Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bpcap 2
Bpcap 2
CAP.2 GENERALITĂŢI
ASUPRA SCHEMELOR
HIDROENERGETICE
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA SCHEMELOR
HIDROENERGETICE
2.1. Energia hidroelectrică
∫
hidroelectrică, dată de expresia: E = P i dT
0
z se interpretează grafic în figură, ca fiind
egală cu aria haşurată, limitată superior
la puterea instalată, Pi. Timpul este în
ore, 8760 fiind numărul de ore dintr-un
an. Suprafaţa aflată deasupra lui Qi nu
mai poate fi utilizată şi debitul rămas se
pierde prin deversare, dacă nu se
dispune o posibilitate de a stoca apa,
gen lac sau bazin compensator. Dacă
se utilizează o cădere netă medie
constantă şi un randament total mediu 8760
z O amenajare hidroenergetică a unui bazin, subbazin sau râu cuprinde una sau mai
multe centrale hidroelectrice şi lacuri de acumulare.
z Astfel, putem avea:
- Amenajări în cascadă – produse prin bararea râului sau fluviului cu centrale tip
baraj astfel încât la coada lacului din aval să urmeze centrala baraj din amonte (vezi
figura). La noi în ţară, o amenajare în cascadă se regăseşte pe râul Olt;
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.3. Tipuri de amenajări hidroenergetice
În literatura de specialitate centralele hidroelectrice de sine stătătoare se împart în două mari grupe:
z centrale tip baraj – sunt centralele care sunt amplasate la piciorul barajului al unui lac de acumulare
sau ţin loc şi de baraj (cum ar fi centralele fluviale). Aceste centrale se regăsesc în schemele de
amenajare fluviale şi în cascadă. Caracteristicile lor sunt debite mari şi căderi mici.
CAP.2 GENERALITĂŢI ASUPRA
SCHEMELOR HIDROENERGETICE
2.4. Tipuri de centrale hidroelectrice