Proverbe Si Cugetari Bengaleze PDF

C o le c ţia C o g ito
PROVERBE
SI *
CUGETĂRI
BENGALEZE
E d itu ra A lb a tro s
C U V ÎN T ÎN A IN T E
I
Cultura indiană este ca un mozaic al mai
multor culturi, unde fiecare piesă repre
zintă un desen specific. Prin milenii, di
ferite popoare străine, atrase de frumuse
ţea acestei ţări, au venit s-o cucerească
şi în cursul secolelor s-au integrat în po
poarele ei autohtone. Astfel, diferitele
naţiuni din India se deosebesc prin tradi
ţiile lor proprii; dar gîndirea indiană, pro
venită din înţelepciunea străveche, mani
festă un aspect unitar. Este interesant de
observat că pe meleagurile indiene se află
mai multe culturi care se îmbină armonios
într-o vastă panoramă, cu o varietate de
reliefuri.
Cultura bengaleză, de care ne ocupăm
aici, oferă, din acest punct de vedere, un
captivant subiect de studiu. Poporul ben
galez, locuitori ai Statului West Bengal,
VI C U V ÎN T ÎN A IN T E
în răsăritul Indiei, şi ai Bangladeshului,

îşi trage originea din amestecul unor po
poare venite din nordul şi nord-vestul ţă
rii cu cele autohtone.
Prim ul contact al Bengalului cu cultu
ra brahmanică începuse aproximativ prin
secolul al IlI-lea î.e.n., şi în cursul urmă
toarelor opt secole legăturile spirituale
sînt din ce în ce mai largi. In perioada
aceasta Bengalul are legătură şi cu cultu
rile budiste şi jaine, dintre care prima a
exercitat o mare influenţă. Fiind dominat
de o dinastie budistă timp de 400 de ani,
Bengalul devenise cel mai dezvoltat cen
tru al filozofiei budiste între secolele
V III— X II, şi ca atare s-a bucurat de un
deosebit prestigiu în întreaga Asie.
Prin secolul X III, popoarele islamice au
început să aibă contact cu Bengalul. Deşi
dinastia hindusă de atunci a dus grele lup
te pentru a-şi păstra independenţa poli
tică, în decursul timpului, păturile de jos
ale societăţii hinduse au fost atrase de
spiritul democratic promovat de islamism.
Ca urmare, populaţia bengaleză a adoptat
totodată şi multe din obiceiurile societăţii
islamice. In acelaşi timp unele legende
C U V IN T ÎN A IN T E V II
hinduse şi budiste au pătruns în miturile

Islamului.
Relaţiile comerciale ale Bengalului, ca
şi ale Indiei, cu Europa au început prin
secolul X V , dar întrepătrunderea culturi
lor indiene cu cele europene s-a desfăşu
rat pe pămîntul bengalez prin secolul
X V III.
Aceste popoare au adus cu ele obiceiuri
şi norme de viaţă, inţluenţînd nuanţat
viaţa şi gîndirea bengaleză, adăugind la
caracteristicile autohtone şi indiene şi
unele trăsături universale.
Aceste caracteristici ale culturii benga
leze se dezvăluie în istoria lim bii şi a lite
raturii bengali. Aşadar, limba bengali, for
mată din limba sanscrită în cursul a 3 000
de ani, are în vocabularul ei un bogat fond
de cuvinte străine, anume, cuvintele de
bază ale populaţiilor străvechi, cuvintele
împrumutate din lim bi vorbite în regiu
nile vecine, din limbile arabă şi persană
şi din unele lim bi europene, mai ales
engleză şi portugheză. începutul acestei
limbi îl găsim prin secolul X, forma actu
ală a ei fixîndu-se prin secolul X IX .
Astăzi limba bengali este vorbită de
V III C U V IN T ÎN A IN T E
45 de milioane de locuitori din Republica

India şi 72 de milioane de locuitori din Re
publica Bangladesh, ea fiind una din cele
14 limbi indiene cu statut naţional şi limbă
de stat în Republica Bangladesh.
II
Literatura bengali are la origini izvoa
rele autentice ale spiritualităţii maselor
largi populare. Cele dintîi manifestări ale
ei, poezii scurte, numite ciorja-pada, şi
care conţin părerile filozofice ale unei
secte budiste, datează de prin secolul X.
Lectura acestor poezii revelă o mare sensi
bilitate artistică şi un profund simţ uma
nist, ilustrat prin adorarea oamenilor din
păturile de jos ale societăţii. Limba în care
s-au scris aceste poezii este atît de înde
părtată de limba bengali actuală, încît as
tăzi ele nu sînt prea răspîndite; doar
unele versuri, transpuse în limba curentă,
fiind amintite ca zicători.
în timp ce limba bengali îşi căuta for
mă proprie, numărul producţiilor litera
turii populare sporea necontenit, cuprin-
zînd balade, cîntece de dragoste şi de lea
C U V ÎN T ÎN A IN T E IX
găn, proverbe, zicători şi ghicitori. Aces

tea sînt creaţii ale poporului şi ca atare
oglindesc viaţa societăţii rurale, nesofisti
cată şi apropiată de natură şi de pămînt.
Prin secolele X I I I — X IV au luat fiinţă
diferite poeme în jurul m iturilor şi culte
lor regionale. Cel mai reprezentativ poem
de acest gen —- Manasa-mangal — este o
prezentare artistică a cultului şarpelui şi
exprimă pe deplin spiritul liber şi demo
cratic al poporului bengalez.
Prin secolele X V — X V II poezia bengali
a în florit în două sensuri deosebite: unul
— poezia vaişnav — a avut ca subiect
viaţa zeului Krişna, eroul din Mahabha-
rata, şi altul — poezia şakto — care se
leagă de mitul zeiţei Durga, ocrotitoarea
universului. Cele două ramuri îşi trag ori
ginea din tradiţia religiei hinduse; dar
originalitatea poeţilor bengalezi le-a dă
ruit un remarcabil aspect uman, conver
tind zeităţile mitologice în personaje
umane.
în unele poezii şakto din Bengal, Durga
este o fetiţă căsătorită la o vîrstă fragedă
pe care o mistuie necontenit dorul de pă
X C U V IN T ÎN A IN T E
rinţi; în alte poezii ea este mamă, de care

poetul se apropie ca un copil.
în poezia vaişnav, Krişna apare uneori
ca un copil zburdalnic, care fură brînză
şi smîntînă din cămările mamei, este mu
strat şi chiar legat cu sfori. Alteori, el e
un păstor tînăr, care o cheamă pe iubita
sa, Radha, cîntînd din fluier.
Poeziile de dragoste între Radha şi
Krişna şi-au găsit loc, prin traducerea
orientaliştilor europeni, între cele mai fru
moase poezii universale. în cazul celor
mai multe dintre aceste poezii, sub vălul
mistic se dezvăluie în realitate o dragoste
cu totul umană, o dragoste de o nesfîrşită
duioşie şi tristeţe, o dragoste care inundă
sufletul şi stăpîneşte trupul. A ici Krişna
este un iubit veşnic şi Radha o eternă fe
meie iubitoare, care-şi sacrifică pînă şi
propria-i viaţă pentru dragoste.
Aceste personaje nu se aseamănă cu alte
chipuri din mitologia indiană. Ele sînt
creaţii originale ale poeţilor bengalezi, ca
re totdeauna au considerat omul mai pre
sus de orice.
Pînă acum, literatura bengali s-a dez
voltat mai ales în atmosfera rurală. Ten-
C U V ÎN T ÎN A IN T E XI
dintele urbane s-au manifestat mai pro

nunţat după contactul Bengalului cu cul
tura islamică. Aşadar, prin secolul X V III
aceste legături au dat naştere la un nou
stil, retoric şi sofisticat, în poezia bengali.
Secolul X IX a marcat începutul unei
epoci noi în cultura indiană, prin în tîl-
nirea Indiei cu literatura europeană. Ben
galul a avut un rol de pionier în însuşirea
gîndirii europene, ca şi în regenerarea in
teresului pentru literatura clasică sans
crită, Calcutta, capitala Bengalului, fiind
totodată leagănul orientalismului european.
De aceea, perioada aceasta este cunoscută
în istoria culturii indiene drept cea a Re
naşterii din Bengal.
Primele lucrări în proză în literatura
bengali datează încă din secolul X V III,
dar primul roman în această limbă a fost
scris în anul 1865.
Secolul X IX a dat Indiei cel mai mare
geniu literar din epoca modernă, pe Ra-
bindranath Tagore; o mare parte din ope
rele lui sînt scrise în secolul nostru. Imen
sa creaţie literară a acestui poet univer
sal cuprinde la un loc esenţa întregii gîn-
diri indiene, şi introduce o epocă nouă a
X II C U V ÎN T ÎN A IN T E
tendinţelor progresiste în viaţa culturală

a Indiei.
Tagore şi contemporanii săi, ca şi scrii
torii din generaţiile ulterioare, au înze
strat toate ramurile literaturii bengali cu
diverse scrieri, cu creaţii din ce în ce mai
profunde, mai sensibile şi mai umane. In
literatura epocii acestora, omul apare din
ce în ce mai pronunţat, cu toată complexi
tatea sa psihologică şi socială.
Viaţa poporului, mai ales a ţărănimii,
ocupă o mare parte din operele lui Tagore
şi ale contemporanului său romancier, Sa-
rat Chandra Chatterjee. începînd din pe
rioada interbelică în literatură şi-a găsit
loc şi viaţa muncitorilor. După cucerirea
independenţei Indiei (1947), prin desfiin
ţarea marilor moşii s-a pus capăt societăţii
feudale. Drept urmare, în ultimele decenii,
noua generaţie de scriitori progresişti din
Bengal, ca şi din alte regiuni ale Indiei s-a
simţit atrasă de problemele şi aspectele
vieţii muncitoreşti prezente în societatea
actuală, fapt ce a condus la reflectarea
acestora în scrierile lor. Căpătînd conşti
inţă politică, fundată pe principii ştiinţi
fice, această generaţie şi-a luat drept sar
C U V IN T ÎN A IN T E X I II
cină să caute soluţii problemelor sociale

şi să trezească în masa poporului dorinţa
de a realiza o orînduire socială mai bună
şi lipsită de orice nedreptate şi exploatare.
III
Literatura populară este creaţia unei
societăţi întregi şi ca atare reprezintă
mentalitatea unui întreg popor. Din acest
punct de vedere proverbele sînt cele mai
grăitoare expresii ale gîndirii unei ţări.
Fiind transmise din gură în gură, din loc
în loc şi din generaţie în generaţie, ele se
integrează în viaţa poporului şi eviden
ţiază caracteristicile societăţii respective.
Odată cu dezvoltarea societăţii umane
s-au stabilit unele norme de conduită în
viaţă, principii morale etc. Experienţa de
viaţă, normele, într-un cuvînt înţelepciu
nea, s-a transmis pe cale orală şi prin lite
ratură, între care există un schimb perma
nent, unele cugetări culte trecînd în lite
ratura populară ca proverbe, iar prover
bele îmbogăţind experienţa scriitorilor.
Astfel, unele citate din literatura clasică
indiană, de exemplu: „Unde e virtute, acolo
XXV CUVXNT ÎN A IN T E
e victorie‘“ , din Mahabharata, sînt folo

site ca proverbe, în versiunea sanscrită
originară, în diferite regiuni ale Indiei. De
asemenea, multe versuri ale poeţilor ben
galezi din diferite epoci, ca Vidyapati şi
Bharat Chandra Ray, circulă în Bengal ca
proverbe.
Cîteodată, oameni de cultură folosesc
expresii populare în scrierile lor. Spre p il
dă, o expresie cunoscută în Bengal, „Copii
răi se mai întîlnesc, dar niciodată o mamă
rea“ apare în operele unor autori. în ase
menea cazuri, e greu de stabilit dacă pro
verbul îşi are originea într-o cugetare, sau
cugetarea a pornit de la un proverb.
Pe lîngă proverbele cu valoarea poziti
vă, există şi proverbe cu valoarea negati
vă, pe care le-au rostit oamenii în baza
experienţei practice a vieţii. Aşadar, nu
este surprinzător că în culegerile de pro
verbe din diferite ţări întîlnim şi idei con
tradictorii. De exemplu, între proverbele
bengaleze găsim două proverbe despre
adevăr: „Adevărul învinge orice“ şi „Cine
spune adevărul nu poate să mulţumească
pe toată lumea“ . Prim ul proverb exprimă
un adevăr etic, iar ultimul un adevăr prac
C U V IN T ÎN A IN T E XV
tic, a cărui existenţă nu o putem, din ne

fericire, nega. Dar dacă, în cursul anilor,
părerea pozitivă nu şi-a pierdut valoarea,
putem conchide că, în ciuda tuturor slă
biciunilor morale ale omului, valorile
esenţiale ale vieţii nu s-au schimbat. O
ilustrare a acestui fapt o putem găsi într-o
cugetare a lui Tagore, unde cele două idei
contradictorii de fapt se completează: „A -
devărul mărunt se exprimă prin vorbe;
adevărul mare se exprimă prin tăcere“ .
Prin expresia „adevărul mărunt“ înţele
gem o realitate de moment, iar prin „ade
vărul mare“ se înţelege adevărul etern.
Vasta culegere a proverbelor bengaleze,
care numără aproape 10 000, exprimă ast
fel înţelepciunea populară şi cultă despre
calităţile morale ale omului, ca virtutea,
caritatea, fidelitatea etc. şi totodată găsim
observaţii subtile despre aspectele nega
tive ale caracterului uman, ca prefăcăto
ria, falsitatea, trădarea sau şiretenia. în -
tîlnim şi observaţii pline de umor despre
slăbiciunea umană, cu lăudăroşenia, mân
dria sau trîndăvia, de exemplu: „Ca să-şi
arate plosca, prostul bea apă pînă moare",
„Fiul se laudă cu vitejia, pentru că tata a
XVI C U V IN T ÎN A IN T E
omorît un purice“, „Dacă mi-ai dat daruri,

cară-mi-le pînă acasă“ . Un mare număr
de proverbe umoristice vizează prostia:
„Prostul dă foc casei, ca să facă lumină“ .
în proverbele bengaleze găsim sfaturi
practice despre comportare, prudenţă,
chibzuinţă şi aşa mai departe; totodată gă
sim şi reproşuri ironice la adresa laşilor,
paraziţilor şi leneşilor; de exemplu: „Ştii
cit costă orezul? — Pe mine mă hrăneşte
unchiul“; sau: „Leneşul fuge cînd e vorba
de muncă, dar vine cel dinţii cînd e vorba
de mîncare“ .
Proverbele acestea ca şi cele despre cu
raj, muncă şi perseverenţă dezvăluie vite
jia şi hărnicia poporului bengalez şi con
stituie încă o dovadă împotriva părerii
false prin care se atribuie poporului in
dian înclinarea spre pasivitate şi fatalism.
Ba chiar, unele proverbe, cum ar fi „Ta-
lismanul nu te ajută cu nimic, dacă nu de
pui şi eforturi“, avertizează direct pe oa
meni împotriva fatalismului şi a super
stiţiei.
De fapt, un mare număr al proverbelor
bengaleze arată că încă din vechime po
porul bengalez preţuia raţiunea mai m ult
CUVXNT ÎN A IN T E X V II
ăecît dogma religioasă şi nu-i tolera pe acei

oameni care exploatau pe alţii în numele
religiei sau sub orice alt pretext. O subtilă
influenţă a gîndirii budiste, care totdeauna
a protestat împotriva monopolizării inte
lectuale şi a tiraniei religioase a castei
brahmanice, se vede în proverbele de ur
mătorul fel: „Acela e preot care ştie să
păcălească“, şi „Brahmanul poate citi
scriptura, fără să cunoască abecedarul“ .
Această mentalitate — raţiunea şi lipsa
de dogmă — se manifestă în cugetările sa
vante ale epocii moderne, de exemplu în
învăţăturile lui Sri Ramakrishna şi în ope
rele lui Bankim Chandra Chatterjee, Ra-
bindranath Tagore şi într-un mod mai cri
tic în operele lui Sarat Chandra Chatter
jee.
Exemplele de mai sus oglindesc viaţa
exterioară a omului bengalez ca fiinţă so
cială; există însă tot atît de multe pro
verbe care dezvăluie viaţa sa intimă, ca
membru al familiei. Respectul poporului
indian faţă de relaţiile din familie — re
laţii între soţi, afecţiunea părinţilor faţă de
copii, a bunicilor faţă de nepoţi şi invers,
iubirea dintre fraţi — sînt exprimate cu
X V III C U V IN T ÎN A IN T E
o deosebită duioşie în proverbele benga

leze.
Cele mai frumoase proverbe de acest
gen se referă la afecţiunea între mamă şi
copii. Aşa cum poeţii bengalezi au trans
format zeităţile mitologice în nespus de
frumoase personaje întruchipînd copii, ma
mele din Bengal şi-au divinizat copiii în
proverbe şi poezii populare. La rîndul lor,
şi copiii au divinizat-o pe mamă, citind
proverbul sanscrit: „Mama şi ţara sînt su
perioare raiului“ . O anume doză de sensi
bilitate se observă în proverbele despre
relaţiile între soţi: astfel, în concepţia băr
batului, fie frumoasă, fie urîtă, soţia este
socotită „bijuteria cea mai scumpă“ pen
tru un soţ, iar despre femeia fără soţ se
spune că este „ca noaptea fără lună“ . De
sigur că frumuseţea poetică a unor aseme
nea proverbe, în care este relevată partea
agreabilă a vieţii casnice, coexistă cu alte
convingeri, din care reiese că odată cu
mierea, omul mai găseşte şi fierea. Unele
surprind oftatul unui soţ plictisit de cerin
ţele interminabile ale soţiei şi care se con
solează sau se tînguie la gîndul că „încă
ji u s-a născut un bărbat cu care soţia să
C U V IN T ÎN A IN T E X IX
fie mulţumită pe deplin“ . Aflăm deopo

trivă, ca într-un dialog, şi replica femeii:
„Mîncarea nu ţi-o dă bărbatul, ci o cîştigi
prin munca ta proprie". Apoi, cum spune
şi un proverb românesc: „Ei se ceartă, ei
se iartă", se împacă şi ei. Bărbatul o poto
leşte spunîndu-i: „Cine n-are soţie tră
ieşte degeaba“ şi ea se mulţumeşte şi zice:
„femeia care are soţ şi hrană, are de toa
te“ .
Paralel cu „reproşurile“ ce se iscau în
tre soţ şi soţie, apăreau în anumite cazuri
şi alte neplăceri între cele două sau mai
multe soţii ale aceluiaşi bărbat. întrucît
acest obicei nu mai există astăzi, prover
bele în care era exprimată suferinţa fe
meilor de pe vremuri şi-au pierdut valoa
rea reală.
în afară de cele legate de relaţiile cas
nice, există şi multe proverbe despre 'dra
goste, dor şi iubire, unele dintre ele, ridi-
cîndu-se la o i adevărată valoare literară:
„Fericirea trece, amintirea rămîne“, „Dra
gostea fără' suferinţă nu există“ . Foarte
apropiate de aceste proverbe sînt poeziile
populare: „Tu ştii numai să aprinzi focul,
dragul meu, dar nu ştii să-l şi stingi“ .
XX C U V IN T ÎN A IN T E
Sentimentul iubirii a făcut obiectul

unor creaţii poetice de-a lungul epocilor.
Vidyapati, poetul vaişnav, aprecia că, ori-
cît de frumoase ar fi cuvintele, ele nu pot
exprima în întregime fiorul dragostei. Ta-
gore spunea că, atunci „Cînd iubeşti, su
fletul începe să cînte şi florile vieţii tale
înfloresc singure“ .
Conform multor cercetători ai litera
turii populare, proverbele bengaleze au o
cuprindere tematică atît de vastă şi va
riată cum nu se întîlneşte în nici o altă
limbă indiană. Proverbele conţinînd refe
riri uneori la floră şi faună ca şi aproape
la toate obiectele de care se foloseşte omul,
pe lîngă valoarea lor de tezaur de înţelep
ciune, ori de exprimare literară, au şi o
certă valoare documentară.
Muncitorii de cele mai felurite meserii
— aurari, bijutieri, fierari, olari, fermieri,
bărbieri, croitori, morari, barcagii, spălă
torese, moaşe — toţi figurează în lumea
proverbelor.
Vaca — cel mai iubit animal în familia
bengaleză — şi peştele — cea mai deli
cioasă mîncare pentru un bengalez — a-
par cel mai ades în proverbe. Nu lipsesc,
C U V IN T ÎN A IN T E XXI
de asemenea, nici uriaşii elefanţi, ferocii

tigri şi crocodili şi alte vietăţi mari şi
mici, de exemplu: cămila, calul, maimuţa,
şacalul, capra, cîinele, pisica, şoarecele, şo
bolanul, şarpele, papagalul, cioara, vrabia,
gindacul, licuriciul, albina, musca, ţînţa-
rul, puricele, păduchele şi chiar şi termita
şi molia.
Exprimarea sentimentelor sau întîmplă-
rilor din viaţa umană prin metafora natu
rii arată aici tendinţa poporului bengalez,
a poporului indian în general, spre inte
grarea omului în natură. Acest fapt se
manifestă în proverbe ca şi în scrieri, un
de soarele şi luna îşi varsă lumina cînd
sufletul omului e luminat şi cerul se aco
peră de nori, cînd inima omului e întune
cată.
O altă — şi poate cea mai distinsă —
caracteristică a proverbelor bengaleze este
preţuirea artei vorbirii, care caracterizea
ză poporul bengalez.
iAcest popor nutreşte şi o deosebită
admiraţie pentru literatura sa proprie, fap
tul fiind confirmat de Bankim Chandra
Chatterjee care spunea că: „Literatura
X X II C'CJVÎNT Î N A I N T E
bengali este speranţa de viitor a Ben

galului", precum şi de Tagore care-şi ex
prima adînca preţuire faţă de literatură
prin următoarea remarcă: „Tronul litera
turii stă neclintit deasupra ruinelor tim
pului".
IV
Preocuparea pentru culegerea prover
belor bengaleze a început prin secolul
X IX şi pînă acum s-au publicat aproxi
mativ 30 de volume de proverbe din di
ferite localităţi ale Bengalului. Cea mai
cuprinzătoare este însă cea a lui Sushil
Kumar De, care conţine 9 235 de proverbe
şi zicători.
Interesul ştiinţific faţă de literatura
populară a pornit de la Tagore şi în ulti
m ii 75 de ani acest subiect a fost studiat
pînă în cele mai subtile detalii. Cea mai
cunoscută lucrare pe această temă este
studiul critic al lui Ashutosh Bhattacharya
în cinci volume.
In selectarea proverbelor şi citatelor din
literatura populară, ne-am orientat după
aceste două cărţi; cugetările scriitorilor
C 'U V ÎN T Î N A I N T E X X I II
clasici sînt culese din operele respective.

Pentru ca acest volum să nu fie prea ma
re, ne-am oprit la perioada interbelică şi
tot din acest motiv nu am putut cita pe
toţi scriitorii reprezentativi.
Pentru întocmirea acestei ediţii am lu

crat în biblioteca India Office, din Londra,
şi în School of Oriental and African Stu-
dies a Universităţii din Londra. Folosesc
această ocazie pentru a mulţumi bibliote
carilor din aceste instituţii pentru ajutorul
pe care m i l-au acordat. De asemenea,
mulţumesc Bibliotecii Academiei Republi
cii Socialiste România, pentru a-mi fi pus
la dispoziţie cărţi din fondul ei sau înles-
nindu-mi împrumutarea lor din biblioteci
din străinătate, precum şi Ambasadei in
diene din Bucureşti pentru fotografiile ce
ne-au fost puse la dispoziţie.
Editura Albatros a arătat un deosebit
interes faţă de cultura noastră şi m-a în
curajat să prezint acest volum cititorilor
români. Sînt recunoscătoare pentru acest
X X IV C .W IN T ÎN A IN T E
sprijin conducerii editurii, redacţiei, per

sonal lui V irgiliu Ene şi Gheorghe Marin
care au parcurs manuscrisul şi m-au aju
tat cu sugestiile lor valoroase în realizarea
acestei ediţii, fapt pentru care le mulţu
mesc cu căldură.
AM1TA BHOSE
PROVERBE ŞI CUGETĂRI
BENGALEZE
ABSOLU T
1 • Absolutul se manifestă prin contopirea cu

sufletul omenesc.
Rataindranath Tagore: Virtutea
[Sărbătoare]
ABSTRACT
2 • Am intrat în oceanul de forme, în căuta

rea abstractului.
3 • Voi merge cu lira vieţii mele la curtea ab
stractului, unde veşnic sună melodia aceea, pe
care urechile nu o pot auzi.
4 • Ceea ce a realizat inima mea, nu e nici
real, nici ireal, e numai abstract şi superb.
Rabindranath Tagore: Cîntece
ABSURDITATE
5 • Nu există moarte înainte de naştere; nu

există despărţire înainte de întîlnire.
2 PR O VER BE Ş I C U G E TĂ R I B E N G A LE ZE
6 • Nu poţi să paşti o vacă în pom şi să usuci

orezul cu vorba.
7 • A vedea cinci picioare ale unui şarpe.
Proverbe
ACCEPTARE
8 • A accepta este una şi a fi de acord este

alta.
Rabindranath Tagore: Ultima poezie
ADAPTARE
9 • Trebuie să te adaptezi la obiceiurile ţării,

în care te afli.
10 • Mănîncă fructele, aşa cum le găseşti în
livadă.
Proverbe
ADEVAR
11 • Adevărul e simplu.
12 • Nu poţi să ascunzi nici focul, nici ade
vărul.
13 • Cine spune adevărul, nu poate să mulţu
mească pe toată lumea.
14 • Adevărul învinge orice.
Proverbe
PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE 3
15 • Calea iubirii este atît de adevărată, cit

este şi cea a înţelepciunii; amîndouă te duc
spre acelaşi adevăr suprem.
învăţăturile lui Sri Ramakrishna
16 • Adevărul mărunt se exprimă prin vorbe;

adevărul mare se exprimă prin tăcere.
Rabindranath Tagore: Kanika,
[Obscur şi clar]
17 • Adevărul nu se creează din vorbe goale.

Rabindranath Tagore: Patru capitole
18 • Fie plăcut, fie neplăcut, adevărul trebuie

acceptat.
Rabindranath Tagore: Kshanika,
înţelegere
19 • Dacă nu poţi să accepţi adevărul din ex

terior, ai să te împaci cu minciuna din interior.
Rabindranath Tagore:
Rugăciunea unei dansatoare
20 • Informaţia e avuţie, adevărul e avere.

Rabindranath Tagore: Religia omului, 1
21 • Fiecare judecă adevărul şi minciuna după

ştiinţa, inteligenţa şi experienţa sa.
Sarat Chandra Chatterjee:
Omul fără caracter
4 PR O VER BE Ş I C U G E TĂ R I B E N G A LE ZE
22 • Cuvîntul „adevăr" sună destul de frumos,

dar este greu să-l recunoşti în lume, căci ni
meni nu crede că el e legat de ne-adevăr.
Valoarea religiei
23 • In această lume dinamică, la fiecare pas

al evoluţiei gîndirii omeneşti, adevărul îşi ma
nifestă înfăţişările sale veşnic schimbătoare.
Ultima întrebare
24 • Cei care ţin la dreptate, înving orice pie

dică, căci adevărul nu-i de învins.
Atul Prasad Sen: Kakali
25 • N ici ştiinţa, nici arta nu pot să-şi per

mită să devieze de la adevăr; totuşi adevărul
artei nu este acelaşi cu adevărul ştiinţei.
Pramatha Chowdhuri: Eseuri
ADUNARE
26 • Omul bun se adună cu cei buni, omul rău
cu cei răi, iar bunii niciodată cu răii.
Bharat Chandra Ray: Opere
AFECŢIUNE
27 • Apa şi afecţiunea curg în jos.
Proverb
28 • Profunzimea afecţiunii nu se poate mă

sura cu durata cunoaşterii. Acest sentiment nu
PR O VER BE Ş I C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE 5
este creat de nici o imaginaţie poetică; el e real

în lume.
Sarat Chandra Chatterjee: Srikanta
AFLUENŢA
29 • Şobolanul are şapte neveste în timpul re
coltei.
Proverb
AJUTOR
30 • Ajuţi tu, te ajută şi alţii pe tine.

31 • Intîi vezi dacă mama ta are ce să mă-
nînce, apoi să plîngi pentru mama altuia.
32 • La masă îi văd pe toţi, dar la bucătărie
pe nimeni.
33 • Pădurea apără tigrii; tigrii apără pădurea.
34 • Barca se scufundă fără om; omul se scu
fundă fără barcă.
Proverbe
35 • N-ai cum să-l ajuţi pe acela, care nu aş

teaptă nimic, care n-are poftă de nimic.
ALEGERE
36 • Trebuie să alegi cîntăreţul tînăr şi medi
cul bătrîn.
Proverb
6 PROVERBE ŞI C U G E TĂ R I BENG ALEZE
ALERGARE
37 • Cel care fuge şi cel care vrea să-l prindă,
amîndoi trebuie să alerge.
Proverb
AMBIŢIE
38 • Ambiţia înseamnă necaz.
39 • Cioara vrea să cînte ca un cuc, piticul
vrea să pună mina pe lună.
40 • Brahmanul moare din cauza ambiţiei, aşa
cum hoţul piere din cauza tusei.
41 • Ambiţiosul azvîrle o cursă pe cer ca să
prindă luna.
Proverbe
AMESTEC
42 • Fii prieten cu vecinii, dar nu pune mina
pe gardurile lor.
Proverb
AMICIŢIE
43 • Depărtarea nu-i depărtare, dacă sufle
tele sînt apropiate.
Proverb
AMINTIRE
44 • Fericirea trece, amintirea rămîne.

Proverb
PR O VER BE Ş I C U G E TĂ R I B E N G A LE ZE 7
45 • Adierea primăverii poartă amintirea tre

cutului.
Rabindranath Tagore: Scînteia, 159
46 • Cupa despărţirii e plină de nectarul amin

tirii.
47 • Amintirea ta, cu ochii umezi ca florile

plouate, mi-a inspirat cîntecul.
48 • Mausoleul înveleşte moartea cu amintiri.

Rabindranath Tagore: Lebede
[Shahjahan]
49 • Unii uită, unii nu uită amintirile din tre

cut. Unii plîng de tristeţe, alţii scriu poezii ca
să-şi uite durerea.
Kazi Nazrul Islam: Cîntece
ANTURAJ
50 • Anturajul te face hoţ, anturajul te face
cinstit.
Proverb
APARENŢA
51 • Cîinele care latră nu muşcă.

Proverb
8 PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I B EN G ALEZE
ARTĂ
52 • Arta nu imită, ci creează.

Pramatha Chowdhury: Eseuri
ASC U LTARE
53 • Hoţul nu-şi pleacă urechea la morală.

54 • Neascultătorul ascultă cu o ureche şi vor
ba îi iese prin cealaltă.
55 • Sfetnici se găsesc cu miile, dar ascultători
deloc.
Proverbe
ASE M ĂNARE
56 • Cinci degete la o mînă şi nu sînt niciodată

egale.
57 • Toţi şacalii latră în acelaşi fel.
Proverbe
ASOCIERE
58 • Unde este apă, acolo sînt şi peşti. Unde

sînt copaci, acolo sînt şi păsări.
Proverb
59 • Aşa cum fierarul mereu înviorează focul

cu ajutorul foalelor, alege-ţi întotdeauna ca aso
ciat un om virtuos, ca să-ţi păstrezi puritatea
sufletului.
Învăţăturile lui Sri Ramakrishna
PR O VER BE ŞI C U G E TĂ R I B EN G ALEZE 9
A ŞTEPTARE
60 • Aşteptarea este ca cerul roz din zori-

de-zi.
ATEISM
61 • Ateismul e preferabil dogmei religioase.

Scrisori
ATEN ŢIE
62 • Cînd mintea e absentă, urechile nu as

cultă.
63 • Vezi cum e orezul, înainte de a pune un
tul! Vezi cum e băiatul, înainte de a-i da fata!
Proverbe
AVERE
64 • Pentru avere se varsă sînge.

Proverb
BACŞIŞ
65 • Cine acceptă bacşişul, se înjoseşte pe

sine.
Proverb
BANI
66 • Unde banii au putere, acolo vorbele n-au

nici un preţ.
10 P R O V E R B E ŞT C U G E T Ă R I B E N G A L E Z E
67 • Unde sînt bani, acolo sînt şi ghinioane.

68 • Şi o păpuşă de lemn cască gura, dacă-i
vorbeşti de bani.
Proverbe
69 • Dacă ai bani, poţi să cumperi şi laptele

tigroaicei.
Bharat Chandra Ray; Opere
70 • Numai cu bani poţi să încerci puritatea

unui om.
Societatea din sat
BASM
71 • Minciuna aceea frumoasă din lumea bas

melor este goală ca un copil, dreaptă ca adevă
rul şi transparentă ca apa dintr-un izvor abia
izvorît.
Rabindranath Tagore: Nuvele,
[Imposibila poveste]
b Aiiba t şi femeie
72 • Femeile leagă trecutul cu prezentul, băr

baţii leagă prezentul cu viitorul.
Rabindranath Tagore: Din Pers ia
73 • Femeile n-au nevoie să fie mari; fie mari,

fie mici, toate femeile sînt perfecte. Dar sărma
nul bărbat rămîne imperfect, dacă nu ajunge să
fie un om mare.
Rabindranath Tagore: P a t r u c a p it o le
PROVERBE ŞI C U G E TĂ R I BENG ALEZE 11
74 • Bărbatul o doreşte pe femeie, aşa cum

pămîntul doreşte apă ca să transmită prin plan
te mesajul său mut.
Rabindranath Tagore: Basari
75 ® Un bărbat se desăvîrşeşte prin înţelepciu

nea care capătă un aspect abstract pe culmea
cea mai înaltă a realizării. O femeie se desăvîr
şeşte prin sentimente. Cînd în lumea exteri
oară ea îşi pierde tot ce avusese, pierde tot ce-i
de văzut, de simţit şi de bucurat, îi mai rămîne
totuşi un ideal al iubirii — un ideal care exis
tă dincolo de lumea ochilor şi a gîndurilor —
care e tot abstract.
Rabindranath Tagore: Trei camarazi,
[Ultima poveste]
76 ® Toată viaţa păpuşile s-au jucat cu mine,

eu niciodată nu m-am jucat cu ele.
Pramatha Chowdhury: Nuvele
77 • Măreţia lumii este creată pe jumătate de

bărbaţi şi pe jumătate de femei. Durerea lumii
este creată şi ea pe jumătate de bărbaţi şi pe
jumătate de femei.
Kazi Nazrul Islam: Poezii alese [Egalitate]
BĂRBĂŢIE
78 • Laşilor le e frică de femei, ei le evită.
Dar bărbăţia adevărată îşi găseşte puterea în
inspiraţia femeii.
Rabindranath Tagore: P a t r u c a p it o le
b At a ie
79 • Nu ştii să vorbeşti în lume, dar ştii să-ţi

baţi nevasta.
80 • Nu ştii să dai de mîncare, dar ştii să dai
cu pumnii.
81 • Maimuţa dansează de frica biciului.
82 • Aurarul bate de multe ori, dar bate încet;
fierarul bate o singură dată şi gata.
Proverbe
BEŢIE
83 • Oricine bea, uneori se şi îmbată. Cine se

laudă că niciodată nu s-a îmbătat, ori minte,
ori bea numai apă.
Ultima întrebare
BINEFACERE
84 • Cine are simpatie şi afecţiune pentru al

ţii, niciodată nu suferă din cauza lipsurilor.
Proverb
BIOGRAFIE
85 • De obicei biografia unui om se scrie după

ce el moare, pentru că pe de o parte el moare
în lume, dar pe de altă parte înviază în sufle
tul oamenilor.
Rabindranath Tagore: U lt im a p o e z ie
PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I BENG ALEZE 13
B IRT
86 • Birtul se plăteşte cu bani, nu cu imnuri.

Proverb
BÎRFÂ
87 • Bîrfeşti pe alţii, te înjoseşti pe tine.
88 • Bîrfeşti pe alţii, alţii au ce bîrfi despre
tine.
89 • Cine e mut este şi surd.
[Cine nu bîrfeşte, nici nu-şi pleacă urechea la
bîrfă].
90 • Lumea zice că mama regelui e vrăjitoare,
cînd ea nu aude.
91 • Omul bîrfeşte despre grajdul vecinului,
dar nu simte mirosul grajdului său.
92 • Neomul bîrfeşte pe om, aşa cum licuricii
bîrfesc soarele.
Proverbe
/
93 • Omul bîrfeşte pentru că-i place bîrfa, nu
pentru că-i place adevărul.
Rabindranath Tagore: Cvartet
94 • Dacă îţi place să bîrfeşti, găseşti oricum

pe cineva.
Rabindranath Tagore: Trei camarazi,
[Duminica]
boafA
95 • Nu trebuie să laşi nici o urmă a focului,

a datoriei şi a bolii.
Proverb
14 PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE
BOGAT
96 • Bogaţii au urechi, dar n-au ochi.

[Adică, sînt uşor influenţabili].
97 • Bogaţii îşi strîng averile pentru regi,
prostituate şi linguşitori.
Proverbe
98 • Prietenia cu un om bogat este ca un ba

raj de nisip: astăzi vrea să-ţi aducă luna de pe
cer şi mîine vrea să te strîngă de gît.
99 • Patul de aur nu te vindecă de boală.

100 • Omul îşi realizează bunăstarea prin chib
zuinţă şi economie nu prin hoţie.
Rabindranath Tagore: Mersul timpului
BR AH M AN
101 • Brahmanul, furtuna şi inundaţia nu se

îndepărtează pînă cînd nu îşi iau plata.
102 • Brahmanul poate citi scriptura, fără să
cunoască abecedarul. [Numai brahmanii au
dreptul să citească scriptura la templu.]
103 • Şi un brahman milionar cerşeşte.
104 • Cînd eşti invitat la un brahman, nu ştii
ce te aşteaptă pînă nu te ridici de la masă.
Proverbe
PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LEZE 15
BUN
105 • Puţin e mai bine decît deloc.

106 • — Cine-i bun în lume?
— Acela care îmi place.
Proverbe
BUN ŞI RA U
107 • Bunul vede bunătatea peste tot; răul ni

căieri.
108 • Ceapa şi usturoiul amîndouă miros urît;
nu poţi să spui că unul e mai bun decît celă
lalt.
109 • Vaca moare, puricii rămîn.
110 • Omului rău nu i-e ruşine de insultă.
Omul bun moare de ruşine, chiar dacă îi spui
doar o vorbă rea.
111 • Două lucruri negre nu fac un lucru alb.
112 • Toţi dracii trăiesc lingă templu.
113 • Răul nu se face bun, dacă îl lauzi. Apa
nu se face neagră, dacă o bîrfeşti.
Proverbe
114 • De ce să nu fii tu bun, dacă un altul

e rău?
Bankim Chandra Chatterjee:
Kapalkundala
C A LIT A T E
115 • Măreţia se dovedeşte prin iertare; virtu

tea se dovedeşte prin dăruire.
16 PRO VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE
116 • Laptele nu-i negru, dacă vaca e neagră.

[Un om urît poate să aibă mari calităţi.]
Proverbe
117 • Calităţile nu cad din cer; trebuie să ţi le

însuşeşti.
Bankim Chandra Chatterjee: Anandamath
C A PA C ITA TE
118 • Barcagiul bun se cunoaşte în timp de

furtună.
Proverb
C A P IT A L
119 ® Capitalul îşi are rădăcina în inegalitate.

Arta, virtutea şi înţelepciunea se pot împărţi
cu alţii; acestea se înmulţesc prin împărţire.
Dar nu te poţi bucura de capital, dacă nu-1
smulgi şi nu îl fereşti de alţii. De aceea, cel
care realizează capital pentru sine provoacă
sărăcie în locuinţele altora.
Rabindranath Tagore: Schimbarea epocii
[Binefacerea poporului]
CARACTER
120 • Petele de pe haine se şterg la spălat,

petele de pe caracter dispar odată cu moartea.
Proverb
CASA
121 • Casa e un templu.

122 • Nu poţi trăi liniştit, dacă ai casa mare
şi soţia frumoasă.
123 • Şobolanul, termita şi omul rău distrug
casa.
Proverb
cauza
124 • Unde e fum, acolo este şi foc.

Proverb
C Ă M IL Ă
125 • Cămila are apă în burtă, totuşi moare

de sete.
Proverb
CĂM IN
126 • Soţia e casa.

127 • Femeia care are soţ şi hrană are de toate.
128 • Degeaba ai un bărbat, dacă n-ai ce să
mănînci nici după recoltă.
129 • Bărbatul nu-ţi dă mîncare, ci o cîştigi
prin munca ta proprie.
130 • Cel care n-are mamă şi cel care are ne
vastă rea de gură, se simte în casă ca în pă
dure.
131 • Nu trebuie să strici liniştea casei tale
cu certurile altora.
132 • Vaca de lapte, hambarul plin de grîne,

heleşteul plin de peşte, banii de-ajuns şi fiii
ştiutori de carte: ăsta-i raiul pe pămînt.
Proverbe
CĂSĂTORIE
133 • Cînd inima-ţi doreşte căsătorie, ai să gă

seşti cu cine.
134 • Bărbatul bătrîn o preţuieşte pe nevasta
tînără ca pe o ghirlandă la gît.
135 • Cine se însoară la bătrîneţe, îşi croieşte
haină nouă din stofă veche.
136 • Cînd ai numai două picioare, poţi să te
duci unde vrei. Cînd o să ai patru picioare
(adică, după căsătorie), dă-i de mîncare şi apoi
du-te unde vrei. Cînd o să ai şase picioare (adi
că, după ce ţi se naşte copilul), să-ţi spună
„Tăticule, nu te duce!“ .
Proverbe
137 • Căsnicia este o artă, trebuie s-o creezi

din nou în fiecare zi.
CĂUTARE
138 • Cînd cauţi o rimă în pămînt, poţi să dai

peste un şarpe.
Ramprasad Sen: Vidyasundar
139 • Caută şi în scrum! Poţi să găseşti biju

terii şi acolo.
PRO VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE 19
140 • Cînd te caut şi mă tem că te-am pier

dut, numai atunci se ridică valuri în apa lină
a iubirii mele.
CEARTA
141 • Nu poţi aplauda cu o singură palmă. [Vi

na certurilor nu poate cădea pe un singur om.]
142 • Şi oalele se ciocnesc, dacă stau împre
ună.
143 • Dacă certăreaţă n-are cu cine să se certe,
ea îşi leagă părul de un arbore, ca să se certe
cu el.
144 « N u mă mai duc la Uttarpara, dacă aici
am cu cine să mă cert. [Uttarpara este un oraş
lingă Calcutta.]
145 • Cea mai mare bucurie a certăreţului este
să audă ceartă.
146 • Cînd gospodinele se ceartă, bucătăreasa
nu ştie pe cine să asculte.
147 • Pisălogul se ciocneşte cu piuliţa, şi pi
perul e sfărîmat.
148 • Cînd prietenii prea intimi se ceartă, ei
nu se mai împacă.
149 • De la o ceartă, ajungi să pierzi totul, aşa
cum mănînci de toate cînd ţi-e foame.
Proverbe
CERŞETORIE
150 • Nu cerşi niciodată!
151 • Cerşetorul nu trebuie să judece dacă ore
zul de pomană e bun sau rău.
Proverbe
C H IB ZU IA LA
152 • Dacă pierzi vremea ziua, cînd e soare, nu

poţi usca orezul noaptea, la lumina licuricilor.
153 • Vaca nu ia doctoria la timp, dar vrea
s-o ia cînd moare.
154 • Brahmanul îşi vinde boul vara ca să-şi
cumpere un şal.
155 • Mănîncă fructe, cînd ţi se oferă! Pe ur
mă n-ai să mai găseşti nici o coajă.
Proverbe
CIO A R A
156 • Ciorile vin cu miile, chiar dacă gospo

darul n-are decît mîncare de doi bani şi jumă
tate.
Proverb
C IV IL IZ A Ţ IE
157 • Toate civilizaţiile mari ale lumii s-au

creat prin cutezanţă.
Rabindranath Tagore: Schimbarea epocii,
[Judecata şi lipsa de judecată]
CÎINE
158 • Şi un cîine e rege în satul său.

Proverb
COMPORTARE
159 • Este necesar să ştii să te comporţi cu
lumea, căci fără lume nu poţi trăi.
160 • Dacă vorbeşti urît, atunci ai să înghiţi

şi tu vorbe urîte. Dacă vrei să primeşti cadouri,
trebuie să dai şi tu altora.
161 • Acelaşi om se poartă ca un tigru cu un
om timid şi ca un cîine cu un om tare.
162 • Iţi dau eu, dacă îmi dai şi tu.
163 • — Cum mă iubeşti?
— Aşa cum mă iubeşti şi tu.
Proverbe
164 • Fă cum vrei să facă alţii!

CONDUCERE
165 • Dacă ştii să ţii cîrma, barca nu se cla

tină, oricît de mare ar fi furtuna.
Proverb
COPIL
166 • Vorba copilului e dulce ca ambrozia.

167 • Căminul cu un singur copil este ca o
casă pe un mal de nisip.
168 • Copilul unic e fericit că mănîncă bine,
dar necazul lui este că n-are pe nimeni să-l
apere, cînd alţii vin să-l bată.
Proverbe
CREAŢIE
169 • Creaţia nu aşteaptă nici un rezultat si

gur; aşteptarea acelui lucru nesigur inspiră
creaţiile mari.
170 • Oamenii construiesc din cauza nevoii,

creează din cauza fericirii.
Introducere în limba bengali
171 • Femeile creează prin iubire; bărbaţii

creează prin imaginaţie.
Rabindranath Tagore: Călător
CREŞTERE ŞI SCĂDERE
172 • Unde este flux, acolo este şi reflux.

Proverb
CRITICA
173 • Greşelile altora ţi se par mari ca fructele

de bel, iar greşelile tale mărunte ca boabele
de muştar.
[BeZ — fructe mari asemenea gutuilor.]
174 • Bufniţa zice: „Furnicuţo, ce urîtă eşti“ !
175 • Usturoiul zice: „Ceapă, mor din cauza
mirosului tău urît“ !
Proverbe
176 • Viespea zice: „Albina se laudă cu stupul

ei mic“ . Albina îi răspunde: „Fă tu un stup şi
mai mic şi apoi vorbeşte41!
[A dovedi prin muncă]
PROVERBE ŞI C U G E TĂ R I B EN G ALEZE 23
C U M N A TĂ
177 • Cumnăţico, o să ai şi tu o cumnată, cînd

ai să te duci la socri.
[Pe vremuri, cumnatele — surorile soţului —
le chinuiau pe tinerele neveste.]
178 • Părinţii jelesc pe băiatul mort, îl jelesc
şi rudele şi vecinii, iar biata cumnată [nevasta
fratelui] îşi pune piper la ochi ca să plîngă şi
ea- .... 3SH
Proverbe
CUMPĂTARE
179 • Pofta, somnul şi frica cresc, dacă nu ştii

să le pui capăt.
180 * Dacă eşti prea prost, nimereşti la închi
soare; dacă eşti prea viclean, nimereşti la spîn-
zurătoare.
181 • Focul mic te încălzeşte, focul mare te
arde.
182 • Prea mulţi nori aduc secetă.
Proverbe
CUNOAŞTERE
183 • Bijutierul cunoaşte piatra preţioasă.

184 • Ţiganul cunoaşte şarpele după strănut.
185 • Pisica sălbatică se cunoaşte după mus
taţă.
186 • Griul, moara şi morarul, cei trei cunosc
ce este măcinatul.
187 • Cine are barcă, cunoaşte puterea apei.
188 • Un elefant se cunoaşte după dinţi. O per

lă se cunoaşte după cum pluteşte pe apă. O fe
meie se cunoaşte după rîs. Un bărbat se cu
noaşte după cum vorbeşte.
Proverbe
189 • Degeaba umbli în lume, dacă nu te cu

noşti pe tine însuţi.
Poezie populară
CURAJ
190 • Marea este ca un bazin de înotat pentru

acela care n-are frică de moarte.
Proverb
CURĂŢENIE
191 • Haina curată e bună, chiar dacă e ruptă.

Proverb
C U RIO ZITATE
192 • Lumea se uită la lună, cînd este eclip

sată. [Toţi sînt curioşi să afle despre un om
mare, cînd el are zile rele.]
193 • Cine nu ştie nimic, stă liniştit. Cine ştie
puţin, moare de curiozitate.
Proverbe
DANS
194 • Forma se exprimă prin dans; eliberarea

prin formă în timp se exprimă tot prin dans
— dansul timpului etern vibrează în fiecare
atom al universului.
Rabindranath Tagore: Nataraj
195 • Pe cer dansează lumina şi întunericul ca

pereche. Pe pămînt dansează viaţa şi moartea
ca pereche. Dansul e acela care exprimă mesa
jul primitiv al creaţiei.
Cîntecul din iunie
DAR
196 • Şi o coajă de banană e bună, dacă ţi se

dă cu drag.
Proverb
DATORIE
197 • Nu trebuie să fii cumplit, dar nici nu

trebuie să ai slăbiciuni care te împiedică să-ţi
împlineşti datoria.
DEFECT
198 • Orice lucru are şi calităţi şi defecte.

199 • Şi luna are pete. Şi lotusul are ghimpi
la tulpină.
200 • Şi un cîine de rasă are purici.
201 • Orez fără tărîţe nu există.
202 • Unde găseşti miere, acolo găseşti şi fiere.
203 • Toate statuile de zei au paie înăuntru.
204 e Aşa cum cea mai mică pată pe o haină
albă se vede numaidecît, tot aşa cel mai mic
defect al unui om virtuos atrage atenţia tutu
ror.
Proverbe
DEOSEBIRE
205 • Cucul şi cioara au aceleaşi pene, dar se

deosebesc prin voce.
206 • Lipia e albă şi laptele e alb, dar la gust
se deosebesc unul de altul.
207 • Unii se plîng că n-au mîncare, alţii se
plîng că n-au poftă.
Proverbe
208 • Toate prăjiturile se fac din făină, dar

gustul lor depinde de ingredientele celelalte.
Tot aşa corpul tuturor oamenilor este făcut
din aceeaşi materie, totuşi oamenii se deosebesc
prin calităţile sufleteşti.
209 • înţeleptul se vaită: „Se ard tratatele de

filozofie". Nevastă-sa se vaită: „Se ard crati-
ţele“ .
Rajani Kanta Sen: Poezii
DEPĂRTARE
210 • Sînt agitat: mi-e dor de depărtare.

Rabindranath Tagore: Dedicaţie, 8
211 • Cerul îmi cîntă imnul necunoscutului

şi-mi trimite o chemare a depărtării.
DESPĂRŢIRE
212 • Totdeauna am crezut că el mă înţelege,

dar acum el se îndepărtează de mine.
Chandidas: Cîntece
213 • Nu te mai văd cu ochii, totuşi eşti lu

mina ochilor mei.
Rabindranath Tagore: Lebede,
[Portretul]
214 • Întîlnirea se reînnoieşte prin poezia des

părţirii.
215 • Dacă nu ţi-am adus nici o fericire, îţi

las prin despărţire o ofrandă a eliberării.
216 • Te pierd din clipă în clipă, dragostea

mea, numai ca să te regăsesc.
DEŞTEPT ŞI PROST
217 • Deşteptul cunoaşte lumea într-o zi,

prostul într-o lună.
218 • Deşteptul e deştept la opt ani, prostul e
prost şi la optzeci.
Proverbe
DETAŞARE
219 • Cine spune că a ajuns la o stare de de

taşare sufletească ori se laudă degeaba, ori
niciodată n-a cunoscut sentimentele adevărate.
Anandamath
DEZAMĂGIRE
220 • Turturica aşteaptă să picure apă din cer,
iar norii se revarsă în altă ţară.
Proverb
DILEM A
221 • Pe uscat — tigrul, în apă — crocodilul;

încotro s-o apuci?
222 • N -am unde să-l ţin pe copilul meu: dacă
îl aşez jos se poate să-l muşte furnicile, iar
dacă îl ţin în braţe, s-ar putea să-l muşte pă
duchii.
223 • Du-te încolo, te omoară Rama; vino în
coace, te ucide Ravana. [Este vorba de lupta
între Ram şi Ravana, personaje din Ramayana.]
Proverbe
D INAM ISM
224 • Călătoria e fericirea în lume — neliniş

tea e frumuseţea în lume.
Caietul lui Kamalakanta
D ISC IPLIN A
225 • Şapte moaşe omoară copilul.

226 • De ce tîrgul e zgomotos? Pentru că toţi
vorbesc şi nimeni nu aude ce spun ceilalţi.
227 • Vaca nu găseşte iarbă în casa unde toţi
sînt şefi.
Proverbe
DISPERARE
228 • Nu dispera cînd sînt valuri mari! Dacă

nu azi, mîine poate să fie vreme bună.
Proverb
DOR
229 • N-are rost să plîngi, dacă lui nu-i e dor

de tine.
Proverb
230 • Aşteptîndu-1 pe el, au trecut clipele; cu

ele a trecut o zi, cu zilele a trecut o lună, cu
lunile a trecut şi un an şi cu el am lăsat toate
nădejdile vieţii.
Vidyapati: Cîntece
231 • Pentru el umblu singuratică în lume,

ochii mei însetaţi îl caută şi fluieraşul său ră
sună neîncetat în inima mea.
Rabindranath Tagore- Cîntece
232 • Soarele şi luna au părăsit cerul. Norii

varsă lacrimi. In seara aceasta inima mea vrea
să-ţi spună ce mă doare.
Atul Prasad Sen: Poezii
233 • Intre pustietatea ta şi pustietatea mea

există numai plînsul etern al valurilor mării.
234 • Şi marea e agitată, dar ea are un ţărm,
un sfîrşit. Dorul meu n-are nici un sfîrşit, nici
Un ţărm, are numai iluzii şi deziluzii.
Kazi Nazrul Islam: Poezii alese
[Marea]
DORINŢA
235 • Unul doreşte, altul găseşte.

236 • Cel sărac vrea bani, cel bătrîn vrea tine
reţe.
Proverbe
237 • Ceea ce doresc, doresc din greşeală. Ceea

ce găsesc nu doresc.
DRAGOSTE
238 • Viaţa să se ducă, dar dragostea să tră

iască.
239 • Pentru dragul meu pot să renunţ la rai
şi să merg în iad.
240 • Cu cel pe care-1 iubeşti cu adevărat, poţi
să traversezi şi marea fără vapor.
241 • Inima ta se bucură şi dacă-1 vezi pe cel
iubit.
242 • Cînd o să vină şi pentru mine o zi, cînd
dragul meu îmi va vorbi?
243 • Nu poţi să reuşeşti în dragoste, dacă ţi-e
greu să-ţi deschizi sufletul.
244 • Cel care nu cunoaşte dragostea e orb.
245 • îl stăpîneşti, cît timp el te iubeşte.
246 • Laşi părinţii pentru dragoste, dragul tău
nu te iubeşte.
247 • Nu poţi să suferi cînd te răneşte acela
pentru care poţi să şi mori.
248 • Dragoste fără suferinţă nu există.
249 • Dragostea se coace în focul despărţirii.
Proverbe
PR O VER BE ŞI C U G E TĂ R I BE N G A LE ZE 31
DRAGOSTEA F A L S A
250 • Cine nu ştie că dragostea te arde mereu

ca un foc? Dragostea e rea, cine a spus că e
bună?
Chandidas: Cîntece
251 • Viaţa e o floare de ofrandă pe altarul

dragostei.
252 • De ce mă întrebi ce-i dragostea? Cum
pot să-ţi explic sentimentul acela, care în fie
care clipă ia o nouă înfăţişare?
Vidyapati: Cîntece
253 • Dragostea e legătura cea mai tare în

lume.
254 • Dragostea îndulceşte pe cel afurisit. Prin
dragoste un om necinstit devine onest, un pă
cătos devine virtuos. Dragostea luminează în
tunericul.
Kapalkundala
255 • Cînd febra supărării nu mai apare între

cei doi îndrăgostiţi, atunci ai să înţelegi că a
murit şi dragostea.
Rabindranath Tagore: Grădină
256 • Dragostea falsă este ca o linie trasă pe

apă.
257 • Dragostea falsă este ca o lamă ascuţită.
258 • Pe cînd nu aveai nimic, eram eu lîngă
tine. Acum ai de toate şi ai uitat de mine.
32 PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I BENG ALEZE
259 • Dragostea adevărată e ca un vas de aur;

dacă se sparge, se poate repara. Dragostea falsă
e ca un vas de lut; dacă se sparge odată, se du
ce pentru totdeauna.
Proverbe
DREPTATE
260 • Regele zice: „Eu creez dreptatea prin

legile mele.“ Dreptatea zice: „Eu sînt veşnică,
cine oare m-a creat pe mine? Ceea ce ai creat
tu, e numai fără-de-legea“ .
[Cel nou şi cel veşnic]
DRUM
261 • Acelaşi drum care îl aduce, îl şi duce.

Rabindranath Tagore: Nabin
262 • Drumul cunoaşte oare propriul său sfîr-

şit — ţinta aceea a florilor dispărute şi a cîn-
tecelor tăcute, locul acela unde stelele mereu
îşi aprind lumina ca să serbeze sărbătoarea du
rerii, care niciodată nu se stinge?
263 • Drumul a cuprins toate mesajele din

viaţa tuturor drumeţilor într-o singură linie de
pulbere, care a pornit de la răsărit spre apus,
de la o poartă de aur spre poarta cealaltă de
aur a cerului.
Rabindranath Tagore: h v p ik a [Potecă]
PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE Z E 33
DULCE
264 ® Cîtă miere pui, atît e de dulce.
265 • Cîinele linge obrazul dulce.
266 • Mierea e cea mai bună dintre toate dul
ciurile; soţia e cea mai bună dintre toţi oame
nii.
267 • Cînd mănînci dulciuri, le împărţi cu toa
tă lumea.
268 • Cine n-are poftă de dulciuri?
269 • Unde sînt dulciuri, acolo sînt şi muşte.
Proverbe
DURERE
270 • Cine suferă ştie ce-i suferinţa.

271 • Plînsul strică ochii, dar nu vindecă du
rerea.
272 • Te doare capul, dacă ai cap.
273 • Te doare acolo, unde eşti rănit.
274 • Cu durerea mică zaci; cu durerea mare
taci.
Proverbe
275 • Durerea e gloria celor mari. Din toată
creaţia, numai omul poate să se bucure de
această glorie a durerii.
Rabindranath Tagore: Virtute [Omenire]
DUŞMĂNIE
276 • Planta agăţătoare e duşmanul pomului;

vorba e duşmanul omului.
277 • Mutul n-are nici un duşman.

278 • Chelia e duşmanul părului, aşa cum cor
bul e duşmanul bufniţei.
Proverbe
279 • Bărbatul care spusese că „Mutul n-are

nici un duşman" a fost cu certitudine un om
neînsurat.
Rabindranath Tagore: Nuvele [Tradiţie]
EDUCAŢIE
280 • Bambusul nu se îndoaie după ce a cres

cut, copilul nu învaţă cînd e mare.
281 • Un papagal bătrîn nu învaţă să vor
bească.
Proverbe
EFORT
282 • Cu eforturi mari, poţi să înalţi pod peste

mare.
283 • N-ai să cîştigi nimic, dacă nu depui efor
turi.
284 • Numai cu eforturi poţi să pui capăt ne
norocirii.
Proverbe
285 • Fîntîna nu vine la călător.

Vidyapati: Cîntece
EGOISM
286 • Spui că e greu să cari vată, dar ceri al

tuia să care fier pentru tine.
PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I BEN G ALEZE 35
287 • Cînd calci pe coada altuia, crezi că stai

pe vată, cînd altul te calcă pe coadă, ţipi şi-l
ocărăşti.
288 • Maimuţa fuge, cînd cade copacul.
289 • Vrei să stai jos? Ţine copilul în braţe.
Vrei să te ridici? Du-te să-mi spargi lemnele.
Proverbe
290 • De ce trăieşti între oameni, dacă te ocupi

numai de interesele tale?
E G A LITATE
291 • Egalitatea nu se teme de egoism.

ELEFANT
292 • Şi un elefant mort e preţios.

Proverb
ETERN
293 • Nu se ştie dacă soarele e etern, dar nici

nu s-a constatat că ceaţa e falsă. Deopotrivă
trec şi deopotrivă există în eternitate.
Ultima întrebare
EXAGERARE
294 • A face din muştar palmier.

295 • Trage cu tunul ca să omoare un ţînţar.
296 • Devotamentul exagerat e semnul hoţiei.
Proverbe
36 PROVERBE Ş I C U G E TĂR I BENG ALEZE
297 • Diamantul imitat zice: „Uite ce mare

sînt eu!“ Poetul zice: „De aceea mă îndoiesc
de faptul că eşti veritabil14.
[Motivul îndoielii]
EXISTENŢA
298 • Viaţa cîntă imnul existenţei, în durere

şi-n fericire, în muncă şi-n odihnă, în viaţă şi-n
moarte, în victorie şi-n înfrîngere, pretutindeni
ea cîntă imnul existenţei fericite.
Rabindranath Tagore: Falguni
EXPERIENŢĂ
299 • Unii învaţă prin suferinţă, alţii prin ex

perienţă.
Proverb
E X P LO A TA R E
300 • Peştii mari mănîncă pe cei mici.

301 • Munceşte cit poţi, dar mă omori dacă
îmi ceri şi de mîncare.
Proverbe
EXTRAVAG ANŢA
302 • Cel care aprinde lumina ziua, stă în în

tuneric noaptea.
Proverb
PR O VER BE ŞI C U G E TĂ R I B E N G A LE ZE 37
EXTREME
303 • Dacă eşti prea mare, vîntul te doboară;
dacă eşti prea mic, capra te mănîncă.
304 • Peştii prea mari rup năvodul.
305 • Şi mierea de albină e ca o otravă, dacă
mănînci prea multă.
Proverbe
F A IM A
306 • Faima creşte ca mersul broaştei ţestoase;

defăimarea creşte ca mersul vîntului.
307 • Mama capătă faimă prin faima fiului.
Proverbe
F A LS ITA T E
308 • Omul fals vorbeşte una şi gîndeşte alta.

309 • Omul fals spune că se duce spre est, dar
se duce spre nord.
310 • Blîndeţea falsă e semnul şireteniei.
311 • Unchiul tău te iubeşte atît de mult că
ţie-ţi dă coaja, iar el mănîncă singur banana.
312 • Mi-e milă de tine, mi-e dor de tine, îmi
vine să plîng cînd plîngi şi tu; dar m-ar durea
inima şi mai tare, dacă mi-ai cere o banană.
Proverbe
FEMEIE
313 • Femeia bună este ca o piatră preţioasă.

314 • Femeia e iute cînd abia a devenit stăpîna
casei, aşa cum soarele bate tare cînd abia s-au
risipit norii.
315 • Unele femei sînt cu mierea pe buze şi

cu cuţitul în sîn.
316 • Lacrima e arma femeii, aşa cum min
ciuna e arma hoţului.
317 • Femeilor le plac mîncărurile acre şi pi
cante şi soţii autoritari.
318 • Vorba creşte cu vorba, orezul creşte cu
apa, înjosirea femeii creşte, dacă trăieşte la pă
rinţi după ce s-a măritat.
319 • Femeia fără soţ este ca noaptea fără
lună.
Proverbe
320 • Nici o treabă serioasă din lume nu se

face fără aprobarea şi ajutorul femeilor. înce-
pînd de la cumpărarea bijuteriilor şi a vacilor
pînă la revoluţia franceză şi reforma socială a
lui Luther, toate s-au realizat cu ajutorul fe
meilor.
Bankim Chandra Chatterjee: Eseuri
321 • Dacă vrei tu, femeie, numai printr-o pri

vire, poţi să aduni la picioarele tale toate cînte-
cele poetului.
322 • O femeie nu se poate mărita niciodată cu

acela pe care îl ironizează.
Rabindranath Tagore: Basari
323 • Femeile sînt de două categorii: unele sînt

mai ales mame, altele iubite. Dacă le compari cu
anotimpurile, femeia mamă este ca anotimpul
PROVERBE ŞI C U G E TĂ R I BEN G ALEZE 39
ploilor; îţi dă apă, îţi dă hrană, te potoleşte, îţi

înlătură toate lipsurile, te mulţumeşte prin sa
crificiile sale proprii. Iar femeia iubită este ca
primăvara, misterul ei e de nedestăinuit, far
mecele ei sînt dulci şi neliniştea ei îţi trezeşte
valuri în sînge.
Rabindranath Tagore: Două surori
324 • Femeile nu învaţă viaţa din carte.

325 • Femeia e muza înţelepciunii, femeia e

muza muzicii şi truda femeii se manifestă prin
recoltă. Femeia e întruchiparea frumuseţii pe
care o văd pretutindeni în diverse forme.
Kazi Nazrul Islam: Poezii alese,
[Femeie]
FERICIRE
326 • Casa fericită este cuibul frumuseţii.

327 • Casa bună, femeia fină, umbra unui co
pac mare şi apa din fîntînă, cele patru sînt do
rite totdeauna.
328 • Zilele fericirii trec atît de repede, încît
nu poţi să-ţi dai seama că treci prin ele.
329 • Nu ascetul, ci omul care trăieşte în casă
este fericit.
330 • Dacă eşti nemulţumit din fire, nimic
nu-ţi aduce fericirea.
Proverbe
40 PROVERBE ŞI C U G E TĂ R I B EN G ALEZE
331 • Fericirea şi tristeţea sînt ca doi fraţi.

Cine caută fericire, are să aibă şi tristeţe.
Chandidas: Cîntece
332 • In lume nu există altă fericire decît a

sacrifica interesele tale pentru binele altora.
333 • Fericirea e averea vieţii.

Rabindranath Tagore: Mersul timpului
334 • Fericirea simplă e greu de găsit.

[Cuibul împrăştiat]
335 • Ceasornicul nu poate măsura fericirea.

Cîntecele din iunie
336 • Cerul şi pămîntul sînt pline de fericiri

şi de surîsuri. Oriunde mă uit, văd numai bine
şi numai bine.
337 • Fericirea se manifestă prin abundenţă,

splendoare şi frumuseţe. In manifestarea uni
versului nu se află nici sărăcie, nici zgîrcenie;
nimic nu este cuprins numai în cercul nevoilor.
Iată cum curg izvoarele luminii din milioane de
PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I B EN G ALEZE 41
rr . ; '- » i
stele pe cer. Abundenţa culorilor, căldurii şi a

vieţii izvorăşte din ele: aceasta-i splendoarea
fericirii.
Rabindranath Tagore: Virtute,
[Sărbătoare]
338 • Oricît de puţin primeşti, trebuie să-l ac

cepţi ca pe un dar al vieţii. Nu lăsa focul du
rerii să-ţi soarbă picăturile de rouă ale feri
cirii.
Ultima întrebare
FID E LITATE
339 • Fidelitatea e fericire.

340 • Nu poţi să te plimbi cu două bărci în
acelaşi timp.
341 • Cîinii nu-şi lasă satul lor, aşa cum peştii
nu-şi lasă rîul.
Proverbe
342 • Fidelitatea soţului este la fel de impor

tantă ca fidelitatea soţiei.
FIRE
343 • Firea şi chelia dispar odată cu moartea.

344 • Tufişul de ghimpi nu poate să dea decît
ghimpi, oricît îl uzi cu apa curată. Şarpele nu
poate scuipa decît venin, chiar dâcă-1 hrăneşti
cu lapte.
345 • Oricît ai parfuma o cîrtiţă, mirosul urît

nu dispare.
346 • Coada cîinelui nu stă dreaptă, chiar dacă
o freci cu unt.
347 • Cit de slab eşti la minte, atît de nervos
eşti la fire.
Proverbe
348 • Sînt oameni a căror fire e ţesută din două

egouri diferite. Întrucît cele două egouri sînt la
fel de fireşti, el însuşi nu se recunoaşte pe sine.
FLOARE
349 • Cerul sărută pămîntul prin ploaie; pă

mântul sărută cerul prin flori.
350 • Floarea nu ştie cît de scumpă e frumu

seţea ei.
Rabindranath Tagore: Scânteia, 24
FOAME
351 * Foame, poftă şi sare: trei feluri de mîn-

care.
352 • Foamea nu te lasă, chiar dacă n-ai ce să
mănînci.
353 • Cînd burta e plină, priveşti pe toată lu
mea ca pe ochii din cap. Cînd burta e goală, îi
vezi ca sarea în ochi.
354 • Orezul nu caută burtă; burta caută orez.
Proverbe
PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE 43
355 • Nimeni n-a venit pe lume ca să moară

de foame.
356 • Voi aveţi burta plină, de unde să ştiţi
cum mă chinuie foamea?
FOC
357 • Focul o dată stins, nu se aprinde din

nou.
Proverb
358 • Scrumul acoperă focul care s-a stins.

Rabinidranath Tagore: Citrangada
359 • Focul are un singur aspect, care nu de

pinde de aspectul lemnului.
FO R ŢA
360 • Nu trebuie să forţezi acolo unde poţi să

te descurci fără forţă.
361 • Dragostea ca şi muzica nu se face cu
forţa.
362 • Dragostea forţată şi frumuseţea cu ma
chiaj nu rămîn pentru totdeauna.
Proverbe
FRATE
363 • Nu ai prieten mai bun decît pe fratele

tău; nu ai duşman mai mare decît pe fratele
tău.
Proverb
FR A TE ŞI SORA
364 • Fratelui îi e dor de soră, aşa cum ţi-e

sete după ce ai mîncat castraveţi.
365 • Sora ta bună n-are ce mînca, pentru sora
nevestei ai şi bomboane.
366 • Ce dacă fratele e rege? Sora tot săracă
rămîne.
Proverbe
FR IC A
367 • Pisica fierarului nu se sperie de zgomot.

368 • Fricosul se îneacă la mal, cînd vede va
lurile de departe.
369 • Prostul sare în apă, ca să se ferească de
ploaie.
370 • Vezi o umbră şi crezi că e un strigoi.
371 • Vacilor cărora le-a ars grajdul le e frică
şi cînd văd nori roşii.
372 • Cine s-a fript cu var, i-e frică să mănînce
iaurt. [In India se obişnuieşte să se mănînce var
cu foi de betel.]
373 • Cui a trecut prin multe nenorociri, i-e
frică de fericire.
374 • Omul care n-are haine n-are nici frică
de hoţi.
375 • Celui care n-are casă, nu îi e frică de
foc.
376 • Numai bogatului îi e frică de hoţi.
Proverbe
PRO VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE 45
377 • Cînd te copleşeşte frica, te insulţi pe tine.

Eliberează-te de frică! A i tăria să te învingi pe
tine însuţi!
378 • Păsărilor care s-au născut în colivie, le

e frică mai ales de cer.
Rabindranath Tagore: Clădirea statică
FRUMOS
379 • Frumosul şi non-frumosul mereu dan

sează împreună pe scena creaţiei.
Rabindranath Tagore: Noul născut,
[Frumosul şi non-frumosul]
FRUMUSEŢE
380 • Aceea e frumoasă, pe care o iubeşti.

381 • Zîmbetul unei fete frumoase este ca un
şir de diamante; lacrimile unei fete frumoase
sînt ca un şir de perle.
382 • Nu te lăuda cu frumuseţea, căci ea trece
odată cu tinereţea.
383 • Frumuseţea acoperă toate defectele.
Proverbe
384 • Frumuseţea nu se măsoară prin volum.

O singură floare pune în evidenţă un copac
mare. O singură stea conferă armonie imensi
tăţii cerului întunecat.
Rabindranath Tagore: Cintecul din iunie
FUDUUIE
385 • Bucătăria goală, garderoba plină.

386 • Ca să-şi arate plosca, prostul bea apă
pînă moare.
Proverbe
G ENEROZITATE
387 • Un om cu suflet mare priveşte pe toată

lumea ca pe ai săi.
Proverb
G H IN IO N
388 • Cînd ai ghinion, cade un fulger din se

nin.
389 • Şi un peşte prăjit îţi fuge din mînă, dacă
eşti ghinionist.
390 • Dacă eşti ghinionist, îţi rupi picioarele la
poarta de intrare, după ce ai bătut tot drumul
pe jos.
391 • Ghinionul cel mai mare e cînd ocrotitorul
devine ucigaş.
Proverbe
392 • Şi apa varsă foc, cînd ai ghinion.

V id y a p a ti: Cintece
GÎND
393 • Mersul gîndurilor depăşeşte viteza vîn-

tului.
394 • Dacă vrei să-ţi purifici sufletul, trebuie
să ai gînduri bune.
Proverbe
PRO VEH B E Ş I C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE 47
395 • Cum ţi-e gîndul, aşa ţi-e firea.

GOSPODĂRIE
396 • Cine are timp să gătească, găseşte timp

şi să se coafeze.
Proverb
G RABA
397 • Dacă te grăbeşti, greşeşti.

Proverb
G R A TITU D IN E
398 • Laudă pe acela care îţi dă sare.

Proverb
399 • Mila întreabă: „Cine eşti tu, aşa de tă

cută?" Ea răspunde cu ochii umezi: „Sînt gra
titudinea".
[introducere]
greşal A
400 • Şi un elefant cade, dacă face un pas gre

şit.
Proverb
401 • Am închis uşile ca să nu intre greşala;

m-a întrebat atunci Adevărul: „Acum pe unde
să intru eu?“
[Aceeaşi intrare]
402 • Părul zice: „Mîinile şi picioarele greşesc

la fiecare pas.“
Ele zic: „Da, greşim, pentru că muncim.11
[Buclucul celor activi]
403 • A-şi da seama de greşală e una şi a co

recta greşala e alta.
Rabindranath Tagore: Legăturile reciproce
404 • Greşala e greşală, chiar dacă o repetă

treizeci de milioane de oameni.
Ultima întrebare
G RIJA
405 • Acela e om, care are grijă de orice.

406 • Şi nebunul are grijă de el însusi.
407 • Grija de pîine o duci cu bine. Grija de
haine e necaz mare. Dar necazul e şi mai gro
zav cînd vezi că nu mai ai tutun.
408 • Grija pentru pîine îl prosteşte şi pe Ka-
lidasa.
[Kalidasa — marele poet indian].
Proverbe
GUST
409 • Fiecare om are gustul său.

410 • Musca zboară după rană, nu după unt.
411 • Mănîncă după gustul tău, îmbracă-te
după gustul altuia!
Proverbe
412 • Un om de bun gust este mai greu de gă

sit decît un om moral.
HAZ
413 • Tare aş vrea să călăresc pe un tigru.

414 • N-are urechi, dar vrea cercei.
415 • Acasă n-ai nici felinar, dar pui draperii
la moară.
416 • N -ai bani de pîine, mai vrei şi vin.
417 • N -are păr, dar cumpără panglici.
418 • Omul cu chelie mai vrea să-şi facă şi
cărare.
419 • Rîul s-a revărsat. — Adu-mi un croco
dil!
Proverbe
HOTÂKÎRE
420 • Ori ajungi la ţintă, ori mori.

HOŢ
421 • Tîlharul îl fură pe hoţ.

422 • Un hoţ prinde pe alt hoţ, aşa cum un
ghimpe scoate alt ghimpe.
423 • Unde se duce un hoţ, acolo se duc şi
şapte.
424 • Dacă înveţi să furi, atunci ai să înveţi
să şi mori.
426 • Hoţul crede că hoţia e o mare artă, cit
timp nu este prins.
426 • Omul corect nu iese cu un ac pe poartă,
dar hoţul pleacă cu un elefant prin uşa din
spate.
427 • Hoţul începe să fure fructe şi zarzava
turi, şi termină furînd elefantul regelui.
428 • Hoţul n-are încredere nici în taică-său.
429 • Hoţul păcătuieşte o dată, păgubaşul pă
cătuieşte de o sută de ori (prin bănuielile neîn
temeiate).
Proverbe
430 • E drept că hoţul este vinovat, dar bogaţii

zgîrciţi sînt şi mai vinovaţi.
Caietul lu i Kamalakanta
IARNA
431 • Trei lucruri sînt bune pentru iarnă: spor

tul, păturile şi murăturile.
Proverb
ID E AL
432 • Urmează drumul pe care l-au făurit oa

menii mari.
Proverb
IERTARE
433 • Iertarea e în firea unui om virtuos.

434 • Eu nu sînt de părere că a cere iertare

înseamnă mai mult decît a avea remuşcări.
Societatea din sat
IG N O R A N ŢA
435 • Molia roade orice carte, fie Coranul, fie

Pur ana.
[Coran — carte sacră islamică; Purana — carte
sacră hindusă],
436 • Viţelul nu ştie ce-i tigrul.
Proverbe
IL U Z IE
437 • Peştele pe care l-ai pierdut e cel mai

mare.
438 • Aceea e bucătăreasa cea mai bună care
niciodată nu ţi-a servit masa. Aceea e fata cea
mai frumoasă pe care n-ai văzut-o niciodată.
439 • Părul rar arată des din depărtare.
440 • Şi ţipătul unui măgar poate să-ţi pară
un cîntec, dacă îl auzi de departe.
441 • Se zice că împărtăşania din templu e

chiar nectarul. Dar cînd o bei, îţi dai seama că
nu-i decît apă.
Proverbe
442 • Un mal al rîului se vaită: „Toate ferici

rile din viaţă se află pe malul celălalt.“
Malul celălalt se vaită: „Ceea ce se numeşte fe
ricire, se găseşte numai acolo.“
Rablndranath Tagore: Kanika,
[Iluzie]
443 • Frumuseţea unui trandafir este şi ea o
iluzie. Dar dacă îl dezbraci de iluzia aceasta şi
îl priveşti ca pe o combinaţie de cărbune şi de
azot, nici părerea aceasta nu-i adevărată.
444 • Iluzia e creaţie; nu poţi să spui că ea

este ireală.
IM A G IN A Ţ IE
445 • Poeţii văd ceea ce nici soarele nu vede.

Proverb
446 • Faptele tac; imaginaţia vorbeşte.

Rabindranath Tagore: Nuvele, [Vecina]
IM IT A R E
447 • Măgarul nu devine tigru, dacă-1 îmbraci

într-o piele de tigru.
PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I B EN G ALEZE 53
448 • Oricît ar ţipa, bufniţa nu poate să imite

cucul.
449 • Cînd a văzut pe cer luna strîmbă, fruc
tul de tamarind s-a strîmbat şi el.
450 • Nu te faci frumoasă cu cerceii alteia,
cînd ţi se vor smulge cerceii, îţi pierzi şi ure
chile.
Proverbe
451 • Imitarea este o trădare, cînd imiţi nu

mai din exterior. Dar cînd accepţi obiectul imi
tat în sinea ta, cînd nu există nici o diferenţă
între exterior şi interior, atunci imitarea nu-i
nici o ruşine.
Ultima întrebare
IM PRU D ENŢA
452 • Vrei să omori un ţînţar şi te pălmuieşti

pe tine însuţi.
453 • Cine împărţeşte avuţia sa la alţii, n-are
decît să cerşească.
454 • Pisica bea laptele cu ochii închişi şi
crede că nimeni nu vede că ea îl fură.
Proverbe
455 • A i să ai de suferit, dacă pui o pisică să-ţi

păzească laptele.
Vidyapati: Cîvtece
54 PR O VER BE Ş I C U G E T Ă R I B E N G A LEZE
IN F IN IT
456 • Infinitul îşi cîntă muzica în limitele fi

nitului.
457 • Infinitul caută îmbrăţişarea finitului şi

finitul caută să se piardă în infinit.
IN G R A TITU D IN E
458 • Nu smulge barba omului care te ţine la

piept!
459 • După nuntă arunci gunoiul în curte.
460 • Sarea roade oala în care stă.
461 • Cînd ai nevoie, spui „domnule“ ; cînd nu,
spui „ticălosule“ .
462 • Vaca nu-şi dă seama că a fost şi ea cîndva
viţel.
463 • Cît timp dai, eşti mătuşă. Cînd nu mai
dai, eşti ticăloasă.
464 • Te lauzi cu fiul, dar nu recunoşti pe
acela care te-a făcut mamă.
465 • îngrijeşti un copil, el nu cunoaşte. îngri
jeşti un bătrîn, el nu recunoaşte.
Proverbe
466 • Ingratitudinea acelora care primesc da

ruri fără să depună nici un efort este cea mai
cumplită.
IN IM A
467 • Inima mea nu vrea numai să primească,

ea vrea să şi dea.
468 • Dacă ai chiar o pată mică de întuneric

în inima ta, soarele şi stelele nu pot să te în
senineze.
IN S P IR A ŢIE
469 • în întunericul nopţii, toată lumea îşi gă

seşte cuibul; numai pentru mine chemarea ta e
ca un fulger.
Rabindranath Tagore: Imaginaţia,
[Fără sfîrşit]
470 • Toţi oamenii o dată îşi termină datoriile

în lume; de ce numai mie îmi vine o poruncă
sfîşietoare, cînd cred că am terminat şi eu da
toriile mele?
Rabindranath Tagore: Im-aginaţia,
[Fără sfîrşit]
IN SU FIC IEN ŢA
471 • Curentul rîului nu se poate opri cu un

baraj de nisip.
472 • Dacă s-ar putea ara cîmpul cu capra, ni
meni n-ar cumpăra boi.
473 • Nu poţi să hrăneşti un elefant cu un

pumn de iarbă.
474 • Norii singuri nu pot să ude pămîntul.
475 • Nu poţi să ţii apă într-o oală spartă.
476 • Nu poţi tăia un arbore cu o pilă.
477 • Nu poţi stinge un foc mare numai aco-
perindu-1 cu haina.
478 • Nu poţi să goleşti marea cu o scoică.
Proverbe
IN TE LIG E N ŢĂ
479 ® Inteligenţa înseamnă putere.

480 • Omul inteligent are ochii unui elefant.
[Elefanţii au ochii mici, dar privirea bună].
Proverbe
INTERES
481 • Unde este miere, acolo se află şi albine.
482 • Hoţul caută întunericul.
483 • Hoţul caută zilele de sărbătoare.
484 • Maimuţa nu se duce la un pom care nu
dă roade.
485 • Omul interesat îţi dă trei bani şi-ţi cere
cinci bani în schimb.
486 • Dacă un om interesat îţi dă sare, îţi cere
orez în schimb.
487 • Pisica se bucură, cînd se sparge oala cu
smîntînă.
488 • Cocostîrcii se bucură de secetă, căci gă
sesc mulţi peşti în lacurile secate.
489 • Cizmarii se bucură cînd vacile mor de
boală.
Proverbe
PRO VER BE ŞI C U G E TĂ R I B E N G A LE ZE 57
IN TERIO RIZARE
490 • Mi s-au rupt coardele, acum cîntă lira

inimii mele.
491 • Cu lumina ochilor am văzut lumea din

jur; astăzi cînd îmi întorc privirea în interior,
nu văd nici o lumină.
IN U T IL
492 • După ce ai tăiat rădăcinile, e inutil să

stropeşti frunzele.
493 • La ce foloseşte un eleşteu, dacă n-are
apă?
494 • E inutil să vinzi ace fierarului.
495 • Nu te apuca să povesteşti mamei cum
sînt bunicii.
496 • Mai bine grajdul să rămînă gol, decît să
ai o vacă, care nu-ţi dă lapte.
497 • Faci pe deşteptul, după ce a fugit hoţul.
Proverbe
IN V E S T IŢ II
498 • Banii aduc alţi bani.

Proverb
IN V ID IE
499 • Generosul dăruieşte, zgîrcitul moare de

invidie.
Proverb
500 • Invidia oarbă nu-ţi vine din exterior, ea

se naşte din firea ta.
Rabindranath Tagore: Tapaţi
IPOCRIZIE
501 • Pisica plînge la moartea peştelui şi co-

costîrcul o consolează.
502 • N -am zis să-l baţi, am zis numai „să faci
orice ca să scoţi banii de la el“ .
Proverbe
IUBIRE
503 • Iubirea adevărată nu rămîne ascunsă.

504 • Veninul iubirii e mai tare decît veninul
şarpelui.
505 • Degeaba aduci barca la mal, daeă rîul
e secat; degeaba îi zîmbeşti dulce, dacă el nu
te iubeşte.
506 • Dacă vrei să iubeşti, trebuie să ai tărie
de piatră.
507 • Chemarea iubirii este ca băţul de aur
din basme; dacă o auzi o dată, nu mai poţi
să stai în casă.
Proverbe
508 • Iubirea e scumpă. Acela e fericit, care

a murit din iubire. Iubirea e durere. Te înţeapă
la gît ca un os de peşte şi nu poţi să scapi de
ea.
509 • Dacă tu erai o floare, dragul meu, te
purtam în păr, şi niciodată nu mă despărţeam
de tine.
510 • Ştii, totuşi nu ştii. Iţi spun, dar nu mă

asculţi. Tu ştii numai să aprinzi focul, dar nu
ştii să-l şi stingi.
511 • Cerul s-a înnorat şi luna s-a ascuns din
cauza durerii mele provocate de iubire.
512 • Cine înoată în marea iubirii, nu cu
noaşte frica de moarte.
Poezii populare
513 • Celui care a suferit de focul iubirii, nu-i

e frică de fulgerele din cer.
Govindadas: Cîntece
514 • Cine iubeşte, acela şi chinuieşte.

Bankim Chandra Chaterjee: Eseuri
515 • Dacă există în lume o forţă, care poate

să depăşească frica pe deplin, să nimicească
orice pericol, să rămînă nepăsătoare la orice
pagubă pînă şi faţă de moarte, această forţă
este iubirea.
' Rabindranath Tagore: Virtute,
[Sărbătoare]
516 • Cînd iubeşti, sufletul tău cîntă spontan

şi florile vieţii tale înfloresc singure.
517 • Iubirea e plenitudinea, Ea nu cerşeşte, cl

doreşte,
518 • Iubirea, ca şi lumina, nu rămîne ascunsă.

519 • Iubirea profundă aduce dureri mari.

[Cuibul risipit]
520 • Exteriorul meu este dur ca o scoică, dar

sub coaja acestei durităţi, inima mea păstrează
pentru tine o singură perlă ca o lacrimă.
521 • Iubirea e barbară, cum e barbar izvorul

care îşi făureşte drumul printre pietre; ea nu-i
ca apa îmblînzită de la robinet, care curge în
oraşele civilizate.
522 • O dată mi-a venit iubirea cu paşi moi,

şi nu am auzit. Mi s-a părut că e un vis.
Rabindranath Tagore: Sianai,
[Venirea şi plecarea]
523 • Iubirea devine o tragedie, cînd omul nu

poate accepta individualitatea celuilalt, ci vrea
să-i re-creeze personalitatea, după gustul său.
524 • Iubirea nu poate suferi minciuna.

Rabindranath Tagore: Nuvele
[Bostami]
525 • Fericirea iubirii are o durată scurtă. Du

rerea iubirii durează toată viaţa.
526 • Tu eşti tu: ăsta-i darul tău, îl primesc

şi în schimb îţi dau iubirea mea.
527 • Toate iubirile mele sînt doar re-editări

ale primei mele iubiri.
528 • Aproape toţi cei care se duc în Europa

în tinereţe, se înamorează. Dar cei care fac ex
cepţie, devin bogaţi, după ce se întorc în ţară.
529 • Iubeşte pe toţi! A ltfel n-ai cum să ştergi

întunericul din mintea ta.
IUŢEALA
530 • Ardeii mici sînt mai iuţi decît cei mari.
531 • Muştarul e iute, chiar dacă are boabe
mici.
, Proverbe
IZO LARE
532 • Numai un prost vrea să stea singur.

Proverb
533 • Nu trăi în izolare! Dacă nu poţi să iu

beşti pe nimeni, te-ai născut degeaba ca om.
Bakim Chandra C'natterjee:
Caietul lu i Kamalakania
ÎM PĂ C A R E
534 • Cînd nu poţi să te împaci cu un om, ţi

se pare că el are şi picioarele strîmbe.
535 • Vasul de lut, sticla şi inima nu se mai
repară, dacă le spargi.
536 • Sute de animale mici se pot împăca în
tre ele, iar doi tigri nu.
Proverbe
ÎM PR U M U T
537 • Cine nu împrumută bani de la alţii, nu

cunoaşte necazul.
538 • Stiloul, cartea şi soţia nu sînt de îm
prumutat.
Proverbe
ÎNCEPUT
539 • Dacă vrei să ajungi sus, începe de jos!

540 • Dacă vrei să urci o scară, trebuie să
începi de la treptele de jos.
Proverbe
ÎNCERCARE
541 • Multe lucruri aurite se dovedesc că sînt

de aramă, cînd le încerci cu acid.
Proverb
ÎNCREZUT
542 • Şi o furnică măsoară patru coate, după

coatele ei.
543 • Omul cu vederea îngustă crede că în
tregul pămînt încape în curtea sa.
Proverbe
ÎN G ÎM FARE
544 • Banii nu te umflă, te umflă mîndria că

eşti bogat.
545 • N-ai ce să cauţi la un om care se laudă
cu banii.
Proverbe
ÎNGRIJIRE
546 • Casa e bună, cînd o ţii curată. Femeia

e frumoasă, cînd se găteşte frumos.
Proverb
ÎNLOCUIRE
547 • Pofta de lapte nu se potoleşte cu lipie.

Proverb
ÎNŞELARE
548 • Ceea ce poate să-l inducă pe un copil

în eroare, poate să-i inducă în eroare pe mii
de copii. Un argument nu devine convingător
prin numărul celor convinşi.
Ultima întrebare
G4 PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE
ÎNTREBARE
549 ® Nu poţi răspunde ultimei întrebări din

viaţa de astăzi în spusele strămoşilor tăi. Dacă
aceasta ar fi fost cu putinţă, atunci civilizaţia
ar fi stat pe loc.
XJltima întrebare
ÎNŢELEGERE
550 • Toţi hoţii sînt verişori.

551 ® Cîreiumaru.1 are drept martor pe beţiv.
552 • Hoţul are drept martor pe pungaş.
Proverbe
553 • Cine ştie înţelege.

ÎNŢELEPCIU NE
554 • Numai înţelepciunea aceea care îţi pu

rifică sufletul şi mintea este cea adevărată,
cealaltă este negaţia înţelepciunii.
555 • Nu te strădui să-ţi arăţi înţelepciunea!

Dacă ai înţelepciune, ea se va exprima singură,
fără să depui nici un efort.
ÎN V Ă Ţ Ă T U R Ă
556 • Cine învaţă, cumpără căruţă şi cai.

557 • Nu poţi învăţa să înoţi, pînă cînd nu
cobori în apă.
558 • învăţătura superficială aduce multe pri

mejdii.
559 • Zgomotul, vîntul şi petrecerile, aceste
trei lucruri sînt duşmanii învăţăturii.
Proverbe
560 • Cit trăieşti, mereu înveţi.

învăţăturile lui Sri Ram.akrishna
JIGNIRE
561 • Nu poţi să mai întorci săgeata, după ce

ai azvîrlit-o.
562 • Lumea jigneşte uşor pe un om timid,
aşa cum pisica zgîrie numai pămîntul moale.
563 • Ce-ţi trebuie să-i vorbeşti lui, care ţi-a
rănit sufletul?
Proverbe
564 • Răneşti cu sabia şi mai pui şi sare pe

rană.
Ramprasad Sen: Vidyasundar
JUDECATA
565 • Cum eşti tu, aşa îi crezi şi pe alţii.

566 ® Aşază-te, după ce vezi cum e locul!
Pune sămînţa, după ce vezi cum e terenul!
567 • Fata caută un băiat frumos, mama caută
o familie bună.
568 • Toţi şoarecii sînt la fel pentru pisică,
aşa cum toate lemnele sînt la fel pentru secure.
66 PRO VERBE Ş I C U G E TĂ R I B ENG ALEZE
569 • Cine preferă lemne de foc lemnelor par

fumate de Santal? Cui îi place dansul maimuţei
mai mult decît cîntecul cucului?
570 • Ginerelui care stă departe, îi ţii umbrela
deasupra capului; pe ginerele care stă la tine
acasă îl ţii la picioare.
571 • Vină uşoară — pedeapsă grea.
572 • Intîi te spînzură, apoi te trage la jude
cată.
573 • Unul omoară un fluture, şi altul este
spînzurat.
574 • Ciorile fură orezul şi broaştele rămîn cu
vina.
575 • Ochii bolnavi văd galben peste tot.
Proverbe
L A Ş IT A T E
576 • Toţi sînt vajnici, după ce a încetat răz

boiul.
577 • Laşul vorbeşte ca un tigru dar la luptă
e ca o şopîrlă.
578 • Cînd îl prinzi, nu poate să scoată nici
o vorbă, iar cînd îl laşi sare-n sus.
579 • Bărbatul e tare voinic, fuge numai atunci
cînd îl alungă o mangustă.
580 • Bhombal Das e mare viteaz, e unchiul
tuturor leilor, a omorît şi zeci de tigri; numai
că i-e frică de motani. [Bhombal Das — un
personaj din basmele Bengaleze.]
581 • Crezi că mi-e frică? Uite cum fug.
Proverbe
LĂCOM IE
582 • Cu cît profiţi mai mult, cu atît mai mult

te lăcomeşti.
583 • Nu ştii să-ţi întinzi mîinile ca să dai, dar
ştii să le întinzi ca să iei.
584 • Omul lacom caută zahărul şi în gaura
furnicii.
585 • Furnicile vin după mirosul de melasă.
586 • Farfuria care are mai multă mîncare e
a mea.
587 • Lăcomia îţi aduce păcate, şi păcatele îţi
aduc moartea.
588 • Cînd deschizi ochii, crezi că totu-i al tău.
Dar, cînd închizi ochii, nu vezi decît întuneric.
Proverbe
LĂUDĂROŞENIE
589 • Cunoşti toate ştiinţele, dar nu ştii deloc

abecedarul.
590 • Toţi proştii se laudă că sînt inteligenţi.
591 • Vrabia se laudă: „Eu sînt stăpîna satu-
lui“ .
592 • Ostaşii luptă, generalul se laudă.
593 • Singur găteşti, singur mănînci şi singur
te lauzi.
594 • Vorbeşti de rege şi de sultan, dar acasă
vatra arde în zadar.
595 • Şi tata are un tată. [Nu poţi să te lauzi
că eşti cel mai mare om.]
596 • Fiul se laudă cu vitejia, pentru că tata
a omorît un purice.
68 PROVERBE ŞI C U G E TĂR I BENG ALEZE
597 • Nu spui cine e taică-tău, dar te lauzi

că eşti cuscru cu un om bogat.
598 • Gîndacii zboară şi se laudă că sînt pă
sări.
599 • Licuricii se laudă cu lumina, cînd nu
răsare nici soarele, nici luna. Pisica se laudă
cu voinicia, cînd tigrul se întoarce în pădure.
600 • Dacă satul nu te ascultă, degeaba te lauzi
că eşti şef în sat.
i Proverbe
LENE
601 • Leneşule, te trage curentul.
602 • A i face bine să închizi uşa.
603 « Dacă curmalele cad pe mustaţa unui le
neş, acela cheamă pe altul să i le pună în gură.
604 ® Femeia leneşă este ca o lampă fără lu
mină.
605 • Leneşul fuge cînd e vorba de muncă, dar
vine cel dinţii cînd e vorba de mîncare.
Proverbe
606 • Dacă boului îi e lene să se aplece la

jug, stăpînului niciodată nu-i lipsesc necazurile.
Kliana: Z icătoare
LINGUŞIEE
607 ® Vinul te îmbată, dar linguşirea te îmbată

şi mai mult.
608 • Şeful zice: „Apa curge în sus“ . Linguşi
torii zic: „Da, e adevărat14.
609 • Toţi cîinii vor să lingă palma care mi

roase a carne.
Proverbe
LIN IŞTE
610 • A fi liniştit e mai bine decît a fi fericit.

Proverb
L IP S A
611 • Niciodată n-au să-ţi lipsească lemnele,

dacă speri să faci foc cu stîlpii casei. Niciodată
n-au să-ţi lipsească banii, dacă trăieşti din îm
prumuturi.
Proverb
L IT E R A T U R A
612 • Literatura nu există fără virtute. Pen

tru că literatura îşi are rădăcinile în adevăr, iar
adevărul reprezintă virtutea.
613 • Literatura nu-i decît o oglindă a stării
actuale a ţării şi a caracterului poporului.
614 • Literatura bengali este speranţa de v ii
tor a Bengalului.
615 • Tronul literaturii stă neclintit deasupra

ruinelor timpului.
616 • La orice vîrstă, omul este o fiinţă care

se hrăneşte cu poveşti. De aceea, avuţia pove
stirilor, pe care au strîns-o oamenii pe tot glo
bul, din casă în casă, din secol în secol, fie în

vorbă, fie şi în scris, a depăşit celelalte avuţii
omeneşti.
Rabindranath Tagore: Lipika,
[.Povestire]
617 • Dacă foloseşti toate întîmplările din lu

me ca material literar, fără nici o discriminare,
atunci tot ce scrii poate să fie adevărat, dar
nu poate să fie literatură adevărată.
Sarat Chandra Chatterjee: Eseuri,
[Literatură şi morală]
LUME
618 • Omul viu e mort, dacă îl defăimează lu

mea. Omul mort e nemuritor, dacă lumea îi
ridică asanale.
619 • Alţii nu sînt niciodată ca ai tăi. A i tăi
nu se îndepărtează niciodată de tine.
620 • Faima şi defăimarea, pe amîndouă ţi le
aduce lumea.
Proverbe
L U M IN A
621 • Lumina nu-şi lasă numele pe cer; ea

ştie să plece, de aceea e şi statornică.
622 • A i să te arzi pe tine ca un opaiţ; tu

singur ai să-ţi iluminezi drumul.
PR O VER BE ŞI C U G E TĂ R I B E N G A LE ZE 7J
LUNA
623 • O singură lună luminează întreaga lume.

Proverb
624 • Cu aceleaşi descîntece luna adoarme pă-

mîntul şi răscoleşte marea.
Clădirea neclintită
MAM A
625 • Laptele e dulce, zahărul e dulce, smîn-

tîna e şi mai dulce, dar nimic nu-i mai dulce
decît mama.
626 • Oricît umbli prin tîrg şi pe cîmp, fără
barcă nu poţi trece prin apă. Oricît de voinic
eşti la luptă sau în pădure, fără mamă nu poţi
trăi în casă.
627 • Ce mai face mătuşa, ce mai face tanti,
pentru ce te duci la Brindaban? A i să-ţi dai
seama odată că nimic nu-i mai de preţ ca ma
ma. [Brindaban — un loc de pelerinaj],
628 • Cine n-are mamă, n-are nimic.
629 • Nu devii mamă numai născînd.
630 • Mama care n-are decît un singur copil,
niciodată nu este liniştită.
Proverbe
M AM A FAr A c o p il
631 • Am mîncare, dar cui s-o dau?

Proverb
632 • Cei care se jucau cu el, se joacă şi astăzi.

Cei care rîdeau cu el, rîd şi astăzi. Nimeni nu-i
72 P R O V E R B E ŞX C U G E T Ă R I B E N G A L E Z E
simte lipsa. Numai mama stă singuratică şi se

uită în zadar în drumul lui.
Rabindranath Tagore: Copil,
[Chemarea tristă]
M A M A ŞI COPII
633 • Orice copil e scump pentru mamă.

634 • Mama ţine la copil, aşa cum peştele ţine
la apă sau pasărea la cuib.
635 • Cine te-a purtat în burtă are să-ţi dea
şi de mîncare.
636 • Oasele mamei din mormînt plîng de do
rul copiilor.
Proverbe
637 • Pe cer răsare luna, în casă răsare copi

lul meu. Nu ştiu care e mai frumos.
Poezie populară
638 • Se găsesc mulţi fii răi, dar niciodată nu
se găseşte o mamă rea.
Ramprasad Sen: Cîntece
639 ® Te iubesc pentru că eşti copilul meu, nu
pentru că eşti un copil bun.
[Judecată]
640 • Copilul cînd rîde atrage inima mamei cu

rîsul său dulce, dar cînd plînge o leagă pe ma
mă şi mai tare de el.
[Şiretenie]
MAMĂ ŞI FIICA
641 • Cînd mama şi fiica se ceartă, se împacă
uşor, aşa cum ploile de dimineaţă încetează re
pede.
642 • — De ce eşti aşa de mîndră, fato?
— Dacă sînt singură fiică la mama!
643 • Mamei îi e dor de fiică, fiicei îi e dor
de bărbatul ei.
644 • De ce plîngi tu, mamă, cînd mă duc la
socri? Nu-ţi dai seama, unde stai tu însăţi?
Proverbe
MARI ŞI MICI
645 • Furtunile mari lovesc copacii mari.
646 • Elefantul nu se simte înţepat, dacă îl
înţeapă un ţînţar.
647 • Cîinele latră la lună, dar ce-i pasă ei?
648 • Tigrul te muşcă de gît, cîinele te muşcă
de genunchi.
649 • Nisipul e mai cald decît soarele.
650 • Ierburile mor, cînd tigrii Se luptă.
Proverbe
651 • Nu-ţi trebuie o inteligenţă prea mare

ca să înjoseşti pe un om mare cu cîteva „do
vezi" mici calomnioase.
Rabindranath Tagore: In timpul bolii, [25]
MATURITATE
652 • Nu vîrsta, ci înţelepciunea te face matur.

653 • Vîrsta îţi albeşte părul, dar nu-ţi coace
mintea.
74 PROVERBE ŞI C U G E TĂ R I BEN G ALEZE
654 • Laptele cît fierbe, atît timp e dulce.

Omul cînd îmbătrîneşte, atunci se poate spune
că e matur.
655 ® Copilul are inteligenţa la gură, iar bă-
trînul la cap.
Proverbe
MĂSURA
656 • Rupi sfoara, dacă o legi prea tare.
657 • Cînd mergi cu calul la păscut, nu tre
buie să-l şi alergi.
Proverbe
658 • Prea multă stăpînire de sine este de fapt

o lipsă de stăpînire.
Ultima întrebare
MEDIC
659 • Cine a omorît doar o sută, este un me

dic mic. Cine a omorît deja o mie, a ajuns un
medic mare.
660 • Sînt un medic mare: dacă tratez pe unul
aici, mor douăzeci acolo.
661 • Te plîngi că te-a uitat moartea? Ia vino
să te doctoricesc eu!
Proverbe
MESAJ
662 • Am aşternut întunericul pe cerul nopţii
în aşteptarea mesajului tău în stele.
MESERIE
663 • Din vorbă poţi să-ţi dai seama cine are

pană în mină.
664 • Croitorul n-are timp să-şi cîrpească
haina.
665 • Cizmarul n-are nas, cîrciumarul n-are
urechi.
Proverbe
666 • Fiecare se descurcă bine cu meseria sa.

Dacă te apuci de o muncă la care nu te pricepi,
ai să mănînci numai bătaie.
B h arat C h an d ra Ray: Opere
MIJLOC
667 • Cine vrea, îşi găseşte şi drumul.
668 • Cine are cal, găseşte şi bici.
669 • Maimuţa traversează rîul călărind pe
spatele crocodilului. [Omul isteţ se descurcă în
orice situaţie.]
Proverbe
MILA
670 • Cine n-are milă, nu merită respect.
671 • Se spune că Dumnezeu e prea-milostiv,
dar nu prea vezi dovezile milei sale.
Froverbe
MINTE
672 • Unde nu cîştigi cu mîna, poţi să cîştigi

cu mintea.
Proverb
76 PRO VER BE Ş I C U G E TĂ R I BE N G A LE ZE
MINCARE
673 • Mănîncă puţin, dacă vrei să mănînci

mult! Mănîncă mult, dacă vrei să mănînci pu
ţin!
674 • Găteşte liniştit şi mănîncă încet, atunci
poţi să te bucuri de mîncare.
675 • A mirosi înseamnă a mînca pe jumătate.
676 • Şi un arbore îşi cască gura, dacă aude
de peşte.
677 • Berbecul tînăr şi oaia bătrînă, iaurtul de
deasupra şi laptele acru de la fund, spanacul
tînăr şi peştii mari — aceştia sînt buni de mîn-
cat.
678 • Masa e o plăcere, cînd bucătăreasa ţi-e
prietenă.
Proverbe
MÎNCÂCIOS
679 • Dacă mănînci pentru ca să trăieşti, n-ai
pentru ce să te duci la medic. Dacă trăieşti ca
să mănînci, n-ai cum să scapi de medic.
680 • Burta crapă, totuşi mai rămîne loc şi
pentru iaurt.
681 • Mîncăciosul cu cît mănîncă mai mult, cu
atît mai mult se lăcomeşte.
Proverbe
MlNDRIE
682 • Mai bine mîncăm numai tărîţe de orez,
decît să cerem de la alţii.
683 • Poţi să spargi un bambus, dar nu poţi
să-l îndoi. (Omul mîndru poate fi doborît, dar
nu se înjoseşte).
Proverbe
MOARTE
684 • Moartea nu se uită la ceas.

685 • Toţi cunosc drumul spre moarte.
686 • Moartea vine cu paşi moi, dar prinde cu
mină de fier.
Proverbe
687 • Nu poţi să mori decît o dată.

Bankim Chandra Chatterjee: Anandamath
MODESTIE
688 • Cine e mai mare e şi mai mic.

Proverb
689 • Cînd cîntăreşti la o balanţă, talerul care

e mai greu coboară, dar cel care e mai uşor se
ridică. Tot aşa, un om care are înţelepciune şi
talent, este modest şi tăcut, pe cînd un om fu
dul totdeauna sare în sus cu vanitate.
690 • Toate minunile mari din lume sînt cele

mai modeste. Trebuie să ai ochi ca să le vezi.
691 • Filozoful zice: „De ce spui că sînt un

înţelept? Doar atîta ştiu, că nu ştiu nimic“ .
Rajanikanta Sen: Ambrozie
[Modestie]
78 PR O VER BE Ş I C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE
A MULŢUMI
692 • Dă-i copilului o banană, dacă vrei să
mulţumeşti părinţilor.
Proverb
M U NC A
693 • Mai bine să munceşti fără plată, decît

să stai fără muncă.
694 • A pierde timp e rău; a acţiona la timp
e înţelept.
695 • Uşor de zis, greu de făcut.
Proverbe
696 • Există o mare diferenţă între a face şi

a zice „voi face“ .
M USAFIR
697 • Astăzi stăm de vorbă, mîine ne vom

odihni, poimîine ne vom spăla şi răspoimîine
vom pleca, după ce vom mînca.
698 • Peştele, ca şi musafirul, sînt buni nu
mai două zile.
Proverbe
M USTRARE
699 • Copilului dă-i hrană de elefant, dar pri-

veşte-1 cu ochi de tigru.
700 • Măgarul nu se face cal, oricît îl baţi.
Proverbe
MUZICA
701 • Un cîntec durează puţin, dar rămîne în

ahnntire pentru totdeauna.
Rabindranath Tagore: Scînteia, [63]
702 • Tot ce-i dur şi tot ce-i amar în viaţa

mea se vor topi în farmecul muzicii.
703 • Toate creaţiile mele vor sfîrşi în pulbere,

numai cîntecele vor fi ocrotite de muza muzicii.
704 • Cerul infinit care există între doi iubiţi

e plin de tăcere; acolo cuvintele n-au ce să
caute. Această tăcere uriaşă se umple numai cu
muzică.
Rabindranath Tagore: Lipika
[Meghadutal
705 • Dacă n-ai muzică în suflet, degeaba o

cauţi în fluier.
706 • Muzică, tu eşti tovarăşul meu de zi şi

de noapte, la durere şi la fericire. Tu eşti apa
răcoritoare în pustiul vieţii mele.
80 PRO VERBE ŞI C U G E TĂ R I B EN G ALEZE
NEAM
707 • Fiii buni sînt luminile neamului.

708 • Catîrul se laudă că strămoşii săi au fost
cai.
709 • Lotusul în mîl înfloreşte.
Proverbe
NEBUN
710 • Cine îşi deschide sufletul la toată lu

mea, este socotit ca un nebun.
711 • Ce nu zice nebunul? Ce nu mănîncă
berbecul?
Proverbe
NECAZ
712 • Tigrii îţi mănîncă corpul, dar necazurile

îţi mănîncă sufletul.
713 • Focul din suflet nu se stinge cu apă.
714 • Ţi se pare că noaptea e prea lungă, cînd
ai vreun necaz.
715 • Iarna trece o dată, dar nu pentru tot
deauna.
716 • Cînd te scufunzi în apă, nu-ţi pasă dacă
ai un cot sau şapte coţi de apă deasupra capu
lui.
717 • Eu mor din cauza necazurilor mele, dar
lumea zice: „Ce fericit este“ !
718 • Oala spartă, vaca stearpă, vecinii duş
mănoşi, fraţii vicleni, fiii fără carte şi soţia tră
dătoare — toate îţi aduc necazuri mari.
719 • E foarte dureros cînd omul pe care l-ai
solicitat să te salveze, te loveşte.
720 • Cîinele turbează cînd are d rană la cap.

(Dacă nu poate să o lingă, n-are cum să se vin
dece.)
721 • Necazurile niciodată nu vin singure.
722 • Necazul nu aşteaptă invitaţie.
723 • Cu cit mai mult te gîndeşti la necazuri,
cu atît mai mult te necăjeşti.
, Proverbe
724 • Soacra mă necăjeşte în casă, cumnata

mă necăjeşte afară şi bărbatul meu îmi răneşte
sufletul.
Poezie populară
NEGUSTORIE
725 • Scoţi banii, iei ulei. Ce, nu eşti rudă cu
mine?
726 • Lăptarul vinde lipie, dar zice că e lapte.
727 • Lăptarul nu zice că iaurtul său e acru.
728 • Prostul vinde ghimbir, şmecherul vinde
melasă. [Rădăcina de ghimbir, care se foloseşte
ca mirodenie la mîncare, se usucă şi pierde din
greutate în timpul cît stă în prăvălie, iar în
melasă se pot pune alte lucruri ca să cîntăreas-
că mai mult.]
Proverbe
NEMURIRE
729 • Viaţa, tinereţea şi lumea, toate sînt tre

cătoare. Numai creaţiile sînt nemuritoare.
Vidyapati: Cintece
NENOROCIRE
730 • Cînd o clădire este dărîmată de furtună,

o calcă caprele. Cînd o femeie rămîne văduvă,
toţi nemernicii vor să-şi bată joc de ea.
Proverb
NEPĂSARE
731 • Adu-mi flori din apă! Nu-i nimic dacă te

prinde un crocodil.
732 • Ce-i pasă spălătoresei dacă se rup hai
nele.
733 • Vecinii se încălzesc, cînd ţie-ţi arde casa.
734 • Ţăranul moare de necazurile sale, iar ca
pra zice că hrana ei n-a fost bună.
Proverbe
NEPO TRIVIRE
735 • Moşneagul lasă să crească mustaţa pe

obrazul încreţit, numai ca să-şi rîdă de el în
suşi.
736 • Nu se cade ca cioara să stea în cuşcă de
aur.
737 • Nu servi supă de tărîţe în farfurie de
aur!
738 • O umbrelă de aur nu arată frumos pe
capul unei broaşte.
739 • Diamantul îşi pierde strălucirea dacă îl
pui la cornul unui berbec.
Proverbe
NEPOŢI
740 • Dobînda e mai dulce decît banii împru
mutaţi. (Nepoţii sînt mai iubiţi decît copiii.)
741 • Licuricii nu fac lumină, dacă nu răsare
luna. Nepoţii n-au grijă de tine, dacă n-au
avut-o copiii.
Proverbe
NEPUTINŢA
742 • Nu poţi mişca un elefant cu mîinile.
743 • Fierarul neputincios zice că fierul e tare.
Proverbe
744 • Nu poţi să ştergi inscripţiile de pe pia

tră cu mîna.
Vidyapati: Cîntece
745 • Nu spune-eă; mîna carp nu poate să îm

pingă un munte e neputincioasă.
NERĂBDARE
746 • Orezul s-a copt pe cîmp. Adu-mi pila
ful.
747 • Nici nu te-ai suit în pom şi vrei toate
fructele.
Proverbe
NERUŞINAT
748 • — Neruşinatule, vrei mîncare?
— Mi-am spălat deja mîinile.
749 • Pisica după ce face trei paşi a uitat de

bătaie.
750 • Hoţul fără o ureche ocoleşte satul, hoţul
fără amândouă urechile trece prin sat.
Proverbe
NERVOS
751 • Omul nervos n-are nici ochi, nici urechi.

Proverb
NETREBNICIE
752 • Capul netrebnicului e cuibul răutăţii.

753 • Netrebnicul aşteaptă să-i moară unchiul,
ca să se ocupe de incinerarea lui.
754 • Netrebnicul ştie numai să ţipe.
Proverbe
NEVOIE
755 • Şi tigrii mănîncă iarbă, dacă n-au înco

tro.
756 • Şi un schilod sare la nevoie.
Proverbe
NOR
757 • Norii se transformă în picături de ploaie

ca să îmbrăţişeze pămîntul.
Rabindranath Tagore: Lipika [Mesaj]
758 ® Ce multe tablouri pictează norii pe cer,

totuşi ei nu-şi iscălesc numele.
Rabindranath Tagore: Scinteia, [18]
PRO VERBE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE 85
NORA
759 • Fiul n-are unde să doarmă, nora vine cu
douăzeci de însoţitoare.
760 • Nora urîtă rămîne în casă şi fiica fru
moasă pleacă la socri.
Proverbe
OBICEI
761 • Cîte case, atîtea uşi.
Proverb
OBRĂZNICIE
762 • Vaca nu ştie să dea lapte, dar ştie să
dea cu piciorul.
763 • Nici nu-mi pasă de soacră, care e mama
lui, şi te mai aştepţi şi tu, mătuşa lui, să te
ascult pe tine?
Proverbe
764 • Balonul zice: „Ce curajos sînt eu! Cînd

zbor în sus, arunc cenuşa pe obrazele stelelor“ .
Poetul zice: „Cenuşa aceea nici nu ajunge la
stele. Dimpotrivă, ea cade tot pe tine“ .
Rabindranath Tagore: Kanika, [Obrăznicie]
OCARĂ
765 • Scuipi în sus, scuipatul tot pe tine cade.

Proverb
86 PRO VERBE ŞI C U G E TĂ R I B ENG ALEZE
OCEAN
766 • Apa din ocean nici nu creşte, nici nu

scade.
767 • Ori iei un lighean de apă din ocean, sau
torni un lighean de apă în ocean, oceanul n-are
nimic de pierdut, nimic de cîştigat.
768 • Celui care stă în ocean, nu i-e frică de
rouă.
Proverbe
OCHI
769 • Pune rimei la ochi, dar ai grijă să nu

devii chioară.
770 • Degeaba pui rimei la ochi, dacă nu ştii
să priveşti frumos.
771 • Nu poţi să vezi numai cu ochii, dacă n-ai
şi lumină.
Proverbe
772 • Ziua ochii se laudă cu privirea, iar cînd

se înserează, ochii n-au decît lacrimi. Atunci
ei spun luminii: „Acum mi-am dat seama că,
datorită ţie, te văd şi pe tine“ .
[Puterea puterii]
OM
773 • Casa să ardă, dar omul să trăiască.

Proverb
774 • Omul e adevărul cel mai mare, nimic

nu-i mai presus decît omul.
Chandidas: Cîntece
775 • Nu există orbire mai periculoasă decît

neputinţa de a-i vedea pe oameni ca oameni.
Rabindranath Tagore: Schimbarea epocii,
[O epocă nouă]
776 • Cînd omul îşi dovedeşte măreţia, numai

atunci se dovedeşte că el este om.
Rabindranath Tagore: Religia omului
777 • Nimic nu-i mai presus, mai glorios de

cît omul.
[Om ]
778 • Acest suflet al omului este moschee,

templu şi biserică.
[Egalitate]
779 • înţelepciunea din toate cărţile şi din toa

te timpurile se află numai în om. Dacă cerce
tezi sufletul tău, ai să găseşti de toate.
Kazi Nazrul Islam: Poezii alesq
[Egalitate]
780 • Ascultaţi, proştilor, care adoraţi cărţi sa

cre! Nu cărţile au creat oamenii; oamenii au
scris cărţile.
[Om]
88 PR O VER BE Ş I C U G E T Ă R I B E N G A LEZE
ONOARE
781 • Onoarea e superioară vieţii.

782 • Tu însuţi trebuie să ai grijă de onoarea
ta.
Proverbe
O PINIE
783 • Cîţi oameni, atîtea opinii.

784 • Cîte opinii, atîtea drumuri.
Proverbe
OPORTUNISM
785 • In zilele bune, „Eu sînt stăpîn“ . în zi
lele grele, „Scapă-mă de greutăţi!“
Proverb
ORDIN
786 • Ordinul nu se schimbă, chiar dacă se

schimbă omul care l-a dat.
Proverb
OREZ
787 • Orezul şi vaca sînt mai scumpe decît au

rul şi argintul.
788 • Prostul aruncă orezul şi păstrează tărî-
ţele.
789 • Orezul vechi dă pilaf mult.
790 • N -ai orez, dar ai o mulţime de şoareci
în hambar.
Proverbe
ORGOLIU
791 • Vasul în care ai ţinut zeama de usturoi,

nu-şi pierde mirosul, oricît îl speli. Orgoliul
este un aspect tot atît de dur al ignoranţei. Ori
cît te străduieşti să scapi de el, el niciodată nu
dispare complet.
792 • Muşchiul zice lacului: „Să ţii cont că

ţi-am donat o picătură de rouă“ .
Rabindranath Tagore: K a n i k a ,
[Orgoliul celor mici]
ORIGINALITATE
793 • Spălătoreasă aduce o grămadă de rufe
acasă la ea. Dar după ce le spală, casa ei este
din nou goală. Tot aşa sînt oamenii care n-au
idei originale.
794 • Orice om care susţine o idee nouă, este

socotit nebun.
PACE
795 ® Poţi să faci un armistiţiu forţat, dar nu
poţi să aduci pacea prin forţă.
Contactele reciproce
<J0 PROVERBE ŞI C U G E TĂ R I BENG ALEZE
796 • Cel care poate să suporte decepţia cu

uşurinţă, primeşte ca pe un har dreptul nepie
ritor al liniştii.
Ultimele scrieri, (15]
P A R A Z IT IS M
797 • A i să mori de foame, dacă depinzi de

eforturile altora.
798 • Preotul, astrologul ca şi ciorile trăiesc
din bunurile altora.
799 • Unii pot să mănînce chiar şi otrava, dacă
le-o cumpără altul.
800 • — Ştii cit costă orezul?
— Pe mine mă hrăneşte unchiul.
801 • Ce-i pasă găinii, dacă se scumpeşte ore
zul?
Proverbe
P A T R IE
802 • Patria poate fi asemuită cu acea zeitate

care e jumătate femeie şi jumătate bărbat. înăl
ţarea patriei vine din eforturile reunite ale băr
baţilor şi ale femeilor.
Patru capitole
PÂCAT
803 • Banii cîştigaţi cu păcat se duc pe po

meni.
804 • Cine face păcat fără să ştie, îl îndreaptă
cînd înţelege; cine face păcat dinadins, nicio
dată nu-1 poate uita.
PR O VER BE Ş I C U G E T Ă R I B EN G ALEZE 91
805 • Pisica îşi mănîncă puii în întuneric.

806 • Un păcat neştiut este ca un şarpe în în
tuneric.
807 • Păcatul e păcat, fie unu fie douăzeci şi
unu.
808 • Nu te arde înjurătura altora, ci păcatul
tău propriu.
Proverbe
P Ă R IN Ţ I ş i c o p i i
809 • Chiar o muscă e bună cînd vine din sa

tul părinţilor.
810 • Părinţii nemulţumiţi cred că numai co
piii altora sînt buni.
811 • Nimic nu-i mai bun decît învăţătura. N i
mic nu-i mai rău decît boala. Nimeni nu ţi-e
mai drag decît copiii tăi.
812 • Şi un pui de şarpe sau de broască e
scump şi frumos pentru părinţii lui.
813 • Singurul copil la părinţi este ca un băţ
pentru orb.
814 • Cum e mama, aşa şi plodul.
815 • Leoaica nu naşte un pui de vulpe.
816 • Pomul de amra [un fruct acru] nu ro
deşte fructul de mango [un fruct dulce],
[Părinţii răi nu pot creşte copii buni.]
817 • Un fiu fără carte este ca o fiică fără
soţ.
818 • Fiul orb te ţine, fiica regină te suge.
819 • O singură mîncare, şi aceea e prea să
rată. (Singurul copil e un stricat.)
P5> PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE
820 • O dată copt, fructul nu mai rămîne în

copac.
821 • Averea e împărţită între fii şi pe mamă
n-are cine s-o ducă la crematoriu.
822 • Cît a trăit mama, n-au găsit nici mîn-
care, nici haine. Cînd a murit, i-au făcut o
slujbă regească.
823 • Mai bine să ai copii mai tîrziu, decît
deloc.
Proverbe
824 • Copiii nu aparţin numai părinţilor, ci

aparţin societăţii întregi.
Scrisori
PERFECŢIUNE
825 • Tot ce-am găsit, tot ce-am pierdut, tot
ce-am lăsat în urmă, toate bijuteriile pe care
le-am purtat la gît ca şi toate durerile care mi
au înţepat inima şi toate cele care au dispărut
ca umbra în zare, nimic, nimic din ele nu au
fost în zadar. Toate sînt harurile vieţii, care mă
duc spre perfecţiune.
PERSEVERENŢA
826 • Şi piatra se roade, dacă o freci mereu.
827 • Arborele nu se prăbuşeşte dintr-o sin
gură lovitură.
Proverbe
PLINS
828 • Ceapa, fumul, actorii şi dragostea, toţi
patru îţi provoacă lacrimi.
Proverb
829 • Iţi ascunzi plînsul sub vălul surîsului.

Te joci cu mine, ca să nu te înţeleg atît de uşor.
Rabindranath Tagore: Dedicaţie, [4]
PLOAIE -
830 • Bezna a prăbuşit zările, numai vijeliile
se frămîntă pe cer. Nu ştiu cum pot să stau
într-o noapte atît de întunecată fără iubitul
meu.
Vidyapati: Cîntece
831 • V ijelii se ivesc mereu pe cer. Sufletul

meu şi-a pierdut somnul astă-seară şi vrea nu
mai să cînte în ritmul ploilor.
POET
832 • Viaţa e o veşnică mişcare, un mers ne
întrerupt. Acela e poet, care ştie să cînte şi să
danseze cu ritmul acestei mişcări, acestui mers.
Rabindranath Tagore: Falgvni
833 • Moartea zice: „Iţi iau copiii“ . Hoţul zice:

„Iţi iau banii“ . Soarta zice: „Iţi iau tot ce ai“ .
Bîrfitorul zice: „Iţi iau faima“ . Poetul zice: „Ci
ne poate să-mi fure fericirea?14
Kanika [Cel ce nu se poate fura]
94 PR O VER BE Ş I C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE
834 • Iubirea şi dorul au făcut poeţi din oa

meni.
Kazi Nazrul Islam,:
Poezii alese [Femeie]
POEZIE
835 • Materialul poeziei e inima omului.

836 • Mulţi s-au străduit să explice ce-i poe
zia, dar mă îndoiesc dacă a reuşit măcar unul.
837 • In poezia mea am cules zilnic primul

mister al creaţiei — ivirea luminii — şi ultimul
mister al creaţiei — nectarul iubirii.
Frunzele, [7]
838 • Adevărul poeziei se încearcă cu focul

sufletului. Cel care n-are acest foc în suflet,
n-are decît să accepte opinia altora.
Ultima poezie
pofta
839 • Şi un peşte prăjit are gust de iarbă, cînd

n-ai poftă.
Proverb
POLEMICA
840 • Un logician zice că porcul e un şoarece
dezvoltat şi altul îl combate zicînd că porcul
e un elefant slăbit.
Proverb
P O U G A M IE
841 • Dumnezeu să te ferească de casa unde

bărbatul trăieşte cu două soţii.
842 • Bărbatul se bucură de şapte soţii, dar
soţiilor li se pare că stau într-o casă incen
diată.
843 • Pot să mă împac oricum cu şapte soţii
ale soţului, dacă ele vin din alte neamuri, dar
nu pot s-o înghit pe una, dacă ea este sora mea
bună.
844 • Copilul altei neveste a bărbatului este
urît ca strigoiul, chiar dacă e frumos.
Proverbe
POPOR
845 • în societatea noastră, păturile de sus stau

comod, pentru că poporul nostru încă nu s-a
realizat pe sine. De aceea, moşierii îl bat, că
mătarii îl chinuiesc, stăpînii îl înjură, poliţia
îi suge sîngele, preoţii îl păcălesc, avocaţii îl fu
ră şi la rîndul lui poporul dă vina pe destin,
pe care nu poţi să-l tragi la judecată.
846 • In toate societăţile au existat anonimi
care au format majoritatea şi au purtat civili
zaţia pe umerii lor. Ei n-au avut timp să ajun
gă să fie personalităţi. Ei au avut însă parte
de hrana cea mai săracă, de îmbrăcămintea cea
mai modestă, de mult mai puţină învăţătură şi
nu le-a rămas decît să-i servească pe alţii. Ei
au muncit cel mai mult şi au fost cei mai urni-
l i ţ i . . . Ei sînt sfeşnicii civilizaţiei care poartă

felinarele pe capetele lor. Cei de sus se bucură
de lumină, iar ei se murdăresc cu ceară.
Scrisori
POTRIVIRE
847 • Cum ţi-e gîndul, ţi-e şi fapta.

848 • Cum e oala, aşa e şi capacul; parcă ar
fi făcute de comandă la olar.
[Amîndoi soţii sînt la fel]
849 • Cum e mama, aşa-i şi fiica, iar nepoata

le întrece pe amîndouă.
850 • Unui rege cretin i se cuvine un ministru
tîmpit.
851 • Un dascăl mut se potriveşte cu un elev
surd.
852 • Sculptorul face zeiţe pentru zei şi mai
muţe pentru maimuţoi.
853 • Bastonul trebuie să fie atît de tare pe
cît e cîinele de rău.
854 • Cînd te ustură gîtul de la o ridiche săl
batică, nu te ostoieşte decît un tamarind tot
atît de sălbatic.
[Tamarindul este un fruct acru]
855 • Coasa se ascute cu gresia, securea se as

cute cu o piatră. Aşadar, potriveşte vorbe deo
sebite pe care să le spui omului bun şi celui
rău.
856 • Scoarţa unui copac nu se potriveşte la

altul.
857 • Cum cînţi, aşa te plătesc.
858 • Dacă ai o dansatoare frumoasă, atunci să
alegi şi un cîntăreţ bun.
859 • Urechile caută cercei, cerceii caută
urechi.
Proverbe
PREFĂCĂTORIE
860 • Unii oameni se prefac că şchiopătează,

cînd trec pe lingă o căruţă.
861 • Omul prefăcut pupă şi şarpele şi broasca.
862 • Nu e frumos să lauzi în faţă şi să bîrfeşti
în spate.
Proverbe
PREOCUPARE
863 • Croitorul fără clienţi se apucă să coasă

gura fiului.
864 • Bărbierul fără clienţi prinde un motan
şi-l bărbiereşte.
Proverbe
PREOT
865 • Aş prefera un măcelar unui preot.

866 • Preotul, ca vaca şi focul, niciodată nu
este sătul.
867 • Acela e preot, care ştie să păcălească.
Proverbe
868 • Eu, poetul, sînt ca o floare sălbatică. [...]

Eu nu mă pricep la imnuri. Ofranda mea nu
ajunge la templu, închisoarea aceea unde zeii
sînt păziţi de preoţi.
Rabindranath Tagore: Frunzele, [15]
869 • Omul n-are ce să caute la moschee sau

la templu, unde toate uşile sînt încuiate de
preoţi.
Kazi Nazrul Islam: Poezii alese, [Om ]
PRETENŢIE
870 • A i cheile, dar ai ce să încui?

871 • Cel care nu te simpatizează din suflet,
arată simpatie exagerată în vorbă.
872 • Cine se arată prea plin de el, e gol pe
dinăuntru.
Proverbe
PRETEXT
873 • Cine nu vrea să dea, mereu amînă.

874 • Capul se pricepe la desen, dar mîna nu-1
ascultă.
875 • Cum nu ştiu să dansez? Ştiu, dar acuma
mă dor picioarele.
876 • Cine nu ştie să danseze, dă vina pe curte.
877 • Nu ştiu, nu pot, nu am: poţi să scapi de
orice cu aceste trei pretexte.
878 • Cînd am pietre, nu vin cîinii; cînd vin
cîinii, nu mai am pietre. Cum să-i alung?
879 • Cu o mînă ţin sabia, cu cealaltă ţin scu
tul; n-am nici una liberă ca să lupt.
Proverbe
PR O VER BE ŞI C U G E TĂ R I B EN G ALEZE 99
880 • Omului fals niciodată nu-i lipsesc pre

textele.
Proverbe
PREŢUIRE
881 • Cine are suflet mare preţuieşte şi măre

ţia altora.
882 • Omul bun preţuieşte bunătatea, aşa cum
albina preţuieşte floarea.
883 • Cine nu iubeşte nu ştie ce-i iubirea. Cine
nu munceşte nu ştie ce-i munca.
884 • Prostul nu ştie să preţuiască înţelepciu
nea; cel care nu iubeşte nu ştie să preţuiască
iubirea.
885 • Omul preţuieşte pe om, porcul preţuieşte
gunoiul.
886 • Dacă pui un colier de perle la gîtul unei
maimuţe, ea îl rupe şi-l distruge.
887 • Nu ştii să preţuieşti dinţii, cît timp îi ai.
888 • Gura amară nu simte gustul nectarului.
889 • Dacă vrei să vinzi aurul ieftin, lumea
crede că e aramă.
Proverbe
890 • Nu vinde aurul cu preţul sticlei.
Ramprasad Sen: Cîntece
891 • Bijutierul priceput preţuieşte pietrele

preţioase, chiar dacă i se vînd ieftin.
892 • Muntenii nu văd frumuseţea munţilor.
Tot aşa, prea multă intimitate e dăunătoare,
onoarei unui om onorabil.
Rajanikanta Sen: Ambrozie
PREVEDERE
893 • Uită-te la nori şi grăbeşte-te să acoperi

casa.
Proverb
PREZENTARE
894 • Întîi eşti judecat după cum te prezinţi,

apoi se vede ce calităţi ai.
895 • Nu murdări poarta, cînd zugrăveşti
casa.
Proverbe
PRICEPERE
896 • Dacă lăptarul e priceput, untul e bun.

Dacă mama e pricepută, fiica e bună.
897 • Fierarul care nu ştie să facă ace nu
trebuie să ia comandă pentru o puşcă.
898 • Bărbierul nu trebuie să facă şi pe me
dicul.
899 • Dacă gospodina e nepricepută, plînge şi
peştele pe care-1 găteşte.
900 • — Cum găteşti, fato?
■—■ Bine.
— Şi cine mănîncă?
— Eu, Dumnezeu şi dulăul din curte.
901 • Cine nu se pricepe la agricultură, crede
că frunzele de orez sînt buruieni.
Proverbe
PRIETENIE
902 • Prietenul adevărat se cunoaşte la pri

mejdie.
PR O VER BE ŞI C U G E TĂ R I BE N G A LE ZE JQ1
903 • în zilele bune găseşti prieteni pe care

îi pui la încercare în zile grele.
Proverbe
PRILEJ
904 • Timpul zice: „Eu creez lumea“ .
Ceasornicul zice: „Atunci sînt şi eu
creatorul tău“ .
Kanika, [Prilej]
PRIMĂVARA
905 • Durerile mele de iubire au rămas în
murmurul şi în oftatul primăverii, devenind
nemuritoare.
Imaginaţie, [Primăvară]
906 • Părinţii pot să se supere, totuşi trebuie

să spun că primăvara nu-i timpul învăţăturii.
PROBA
907 • Untdelemnul se încearcă cu vinete,
aurul se încearcă cu foc.
Proverb
PROBLEMA
908 • Cîte probleme, atîtea soluţii.
909 • Fiecare problemă cere soluţia ei proprie.
Proverbe
102 PRO VERBE ŞI C U G E TĂ R I B EN G ALEZE
A PR O FITA
910 • Tulpina profită de preţuirea florii.

911 • Capra face iezi, vulpea îi mănîncă.
912 • Şobolanul face gaura pentru el; şarpele
profită de ea.
913 • Dacă omului îi faci loc să se aşeze, el
mai vrea să se şi culce.
914 • Nu poţi să profiţi de o carte, dacă n-o
citeşti, aşa cum nu poţi să profiţi de bani, dacă
îi ţii la alţii.
915 • Prostul cumpără cal, deşteptul se duce
călare; bogatul cumpără cărţi, înţeleptul le
citeşte.
Proverbe
PROFUNZIME
916 • Valurile nu se ridică acolo unde apa

este adîncă.
Proverb
PROMISIUNE
917 • Trebuia să te gîndeşti atunci cînd ai
promis.
PROST
918 • Prostul dă foc casei, ca să facă lumină.

919 • Prostul sapă o groapă să omoare vacile
vecinului, dar fraţii lui buni cad acolo şi mor.
920 • Prostul nu intră pe uşă; face pe groza
vul sărind peste zid.
921 • Prostul sparge oul pe care îl are în

mînă, şi aleargă după ouăle din cuibul păsă
rii.
922 • Prostul taie craca pe care şade.
923 • Prostul mănîncă sute de lovituri ca să
dea numai una. îşi pierde lopata cînd se duce
să fure un ac.
924 • Prostul rîde de trei ori: o dată cînd rîd
ceilalţi; o dată cînd înţelege gluma şi încă o
dată cînd îşi dă seama că rîsese fără să în
ţeleagă.
925 • Prostul renunţă la papagal şi creşte un
pui de cioară în cuşcă.
926 • Măgarul întîi tulbură apa, apoi o bea.
927 • Prostul nu crede ce vede, mai vrea să
şi audă.
928 • Deşteptul înţelege chiar prin gesturi;
prostul nu înţelege nici dacă-1 baţi.
Proverbe
929 • Prostul numărul unu: cel care se în-

gîmfă cu banii altuia.
Prostul numărul doi: cel care creşte
zarzavaturi în grădina altuia.
Prostul numărul trei: cel care împru
mută pentru alţii.
Prostul numărul patru: cel care vor
beşte de ruşinea familiei.
Prostul numărul cinci: cel care creşte
peşte în lacul altuia.
Prostul numărul şase: cel care spune
secretul altui om.
PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I BENG ALEZE
104
Prostul numărul şapte: cel care tră

ieşte din banii socrului.
Prostul numărul opt: cel care îşi tri
mite nevasta la tîrg.
Prostul numărul nouă: cel care îşi lasă
căminul său oa să trăiască la alţii.
Prostul numărul zece: cel care stă sub
papucul nevestii.
Poezie populară
PROVOCARE
930 ® Care şarpe nu te muşcă, atunci cînd îl

calci?
931 • Hoţului nu-i arăta gardurile dărîmate.
932 ® A arăta lacul uliului.
Proverbe
PRU DENŢA
933 • Prudenţa nu cunoaşte înfrîngere.

934 • Una este să te gîndeşti şi apoi să acţio
nezi; este altceva să acţionezi întîi şi apoi să
te gîndeşti.
935 • Mutul n-are duşmani.
936 • Vorbeşte omului, după ce ştii cu cine
vorbeşti.
937 • Omul are doi ochi, două urechi, dar o
singură gură.
938 • Să zici ochilor, vedeţi! Să zici urechi
lor, auziţi! Dar să zici gurii, taci!
939 • Dacă dai cu pumnii în piatră, te loveşti
pe tine însuţi.
940 • Iarba să nu atace niciodată coasa.

941 • Ţînţarul nu trebuie să se certe cu ele
fantul.
942 • Cine trăieşte în apă, nu trebuie să-l
supere pe crocodil.
943 • Numără banii cînd îi primeşti! Cu
noaşte drumul cînd mergi!
944 • Mai bine să vinzi, decît să pui zălog.
945 • Nu pune un tigru să-ţi păzească vaca.
946 • Un cîine se apropie de un alt cîine după
ce-i miroase botul.
947 • Şoarecele inteligent fuge imediat după
ce zăreşte o pisică.
948 • Trebuie să stai departe de rîurile mari,
şoselele mari şi oamenii bogaţi.
949 • Cine nu se uită la drum, mereu se îm
piedică.
950 • Dacă vrei să pui ghimpi pe drumul al
tora, ai grijă să te încalţi tu însuţi.
951 • Nimeni nu-ţi face rău, ţi-1 faci singur.
Proverbe
952 Să te fereşti de următoarele lucruri: un

om vorbăreţ, un om închis, un om care îşi
arată religiozitatea prin semne exterioare, o
femeie care poartă un văl lung pe faţă şi apa
dintr-o fîntînă nefolosită.
În v ă ţă tu rile lu i S ri R am akrishna
953 • Un om inteligent merge liniştit alături

de inferior; numai un om mediocru păstrează

distanţa.
lPrudenţa omului mediocru]
PURITATE
954 • Dacă ai un suflet pur, apa din castrona-
şul tău este la fel de bună ca şi aceea din
Gange.
(N-ai nevoie să faci pelerinaj la Gange, care
este socotit oa un rîu sacru, după tradiţia
veche hindusă.)
Proverb
955 • Razele lunii nu sînt pătate, chiar dacă

luna are pete.
956 • Floarea nu-şi pierde puritatea, chiar

dacă e prăfuită.
PUTERE
957 • Puterea braţului este mai mare decît

puterea banului.
958 • Şi pisica ajunge tigroaică, dacă trăieşte
în pădure.
(Un om blînd devine uneori autoritar, cînd
are putere.)
959 • Şi broaştele ar fi muşcat, dacă ar fi avut
dinţi.
960 • Şi pietrele cad, cînd vîntul bate tare.
Proverbe
R A ŢIU N E
961 • Raţiunea nu poate să-ţi înlăture sufe

rinţa.
Rabindranath Tagore: Contactele reciproce
R A R IT A T E
962 • Nu orice scoică are perle.

Proverb
RĂSFĂŢ
963 • Cîinele răsfăţat sare în capul stăpînu-
lui.
964 • Şi pisica aruncă oasele de peşte, dacă
găseşte prea multe.
965 • Unii dau de mîncare celui care a mîn-
cat şi-l trimit la culcare pe acela care n-a
mîncat nimic.
966 • Unii servesc mai întîi pe acela care deja
a mîncat de şapte ori şi s-a culcat.
Proverb
RĂSPUNDERE
967 • Cine are o însărcinare importantă, are
şi răspundere.
Proverb
RAU
968 • Efectul otravei se anulează printr-un

alt lucru tot otrăvitor.
Proverbe
RAUTATE
969 • încerci să faci altuia rău şi răul vine

mai întîi la tine.
970 • Nu poţi să faci cuiva bine, dar eşti
gata să-i faci rău.
Proverbe
R E A L IT A T E
971 • Ficţiunea păşeşte prudent ca să con

vingă lumea; dar realitatea are curaj să fie
stranie, fiindcă ei nu-i pasă ce crede lumea.
972 • Iluzia poate fi momentană, dar nici mo

mentul nu este ireal. El se întoarce mereu cu
adevărul său de moment.
Ultima întrebare
REGE
973 • Regatul unui rege este ca jocul unui

actor.
974 • Cine să tc apere, dacă regele vrea să
te spînzure?
975 • N-ai ce să faci cînd şi regele şi moartea
te duşmănesc.
976 • Regele trăieşte din tiranie, aşa cum
astrologii trăiesc din păcăleli.
977 • Supuşii suferă cînd regele e nepriceput,
aşa cum suferă oamenii dintr-o familie, cînd
gospodina e proastă.
PROVERBE ŞI C U G E TĂ R I BENG ALEZE 1Q9
978 • Regele e un binefăcător mare.

— Dar cine se bucură de darurile
sale?
— Regina.
Proverbe
RELIGIE
979 • Numai din pricina ignoranţei, unii cred

că religia lor e cea mai bună; dar cînd minţile
lor se luminează cu adevărata înţelepciune,
dispar toate neînţelegerile religioase.
învăţăturile lui Sri Romakrishna
980 • Interesele materiale n-au făcut atît de
mult rău omenirii, pe cît au făcut dogmele re
ligioase.
981 • Dacă oamenii vor să păstreze toate obi
ceiurile învechite ale religiei, ei îşi vor pierde
tăria sufletească. Ei vor fi netrebnici ca aceia
care vor să se ţină de poalele mamei şi la
vîrsta maturităţii.
Rabindranath Tagore: In Persia
RENUNŢARE
982 • Renunţă la prietenie cu rudele bogate,

oamenii răi, fetele neruşinate şi femeile in
fidele!
983 • Renunţă la apa neacoperită, la fîntîna
dintr-un sat părăsit, la mîncărurile picante,
la mărfurile dintr-un tîrg epuizat şi la un
drum alunecos!
Proverbe
RESPECT
984 • Cine nu pretinde, respect nu capătă.
Proverb
REZISTENŢA
985 • Cine rezistă, acela trăieşte.

986 • Olarul arde toate vasele; unele rezistă,
altele se sparg.
987 • Molia nu roade piatra.
988 • Inscripţia pe piatră nu se şterge.
989 • Piatra nu putrezeşte în apă.
990 • Cel care încearcă zece meserii, nu-şi
cîştigă pîinea cu nici una.
Proverbe
991 • N-ai cum să eviţi suferinţa. Doar să ai

tăria s-o suporţi.
R E Z U LTA T
992 • Vrei, nu vrei, îţi arde mîna dacă o pui

în foc.
993 • Dacă mănînci ridichi, gura îţi miroase a
ridichi.
Proverbe
RlU
994 • Rîul dărîmă un mal, în timp ce înalţă

pe celălalt.
Proverb
P R O V E R B E ŞX C U G E T Ă R I B E N G A L E Z E m
ROD
995 • Cum lucrezi, aşa roade culegi.

Proverb
RUDA
996 • Mai bine să ai un unchi orb, decît să nu

ai de loc un unchi.
997 • Cînd vine o rudă bogată la tine, ţi se
pare că te mîngîie cu o pungă de bani. Cînd
vine o rudă săracă la tine, ţi se pare că te lo
veşte cu mătura.
Proverbe
RUGĂCIUNE
998 • Cine pierde mult timp cu rugăciunea

n-are de unde să mănînce.
Proverb
SACRIFICIU
999 • Numai cei care vor să profite de viaţa

altora pînă la ultima picătură, sînt în stare să
te sfătuiască să-ţi sacrifici viaţa . . . Numai cei
care n-au suferit niciodată, glorifică suferinţa.
Ultima întrebare
SAR C IN I
1000 • Soarele la apus întreabă: „Cine are să

lumineze în lipsa mea? . . . Toţi tac, numai un
opaiţ de lut îi răspunde: „Stăpîne, eu voi face
atît cît îmi stă în putinţă."
[ Sarcină]
112 PR O VER BE ŞI C U G E TĂ R I B E N G A LE ZE
SANATATE
1001 • Sănătatea e' mai importantă decît obi

ceiurile religioase.
1002 • Medicii n-au ce să caute la omul care
se scoală de dimineaţă şi se culcă la timp.
1003 • Sudoarea e semnul vredniciei. Somnul
e semnul oboselii.
1004 • Apa curată, laptele şi munca, cele trei
lucruri îţi fac bine.
1005 • Cine mănîncă, fără să muncească, îşi
distruge sănătatea.
Proverbe
SĂRĂCIE
1006 • Săracul nu e fericit nici în rai.

1007 • Sărăcia te face să pierzi toate calităţile
bune.
Proverbe
1008 • Sărăcia nesuferită mereu plînge la uşa

mea în chipul copiilor şi al soţiei. Cum mai
pot să cînt din fluier? De unde mai găsesc su-
rîsul fericit al frumosului? Miere de albine nu
mai am. Am băut lacrima în cupa florilor otră
vitoare de Dhutura.
[Sărăciei
SATUL
1009 • Sătulului îi convine să glorifice postul.

Proverb
PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I B E N G A LE ZE H3
SCANDAL
1010 • Neamurile mari au şi scandaluri mari.

Săracii n-au decît zdrenţe.
Proverb
SCRIERE
1011 • Scrierile mele sînt ca plînsul unui copil

abia născut, ca răspunsul vieţii la chemarea
universului.
1012 • Cele mai vii scrieri sînt acestea, care

îţi fac impresia că toate vorbele spuse au înflo
rit ca nişte flori din propriul suflet al scriito
rului.
Sarat Chandra Chatterjee: Scrisori
SEARA
1013 • Seara este un cuib uriaş al universului.
Ziua de naştere (27)
SECRET
1014 • Dacă află trei persoane, află şi treizeci.

1015 • Spălătoreasă ştie cine are haine rupte.
Bijutierul ştie cine are bijuterii false.
Proverbe
SENTIMENT
1016 • Sentimentele sufleteşti sînt de preţuit.
Dar, dacă le laşi să-ţi tulbure conştiinţa, ele
sînt cei mai mari duşmani ai tăi.
Sarat Chandra Chatterjee: Eseuri
S FA T
1017 • Sfaturile nu-1 ajută pe acela care sin

gur îşi face rău.
1018 • Sfatul altuia te face să pieri; judecata
ta te salvează.
Proverbe
SFlRŞIT
1019 • Totul e bine, cînd se sfîrşeşte cu bine.

1020 • Sfîrşitul trebuie să fie mai dulce.
Proverbe
1021 • Lasă să se sfîrşească ceea ce este spre

sfîrşit! N-are rost să culegi florile împrăştiate
dintr-o ghirlandă ruptă.
Rabindranath Tagore: Kshanika,
[Inaugurare]
SIGURANŢA
1022 • Niciodată nu poţi să ai siguranţă în

lanul care stă pe malul unui rîu, în casa care
are temelia pe nisip, în banii pe care nu i-ai
primit în mînă.
Proverb
S IM PA TIE
1023 • Pisica plînge, cînd bucătăreasa nu-şi

găseşte mîncarea.
Proverb
SIMPLITATE
1024 • Mintea simplă — sufletul curat.

Proverb
SINCERITATE
1025 • Zahărul e dulce şi la suprafaţă şi

înăuntru.
Proverb
SLĂBICIUNE
1026 • Nimeni nu poate fi mai cumplit decît

omul care este slab la minte.
SOACRĂ ŞI NO RA
1027 • Maică-ta te-a învăţat cu grijă toată

gospodăria casei, iar tu cînd dai cu mătura se
rup scîndurile casei.
1028 • Eu tai fructe, mama soacră taie legume,
iar nora cea mai mică macină orezul, că-i le
neşă.
1029 • Cînd nora sparge o cană, află toţi ve
cinii. Cînd soacra sparge o strachină, zice că
nu-i nimic.
1030 • Fierul e cuminte la fierar, piperul e
cuminte în piuliţă, femeia e cuminte la socri.
1031 • O să moară soacra, o să fiu stăpînă, am
să merg la apă cu cheia casei în mînă.
1032 • Soacra a murit dimineaţă, pot s-o jelesc
după masă, dacă am timp.
P ro v e rb e
SOARTA
1033 • Du-te în Nepal şi soarta va merge cu

tine.
1034 • Toţi bambuşii cresc în pădure, dar
după soartă, dintr-unul se face schelet de sta
tuie pentru zeu, şi dintr-altul se face coş de
gunoi.
1035 • Azi emir, mîine fakir.
Proverbe
SOCIETATE
1036 • Ce-mi foloseşte mie progresul societăţii,

dacă eu mor de foame?
1037 • Respect societatea, dar nu admit că ea

este o ordine divină.
Literatură şi morală
SOCRI ŞI GINERE
1038 • Socrii sînt buni, dacă ginerele are bani.

1039 • Ginerele care locuieşte departe este
Modu dragă, cel de-acasă este numai Modo.
Pofteşte la masă, Modu dragă, du-te de mă-
nîncă, Modo. [Numele Modu, în Bengali, pro
nunţat ca atare, este un mod de a te adresa
respectuos; pronunţat Modo exprimă mai puţin
respect.]
PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I BENG ALEZE \n
1040 • Dacă moare fata, ginerele n-are ce să

caute la socri.
Proverbe
SOLUŢIE
1041 • Cînd eşti în primejdie, singur trebuie

să găseşti ieşirea.
1042 • Omul nebun dă foc casei ca să omoare
şobolanii.
1043 • Omul prost îşi rade capul ca să scape
de purici.
1044 • Casa arde şi omul sapă fîntînă pen
tru apă.
Proverbe
SOMN
1045 • Somnul e prietenul fericitului, dar duş

manul necăjitului.
1046 • Ascetul, bolnavul, necăjitul şi cel care
are prea mult nu pot dormi.
1047 • Hoţul, afemeiatul, bogatul şi săracul, cei
patru n-au somn.
Proverbe
SORA
1048 • Două rîuri se întîlnesc, dar nu şi două
surori.
Proverb
SOŢI
1049 • Un soţ nemulţumit este ca o lampă

fără ulei.
1050 • Omul prost vinde boul şi plugul şi

cumpără colier pentru nevastă.
1051 • Oglindă, oglindă, să-mi fie un bărbat
care ştie persana. [Pe vremuri, persana a fost
limba de curte în Bengal.]
1052 • Un bărbat bine trebuie să mănînce mîn-
carea rece. Eu, sărmana femeie, n-am decît
mîncare proaspătă şi mi-e frică să nu cumva
să mor.
1053 • Papagal, papagal, să nu-mi fie soţ un
bărbat cu două muieri.
1054 • Mai bine să-l ia moartea, decît să-l ia
o altă femeie.
1055 • Nevasta iubită bea lapte din cana de
aur, nevasta uitată mănîncă orez în farfurie
de lut.
1056 • Cînd eram singura nevastă, eram
scumpă ca icoana; acum a venit a doua şi el
mă alungă ca pe un cîine.
Proverbe
1057 • Frunza de nim este dulce ca zahărul,

dacă ţi-o serveşte nevasta iubită; zahărul e
amar ca frunza de nivi, dacă-1 aduce nevasta
pe care n-o iubeşti.
SOŢIE
1058 • Fie frumoasă, fie urîtă, soţia e bijute
ria cea mai scumpă pentru soţ.
1059 • Cine n-are soţie trăieşte degeaba.
1060 • încă nu s-a născut un bărbat cu care

soţia să fie mulţumită pe deplin.
1061 • Lumea e mulţumită, cînd ea e mulţu
mită.
Proverbe
1062 • Pentru orice bengalez, soţia sa e cea

mai frumoasă femeie din lume.
Kapalkundala
SPERANŢA
1063 • Trage speranţă de viaţă, cît timp mai

respiri!
1064 • Multă speranţă, mare dezamăgire.
Proverbe
STAPÎNIRE
1065 • Focul, apa şi mintea îţi sînt de folos,

cît timp ştii să le stăpîneşti.
1066 • Elefantul, beţivul ca şi mintea trebuie
stăpânite cu grijă.
Proverbe
STIL
1067 • Moda e mască; stilul e frumuseţe.

STRĂIN
1068 • Dacă toată lumea mă cheamă pe mine,
nu mai pot să spun că unii sînt ai mei, şi alţii
îmi sînt străini.
Rabindranath Tagore: Imaginaţie,
[Adio]
1069 • în lumea aceasta, nimeni nu e nici

străin, nici al tău. Niciodată nu ştii cine are
să se apropie de tine, şi cine are să se îndepăr
teze.
Ultima întrebare
STRICĂCIUNE
1070 • Şi piatra se roade, dacă mereu picură

apa pe ea.
1071 • Boala strică frumuseţea, cearta face să
se piardă neamurile.
1072 • Cartea, stiloul, ceasul şi femeia se
strică, dacă ajung pe mîna unui nepriceput.
Proverbe
A STRlNGE
1073 • întîi strînge bani, apoi cheltuieşte!

1074 • Lacul se formează din picăturile de
apă.
Proverbe
PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I BE N G A LE ZE J21
SUCCES
1075 • Succesul e nemurirea.

1076 • Cum te gîndeşti, aşa ai să reuşeşti.
1077 • Succesul tău propriu e gloria ta.
Proverbe
A SUFERI
1078 • Dacă vrei să te încălzeşti lîngă foc, tre

buie să suferi şi fumul.
Proverb
SUFERINŢA
1079 • Nisipul încălzit de soare te arde mai

tare decît arşiţa soarelui.
[Uneori cei mici te necăjesc mai mult decît
cei mari.]
1080 • Muştarul nu dă ulei, dacă nu-1 pisezi.
Trestia de zahăr nu dă zeamă, dacă n-o storci.
Proverbe
1081 • Opaiţul nu dă lumină şi tămîia nu dă

parfum, pînă cînd nu încep să ardă.
1082 • în zilele mele de fericire te-am văzut

doar. în zilele mele de suferinţă, te-am şi găsit.
1083 • N-ai pentru ce să te plîngi dacă cineva,

care n-are pentru ce să te iubească, nu te
iubeşte. Dar tocmai de aceea faptul acesta te
122 PRO VERBE ŞI C U G E TĂ R I BE N G ALE ZE
chinuieşte şi totodată te insultă. Suferi mai

mult pentru că suferinţa ta n-are nici o bază
practică.
Omul fără caracter
SUPERSTIŢIE
1084 • Cine nu respectă superstiţiile, tot

deauna iese mai bine.
1085 • Talismanul nu te ajută cu nimic, dacă
nu depui şi eforturi.
Proverbe
SURD
1086 • — Surdule, cîţi copii ai?

— Mănînc friptură.
Proverb
SUSPICIUNE
1087 • îi bănuieşti pe prieteni, te pierzi pe

tine.
1088 • Suspiciunea te arde cu încetul, dar te
aduce pînă în pragul morţii.
Proverbe
ŞARPE
1089 • Şarpele devine drept, numai după ce
moare.
1090 • Şarpele se agaţă de tine chiar după ce
a murit.
1091 • Poţi să te vindeci de veninul şarpelui,
dar nu de veninul omului.
Proverbe
ŞIRETENIE
1092 • Un şmecher păcăleşte pe alt şmecher.

1093 • Un vînător şiret îşi ţine puşca pe umă
rul altuia.
1094 • Cînd un om şiret vrea să mănînce
fructe de katal, le sparge în capul vecinului.
1095 • Casa e a ta, toate sînt ale tale; eu
n-am decît cheile.
1096 • Zece şmecheri fac şi din Dumnezeu un
strigoi.
1097 • Şiretului trebuie să-i răspunzi tot cu şi
retenie.
Proverbe
TACT
1098 • Mai degrabă reuşeşti prin tact decît

prin forţă.
1099 • Dacă ştii să prinzi peştele fără să co
bori în apă, atunci se vede că eşti priceput.
Proverbe
TĂCERE
1100 • Tăcerea e semnul aprobării.

1101 • Cînd e supărat, omul serios tace.
Proverbe
TĂ R IE
1102 • Şi planetelor le e frică de un om tare.

Proverb
1103 • Nu te rog să mă salvezi de primejdii,

dar te rog să-mi dai tăria să nu mă sperii de
ele.
Rabindranath Tagore: Cîntecc
T IM ID IT A T E
1104 • Omul timid moare de foame.

Proverb
TINERET
1105 • Felinarul înţelepciunii luceşte în ochii

noştri, piepturile noastre sînt pline de cuvinte,
chemarea veşniciei răsună în glasurile noastre.
[Studenţi].
TINEREŢE
1106 • Tinereţea unei femei este ca apa flu

xului; odată ce se duce, nu se mai întoarce.
Chandidas: Cîntece
1107 • Tinereţea se manifestă în viaţa noastră

în acelaşi fel cum primăvara se manifestă în
natură.
T IR A N IE
1108 • Slăbiciunea morală provoacă tiranie.

1109 • Tirania este o mască a nedreptăţii.

Rabindranath Tagore: Tapaţi
PROVERBE Ş I C U G E TĂ R I BEN G ALEZE 125
TOLERANŢA
1110 • Cine nu suferă fumul, nu se face bu

cătar.
1111 • Dacă vrei să culegi miere, trebuie să
suferi şi înţepăturile albinelor.
Proverbe
TOVĂRĂŞIE
1112 • Acela-i tovarăş care îţi ţine umbrela

deasupra capului, cînd plouă.
1113 • Acela-i tovarăş, pe care îl doare dure
rea ta.
Proverbe
1114 • Eu sînt un drumeţ şi drumul e tova

răşul meu.
TRADIŢIE
1115 • Oamenii nu trăiesc pentru tradiţiile

ţării; dimpotrivă, tradiţiile sînt preţuite din
cauza oamenilor. Este important să judecăm,
dacă o anume tradiţie este bună şi în vremea
noastră.
Ultima întrebare
TRATAŢIE
1116 • Cine ştie să măriînce frumos, ştie să şi

servească pe alţii.
Proverbe
TR Ă D A R E
1117 • Nu sfătui totodată pe hoţ să fure şi pe

gospodar să rămînă treaz!
1118 • Cînd şobolanul de casă face găuri în
pereţi, nimeni nu ştie. (Duşmanul care stă acasă
la tine, îţi strică căminul pe nebănuite.)
1119 • In zilele bune ai doisprezece fraţi; în
zilele grele n-ai nici unul.
1120 • M-ai urcat sus, dragul meu, şi acuma
pleci cu scara.
1121 • Cel care află secretul unuia ca să-l
spună altuia este ca un şarpe cu două guri.
Proverbe
A TRĂI
1122 • Cine mănîncă unt şi se îmbracă cu mă

tase trăieşte cumpătat. (Untul nu se poate
mînca mult o dată şi mătasea e mai durabilă
decît bumbacul.)
Proverbe
TRECERE
1123 • Averea, faima şi tinereţea, toate trei

sînt trecătoare ca apa din flux.
1124 • Averea, tinereţea şi frumuseţea, toate
sînt trecătoare ca umbra norilor pe valurile
mării.
Proverbe
TRISTEŢE
1125 • Cînd suferi dintr-un motiv sau altul,

cea mai mică jignire te răneşte cumplit.
[Cuibul risipit]
TR ÎN D A V IE
1126 • Laşi pe mîine, ai mai multe de făcut.

1127 • Trîndavul crede că anul are 18 luni.
1128 • Trîndavul se pricepe la trei lucruri: să
mănînce, să doarmă şi să se supere.
1129 • Dacă mi-ai dat daruri, cară-mi-le pînă
acasă!
1130 • Şi hambarul unui rege se epuizează,
dacă vrei să mănînci fără să munceşti.
1131 • Dacă vrei numai să mănînci, n-ai de
unde. Dacă vrei să munceşti şi să mănînci, ai
de unde.
Proverbe
ŢARA
1132 • Mama şi ţara sînt superioare raiului.

Proverb
1133 • Sînt fericit, pentru că m-am născut în

ţara mea. Sînt fericit pentru că-mi iubesc ţara.
1134 • Puterile mele sînt mici, totuşi am iubit

ţara mea cu adevărat, în ciuda tuturor lipsu
rilor ei.
Sarat Chandra Chatterjee: Eseuri
1135 • Istoria ţării se cîntăreşte pe cîntarul

timpului.
Pramatha Chowdhuri: Nuvele
ŢARAN
1136 • Ţăranul e necăjit numai timp de un

sprezece luni, iar restul anului e fericit.
Proverb
1137 • De fapt, moşierii nu-i mănîncă fripţi pe

ţărani. Dar ceea ce fac ei, este mai cumplit de-
cît a suge sîngele din inima ţăranilor.
1138 • Ţăranii sînt ţara. Dezvoltarea lor este

dezvoltarea ţării.
UITARE
1139 • Inima nu te trage la acela pe care nu-1

vezi.
1140 • N-am uitat că astă-iarnă mi-ai smuls
hainele de pe mine.
1141 • Uite, cit de uituc sînt. Mereu uit să
iau orez din oala mea şi îl iau din oala altuia.
Proverbe
1142 • Cei care bat uită de bătaie; cei care

sînt bătuţi nu pot s-o uite.
Contactele reciproce
1143 • Ceea ce poţi să uiţi în zilele fericirii

nu poţi să uiţi în zilele suferinţei.
Rabindranath Tagore: Grădină
1144 • Te uit, pentru că tu eşti sufletul sufle

tului meu.
Rabindranath Tagore: Lebede, [Gj
1145 • Sute de cîntece ale tale sînt legate de

ea; n-ai cum s-o uiţi.
Atul Prasad Sen: Kakali
UMILINŢA
1146 • Azi umileşti pe un sărac, mîine poţi

să fiţ şi tu sărac.
Proverb
1147 • Sînt oameni care fac paradă de umi

linţă şi zic: „Eu sînt ca o rîmă“ . Umilinţa
aceasta îi face să-şi piardă tăria spirituală şi
cu timpul ei devin slabi la minte, chiar ca
nişte rîme.
UMOR
1148 • Dintre toate felurile de povestiri — cele

mai amuzante sînt anecdotele.
Proverb
UNIRE
1149 • Dacă zece oameni se unesc, ei pot să

tragă o barcă peste munte.
1150 • Pentru unul, o povară de lemne; pen
tru zece, cîte o surcea de fiecare.
1151 • Uleiul nu se amestecă cu apa.
Proverbe
UNIVERS
1152 • Universul acela este un ciclu complet

al dăruirii şi al primirii.
1153 • Inima universului oscilează între două
poluri: polul întîlnirii şi polul despărţirii.
Rabindranath Tagore: Nabin
V A N IT A T E
1154 • Vanitosul singur bate toba pentru el.

1155 • Vanitosul vorbeşte de el de cinci ori,
iar de alţii numai o dată.
1156 • Elefantul e vanitos cit timp nu vede
munţii.
1157 • Crapul e cel mai bun dintre peşti, spa
nacul e cel mai bun dintre verdeţuri şi eu sînt
cel mai bun dintre oameni.
Proverbe
1158 • Apa se usucă, dacă curge în scrum.

Vanitatea este ca scrumul. Rugăciunile şi me
ditaţiile nu pot ajuta unui suflet vanitos.
VERITABIL
1159 • Mierea bună e dulce şi în întuneric.

1160 • Un inel de aur e bun, chiar dacă e
strimt.
Proverbe
VIAŢA
1161 • Viaţa omului e ca o picătură de apă pe

o frunză de lotus.
1162 • Viaţa e ca o scară; unii se urcă, alţii
coboară.
Proverbe
1163 • Viaţa aceasta este o asceză. Trebuie

să plăteşti scump prin suferinţe ca să găseşti
adevărul, şi să plăteşti datoriile vieţii prin
moarte.
Ultimele scrieri, 11
1164 • O frunză nu poate să fie din nou mu

gur; tot aşa viaţa nu poate să se întoarcă în
trecut. Viaţa trebuie să înainteze; ţinta ei este
ori moartea ori nemurirea.
Pramatha Chowdhuri: Eseuri
VICLENIE
1165 • Cu cît eşti mai viclean, cu atît sără
ceşti mai mult.
1166 • A oferi ofrandă la templu din orezul
altuia.
1167 • Cioara e vicleană între păsări, vulpea

e vicleană între animale şi bărbierul e viclean
între oameni.
1168 • Ciorile care trăiesc în oraş sînt cele
mai viclene.
1169 • Trimite-1 pe duşman să prindă şerpii!
Proverbe
1170 • Nu eşti destul de viclean, dacă lumea nu

crede că eşti un om simplu.
Rabindranath Tagore: Ispăşire
VINOVĂŢIE
1171 • Se spune o vorbă în faţa mai multor

oameni, dar cel vinovat se simte stînjenit.
1172 • Mama hoţului nu poate jeli în gura
mare.
1173 • Toate păsările mănîncă peşte, dar nu
mai pescăruşul este bănuit.
1174 • Cel care bate nu e vinovat cu nimic;
bastonul e de vină.
Proverbe
VIRTUTE
1175 • Unde e virtutea, acolo e victoria.

1176 • Virtutea e mai importantă decît banii.
1177 • Casa virtuţii are temelie de piatră.
1178 • Nu există virtute mai mare decît mila.
Nu există păcat mai mare decît violenţa.
Proverbe
PR O VER BE ŞI C U G E T Ă R I BE N G A LE ZE 133
VORBA
1179 • Mai bine să spui una şi bună decît să

vorbeşti o mulţime de prostii.
1180 • Vorba e mai dulce decît mierea, dacă
ştii cum să vorbeşti.
1181 • Spune-mi încă odată ceea ce îmi place
să aud.
1182 • Vorba aduce plăcerea, vorba provoacă
supărarea.
1183 • Cu vorba cîştigi un elefant, cu vorba
cazi sub picioarele unui elefant.
1184 • Vorba e ambrozie; tot vorba e şi otravă.
1185 • Acelaşi cuvînt poate să mîngîie pe unul
şi să jignească pe altul.
1186 • Cu vorbe dulci poţi să cîştigi orice.
1187 • Foamea nu se potoleşte cu vorbe dulci.
1188 • Cu vorba dulce poţi înmuia sufletul,
dar nu poţi fierbe orezul.
1189 • Avocaţii şi scriitorii trăiesc din vorbe.
1190 • Ştiu să vorbesc frumos, numai vinul nu
mă lasă.
1191 • Zilele trec, vorbele rămîn.
Proverbe
1192 • Cu puterea cuvintelor se poate pune

capăt chiar tiraniei sociale.
1193 • Dominarea prin forţă a condus lumea
spre decădere. Progresul societăţii omeneşti s-a
realizat prin puterea cuvintelor.
VORBĂREŢ
1194 • Dacă îţi alunecă picioarele, mori numai

tu. Dacă îţi alunecă limba, piere tot neamul
cu tine.
1195 • Cine vorbeşte mult, munceşte puţin.
Proverbe
1196 • Cine vorbeşte mult, spune şi multe

minciuni.
VREME
1197 • Vremea trece după socotelile ei, nu

după socotelile tale.
1198 • Vremea care trece nu se mai întoarce.
Proverbe
ZĂDĂRNICIE
1199 • Cine aleargă după umbră, îşi pierde

timpul degeaba.
1200 • Ce faci cu hambarul mare, dacă n-ai
ce să pui în el?
1201 • Pisica n-are ce căuta în casa unde nu
se mănîncă peşte.
1202 • Toată ziua stai cu undiţa şi seara te
întorci cu fructe.
1203 • Pentru el am venit în pădure şi tot el
vrea să mă spînzure.
Proverbe
PR O VER BE Ş I C U G E TĂ R I BE N G A LE ZE 135
1204 • N-are rost să mai pui ulei în opaiţul

care nu mai are flacără.
Vidyapati: Cîntece
1205 • N-are rost să plîngi în pădure.

1206 • Dacă noaptea plîngi după soare, el nu

se mai întoarce, doar stelele răsar în zadar.
[Zădărnicie]
ZBUCIUM
1207 • Zbuciumul meu se va linişti numai

atunci cînd cerul şi aerul nu se vor mai umple
de plînsul celor chinuiţi şi nu se va vedea
nici o sabie a tiraniei pe frontul de luptă.
Kazi Nazrul Islam: Poezii alese
ZESTRE
1208 • Dansează mirele, dansează nuntaşii, şi

mireasa e fericită. Numai cei care au să dea
zestre (părinţii fetei) se necăjesc.
1209 • Tatăl mirelui se bucură de zestre, iar
tatăl miresei sărăceşte.
Proverbe
ZGÎRCENIE
1210 • Zgîrcitul invită pe toţi sătenii şi gă

teşte doi pumni de orez.
1211 • Zgîrcitul strînge bani pentru rege, hoţ
şi foc.
Proverbe
1212 • Există pedeapsă pentru hoţi, dar de ce

nu şi pentru cei care n-au milă? Pedepseşti un
sărac, dacă el fură mîncare. In acelaşi timp,
de ce nu pedepseşti un bogat, care este şi
zgîrcit?
ZlMBET
1213 • Te copleşeşte darul, dacă ţi se dă cu

un zîmbet.
Proverb
1214 • Zîmbetul tău îndulceşte cîntecele mele,

aşa cum spuma împodobeşte valurile mării.
IN D I C E T E M A T IC
A A lţi: 87, 88, 164, 453,

529, 619, 797, 799, 810,
Absolut: 1.
929, 969, 1068.
Abstract: 2>— 4, 75.
Ambiţie: 38— 41.
Absurditate: 5— 7.
Amestec: 42.
Abundenţă: 337.
Amiciţie: 43.
Acceptare: 8, 18, 19, 338,
Amintire: 44— 49, 701.
451.
Anturaj: 50.
Actor: 828, 973.
Aparenţă: 51.
Adaptare: 9—10.
Apă: 27, 58, 113, 187,
Adevăr: 11—25, 71, 93,
221, 392, 441, 475, 493,
401, 612, 617, 774, 838,
608, 716, 916, 926, 942,
972, 1163.
983, 1004, 1005, 1074,
Adunare: 26. 1151, 1158.
Afecţiune: 27—28, 84. Armonie: 384.
Afluenţă: 219. Artă: 25, 52, 119.
Ajutor: 30—35, 320. Ascultare: 53—55, 600.
Alb: 111, 206. Asemănare: 56'—57.
Albină: 176, 481, 882, Asociere: 58—59.
1111 . Aşteptare: 60.
Alegere: ®6. Ateism: 61.
Alergare: 37, 1199. Atenţie: 62— 63, 204.
138 IN D IC E T E M A T IC
Aurar: 82. Bîrfă: 87— 94, 113.

Avere: 20, 64, 97, 333, Blîndeţe: 310.
1123, 1124. Boală: 95.
Bogat: 96— 100.
B Bou: 472, 606.
Brahman: 40, 101—104,
Bacşiş: 65.
154.
Bambus: 280, 683, 1034.
Broască: 574, 738, 861,
Banană: 196, 311, 312. 959.
Bani: 66— 7», 86, 132, Broască ţestoasă: 306.
485, 498, 537, 544, 545,
Bufniţă: 174, 278, 448.
611, 725, 740, 803, 914, Bun: 26, 105—106.
929, 943, 957, 1022, Bun şi rău: 107— 114,
1038, 1073, 1176, 1211. 855.
Bancagiuj: 118. Burtă: 353, 354, 356, 635,
Barcă: 34, 165, 187, 340, 680.
505, 626, 1149.
Basm: 71, 507. C
Băiat: 63.
Bărbat: 128, 129, 134, Calitate: 1115— 1(117, 198,
171, 188, 724. 208, 894, 1007.
Bărbat şi femeie: 7(2;— Cap: 272.
77, 802. Capacitate: 118.
Bărbăţie: 78. Capital: 111(9.
Bărbier: 864, 898, 1167. Capră: 303, 472.
Bătaie: 79— 82, 928, 1142. Caracter: 120.
Beţie: 83. Carte: 1312, 538, 780, 914,
Beţiv: 551. 1072.
Bijuterie: 139, 320, 1058. Casă: 121—123, 126, 130,
Bijutier: 183, 891, 1015. 131, 167, 326, 327, 329,
Binefacere: 84. 546, 626, 761, 773, 893,
Biografie: 85. 1044, 1095, 1177.
Birt: 86. Cauză: 124.
IN D IC E T E M A T IC 139
Cămilă: 125. Conştiinţă: 1016.

Cămin: 126— 132^ 167. Copac: 58, 288, 645,
Căsătorie: 133—137. Copil: 71, 166— 168, 222,
Căutare: 138—140. 280, 289, 465, 630, 655,
Ceapă: 108, 175. 692, 699.
Ceartă: 131, 141— 149, Creaţie: 52, 169—1711,
641. 195, 379, 444, 703, 729,
Cer: 60, 211, 232, 336, 837.
349, 384, 621, 704. Creştere şi scădere: 172.
Cerşetorie: 103, 150— Critică: 173— 176.
151, 453. Crocodil: 221, 419, 669,
Chemare: 211, 469, 507, 731, 942.
1011, 1105. Croitor: 664, 863.
Chibzuială: 152'—155. Cuc: 39, 205, 448.
Chin: 514. Cumnată: 177— 178.
Cinstit: 50. Cumpătare: 179—182.
Cioară: 39, 156, 205, 574, Cumplit: 197, 1026.
736, 925, 1167, 1168. Cunoaştere: 1831 — 189.
Civilizaţie: 157, 549, 846. Curaj: 190, 971.
Cizmar: 489, 665. Curăţenie: 191.
Cîine: 51, 158, 161, 200, Curiozitate: 192i—193.
265, 341, 346, 609, 647, Cutezanţă: 156.
648, 720, 853, 878, 946,
963.
D
Cîntăreţ: 36, 858. A da: 80, 162, 583.
a n tec: 47, 327, 1145, Dans: 81, 194— 195, 875,
1214. 876.
Cîrciumar: 551, 665. Dar: 196, 338, 526, 1129,
Cîrtiţă: 345. 1213.
Datorie: 197, 470.
Cocostârc: 488, 501.
Dăruire: 115, 1152.
Comportare: 159'— 164. Defăimare: 306.
Conducere: 165. Defect: 198—204, 383.
Deosebire: 205—209. E
Depărtare: 43, 210—SSlil.
Educaţie: 280—281.
Despărţire: 5, 46, 212—
Efort: 282—285, 466,
216, 249, 509, 1153.
1085.
Deştept şi prost: 217—
Egalitate: 291.
218.
Ego: 348.
Detaşare: 219.
Egoism: 286—290.
■IBevotament: 296.
Elefant: 188, 292, 400,
Dezamăgire: 220.
426, 427, 473, 480, 646,
Diamant: 297.
699, 742, 840, 941, 1066,
Dilemă: 221— 223.
1156, 1183.
Dinamism: 224.
Etern: 293.
Disciplină: 2251—2217.
Evoluţie: 23.
Disperare: 228.
Exagerare: 2,94— 297.
Dogma: 61, 980.
Existenţă: 298.
Dor: 210, 229—231. 312,
Experienţă: 299.
643, 834.
Exploatare: 300— 301.
Dorinţă: 235—2.37. Extravaganţă: 302.
Drac: 112. Extreme: 303—305.
Drag: 196, 242.
Dragoste: 238—259, 362, F
828. Faimă: 306—307, 620,
Dreptate: 24, 260. 1123.
Drum: 2611—1263, 432, Falsitate: 308— 312, 880.
022, 667, 784, 943, 949, Fată: 63, 567.
950, 983, 1114. Femeie: 127, 171, 188,
Dulce: 264— 239, 625, 313— 325, 327, 546, 604,
1020, 1025, 11180. 730, 952, 1030, 1072.
Durere: 77, 262, 2170— Fericire: 44, 170, 215,
275, 338, 508, 511, 519, 298, 328— 338, 339, 373,
5'25, 706, 905, 1113. 508, 525, 610, 706, 833,
Duşmănie: 276—279. 1006, 1045, 1082, 1143.
Fidelitate: 339— 342. G

Fierar: 59. 92, .743, 897, Generozitate: 387.
1030. Ghinion: 67, 388—392.
Fire: 343— 348, 395, 500. Gând: 393— 395.
Fiu: 132, 307, 596, 638, Glorie: 275, 1077.
707, 718, 759. Gospodărie: 396.
Fîntînă: 285, 327, 952, Grabă: 397.
1044. Gratitudine: 3198—399.
Floare: 47, 349— 350, Greşeală: 173, 397, 400—
384, 509, 731, 882, 910, 404.
956. Grijă: 405—408, 782.
Foame: 351—356, 797, Grîu: 186.
1036, 11104, 1187. Gust: 409—412, 523.
Foc: 12, 59, 124, 181,
357—1359, 392, 477, 510, H
513, 866, 918, 992, 1065, Haz: 4113— 419.
1078, 1211. Hotărîre: 420.
Forţă: 360— 362, 515, 795, Hoţ: 40, 50, 51, 296, 316,
1098, 1193. 421—430, 482, 483, 497,
Frate: 363, 364, 366, 718, 550, 552, 750, 931, 1047,
1119. 1117, 1172, 1211, 1212.
Frate şi soră: 364— 366.
Frică: 81, 179, 190, 367— I
378, 512, 513, 515, 581, Iarnă: 431, 715.
768. Iaurt: 677, 680, 727.
Frumos: 379. Ideal: 4312,
Frumuseţe: 326, 337, 350. Iertare: 115, 433—434.
362, 380— 384, 443, Ignoranţă: 435— 438, 979.
1067, 1071, 1123, 1124. Iluzie: 437— 444, 972.
Fudulie: 385— 386, 689. Imaginaţie: 171, 445—
Furnică: 174, 584, 585. 446.
Furtună: 101, 118, 165, Imitare: 52, 447—451.
645. Imprudenţă: 452— 455.
Infinit: 456— 457. încrezut: 542—543.

Informaţie: 20. înigîmfare: 544— 545.
Ingratitudine: 458— 466. îngrijire: 546.
Inimă: 312, 467—468, înjosire: 65, 87, 818, 651.
490, 520, 640, 835, 1139. înlocuire: 547.
Inspiraţie: 47, 78, 169, A însuşi: 117.
469—470. înşelare: 548,
Insuficienţă: 471— 478. întrebare: 549.
Insultă: 110, 377. întuneric: 195, 302, 482,
Inteligenţă: 479-— 480, 588, 662, 805, 806.
953. înţelegere: 550—553.
Interes: 332, 481— 489, înţelepciune: 15, 75, 119,
980. 554— 555, 652, 689, 691,
Interiorizare: 490— 491. 779, 884, 979, 1105.
Inuadaţie: 101. învăţătură: 281, 299, 324,
Inutil: 492—497. 556— 560, 811.
Investiţie: 498. învingere: 14, 24.
Invidie: 499—500.
Ipocrizie: 501—502. J
Iubire: 15, 75, 140, 163, A jeli: 178, 1032, 1172.
171, 240, 380, 593'— Jignire: 501— 564.
529, 533, 639, 704, 834, Judecată: 565— 575, 1018.
837, 883, 905, 1083.
L
Iuţeală: 530—531.
Izolare: 532— 533. Lacrimă: 316, 381, 520,
1008.
î Lapte: 116, 206, 547, 625,
654, 726, il004.
împăcare: 148, 534—536, Laşitate: 576—581.
641. Lăcomie: 582— 588, 681.
împrumut: 537—538. A lăuda: 113.
început: 539—540. Lăudăroşenie: 382, 589—
încercare: 541. 600,
Lemn: 28S, 359, 611, Mari şi mici: 645—651,

1150. 688 .
Lene: 601—606. Maturitate: 652— 655.
Licurici: 92, 152, 599, Măgar: 440, 447, 700,
741. 926.
Linguşire: 97, 607— 600. Măreţie: 77, 115, 776.
Linişte: 610, 796. Măsură: 656— 658.
Lipsă: 61il(, 1134. Medic: 36, 659— 661, 679,
Literatură: Gli2—617. 898, 1002.
Lotus: 199, 709. Mesaj: 662.
Lume: 618— 620, 623, Meserie: 6631—666, 990.
971. Miere: 202, 264, 266, 305,
Lumină: 195, 302, 518, 315, 481, 1111, 1159.
621— 622, 771, 837. Mijloc: 667— 669.
Lună: 39, 41, 98, 192, Milă: 312, 399, 670— 671,
199, 232, 319, 599, 1178, 1212.
623— 624, 637, 647, 741,
Minciună: 19, 21, 71, 316,
955, 524, 1196.
Luptă: 577, 592.
Minte: 62, 347, 529, 554,
653, 672, 1024, 1065,
M
1066.
Maimuţă: 81, 288, 484, Mîncare: 80, 128, 129,
669, 886. 207, 301, 305, 317, 351,
Mamă: 31, 130, 307, 323, 586, 605, 631, 635,
495, 567, 625—630, 896, 673— 678, 965, 966, 983.
1132. Mîncăcios: 679—681,
Mamă fără copil: 631—
Mîndrde: 544, 642, 682—
632.
683.
Mamă şi copil: 633i—640.
Mamă şi fiică: 641—644. Moară: 186, 415.
Mare: 233, 234, 240, 282, Moarte: 5, 85, 120, 195,
478, 512, 624, 1214. 343, 515, 587, 661,
684— 687, 975, 1163, Nepotrivire: 735— 739.

1164. Nepoţi: 740— 741.
Modestie: 688—691. Neputinţă: 742— 745,775.
Molie: 435, 987. Nerăbdare: 746—747.
A mulţumi: 692, 1060, Neruşinat: 748— 750.
1061. Nervos: 347, 751.
Muncă: 129, 301, 402, Netrebnicie: 752—754.
605, 693— 696, 883, Nevastă: 79, 130, 134,
1004, 1005, 1130, 1131. 929.
Musafir: 697— 698. Nevoie: 755— 756.
Muscă: 269, 410. Nor: 182, 220, 232, 314,
Mustaţă: 185, 735. 474, 757— 758, 893.
Mustrare: 699— 700. Noră: 759— 760.
Muştar: 294.
Mut: 89, 277, 278, 851. O
Muzică: 361, 456, 701—
7016. Obicei: 761, 981, 1001.
Obrăznicie: 762— 764.
N Ocară: 765.
Ocean: 766—768.
Neam: 707— 709.
Ochi: 47, 213, 271, 751,
Nebun: 406; 710— 711,
769— 772.
794, 1042.
Om: 34, 9-2, 348, 406, 409,
Necaz: 38, 537, 606,
712— 724, 1045, 1046, 412, 432, 533, 616, 618,
1136, 1208. 654, 773— 780, 783, 885,
Negru: 111, 113, 116. 936, 937, 952, 1091,
Negustorie: 725— 708. 1115.
Nemurire: 729, 1075, Onoare: 781— 782,, 892.
1164. Opinie: 7-83— 784.
Nenorocire: 284, 373, Oportunism: 785.
730. Ordin: 786.
Nepăsare: 731— 7314. Orez: 6, 63, 151, 15-2, 201,
318, 486, 746, 787— 790, 455, 487, 501, 562, 599,
800, 801, 1188.. 749, 805, 947, 958, 964,
Orgoliu: 7011— 792. 1023, 1201.
Originalitate: 793— 794. Plîns: 828— 829.
Ploaie: 830—831.
P Poet: 297, 321, 445, 764,
832— 834.
Pace: 795— 796.
Poezie: 835— 838.
Papagal: 281, 925, 1053. Poftă: 179, 207, 351, 839.
Parazitism: 797— 801.
Polemică: 840.
Patrie: 802.
Poligamie: 841—844.
Păcat: 803—808, 1178.
Popor: 613, 845— 846.
Pădure: 33, 130, 1203,
1205. Porc:' 840, 885.
Pămînt: 349, 757. Potrivire: 847— 859.
Păr: 279, 402, 417, 439. Prefăcătorie: 860—862.
Părinţi şi copii: 246, Preocupare: 863— 864.
692, 80*9— 804. Preot: 798, 865—869.
Păsări: 58, 598, C34, 1173. Pretenţie: 870—872*.
Pedeapsă: 571. Pretext: 873—880.
Perfecţiune: 825. Preţuire: 881—892.
Perlă: 188. Prevedere: 893.
Perseverenţă: 82*6— 827. Prezentare: 894—895.
Peşte: 58, 132, 300, 304, Pricepere: 896—901.
341, 389, 437, 488, 501, Prietenie: 42, 98, 148,
634, 676, 677, 698, 839, 902—903*, 982.
899, 964, 1099, 1173, Prilej: 9014.
1201 . Primăvară: 45, 323,905—
Piatră: 987, 988, 989, 906, 1107.
1070. Privire: 321, 491, 770,
Piper: 147, 178, 1030. 772.
Pisică: 185, 367, 454, Probă: 907.
Problemă: 908— 909. Rîu: 341, 419, 442, 471,

A profita: 910—915, 999. 505, 948, 994, 1048.
Profunzime: 9110. Rod: 995.
Promisiune: 917. Rudă: 996—997.
Prost: 180, 386, 532, 590, Rugăciune: 998.
728, 780, 788, 884, 915, Ruşine: 110.
918— 929, 1050.
Provocare: 930—932. S
Prudenţă: 933—953.
Purice: 109, 200, 596, Sacrificiu: 999.
1043. Sarcini: 1000.
Sat: 341.
Puritate: 70, 954— 956.
Sănătate: 1001— 1005.
Putere: 66, 187, 479,
Sărăcie: 119, 337, 1006—
957— 960.
1008.
Sărutare: 349.
R
Sătul: 1009.
Raţiune: 961. Scandal: 1010.
Raritate: 902. Scriere: 10111— 1012.
Răsfăţ: 903— 966. Scrum: 139, 358, 1158.
Răspundere: 967. Secetă: 182, 488.
Rău: 26, 951, 908. Seară: 1013.
Răutate: 969—970. Secret: 1014— 1015, 1121.
Realitate: 9711—9712.
Sentiment: 75, 219, 1016.
Rege: 97, 260, 850, 973—
Sfat: 55, 1017— 1018.
978, 1130, 1211.
Sfîrşit: 1019— 1021.
Religie: 61, 979—981.
Siguranţă: 1022.
Renunţare: 982—983.
Simpatie: 84, 871, 1023.
Respect: 670, 984.
Simplitate: 1024.
Rezistenţă: 985— 991.
Sinceritate: 1025.
Rezultat: 992—993. Sîn ge: 64.
Rîs: 188, 924. Slăbiciune: 1026, 1108.
Soacră şi noră: 1027— Suflet: 1, 43, 59, 243,

1032, 387, 394, 516, 554, 705,
Soare: 92, 232, 293, 315, 710, 712, 713, 724, 778,
599, 649, 1000, 1079, 779, 838, 1012, 1024,
1206. 1144, 1188.
Soartă: 1033— 1035. Supărare: 255.
Societate: 1036-41037, Superstiţie: 1084— 1085.
1193. Surd: 89, 851, 1086.
Socri: 644, 724, 763. Suspiciune: 1087—1088.
Socri şi ginere: 1038—
1040. Ş
Soluţie: 908, 909, 1041—
1044. Şarpe: 7, 138, 184, 343,
Somn: 179, 1045— 1047. 806, 861, 930, 1089—
Soră: 1048. 1091, 1121, 1169.
Soţi: 127, 317, 319, 343, Şiretenie: 310, 1092—
1049— 1057. 1097.
Soţie: 122, 126, 266, 342, Şoarece: 790, 840, 947.
538, 718, 1058—1062. Şobolan: 29, 123, 912,
Spălătoreasă: 732, 793, 1042, 1118.
1015. Şmecher: 728, 1092, 1096
Speranţă: 1063— 1064. Ştiinţă: 21, 25.
Stăpânire: 314, 591, 785,
1065— 1066. T
Stil: 1067.
Străin: 1068—1069. Tact: 1098—1099.
Stricăciuni: 1070— 1072. Tată: 595, 596, 597.
A strânge: 107®—1074. Tăcere: 1100— 1101.
Succes: 11075-410717. Tărie: 1102— 1103, 1147.
A suferi: 1078. Templu: 112, 121.
Suferinţă: 248, 270, 299, Termită: 123.
961,, 991, 999, 1079— Tigru: 33, 69, 161, 221,
1083, 1143, 1163. 413, 436, 447, 536, 577,
599, 648, 650, 699, 712, Umor: 1148.

755, 945. Unchi: 311, 753, 800,
Timiditate: 1104. 996.
Timp: 194, 694, 1135, Unire: 1149— 1151..
1199. Univers: 194, 337, 1011,
Tineret: 1105. 1013, 1152— 1153.
Tinereţe: 382, 729,
1106—1107, 1124. V
Tiranie: 976, 11108— 1109,
Vacă: 6, 109, 116, 132,
1207.
153, 371, 489, 496, 718,
Tîrg: 226, 626, 983.
762, 787, 866, 945.
Toleranţă: 1110—1111.
Vanitate: 689, 1154—
Tovărăşie: 111I21— 1114.
1158.
Tradiţie: 1115.
Trataţie: 1116. Vecin: 42, 91, 718, 733,
Trădare: 1117—1121. 919, 1029, 1094.
A trăi: 1122. Veritabil: 297, 11159—
Trecere: 11123— 1124. 1160.
Trecut: 45, 1163. Viaţă: 195, 238, 251, 298,
Tristeţe: 331, 1125. 324, 333, 338, 516, 702,
Trândăvie: 1126— 1131. 729, 781, 825, 832,
1011, 1063, 1161—1164.
Ţ
Viclenie: 180, 11166'—
Ţară: 613, 1132— 1135, 1170.
1138. Victorie: 1175.
Ţăran: 734, 11136— 1138. Vin: 416, 1190.
Ţînţar: 295, 452, 646, Vină: 571, 574.
941. A vindeca: 99.
Vinovăţie: 1171—1174.
U
Virtute: 115, 119, 612,
Uitare: 1139— 1145. 1175— 1178.
Umilinţă: 1146— 1147. Vitejie: 596.
Vînt: 303, 306, 393, 960. Z

Vîrstă: 652, 653.
Zădărnicie: 1199—1206.
Voinicie: 599, 626.
Zbucium: 1207.
Vorbă: 6, 16, 17, 66, Zestre: 1208—1209.
166, 276, 308, 318,
Zgârcenie: 337, 430, 499,
1171, 111719— 1193.
1210 — 1212 .
Vorbăreţ: 1194—11196. Zîmbet: 381, 505, 12113—
Vreme: 1197— 111198. 1214.
B IB L I O G R A F IE
Basu, Shankariprasad: Madhyayuger K avi o Kavita.

(Poeţi şi poezii din epoca medievală), Calcutta,
1960.
Bhattacharya, Asutosh: Bânlar Loka-Săhitya, (Lite
ratura populară bengaleză), Calcutta, 1962.
Chatterjee, Bankim Chandra: Bankim Racanăvalî
(Opere), voi. I, II. Calcutta, 1969.
Operele respective:
Anandamaţh. Roman. Opere. Voi. I.
Kamalăkănter Daptar (Caietul lui Kamalăkănta).
Eseuri satirice. Opere, voi. II.
Kapălkundală. Roman. Opere, voi. II.
Vividha Prabandha (Eseuri). Opere, voi. II.
Chatterjee, Sarat Chandra: Sarat-sahitya-sarigraha
Opere, voi. II, III, V II, IX , X III, Calcutta, 1964.
Operele respective:
Caritrahîn (Omul fără caracter). Roman. Opere,
voi. X III.
Gţ-hadâha (Casa incendiată). Roman. Opere, voi. V II.
Păllî-samăj (Societate din sat). Roman. Opere, voi. II.
B IB L IO G R A F IE 151
Pather Dăbî (Dreptul de drum). Roman. Opere,

voi. IX .
Sahitya o nîti (Literatură şi morală). Eseuri. Opere,
voi. X III.
Sâmăjj dharmer MTilya. Eseuri. Opere, voi. V II.
Seş Prasna (Ultima întrebare). Roman. Opere, voi. IX.
Srîkănta. Roman. voi. I— IV.
Chowdhury, Pramatha: Galpasangraha (Nuvele), Cal-
cutta, 1968.
Pravandhasaiigraha (Eseuri). Voi. I,
II. Calcutta, 1952, 1954.
De, Sushil Kumar: Bănia Prabăd (Proverbe benga
leze). Calcutta, 1952.
Gupta, Mahendranath: The Gospels of Sri Rama-
krishna. Tradus de Swami Nikhilananda. Madras,
1944.
Hai, Muhammad Abdul şi Sharif, Ahmad: Madhyayu-
ger Bănia Kavită (Poezii bengaleze din epoca
medievală), Dacca, 1961.
Islam, Kazi Nazrul: Sancită (Poezii alese), Calcutta,
1964.
Muzumdar, Bimanbihari: Păhc Sata Batsarer Padă-
valî (Versuri din 500 de ani), Calcutta, 1961.
Ray, Gopal Chandra: Saratcandra. Biografie. Voi. I,
Calcutta, 1965.
Sen, Atul Prasad: Kăkali. Poezii. Voi I, II, Calcutta,
1930, 1931.
Sen, Rajanîkănta: Aimrta (Ambrozie). Poezii scurte.
In Kăntakaviracanăsambhăr (Opere). Calcutta.
1962.
Tagore, Rabindranath: Rablndra-Racanăvalî (Opere).
Voi. VI, V II, IX —X III, X V III— X X V II, Calcutta,
1964— 1965.
152 B IB L IO G R A F IE
Operele respective:
Acalăyatan (Clădirea neclintită). Teatru. Opere, voi. X I.

Balaka (Lebede). Poezii. Opere, voi. X II.
Bănlăbhaşă-Paricaya (Introducere în limba bengali).
Opere, voi. X X V I.
Băsari. Teatru. Opere, voi. X X IV .
Car Adhyăya (Patru capitole). Roman. Opere, voi. X III.
Caturanga (Cvartet). Roman. Opere, voi. V II.
Citrăngadă. Teatru. Opere, voi. X X V .
Dharma (Virtute). Eseuri, Opere, voi. X III.
Dui Bon (Două surori). Roman. Opere, voi. X I.
Galpaguccha (Nuvele). Opere, voi. X V III, X X II, X X III.
Gîtănjali (Cîntece). Opere, voi. X I.
Gîtimălya (Cîntece). Opere, voi. X I.
Gîtăl'i (Cîntece). Opere, voi. X I.
Janmadine (Ziua de naştere). Poezii. Opere, voi. X X V .
Kălăntar (Schimbarea epocii). Eseuri. Opere, voi. X X IV .
Kăler yătră (Mersul timpului). Teatru. Opere, voi. X X II.
Kalpană (Imaginaţie). Poezii. Opere, voi. V II.
Kanikâ. Poezii scurte. Opere, voi. VI.
Kşanikă. Poezii. Opere, voi. V II.
Lipikă. Schiţe. Opere, voi. X X V I.
Mâlânca (Grădină). Roman. Opere, voi. X II.
Mănuşer Dharma (Religia omului). Eseuri. Opere,
voi. X X .
Nabîn. Teatru. Opere, voi. X X II.
Navajataka (Noul născut). Poezii. Opere, voi. X X IV .
Naţarăja. Teatru. Opere, voi. X V III.
Naţîr Puja (Rugăciunea unei dansatoare). Teatru.
Opere, voi. X V III.
Pârasye (In Persia). Jurnal de călătorie. Opere,
voi. X X II.
B IB L IO G R A F IE 153
Patrapuţ (Frunzele). Poezii. Opere. Voi. X X .

Phălgunî. Teatru. Opere, voi. X II.
Prâyascitta (Ispăşire). Teatru. Opere, voi. IX.
Rogasayyăy (In timpul bolii). Poezii. Opere, voi. X X V .
Sănăi. Poezii. Opere. Voi. X X IV .
Seş Lekha (Ultimele scrieri). Poezii. Opere, voi. X X V I.
Seşer Kabitâ (Ultima poezie). Roman. Opere, voi. X.
Sisu (Copil). Poezii. Opere, voi. IX.
Sphulinga (Scînteia). Poezii scurte, Opere, voi. X X V II,
Srăvanagathă (Cîntecul din iunie). Teatru. Opere,
voi. X X V .
Tapaţi. Teatru. Opere, voi. X X I.
Tin Sangî (Trei camarazi). Nuvele, Opere, voi. X X V
Utsarga (Dedicaţie). Poezii. Opere, voi. X.
Y ătrî (Călător). Eseuri. Opere, voi. X IX .
Yogâyog (Contactele reciproce). Roman. Opere, voi. IX .
IN D IC E D E A U T O R I
Chandidasa (sec. X IV Ray, Bharat Chandra

aproximativ) — poet. (1712— 1760) — poet.
Chatterjee, Bankim Sen, Atulprasad (Con
Chandra (1838— 1894) temporan cu Tagore)
— romancier, eseist. — poet.
Chatterjee, Sarat Chan Sen, Rajanikanta (1865—
dra (1876—'1938) — ro 1910) — poet.
mancier. Sen, Ramprasad (sec.
Chowdhury, Pramatha X V III) — poet.
(1868— 1948) — proza Tagore, Rabindranath
tor, poet. (1861— 1941) — poet
universal, filozof, ro
Govindadasa (sec. X V
mancier, eseist, dra
aproximativ) — poet.
maturg, compozitor,
Islam, Kazi Nazrul
pictor, pedagog, lau
(n. 1899) — poet.
reat al premiului No-
Ramakrishna Parama- bel în 1913 pentru vo
hansa (1836— 1886) — lumul de poezie Gi-
filozof. tânjalî. în traducerea
învăţăturile sale orale sa proprie în limba
sînt redate de disci engleză.
polul său Mahendra- Vidyapati (sec. X IV
nath Gupta. aproximativ) — poet.
C U P R IN S
Prefaţă ......................................... V
PROVERBE ŞI C U G E T Ă R I ..................... 1
Indice te m a tic..................................... 137
Bibliografie ................. 150
Indice de a u t o r i .................................. 154

Redactor: GHEORGHE M A R IN
Tehnoredactor: M A R IA N A PUŞCAŞU
Bun de tipar: 14.III.1975. Apărut: 1975.
Comanda nr. 742. Tiraj: 13 800 broşate.
Coli de tipar: 5,75. Planşe: 8.
Tiparul executat sub comanda nr. 41 la
întreprinderea poligrafică „Crişana“ , Oradea
str. Moscovei nr. 5
Republica Socialistă România
Au apărut:
PROVERBE Şl CUGETĂRI
DESPRE DRAGOSTE
Mihail Sadoveanu
CARTE
DE ÎNŢELEPCIUNE
Voltaire
MAXIME Şl CUGETĂRI
CUGETĂRI AMERICANE
MAXIME RUSEŞTI
Lei 5,75

Proverbe Si Cugetari Bengaleze PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proverbe Si Cugetari Bengaleze PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C o le c ţia C o g ito

în răsăritul Indiei, şi ai Bangladeshului,

hinduse şi budiste au pătruns în miturile

45 de milioane de locuitori din Republica

găn, proverbe, zicători şi ghicitori. Aces­

rinţi; în alte poezii ea este mamă, de care

dintele urbane s-au manifestat mai pro­

tendinţelor progresiste în viaţa culturală

cină să caute soluţii problemelor sociale

e victorie‘“ , din Mahabharata, sînt folo­

tic, a cărui existenţă nu o putem, din ne­

omorît un purice“, „Dacă mi-ai dat daruri,

ăecît dogma religioasă şi nu-i tolera pe acei

o deosebită duioşie în proverbele benga­

fie mulţumită pe deplin“ . Aflăm deopo­

Sentimentul iubirii a făcut obiectul

de asemenea, nici uriaşii elefanţi, ferocii

bengali este speranţa de viitor a Ben­

clasici sînt culese din operele respective.

Pentru întocmirea acestei ediţii am lu­

sprijin conducerii editurii, redacţiei, per­

1 • Absolutul se manifestă prin contopirea cu

2 • Am intrat în oceanul de forme, în căuta­

5 • Nu există moarte înainte de naştere; nu

6 • Nu poţi să paşti o vacă în pom şi să usuci

8 • A accepta este una şi a fi de acord este

9 • Trebuie să te adaptezi la obiceiurile ţării,

15 • Calea iubirii este atît de adevărată, cit

16 • Adevărul mărunt se exprimă prin vorbe;

17 • Adevărul nu se creează din vorbe goale.

18 • Fie plăcut, fie neplăcut, adevărul trebuie

19 • Dacă nu poţi să accepţi adevărul din ex­

20 • Informaţia e avuţie, adevărul e avere.

21 • Fiecare judecă adevărul şi minciuna după

22 • Cuvîntul „adevăr" sună destul de frumos,

23 • In această lume dinamică, la fiecare pas

24 • Cei care ţin la dreptate, înving orice pie­

25 • N ici ştiinţa, nici arta nu pot să-şi per­

28 • Profunzimea afecţiunii nu se poate mă­

este creat de nici o imaginaţie poetică; el e real

30 • Ajuţi tu, te ajută şi alţii pe tine.

35 • N-ai cum să-l ajuţi pe acela, care nu aş­

44 • Fericirea trece, amintirea rămîne.

45 • Adierea primăverii poartă amintirea tre­

46 • Cupa despărţirii e plină de nectarul amin­

47 • Amintirea ta, cu ochii umezi ca florile

48 • Mausoleul înveleşte moartea cu amintiri.

49 • Unii uită, unii nu uită amintirile din tre­

51 • Cîinele care latră nu muşcă.

52 • Arta nu imită, ci creează.

53 • Hoţul nu-şi pleacă urechea la morală.

56 • Cinci degete la o mînă şi nu sînt niciodată

58 • Unde este apă, acolo sînt şi peşti. Unde

59 • Aşa cum fierarul mereu înviorează focul

60 • Aşteptarea este ca cerul roz din zori-

61 • Ateismul e preferabil dogmei religioase.

62 • Cînd mintea e absentă, urechile nu as­

64 • Pentru avere se varsă sînge.

65 • Cine acceptă bacşişul, se înjoseşte pe

66 • Unde banii au putere, acolo vorbele n-au

67 • Unde sînt bani, acolo sînt şi ghinioane.

69 • Dacă ai bani, poţi să cumperi şi laptele

70 • Numai cu bani poţi să încerci puritatea

găn, proverbe, zicători şi ghicitori. Aces

dintele urbane s-au manifestat mai pro

e victorie‘“ , din Mahabharata, sînt folo

tic, a cărui existenţă nu o putem, din ne

o deosebită duioşie în proverbele benga

fie mulţumită pe deplin“ . Aflăm deopo

bengali este speranţa de viitor a Ben

Pentru întocmirea acestei ediţii am lu

sprijin conducerii editurii, redacţiei, per

2 • Am intrat în oceanul de forme, în căuta

19 • Dacă nu poţi să accepţi adevărul din ex

24 • Cei care ţin la dreptate, înving orice pie

25 • N ici ştiinţa, nici arta nu pot să-şi per

28 • Profunzimea afecţiunii nu se poate mă

35 • N-ai cum să-l ajuţi pe acela, care nu aş

45 • Adierea primăverii poartă amintirea tre

46 • Cupa despărţirii e plină de nectarul amin

49 • Unii uită, unii nu uită amintirile din tre

62 • Cînd mintea e absentă, urechile nu as

71 • Minciuna aceea frumoasă din lumea bas

72 • Femeile leagă trecutul cu prezentul, băr

75 ® Un bărbat se desăvîrşeşte prin înţelepciu

84 • Cine are simpatie şi afecţiune pentru al

98 • Prietenia cu un om bogat este ca un ba

107 • Bunul vede bunătatea peste tot; răul ni

115 • Măreţia se dovedeşte prin iertare; virtu

133 • Cînd inima-ţi doreşte căsătorie, ai să gă

139 • Caută şi în scrum! Poţi să găseşti biju

140 • Cînd te caut şi mă tem că te-am pier

141 • Nu poţi aplauda cu o singură palmă. [Vi

156 • Ciorile vin cu miile, chiar dacă gospo

165 • Dacă ştii să ţii cîrma, barca nu se cla

169 • Creaţia nu aşteaptă nici un rezultat si

188 • Un elefant se cunoaşte după dinţi. O per

189 • Degeaba umbli în lume, dacă nu te cu

192 • Lumea se uită la lună, cînd este eclip