], pag. 200.
778 • Dragostea e însuşirea supremă, care
după împrejurări ia cele mai felurite înfăţişări
— cum ar fi curajul şi jertfa de sine — tot aşa
cum aurul poate fi schimbat pentru argint sau
alte lucruri de preţ.
Ramayana [cap. 331, pag. 253.
779 • Dragostea e mai veche decît ura.

780 • Iubirea e inepuizabilă cu toate zvârcoli
rile u r ii; ea e primordială, oricît ar nega aceasta
teoreticienii atavismului războinic.
Eugen Relgis, pag. 159, 122.
781 • Iubim totdeauna pe cei care ne admiră,

dar nu şi pe cei pe care-i admirăm.
La Rochefoucauld, Reflecţii sau sentinţe
şi maxime morale, 302.
782 • Nu vă daţi Cu prea mare nepăsare pe

mina celor care se bucură de dragostea şi în
crederea voastră.
Shakespeare, Henric al VlII-lea,
actul II, scena I.
783 • Dacă aş fi fost singur cînd a fost creată

lumea, aş fi căutat un suflet şi în stînci şi l-aş
fi îmbrăţişat.
Fr. Schiller
784 • Cine n-a putut iubi mai mult decît un

singur om, nici pe acesta nu l-a iubit prea mult.
Seneoa, Scrisori către Lucilius,
cartea a Vil-a, scrisoarea a LXVII-a.
785 • Dacă există o iubire de noi înşine în dhip

firesc îndatoritoare şi compătimitoare, şi un alt
amor-propriu lipsit de omenie şi de spirit de
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE H9
dreptate, nesăbuit şi fără noimă, se cade să le

confundăm ?
Vauvenargues,
786 • Ce larg ar fi pămîmtul să nu-1 strîm-

teze ura...
Al. Vlahuţă, Gînduri.
JUDECATA
787 • Omul înţelept se judecă singur.

Proverb albanez
788 • llntîi judecă-te pe tine apoi judecă pe

altul.
789 • Nu judeca pe cel tînăr după mintea celui
bătrîn, ci pune-te în locul lui şi-atunci să-l
judeci.
790 • Puneţi căciula dinainte şi te judecă
singur.
791 • Judecata are călăuză dreptatea.
792 • Lupul te pîrăşte şi lupul te judecă.
793 • Nu trebuie să judeci pe nimeni cum ai

judeca un tablou, sau o statuie după o singură
şi primă vedere.
La Bruyere
X20 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE
794 • Mai bine să judeci drept şi să auzi vorbe

rele de la osîndit, decît strîmb şi să te mustre
Natura şi Adevărul cu Dreptatea.
795 « La uşa dreptăţii să păzească mila, dar

să nu stea pe scaunul de judecată.
N. Iorga, Cugetări, pag. 110.
796 • Oamenii înţelepţi trebuie să judece pe

ceilalţi aşa cum ar dori să se comporte şi cei
lalţi faţă de ei.
797 • Nu vă încredeţi fără să chibzuiţi în afir
maţiile făcute fără dovadă.
Isocrate, Discurs asupra schimburilor de
bunuri. Datoriile judecătorilor.
798 • Nu-ţi face o idee nefirească despre oa

meni, ci judecă-i în chip natural, nu-i socoti
nici prea buni, nici prea răi.
Georg Cristoph Lichtenberg, Aforisme-
Eseuri.
799 • Oamenii trebuie judecaţi numai după

faptele lor.
Liisias, Discurs în apărarea lui
Mantitheos.
800 • Să nu nesocoteşti plîngerile unui prie

ten, chiar dacă ar fi n ed rep t; să le cercetezi
şi să-l aduci la o judecată mai bună.
Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii,
cartea I-a.
801 • Preţul unui suflet nu se judecă după

înălţimea pe care o atinge, ci după zborul său
ordonat.
802 • Nu e cu putinţă ca o judecată sănătoasă
să nu osîndească un viciu care e viciu cu ade
vărat.
Montaigne
803 • Soarelui adesea-i fac umbră norii şi ju

decăţii patimile.
Plutarh
804 • Achitarea vinovatului înseamnă osândi

rea judecătorului.
Fublius Syrus
805 • Nu voi critica pe nici un duşman de

treabă, nici nu voi aproba pe un prieten ticălos.
Teognis, Sentinţe.
806 • Desigur că este mai uşor pentru un im

becil să vocifereze decât să judece.
807 • ...cel ce strigă şi insultă fără noimă o
face de obicei pentru că nu are de adus nici
un argument serios şi pentru că nici el nu este

convins de adevărul celor pe care le debitează.
Palmiro Togliatti
808 • Ce puţine sânt lucrurile despre care ju
decăm cum trebuie !
809 • Nu stă în puterea raţiunii să îndrepte
toate beteşugurile firii.
810 • N-avam dreptul să-i facem ticăloşi pe
cei pe care nu-i putem face buni.
pag. 111, 8.
LIBERTATE
811 • Ceea ce numesc ei libertate, liberă ac

tivitate individuală, este domnia capitalului
asociat, jocul liber şi fără piedici al speculei,
poporul, sclavul salariului, neputînd să lupte
împotriva dominaţiei coaliţiilor financiare, su
portând legea lor datorită jocului acestui meca
nism de pretinsă libertate.
Blanqui citat de Maurice Thorez,
Articole şi cuvîntări, p. 327.
812 • Orice popor care doreşte să fie 'liber şi

independent trebuie să respecte libertatea şi
independenţa celorlalte popoare.
Nicolae Ceauşescu, Discursul solemn
al preşedintelui Nicolae Ceauşescu,
în ziarul Scînteia, nr. 10131 din
18 martie 1975, pag. 3.
813 • Ne plecăm cu veneraţie în faţa înaintaşi

lor care au luptat şi s-au jertfit pentru cauza
libertăţii şi dreptăţii sociale a poporului, pen
tru independenţa patriei, pentru idealurile so
cialismului şi comunismului.
Nicolae Ceauşescu,
socialiste multilateral dezvoltate,
voi. 8, Bucureşti, Editura politică,
1973, pag. 618—619.
814 • Să lăsăm generaţiilor viitoare, urmaşilor

urmaşilor noştri, o viaţă liberă, înfloritoare, un
viitor minunat, comunist.
Nicolae Ceauşescu,
voi. 7, pag. 529.
815 • Comuniştii (trebuie să acţioneze pentru

ca în fiecare colectiv să se asigure manifestarea
liberă a spiritului de iniţiativă al maselor, pen
tru valorificarea experienţei şi competenţei lor,
pentru participarea tuturor oamenilor muncii
la conducerea activităţii întreprinderilor şi in
stituţiilor, pentru dezvoltarea şi întărirea de
mocraţiei muncitoreşti, socialiste.
socialiste, art. 23.
816 • Este o idee monstruoasă ca un om care

susţine o anumită opinie să fie pus în afara
legii.
Engels (in legătură cu procesul de la
Colonia intentat lui Marx), citat de
Maurice Thorez, p. 394.
817 • Sînt credincios acestui gînd ! Anii vie

ţii / Nu s-au scurs în zadar, e limpede-nain-
te-mi / Tot rostul înţelepciunii pământeşti : /
Acela numai demn de libertate-i / Ce zi de zi
înfruntă lupta pentru ea.
Goethe, Faust, citat de E. Thăknann,
p. 235.
818 • Poporul liber este curajos, deschis,,

uman, loial.
819 • Duşmanul cel mai de temut al binelui
public nu este cîtuşi de puţin tulburarea sau
răzvrătirea, ci despotismul.
Helvetius, Texte pedagogice alese,
Secţiunea IV, cap. II, pag. 104, 105.
820 • Am înceroat în oameni să scapăr o scîn-

teie : / Ştiinţă ! învăţătură ! C uvînt! Mergeam
strigând. / Am vrut în locul ocnei, o şcoală pe
pământ.
821 • Popoare apăsate, sosesc răzbunătorii — /
Poetu-i doar un înger — aşa mi-au spus retorii.
822 • Tu cântă dragostea cu glas şoptit / Şi
cîntă libertatea cu glas tare !...
823 • Al muzei loc e lingă popoarele asuprite !

824 • Cîte un vers se duce din cugetul meu
van / Şi, lămurit de toate, mă-nehin fără-a
m-abate / Doar vouă, sfîntă patrie şi sfîntă
Libertate.
V. Hugo, Versuri.
825 • Si nit gata să iubesc orice om liber.

Panait Istrati, Trecut şi viitor, pag. 40.
826 • Acolo unde există reprimare nu poate

exista libertate, egalitate etc.
V. I. Lenin, Revoluţia proletară şi
renegatul Kautsky,
827 • Reprezentând un mare progres istoric

faţă de feudalism, democraţia burgheză rămîne
întotdeauna... strimtă, ciuntită, falsă, ipocrită,
un rai pentru cei bogaţi, o capcană şi o min
ciună pentru cei exploataţi şi săraci.
V. I. Lenin,
Opere, voi. 28, E.S.P.L.P., 1955, p. 235.
828 • Vorbăria... despre libertatea absolută

este pură făţărnicie. Intr-o societate bazată pe
puterea banului, într-o societate în care masele
muncitoare duc o viaţă de mizerie în timp ce
mănunchiuri de bogătaşi huzuresc, nu poate
exista o „libertate“ reală şi adevărată.
V. I. Lenin,
Opere, voi. 10, E.S.P.L.P., 1956, p. 33.
829 • Atffit timp cât există clase, libertatea şi

egalitatea claselor este o înşelăciune burgheză.
V. I. Lenin,
Despre sarcinile Internaţionalei a IlI-a.
830 • Frazele despre apărarea patriei şi elibe

rarea popoarelor cu care îşi camuflează impe
rialismul uneltirile criminale sînt zorzoane în
şelătoare.
Karl Llebknecht, Cuvîntări, Scrisori şi
Articole alese, p. 206.
831 • Ferice sînt cei care trăiesc în libertate.

Mahabhărata
(cîntul Garuda o eliberează pe
Vineta de sclavie], pag. 63.
832 • Nu-mi place silnicia şi merg să lupt

cu ea.
Mahabhărata
[Isprava lui Astika], pag. 207.
833 • Nu vă lăsaţi impresionaţi de cuvântul

abstract libertate. Libertatea cui ? Cuvântul nu
înseamnă libertatea unui ins faţă de altul. în
seamnă doar libertatea de care se bucură ca
pitalul de a zdrobi pe muncitor.
K. Marx,
Mizeria filozofiei,
Ed. P.C.E., 1947, pag. 169.
834 • Din toate motivele 'de război, nu e altul

mai drept şi vrednic de laudă decît răsturnarea
tiraniei, sub care poporul e strivit şi zace, fără
curaj şi putere, ca sub privirea Meduzei.
Thomas Morus,
Utopia, cartea a II-a, pag. 78.
835 • Libertatea trebuie judecată după liber

tatea celor mai de jos.
Jawaharlal Nehru,
Autobiografie, cap. 47, pag. 370.
836 • Nu doresc decît un singur lucru : liber

tatea, pacea, pentru puţinul timp care îmi mai
rămîne de petrecut pe acest pămînt.
Th. Pallady
837 • Şi cînd un rob se-nalţă / Pînă la om, /

Moare de foame, piere în ştreang, / Ci slugă
nu mai poate fi.
S. Petfifl,
Apostolul, IX-
838 • Doar laşii se supun sorţii. Eroii trebuie

să i se împotrivească şi să învingă.
Ramayana
[voi. I, cap. XVI,
Furtună şi linişte], pag. 114.
128 PRO V ERBE Ş l C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE
839 • Patriotismul trebuie să fie mai presus

de toate un simţămînt moral : aceasta nu e cu
putinţă decît în libertate.
Eugen Relgis
840 • Gîndeşte-te că viaţa îi sileşte pe oameni

să lupte nu pentru ca ei să se lase învinşi, ci
ca s-o cucerească, să înţeleagă limba ei aspră,
dar implacabilă şi apoi să se ridice din pră
pastie întineriţi, spre o viaţă nouă. Ceea ce am
îndurat nu se mai poate schimba ; ceea ce ne
va aduce viitorul nu putem şti cu precizie, nu
putem deoît să presupunem, adică să prece-
dem. Oricît de greu ar fi, drumul meu este
trasat. înjosirile zilnice şi călcarea în picioare
a demnităţii umane constituie o soartă îngrozi
toare. Soarta mea este însă această luptă.
Ernst Thălmann, p. 24.
841 • Noi luptăm pentru a elibera spiritul

omului de orice superstiţie, eliberindu-1 pe om
de orice exploatare şi asuprire.
842 • In societatea capitalistă, libertatea nu
este decît o mistificare, un văl aruncat peste
robia în care sînt ţinute clasele de oameni ai
muncii de către clasa dominantă, procurarea
mijloacelor de producţie.
843 • Libertatea adevărată nu va putea domni
decît într-o societate fără clase, cînd se va fi
sfîrşit cu dominaţia produsului asupra pro
ducătorului, cu dominaţia exploatatorului asu
pra exploatatului. Numai atunci vor apărea

condiţii de viaţă cu adevărat omeneşti, numai
atunci vor începe oamenii să-şi făurească istoria
pe deplin conştienţi.
844 • Pretutindeni unde o clasă exploatează o
altă clasă, libertatea nu este decît o vorbă
goală.
845 • ...Libertatea adevărată pe care o voia
Lenin şi care nu putea fi cucerită, aşa cum arăta
el, decît prin răsturnarea capitalismului, în
seamnă desfiinţarea dominaţiei omului asupra
omului, desfiinţarea exploatării omului de că
tre om.
Maurice Thorez,
Articole şi cuvîntări, p. 376 ; 474 ; 475
MODEL ; EXEMPLU
846 • Să nu căutaţi a face pe om mai bun prin

raţiune, ci prin exemplu ; nu încercaţi a mişca
decît prin emoţie ; să nu credeţi că puteţi trezi
dragostea decît prin dragoste. Fiţi ceea ce vreţi
să fie celălalt. Viaţa voastră, iar nu cuvintele
voastre să fie o predică.
Amiel
847 • In îndeplinirea funcţiei tale, urmează

cele mai bune exemple, căci modelul este un
mănunchi de precepte... Nu trece cu vederea
nici exemplele celor care s-au comportat rău
în aceeaşi funcţie, nu ca să te înalţi pe tine

lovind în memoria lor, ci ca să te îndrumezi pe
tine cu privire la ce trebuie să eviţi.
Fr. Bacon, Eseuri (capit. XI,
Despre demnităţi).
848 • Nu putem privi, orictt de puţin, la un

om mare, fără să cîştigăm ceva de la el.
Garlyle
849 • In întreaga sa viaţă, comunistul trebuie

să dea dovadă de modestie şi simplitate, să
combată manifestările de îngîmfare şi aroganţă,
să ducă o viaţă familială şi socială exemplară.
Nicolae Ceauşescu,
Expunere rostită în deschiderea
lucrărilor Plenarei Comitetului Central
al P.C.R., 3—5 noiembrie 1971.
850 • Prin faptele lor, ei trebuie să fie exem

ple înaintate pentru toţi cei în mijlocul cărora
trăiesc şi muncesc. Unitatea dintre vorbă şi
faptă trebuie să caracterizeze pe fiecare comu
nist.
851 • Comunistul trebuie să dea dovadă de mo
destie ; el trebuie să combată îngîmfarea, aro
ganţa, dispreţul faţă de semeni.
socialiste, art. 29, 30.
852 • Cu m ult mai mare este puterea pildei

vii.
Comeille, Cidul, E.S.P.L.A., pag. 27.
853 • Faptele bune ale tale vor fi pornirile

bune ale fiilor tăi.
N. Iorga, Cugetări, 250.
854 • „Om mare“ nu poate fi decît acela oare,

pe lingă puterea de creaţie, mai are şi destulă
omenie, pentru ca viaţa lui să rămînă de pildă
urmaşilor.
S. Mehedinţi, Semnele oamenilor mari,
pag. 11.
855 • Să ne alegem un om virtuos şi să-l ve

dem mereu în faţa ochilor, ca să ne purtăm ca
şi cum ne-ar vedea.
856 • Oît timp vei sta împreună cu un îngâm
fat, îngîmfarea se va ţine de tine ; n-ai să te
lecuieşti de cruzime, atît timp cît faci casă cu
un călău.
857 • Omul trebuie să aibă pe cineva pe care
trebuie să-l respecte, a cărui autoritate să-i
sfinţească pînă şi adîncul tainic al sufletului.
Seneoa, Scrisori către Lucilius
MORAL
858 • Greşeala de conduită a tinerilor care lân

cezesc în antecamerele celor puternici, se înjo
sesc în linguşiri, duce cu siguranţă la deca
denţă intelectuală şi morală a neamului, peri-
clitîndu-i gloria şi înflorirea.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului, cap. III, pag. 25.
859 • Noi considerăm şi am considerat întot

deauna că menirea istorică a socialismului este
nu numai d'e a elibera omul de asuprire şi ex
ploatare, de a asigura bunăstarea lui materială,
ci de a făuri o civilizaţie spirituală superioară,
care nu se poate realiza decât prin formarea
unui om nou, cu o înaltă conştiinţă şi pregătire
culturală şi profesională, cu un profil moral-
politic înaintat.
Nicolae Ceauşescu,
voi. 6, Editura politică, Bucureşti,
1972, pag. 628—629
860 • Tipul uman nou pe care vrem să-l fău

rim în societatea noastră trebuie să se caracte
rizeze prin pasiune pentru munca creatoare,
printr-un înalt spirit de răspundere faţă de in
teresele generale ale colectivităţii, printr-o ţi
nută morală aleasă, printr-o elevată viaţă spiri

tuală.
Nicolae Ceauşescu,
Cuvintare la Conferinţa naţională a
scriitorilor, 24 mal 1972, Bucureşti,
Editura politică, 1972, p. 8.
861 • Nu există ceva mai imoral declt purtarea

acelora care caută să apară ca oameni de treabă,
tocmai atunci când sînt mai necinstiţi.
Cicero, De officiis, 1, 13.
862 • Comuniştii trelbuie să militeze în perma

nenţă pentru promovarea în întreaga viaţă so
cială a principiilor eticii şi echităţii socialiste,
a relaţiilor de colaborare şi întrajutorare tovă
răşească, de solidaritate, stimă, încredere şi res
pect reciproc.
socialiste, art. 16.
863 • Cui îşi vinde ţara, daţi-i ştreangul.

G. Coşbuc, Antologie sanscrită, XXXV.
864 • Mania de a moraliza este o cerinţă a

speciei noastre omeneşti.
Diderot, De Ia poisie dramatique, II.
865 • Ştim şi cunoaştem ce e bun, dar nu-1

practicăm.
Euripkle, Hippolytus.
866 • îm i dispare puiterea cînd îmi dispare

moralitatea.
Goethe, Maxime şi reflecţii
867 • Morala nu este decît o ştiinţă deşartă,

dacă n-o îmbinăm cu politica şi cu legislaţia.
Helvetius, Despre spirit.
868 • Adevărata morală, ca şi adevărata poli

tică, este aceea care caută să-i apropie pe oa
meni unii de alţii ca să-i facă să-şi făurească
cu eforturi comune fericirea lor mutuală. Orice
morală care separă interesele noastre de acelea
ale asociaţilor noştri este falsă, absurdă, con
trară naturii.
D’Holbach, Sistemul social.
869 • Morala serveşte societăţii omeneşti pen

tru a se ridica mai sus, pentru a se elibera de
exploatarea muncii.
V. I. Lenin,
Sarcinile Uniunilor Tineretului,
Opere complete, voi. 41, p. 312.
870 • Pentru noi nu există moralitate în afara

societăţii umane.
V. I. Lenin,
în voi. Lenin despre literatură.
Editura P.M.R., Bucureşti, 1949, pag. 198.
871 • Să-ţi pui în minte că trebuie să-ţi înalţi

caracterul şi să-ţi supraveghezi mişcările su
fletului.
872 • Examinează-te şi vei găsi în tine o co
moară morală pe care, de o vei şti s-o utilizezi,
va produce fără sfîrşit.
873 • După cum va fi natura obişnuită a gîn-
durilor tale, aşa va fi şi fondul sufletului tău.
Marc Aurellu, Cugetări asupra vieţii.
874 • Legile simple ale moralei şi echităţii,

care trebuie să reglementeze relaţiile dintre
persoanele particulare, să devină legi supreme
în relaţiile dintre naţiuni.
Karl Marx şl Fr. Engels. Opere, voi. 17,
Editura politică, Bucureşti, 1963, pag. 3.
875 • Lucrează aşa, încît nici o urmă de ne

dreptate sau de suferinţă să nu rămînă moşte
nire de pe urma vieţii tale şi nici un deficit in
contabilitatea ta morală.
Slmlon Mehedinţi, Poporul, pag. 193.
876 • Cine simte ca o lege şi ca un simţămînt

că omul este un individ şi în acelaşi timp o
X36 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE
parte dintr-un organism supraordonat — acela

e un om şi deci un om moral.
Georg Fr. Nicolal,
Decalogul umanitarist.
877 • Să ne dăm silinţa de a gînldi bine : iată

principiul moralei.
878 • Munca este izvorul moralităţii.

J. B. Payen
879 • Femeile pot începe revoluţia morală prin

preluarea menirii lor dinţii : nu numai creş
terea, ci şi cultivarea copilului.
Eugen Relgis
880 • Aceleaşi lucruri pot fi morale sau imo

rale : interesează motivul sau modul în care
sînt săvîrşite.
Seneca, Epistulae, 95, 43..
881 • Omul drept, cinstit, bun, curajos, bine

făcător şi credincios cuvîntului său va fi întot
deauna modelul concetăţenilor săi ; persoana
lui întruchipează sentimentul moral, marea re
ligie a omenirii.
Emil I. V. Socec [prefaţă la Cugetări
asupra vieţii de Marc Aureliu],
882 • Nu ştiu dacă e speculant mai imoral ca

acela care speculează suferinţele şi deci dez
orientarea necăjită a unei mulţimi de cetăţeni.
Trab,
Însemnările unui trecător, pag. 104.
883 • Cîţiva autori tratează morala aşa cum

e tratată noua arhitectură, în care se urmăreşte
mai presus de toate comoditatea.
884 • Greşelile şi dezbinările noastre in morală
provin cîtepdată din faptul că socotim oamenii
ca şi cum ar putea fi total vicioşi sau întru to
tul buni.
VaUvenargues,
Maxime fi reflecţii, pag. 8.
885 • Ştiinţa şi puterea morală sînt stîlpii fe

ricirii popoarelor.
A. D. Xenopol,
Scrisori sociale fi filozofice-
(Cuvintare festivă rostită la serbarea.
naţională pe mbnmîntul
lui Ştefan cel Mare, 12/27 aug. 1871].
OMENIE
886 • Muntele n-are nevoie de munte, dar

omul are nevoie de om.
Proverb basc
138 pro v erb e şi cu g etă ri d espr e o m e n ie
887 • Omenia este inima omului.

Proverb chinez
888 • Adu-ţi aminte că eşti om.

Proverb latin
889 • Omenia este mai scumpă ca avuţia.

890 • Omul bun e ca pîinea caldă.
891 • Omenia omenie cere, şi cinstea cinste.
892 • Omul fără omenie e ca şi trupul fără
suflet.
893 • Oricine eşti şi oriunde eşti, adu-ţi aminte
că om eşti.
894 • Fereşte-te de cei fără omenie că-s cu
mult mai răi decît cele mai crude fiare.
895 • De om ibun şi de vremea bună nu te mai
saturi.
896 • Om fiind şi tu, pe orice om ca pe tine
să-l socoteşti de om.
897 • Omul de omenie crede omului de omenie.
898 • Omul e ca un puţ cu apă : cu cît face
mai mult bine, cu atît mai mult îi vine.
899 • Omul cuminte linişte aduce.
900 • Omul cu clanţa domoală are oriunde
aciuială.
901 • Omul inimos ca un pom frumos ; el te
umbreşte, el te hrăneşte, el te încălzeşte.
902 • Cine pe altul omeneşte, pe sine se cin
steşte.
903 • Fapta bună laudă pe om.

904 • Sub copacul frumos mulţi se adăpostesc.
905 • Omul se îndreaptă după oameni.
906 • Omul nu iese cu dosul la oameni, ci cu
obrazul.
907 • Omul nu se bate cu băţul, ci cu cuvîn-
tul.
908 • Lumea să te laude, cîinii să te latre.
909 • Omul prea bun e nebun.
910 • Nu tot omul e om.
911 • Are omenie ca porcu-n cocie.
912 • Murdăria (sufletească) pierde omenia.
913 • Mai bine să mori de foame decît să iei
plinea săracului.
914 • Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om,
ci ceea ce iese din gură.
915 • Şi-a mîncat omenia cu lingura.
916 • Sub părul fără roade nu se adună pă
sările.
917 • S-a ales şi el primar, a umplut satul de
amar.
918 • Omul îndărătnic şi pizmaş ca racul îşi
mănîncă carnea singur.
919 • Omul la rău aleargă cu armăsarul şi la
bine merge cu carul.
920 • Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te
arde te înnegreşte.
921 • Omul viclean se îmbracă cînd în piele de
oaie cînd în piele de vulpe.
922 • Păcatul alungă pe om parcă îl alungă
tătarii.
140 PRO V ERBE Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE
923 • Poate să fie strugur, dar nu-i poamă.

924 • Tot omul e dator să ţie satul de vorbă.
925 • Trece-1 cu vederea pînă-i crapă fierea.
926 • Cine legea nu-şi cinsteşte, fără lege se
numeşte.
927 • Duşmănia strică omenia.
928 • Cu oameni răi, rău te faci, cu cei de
omenie mănînci colaci.
929 • Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu
vorbe frumoase.
930 • Cine vrea să-şi ucidă cîinele său, destul

să zică că-i turbat.
931 • Omul vesel e ca soarele, luminează acolo
unde intră.
932 • Buna vecinătate e mai ceva ca frăţia.
933 • E greu să te saturi de o zi frumoasă şi
de un prieten bun.
934 • Preţul omului numai omul îl ştie.
935 • Cine nu-i om cu adevărat nu ştie pre
ţul omului.
936 • Omul este mai dur ca piatra şi mai gin
gaş ca floarea.
937 • Omul care nu ştie să facă bine nu este
om.
938 • Omu'l needucat este ca un corp tfără su
flet.
939 • Nu prin bogăţie se face omul om.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 14J
940 • Oamenii care se supun celor josnici sînt

cei mai josnici.
941 • In pasărea rănită nu arunca cu pietre.
942 • Să te temi de omul prea tăcut şi de apa
lină.
Proverbe turceşti
943 • Valoarea omului este cantitatea de ener

gie morală, intelectuală şi fizică ce o poartă în
pieptul său.
Amado Ruiz R.,
Secretul succesului, cap. 21, pag. 173.
944 • Omul îi este omului prieten, tovarăş şi

frate.
Anatoll Alexin,
Dialog despre omenie, pag. 5.
945 • A rămîne om, cînd exemplul [rău] te is

piteşte şi-ţi aduce ştirbiri, e o frumuseţe.
T. Arghezi
946 • Ar fi mai curînd cazul să plîngem decît

să facem haz văzînd slăbiciunile omului.
Bayle [citat de Salnte-Benive
în Pagini de critică].
947 • Multe minuni sînt în univers, dar ca

podopera creaţiunii e tot inima unei mame.
E. Bersot
11 — P ro v e rb e şl c u g e tă r i d e s p re o m e n ie
142 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E ; O M EN IE
948 • Sentimentele înalte, afecţiunile vii, gus

turile simple, iată ce face pe un om.
De Bonald
949 • Bucuria omului e omul.

Bossuet
950 • Omul se naşte debitor societăţii umane.

L. Bourgeois
951 • Fiţi cinstiţi şi plini de omenie. Şi dacă

îmi spuneţi : „Ce vom avea mai mult“ eu vă
voi răspunde : „Omenie şi cinste“.
La Bruyere, Caracterele, XI, 75.
952 • O fiinţă cu merit este asemenea unei

flori de grădină, îngrijită pentru gingăşia şi
parfumul ei.
La Bruyere, Texte, pag. 271.
953 • Există suflete murdare, plămădite din

mîl şi gunoi, îndrăgostite de cîştig şi interes, tot
astfel după cum sufletele frumoase iubesc glo
ria şi virtutea.
La Bruyere, Texte, pag. 222.
954 • Rangul este inscripţia pe o monedă, au

rul este omul.
Robert Burns
955 • Omul este un zeu pentru om dacă îşi cu

noaşte datoria.
Caecilius
956 • Toată omenia şi vrednicia omenească în-

tr-aceasta se plineşte ca pe neputincios să ajute
şi neştiutorului nu numai cu cuvîntul, ci mai
vîrtos cu fapta, pilda avea să-i arate.
Dimitrie Cantemir
957 • Nu trebuie să uităm nici un moment că

mai presus de orice se află om ul; dezvoltarea
lui multilaterală trebuie să stea în centrul tu
turor preocupărilor partidului nostru, trebuie
să fie ţelul suprem al societăţii noastre socia
liste.
Nicolae Ceauşescu,
în volumul Conferinţa Naţională
a Partidului Comunist Român,
19—21 iulie 1972, Editura politică,
Bucureşti, 1972, pag. 66.
958 • Să facem din zicala românească „a fi om

de omenie11 o zicală nouă : „a fi comunist de
omenie !u
Nicolae Ceauşescu,
Cuvîntare rostită în încheierea
lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R.
din 3—5 noiembrie 1971, în voi.
Plenara C.C. al P.C.R., 3—5 noiembrie
19h, Editura politică, 1971, p. 481.
144 p r o v e r b e ş i c u g e t ă r i d e s p r e o m e n ie
959 • [Umanismul socialist] pune pe primul

plan omul şi, totodată, îmbină interesele parti
culare cu cele ale întregii societăţi, asigură bu
năstarea şi fericirea fiecăruia, odată cu a între
gului popor.
vieţii comuniştilor ale eticii fi echităţii
socialiste, p. 29.
960 • Omul va deveni mai bun, cînd o să-i

arăţi cum este el în realitate.
A. P; Cehov
961 • Nu nedreptăţi pe nimeni şi fă bine tu

turora, numai pentru faptul că ei sînt oameni.
962 • Omul laş, omul nesocotit şi omul rău nu
pot fi fericiţi.
Cicero
963 • Cel mai mare bine ca şi cel mai mare

rău este făcut oamenilor de către oameni. înlă
turarea răului şi bunăvoinţa oamenilor se cîş-
tigă numai prin virtute şi demnitate morală.
Cicero,
Despre îndatoriri, Cartea II, pag. 217.
964 • Cine îşi apără ţara, chiar cînd îl aşteaptă

ura, moartea, pedeapsa, acela trebuie socotit
că-i într-adevăr un om.
Cicero, Pro Milone, 82.
965 • Trebuie ca mai întîi noi înşine să fim

oameni de bine, şi apoi să căutăm pe cei ce se
aseamănă cu noi.
Cicero, Despre prietenie, XXII.
966 • Cine n-are caracter nu este un om : este

un lucru.
Nicolas Sebastlem Chamfort,
Maximes et pens&es
967 • Un oraş în care s-ar practica principiul

că omul este mai preţios decît bogăţia şi decît
luxul, curînd ar fi în fruntea civilizaţiei ; un
oraş în care oamenii ar fi crescuţi aşa ca să fie
vrednici de numele lor, ar ajunge metropola
lumii.
Channing
968 • Omul pentru om este zeu sau lup.

Charron
969 • Omul nobil este împins totdeauna către

lucruri drepte şi legale; de aceea este vesel,
ziua şi noaptea, puternic şi fără griji.
970 '• Sînt bun că privirea unui copil [...] Sînt

crud ca răzvrătirea ..unui nedreptăţit : sjnţ. om.
.....0."Den£usearn*-------------------------------------------fiul
971 • Oamenii instruiţi se caută unii pe a lţii;

le place să se vadă şi să se întreţină.
Dents Diderot,
Texte pedagogice alese, pag. 185.
972 • Numai cei buni resimt sentimentul de

compătimire şi afecţiune luminată care, reunind
om cu om, îl face prietenul tuturor concetăţe
nilor săi.
Denis Diderot, Combaterea sistematică
a lucrării lui H elvetius: Omul.
973 • Caut un om.

Dlogene Cinicul.
974 • Oamenii mari au fost fericire pentru

omenire, dar au fost de fapt cei mai mari nefe
riciţi.
1. Duclci
975 • Sîntem oameni şi deci purtarea noastră

trebuie să fie umană.
Eurlplde
976 • Oamenii sînt toţi fraţi.

F£nelon, Aventurile lui Telemac,
fiul lui Ulise, I I I ; XVII.
977 • Mi s-a întâmplat să aud de sfinţi şi su

praoameni, dar n-am avut niciodată plăcerea
să-i întîlnesc şi trebuie să mărturisesc că sint

sceptic în privinţa existenţei lor. Cred însă în
oameni şi în ceea ce e făurit de mina omului.
Gandhljl
978 • Omul sălbatic e şi el om.

Epopeea lui Ghilgameş, tableta X,
pag. 140.
979 • Pentru omul activ, totul e să facă ceea

ce e just şi se cuvine.
980 • Nobil să fie omul, milostiv şi bun.
Goethe
981 • Q nd oamenii devin răi de tot, nu mai

iau parte la viaţă decît bucurîndu-se de răul
altora.
982 • Dacă maimuţele ar ajunge să se plicti
sească, s-ar preface în oameni.
Goethe, Maxime şl reflecţii.
983 • Ultimul produs al naturii mereu în dez

voltare este omul.
Goethe, Despre literatură şi artă.
984 • Omul este centrul universului, fiindcă

numai în om materia a ajuns la cunoştinţa pro
priului său eu, a ajuns să se cunoască.
Octavian Goga
148 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I DESPRE» O M EN IE
985 • Nu apreciem oamenii mari d e d t atunci

dînd noi înşine sîntem făcuţi să fim apreciaţi
de alţii.
Helvetius, C. A., Despre spirit
[discursul IV, cap. XVI].
986 • Dintre toate fiinţele, cea mai necesară

omului este omul.
D’Holbach, Sistem social, I.
987 • Să te pasionezi pentru ce-i ibun, adevă

rat, d re p t; să suferi cu cei care suferă ; să simţi
în sufletul tău toate loviturile date cărnii ome
neşti de către toţi călăii.
V. Hugo, „W. Shakespeare"
[în împotriva artei pentru artă].
988 • Intr-o zi, să sperăm, globul întreg va fi

civilizat şi atunci se va împlini visul inteli
genţei.
V. Hugo, Despre caracterul universal
al literaturii.
989 • Poetul este singura fiinţă vie căreia îi

este dat să tune şi să şoptească, avînd în el, ca
şi natura, bubuitul norilor şi freamătul frunzei.
V. Hugo, W. Shakespeare
[capit. împotriva artei pentru artă],
990 • Orice om, din cauza unui simţ atavic,

are tandreţe pentru puii de om şi, prin deri
vaţie, de animal, de plantă, şi chiar pentru mi

niaturile de obiecte.
G. Ibrăileanu
991 • Pentru a îi cu adevărat om, trebuie să

te gîndeşti la două lucruri : că atîţia oameni au
fost ca să fii tu, şi tu însuţi ca să fie după tine
atîţia oameni !
Nicolae Iorga
992 • Oamenii care vor să săvîrşească un lu

cru folositor trebuie să facă să dispară din toate
ocupaţiile lor cuvintele zadarnice şi acţiunile
care nu contribuie cu nimic la îndrumarea
vieţii.
Isocrate,
Critica eristicii şi definiţia filozofiei.
993 • E o măre cinste să fii om distins şi să

ţi se spună de lume : Iată un om.
994 • Un om răutăcios nu e niciodată fericit.

Juvenal
995 • Mărginit prin natura sa, infinit în do

rinţe, omul este un zeu căzut care-şi aminteşte
de cer.
Lamartine, Meditaţii [Omul].
996 • Feriţi-vă de oamenii care cred că totul

e bine, de cei care cred că totul e rău şi mai
ales de cei care rămîn indiferenţi la toate.
Lavaler
997 • Mulţumeşte-te să fii om !

Leasing, Natan înţeleptul, III, 9.
998 • Cea mai nobilă preocupare a omului este

omul.
Lessing, Natan înţeleptul
[Motto la prefaţa făcută
de Paul Langefelder],
999 • Omului îi este mai drag, totdeauna, un

om decît un înger.
Lessing
1000 • Un ceas care să strige la fiecare sfert

de oră stăpînului său : Tu..., la fiecare jumă
tate : Tu eşti..., la fiecare trei sferturi : Tu eşti
un..., şi cind bate ora întreagă : Tu eşti un om.
Lichtenberg, Aforisme-Eseuri.
1001 • Există intr-adevăr o specie de oameni

tăcuţi şi sensibili, care atunci cind se bucură
arată ca şi alţii cind plîng.
Lichtenberg, Jalba nebunilor.
1002 • Smerit întotdeauna şi fără gînd viclean./'

Fii milostiv cu omul, cu pasărea, cu frunza, /
Iertare şi dreptate în fapte şi-n cuvînt / Aceas-
ta-i legea sfîntă şi cea mai omenească !
Mahăbhărata
[cîntul Astika cel de două ori născut],
pag. 169.
1003 • Omul nu e ceea ce ascunde, el e ceea

ce înfăptuieşte.
Andre Malraux
1004 • Orice om mă interesează îndeaproape

şi e de datoria mea să-i fac binele şi să-l sufăr.
1005 • Cînd vrei să simţi bucuria, gîndeşte-te
la însuşirile frumoase ale acelora care trăiesc
cu tine, de pildă la activitatea unuia, la mo
destia altuia, la generozitatea vreunuia din ei,
la cutarş însuşire nobilă...
1006 • Nu te amăgi că trăieşti o veşnicie. Cît
trăieşti, sileşte-te să ajungi om de omenie.
1007 • Omenie : pildă de ocîrmuire în casă.
1008 • Suflet netulibunat şi totuşi plin de cele
mai dulci sentimente pentru ceilalţi.
1009 • Aminteşte-ţi că toate fiinţele cu jude
cată au fost făcute ca să se sufere unele pe al
tele, că această răbdare face parte din justiţia
comună.
1010 • Un om care, fără să piardă o singură
clipă, se sileşte să se măsoare cu fiinţele cele
mai virtuoase, poate fi socotit ca un ministru
al zeilor.
152 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I DESPRE) O M EN IE
1011 • Fie altul mai inteligent decît tine, dar

să nu fie mai omenos [...] decît tine.
1012 • Oamenii au fost făcuţi unii pentru
alţii. Instruieşte-i deci, ori înduiră-i.
Marc Aureliu, Cugetări asupra vieţii.
1013 • Omul cel mai desăvîrşit este [...] neîn

tinat de minciună, de ipocrizie, de desfrinare
şi de convenţionalism.
Marc Aureliu, Către sine însuşi, XI, I
1014 • Omul este fiinţa supremă pentru om.

K arl Marx,
în voi. Dicţionar de etică pentru tineret,
pag. 433.
1015 • Dacă împrejurările sînt acelea care-1

formează pe om, trebuie să facem ca împreju
rările să fie omeneşti.
1016 • Dacă omul este prin natura lui o fiinţă
socială, înseamnă că numai în societate poate
el să-şi dezvolte adevărata lui natură, iar forţa
naturii lui trebuie apreciată nu după forţa in
divizilor izolaţi, ci după forţa societăţii.
K arl M arx şi Fr. Bngels,
Sfînta familie sau critica criticii critice,
în voi. Marx-Engels despre religie,
Editura politică, Bucureşti, 1963, pag. 52.
1017 • Omul care munceşte numai pentru sine

ajunge un savant celebru, un mare înţelept, un
excelent poet, dar niciodată un om desăvîrşit,

un om cu adevărat mare.
Karl Marx, Reflecţiile unui tînăr
la alegerea profesiunii.
1018 • Pentru omul de temperament etic, soarta

cea mai prielnică e să se poată apropia măcar
la bătrîneţe — şi să apropie şi pe alţii — de
ceea ce se cheamă omenie, însuşirea cea mai
de preţ a vieţii.
Staiion Mehedinţi, De senectute.
Bătrîneţea în cadrul muncit
pentru cultură, pag. 26.
1019 • Nu da cu piciorul în cel nefericit, căci

soarta e comună tuturor.
Menandru
1020 • Căsătoria este şcoala cea mai bună a

ordinei, a bunătăţii, a omeniei.
Mirabeau
1021 • Mulţi oameni, ca şi cifrele, poartă va

loare numai prin poziţia lor.
Napoleon I
1022 • Intreabă-te mereu ce faci şi taci ! Să

fii îndurător cu cei săraci.
[basmul Straşnica istorie cu un fecior
îndrăgostit şi un bărbier].
1023 • Nenorocirile se uită mai repede decit

ne închipuim, şi această virtute omenească, ui
tarea nenorocirilor, eu o socotesc lege a mer
gerii înainte.
O mie fi una de nopţi
[basmul îngroparea de viu].
1024 • Domnitorul care nu-i urm at de servi

tori, nu-i cunoscător al virtuţilor, chiar dacă-i
bogat şi de familie nobilă şi veche.
1025 • In Mahăbhărata este vorba de cinci fe
luri de morţi vii : cel sărac, cel bolnav, cel prost,
cel pribeag şi cel care veşnic serveşte.
Panceatantra, cartea I, cuget. 73 ; 266.
1026 • Omul să nu facă altora ceea ce-i rău

pentru el.
1027 • Dacă cineva merge la cer tăind copacii,
omorînd animale şi vărsînd sînge, atunci cine
se mai duce în iad ?
Panceatantra,
cartea a IlI-a, cuget. 103 ; 106.
1028 • Omul nu este decit o trestie, cea mai

slabă a naturii, dar o trestie capabilă să gîn-
dească.
1029 • Omul nu este nici înger, nici fiară.
1030 • Josnicia omului dispare pentru a nu ne
mai lăsa să vedem decit măreţia sa.
1031 • In gîndire stă măreţia omului.
1032 • E primejdios să-i arăţi omului cit de

asemănător este fiarelor fără să-i arăţi propria
lui măreţie.
Pascal, Cugetări.
1033 • Putinţa de a trăi noi înşine în sufletul

altuia e singura adevărată valoare omenească.
V. Pârvan
1034 • Voiţi să ştiţi oît preţuieşte un om ? As-

cultaţi-1, studiaţi-1 în legăturile sale cu cei mai
mici decît el.
F. Pecaut
1035 • Nu toţi oamenii pot fi Ciceroni şi Pla-

toni, Virgili sau Homeri, dar toţi pot fi oameni
buni. Prefer om fără cunoştinţe literare, decît
cunoştinţe literare fără om.
Francesco Petrarca
1036 • Oamenii sînt buni sau răi după cum

se recompensează virtutea sau viciul.
Pliniu cel Tînăr,
Panegiricul împăratului Traian, VII, 44.
1037 • Omul singur, între toate făpturile, simte

şi o altă emoţie decît a propriei sale suferinţe.
Lovitura durerii aproapelui său îl mişcă şi, ve
nind în ajutorul celui lovit care suferă, se simte
el însuşi uşurat.
Prevost-Paradol
1038 • Omul este măsura tuturor lucrurilor.

Protagoras, Fragmente, 1.
1039 • A avea simpatie pentru fericirea altora

presupune un suflet cu adevărat nobil şi dez
interesat.
A. S. Puşkin
1040 • Mă silesc să nu mă simt fericit decit

făcînd pe alţii fericiţi.
J. Renard
1041 • Nobleţea este un instrument strălucitor

în timp.
Rivarol
1042 • Să slăvim omul ! Să-i inspirăm cele

mai sfinte sentimente : Respectul faţă de om !
Romaiin Rolland
1043 • Plînsul este adeverinţa omeniei.

Schiller
1044 • Cit timp sintem printre oameni să ne

purtăm omeneşte.
Seneca, Despre minie, III, 43.
1045 • Omenia ne opreşte să fim trufaşi faţă de

semeni, ne opreşte să fim lacomi.
1046 • Cine îl plînge pe cineva că a murit, îl

plînge că a fost om.
1047 • Primejdia care vine din partea omului
e neaşteptată şi cu cit se apropie mai mult de
tine, cu atît e mai grijuliu ascunsă.
1048 • Bucură-te de bucuria fiecăruia, îmtris-
tează-te de răul fiecăruia ; nu uita unde tre
buie să ajuţi, de ce trebuie să te fereşti.
Seneca, Scrisori către Lucilius.
1049 • Oamenii virtuoşi îşi sînt folositori unii

altora căci ei practică virtuţile şi menţin înţe
lepciunea la înălţimea lor.
1050 • Zeilor ! Metehne ne daţi mereu, pentru
a rămîne oameni.
1051 • Ce capodoperă este o m u l! Cît de nobilă
este inteligenţa lui şi cît de mari calităţile lui
sufleteşti ! Ce lucru desăvîrşit este omul ! Ce
aleasă este cugetarea şi cît de nemăsurate însu
şirile [...] Podoaba luminii ! Pildă a vietăţilor !
Shakespeare
1052 • Păcatul cel mai mare faţă de semenii

noştri nu este să-i urăşti, ci să-i priveşti cu
nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei.
G. B. Shaw
1053 • Multe lucruri minunate există, dar ni

mic nu-i mai minunat decît omul.
Sofocle, Antigona
12
1054 • Omului nimic nu-i este mai folositor

decît omul.
Spinoza
1055 • Dacă ne vom uita însă amîndoi unul în

ochii celuilalt şi vom asculta cu atenţie vocea
noastră lăuntrică, măsurîndu-ne tăria spiritu
lui, atunci vom simţi cit de mare este puterea
seninătăţii, forţa năvalnică a măreţiei sufleteşti
şi mai cu seamă puterea convingerii, care, toate
la un loc, ne smulg din această atmosferă de
închisoare, apăsătoare, pustie şi aproape deznă
dăjduită.
Ernst Thălmann,
Scrisoare către un tovarăş de închisoare.
1056 • Pentru ca un copil să devină om, tre

buie ca din copilărie să educi în el omul, altfel
va rămîne copil toată viaţa.
1057 • Omul cult mai bine îşi pricinuieşte o
daună decît să se înjosească.
1058 • Influenţa culturii înalţă sufletul omului
şi deschide căi nu numai pentru autoperfecţio-
nare, dar şi pentru autocontrol.
Rabindranath Tagore,
1059 • Oamenii cumsecade sînt sever criticaţi

de unii, lăudaţi de a lţii; despre oamenii de ni
mic, nimic.
Teognis de Megara,
Poeme elegiace, 795.
1060 • Omul nu poate fi conceput în afara so

cietăţii.
L. N. Tolstoi
1061 • Privit în specia şi dimensiunile sale,

un om este un om, adică în primul rînd animal
uman.
Leomardo Da Vinci
1062 • Ideea de luptă a omului împotriva omu

lui a fost şi va rămîne o mare, dureroasă şi ru
şinoasă absurditate.
G. M. Vlădescu
1063 • Tratăm pe oameni ca pe nişte scrisori

primite. Le citim în grabă, dar nu le recitim.
Voltalre
1064 • Faţă de celelalte fiinţe, oamenii trăiesc

ca Beii, fiindu-le cu m ult superiori prin na
tura corpului şi a sufletului.
Xenophon, Memorabilia.
ONOARE
1065 • Sumanul alb se poate negri ; cel negru

nu se poate albi.
1066 • Un nume bun e ca o moşie.
12*
1067 • Se numără de neam mare dar cinste

de catîr are.
1068 • E ruşine pentru cel ce linge de unde a
scuipat.
1069 • înjurăturile întină pe înjurător.
1070 • Falsa măreţie e sălbatică şi stă departe:

cunoscîndu-şi slăbiciunea se ascunde sau cel
puţin nu-şi arată chipul din faţă.
1071 • La unii oameni aroganţa ţine loc de
măreţie a caracterului; inumanitatea de tărie
sufletească, şi viclenia, de spirit.
La Bruyâre, Despre om
1072 • Pot dovedi oricui că cine munceşte

bine, cu demnitate, poate, prin înseşi aceste
două însuşiri, să îndure nenorocirea.
Beethoven
1073 • Dacă aş mînca hrana ruşinii şi a bleste

melor, aş fi acela care, odată cu venirea iernii
ar avea acoperămînt de stuf.
Epopeea lui Ghilgameş,
Tableta a Vl-a, pag. 94.
1074 • Cine vorbeşte de bine pe cel care îl vor

beşte de rău, e mai presus de orice laudă. Nu
este răzbunare mai eroică decît aceea prin ta
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE 1Q1
lent şi merit, adică prin lucrurile care înfrîng

invidia.
Baltasar Gracian
1075 • Să nu mi se fălească nici un pisc, că

din pămînt el singur n-a ţîşnit.
Lessing,
Natan înţeleptul, scena III, actul II.
1076 • Nu căuta să te înalţi defăimând pe alţii.

Caută prin propriile tale calităţi să te deose
beşti de oamenii de rînd.
Măhâbhărata 12, 10576.
1077 • Nu este în puterea unui stăpînitor să-şi

creeze oameni după nevoile obşteşti, dar
depinde de el să-i întrebuinţeze aşa după cum
sînt, aşezînd pe fiecare după meritul lui.
Marc Aurellu,
Cugetări asupra vieţii, pag. 4.
1078 • Onoarea nu este totdeauna preţul me

ritului ; ea este adesea un partaj al crimei decit
recompensa virtuţii.
Chevalier de M§ră,
Maxime.
1079 • Ferească-mă sfintui să fiu om de

onoare conform descrierii făcută zilnic de cei
care vorbesc despre ei înşişi ca despre nişte

oameni onorabili.
1080 • Acela care pică îndărătnicit Sn bărbăţia
lui, acela care văzînd moartea cu ochii nu-şi
pierde încrederea, acela care, pe cînd îşi dă
duhul, priveşte adversarul cu îndrăzneală şi
dispreţ, nu e învins de oameni ci de so artă;
e ucis dar nu înfrînt.
Monta igne
1081 • Folosirea forţei înjoseşte pe cel care o

aplică, după cum jigneşte pe cel împotriva că
ruia este aplicată.
Jawaharlal Nehru, Autobiografie, cap.
Post-scriptum, pag. 582.
1082 • Pentru atingerea unui scop demn tre

buie folosite mijloace demne.
Jawaharlal Nehru, Autobiografie, cap.
Non-colaborarea, pag. 80.
1083 • Dezaprob deopotrivă pe cei care se

mulţumesc să-l laude pe om, pe cei care sint
gata să-l defăimeze şi pe cei care se consolează
petrecînd ; nu-i pot aproba decît pe cei care
caută gemînd.
Blaise Pascal,
Cugetări.
1084 • Onoarea câştigată stă chezăşie pentru

cea care urmează a fi cucerită.
1085 • Există o demnitate oare nu atîrnă de

noroc : este o anumită atitudine care se dis
tinge şi care pare a ne destina pentru lucruri
m a ri; este preţuirea pe care ne-o dăm sin
guri, fără a ne da seama ; prin această calitate
cîştigăm respectul celorlalţi oameni şi de obicei
ea este aceea care ne pune deasupra lor mai
mult decît naşterea şi decît meritul.
1086 • Meritul oamenilor are anotimpul lui,
întocmai ca fructele.
La Rochefoucauld,
Reflecţii sau maxime morale.
1087 • Demnitatea umană e (în mîinile noas

tre ; păstraţi-o ! Ea coboară cu voi ! Cu voi se
va înălţa.
Fr. Schiller,
Die Kllnstler, 30.
1088 • Un nume bun la un om sau la o fe

meie e darul sfînt al vieţii.
Shakespeare
1089 • Adevărata măreţie este să ai întrunite

în tine slăbiciunea omului şi seninătatea unui
zeu.
Seneca, Scrisori către Lucilius, LIII.
1090 • Ai grijă de nume că acesta-ţi va rămîne

mai mult decît o mie de comori de aur.
Ben-Sirah,
Cartea înţelepciunii in viaţă, 41, 15—16.
1Q4 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE
1091 • A proceda în aşa fel încît să te poată

pedepsi alţii pentru vina ta proprie, nu este
demn de un om.
Rabindranath Tagore,
Articole despre educaţie fi invăţămînt.
1092 • Eşti încă tare departe de a fi plăcut

cuiva, cînd n-ai decît duh.
1093 • Există oameni care trăiesc fericiţi fără
să ştie.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 106 ; 70.
PACE
1094 • Dreptatea cu pacea cînd se îmbrăţi

şează, fericirea ne înconjoară.
1095 • Orice dai pentru o împăciuire nu con
stituie o pierdere.
1096 • Pacea să fie gîndul tău, pacea — cu-
vîntul tău, pacea — cinstea cea mai mare.
1097 • Cel ce împacă pe altul, pacea de la el
se ţine.
1098 • Pururea să te sileşti ca pe vrăjmaşii tăi,
prieteni să-i dobîndeşti.
1099 • Războiul este cel mai îngrozitor lucru

din lume.
1100 • Fie ca-n suflet toţi să fim poeţi / Şi-n

loc de-obuze, pe planeta noastră / Doar lire să
răsune-n veci.
Anatoli Alexin,
Dialog despre omenie, pag. 129—130.
1101 • Mai mare vrednicie a socoti nu poate,

decît îndată gîlceava în pace a întoarce, şi pe
cît mai în grabă ar fi, cu atît mai lăudată
ieste.
DLmitrie Cantemir,
Istoria Ieroglifică, partea a IlI-a,
pag. 194.
1102 • Stă în puterea noastră, a tuturor, ca,

acţionînd cu deplină răspundere faţă de desti
nele popoarelor noastre, faţă de cauza progre
sului, bunăstării şi fericirii generale, faţă de
cauza păcii, să asigurăm lichidarea încordării
în viaţa internaţională, instaurarea unei politici
noi, de colaborare şi pace pe pămînt.
NLcolae Ceauşescu,
Discursul solemn al preşedintelui
Nicolae Ceauşescu, ziarul Scînteia,
nr. 10131 din 18 martie 1975,
anul XLIV, pag. 3.
1103 • Cînd zăngănesc armele, muzele tac.

Cicero, Pro Milone, 4, 10.
1104 • Dulce este cuvîntul pace, şi ea însăşi

este binefăcătoare ; însă este o mare deosebire
166 PRO V ERB E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE
între pace şi robie : pacea este libertatea netul

burată ; robia este cea mai mare nenorocire,
care trebuie respinsă nu numai prin război, dar
chiar şi prin moarte.
Cicero,
Philippica, 2, 19.
1105 • Nimeni nu este atît de nebun să

aleagă războiul în locul p ăcii! In timp de pace,
copiii îşi îngroapă părinţii, iar în timp de
război, părinţii pe copii.
Observaţie a lui Cresus,
raportată de Herodot, Istorii, 87.
1106 • Este un singur mijloc de a asigura

pacea : a fi curajos şi hotărît. Pace, dar nu în
umilinţă şi slăbiciune !
Paul Doumer,
Cartea copiilor mei, XXVJI.
1107 • Sub vină grea se-ndoaie / Cei ce-n-

deamnă la războaie / Pe un rău şi lacom rege.
Esop, fabula Trompetul.
.1108 • Nebuni ce sînteţi, voi care căutaţi glo

ria în lupte şi credeţi că puteţi pune capăt su
ferinţelor oamenilor prin suliţele războinice.
Euripide, Elena, 1151.
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE \ fff
1109 • Războiul este arta de a ucide în mare

şi de a face cu glorie ceea ce, făcut în mic,
duce la spînzurătoare.
J. Fabre,
Amintiri entomologice, VIII, 131.
1110 • Pacea universală se va realiza într-o zi,

nu pentru că oamenii vor deveni mai buni, dar
pentru că o nouă ordine a lucrurilor, o ştiinţă
nouă, noi necesităţi economice le vor impune
starea de pace.
A. France, Pe piatra albă.
1111 • Non-violenţa este infinit superioară

violenţei şi iertarea este mai mărinimoasă decît
pedeapsa.
1112 • Non-violenţa este legea speciei noastre,
aşa cum violenţa este legea fiarelor. In fiară
spiritul doarme şi ea nu cunoaşte altă lege decît
a forţei fizice. Demnitatea omului cere ca el
să se supună unei legi superioare — forţei spi
ritului.
Mahatma Gandhl
[citat de J. Nehru în Autobiografie,
pag. 90].
1113 • Legea divină nu permite să se fălească

cineva că a ucis.
Homer, Odiseea.
1114 • Pacea este virtutea civilizaţiei, războ

iul este crima sa.
Victor Hugo, Fapte şi vorbe.
1115 • O, da, mă mir cum pot să fie / Mîini ce

mai înalţă arma cruntă / Cînd a cîntat o
oiocîrlie !
V. Hugo, poezia Războiul
1116 • Dacă sabia se înverşunează, civilizaţia

să se indigneze.
V. Hugo, Centenarul lui Voltaire
[Din „Fapte şi vorbe"].
1117 • Omenirea este urmărită de un blestem

dacă, pentru a-şi dovedi curajul, este osîndită
veşnic să ucidă.
Jean Jaurăs, citat de Marcelle Auclair,
In voi. Viaţa lui Jean Jaures,
Editura politică, Bucureşti,
1966, pag. 232.
1118 • Capitalismul poartă în el războiul după

cum norul poartă furtuna.
Jean Jaures, citat de Maurlce Thorez,
p. 366.
111? • A te bucura de o cucerire înseamnă a

te bucura de pierderea vieţilor omeneşti.
Lao Tzl,
Calea cea simplă, 31.
1120 • Popoarele nu au nici un motiv să se

lase tîrîte în războaie, să sîngereze pentru gre
şelile şi păcatele diplomaţilor.
1121 • Industria de armament este brutală,
robustă, plină de dispreţ cinic faţă de argumen
tele şi metodele cit de cit civilizate, întocmai
ca militarismul — această brutalitate concen
trată şi sistematizată a violenţei. Industria de
armament este monstruoasă ca forţă, nesăţioasă
ca pretenţii şi pătimaşă în setea ei de profit.
Se hrăneşte cu amarul bănuţ al săracilor, pe
care-1 transformă în dulci milioane pentru mag
naţii banului.
1122 • [...] Prea multă vreme nu se poate
şedea pe baionete. [Replică la dictonul lui
Talleyrand-Perigord (1754—1838), care spunea
că poţi face orice cu baionetele, dar nu te poţi
aşeza pe ele, dar şi la convingerea iuncherilor
prusaci care susţineau că nu se simt în sigu
ranţă decît la adăpostul baionetelor.]
K arl Liebknecht,
Cuvîntări, Scrisori si Articole alese,
p. 174.
1123 • Nevătămarea este legea supremă pentru

toate fiinţele.
1124 • Să judecăm cuminte şi fără părtinire !
Omorul nu-ţi aduce nici bucurii, nici pace.
1125 • Omorul e cea mai ticăloasă dintre fără
delegi. / Cu cit. mâi tare-1 cauţi, cu atît mai
degrabă / Ţi-e dat să cazi tu însuţi de-o moarte

ruşinoasă : Uciderea e răul şi e pieirea lumii.
Mahăbhărata
[clntul Sfatul zmeilor], 133.
1126 • Nu cuteza nici floare, nici fiară să

ucizi.
Mahăbhărata
[cîntul Mastika cel de două ori născut],
16Q
1127 • Dezvoltarea societăţii omeneşti va duce

în cele din urmă, într-un viitor nu prea înde
părtat, la desfiinţarea războaielor — această
monstruoasă exterminare reciprocă a omenirii.
Mao Tze-Dun,
Opere alese, voi. 1, p. 312.
1128 • Nu poate fi liber un popor care asu

preşte alte popoare.
K arl Marx,
citat de M aurlce Thorez.
1129 • Cine nu se înduplecă la pace, dacă

vede la cei dimprejur numai gînduri paşnice ?
S. Mehedinţi,
Altă creştere, Şcoala muncii, pag. 102.
1130 • Cînd izbîndeşte umanitatea, războiul

este mort.
Georg Fr. Nlcolai,
Decalogul umanitarist.
1131 • Două oştiri înfricoşate s-au luptat ziua

întreagă; au ostenit spre se a ră ; iar noaptea
au adormit una lingă alta...
[basmul Istoria dervişului al doilea].
1132 • Pacea este prielnică ; înlăuntrul păcii

s-a născut iubirea.
Ovidiu, Amores, 3, 2, 50.
1133 • Pacea dulce e firească oamenilor ; mînia

sălbatică a fiarelor.
Ovidiu
1134 • Cu cel lipsit de sinceritate să nu se în

cheie pace. Orknt de strînsă ar fi alianţa cu el,
nu trece mult şi din pricina răutăţii sale el se
schimbă din nou.
Panceatantra,
cartea a IlI-a, cugetarea 25.
1135 • Cît stă în puterea voastră, trăiţi în bună

pace cu oamenii.
Pavel din Tars, Romani, 12, 18.
1136 • Triumful proletariatului — punînd capăt

oricărei exploatări a omului de către om... —
va face ca războaiele civile să devină nu numai
inutile, ci de-a dreptul imposibile. Omenirea se
va dezvolta atunci numai prin „puterea drep
172 proverbe şi cugetări despre o m e n ie
tăţii“, şi nu va avea nevoie de argumente cu

ajutorul armelor.
Plehanov,
Opere filozofice alese, voi. I, Editura
politică, Bucureşti, 1958, pag. 311.
1137 • Este imposibil ca oamenii să nu con

ceapă, cu timpul, atrocitatea ridicolă a războiu
lui... Ei vor vedea că sîntem destinaţi să mîn-
căm, să bem şi să fim liberi.
A. S. Puşkin,
însemnări privitoare la problema păcii
veşnice.
1138 • Militarismul e simbolul făţărniciei şi

brutalităţii exercitate asupra omului fricos, cel
mai ascultător dintre toate animalele.
1139 • Trebuie să ne convingem, în cele din
urmă, că numai cel prost şi slab are nevoie de
sabie, de arme moarte.
1140 • Mişcarea feministă, dacă nu e legată de
cele două axe : pacifism-internaţionalism, e o
irosire a forţelor.
1141 • Iubirea şi naşterea, cele două „func-
ţiuni“ esenţiale ale femeii, să fie şi sursele
inepuizabile care să sporească pacea şi frăţia
între oameni.
Eugen Relgis, pag. 163 ; 162 ; 131 ; 130.
1142 • Nimic în lumea asta nu merită să fie

cumpărat cu. preţul sîngelui omenesc.
J. J. Rousseau
PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE J7 3
1143 • Cine vrea pace, acela trebuie s-o apere

în mod activ.
Em st Thâlmann, pag. 151.
1144 • Este limpede că poporul vrea pace. Dar

numai voinţa nu aju n g e; ea trebuie să se
afirme prin acţiune.
1145 • In loc să ne certăm dacă există un rai
în cer, mai bine să ne unim pentru ca pămîntul
să nu mai fie un iad şi pentru ca copiii noştri
să nu mai cunoască grozăviile războiului.
1146 • Numai socialismul va elibera definitiv
omenirea de coşmarul războaielor.
Maurice Thorez,
Articole şi cuvîntări, pag. 366, 376, 554.
1147 • Dar războiul nu a fost numai un fapt

de arme ; el a fost dezlănţuirea patimei nebu
neşti [...] amărăciunea, resentimentul indivizi
lor cuprinşi în vîrtejul pasiunilor instinctive şi
bestiale, care dormitau sub poleiala civiliza
ţiei ; el a fost înăbuşirea libertăţii, negarea per
sonalităţii ; el a fost de asemenea dezlănţuirea
tuturor egoismelor...
Palmiro Togliatti, p. 54—55.
1148 • Pace, fericire, frăţie între oameni — iată

de ce avem nevoie pe lumea asta.
Mark Twain
13 — Proverbe şi cugetări despre omenie
.1149 • Pacea este prima condiţie a dezvoltării.

: L. N. Tolstoi
1150 • Aşa şi vrăjmaşul tău acum, cela ce ţi-a

făcut rău, de-i vei îngădui cu iblîndeţe, atunci
vrajba lui vei potoli.
Varlaam,
1 Cazania, II, 316.
1151 • Ceea ce noi onorăm cu numele de pace

nu e, propriii-zis, decît un scurt 'armistiţiu...
Vauvenargues,
Reflexions et maximes, 413.
1152 • Oamenii care nu pot face să sălăşluiască

pacea în inima lor, cu atît mai puţin vor putea
face să sălăşluiască pacea in ţară.
N. Velimirovici,
Cugetări despre bine şi rău, pag. 114.
1153 • Nici o mîntuire în război.

Vergilius,
Eneida, 11, 362.
1154 • Este întristător faptul că adeseori, pen

tru a fi bun patriot, unii îşi închipuie că 'trebuie
să fie inamicii restului omenirii.
Voltaire,
Dicfionar filozofic [Patrie].
PERSONALITATE
1155 • Talentul se naşte în linişte, iar carac

terul numai în viitoarea vieţii.
1156 • Istoria unui om e caracterul lui.
Goethe citat de Thâlmann, p. 234.
1157 • Cînd un om este o glorie pe fruntea

naţiunii sale, naţiunea care nu bagă de seamă
acest lucru uimeşte în jurul ei neamul ome
nesc.
Victor Hugo
1158 • Noi [conducătorii] trebuie nu numai să

trasăm sarcini, dar şi să Irezolvăm problema
metodelor de îndeplinire a acestor sarcini.
Mao Tze-Dun,
Opere alese, voi. 1, pag. 254.
1159 • Personalitate este ceva ce nu poate fi

definit, e o forţă stranie care-şi exercită pu
terea asupra sufletelor omeneşti.
Jawaharlal Nehru,
Autobiografie.
1160 • Firea celor mari la suflet este aceasta :

cel tare îşi măsoară puterea numai cu cel tare.
1161 • Personalitatea (individului) este armo

nia dintre eul intern şi cerinţele lumii sociale.
N. D. Răileanu,
Individualismul la Goethe.
1162 • Valoarea unui om politic nu poate fi

apreciată exact decît atunci cînd el este judecat
nu numai după ceea ce a înfăptuit, ci şi din
ceea ce a vrut să înfăptuiască.
1163 • Cu cit omul ştie mai bine de unde şi
încotro merge, cu atît îi sînt mai limpezi amin
tirile şi nădejdile, cu atît un asemenea om este
o adevărată personalitate.
1164 • Cuvîntul „personalitate*4 (Personlich-
keit) se formează în limba germană din cuvîntul
„persoană44 (Person) şi exprimă ceva esenţial la
un om, ceva mai mult decît simpla lui înfăţi
şare exterioară. Prin personalitate se înţelege
un om care închide în el ceva important şi
mare. Cuvîntul „personalitate44 va însemna
cîndva : caracterul şi totalitatea calităţilor su
fleteşti. Cu acest cuvînt va trebui să fie carac
terizat un iom care îşi pune în întregime for
ţele în slujba poporului. Această integritate a
caracterului este o calitate inalienabilă a unei
personalităţi progresiste, deoarece valoarea şi
calitatea personalităţii este definită de caracter.
1165 • ...Un om de caracter înseamnă cineva
care a suferit şi s-a călit în încercări, un om pe
a cărui tărie te poţi bizui.
1166 • Oricare ar fi drumul vieţii tale în viitor,

premisele atitudinii tale rezidă în caracterul
tău.
1167 • A fi soldat al revoluţiei înseamnă a
păstra o credinţă nestrămutată pentru cauză,
credinţă care se verifică prin viaţă şi prin
moarte ; aceasta înseamnă a da dovaîdă în orice
situaţie de un devotament nemărginit, de încre
dere, de voinţă de luptă şi energie.
Ernst Thâlmann, p. 218 ; 220 ; 234—235
PRIETENIE
1168 • Omul fără amici e ca stingă fără

dreapta.
Proverb românesc
1169 • Nu te împrieteni cu omul rău. Ia pildă

de la cei buni.
1170 • Piatra pe care o aruncă prietenul nu
sparge capul.
1171 • La lingură nouă să ai şi prieteni vechi.
Proverbe turceşti
1172 • Prietenia este podoaba cea mai fru

moasă, e mîngîierea cea mai dulce, este sprijinul
cel mai tare al tinereţii.
R. Ruiz Amado,
Secretul succesului (cap. Prietenii),
pag. 133.
1173 • Firea omului fuge de singurătate şi

caută totdeauna un sprijin care nu este mai
dulce decît inima unui prieten.
Cicero,
Despre prietenie, XXIII, 88.
1174 • Nu există o mai mare ură decît aceea

care urmează unei mari prietenii.
Chevalier De Meri,
Maxime ţi reflecţii morale.
1175 • De ce te plîngi de duşmani ? Pot să-ţi

fie prieteni nişte oameni cărora o natură ca a
ta le este în ascunsul inimii lor o veşnică mus
trare ?
Goethe,
Divanul Vest-Ostic.
1176 • Cine sînt duşmanii noştri şi cine sînt

prietenii noştri ? Iată o chestiune care are o în
semnătate primordială în revoluţie.
Mao Tze-Dun,
Opere alese, voi. 1, p. 15.
1177 • Cei înţelepţi să-şi facă prieteni sinceri,

ca să îndepărteze nenorocirile. Nu trece cu bine
peste nenorocire cel care-i lipsit de prieteni
pe lumea asta.
1178 • Cel care stă lingă un bolnav, lingă unul
peste care a dat o nenorocire, la vreme de foa
mete, cînd e în primejdie din partea duşmanu
lui,... acela-i prieten.
1179 • Şase semne ane prietenia : dă şi pri

meşte, se destăinuieşte şi întreabă, se ospătează
şi dă să mănînce.
1180 • Dacă poţi să-ţi vezi prietenul atunci
cînd viaţa ţi-i în primejdie de moarte, aceasta-i.
o mingii ere pentru amîndoi, fie că mai trăieşti
după aceea, fie că mori.
1181 • Chiar dacă corpul s-ar 6călda în unde
de nectar, oe înseamnă ele pe lîngă îmbrăţişarea
nepreţuită a unui prieten reîntors după vreme
îndelungată ?
P a n ce a ta n tra ,
cartea a Il-a, cuget. 171 ; 41 ; 45 ;
168 ; 57.
1182 • Ca să-ţi exerciţi răbdarea, ai nevoie de

un prieten.
N. D. Răileanu,
I n d iv id u a lis m u l la G oethe.
1183 • Ura e duşmana mea, mai mult decît

duşmanii mei.
Eugen Relgis.
1184 • Nu numai cultivarea unei prietenii

vechi şi încercate, ci şi începutul şi pregătirea
alteia noi îţi dau mulţumire.
1185 • Cine începe să fie prieten din interes,
va înceta \să mai fie tot din interes ; dacă fo
losul şi nu prietenia îl atrage, un alt folos îl va

duce împotriva prieteniei.
Seneca,
Scrisori către Lucilius, cartea I,
scrisoarea a IX-a.
1186 • A înşela un duşman este un lucru greu ;

dar e lucru uşor a înşela un prieten.
Teognis
1187 • Nu se poate numi fericire ceea ce nu

se poate împărţi cu un prieten.
Terenţiu
PURTARE
1188 • A-şi lăuda copilul e a se lăuda pe sine ;

a-şi certa părintele e a se veşteji pe sine.
Proverb chinezesc
1189 • La o mînă de învăţătură se cere un car

de purtare bună.
1190 • Cinsteşte mai mult pe cel vrednic de
cinste, fie de orice treaptă.
1191 • Lauda linguşitorului şi a ciocoiului, cea
mai mare defăimare.
1192 • Bunul-simţ trebuie să fie arbitrul regu

lilor vechi şi moderne ; tot ceea ce nu-i este
conform, este fals.
L’abb6 d’Ailly, P en sees,
[L’article VII, în M a x im e s e t p o rtra its,
par Lâon Levrault].
1193 • Fiecărui bătrin trebuie să-i dăm cin

stire prin sculare, cedarea locului de onoare
şi ce mai este de acest fel.
Aristotel, E tica nico m a h ică .
1194 • Conduita oamenilor ar trebui să fie cg

haina lor : nu prea măsurată sau calculată, ci
nestînjenitoare pentru gesturi şi mişcări.
Fr. Bacon, E seu ri,
[capitolul Despre politeţe].
1195 • Cel care se află mai presus de ceilalţi,

într-un post înalt, care îl pune la adăpost de
replică, nu trebuie să facă niciodată o glumă
usturătoare.
La Bruyere,
C a ra cterele, V, 54.
1196 • Străinului şi săracului dă-i cît poţi, tot

deauna ; căci şi tu poţi ajunge ca el.
Epictet,
F ra g m e n te . 108.
1197 • Să nu ridem niciodată de cei nenoro

ciţi ; / Căci cine poate fi sigur că va fi totdea
una fericit ?
La Fontaine,
Fables, 5, 17.
1198 • Prin recunoaşterea greşelii, spiritele

bărbăteşti se înalţă şi se întăresc.
Goethe,
Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister.
1199 • Nu te necinsti pe tine însuţi, ca să te

cinstească alţii.
B. P. Hasdeu,
Epitaful Iuliei.
1200 • Cinsteşte pe părinţi, respectă pe prie

teni şi supune-te legilor.
Isocrate,
Sfaturi către Demonicos.
1201 • Dacă sînteţi chemaţi să conduceţi oa

meni, atunci trebuie să vă purtaţi cu ei ome
neşte.
M. I. Kalinin
1202 • Poartă-te în aşa fel încît oricare din

faptele tale să devină o regulă universală de
conduită.
Immanuel Kant
1203 • In orice oră din zi, în orice împreju

rare, gîndeşte-te să te porţi... cu dragoste pen
tru semenii tăi, cu libertate, cu dreptate.
1204 • Să ştii cînd să fii bun şi cînd să fii
aspru.
Marc Aureliu,
1205 • Sîntem mai geloşi de cinstirea altora

decît de stima lor.
Pierre De Marivaux,
Viaţa Mariannei, partea a Il-a.
1206 • Cine-i în stare să linguşească, e în stare

să şi calomnieze.
Napoleon I,
Maxime şi cugetări.
1207 • Fericirea din sufletul aceluia în a cărui

casă mereu vin oaspeţi, nu se găseşte nici în cer.
Panceatantra,
cartea a Il-a, cuget. 16.
1208 • Datoria noastră este să cinstim pe tatăl

şi pe mama noastră.
Ramayana [voi. I, cap. 28], pag. 210.
1209 • Simplitatea afectată este o impostură

delicată.
ta Rochefoucauld, maxima 289,
1210 • Trebuie să roşim cînd săvîrşim o gre

şeală, dar nu atunci cînd o îndreptăm.
1211 • Pentru a trăi în lume, trebuie să ştii
să te porţi cu oamenii.
J. J. Rousseau, Cugetări şi maxime.
1212 • Să trăieşti eu inferiorul aşa cum ai vrea

să se poarte superiorul cu tine.
1213 • Nimeni nu-şi dă silinţa să trăiască fru
mos, ci mult, deşi toţi am putea trăi frumos,
iar prea mult, nimeni.
Seneoa, Scrisori către Lucilius,
Scrisoarea a XXII, cartea I.
1214 • Amabilitatea nu trebuie să fie negli

jată niciodată.
S. Smiles,
Fii om de caracter, pag. 184.
1215 • Omul care se mîndreşte cu obiectele sale

de confort ce-1 înconjoară nu ştie cit e de sărac.
1216 • Recunoaşterea vinei este o datorie, iar
tăgăduirea este o slăbiciune sufletească.
R abindranath Tagore,
1217 • Nu există ceva mai presus de tată şi de

mamă printre oameni.
Teognis, Sentinţe.
1218 • Nu trebuie să încercăm a fi pe placul

invidioşilor.
•1219 • Raţiunea ne înşală mai adesea decîit na
tura umană.
Vauvenargues, Maxime fi reflecţii.
răutate
1220 • Grăitorul de rău şi pe morţi îi judecă.

Proverb românesc
1221 • Cel ce abuzează de dragul unei plăceri

josnice, de slăbiciunea aproapelui său, este un
om de nimic şi criminal.
R. Ruiz Amado, Secretul succesului,
cap. XVIII, pag. 144.
1222 • Batjocura este adesea sărăcia spiritului.

1223 • Omul asistă uneori şi la tragedii : vede,
privind de pe scena lumii, personajele cele mai
mârşave ; acestea au făptuit răul, în diferite
acte, şi au trezit cea Imai cumplită dintre uri.
La Bruyâre, Les Caracteres.
1224 • Dacă bîrfeşti, mai vârtos ponegrit vei fi

în grabă tu însuţi.
Hesiod, Munci fi zile, 715.
186 PR O V E R B E şi cugetări d espre o m e n ie
1225 • Cine ucide o carte bună, ucide însăşi

naţiunea.
John Milton, Scrieri alese.
1226 •. Mînia orbeşite uneori şi pe înţelept.

1227 • Cel aspru e puternic, dar cel smerit mai
tare-i.
Mahăbhârata [Tînărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşît],
, pag. 74—75.
1228 • Numai fiinţa care-i nebună şi-nrăită /

îşi blestemă copiii.
Mahăbhărala [Sfatul Zmeilor], pag. 146
1229 • Nu numai să nu faci niciodată rău, dar

nici să te gîndeşti la el.
[capitolul Pilde şi lecţii de virtute],
pag. 7.
1230 • Numai tu singur poţi şti de eşti mişel

şi crud.
1231 • Aceea ce se spune, şi anume că remuş-
carea ar urma îndată păcatului, nu pare a privi
păcatul ajuns în culmea lui, atunci cînd a prins
sălaş în noi ca la el acasă.
Montaigne, Texte, pag. 57.
1232 • Gîndurile şerpilor, ale ticăloşilor şi ale

tuturor celor răi la suflet nu se împlinesc tot
deauna ; aşa se face că mai dăinuieşte lumea

asta.
1233 • Casele pier prin sfadă, prietenia prin
.bîrfeală, ţările prin regi răi, gloria omenească
prin fapte rele.
Panceatantra,
cartea V-a, cuget. 46 ; 76.
1234 • E primejdios să duci veşti rele tiranilor.

Ramayana,
[voi. I, capitolul 34, Drumul spre ruină],
pag. 254.
1235 • O crimă face punte spre o crimă şi mai

mare.
J. Raclne, Febra, actul IV, scena II.
V
1236 • Cei răi se chinuiesc mai mult, tocmai

atunci cînd îşi amestecă mai mult defectele şi
cînd ticăloşia se strînge laolaltă.
cartea a XIII, scrisoarea a ClX-a.
1237 • Nu este semn mai sigur al unui suflet

rău şi al unei profunde josnicii morale decît un
sentiment de bucurie la vederea nefericirii al
tuia.
Schopenha uer
188 PR O V E R B E şi cu g etă ri d espr e o m e n ie
1238 • Dacă raibzi răul fără a protesta e ca şi

cum l-ai răsplăti.
Rabindranath Tagore
1239 • Pretextul obişnuit al celor ce pricinu

iesc nefericirea altora este că le vor binele.
Vauvenargues, Maxime şi reflecţii-
1240 • Nu fi amarnic, răuvoitor, cîrcotaş, prost

dispus, cusurgiu, meschin, năzuros şi mizantrop,
mereu scîrbit, pus pe gîlceavă, veşnic nemulţu
mit, nu căuta neîncetat nod în papură şi pete
în soare, nu fi plin de fiere, pizmuitor şi bănui
tor, urîdos şi posomorit.
TOudor Vianu, Jurnal, pag. 115.
1241 • E o nenorocire legată de condiţia umană

că, în ciuda dorinţei de a ne conserva, ne dis
trugem unii pe alţii cu mînie şi sminteală.
Voltaire
RECUNOŞTINŢA
1242 • Recunoştinţa îmbracă trei forme : un

sentiment din adîncul inimii, o expresie de mul
ţumire şi un dar întors.
Proverb arab
1243 • Nedreptăţile scrie-le pe nisip, iar bine

facerile pe marmură.
1244 • Recunoştinţa este o îndatorire către cel
ce ţi-a făcut un bine.
1245 • Recunoştinţa este temeiul dragostei
omeneşti.
1246 • Dacă un animal e recunoscător, de ce
n-ar fi şi omul ?
1247 • Dacă nu poţi răsplăti binele ce ai do-
bîndit, fă măcar o mulţumire.
1248 • Nu tulbura fîntîna ce te-a îndestulat.
1249 • Celui ce bine ţi-a făcut, cu bine să-i
răsplăteşti.
1250 • Cînd mulţumeşti făcătorilor de bine, în
demni pe ceilalţi la asemenea faceri de bine.
1251 • Sîntem recunoscători celor care ne vin

în ajutor.
Arlstotel,
Pasiunile : Recunoştinţa, p. 42.
1252 • Dacă cineva este recunoscător pentru

binefacerile mărunte, el arată că ia în seamă
sufletele oamenilor, nu neînsemnatele lor da
ruri.
Prancis Bacon, Eseuri:
Despre mărinimie şi bunătate din jire.
14
] 90 PROVERBE şi cugetări d espre o m e n ie
1253 • Să fim mulţumiţi dacă prietenul nostru,

ajuns la mari demnităţi, mai dă semne că ne
cunoaşte.
La Bruydre, Texte.
1254 • Primeşte binefacerile, dar numai cu gîn-

dul că le vei răsplăti cu altele mai mari.
1255 • Omul ingrat nu se bucură de binefacere

decît o singură dată, pe cînd omul recunoscător
se bucură de ea totdeauna.
1256 • Nu recunoaştem decît pe cel ce ne este
de folos.
Goethe, Maxime şi reflecţii.
1257 • Să nu aştepţi niciodată cea mai deplină

recunoştinţă ; căci atunci cînd cineva vede că
ea îi întrece puterile, nu poate decît să rupă
legăturile cu tine.
Baltasar Gracian, Oracolul,
manual al înţelepciunii în viaţă, 255.
1258 • Fructul cel mai plăcut din lume este

recunoştinţa.
1259 • Totdeauna cel care a fost salvat este
nerecunoscător din fire.
Menandru, Fragmente.
1260 • Dă cinste oamenilor aleşi care se îndură

de cei aflaţi în întristare.
O m ie şi u n a d e n o p ţi,
[basmul Istoria unei iubiri Înflăcărate],
pag. 570.
1261 • Celor care nu-s recunoscători că au fost

primiţi cu omenie şi satisfacţie, acelora după
moarte nici corbii nu le mănîncă carnea.
P a n ce a ta n tra , cartea a IlI-a, cuget. 158.
1262 • Un fiu recunoscător n-ar putea fi decît

un om cinstit.
Abatele Prevost
1263 • Pentru ucigaşul unui brahman, pentru

un beţiv, un hoţ, sau unul care calcă jurămîn-
tul, e orînduită ispăşirea. Dar pentru nerecu
noscător nu există ispăşire.
R am ayana
1264 • Recunoştinţa celor mai mulţi oameni nu

este decît o ascunsă dorinţă de a li se face bine
faceri şi mai mari.
La Rochefoucauld, R e fle c ţii
sa u s e n tin ţe ş i m a x im e m o ra le , 298.
1265 • Sînt mii de premii pentru discursurile

frumoase, nici unul însă pentru faptele fru
moase.
J. J. Rousseau
1266 • Trebuie să facem orice ca să fim cit mai

recunoscători.
Seneca, Scrisori către Lucilius, LXXXI.
1267 • Recunoştinţa este o încurajare pentru

binefăcător.
■Publyus Slrus, Alte sentinţe.
1268 • Nerecunoştinţa cea mai urâtă, dar cea

mai obişnuită şi mai veche, este nerecunoştinţa
copiilor faţă de părinţi.
1269 • Nu le sîntem prea recunoscători priete
nilor noştri că ne preţuiesc calităţile dacă în
drăznesc măcar să-şi dea seama de defectele
noastre.
1270 • Chiar dacă n-am privi istoria antică
decît ca pe un roman, tot ar merita să fie res
pectată ca o zugrăvire fermecătoare a celor mai
frumoase moravuri...
1271 • Cei mari îşi vînd prea scump protecţia,
ca să ne socotim obligaţi la vreo recunoştinţă.
Vauvenargues, Maxime şi reflecţii.
RESPECT
1272 • Tinerii înaintea bătrînilor să aibă ochi,

nu gură.
1273 • Adu-ţi aminte de muma ta şi de tatăl
tău, cînd şezi în mijlocul oamenilor mari.
Proverbe româneşti.
1274 • Cine are multă bunăvoinţă are şi multă

preţuire.
1275 • Cine necinsteşte o femeie n-are parte
de bunăstare.
1276 • Un salut dat sărmanului preţuieşte cit
o mie de galbeni.
Proverbe turceşti.
1277 • Tînărul care se lasă subjugat de lim

bajul grosolan şi obscen începe să fugă de so
cietatea bună şi cinstită, în care se simte străin.
1278 • Tinerii să se obişnuiască a respecta cu
veneraţie şi cu gingăşie trei femei a căror
icoană ar trebui să împodobească toate altarele :
pe mama lor, pe sora lor şi pe aceea care într-o
zi are să fie păzitoarea fericirii şi cinstei lor.
1279 • In toate greşelile împotriva sexului
slab, dacă vă gîndiţi bine, veţi avea o anumită
speţă de infamie criminală.
R. Ruiz Amado, Secretul succesului.
1280 • Animaţi de demnitate şi mândrie na

ţională şi, în acelaşi timp, de respect faţă de
alte popoare, comuniştii trebuie să respingă atît
exclusivismul naţional, cît şi ploconirea cosmo
polită în faţa străinătăţii.
Nicolae Ceauş eseu,
In voi. Conferinţa naţională
19—21 iulie 1972, Editura politică.
1281 • Scoateţi respectul din prietenie şi-i veţi

lua cea mai frumoasă podoabă.
Cicero, Despre prietenie, XXII, 82.
1282 • Un om cinstit este respectat chiar şi de

cei necinstiţi.
DenLs Diderot,
Discurs asupra poeziei dramatice.
1283 • Cine este înclinat să nu respecte pe

alţii, acela nu se respectă înainte de toate pe
sine.
F. M. Dostoievski
1284 • A arăta respect, fără înjosire, înseamnă

a da dovadă de bună educaţie.
1285 • La toate vîrstele, în toate situaţiile, iu
beşte, respectă şi onorează pe cei care ţi-au dat
viaţă.
Paul Doumer, Cartea copiilor mei, V.
1286 • Respect pentru om ! Aceasta e piatra

de încercare.
A. de Sainte-Exupery
1287 • Mulţimea nu se poate lipsi de cei vred

nici, iar cei vrednici îi par întotdeauna o po
vară...
Goelhe, Maxime şi reflecţii, 61.
1288 • Omul trebuie respectat.

A. M. Gorkl
1289 • Salută un om mare, nu descoperindu-ţi

capul, ci descoperindu-ţi cugetul.
N. Iorga, C u g e tă ri, pag. 84.
1290 • Respectăm fără voia noastră pe cei pe

care îi vedem respectaţi.
J. Joubert, C u g e tă ri, V, CVIL
1291 • Respectul faţă de cei bătrini, copiii îl

deprind uşor, dacă vor simţi atenţia insistentă
a acestora faţă de ei.
Komensky, Ş co a la m a te r n ă , IX.
1292 • Amintirea mamei mele şi a virtuţilor

ei a ajuns pentru mine un fel de medicament
sufletesc, pe care-1 iau cu cel mai mare folos,
de cîte ori mă simt înclinat spre ceva rău.
E p isto la că tre d o m n u l L iu m b e rg .
1293 • Orice cinstire acordată unui om mare

este un dar care nu trebuie şi nu poate fi do-
bîndit cu sila.
■Georg Cristoph Ltchtentoerg,
R ă zb o i, R e v o lu ţie , M o n a rh ie, R ep u b lică .
1294 • Domnitorii buni sînt respectaţi, temuţi

şi iubiţi.
Război, Revoluţie, Monarhie, Republică.
1295 • Omul fără respect cade în grosolănia

barbariei; nu preţuieşte demnitatea de „rege
al creaţiunii“ care este în el.
Lacordaire
1296 • [...] Respectul te obligă prin el însuşi să

fii exigent.
A. S. Makarenko
1297 • Lanţurile care leagă prin respect pe unii

de alţii sînt, în general, legături de necesitate.
1298 • Cea mai cumplită dintre toate josniciile
omului e faptul că aleargă după glorie, dar tot
acesta e şi semnul măreţiei sale ; căci oricît de
însemnate ar fi bunurile, sănătatea sau bună
starea pe care le posedă nu se simte mulţumit
dacă nu ciştigă preţuirea semenilor lui.
1299 • Revolta împotriva tatălui şi a mamei

este un păcat pentru suflet şi o nenorocire pen
tru familie.
Platon
1300 • Ce durere poate fi mai mare pentru o

femeie decît dispreţul propriului său fiu ?
Ramayana, voi. I, cap. XV.
1301 • Nu-i dispreţuim pe toţi cei care au vicii,

dar îi dispreţuim pe cei lipsiţi de orice virtute.
1302 • înjosirea omenească e o boală care ara
pe dos obrăznicia.
La Rochefoucauld, Maxime.
1303 • Romain Rolland către Ernst Thălmann :

„Cei şaptezeci de ani ai mei salută cu respect
cei cincizeci de ani ai dumneavoastră. In aceste
zile, toate privirile oamenilor iubitori de liber
tate şi ale proletarilor din lumea întreagă se
îndreaptă spre celula dumneavoastră cu un sen
timent de recunoştinţă. Căci dumneavoastră su
feriţi pentru noi toţi“.
Romain Rolland
1304 • Virtutea trebuie respectată chiar în hai

nele mizeriei.
Fr. Schiller
1305 • Cine este în stare să respecte pe cineva,

va ajunge el însuşi demn de respect.
cartea I, scrisoarea a Xl-a
1306 • A nu iubi pe părinţi este răutate ; a-i

uita sau a nu te ruşina de ei, este nebunie.
Seneca
1307 • Cine vrea să fie respectat trebuie să

respecte la rîndu-i individualitatea celor din jur.
S. Smlles, Fii om de caracter, 176.
1308 • Poartă-te ou părinţii cum ai dori să se

poarte copiii tăi cu tine.
Socrate
1309 • Este o dovadă de micime spirituală să

deosebeşti mereu ce este vrednic de stimă de ce
este vrednic de iubire : sufletele mari iubesc în
mod firesc tot ce este demn de stima lor.
1310 • Cînd ne dăm seama că nu avem prin ce
merita stima cuiva, ajungem aproape să-l urîm.
1311 • Un om de lume este socotit ridicol din

pricina talentului şi a gustului său pentru scris.
Ii întreb pe oamenii chibzuiţi : Ce fac cei care
nu scriu.
1312 • Nu trebuie să ridiculizăm părerile care
se bucură de respect; prin aceasta jignim pe
adepţii lor, fără să-i reducem la tăcere.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 11 ; 81 ; 109-
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE jg g
1313 • Nu există om care să aibă dreptul de a

dispreţui pe oameni.
A. de Vigny
1314 • Datorăm respect celui care stăpîneşte

peste spirite prin puterea adevărului, iar nu
celor care fac sclavi prin violenţă.
1315 • Onoarea este un amestec natural de res

pect pentru oameni şi pentru sine însuşi.
Voltalre, Cugetări şi observaţii
SFAT
1316 • Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta

să nu ieşi.
Proverb românesc
1317 • Omul care arată cu plăcere calea celui

rătăcit face ca şi cum ar aprinde o lumină din
lumina sa ; oare luminează mai puţin pentru
tine, dacă ai aprins din făclia ta pe a altuia ?
A. Ennius
1318 • Pe alţii vrei să-nveţi de bine ? Dă sfa

turi doar ca pentru tine.
Fedru, Fabule, V, 9 [Taurul şl viţelul].
1319 • Sfaturile date cu asprime ji-a u nici o

înrîurire ; sînt ciocanele ce sînt respinse de
nicovală.
Helvătlus
1320 • Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i

înveţi ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti.
Jean Jaures
1321 • Povaţa părintească e, însă, pentru fiu, /

Mereu folositoare chiar şi la bătrîneţe...
Mahăbhărata [cap. Tînărul Sringhin
blestemă pe împăratul Parikşît], pag. 74.
1322 • Ieftin este a povăţui, fiindcă nu costă

nimic. Gîndeşte-te însă dacă eşti capabil de ase
menea lucru.
Cilibi Moise
1323 • Caracterul nu se schimbă prin povaţă ;

apa cît de fierbinte tot se răceşte din nou.
1324 • Cel care din prostie nesocoteşte sfatul

celor buni, acela îşi găseşte pierzarea...
Panceatantra, cartea a IV-a, cuget. 104.
1325 • Linguşirea place totdeauna urechilor.

Puţini, însă, dau. sfaturi amare, totuşi bune ;
dar şi mai puţini sînt cei care le primesc aşa

cum se cuvine atunci cînd le sînt date.
Ramayana, voi. I, pag. 284
[cap. Cerbul de aur]
1326 • Cînd dai un sfat cuiva, caută să fie cît

mai folositor nu cît mai plăcut.
Solon
1327 • A povăţui pe oameni înseamnă a le da

temeiuri de acţiune de care nu au habar.
Vauvenargues,
. Maxime şi reflecţii, pag. 98.
SINCERITATE
1328 • Tu-mi zici că-mi voieşti binele şi

mă-nghimpi ca albinele.
1329 • Pe din faţă te linge, pe din dos te frige.
1330 • Fiţi sinceri, probi, iubitori de adevăr,

feriţi-vă de exagerări şi de mistificări.
I. Al. Brătescu-Voineşti,
Din pragul apusului. Gînduri-amintiri,
pag. 97.
1331 • Sinceritatea, o sinceritate adîncă,. mare,

pură, este prima caracteristică a tuturor oame
nilor.
Th. Carlyle,
Muncă, sinceritate, tăcere, VI.
1332 • Sinceritatea este o floare care creşte

numai în sera de inimi a copiilor, acolo se gă
seşte cu prisosinţă, tot ce-i trebuieşte. Sădită în
altă parte, trăieşte puţin, degenerează şi cu
titnpul chiar moare.
Vasile Conta, Opere complete, pag. 17.
1334 • Nu există virtute mai presus de sinceri

tate. In ea sînt rezumate aproape toate calită
ţile omului de bine.
Paul Doumer, Cartea copiilor mei, V.
1335 • îmbină laolaltă 'hotărîrea cu delicateţea,

sinceritatea cu bunacuviinţă.
1336 • încrederea reciprocă nu poate domni
decît acolo unde absoluta sinceritate e ridicată
la rangul de principiu.
Fr. W. Forster, Educaţia cetăţenească
a tineretului fi adulţilor.
1337 • Cine îţi ascunde primejdia îţi este duş

man.
Goethe, Fiica naturală, I, IV.
1338 • Lupul Sn piele de oaie e mai periculos

decît oaia într-o piele oarecare.
1339 • O acţiune sinceră, cuminte, pentru de-
săvîrşirea binelui şi dreptăţii e foarte rară.
1340 • Aş vrea din toată inima să fiu sincer
cu tine fără a ajunge la dezbinare : dar nu se
poate. Tu te comporţi fals şi te aşezi între două
scaune ; nu cîştigi aderenţi şi îţi pierzi prie
tenii. Unde vrei să ajungi ?
Goethe,
Maxime şi reflecţii, pag. 110 ; 61 ; 64.
1341 • Oamenii sinceri sînt iubiţi şi înşelaţi.

Baltasar Gracian, Oracolul,
manual al înţelepciunii în viaţă, 219.
1342 • Caută la cine te preţuieşte, cît e de cu

rată inima, nu cît de înalt e gîndul.
N. lorga, Cugetări.
1343 • Spiritele sincere şi simple nu se înşeală

niciodată decît pe jumătate. .
J. Joubert, Cugetări, XI, LIX.
1344 • Felurile curajului, care sînt necesare

îndeosebi tineretului, sînt : sinceritatea morală
şi stăruinţa în muncă.
1345 • Sinceritatea în muncă se dobîndeşte
prin contact zilnic cu persoane virtuoase şi prin
204 PR O V E R B E şi cugetări d espre o m e n ie
îndeplinirea oricărei însărcinări, chiar sub ochii

lor.
Komensky, Didactica magna, V I I ; VIII.
1346 • Dacă un copi'l mărturiseşte greşeala

fără înconjur, lăudaţi-1 pentru sinceritatea de
care a dat dovadă.
J. Locke,
Cîteva cugetări despre educaţie, 132.
1347 • Cuvintele sincere nu sînt totdeauna ele

gante ; cuvintele elegante nu sînt totdeauna
sincere.
Lao Tzl, Cartea căii şi virtuţii, II, 81
1348 • Există unii oameni care se laudă une

ori cu sinceritatea lor ; n-ar strica să se gîn-
dească însă că sinceritatea trebuie să vină din
firea omului, altfel o va socoti drept o mojicie
chiar şi acela care o preţuieşte foarte mult acolo
unde e adevărată.
1349 • Fereşte-te să nu ajungi pe negîndite
într-un post căruia să nu-i poţi face faţă, ca să
nu trebuiască să pari ceea ce nu eşti.
Georg Cristoph, Lichtenberg
1350 • Sinceritatea nu înseamnă a spune tot ce

gîndeşti, ci a gîndi tot ceea ce spui.
H. de Livry, Maxime şi sentinţe
1351 • Bărbatul de treabă, sincer, cinstit se

poate recunoaşte în mod neîndoielnic chiar după
ochi.
M arc Aurellu, Către sine însuşi.
1352 • Sinceritatea nu este adesea decît o fină

disimulare.
Chevalier de Mere,
Maxime, sentinţe şi reflecţii morale.
1353 • Noi am simţi adesea ruşinea celor mai

frumoase acţiuni ale noastre dacă lumea ar ve
dea toate motivele care le produc.
La Rochefoucauld
1354 • Nimic nu e mai puţin sincer decît chipul

cum cerem şi cum dăm sfaturi.
1355 • Unele lacrimi ne înşeală şi pe noi după
ce au înşelat şi pe alţii.
La Rochefoucauld,
Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale.
1356 ® Prieteniile care nu sînt întemeiate pe

adevăr şi care nu privesc decît interesul şi plă
cerea nu merită deloc numele de prietenie.
M adame de Sabie, L'Amitie
1357 • Amicii se pretind sinceri, inamicii sînt

intr-adevăr.
Schopenhauer
15 — P r o v e r b e şi c u g e tă r i d e s p re o m en ie
20 6 P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M EN IE
1358 • Cine îşi dă cuvântul cu uşurinţă, cu

aceeaşi uşurinţă nu-1 ţine.
1359 • E nevoie de mari posibilităţi ale minţii
şi ale inimii ca să preţuim sinceritatea când ne
răneşte, sau s-o folosim fără să jignească : pu
ţini oameni sînt destul de înzestraţi ca să su
porte adevărul, şi ca să-l spună.
1360 • Nu există oameni mai acri decît cei care
sînt mieroşi din interes.
1361 • Toţi oamenii se nasc sinceri.
Vauvenargues,
Maxime şi reflecţii, pag. 73 ; 12 ; 521.
1362 • Fără sinceritate nu faci nimic. Oricit

vei fi de iscusit şi de şiret, oricit vei şti să ticlu-
ieşti şi să sulemeneşti minciuna — ea rămîne
tot minciună. Vei înşela pe un om, o generaţie,
două — dar timpul... pe el nu-1 vei înşela.
Al. Vlahuţă, Gînduri, pag. 47.
SOLIDARITATE } --
1363 • Puţini oameni, muncind împreună, mult

folos aduc, iar fiecare în parte, nici pentru a sa
trebuinţă ; de-aceea ia-ţi un tovarăş la orice
muncă.
1364 • Pentru prietenul tău să te jertfeşti, iar
nu la nelegiuirile lui să te uneşti.
1365 • Omul care cugetă şi simte ideea de soli

daritate are un principiu conducător în viaţă.
Solidaritatea cu restul speţei sale şi cu descen
denţii săi, solidaritatea cu oamenii în mijlocul
cărora trăieşte îl face să accepte viaţa morală.
G. Aslan,
E d ucaf i a p r i n s i ne însuşi, pag. 151.
1366 • Nu putem numi înţelept pe cel care se

ascunde, asemenea fiarelor sălbatice, de se
menii săi.
G. Câlinescu
1367 • Solidaritatea şi într-ajutorarea ţărilor

socialiste presupun relaţii de egalitate între toate
naţiunile socialiste, nu trebuie să ducă la ames
tec în treburile interne ale vreunui popor, in-
trucît aceasta ar aduce profunde prejudicii cau
zei socialismului.
Nicolae Ceauşescu, în voi. : R o m â n i a
p e d r u m u l cons t rui ri i societăţii socialiste
m u l t i l at e r a l d e z v o l t at e , voi. 4, Editura
politică, Bucureşti, 1970, pag. 333.
1368 • Ne naştem cu obligaţii de tot felul faţă
de societate.
Auguste Comte
1369 • Fericit ori nefericit, omul are nevoie
de a ltu l; cine trăieşte numai pentru el, acela
trăieşte numai pe jumătate.
J. Daliile
15*
208 PROVERBE ŞI CUGETĂRI D ESPR E O M E N IE
1370 • Omul nu e o Insulă de sine stătătoare.

Fiecare e o fărâmă din continentul uman.
S. Donne
1371 • Solidaritatea vrea ca fiecare, individual

sau colectiv, în comună, judeţ sau naţiune să
dea ajutor acelui ce piere sub povara vieţii.
P aul Doumer,
Cartea copiilor mei, XXII.
1372 • Cel care se gîndeşte numai la sine cînd

starea îi este foună, în nenorocire nu va avea
prieteni.
Florian, Fabule, I, 4.
1373 • Fiţi prieteni binefăcători pentru toate

durerile omeneşti ce vi se vor prezenta.
A. Fogazzara,
Mica lume de azi, IX, III.
1374 • Nu este legătură mai sfîntă decît frăţia

între oameni.
Gogol, N., Taras Bulba.
1375 • Omul în lume s-a născut ca în lume să

trăiască...
Iordache Golescu,
Povăţuiri şi cuvinte adevărate.
PR O V E R B E ŞI CUG ETĂRI D ESPR E O M EN IE 209
1376 • Unitatea clasei muncitoare va fi cheză

şia unităţii întregului popor.
Dolores Ibarruri. Singura cale,
Editura politică, Bucureşti, 1963, p. 442.
1377 • Nevoia de unitate este cea mai profundă
şi mai nobilă nevoie a spiritului omenesc.
1378 • Omul trebuie să fie încadrat într-un
ansamblu uman... printr-o credinţă pozitivă sau
printr-o organizare socială imperioasă.
Jean Jaures,
citat de Marcelle Auclair,
in Viata lui Jean Joures,
Editura politică, 1966, p. 180.
1379 • ...să dispară blestemata regulă : „fiecare

pentru el şi dumnezeu pentru toţi"... Vom
munci pentru a face să prindă rădăcini în con
ştiinţa maselor, în deprinderile lor, în traiul lor
de zi cu zi regula „toţi pentru unul şi unul pen
tru toţi“, regula „de la fiecare după capacităţi
fiecăruia după nevoi", pentru a introduce trep
tat dar ferm disciplina comunistă şi munca co
munistă.
V. I. Lenin, Opere complete, voi. 41,
pag. 108.
1380 • Cu cit este mai larg colectivul ale cărui
perspective coincid cu perspectivele proprii ale
omului, cu atît omul este mai frumos şi cu atît
stă pe o treaptă mai înaltă.
A. S. Makarenko
21 0 PR O V E R B E Ş I C U G ET Ă R I D E S P R E O M EN IE
1381 • Cel dinţii privilegiu al condiţiunii ome

neşti este sociabilitatea.
cartea a Vil-a, pag. 46.
1382 • Solidaritatea umană nu este rodul „iu

birii aproapelui41, ea creşte din „interesul co-
mun“, care există în primul rînd în realitate
ca o dependenţă reciprocă a indivizilor între
care este divizată munca.
Karl Marx
1383 • Unirea multora, chiar cînd sânt s'labi, e

greu de biruit ; doar din ierburi se împleteşte
frînghia cu care se leagă elefantul.
Panceatantra,
cartea întii, cuget. 331.
1384 • întreaga societate se consideră oprimată

atunci cînd unul singur dintre membrii ei este
oprimat. Şi oprimat se va socoti fiecare individ
atunci cînd întreaga societate este oprimată.
M. Robespierre
1385 • Mă simt solidar cu toate generaţiile care

m-au precedat în viaţă şi care au lucrat pentru
mine. Nu pot să fac nimic ca să le mărturisesc
recunoştinţa mea şi să mă achit faţă de ele ;
nimic decît să fac pentru oamenii care mă în
PRO V ERBE Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E . O M E N IE 2X1
conjoară şi pentru cei care vor veni după mine

ceea ce acele generaţii au făcut pentru mine ;
a contribuit cu partea mea de lucru, a adăuga
micul meu grăunte, cu un cuvînt, a face puţinul
bine de care sînt capabil.
Fr. Sarcey
1386 • Noi vrem să fim de-a pururi un popor

de fraţi.
Schiller,
Wilhelm Teii, actul II, scena 2.
1387 • Oamenii virtuoşi îşi sînt folositori unii

altora.
Seneca,
Scrisori către Lucilius, LXVI ; CIX.
1388 • !I n asemenea momente, curajul, tăria

sufletească sînt mijloace de nepreţuit pentru
călirea voinţei omeneşti şi a propriei tale ener
gii. Faptul că tu eşti curajoasă şi ai speranţă,
mă 'bucură nespus şi-mi uşurează soarta.
Ernst Thâlmann,
[într-o scrisoare către soţia sa], p. 23-24.
1389 • Fiecare trăieşte prin solidaritatea mun

cii omeneşti.
Lev Tolstoi,
In ce constă fericirea ? pag. 45.
1390 • In dezbinarea dinăuntru stă slăbiciunea

tuturor.
A. D. Xenopol, Scrisori sociale şi
filozofice [Cuvîntare festivă rostită
la serbarea naţională pe mormîntul lui
Ştefan cel Mare],
UMANITATE
1391 • Luxul este o crimă împotriva umani

tăţii ori de cîte ori un singur membru al socie
tăţii suferă şi se ştie că suferă.
D’Alambert, Elemente de filozofie.
1392 • Dacă omul ia parte la durerile altora, el

arată că inima sa e ca acel arbore nobil care
este rănit el însuşi pentru a da balsamul.
1393 • Dacă un om este binevoitor şi politicos
cu străinii, aceasta dovedeşte că el este un cetă
ţean al lumii şi că inima lui nu este o insulă
izolată de alte pămînturi, ci un ţărm aflat în
legătură cu ele.
Fr. Bacon, Eseuri, capitolul XIII
(Despre mărinimie şi despre bunătatea
din fire).
1391 ® Umanismul e cauza şi efectul păcii.

G. Călinescu
P R O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E " O M E N IE 213
1395 • [Umanismul socialist]... presupune o în

ţelegere mai complexă a omului în societate,
luat nu ca individ izolat şi exagerînd trăsăturile
sale individuale, ci ca om social aflat în strînsă
legătură şi interdependenţă cu semenii săi, cu
interesele maselor largi populare. Umanismul
socialist presupune a reda fericirea personală
în contextul afirmării personalităţii întregului
popor.
Nicolae Ceauşescu,
Expunere rostită în deschiderea
lucrărilor plenarei Comitetului Central
al Partidului Comunist Român
din 3—5 noiembrie 1971.
1396 • Nu poţi fi internaţionalist dacă nu îţi

iubeşti propria naţiune, dacă nu lupţi pentru
eliberarea ei, pentru făurirea naţiunii noi, so
cialiste şi comuniste. Tot astfel, nu poţi fi un
bun luptător pentru interesele naţiunii tale
dacă nu activezi cu fermitate pentru dezvol
tarea colaborării cu celelalte naţiuni, pe baza
deplinei egalităţi în drepturi şi respectului re
ciproc.
Nicolae Ceauşescu,
Raport cu privire la dezvoltarea
economico-socială a României
în următorii ani şi în perspectivă, ...
în voi. Conferinţa Naţională
19—21 iulie 1972, Editura politică,
1397 • Dragostea abstractă pentru umanitate

ascunde aproape întotdeauna o iubire egoistă
faţă de tine însuţi.
F. Dostoievski
1398 • A salva un om, a cruţa zbuciumul unui

tată, a menaja sensibilitatea unei femei nu în
seamnă a face o faptă bună, ci o faptă ome
nească.
Al. Dumas-tată]
1399 • Viteazul nu are numai curaj, care este,

totuşi, virtutea primordială. El are şi curajul
moral, curajul civic care-1 face să înfrunte opi
nia contrară, critica nedreaptă, ponegrirea şi
defăimarea, cînd se conduce după regulile care
călăuzesc pe omul onest şi pe bunul cetăţean,
cînd este susţinut de mărturia conştiinţei sale.
Paul Doumer,
Cartea copiilor m e i , I. •
1400 • Dragostea faţă de oameni constituie ari

pile cu ajutorul cărora omul se înalţă.
A. M. Gorki
1401 • O singură dorinţă avut-am eu pe faţă : /

Al omenirii bine să îl slujesc în viaţă.
V. Hugo
1402 • Omenirea este urmărită de un blestem

dacă, pentru a-şi dovedi curajul, e osîndită să
ucidă veşnic.
1403 • Simt că [...]am rămas credincios visului
de fericire universală şi de crescândă perfec
ţiune umană, care-mi dădea aripi în tinereţea
mea de elev...
1404 • Sînt recunoscător socialismului de a fi
dat o întruchipare frumosului meu vis, de a fi
prelungit, in însăşi realitatea existenţei şi în
asprimea luptei, primele emoţii pe care mi le-a
trezit idealul.
Jean Jaures
1405 • Puţinul timp ce-ţi mai rămîne [...] să

nu-1 pierzi preocupîndu-te de treburile altora,
decît dacă acestea sînt spre binele societăţii.
Marc Aureliu.
1406 • Pentru cei cu suflet nobil, pămîntul în

treg e familia lor.
Panceatantra,
cartea a V-a, 38.
1407 • Să plîngi pe nenorociţi nu este un lucru

ce se opune plăcerii pămînteşti ; din contra, eşti
foarte mulţumit cînd poţi face această dovadă
de umanitate.
Pascal, Cugetări, cap. VII
[Omul în societate: injustiţia legilor
umane].
2X6 PR O V E R B E Ş I C U G E T Ă R I D E SP R E O M EN IE
1408 • Şi nu e iertat să fii aspru cu marea slă

biciune a neamului omenesc, decît dacă eşti
gata să-ţi pui sufletul întreg, viaţa ta, pentru
întărirea semenilor tăi...
Vasile Pârvan
1409 • Omul trebuie să tindă către armonia

perfectă a eului său personal ou lumea dim
prejur.
N. D. R&ileanu
1410 • A fi uman înseamnă că putem concepe

istoria evoluţiei omeneşti, că ştim de unde ve
nim şi presimţim încotro mergem — şi căutăm
deci să ne adaptăm cu întreaga existenţă a
naturii care, pentru noi, se desfăşoară în is
toria evoluţiei omeneşti.
1411 • Nu poţi fi fericit cită vreme milioane

de oameni suferă de mizerie, de ignoranţă şi
de silnicie.
1412 • Credinţa fermă a omului în izbînda din

urmă a umanităţii răsună mai puternic decît
orchestra vulcanică a carnagiului.
Eugen Relgis
1413 • Sîntem atît de înfumuraţi, înicît credem

că putem să despărţim interesul nostru per
sonal de interesul omenirii şi să ponegrim se
minţia omenească fără să ne compromitem.
1414 • Nu poţi să fii drept dacă nu eşti uman.

Vauvenargues, Maxime şi reflecţii.
1415 • Oamenii cei mari ai unui popor nu sînt

ai cerului în care ei fură siliţi să-şi mărginească
lucrarea ; ei sînt ai neamului întreg... ei trec
chiar peste cercul poporului lor şi devin binele
întregii omeniri.
A. D. Xenopol,
Scrieri sociale şi filozofice
[Cuvîntarea festivă rostită la serbarea
naţională pe mormintul lui Ştefan ce]
Mare, 12/27 august 1871.]
VIRTUTE
1416 • Viteazului îi vezi capul şi leneşului

urma.
Proverb românesc
1417 • Omul fără virtute este fiinţa cea mai

perversă şi mai crudă ; n-are decît furiile bru
tale ale amorului şi ale foamei.
Aristotel
1418 • O, cît bine va reveni oamenilor dacă

toate artele şi-ar propune ca obiect comun şi
ar concura, odată cu legile, pentru a ne face să
iubim virtutea şi a urî viciul.
Dlderot,
Lettre ă Landois, 29 iunie 1756.
1419 • Oamenii cei mai primejdioşi sînt acei

care spun că le place virtutea, o predică, dar n-o
practică.
Diogene din Sinope
1420 • Iubirea faţă de propria noastră fericire

ne constrînge să iubim virtutea.
C. A. Helvetius, Despre om, facultăţile
sale intelectuale şi educaţia sa,
secţiunea a X-a, cap. XI.
1421 • Singura şi unica nobleţe este virtutea.

1422 • Cine este corect în toate, îşi însuşeşte
virtuţi prin care devine omul binelui.
Juvenal,
Satire, 8, 20.
1423 • Virtutea o ştim s-o declinăm, dar n-o

aplicăm în viaţă.
Montaigne,
Essais, voi. III, pag. 58.
1424 • Un om superior nu-şi leapădă virtuţile,

chiar cînd se află în împrejurarea cea mai grea,
fiindcă-i curat la suflet. Scoica nu-şi pierde
;ilbeaţa nici cînd e mistuită de foc.
Panceatantra,
cartea a IV-a, cuget. 110.
PRO V ERBE Ş I C U G E T Ă R I D E S P R E O M E N IE 219
1425 • După cum o coadă de cîine nu acoperă

părţile ruşinoase, nici nu alungă insectele şi
ţînţarii, tot astfel învăţătura fără virtute nu e
de nici un folos.
Panceatantra,
cartea a IlI-a, cuget. 97.
1426 • Nimic nu-i mai de preţ decît virtutea.

Tot ce săvîrşim din porunca ei este bine şi de
dorit.
cartea a VH-a, scrisoarea a LXVIT-a.
INDICE TEMATIC
A 227, 386, 474

A B U Z : 592, 1221
AM ABILITATE: 273,
A C A P A R A R E : 576 1214
A C T I V I T A T E : 382, 552, AM ĂG IRE; 476, 929,
979, 992, 1005, 1102, 1006
1144, 1327, 1339, 1353. A M Ă R Ă C I U N E : 10
A C U Z A Ţ I E : 706 A M E N I N Ţ A R E : 625, 651,
A D A P T A R E : 905, 1410 677
A D Ă P O S T : 492 AM ICI: 10, 324, 753,
A D E V Ă R : 1—54, 125, 1168, 1357
345, 385, 408, 421, 537, A M I N T I R E : 387, 450,
563, 623, 633, 639, 645, 495, 1163, 1292
647—649, 743, 777, 794, A M O R : 416, 1417
804, 987, 1314, 1330, A N I M A L E : 460, 448, 502,
1356, 1359
1061, 1246
A D M I R A Ţ I E : 697, 781.
A N O N I M A T : 293
A J U T O R : 55—91, 117,
A P A R E N Ţ E : 360, 413,
242, 437, 441, 453, 497,
1037, 1048, 1251, 1367, 861
1370 A P A R T E N E N Ţ Ă : 38
A L T R U I S M : 71,92—121, A P Ă R A R E : 386, 403,
163, 171—172, 199, 206, 766, 830, 1143
IN D IC E T E M A T IC 221
APROAPELE: 31, 178, BĂRBAT : 449, 1351

326, 690, 754, 1037, 1221, BĂTRtNEŢE : 182, 251,
1382 387, 440, 450, 789, 1018,
APROPIERE: 96, 868 1193, 1272, 1291, 1321
ARME : 1103, 1115—1116, BĂUTURĂ : 528
1121—1122, 1136, 1139, BEŢIE: 528, 655, 1263
1147 BINE : 16, 31, 72, 83, 90,
ARMONIE : 36, 344, 483, 98, 105, 115, 122—242,
1161, 1409 270, 275, 300, 406, 467,
AROG ANŢĂ: 1071
ARTĂ : 303, 405, 1104, 474, 482, 489, 697, 721,
1418 736, 753, 760, 961, 936,
ASCULTARE : 13, 1316 965, 996, 1074, 1239,
ASEMĂNARE : 365, 384, 1244, 1247, 1249,, 1328,
729, 757, 896—897, 965 1339, 1385, 1401, 1418,
ASPRIM E: 250, 737, 1422, 1426
1204, 1319, 1408 BINEFACERE : 98, 121—
ASUPRIRE : 859, 1128 242, 295, 325, 351, 370
AUTORITATE : 4, 857 616, 744, 893, 937, 1004,
AUR : 159, 196, 778, 954, 1104, 1243, 1250, 1252,
1090 1254—1255, 1264, 1267,
AVARIŢIE : 454, 461 1370
AVERE: 120, 479, 498, BIRUINŢA: 19, 728
549, 889 BLESTEM : 573, 1073,
1117, 1228, 1402
B BLINDEŢE: 243—257,
B A N I: 514, 518, 541, 264—266, 274, 314, 319,
828, 1121 324, 448, 601, 632, 662,
BATJOCURA : 45, 1222 1150
BĂGARE DE SEAMĂ: BOALĂ: 460, 624, 1025,
653 ■1178. 1302
16
222 IN D IC E T E M A T IC
B O G Ă Ţ I E : 119, 207 465, C A R A C T E R : 267, 292,

533, 608, 827, 939, 967, 423, 496, 871, 966,
1024 971, 1155, 1156, 1164—
B U C U R I E : 112, 114, 117, 1165, 1323
142, 157, 306, 515, 609, C A R A C T E R I S T I C I : 270,
612, 617, 772, 782, 949, 415, 1331
981, 1001, 1005, 1048, C A R T E : 49, 486, 1225
1119, 1124, 1223, 1237, C A S Ă : 61, 205, 347, 775,
1255, 1312, 1388 856, 1007, 1207, 1208,
B U N Ă T A T E : 189, 246, 1237
251, 258—345, 398, 410, C A T A S T R O F A : 520
466, 478, 591, 608, 620, C A U Z E : 524
C Ă S Ă T O R I E : 1020
641, 683, 692, 890, 909,
C Ă U T A R E : 2, 34
960, 970, 980, 1020,
C E A R T Ă : 508, 1101,
1036, 1204
1145, 1188, 1233, 1240
B U N Ă V O I N Ţ Ă : 95, 149,
C E T Ă Ţ E A N : 66, 102,
158, 285, 288, 297, 315, 169, 271, 659, 1393,
346—356, 963, 1274, 1399
1393 C I N S T E : 205, 357—432,
B U N U R I : 330 565, 891, 901, 951, 993,
B U R G H E Z I E : 827 1067, 1086, 1190, 1193,
1199—1200, 1205, 1208,
C 1260, 1262, 1278, 1282,
1293, 1351
C A L A M I T A T E : 538, 900
C I V I L I Z A Ţ I E : 859, 967,
C A L I T Ă Ţ I : 1051, 1076,
988, 1114, 1116, 1121,
1164, 1269, 1334 1147
C A L O M N I E : 1206, 1233 C I Ş T I G : 363, 526, 603,
C A P A C I T A T E : 193 848, 953
C A P I T A L I S M : 842, 845, C L A S E S O C I A L E : 829,
1118 842—844
CLEVETIRE: 136, 214, COP I I : 41, 201, 256—257,

283, 1220 299, 433, 449, 518, 528,
C O L E C T I V I T A T E : 292, 635—636, 770, 879,1056,
618, 663, 693, 816, 860, 1105, 1145, 1188, 1228,
1380 1268, 1291, 1308, 1332,
C O M O A R A : 119 1346
C O M P A T R I O T : 102,184, C O P I L Ă R I E : 450
881, 972 C O R E C T I T U D I N E : 388
C O M P A S I U N E : 433-465 C O S M O P O L I T I S M : 1280
C O M P Ă T I M I R E : 76, 571,
C R E D I N Ţ A : 393, 479,
742, 972, 1083 496, 709. 1167, 1378,
C O M U N I S M : 813, 1379
1412
C O M U N I S T : 385, 388,
C R I M A : 493 : 524, 529,
493, 553, 693, 849, 851,
734, 1078, 1114, 1235,
862, 958, 1286, 1396
C O N C O R D A N Ţ A : 46
1391
C O N D I Ţ I O N A R E : 1012 C R I T I C A : 490, 693, 703,
CONDUCĂTOR : 433, 805, 1059
517, 652, 654, 656, 1024, C R U Z I M E : 256
1107, 1157—1158, 1201, C U L T U R A : 336, 478,
1233, 1294 1057—1058
C O N D U C E R E : 815 C U M I N Ţ E N I E : 634, 741
C O N S E C I N Ţ E : 320 C U M P Ă T A R E : 279, 505-
C O N S T A N Ţ Ă : 534 551, 645
C O N T E X T :3 C U N O A Ş T E R E : 11, 31.
C O N S T R I N G E R E : 474 313, 393, 480, 500,
CONŞTIIN CIOZITATE :
552—573, 648, 865, 984,
1163 1035
C O N Ş T I I N Ţ A : 46, 154, CUNOAŞTERE DE
184, 200, 234, 412, 466— S I N E : 482, 484, 554,
504, 626, 663, 824, 859, 556, 568, 569, 572.
1289, 1379, 1399 720, 872
C U N O Ş T I N Ţ E : 319 DECĂDERE : 120, 441,

C U R A J : 161, 385, 422— 504, 681
423, 473, 494, 778, 818, DEFĂIM ARE: 1076,
834, 1106, 1117, 1344, 1083, 1191, 1224, 1399
1388, 1399, 1402 D E F E C T E : 529, 551, 716,
CURIOZITĂŢI: 10S, 722, 809, 1050, 1236,
■714—715 1261
C U V I I N Ţ A , B U N A : 602, D E L I C A T E Ţ E : 478,1335
662, 1136, 1192 D E M N I T A T E : 385, 614,
C U V I N T : 23, 70, 78, 172, 841, 963, 1057, 1072,
325, 327, 358, 449, 471, 1082, 1084, 1086, 1091,
545—547, 632, 737, 745, 1112, 1280, 1295, 1305,
820, 833, 846, 906, 956, 1309
992, 1002, 1096, 1104, D E O S E B I R I : 11
1347, 1358 D E P Ă Ş I R E : 696, 720
D E S Ă V I R Ş I R E : 106, 217,
D
259, 316, 689, 696, 761,
DARURI: 505, 1088, 1013, 1339
1252, 1293 DESCOPERIREA A D E
D ATORII: 12, 24, 106, V Ă R U L U I : 1, 10, 24,
155, 295, 388—389, 554, 28, 30, 657
600, 610, 615, 664, 687, D E S F R I U : 469, 1013
714, 924, 1004, 1158, D E S P Ă R Ţ I R E : 313
1208, 1216, 1244, 1368 D E Ş E R T Ă C I U N E : 417
D Ă I N U I R E : 50, 109, D E Z I N T E R E S : 150, 240,
123—124, 159, 335, 446 292. 7*2. 753
D Ă R U I R E : 95, 105, 112, D E Z O N O R A R E : 542
118—120, 133, 142, DEZVOLTARE: 474,
157—158, 164, 203, 207, 552, 957, 1127, 1149,
236, 239, 451, 777, 1178 1396
I N D IC E T E M A T IC 225
D I S P O Z I Ţ I E : 535 DULCEAŢA: 10, 776,

D I S P R E Ţ : 445, 730, 1090, 1104, 1173
1300—1301, 1313 DUŞMĂNIE: 10, 253,
D O J A N A : 463, 510, 737 264, 323, 583, 616, 657,
D O R I N Ţ E : 148, 296, 393, 719, 805, 819, 927,
428, 530, 555, 702, 761, 1080, 1154, 1175—1176,
812, 995, 1264, 1401 1178, 1183, 1186, 1337,
D O V E Z I : 797 1357
D R A G O S T E : 16, 56, 64, D U R E R E : 78, 179, 293,
120, 149, 246, 256, 305, 432, 444, 447, 465, 476,
325, 407, 448, 744— 534, 571, 612, 1373
786, 822, 846, 999, 1203,
1245, 1397, 1400 E
D R E G Ă T O R I E : 409
ECHITATE: 153, 673
D R E P T : 43, 242, 279,
303, 398, 413, 476, 503, 862, 874
510, 575, 595, 604, 606, E C O N O M I E : 239
614, 617, 620, 623, 641, E D U C A Ţ I E : 307, 404,
652—653, 658, 660, 663, 938, 1012, 1284
665—666, 670—671, 674, E G A L I T A T E : 762, 826,
681, 683, 687, 689, 771, 829, 1367, 1396
810, 969 E G O I S M : 97, 113, 343,
D R E P T A T E : 23, 33, 60, 599, 1017, 1147, 1369 —
89, 258, 282, 291, 363, 1370, 1379, 1397
385, 400, 477, 510, 519, E L O C I N Ţ A : 4, 432
574—687, 772, 785, 791, E N I G M E : 29
794—795, 813, 1002, E R O A R E : 14, 28
1094, 1136, 1203, 1339 E R O I; 838
D R U M U R I : 28 E V L A V I E : 190
D U I O Ş I E : 90, 304, 454, E X A G E R Ă R I : 510, 551,
464, 571 1330
EXCLUSIVISM : 1280 F Ă R Ă D E L E G E : 67G

E X E M P L U : 172, 318, F Ă Ţ Ă R N I C I E : 368, 304,
345, 601, 846—857 565, 677, 828, 1138
EXIG ENŢĂ: 688—730, F E M E I E : 372, 528, 879,
1296 1088, 1140—1141, 1275,
EXPERIENŢA: 198, 1278, 1279, 1300, 1398
423, 567, 815 F E R I C I R E : 71, 75, 91, 96,
EXPLOATARE: 209, 100, 102, 104, 106, 109,
844—845, 859, 869, 1136 111, 113, 116, 190, 198,
E Z I T A R E : 212 216, 514, 530—532,
550, 601, 607—638, 625,
654, 831, 868, 885, 959,
962, 974, 993, 1039—
FALSITATE: 46, 353, 1040, 1043—1044, 1120,
388, 417, 1192, 1324, 1148, 1187, 1197, 1207,
1338, 1340 1237, 1278, 1364, 1395,
F A M I L I E : 1299, 1406 1403, 1411, 1420
F A P T : 21, 96, 121, 155, F I D E L I T A T E : 416, 1403
498, 974, 1147, 1154 F I I : 447, 853, 1262, 1300,
F A P T E : 34, 46, 70, 80, 1321
95, 134—135, 137, 172, F I I N Ţ A : 104, 118, 192,
174, 182—183, 185, 536, 665, 689, 765, 986,
193—194, 197, 208—209, 989, 1009, 1010, 1014,
211, 225, 238, 286, 345,
1016, 1036, 1064, 1123,
360, 369, 414, 423, 472,
479, 484, 510, 547, 555, 1228
573, 595, 609, 633, 672, F I R E : 31, 74, 77, 160,
697, 705—706, 708, 245, 281, 299, 304, 309,
729, 745, 748, 799, 850, 424, 430, 456, 530, 809,
853, 903, 956, 1002— 1160, 1172, 1258, 1348
1003, 1202, 1233, 1265, F O A M E T E : 476, 634, 837,
1398 913, 1178, 1417
F O C : 37, 654, 719, 774, G t N D I R E : 30, 132, 165,

1424 290, 335, 396, 414, 498,
F O L O S : 82, 101, 103, 107, 547, 627, 647, 714, 766,
116, 184, 189, 195, 239, 817, 873, 877, 1028,
331, 386, 570, 618, 753, 1051, 1096, 1129, 1203,
1049, 1054, 1185, 1256, 1229, 1254, 1342, 1348,
1292, 1325, 1363, 1387 1350, 1365, 1370
F O N D : 714, 873 G L O R I E : 305, 511, 640,
F O R M A : 164 858, 953, 1108—1109
F O R Ţ A : 310—311, 459, 1157, 1233, 1298
630, 658, 664, 670, 1016, G L U M Ă : 1195
1055, 1081, 1112, 1121, G R A B Ă : 122, 249, 1101
1140, 1159, 1164 G R A I : 51, 551
F R Ă Ţ I E : 110, 176, 374, G R E Ş E A L Ă : 36, 167,
455, 682, 944, 976, 1148, 326, 402, 427, 462, 469,
1374, 1386 489, 521, 535, 551, 690,
F R I C Ă 1138 698, 713, 741, 743, 853,
F R U C T E : 54, 1258 884, 1120, 1198, 1210,
F R U M U S E Ţ E : 6, 17, 186, 1279, 1346
213, 267, 279, 342, 387,
514, 598, 632, 688, 904, H
945, 953, 1172, 1213,
1281, 1380, 1404 H Ă R N I C I E : 901
F U R T : 636 H O T Ă R I R E : 196, 314,
496, 1106, 1335
G H O Ţ I E : 1263
H R A N Ă : 518, 1073
G A Z D Ă : 205
G E L O Z I E : 1205
GENEROZITATE : 87, I
604, 614, 1005 I D E A L : 718, 1404
GENIU: 305, 379, 411, I D E I : 109, 520, 798, 816,
1035 1365
IERTARE: 248, 295, INSULTE : 738, 807

326, 490, 731—743, INVIDIE: 328, 522, 551,
1002, 1111, 1263, 1408 628, 1074, 1218
ILU ZII: 32 IPOCRIZIE: 353, 388,
INCAPACITATE : 784 1013
INDEPENDENŢĂ: 812— ISTORIE : 843,1156,1270,
813 1410
INDIFERENŢĂ : 93, 679,
IUBIRE: 49, 103, 110,
996
235—236, 256, 276—
INDIVID: 151, 626, 663,
277, 350, 352, 445, 452,
876, 1382, 1384
INDULGENŢĂ : 333 464, 478, 669, 679, 739,
INFERIORITATE: 1349 743—786, 825, 1132,
1141, 1285, 1295, 1306,
INFLUENŢE: 284, 301, 1309, 1341, 1382, 1420
336
IZBIND A : 53
INGRATITUDINE : 1255
IN IM Ă : 203, 228, 294,
304, 341, 377, 420, 439, î
448, 460, 468, 480, 571, ÎMPĂCARE: 491
774, 1152, 1173, 1175, ÎMPLINIRE : 70
1242, 1332, 1340, 1342, ÎMPREJURĂRI : 83, 149,
1359, 1392 399, 778, 1015, 1203,
INTELECTUAL : 481 1370, 1424
INTELIGENŢĂ: 93, 988, ÎMPRUMUT: 174
1011, 1051 ÎNĂLŢARE : 222
INTENŢIE : 36, 104, 282, ÎNCEPUTURI: 89, 317
1162, 1229 ÎNCERCĂRI: 289, 374,
INTERES : 103, 113, 511, 628, 1165, 1171, 1218,
515, 580, 628, 765, 800, 1286
868, 953, 959, 1185, ÎNCREDERE: 73, 407,
1356, 1360, 1382, 1395— 416, 782, 797, 862, 1080,
1396, 1413 1167, 1336
INDRĂZNEALĂ: 759, 1017, 1049, 1177, 1226,

764, 4080 1366
Î N D R E P T A R E : 34, 340, Î N V Ă Ţ Ă T O R : 700—701
345 ÎN VĂŢĂTU RA: 29, 31,
1NFR1NARE: 509, 516, 68, 88, 187, 201, 241,
525 257, 559, 570, 773, 820,
INFRlNGERE: 15, 446, 848, 1189, 1318, 1320,
631 1425
Î N G Ă D U I N Ţ A : 289
1 N G I M F A R E : 532, 564,
J
730, 849, 856
Î N J O S I R E : 1302 JERTFIRE DE SINE:
Î N S U Ş I R I : 17, 415, 1005, 474, 778, 1364
1018, 1072 J I G N I R E : 257, 1081,
Î N Ş E L Ă C I U N E : 366 — 1312, 1359
367, 402, 410, 427, 635, J O A C Ă : 26
726, 1186, 1219, 1341, J O S N I C I E : 708, 940
1343, 1355, 1362 1030, 1237, 1298
Î N T Ă R I R E : 35, 443, J U D E C A T A : 34, 38, 116,
1267 252, 257, 314, 409, 415,
Î N T R E B Ă R I : .180, 502, 448, 489, 490, 551, 600,
513, 756, 1022, 1179 622, 628, 637—638, 676,
Î N T R I S T A R E : 460, 525,
702, 787—810, 835, 1009,
1260
1124, 1162, 1220
Î N Ţ E L E G E R E : 38, 105,
J U R Ă M I N T : 1263
162, 273, 333, 338, 436,
552, 562, 573, 618, 840,
1395 L
Î N Ţ E L E P C I U N E : 206, L A C R I M I : 304, 383, 446,
330, 480, 505, 514, 536, 528, 549, 1355
575, 601, 787, 796, 817, L A Ş I T A T E : 838, 962
LAUDE: 132, 141, 446, L U C R U R I ; 11, 33, 48, 84,

493, 601, 621, 634, 834, 113, 151, 185, 220, 234,
903, 908, 1059, 1074, 362, 381, 416, 636, 695,
1101, 1188, 1191, 1346, 808, 880, 969, 991—
1348 992, 1052, 1074, 1085,
L Ă C O M I E : 507, 524 — 1099, 1110, 1186, 1322
525, 541, 549, 1045, 1107 L U M E : 42, 75, 89, 173,
L E A C U R I : 543 180, 238, 240—241,
L E G A T U R I : 58, 1297, 257, 271, 293—294,
1374 302, 322, 407, 414, 419,
L E G E : 23 — 24, 74, 258, 552, 561, 567, 586, 598,
357, 377, 381, 389, 452, 663,728, 767, 783, 908,
453, 552, 590, 612, 625— 993, 1099, 1125, 1142,
626, 642, 667, 689, 811, 1148, 1161, 1177, 1211,
816, 874, 876, 926, 1002, 1223, 1232, 1303, 1353,
1023, 1112—1113, 1123, 1374, 1409
1200, 1418 L U M I N Ă : 97, 175, 294,
L E N E : 190, 1416 318, 570, 931, 1051,
L I B E R T A T E : 385, 401, 1317
493, 650, 766, 811 — L U P T Ă : 115, 155, 227,
845, 1104, 1128, 1137, 385, 446, 629, 659, 665,
1147, 1203, 1303 704, 712, 811, 813, 817,
L I M B A : 840 832, 840—841, 1062,
L I M I T E : 51 1108, 1167, 1396, 1404
L I N G U Ş I R E : 25, 409, L U X : 533, 967, 1391
417, 653, 858, 1191,
1206, 1325
L I N I Ş T E : 423, 632, 899,
1155 M A M Ă : 408, 449, 700,
L I P S U R I : 476, 693 751, 775, 947, 1208, 1217,
L I T E R A T U R A : 120,1035 1273, 1278, 1292, 1299—
L U C R A R E : 36, 57, 68 1300
M A S Ă : 502 M I N T E : 51—52, 392, 410,

M A S C Ă : 30 532, 784, 871, 1316, 1359
M A T E R I E : 984 M I R A R E : 498
M Ă R E Ţ I E : 1030—1032, M I Z E R I E : 66, 1304, 1411
1055, 1070—1071, 1089, M l N C A R E : 543
1298 M I H N I R E : 306
M Ă R I N I M I E : 286, 394, M l I N I : 62, 577, 1080,
732, 1160 1115
M Ă R I R E : 26, 1195 M I N D R I E : 200, 250, 520,
M Ă R T U R I E : 89, 210, 522, 1045, 1075—1076,
378, 471, 487, 1346 1215, 1280
M Ă S U R A : 513, 1038 M I N G I I E R E : 78, 439,
M E N I R E : 43, 77, 109, 458, 1172, 1180
208, 461, 859, 879, 955, M I N I E : 244, 249, 265,
1375 525, 535, 537, 545, 671,
M E R I T E 231, 470, 502.
684, 728, 741, 1133,
628, 640, 952, 1074, 1226, 1241
M O A R T E : 66, 101, 134,
1077—1078, 1085—1086,
230, 380, 408, 426, 442,
1310
M I C I M E : 97, 512, 1309
656, 964, 1025, 1046,
1090, 1104, 1125, 1167,
M I J L O A C E : 63, 416, 422,
1180, 1220, 1261
428—429, 725, 750, 1082,
M O D A : 512
1106, 1388
M O D E R A Ţ I E : 247, 798
M I L Ă : 249, 435, 438,
M O D E S T I E : 409, 521,
443—445, 452, 456—457,
461, 464—465, 530, 577, 565, 849, 1005, 1227
584, 644, 795, 980, 1002 M O R A L Ă : 4, 67, 389,
M I L I T A R I S M : 1138 765, 867—869, 883
M I N C I U N Ă : 1, 8—9, 19, M O R A L I T A T E : 221, 223,
22, 24—25, 36—37, 39, 297, 858—885
42, 45, 125, 388, 485, M O R A V U R I : 729, 1270
586, 635, 827, 1012, 1362 M O Ş T E N I R E : 201
M ULŢU M IRE: 63, 97, N E C E S I T A T E : 102, 162,

171, 200, 254, 296, 996, 339, 1297
1082, 1184, 1242, 1247, N E C I N S T E : 39 5, 411
1250, 1253, 1298, 1407 N E C U V I I N Ţ A : 736
M U N C A : 109, 375, 388, N E D R E P T A T E : 581, 587,
390, 396, 543, 691, 850, 594, 597, 599, 603, 607,
860, 869, 978, 1017, 611, 617, 619, 624, 638—
1072, 1345, 1363, 1379, 640, 646, 651, 659, 662,
1382, 1389 669, 676, 680, 682, 684—
M U N C I T O R : 833 686, 704, 875, 1243
M U S T R Ă R I : 182, 462, N E N O R O C I R E : 61, 68,
1175 72, 81, 88—93, 173, 206,
M U Z E : 823, 1103
311, 455, 460, 462—
463, 536—537, 611, 1023,
1072, 1104, 1177—1178,
N
1197, 1239, 1241, 1299,
N A I V I T A T E : 996 1372, 1407
N A T U R A : 36, 117, 483, NEPARTINIRE: 119,
613, 670, 755, 794, 873, 121, 145, 577, 1124
983, 989, 995, 1016, N E P Ă S A R E : 139, 219,
1020, 1175, 1219, 1410 529, 550, 718, 782, 800,
N A Ţ I U N E : 1157, 1225, 1052
1396 N E P U T I N Ţ A : 70
N A R A V : 13 NERECUNOŞTINŢA:
N Ă Z U I N Ţ E : 414, 448, 1259, 1261—1262, 1268
494, 702, 1163, 1409 NEVINOVĂŢIE: 89,
N E A M : 476, 654, 858, 378, 403, 470, 585, 622
1067, 1157, 1408, 1415 N E V O I E : 55, 69, 73—
N E B U N I E : 225, 506, 512, 74, 78, 140, 156, 232,
544, 1105, 1108, 1306 364, 462, 724, 770, 886,
N E C A Z : 76, 311, 364, 1077, 1148, 1182, 1369,
403, 439 1377, 1379
N O B L E Ţ E : 341, 969, 980, 1117, 1133, 1137, 1141,

1005, 1039, 1041, 1421 1138, 1152, 1156, 1162,
N O R O C : 29, 1085 1165, 1168, 1194, 1201,
N U M E : 1088, 1090, 1151 1211, 1217, 1260, 1264,
1273, 1288, 1295, 1296,
O 1311, 1313, 1327, 1331,
.1334, 134il, 1348, 1360—
O A M E N I : 9, ÎS, 22, 30, 1361, 1363, 1365, 1369,
42, 55, 59, 69, 71, 81, 1370, 1375, 1385, 1400,
86, 93, 96, 110, 115— 1415, 1417, 1419
116, 119,161, 173, 185, O B I Ş N U I N Ţ Ă : 408
193, 198,208, 215, 220, O B R Ă Z N I C I E : 308, 1302
232, 234—236, 243,
O B S E R V A Ţ I I : 308
258—260, 269, 271, 273,
O C H I : 509, 549, 577, 580,
275, 278, 280, 290,299,
855, 1055, 1272, 1345,
303, 309, 312, 317,319,
1351
322, 334, 336—337, 356,
358, 360, 377, 381, 384, O C R O T I R E : 453, 459,
386, 391, 393, 396, 398— 656
399, 407, 414, O D H N A : 412
416,I438,
456, 460, 479, 498,
O N S Ă : 551
F E506,
541, 544, 549, M A G I I : 418
552—553,
O
555—557, 561, 567, 597, O M E N I E : 70, 286, 315,
615, 632, 656, 669, 319, 327, 555, 785, 854,
683—684, 692, 696, 702, 886—1064, 1201, 1261
706, 715, 721, 727,
O M 729,
O R : 1124—1125, 1260
755, 762, 765, 767,
O NO 796,
ARE: 373, 431,
798—799, 820, 840, 843, 1065—1093, 1151, 1193,
857, 861, 868, 884, 886— 1285, 1315
1001, 1003, 1063, 1071, O R D I N E : 617, 660, 1020,
1076—1077, 1079, 1085, 1110
1089, 1093, 1108, 1110, O R F A N I : 479
O R I G I N I : 549 P E R S E V E R E N Ţ Ă : 138,
O S I N D Ă : 749 187, 249, 678, 1344
P E R S O N A L I T A T E : 474,
P 1155—1167, 1395
P I E D I C I : 147
P A C E : 241. 262, 617, 836,
1094—1154, 1394 P I E R D E R E : 1095, 1324
P A G U B A : 603 P I E R Z A R E : 541, 549
PASIU NI: 623, 987, P I Z M Ă : 918, 1240
1147 P I L D E : 70, 852, 854, 956,
P A T I M I : 350, 516, 525, 1007, 1169
548, 622, 803, 1147 P L A N U R I : 254
P A T R I E : 94, 616, 813, P L Ă C E R E : 105, 195, 382,
824, 830, 863, 964 430, 439, 510, 525, 534,
P A T R I O T I S M : 511, 839, 536, 1221, 1356, 1407
1154 P L l N S : 76, 442, 458, 463,
P A C A T : 94, 131, 378,
774, 800, 946, 1001,
480, 583, 622, 922, 1052, 1043, 1046, 1407
1120, 1131
P O E T : 475—476, 766,
P Ă R E R I : 15, 1312
821, 989, 1017, 1100
P Ă R E R E DE R A U : 91
P O L I T I C Ă : 867—868
P Ă R I N Ţ I : 433, 447—443,
450, 1105, 1188, 1200, P O P O R : 108, 345, 517,
1268, 1285, 1306, 1308, 605, 612, 626, 654, 811,
1321 812, 818, 821, 823, 830,
P Ă R T I N I R E : 580 885, 959, 1102, 1120,
P E D E A P S A : 67, 169, 1128, 1144, 1164, 1223,
216, 274, 442, 449, 470, 1280, 1367, 1386, 1395,
490—491, 589, 622, 638, 1415
642, 660, 677, 686, 706, POSIBILITĂŢI: 122,
802, 964, 1091, 1111 139, 202, 266
P E R F I D I E : 392 P O T R I V I R E : 144, 710
P E R I C O L E : 492, 544 P O V A Ţ Ă : 1316—1327
P R A C T I C A : 37, 560— P R O S T I E : 308, 1324

561, 563, 566, 648, 691, P U R I F I C A R E : 116
865, 1049, 1420 P U R T A R E : 315, 727, 861,
PREFĂCĂTORIE; 53, 975, 1188—1220
418
P R E F E R I N Ţ E : 22, 191, R
471, 512
R A M : 78, 539, 733, 941
P R E J U D E C A T A : 319
R A Ţ I U N E : 319, 452,
P R E O C U P Ă R I : 498
456, 497, 667, 671, 809,
P R E S U P U N E R I : 840
P R E V E D E R E : 37, 302,
846, 1219
R Ă B D A R E : 257, 519,
339, 369, 490, 559, 1349
537, 678, 1009, 1182,
P R I C E P E R E : 536, 546
1238
P R I E T E N I E : 5, 72—73,
R Ă S P L A T A : 98, 127—
89—90, 149, 179, 206, 128, 130, 165—166, 169,
245—246, 269, 313, 323, 174, 259, 367, 588, 672—
331, 348, 355, 376, 526, 673, 771, 1238, 1254
641, 659, 767, 800, 805,
R Ă S P U N D E R E : 63, 244,
933, 944, 972, 1098,
265, 545, 593, 691, 703,
1135, 1168—1187, 1200,
860, 1102
1233, 1253, 1269, 1281,
R Ă T Ă C I R E : 1317
1340, 1356, 1364, 1372—
R Ă U ( R Ă U T A T E ) : 77,
1373
P R I G O A N A : 79, 312 114, 124—126, 129—130,
132, 162, 178, 188,
P R I L E J : 82, 118, 216,
191—192, 204, 218,
228, 431
218,' 232, 233, 236,
P R I M E J D I E : 1047, 1178,
246—247, 259, 275, 284,
1180, 1234, 1337—1338 287, 290, 299—301, 320,
P R I N C I P I I : 35 329, 334, 340, 386, 406,
P R O G R E S : 108, 428, 827 447, 489, 549, 591, 594,
P R O L E T A R I A T : 1136 616, 624, 646, 680, 712,
P R O M I S I U N I : 381 714, 721—722, 736, 847,
894, 920, 962—963, 981, R I S C U R I : 541

996, 1026—1027, 1048, R I S : 8, 92, 573, 1197
1107, 1125, 1134, 1150, R I V N A : 531
1169, 1220—1241, 1292 R O A D E : 915
R Ă Z B O I : 665—666, 834,
R O B I E : 1104
1099, 1104—1105,1107—
R U Ş I N E : 8, 369, 373,
1109, 1114, 1118, 1120,
394, 406, 422, 426, 467,
1127, 1130, 1136—1137,
469, 472, 525, 694—695,
1146—1147, 1153
1068, 1073, 1210, 1224,
R Ă Z B U N A R E : 188, 248,
585, 731, 733, 740, 821, 1306, 1353
1074
R E A L I T A T E : 20, 566 S
R E C O M A N D A Ţ I I : 593 S A C R I F I C I U : 29, 474
RECUNOŞTINŢA: 69, S A L U T : 1276, 1289, 1303
133, 167, 176, 181, S A R C I N I : 62
1242—1271, 1303, 1385
S Ă N Ă T A T E : 527, 1298
R E F U Z : 67
SĂRĂCIE : 202, 232,
R E G R E T : 472, 504, 1231
R E L A Ţ I I : 108, 391, 407,
437, 451, 454, 465, 549,
562, 666, 862, 874, 582, 827, 913, 1022,
1034, 1367 1025, 1196, 1215, 1222,
R E L I G I E : 312, 650 1276
R E S P E C T : 23, 199, 207, S C H I M B A R E : 397, 774,
395, 711, 857, 862, 902, 1065
1042, 1085, 1200, 1272— S C O P : 94, 106, 263, 428,
1315, 1396 1082
REVOLTA: 32, 712, S C R I E R E : 124, 129, 181,
819, 879, 970, 1176, 1063, 1243
1299 SECRETE : 4
R E Z I S T E N Ţ A : 354 S E M E N : 104, 207, 251,
R I D I C O L : 542 306, 315, 322, 333, 498,
571, 772, 1045, 1052, SOCIALISM: 813, 859,

1203, 1366, 1395, 1408 1146, 1366, 1404
SEMIDOCŢI: 564 SOCIETATE: 66, 151,
SENTIMENTE : 91, 257, 169—170, 189, 400, 552,
349, 425, 948,1008, 1042, 677, 746, 769, 828, 843,
1237, 1242 860, 869—870, 950, 957,
SERIOZITATE: 279 959, 1016, 1060, 1127,
SETE: 476 1277, 1384, 1391, 1395,
SFAT: 75, 87, 172, 497, 1405
1316—1327, 1354 SOLIDARITATE: 1363—
SFINŢENIE: 296, 448, 1390
977 SORĂ : 1278
SFlRŞIT : 47 SOŢIE : 76, 775, 1278
SIMBOL : 186, 1138 SPERANŢA : 632
SIMPLITATE : 44, 348, SPRIJIN : 9, 62, 75, 89,
411, 849, 1209 1173
SIMŢIRE: 497 STĂPINIRE: 503, 535,
SINCERITATE : 376, 546, 548, 5,69, 667, 1077
378, 388, 399, 500, 1134, STIMA : 414, 425, 1309-
1328—1362 1310
SINGURĂTATE: 1173 STRĂDANII : 33, 233,
S l N G E : 508, 528, 549, 291, 345, 383, 525, 753,
585, 1142 877, 1006, 1213
SLĂBICIUNI: 160, 457, STRĂIN : 435, 1196, 1203,
459, 723, 726, 946, 1070, 1277, 1280, 1393
1089, 1106, 1139, 1216, STUDIU : 560
1221, 1390, 1408 SUFERINŢE: 89, 176,
SLUJIRE: 46, 847, 300, 306, 322, 434, 436,
1025, 1401 443, 446, 504, 558, 531,"
SOARE: 52 669, 698, 875, 882, 987,
SOARTĂ : 494, 496, 838, 1037, 1107, 1165, 1363,
841, 1018—1019 1391—1392
1 7 — P ro v e rb e şi c u g e tă r i d e s p re o m e n ie
SUFLET: 23, 97, 116, T A T A : 591, 1208, 1217,

118, 194, 234, 278, 294, 1273, 1299, 1398
298, 305, 321, 332, 342, TĂCERE : 698, 942, 1001
414, 455, 460, 478, 483, 1022, 1312
488, 548, 568, 645, 698, TEAM A: 361, 470, 473,
705, 717—718, 783, 801,
492, 426, 669, 942, 1294
857, 871, 873, 892, 938,
953, 987, 1008, 1033, TEATRU : 401, 432, 1223
1039, 1058, 1064, 1100, TEMEINICIE: 9, 15, 74,
1159—1160, 1207, 1232, 746—747, 1245, 1327
1237, 1252, 1299, 1309, TEORIE: 37
1406, 1408, 1424 TICĂLOŞIE: 169, 491,
SUPĂRARE: 173 509, 578, 805, 810, 1232,
SUPERIORITATE: 81, 1236
152, 272, 614, 778, 1064, T I H N A : 35
4424 TIM P: 46, 78, 101, 332,
SUPERSTIŢII: 841 423, 519, 540, 638, 836,
856, 1044, 1086, 1105,
5 1137, 1332, 1362, 1405
T i n e r e ţ e : 182, 307 ,
ŞARPE : 42, 1232 789, 858, 1172, 1272,
ŞCOALA : 1020 1277, 1278, 1344, 1403
ŞIRETENIE : 392, 590 TIRANIE : 493, 658, 834
ŞTIIN ŢA : 168, 488, 546, TO VĂRĂŞIE: 365, 1363
565, 820, 867, 885, 1110 T R A I: 113, 115, 208, 237,
422, 424, 426, 504, 533,
T 768, 1006, 1093, 1135,
1211—1213, 1379
TA LE N TE; 17, 1074, TRĂD ARE: 481, 677,
1155, 1311 863
T R E B U I N Ţ E : 58—59 V E C I N : 61, 121, 370, 932

T R I S T E Ţ E : 639 V E S E L I E : 146, 260, 390,
T U R B U R A R E : 36, 659 768, 931, 969
V E Ş N I C I E : 702, 1006
U V I A Ţ A : 9, 29, 35, 99,
101, 106, 195,225,326,
U I T A R E : 133, 160, 229,
339, 345, 364,387,391,
731, 740, 1023
422, 440, 452—453,
U M A N IS M SO C IA LIST: 460, 472, 475,501,528,
959, 1395 530, 550, 562,645,654,
U M A N IT A T E : 1391— 708, 715, 768,776,817,
1415 828, 840, 846,849,854,
U M I L I N Ţ A : 742 860, 875, 981, 992, 1018,
U N I R E : 84—85, 1377, 1056, 1088, 1102, 1119,
1383 1155, 1166, 1167, 1180,
U N I V E R S A L I T A T E : 38 1285, 1365, 1371, 1385,
U R Ă : 522, 659, 756, 760, 1401, 1408, 1423
779—780, 786, 964, 1052, V I C I U : 283, 418, 518,
1174, 1183, 1223 699, 802, 912, 1026,
U R E C H E : 25, 1325 1301, 1418
V I C L E N I E : 371, 921,
V
1002, 1071
V A L A B I L I T A T E : 14 V I C T I M A : 639
V A L O A R E : 80, 125, 143, V I I T O R : 139, 494—495,
195, 359, 372, 379, 411, 540, 840, 1127, 1166
483, 486—487, 523, 614, V I N : 506
V I N D E C A R E : 78, 539
717, 801, 934—935, 943,
V I N O V Ă Ţ I E : 66,. 470,
1021, 1033—1034, 1162, 643, 1091, 1107, 1216
1164 V IO L E N Ţ A : 47, 320,
V Ă D U V A : 479 1111, 1112, 1121, 1314
V IR T U T E : 4, 94, 120, V R A J B A : 84, 508, 1150

169, 187, 208—209, 254, VRĂJM AŞ; 61, 329,
328, 377, 418, 527, 574, 1098, 1150
594, 596, 620, 649, 673, V R E D N IC IE : 70, 207,
699, 732, 855, 881, 953, 313, 409, 750, 956, 967,
987, 1010, 1023—1024, 1080, 1101, 1190, 1287,
1036, 1049, 1078, 1114,
1309
1292, 1301, 1304, 1334,
V R E M E : 1, 124, 127, 143,
1345, 1387, 1399, 1416— 197, 439, 895, 1122, 1181
1426
VISARE: 190, 460
V I T E J I E : 1399, 1416 Z
V I R S T A : 538 ZE I: 79, 96, 194, 205,
V O I N Ţ A : 162. 215, 220, 452, 727, 955, 968, 995,
228, 478, 1144, 1167, 1010, 1050, 1064, 1089
1388
Z G I R C E N I E : 207, 230
V O R B A : 1, 39—40, 44,
Z l M B E T : 158, 440
63, 261—262, 268, 394,
Z V O N U R I : 485
396, 410, 414, 440, 513,
537, 539—540, 619, 727,
748, 794, 828, 850, 924,
929, 1277
A L . N. S T Ă N C I U L E S C U
INDICE DE AUTORI
ŞI
OPERE CITATE
A AMIEL, Henri-Frederic
A I L L Y , P ierre D ’ (1350— (1821—1881), scriitor şi
1420) — teolog şi car poet elveţian1, profesor
dinal francez, născut la Universitatea de la
In Oompiegne, unul Geneva : 4, 846.
APULEIUS, Luduş (sec.
dintre conducătorii
II e.n.), filozof latin cu
conciliilor de la Pisa mult duh satiric : 67.
şi Constanta : 1192. ARGHEZI, Tudor (1880—
ALEM BERT, Jean <T 1967), poet, scriitor şl
(1717—1783), enciclo publicist român : 375,
pedist francez, mem 945.
bru al Academiei ARISTOTEL (384—322
Franceze: 66, 1391. î.e.n.), filozof grec, elev
ALEXIN, Anatoli, scri al lui Platon, dascăl
itor sovietic contempo al lu i Alexandru Ma-
cedon, Întemeietorul
ran : 994, 1099—1100.
unei şcoli cu formă de
AMADO, Ruiz R., scri Invăţămlnt peripate
itor spaniol (sec. al tic : 5, 150—152, 248,
X X -lea): 149, 269, 376, 270, 348, 378, 469, 510,
377, 593, 858, 843, 1172, 594—596, 689, 753, 1193,
1221, 1277—1279. 1215, 1417.
242 IN D IC E D E A U T O R I
ASACHI, Gheorghe BALYE, Pierre (1647—

(1788—1869), profesor .1706), filozof francez
şl animator al invăţă- şi profesor la Roter-
mlntului, Întemeietor dam : 946.
al presei moldoveneşti BEETHOVEN, Ludwig
şi om politic : 68. van (1770—1827), ce
ASLAN, Garabet (1881— lebru muzicant şi
1923), scriitor român, compozitor germ an:
profesor universitar: 272, 597, 1072.
1365. BERNARD de Clair-
veaux (1091—1153),
B teolog şi scriitor fran
cez : 154, 606.
BACON, Francis de Ve-
rulam (1561—1626), fi BERSOT, Emest (1816—
lozof materialist şi om 1880), filozof francez:
de stat englez: 153, 947.
271, 733, 754—755, 847, BLAGA, Lucian (1895—
1194, 1252, 1392—1393. 1961), filozof şl poet
BALZAC, H onor6 de român : 155, 756.
(1799—1850), roman BLANCHARD, Raphael
cier francez re a list: (1857—1919), naturalist
379. francez: 381.
BARBUSE, Henri (1873— BLANQUI, Louis-Au-
1935), scriitor francez guste (1805—1881), om
com unist: 93—94. politic şi revoluţionar
BASARAB, Neagoe, francez: 811.
domn al Ţării Româ BOILEAU, DESPRE-
neşti (1512—1521) : 370. AUX, Nicolas (1636—
BAUDELAIRE, Charles 1711), poet şi critic li
(1821—1867), poet fran terar francez : 6—7,
cez : 382. 598.
IN D IC E D E A U T O R I 243
BONALD, L o u is de cronicar, român : 8,

(1754—1840), scriitor şi 601.
filozof francez : 948. C A N TE M IR , D im itr i e
B O S S U E T , J a c q u es -B e- (1673—1723), domn al
n ig n e (1627—1704), teo Moldovei, cărturar en
log, orator şl scriitor ciclopedist de talie
fran cez: 949. mondială : 70, 160, 383,
B O U R G E O IS , L io n 956, 1101.
(1851—1925), om politic CARLYLE, Thomas
francez : 950. (1795—1881), istoric şl
B R Ă TE SC U -V O IN E ŞT I, filozof englez : 9, 384,
I o n A l. (1867—1946), 848, 1331.
scriitor român : 1330 C A R R E L , A l e x i s (1873—
B R O N T E , E m i l y (1818— 1944), medic şl scriitor
1848), scriitoare en francez : 164, 852.
gleză : 156, 438. C A T O N (C A T O ), M a r-
B U D D H A (cca. 622-542 c u s P o rciu s (232—147
î.e.n.), Întemeietorul î.e.n.), om de stat şl
religiei budiste din In scriitor roman : 10.
dia : 690. C Ă L IN E SC U , G eorge
B U R N S , R o b e r t (1759—
(1899—1965), critic, is
1796), poet scoţian de o toric literar şi proza
mare originalitate: tor român : 161, 1366,
954 1394.
B U T L E R , S a m u e l (1612-
CEAUŞESCU, N icolae
1680), poet, romancier (n. 1918), Preşedintele
şi eseist en'glez : 159. Republicii Socialiste
România, secretar ge
C neral al Partidului Co
C A N T A C U Z IN O , Con munist Român ; 385,
s ta n t in sto ln ic u l (1650- 552—553; 691, 812—
1716), om politic şi 814, 849, 859—860, 957-
958, 1102, 1280, 1367, M o ise <1815—

C I L IB I ,
1395—1396 1866), negustor evreu,
C E H O V , A n t o n P a vlo vic i autor al mai multor
(1860—1904), romancier maxime şi observaţii
şi dramaturg rus : 274, satirice : 1322.
692, 960. C L E M E N T ( T itu s Fla-
C E R V A N T E S , S a a v e d ra v i u s C le m e n s ) ALE
M ig u e l d e (1547—1616), XANDRINUL (oca.
mare scriitor spaniol: 150-215 e.n.), teolog şi
439. filozof: 279, 513, 759.
C H A M F O R T , N ico la s-S e C O D U L principiilor şl
b a stien R o ch d e (1741- normelor muncii şl
1794), scriitor moralist vieţii comuniştilor, ale
francez : 278, 604, 966. eticii şi echităţii so
C H A N N IN G , W il l i a m cialiste. Editura poli
E lle r y (1780—1842), om tică, Bucureşti, 1974.
de stat american : 967. C O M P T E , A u g u s t e (1798-
C H A R R O N , P ierre (1541- 1853), matematician şi
1603), moralist fran filozof francez : 1368.
cez : 554, 968. CONGRESUL A L X I-
C H A T E A U B R IA N D L E A A L P.C.R. 25—28
noiembrie 1974, Edi
F r a n ţ o i s - R e n i de tura politică, Bucu
(1768—1848), scriitor reşti, 1975.
francez : 387, 605. C O N T A , V a sile (1845—
C IC E R O N E ( = CICERO ), 1882), filozof materia
M a r c u s T u l l i u s (106— list român : 11, 97, 440,
43 î.e.n.), orator, om 1332.
politic şi filozof latin : CORNEILLE, Pierre
90, 163, 275—277, 386, (1606—1684), mare dra
470—471, 602—603, maturg francez, înte
757—758, 861—865, meietor al dramatur
1103—1104, 1173, 1281. giei clasice : 164, 852.
C O Ş B U C , G eorge (1866— D ID E R O T , D en is (1713—

1918), poet român : 280, 1784), filozof, enciclo
863. pedist, scriitor şi este
C R E S U S (cca. 560—546 tician1 francez: 70,
i.e.n.), ultimul rege al 168—16,9, 864, 971—
statului Lidia din Asia 972, 1282, 1418.
Mică : 1105. D IO G E N E de S in o p e
CRITIAS (450—403 (404—323 î.e.n.), filozof
î.e.n.), cel mal renumit grec cinic : 473, 973,
dintre cei treizeci de 1419
tirani ai Atenei : 281. D O N IC I, A lexa n d ru
(1806—1866), fabulist
D român : 13
D O S T O IE V SK.I, Feodor
DELEDDA, Grazla
Mihailovici (1821—
(1871—1936), scriitoare
1881), romancier rus :
italiană ; 441. 474, 614, 762, 1283,
D E L I L L E , J a c q u e s (1738-
1397.
1813), poet francez :
,1369. D O U M E R , P a u l (1857—
D E M O C R I T (cca. 460— 1932), om politic, pre
357 l.e.n.), filozof grec : şedinte al Republicii
12, 98, 165—167, 282— Franceze: 172, 285,
284, 472, 514—515, 555, 349, 389, 760, 1106,
607—611, 694—695, 763, 1284—1285, 1334, 1371,
969, 1254. 1399
D E M O S T E N E (384—322 D R A G O M I R E S C U , M i-
î.e.n.), orator şi om hai, publicist român :
politic grec : 612—613. 170, 697.
D E N S U S I A N U , O v . d - f iu l D UCICI, l o v a n (1874—
(n. 1904), scriitor ro 1943), poet şi diplomat
mân : 970- şţrb : 761, 974.
2 46 IN D IC E D E A U T O R I
DUCLOS, Jacques (n. ERASM de R o tte r d a m

1896), militant al (Erasmus Desiderius)
mişcării muncitoreşti (1469—1536), savant,
franceze şi internaţio enciclopedist şi uma
nale : 173. nist olandez : 177,
DUM AS, A lexandre-ta- 288—289.
tăl (1802—1870), ro ESOP (sec. VII—VI
mancier şi autor dra î.e.n.), fabulist grec,
matic francez: 174, originar din Asia
1398. M ică: 176, 290, 619,
1107.
E E U RIPID E (480—406
î.e.n.), unul din cei trei
E I N S T E I N , A l b e r t (1879- mari poeţi tragici ai
1955), fizician german, Greciei an tice: 517,
celebru prin teoria re 865, 975, 1108.
lativităţii : 99.
ENGELS, F ried rich
F
(1820—1895), unul din
tre principalii fonda FABRE, Je a n - H e n r i
tori ai socialismului (1823-—1915), entomo
german ; 14, 816, 1016. log francez : 1109
E N N I U S , Q u in tu s (239— F A R A G O , E le n a (1878—
169 î.e.n.), poet latin : 1954), poetă şi scrii
1317. toare română : 390.
E P I C T E T (cca. 50—138), FEDRU (sec. I î.e.n.)
filozof stoic grec : 15, scriitor latin de ori
gine tracă ; 391, 1318 ;
72, 175, 286—287, 516,
F E N E L O N , F r a n ţo is de
615—616, 794, 1196.
S a lig n ia c d e la M o th e
E P IC U R (341—270 î.e.n.),
(1651—1715), teolog şi
filozof grec : 73, 617— scriitor francez : 178,
618. 976.
I N D IC E D E A U T O R I 247
F L O R I A N , J e a n -P ierre stat al Indiei : 977,

C laris d e (1755—1794), 1111— 1112.
fabulist francez : 1372. GOETHE, Johann W olf-
FO CILID E d in M ile t g a n g v o n (1749—1892),
(sec. VI î.e.n.), poet mare poet, glnditor şl
grec.: 291, 620. om de ştiinţă german :
FOGAZZARO, A n to n io 16—17, 100—101, 181—
(1842—1911), poet şl ro 183, 293—294, 350, 393,
mancier italian : 179, 519—522, 557—558, 621,
1373. 700—702, 817, 866,
FORSTER, F rie d ric h 979—983, 1155—1156,
W i l h e l m (1869 — sec. 1175, 1198, 1255—1256,
XX), pedagog şi mora 1287, 1337—1340.
list german : 698, G O G A , O cta v ia n (1881—
1335—1336. 1936), poet român şi
FO UILLEE, A ljred om politic : 984.
(1838—1912), filozof G O G O L , N icolae Vasi-
francez : 292. lie vici (1809—1852), ro
F R A N C E , A n a t o l e T h i- mancier r u s : 1374.
b a u lt (1844—1924), poet G O L D O N I , C arol (1707—
şi romancier francez 1793), scriitor comic
re alist: 1110. italian : 295.
F R A N K L IN , B enjam in GOLESCU, Io rd a ch e
(1706—1790), fizician, (1768—1848), cărturar
filozof, om politic ame şi scriitor român : 249,
rican : 180, 392, 518, 394, 1375.
699.
G O R K I, M a x i m (pseu
donimul lui Alexei
G Maximovici PESKOV)
G A N D H I, M ohandas (1868—1936), scriitor
C a r ra n ch a n d (1869— sovietic,: 19, 236, 1288,
1948), om politic şi de 1400.
G R A C IA N Y M O R A - HOMER (aprox. în tr e
L E S, Baltasar (1601— sec. X II şi V III Le.n.),
1658), sc riito r m o ra list cel m ai m a re p o e t a l
sp an io l : 20, 351, 423, a n tic h ită ţii g re c e ş ti:
765, 1074, 1257, 1341. 1113.
H U G O , V ic to r <1802—
H 1885), p o e t şi sc riito r
fran cez, în te m e ie to r
HASDEU, Bogdan P etri-
a l c u re n tu lu i ro m an a
ceicu (1838—1907),
t i s t : 298, 444, 475—477,
lin g v ist, isto ric şi sc ri
626—627, 734, 766,
ito r r o m â n : 21, 395,
820—824, 987—989,
1199.
1114—1116, 1157, 1401.
H E L V E T IU S, Claude
(1715—1771), filozof
I
fra n c e z m a te ria lis t:
102, 297, 352, 628, IB A R U R I, D o lo res (n.
818—819, 863, 895, 1319, 1895), om p o litic sp a
a420. n iol, p re ş e d in tă a C C .
H E R A C L IT (cca. 576— a l P.C. d in S p a n i a :
480 î.e.n.), filozof m a 703, 1376.
te ria lis t g re c d in IB R A lL E A N U , G arabet
Efes : 629. (1871—1936), c ritic şi
HESIOD (ap ro x . sec. isto ric lite r a r ro m â n :
V III—V II î.e.n.), p o e t 22, 445, 991.
g r e c : 630, 1224. I B S E N , H e n r i k (1828—
HIPERIDE (386—323 1906), s c riito r şi d r a
î.e.n.), o ra to r şi om p o m a tu rg n o rv e g ia n :
litic grec : 624—625. 184.
HOLBACH, Paul H en I O R G A , N i c o l a e (1871—
ri d p (1723—1789), fi 1940), isto ric, p u b lic ist,
lozof fra n c e z : 103— o ra to r, sc riito r şi om
104, 765, 868, 986. politic1 ro m â n : 75? 105,
IN D IC E DE AUTORI 249
185, 299—302, 397, 446, d u lu i C o m u n ist al

478, 681, 704—705, 795, U.R.S.S. : 399, 768,
853, 991, 1289, 1342. 1201 .
ISO C R A T E (436—338 KANT, Im m anueî
î.e.n.), o ra to r a te n ia n (1724— 1804). filozof
v e s t i t : 23, 525, 707, g e rm a n i d e a l i s t : 106.
796—797, 992, 1200. 186, 1202.
I S T R A T E , P a n a i t (1884*- K O G A L N IC E A N U , M i
1935), sc riito r ro m â n : h a i l (1817—1891), om
303, 398, 767, 825. p o litic, d e m o c ra t b u r
ghez, isto ric, s c riito r
şi z ia ris t ro m â n : 25.
J
K O M E N SK Y, Jan A m os
JAU RES, Jeaa (1859— (1592—1670), g în d ito r
1914), om p o litic şi is u m a n is t şi ped ag o g
to ric fra n c e z : 24, 250, ceh : 187, 527, 636,
632, 1117— 1118, 1320. 1291, 1344— 1345.
1377— 1378, 1402— 1404.
JO U BERT, Joseph
L
(1754— 1824), s c riito r
francez, m o r a l i s t : 633, L A C O R D A IR E , Jean-
1290, 1343. B a p tiste -H e n ri, le
J U V E N A L , D e c im u s J u - P e r e (1802—1861), o ra
n iu s (60—140 e.n.), to r şi teolog fran'cez :
p o et sa tiric la tin : 304, 305, 1295.
634, 993—994, 1421— L A F O N T A IN E , Jean de
1422. (1621— 1695), p o e t şi
fa b u lis t f r a n c e z : 74,
K 556, 637, 1197.
K A L IN IN , M ih a il Iv a n o - L A M B E R T , A nne-T he
vic i (1873—1946), m ili rese, m a rq u ise de
ta n t de seam ă al P a r ti (1647— 1738), a u to a re a
unor opere pedago 826—829, 869—870,

gice : 188. 1379.
L A M A R T I N E , A lp h o n s e L E I B N J Z , G o ttfr ie d W il-
d e (1790—1868), scriitor h e l m (1646—1716), fi
şi poet francez roman lozof german : 307.
tic : 995. LESSIN G , G o tth o ld E-
L A M E N N A IS, Felicite p h r a im (1729—1791),
Robert de (1782—1854), scriitor german : 27—
scriitor şi filozof fran 30 ; 183—190, 308, 400,
cez : 528. 709—71C, 770, 993—999,
L A O T Z t (sec. VI î.e.n.),
1073.
filozof chinez, înte
L O C K E , J o h n (1632—
meietor al taoismului
sau taoteismului : 707, 1704), filozof şl om po
1119, 1347. litic englez : 26, 1346.
L A V A T E R , Johann Kas- L IC H T E N BERG, G eorg
p a r (1741—1801), scri C r isto p h(1742—1799),
itor, poet şi teolog el scriitor şi moralist ger
veţian : 306. man : 31, 76, 309, 401—
LAWRENCE, Thomas 402, 479, 529, 769, 798,
(1769—1830), pictor en 830, 1000—1001, 1120—
glez : 708. 1122, 1292—1294,1348—
L E N I N , V l a d i m i r Ilici 1349.
(1870—1924), organiza L IE B K N E C H T , K arl
tor şi conducător al (1871—1919), om politic
proletariatului şi Parti german, unul din fon
dului Comunist din datorii P.C. din Ger
Rusia, conducător al mania : 1122.
Marii Revoluţii Socia L I S I A S (cca. 440—c. 380
liste, gînditor, scri î.e.n.), orator g re c :
itor şi om politic: 799.
I N D IC E D E A U T O R I 251
L IV R Y H id e (1802— MAKARENKO, A n to n
1867), autor dramatic S e m io n o v ic i(1888—
francez : 1350. 1939), pedagog şi scri
LUXEM BURG, Roşa itor sovietic (404, 711,
(1871—1919), militantă 1296, 1380.
comunistă germ ană: M A N N T h o m a s (1875—
30, 32. 1955), scriitor german :
483.
M MAO T Z E - D U N , om po
litic chinez, preşedinte
M A C H I A V E L L I , Nicold
al P. C. Chinez, unul
(1469—1527), glndltor
din întemeietorii P. C.
politic şl scriitor Ita
Chinez: 560—567, 1127,
lian : 191, 312.
1158, 1176.
M A E T E R LIN C K , Mau-
M A R IV A U X ) P ie tr e
rice (1862—1949), scrii G a rle t d e C h a m b la i n
tor belgian de limbă d e (1688—1763), scrii
franceză : 639—640. tor francez : 316, 1205.
„M AH ĂBH ARATA", e- M A R C A U R E L I U (Mar-
popee sanscrită (aprox. cus Aurelius Antonl-
sec. V I.e.n.) şl cel mai nlus), împărat roman,
impunător monument filozof : 33, 36, 77, 107,
al literaturii hinduse 195—197, 314—315, 353,
(192—194, 310—311, 415, 416, 482, 533—534,
568—569, 645—647,
403, 447, 480, 531—533,
712—714, 735—737, 772,
559, 641—643, 771, 800, 871—873, 1004—
831—832, 1002, 1076, 1013, 1077, 1205, 1229,
1123—1128, 1321. 1351, 1381, 1405.
M A I S T R E , Xavier de M A R T IN DU GARD,
(1763—1852), scriitor Roger (1881—1958),
francez : 313. scriitor francez : 450.
M A R Ţ I A L (Marcus Va- M O L l E R E (pseudonimul

lerius Martialis) (cca. lui Jean-Baptiste PO-
40—184 e.n.), poet la QUELINY), 1622—
tin : 317 1673), unul dintre cei
M ARX, Karl (1818— mai mari dramaturgi
1883), filozof materia ai literaturii univer
list german, sociolog, sale : 484.
economist, întemeie M O N T A I G N E , M ic h e l de
tor al comunismului (1533—1592), scriitor şi
ştiinţific, genial învă gînditor umanist fran
ţător şi conducător al cez: 38, 200—201, 717—
proletariatului interna 718, 801—802, 1079—
ţional : 198, 407, 448, 1081, 1230—1231, 1423.
833, 874, 1014—1017, M O N T E S Q U I E U , Char-
1128, 1382. le s -L o n is d e S e c o n d a t
M EH E D IN ŢI, Sim ion (1689—1755), scriitor
(1869—1962), geograf . iluminist şi filozof
ro m ân : 37, 318, 408, francez : 319, 650—651.
449, 773, 854, 875, 1018, M O R U S , T h o m a s (1478—
1129. 1535), gînditor şi scrii
tor umanist, om de
M IC U , S a m u e l (CLAIN)
stat englez : 834.
(1745—1806), istoric şi
lingvist român : 409— N
410.
M I R A B E A U , H o n o re Ga- N A N S E N , F r id tj o f (1861-
1930), naturalist şi ex
briel R i q u e t i d e (1749-
plorator norvegian :
1791), om politic fran 411.
cez : 1020. NAPOLEON BONA-
M I L T O N , J o h n (16Q8— PARTE (1769—1821),
1674), poet englez : 199, îm părat al Franţei :
648—649, 1225. 535, 738, 1021, 1206.
NEHRU, Ja w a h a rla l 717, 775, 1024—1027,

(1889—1964), om politic 1134, 1160, 1177—1181,
indian, preşedinte al 1207—1208, 1232—1233,
Indiei : 320, 835, 1082, 1261, 1323—1324, 1383,
—1091, 1152. 1406, 1424—1425.
P A N N , A n t o n (1794—
O 1854), scriitor, muzi
cian şi folclorist ro
„O M I E ŞI UNA DE
mân : 39, 324, 657.
culegere de
N O P Ţ I" ,
basme arabe (cca. P A S C A L , B la ise (1623—
1400) : 203, 537, 652— 1662), matematician, fi
653, 774, 1022—1023, zician, scriitor şi filo
1131, 1260 zof francez : 210—211,
486, 658, 720—722, 877,
O V I D I U (Publius Ovi-
1028—1033, 1083,1297—
dius Naso) (43 î.e.n.—
1298, 1407
cca. 17 e.n.), poet la
tin : 78—80, 321, 412, P A V E L d i n Tars, teolog,
485, 1132—1133. decapitat la Roma în
anul 67 e.n. : 212, 1135.
P E L L IC O , S ilv io (1789—
P
1854), scriitor italian :
PALLADY, T h eo d o r
325.
(1871—1956), pictor ro
P E STA LO ZZI, H ein r ich
mân : 836.
(1746—1827), pedagog
„ P A N C E A T A N T R A " , cu
legere de poveşti, fa elveţian : 451.
bule şi sentinţe in P E T O F I S ă n d o r (1823—
diene datînd din pri 1849), scriitor şi poet
mele secole ale erei maghiar : 837.
noastre : 81—82, 204— PETRARCA, F ra ncesco
209, 252—255, 322—323, (1304—1374), poet ita
538—541, 570, 654—656, lian : 30, 1035.
P Ă R V A N , V a s ile (1882— tant al socialismului

1927), istoric şi arheo prem arxist: 661.
log român : 326, 452, P R O V E R B E : albaneze :
,1033, 1408, 787, arabe : 122. 1242 ;
PLATON (427—347 basce : 886 ; chineze :
le.n.), filozof grec : 41, 346, 887, 1188, engleze :
413, 659—660, 1299. 731; franceze : 123,
P L E H A N O V , G h eo rg h i 243 ; greceşti; 574 ; in
V a le n tin o v i c i (1856— diene : 124, 732, Italie
ne : 258; latineşti:
1918), revoluţionar şi
teoretician marxist 880 ; libaneze ; 433 ;
persane : 125 ; româ
rus : 1136.
neşti : 1, 55—65, 126—
P L I N I U cel T l N A R (Ca
147, 244—246, 258—
lus Plinius Secundus)
266, 347, 357—372,
(62 — cca 120), scriitor
434—437, 466—468,
latin, prieten' al împă
ratului Traian : 776, 505—509, 575—591,
1036. 744—751, 788—792,
P L V T A R H (cca. 46— 889—929, 1065—1069,
120), scriitor şi filozof 1094—1098, 1168,
grec : 213, 327, 803. 1189—1191, 1220,
PRE VO ST, A ntoine, A - 1243—1250, 1272—1273,
batele (1697—1763), 1316, 1328—1329, 1363—
scriitor francez : 1037- 1364, 1416; ruseşti: 2,
1262 148 ; scandinave : 688;
PROTAGORAS (cca. spaniole : 3 ; turceşti :
481—411 î.e.n.), filozof 92, 247, 267—269, 373-
grec : 1038 374, 592, 752, 930—942,
P R O U D H O N , P ierre-Jo- 1169—,1171, 1274—1276.
s e p h (1809—1865), filo P U Ş K I N , A l e x a n d r S er -
zof, sociolog şi econo g h e e v ic i (1799—1837),
mist francez, reprezen poet r u s : 1039, 1137
Q pamfletar şi polemist
francez: 1041.
Q U I N T I L I A N U S (sec. I
J.e.n.), rector la tin : RO BESPIERRE, M axi-
487. m l l i e n d e (1758—1794),
om politic francez,
R unul dintre conducă
R A B E L A IS, FTangois torii revoluţiei bur
(cca. 1483—1553), scrii gheze din F ra n ţa :
tor francez : 488. 1384.
RA C IN E , J e a n - B a p tis te ROCHEFOUCAULD
(1639—1699), drama (L A ), F r a n ţo is de
turg francez : 1234 (1613—1680), glndltor
R A L E A , M ih a i (1896— francez: 83, 214, 328,
1964), sociolog, psiho
415—418, 542, 669,
log, eseist şi om politic
724—725, 739, 781,
român : 723.
„R A M A Y A N A “, poem
1084—1086, 1209, 1264,
epic indian (aprox. sec. 1301—1302, 1353—1355.
IV î.e.n. : 42, 453, 662, ROLLAND, R o m a in
777—778, 838, 1208, (1866—1944), scriitor
1234, 11262—1263, 1300, francez: 43, 110, 215,
1325. 455, .1042, 1303.
R E N A R D , J u l e s (1864— ROUSSEAU, Jean -Ja c-
1910), scriitor francez :
q u e s (1712—1778), filo
454, 1040.
zof iluminist, pedagog
R E L G I S , E u g e n scriitor:
780, 879, 1138—1141, şi scriitor francez : 111,
1412. 210—219, 354, 456—
R IV A R O L , A n to in e de 457, 489, 543, 571, 1142,
(1753—1801), eseist, 1210—1211, 1265.
s 330—332, 49U—491,
671—673, 727, 784,
S A A D I, M uslihîddin
855—857, 880, 1044—
(1184—1291), poet per
1048, 1089, 1184—1185,
san, clasic al litera
1212—1213, 1236, 1266,
turii persane şi tad-
1305—1306, 1387, 1426.
jice : 329.
SH A K E SP E A R E , W il-
S A L L U S T IU S , Caius
liarn (1564—1616), co
Crispus (86—35 î.e.n.),
rifeul dramaturgiei şi
istoric şi om politic ro
Renaşterii engleze:
man : 84
SARCEV, Francisque 419—420, 458, 547, 572,
(1827—1899), critic dra 1049—1051, 1088.
matic francez: 1385. S H A W , George Bernard
SC H IL L E R , F riedrich (1856—1950), mare dra
(1759—1805), poet şi maturg englez : 677,
dramaturg, estetician 1052.
şi istoric german : 85, S L A V IC I, Ioan (1848—
544, 726, 740, 783, 1043, 1925), scriitor român :
1085, 1304, 1386. 678.
SCH O PENH a UER, A t - SM IL L E S , Sa m u el (1821-
t h w (1788—1860), filo 1904), scriitor moralist
zof idealist german : englez : 115, 227—228,
114, 670, 782,1237,1356. 421—423, 679, 1414,
SC O TT, W alter (1771— 1307.
1832), romancier şi SO C R A T E (469—399
poet romantic scoţian î.e.n.), filozof g rec:
de limbă engleză : 444. 424.
SE N E C A , L ucius A n - SOFOCLE (497—cca.
naeus (cca. 4 î.e.n. — 405 î.e.n.), poet tragic
65 e.n.), filozof, scriitor grec : 224, 1053.
şi om de stat roman : SO LO M O N (973—933
44, 112—113. 220—225, î.e.n.), rege al statului
Israel, cunoscut prin dian : 117—119, 336,

proverbiala sa înţelep 428, 682, 1056— 1058,
ciune : 546, 674—676, 1091, 1215—1216, 1238.
68k, 741. T E O F R A ST (372—287
SO LO N (cca. 640—cca. î.e.n.), naturalist şi fi
588 î.e.n.), legislator lozof grec: 427, 730.
atenian : 1326. TE O G N IS (sed. VI î.e.n),
SPENCER, H erbert poet elegiac g rec:
(1820—1903), filozof, 232—233, 683, 805, 1059.
sociolog şi psiholog
1186, 1217.
englez : 256.
T E R E N T IU , P ublius
S P IN O Z A , B aruch
A fe r (185—159 î.e.n.),
(1632—1677), filozof
raţionalist olandez: autor dramatic latin :
573, 1054. 355, 1187.
STAEL, A nne-L ouise- TH A .LM A N N , Ernst,
G erm aine de (1766— (1886—1944), om politic
1817), scriitoare fran german1, din 1925 pre
ceză : 116, 333, 425. şedinte al C.C. al
S Y R U S , Publius (sec. I Partidului Comunist
î.e.n.), poet latin : 231, din Germania: 46,
334—335, 492, 804, 1267. 493—496, 840, 1055,
1143, 1162—1167, 1388.
T TH O R E Z, M aurice
T A C IT (Publius Corne- (1900—1964), om poli
lius Tacitus) (cca. 55— tic francez, secretar
120), istoric şi om po general (1930—1964) şl
litic roman : 426, 729. preşedinte (1964) al
T A G O R E , R abindranath C.C. al Partidului Co
(1861—1941), poet, pro munist Francez : 841—
zator şi dramaturg in 845, 1144—1146.
2 58 IN D IC E D E A U T O B I
TIT U L E SC U , Nicolae V
(1882—1941), om politic
VARLAAM ( 7—1657),
şi diplomat român:
mitropolit al Moldovei
338. (1632—1655) : 549, 1150.
T O G L IA T T I, P alm iro V A U V E N A R G U E S, Luc
(1893—1964), om poli de CLAPIERS (1715—
tic italian, secretar ge 1747), moralist francez:
neral al C.C. al Parti 52, 87, 120, 239, 257.
dului Comunist Ita 429—432, 460—464,
lian (1927—1964), se 497—501, 742, 785,
cretar al Internaţiona 808—810, 883—884,
lei Comuniste (1935— 1092—1093, 1151, 1218—
1943) : 1147. 1219, 1239, 1268—1271,
T O L STO I, L e v N ikolae- 1310—1312, 1327, 1413—
vici (1828—1910), mare 1414, 1359—1361.
scriitor rus : 47, 234— V E G A , Lope de (1562—
237,839, 548, 1060,1149, 1635), poet şi scriitor
1389. spaniol : 341.
TU C ID ID E (cca. 469— VELM IR O V 1C I, Nicolae
395 î.e.n.), istoric grec (sfirşitul sec. al
din Atena : 684. XlX-lea şi începutul
sec. al XX-lea), scrii
T W A IN , M ark (pseudo tor moralist iugoslav :
nimul lui Samuel 356, 1159.
Langhorne Clemens) V E R G IL IU (Publius
(1835—1910), scriitor Vergilius Maro) (70—
nord-american : 1148. 19 î.e.n.), poet latin :
88, 1153.
U V IA N U , T udor (1897—
1964), estetician, isto
URECHE, G rigore (cca. ric literar, filozof şi
1590—1647), cronicar scriitor român : 89,
moldovean : 238, 340. 1240.
V IG N Y , A lfre d de W
(1797—1863), poet fran W AGNER, Siegfried
cez : 240, 1313.
(1869—1930), compozi
V IN C I, Leonardo da tor german : 503.
(1452—1519), pictor,
W ILD E , Oscar (1856—
sculptor, scriitor şi 1900), scriitor englez :
muzician Italian : 53,
344, 504.
686, 1061.
V L A H U Ţ A , A le xa n d ru
X
(1858—1919), scriitor
român : 121, 241, 342, X E N O F O N (cca. 430—
465, 502, 786, 1362. 335 î.e.n.), istoric grec,
V O L T A IR E (Franţois- discipol al lui Socrate:
Marie AROUET) 91, 1064.
(1694—1778), glnditor X E N O PO L, A le x a n
şi scriitor francez: d ru D. (1847—1920),
54, 90, 242, 343, 687, istoric, sociolog, econo
743, 1063, 1154, 1241, mist şi filozof român :
1314—1315. 345, 885, 1390, 1415.
BIBLIOGRAFIE
A L E X IN , A N A T O L I, Dialog despre om enie, Editura

tineretului, 1968.
A L M A Ş , D U M ITRU , Decebal, Editura Meridiane, 1972.
A M A D O , R U IZ R., Secretul succesului, Tipografia
Sibiu, 1915.
A U C L A IR , M A R C E L L E , V iaţa lui Jean Jaures, Edi
tura politică, Bucureşti, 1966.
BACO N, F R A N C IS, E seuri sau sfa tu ri politice şi m o
rale, 1969.
BĂDESCU, C O N ST A N T IN , R eflecţii şi m axim e, Edi
tura ştiinţifică, Bucureşti, 1969.
B u letin u l nr. 2 al sem inarului de pedagogie teoretică,
Editura Casei şcoalelor, 1926.
B R E D E L, W IL L I, E rnst T h ălm ann, E.S.P.L.A., 1952.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , E xpunere cu p rivire la Pro
g ram ul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideo
logice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi
educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea rela
ţiilor din societatea noastră pe baza principiilor
eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, în voi.
P lenara C.C. al P.C.R. d in 3—5 noiem brie 1971,
B IB L IO G R A F IE 261
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , C uvintare la C onferinţa na

ţională a scriitorilor d in 24 m a i 1972, Editura poli
tică, Bucureşti, 1972.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , R om ânia pe d ru m u l con
stru irii societăţii socialiste m ultila tera l dezvoltate,
voi. I, Editura politică, Bucureşti.
C EAU ŞESCU , N IC O LA E, C uvintare la plenara co
m ună a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului S u p re m al
d ezvo ltării econom ice şi sociale a R om âniei,
28 noiembrie 1973, Editura politică, Bucureşti, 1973.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , C uvintare la întîlnirea cu
a ctivu l organizaţiei ju d e ţen e B uzău a P.C.R., Scîn-
teia nr. 9665 din 19 octombrie 1973.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , R aport la cel de-al X l-le a
Congres al P.C.R., Editura Politică, 1974.
CEAU ŞESCU , N IC O L A E , D iscursul solem ’n al p re
şed in telui Nicolae Ceauşescu, Scînteia nr. 10131
din 18 martie 1975.
CICERO, M A R C U S T U L L IU S, D espre îndatoriri.
* * *, C odul principiilor şi norm elor m u n cii şi vieţii
com uniste, ale eticii şi echităţii socialiste, Editura
politică, Bucureşti, 1974.
C R IV IA N U , G RIG O RE N., Cugetări şi m a xim e , Edi
tura tineretului, 1966.
* * * D icţionar de etică p en tru tineret, Editura poli
tică, 1968.
FERERA, M A R C E LL O şi M A U R IZ IO , De vorbă cu
T ogliatti, E.S.P.L.A., 1957.
Epopeea lu i G hilgam eş, Editura pentru literatură,
Bucureşti, 1966.
GOETHE, IO H A N N W O L F G A N G , Despre literatură
şi artă, Editura pentru literatură şi artă, 1957;
262 B IB L IO G R A F IE
M a x im e şi r e fle c ţii, Editura Univers, Bucureşti,

1972.
G O IA , A . S., R ă b o ju l c u co m o ri, Tipografia „Litera",
Bucureşti.
H E L V E T IU S , C L A U D E -A D R IE N , T e x t e p ed agogice
a lese, Editura pedagogică, Bucureşti, 1964.
H U G O , V IC T O R , D espre lite ra tu ră şi a rtă , Editura
de stat pentru literatură şi artă, 1957 ; V e rs u ri, Edi
tura tineretului. Bucureşti, 1958.
IB A R U R I, D O L O R E S , S in g u ra cale, Editura politică,
Bucureşti, 1963.
IO R G A , N IC O L A E , C u g etă ri, Editura tineretului 1968,
C u g etă ri (în colecţia Cogito), Editura Albatros, 1972.
L A N G F E L D E R , P A U L , F rie d ric h S ch iU er, Editura de
stat pentru literatură şi artă, 1955.
L IC H T E N B E R G , G E O R G C R IS T O P H , A fo ris m e -E se -
u ri, Bucureşti, 1970, Editura Univers.
L E V R A U L T , L E O N , L e s g e n re s littir a ir e — M a x im e s
e t P o rtra its. Paul Delaplane — ădlteur, Paris.
L E N IN , V . I., O p e re c o m p le te , Editura politică.
L IE B K N E C H T , K A R L , C u v în tă ri, S criso ri şi a rtico le
a lese, Editura politică, Bucureşti, 1959.
L U X E M B U R G , R O Ş A , C u v în tă ri şi a rtic o le alese,
Editura politică, Bucureşti, 1962.
M A H Ă B H Ă R A T A (Povestea marelui război al haha-
raţilor). Epopee sanscrită, cel mal vechi (probabil
sec. al V-lea î.e.n.) şi mai impunător monument al
literaturii hinduse, tradusă de A. E. Baconskl, Edi
tura pentru literatură universală, Bucureşti, 1964.
M A O T Z E -D U N , O p ere a lese, Editura politică, Bucu
reşti.
B IB L IO G R A F IE 263
M AR C , A U R E L IU (M A R C U S A U R E L IU S A N T O -
N IN IU S), Cugetări asupra vieţii. Editura Fundaţiei
I. V. Socec, Bucureşti.
M A R IN , A N D R E I, Pagini alese d in oratorii greci
voi. I şl I I : Antifon, Andocide, Lisias, Isaios, Iso-
crate, Demostene, Eschine, Hiperide, Licurg, Edi
tura pentru literatură, 1969.
M A R X -E N G E L S , O pere com plete, Editura politică,
Bucureşti.
M IL T O N , JO H N , Scrieri alese, Editura pentru lite
ratură şl artă, 1959.
N EH RU , J A W A H A R L A L , A utobiografie, Editura de
stat pentru literatură politică, 1957.
O M IE Ş I U N A DE N O P Ţ I — basme arabe istorice de
Eusebiu Camllar, Editura tineretului, 1968.
P A N C E A T A N T R A (Culegere Indiană de poveşti), tra
ducere de Teofil Simenschy, Editura pentru litera
tură, 1968.
P A S C A L , B L A IS E , Cugetări provinciale, Editura şti
inţifică, Bucureşti, 1967.
P LE H A N O V , O pere filozofice alese. Editura politică,
Bucureşti, 1958.
* * * P roverbe rom âneşti, Editura pentru literatură,
Bucureşti, 1967.
* * * P roverbe turceşti, Editura Albatros, 1972.
R A B IN D R A N A T H , T A G O R E , A rticole despre educaţie
şi în v ă ţă m in t, Editura didactică şl pedagogică, 1961.
R A C IN E , JE A N -B A P T IS T E , Fedra, Editura „Univer
sul" (traducere de D. Nanu).
R E LG IS, EUGEN, U m anitarism ul şi internaţionala
intelectualilor. Editura Viaţa Românească, Bucu
reşti, 1922.
264 B IB L IO G R A F IE
S A IN T E -B E U V E , P agini de critică , Editura de stat

pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1958.
SE N E C A , L U C IU S A N N A E U S , Scrisori către L ucilius,
Editura ştinţifică, Bucureşti, 1967.
SIMENSCHY, TEOFIL, U n dicţionar al înţelep ciu n ii,
voi. I—III, ediţie îngrijită de Mihail Grădinara,
Iaşi, 1970.
TH O R E Z, M A U R IC E , A rtico le şi cuvintări, Editura
politică, Bucureşti, 1958.
V A L M IK I, R am aiana, voi. I, Editura pentru litera
tură, 1968.
V IA N U , TTJDOR, D icţionar de m a xim e com entat, Edi
tura ştiinţifică, Bucureşti, 1962.
V L A H U Ţ A , A L . V ersul i şi proză, antologie şi studiiu
introductiv de Virgiliu Ene, Ed. Albatros, 1971.
V IA N U , E L E N A , M oraliştii francezi, texte, Editura
pentru literatură universală, 1966.
X E N O PO L, A L E X A N D R U , D., Scrieri sociale şi filo zo
fice, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1967.
CUPRINS
P r e f a ţ ă ............................. V
Adevăr şl minciună . . . . 2
Ajutor . . . . . . . . 10
A lt r u is m .................................................... 16
Bine, Binefacere. . 2
Blîndeţe . . . . . . . . . 36
Bun-Bunătate. 39
Bunăvoinţă . 52
Cinste . . ............................ 53
Compasiune 65
Conştiinţă 70
Cumpătare . . . . 76
Cunoaştere 83
Dreptate . . . . . . . . 87
Exigenţă-Autoexlgenţă . . . . 103
Iertare . . . . no
Iubire .
Judecată ........................................... 119
L ib e r t a t e ................................................ 122
M odel; E xem p lu ..................................... 139
Moral ................................................ 132
O m e n i e ...................... . . . 13 7
O n o a r e ....................... . . . 159
266 C U P R IN S
P a c e .................................................. 164
Personalitate ................................. 175
P r ie t e n ie ............................................ 177
P u r t a r e ............................................ 180
Răutate ............................................ 185
R ecunoştinţă...................................... 188
R e s p e c t ............................................ 19 2
S f a t .................................................. 199
S i n c e r i t a t e ....................................... 201
S o lid a r it a t e ....................................... 206
Umanitate ....................................... 212
V i r t u t e ............................................ 217
In d ic e t e m a t i c ................................. 220
In d ic e d e a u to r i şi op ere c ita te . . 241
B i b l i o g r a f i e ....................................... 260
Lector : GHEORGHE MARIN
Tehnoredactor : MARIANA PUŞCAŞU
Bun de t i p a r 1 8 .V III.1975. A p ă r u t 1975. C o m a n d a
n r . 920 . T i r a j 31 500. C o li d e tip a r . 9.
Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“,
B „Piaţa Scînteii nr. 1, Bucureşti,

Republica Socialistă România
Comanda nr. 50 333
A u apărut:
DICŢIONARUL
BUNEI-CUVIINŢE
MUNCA REFLECTATĂ
ÎN PROVERBELE LUMII
PROVERBE Şl CUGETĂRI
DESPRE DRAGOSTE
Camil Petrescu
MAXIME SI REFLECŢII
Lei 7,25

Proverbe Si Cugetari Despre Omenie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proverbe Si Cugetari Despre Omenie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ediţie

Spunînd că „adevăratul studiu al omului

lucruri minunate există, spunea Sofocle,

la portretizarea omului, a firii sale, cimen­

omenie au fost încălcate de „dreptul“ celui

Relaţiile socialiste instaurate în societa­

fi om de omeniea o zicală nouă: „a fi co­

Codul principiilor şi normelor muncii şi

In acelaşi timp s-a petrecut şi fenome­

lepciunii — au fost apoi selectate şi iarăşi

nii ar dispărea de pe pământ“, iar Goethe,

bunăvoinţă, sinceritate, cinste, modestie

nele de la binele individual la sfera în­

rii apropierile de sensuri cuvenite. Consec­

păcat să renunţăm la cugetările extrase

(Pestalozzi). Părinţii vor putea selecta su­

au contribuit şi alte culegeri publicate de

IOAN GR. BOGDAN

1 • Şi minciuna e vorbă, dar vremea descopere

2 • Nu căuta adevărul la alţii, dacă el nu se

3 • Adevărul nu trebuie arătat gol, ci în că­

4 • Să avem de partea noastră adevărul ; iată

5 • Mi-e prieten Platon, dar mai prieten ade­

6 • Nimic nu este mai frumos decât adevărul.

8 • Mult mai m ult şi mai mare iaste ruşine a

9 • Omul şi viaţa lui nu se sprijină pe ceva şu­

10 • Amărăciunea duşmanilor noştri ne ser­

11 • Adevărul este cunoaşterea exactă a deose­

12 • Este o datorie să spunem adevărul, nu să

13 • Cînd rele năravuri vuiesc, / Atunci adevă­

14 • Adevărul şi eroarea, ca şi toate catego­

15 • Mai bine ca întemeiat pe adevăr să în­

16 • Dragostea de adevăr se arată prin aceea

18 • Intre noi fie adevărul.

19 • Numai cei care sfarîmă lanţurile minciu­

20 • Adevărul ţine mai totdeauna de cele vă­

21 • Cînd faptul ţii, atunci adevărul ştii.

22 • Oamenii, în genere, nu preferă minciuna

23 • Un cuvânt adevărat care dovedeşte res­

24 • Să cauţi adevărul şi să-l proclami... să nu

25 • Urechea ta să fie pururea deschisă la ade­

26 • Nu trebuie să ne jucăm cu adevărul.

27 • Nu este mărire unde nu este adevăr.

28 • Cu cît este mai grosolană eroarea, cu atît

31 • Învaţă să cunoşti pe oameni şi învîrto-

32 • ...Nimic nu este mai dăunător revoluţiei

33 • Nu-i pe pămînt decît un singur lucru

37 • Păziţi-vă ca de para focului de tot ce în­

38 * Adevărul şi judecata sînt comune pentru

39 • Mai bine este a vorbi adevărul decît min­

40 • Vorbeşti ca să spui adevărul.

41 • Din gura copiilor iese adevărul.

42 • Dinaintea unui om care minte lumea se dă

43 • Rostul meu este să spun ceea ce cred că

44 • Vorbirea adevărului e simplă.

45 • Batjocură este minciuna.

46 • Există un adevăr istoric, adică o concor­

47 • Adevărul trebuie să se impună fără vio­

48 • Dacă vreţi să spuneţi lucruri mari, de-

52 • Adevărul este soarele minţilor luminate.

53 • Adevărul izbuteşte la urma urmelor, în

55 • Muntele n-are nevoie de munte, dar omul

60 • Cînd unul pe altul se ajută, atunci la toţi

66 • Cel ce lasă. pe un cetăţean să moară de

la portretizarea omului, a firii sale, cimen

Relaţiile socialiste instaurate în societa

fi om de omeniea o zicală nouă: „a fi co

In acelaşi timp s-a petrecut şi fenome

nele de la binele individual la sfera în

rii apropierile de sensuri cuvenite. Consec

(Pestalozzi). Părinţii vor putea selecta su

3 • Adevărul nu trebuie arătat gol, ci în că

5 • Mi-e prieten Platon, dar mai prieten ade

9 • Omul şi viaţa lui nu se sprijină pe ceva şu

10 • Amărăciunea duşmanilor noştri ne ser

11 • Adevărul este cunoaşterea exactă a deose

13 • Cînd rele năravuri vuiesc, / Atunci adevă

14 • Adevărul şi eroarea, ca şi toate catego

15 • Mai bine ca întemeiat pe adevăr să în

19 • Numai cei care sfarîmă lanţurile minciu

20 • Adevărul ţine mai totdeauna de cele vă

23 • Un cuvânt adevărat care dovedeşte res

25 • Urechea ta să fie pururea deschisă la ade

37 • Păziţi-vă ca de para focului de tot ce în

39 • Mai bine este a vorbi adevărul decît min

46 • Există un adevăr istoric, adică o concor

47 • Adevărul trebuie să se impună fără vio

73 • Nu avem atâta nevoie de ajutorul prieteni

85 • Unindu-se, chiar şi cei mai slabi ajung pu

97 • Ideile mari pornesc întotdeauna din sufle

102 • Orice om trebuie, în calitatea sa de cetă

103 • A iubi pe alţii... înseamnă a contopi in

108 • Fiecare popor e ca o celulă într-un or

118 • Nu există prilej mai m inunat pentru dă

120 • Dărnicia şi dragostea de literatură nu rui