Povestea Mărului buclucaş în versuri Măru-n frunze sâsâi,

                 După „Povestea Mărului buclucaş”de Însă, când a vrut să-l ia,
V. Suteev
Pe cărare o porni.
 
 
Într-o toamnă mai târzie,
De sub măr, un ghem de scai,
Prin pădure, la plimbare,
Dintr-un somn adânc trezit,
Ţup – codiţă brumărie,
Aricilă-şi spuse: vai,
A plecat după mâncare.
Cum de-n ţepi m-a nimerit?!
Şi, privind ceru-n răspăr,
Ţup striga că partea-şi vrea,
Trist, printre copacii goi,
Fiindcă primul l-a văzut,
A zărit un singur măr,
Cioara-ntr-una  croncănea:
Ce stătea-n vârf ţonţoroi.
- Din pom codiţa i-am rupt!
Iepurilă se gândi:
Nici Ariciul nu ceda,
„Simt că foamea mă doboară!”
Speriat, ţipa la ei,
Când, deodată auzi:
Fructul în ţepi îl ţinea:
„Crra – crra – crra, râzând o cioară!”
- Nu vi-l dau, sunteţi mişei!
 
Lovi cioara-ariciu-n nas,
Atunci Ţup rugă frumos,
Acesta-nţepă codiţa
Punând planul în atac:
Lui Ţup care, fără glas,
- Cioară, te rog să-mi dai jos,
Duse ciorii-n cioc lăbuţa.
Mărul din vârf de copac!
 
Cioara rupse măru-n cioc,
Când era cearta în toi,
Vrând să-l ţină pentru ea,
Toţi voiau mărul să-l ia,
Dar, uf, îl scăpă şi… poc,
Paşi grei se-auzi prin foi,
A căzut ca o ghiulea!
Moş Martin se-apropia…
Iepurilă ţopăia,
- Spuneţi ce se-ntâmplă-aici? Cea de-a treia deoparte

Eu de asta am venit! Ariciul şi-a pus-o lui,

Cioară, Ţup şi tu, Arici, Iar a patra o împarte,

Ce aveţi de împărţit?! Cu mare drag Ursului,

- Eu am văzut primul mărul,  

Plângând Iepurilă spune! Plin de-nţelepciune zice,

- Eu l-am rupt, vreau adevărul, Moş Martin, cinstit din neam:

Zise Cioara-ariciul ţine… - Mie de ce-mi dai, amice,

- Vrem o împărţeală dreaptă, Eu aici merite n-am!

Moş Martin eşti înţelept, - Ba ai parte, bun unchiaş,

Toţi îl vor, toţi îl aşteaptă, Făcând judecata dreaptă,

Judecă-ne, te rog, drept! Pentru Mărul buclucaş,

  Ai oprit cumplita ceartă!

Moşul sta şi socoti,  

După urechi scărpinând,             * * *

- Mărul toţi ar trebui, Şi povestea s-a sfârşit,

Să-l aveţi, dar nu pe rând! Nimeni nu s-a mai certat,

După judecata mea, Părţi egale au primit,

Spuse Moş Martin agale, Fiindcă toţi au meritat!

Ţepoşilă va tăia

Mărul în trei părţi egale.

Dar Ariciul hotărî,

Ca în patru să-l împartă:

Prima Ţup o şi primi,

Ciorii-a doua-i dă pe dată,