Citirea şi interpretarea desenelor tehnice

Citirea desenelor de execuţie

Necesitatea citirii și interpretării corecte a desenelor tehnice reprezintă una dintre competențele profesionale
ale lucrătorilor ce execută manual sau pe mașini-unelte atât piese, cât și ansambluri.

Realizarea unui produs de către un muncitor calificat presupune citirea corectă și cu rapiditate a desenului
acestuia. Interpretarea corespunzătoare a condițiilor tehnice înscrise pe desen implică execuția calitativă a
pieselor reprezentate, fără rebuturi și cu posibilitatea de economisire a materialelor, sculelor etc.

De asemenea, activitatea de citire și interpretare a desenelor tehnice de către tehnicieni, maiștri și lucrători,
reprezintă conform [1], efectuarea unui control al acestora pentru a depista eventualele erori sau omisiuni
strecurate la controlul de proiect. Totodată, citirea desenelor determină aprecierea corespondenței formelor
constructive tehnologice concepute de proiectant cu posibilitățile reale de realizare din atelierul respectiv.

Desenele de execuție necesare realizării unei singure piese (unicat) sau a unor piese de serie mică sunt
concepute de atelierele de proiectare (concepție) sau institute de proiectare. Piesa reprezentată are redate
toate cotele, semnele convenționale, precum și materialele din care este confecționată.

Aspectele pe care le presupune citirea unui desen de execuție (desen de piesă) sunt următoarele:
a. înțelegerea deplină a formei geometrice și constructive a piesei;
b. identificarea dimensiunilor formei constructive reprezentate;
c. stabilirea modalităților de prelucrare și ordinea operațiilor respective;
d. stabilirea stării suprafețelor formei constructive (rugozitatea);
e. înțelegerea tuturor notelor privind condițiile tehnice.

Etapele de realizare a citirii și interpretării corespunzătoare a unui desen tehnic sunt:

1. se citește în indicatorul desenului denumirea piesei și a ansamblului din care aceasta face parte;
2. se citesc datele referitoare la materialul de execuție al piesei (simbolul, rezistența la rupere, numărul
standardului) și corespondența acestora cu tabelul de componență al desenului de ansamblu;
3. se examinează proiecțiile piesei cu scopul identificării și înțelegerii formei geometrice a acesteia. În cazul
pieselor turnate sau forjate este necesar să se citească și desenul de semifabricat;
4. se examinează și se citesc cotele piesei reprezentate pe desenul de execuție. Sunt necesare a fi redate
detalii de formă ce rezultă din cote prevăzute cu cote obligatorii sau facultative;
5. se identifică starea suprafețelor piesei și se citesc notările privind rugozitatea acestor suprafețe;
6. se stabilește succesiunea fazelor de lucru pentru diferitele operații ulterioare turnării sau forjării
semifabricatului;
7. se stabilesc modalitățile de prindere sau de fixare a semifabricatului pe mașinile-unelte;
8. se citesc diferitele note, observații și condiții tehnice scrise de obicei în spațiul liber, deasupra
indicatorului.

Referințe:
[1]. Husein Gh., Tudose M., Desen Tehnic, Manual pentru liceele industriale și agroindustriale clasele a
IX-a și a X-a, școli profesionale, de maiștri și de specializare postliceală, Editura Didactică și Pedagogică,
R.A., București, 1977.