Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste (1) (2) - 50146
Teste (1) (2) - 50146
R: e.
R: a,c,d,e
3. CM. În organizarea asistenţei de reabilitare mediul ambiant trebuie privit prin contextual
a. fizical
b. cultural
c. social,
d. chirurgical
e. neurologic
R: a,b,c
R: d
R: c
R: b, d,e,
R: a,b,c,e
R: a,b,c,d
R: c.
R: a,c,
R: b,d
R: b,e
14. CM Conform definiției OMS din 2005, reabilitarea medicală cuprinde următoarele aspecte :
a) Utilizarea tuturor mijloacelor menite să reducă impactul condițiilor generatoare de dizabilități
b) Permite persoanelor sa se însănătoșească
c) Permite persoanelor cu dizabilități să obțină o integrare socială optimă
d) Permite persoanelor să se autodeservească
e) Aplică factorii fizici cu scop terapeutic
R: a,c
R: a,b,c
R: b,c
R: a,b,c,d
R: a,c
R: a,b,c
R: a,c,d
R: a,b,c,d
R: a,b,d
R: a,b, d,e
R: b,c
25. CM Dintre următoarele enunțuri care pot utilizate ca obiective ale reabilitării :
a) Cresterea asistenței persoanei
b) Prevenirea îmbolnăvirii
c) Prevenirea recurențelor și complicațiilor
d) Creșterea gradului de independență functională
e) Creaearea mecanismelor de compensare și adaptare
R: c,d,e
R: a,c,d
28. CM Comform Raportului OMS 2011 Mondial privind dizabilitatea următoarele enunțuri
pot fi considerate corecte :
a) Prevalența dizabilității este în continuă creștere
b) Prevalența dizabilității este în continuă descrestere
c) Persoanele cu diferite tipuri de dizabilități reprezintă 7 - 8% din populația globului.
d) Dizabilitatea v-a fi combătută în 2050
e) Dizabilitatea poate fi rezolvată prin mijloacele medicinei moderne
R: a,c
R: a,b
30. CM Cartea albă se adreseaza la cîteva grupuri ținta, care sunt acestea ?
a) Factorii de decizie politica in domeniul sănătații ,reabilitării și problemelor de dizabilitate
b) Publiculului general
c) Profesioniști din domeniul medicinii
d) Profesioniști din domenii înrudite
e) Persoanelor cu dizabilități
R: a,b,c, d
R: a,b,d
R: a,b,c
R: a,b
R: a,b,c,e
R:b
R: a, b
36. CS Pentru a reda esența integrării diverselor perspective ale funcționarii este utilizat
urmatorul model :
a)Social
b)Biosocial
c)Biopsihosocial
d)Psihosocial
e)Educațional
R: c
R: a,c,d
++
R: a,b
R: a,b,c
R: c,e
R : a,b
43. CM Din figura alăturată sectați componentele CIF (Clasificarea Internațională a Funcționării)
ce s-ar potrivi domeniului funcții?
a) Durere
b)Tulburări de somn
c) Multimorbiditate
d) Slăbiciune musculară
e) Participare la activități politice
R: a,b,d
44. CM Din figura alăturată sectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării)
ce s-ar potrivi domeniului activități
a) mers
b)tulburări de somn
c) multimorbiditate
d) utilizare transport
e) participare la activități politice
R: a,d
45. CM Din figura alăturată sectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării)
ce s-ar potrivi domeniului participare
a) mers
b)activitățile vieții cotidiene
c) viață socială
d) utilizare transport
e) relații în famile
R: c,e
46. CM Din figura alăturată sectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării)
ce s-ar potrivi domeniului factori de mediu
a) servicii de sănătate
b)locul de muncă
c) mulimorbiditate
d) vîrstă
e) famile și membri
R: a,b
47. CM Din figura alăturată sectați componentele CIF (clasificarea internațională a funcționării)
ce s-ar potrivi domeniului factori personali
a) servicii de sănătate
b)locul de muncă
c) mulimorbiditate
d) vîrstă
e) famile și membri
R: c,d
R:a.
R. a.b.c.
R.c.d.
R. a.c.
R.b.c.
R. b.c.d.
R. a.b.d.
21.CS Numiți tipurile tonusului muscular. Care din tipurile enumerate ale tonusului muscular
sunt inexistente?
A Hipotonus.
B Hipertonus.
C Tonus postural.
D Tonus de atitudine.
E Normotonus
R.d.
a.Compresele
b.Împachetările
c. Realaxările
d.Duşurile și băile
e. Electrostimulare
R.a, d.
29.CM Băile terapeutice pot fi:
a. Locale
b. Generale
c. Parțiale
d.Segmentare
e. Radiculare
R.a.b.
R.b.
Neuroreabilitare
1.CS Una dintre cele mai frecvente dereglari de comunicare caracteristice ale tulburărilor
neurologice este:
A. Alodia
b. Anomia
c. Apraxia
d. Afazia
e. Acalculia
R: d
2. CS Selctați afecțiunea neurologică cu debut acut care generează cea mai mare rată de
dizabilități:
A. Polineuropatie demielinizantă acută inflamatorie
b. Accident vascular cerebral
c. boala Parkinson
d. Boala Alzheimer
e. Tumoare cerebrala
R: b
R: a
R: b
6 .CS Mobilizarea timpurie la pacienții cu boli neurologice are loc în perioada de timp :
a. 24 până la 48 de ore
b. 72 până la 96 de ore
c. 5 zile
d. 1 săptămână
e. 10 zile
R: a
7. CM Cele mai frecvente deficiențe funcționale după accident vascular cerebral sunt:
a. Dereglări de echilibru
b. Dereglări de mișcare braț / mână
c. Dereglări de mișcare a picioarelor
d. convulsii
e. dereglari de mers
R: a, b, c, e
R-a, b, c, e
R- a, c, d, e
R- a, b, c, e
11. CM Selectați condițiile pentru care este indicată neuroreabilitarea pentru neuroreabilitare
a. Boli degenerative (boala Parkinson, demența și altele)
b. Hemoragie subarahnoidă sau intracerebrală;
c. Boli ale sistemului nervos periferic (neuropatie, radiculopatie, plexopatie);
d. Boli neuromusculare (miodistrofie);
e. Leziunea traumatice a coloanei vertebrale
R- a, c, d, e
R: a,b, c.e.
R: a, b, c, e
R: a, b, d
R: a, d
R: a, c, d, e
A. Minimizarea deficiențelor
b. Creșterea gradului de independență funcțională / calitatea vieții
c. Tromboliza
d. Prevenirea recurențelor și a complicațiilor
c. Neurochirurgie aplicată miniminvaziv
R –a, b, d.
R-a, b, e
29. CM Obiectivele terapiei fizice sunt dentru deficitele generate e condițiile neurologice:
A. Evitarea sau corectarea deformaţiilor, inflamației articulare și atitudinei vicioase.
b. Evitarea atrofiei musculaturii paralizate
c. Recuperarea sindromului vasculo-trofic
d. Activități educaționale;
e. Creşterea funcţiilor fibrelor musculare restante sănătoase
R: a, b, c, e
R: b, c, d, e
R: a, c
R: b, c
R. a, d
a. Meningită acută
b. Tromboză acută profundă a venelor (până la inițierea terapiei anticoagulante adecvate).
c. Deficiențe sensibile
d. Tulburări cognitive.
e. Tulburări de înghițire;
R- a, b
Respirator
R: d
Rasp: a,b,c
Rasp: d
Rasp: a
Rasp: a,b,c,d
Rasp: a,b,d
Rasp: a,b,c
14. CM Care din urmatorii factori sunt factori parietali care cauzeaza sindromul ventilator
obstructiv:
a. spasmul musculaturii bronhice
b. atrofia pereților bronhici
c. edemul mucoasei
d. alterarea parenchimului pulmonar, cu diminuarea retracției elastice
e. edemul mucoasei
Rasp: a,b
15. CS Care din urmatoarele afirmații despre boala obstructivă a căilor mici este falsă:
a. Nu există nicio metodologie de recuperare în această afecţiune, ci doar o atitudine
profilactico-terapeutică: suprimarea factorilor agresionali, aerosoloterapie şi climatoterapie.
b. Boala obstructivă a căilor mici reprezintă afectarea bronhiolelor mici cu diametrul sub 2
mm, constând în diminuarea lumenului, mucusului intraluminal şi metaplazia celulelor
calciforme.
c. Afectarea căilor aeriene mici este întâlnită în bronşita cronică şi în emfizemul pulmonar.
d. Boala obstructivă a căilor mici se caracterizează prin dilatarea permanentă a căilor
aeriene situate distal de bronhiola terminală, cu distrugerea pereţilor alveolari, scăderea
suprafeţei totale alveolare şi pierderea de capilare pulmonare.
e. Toate afirmațiile sunt adevărate.
Rasp: d
16. CS Care din următoarele opțiuni nu este o entitate nosologică a sindromului obstructiv:
a. Boala onstructivă a căilor mici
b. Emfizemul pulmonar
c. Bronșita cronică
d. Astmul bronșic
e. Toate răspunsurile sunt Raspe
Rasp: e
Rasp: e
19. CM Care din următoarele mecanisme de producere ale disfuncției ventilatorii obstructive
sunt ireversibile:
a. Hipertrofia si hiperplazia glandelor bronșice
b. Procesele fibrotice bronșice și peribronșice
c. Atrofia peretelui bronșic și pierderea de căi aeriene
d. Bronhospasm
e. Scăderea reculului elastic
Rasp: a,b,c,e
Rasp: d
Rasp: a,b
Rasp: a,b,c,d
Rasp: a,b,c
25. CS Care din următoarele afirmații despre sindromul ventiltor mixt sunt adevărate:
a. Disfuncţia ventilatorie mixtă constă în asocierea în diferite grade a disfuncţiei obstructive
şi restrictice, cu predominanţa uneia dintre ele.
b. Cele mai reprezentative boli care conduc la SVM sunt pneumoconiozele şi tuberculoza
pulmonară.
c. Disfuncția ventilatorie mixtă se caracterizează prin scăderea CV şi a CPT, la care se
adaugă scăderea VEMS-ului şi a raportului VEMSx100/CV.
d. Exte generat doar de restricția expansiunii cutiei toracice
e. Toate afirmațiile sunt false.
Rasp: d
Excludem CM Pneumoconiozele
a. Reprezintă un segment reprezentativ în cadrul patologiei pulmonare profesionale.
b. Se caracterizează prin dilatarea permanentă a căilor aeriene situate distal de bronhiola
terminală, cu distrugerea pereţilor alveolari, scăderea suprafeţei totale alveolare şi pierderea de
capilare pulmonare.
c. Sunt boli pulmonare caracterizate prin acumularea unor pulberi în plămân, cu reacţii
pulmonare specifice.
d. Reprezintă o afecţiune a bronhiilor mari şi mici și se caracterizează clinic prin prezenţa
prezenţa sindromului bronşitic cronic (tuse cu expectoraţie mucoasă) cel puţin 3 luni pe ani şi o
vechime minim de 2 ani.
e. Reprezintă afectarea bronhiolelor mici cu diametrul sub 2 mm, constând în diminuarea
lumenului, mucusului intraluminal şi metaplazia celulelor calciforme.
Rasp: a,c
30. CM Cele mai utilizate modalități de antrenament la efort performate la pacienții cu disfuncție
ventilatorie obstructivă sunt:
a. Antrenamentul prin mers
b. Antrenamentul la scăriță
c. Exerciții fizice rezistive, progresive, intense
d. Antrenamentul la piscină
e. Antrenamentul prin terapie ocupațională
Rasp: a,b,d,e
Rasp: a,b,e
Rasp: b,c
34. CM Care din următoarele afirmații legate de ventilația mecanică sunt adevărate:
a. Ventilația mecanică reprezintă utilizarea unor aparate, sisteme sau instalaţii mecanice,
electrice, sau electronice cu scopul ajutorării respiraţiei sau chiar înlocuirea ei.
b. Sunt doua tipuri de ventilație mecanică: ventilația asistata și ventilația controlată
c. Ventilaţia controlată - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui
respiratorie exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare
decondiţionarea musculară.
d. Ventilația asistata - pacientul îşi stabileşte propriul ritm ventilator, musculatura lui
respiratorie exercită un anumit travaliu, iar după suspendarea ventilaţiei asistate nu apare
decondiţionarea musculară.
e. Ventilația controlată - aparatul imprimă pacientului o respiraţie la care acesta nu
participă.
Rasp: a,b, d, e
Rasp: a,b,c,e
36. CS Care din următoarele exemple nu reprezintă indicații ale oxigenoterapiei:
a. Hipoxia prin hipoventilaţie
b. Hipoxia indusă prin anemii, hemoglobinopatii, insuficienţă circulatorie
c. Hipoxia determinată de utilizarea metabolică inadecvată a O2
d. Hipoxia atmosferică
e. Hipoxia indusă de scăderea difuziunii O2 prin membrana alveolocapilară
Rasp: c
37. CS Care din următoarele exemple nu sunt obiective ale curei balneoclimaterice:
a. Modificarea respirațiilor fiziopatologice musculare
b. Conservarea mobilitatii articulare si a fortei musculare
c. Ameliorarea mobilitatii articulare
d. Refacerea sau îmbunătățirea unor stereotipuri motorii afectate
e. Toate răspunsurile sunt corecte
Rasp: e
Rasp: c,d,e
39. CM În timpul inspirației de repaus, la contracția diafragmei au loc următoarele procese:
a. Crește diametrul vertical al toracelui
b. Crește diametrul orizontal al toracelui
c. Crește volumul ventilator
d. Scade presiunea toracică
e. Crește presiunea abdominală
Rasp: a,d,e
Rasp: b
Rasp: a
Rasp: a,c,e
44. CS Poziționarea optimală a bolnavului pentru drenajul bronșic din lobul superior al
plămânului este:
a. Șezând pe scaun cu capul lateroflexiei opus lobului afectat
b. Culcat pe spate cu membrele inferioare ridicate
c. Șezând pe scaun cu capul flexat înainte
d. Culcat pe spate cu membrele inferioare coborâte
e. În ortastatism
Rasp: a
45. CS Poziționarea bolnavului pentru efectuarea drenajului bronșic al lobilor inferiori este:
a. Ventrală cu membrele inferioare ridicate mai sus de 50 cm.
b. Ventrală cu membrele inferioare orizontale sau relaxate
c. Culcat în decubit lateral
d. Culcat în decubit dorsal
e. În ortastatism
Rasp: a
Rasp: a,c,d
Rasp: c
48. CM Controlul și coordonarea respirației – unul dintre cele mai importante capitole din
kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncție ventilatorie obstructivă – include următoarele
aspecte:
a. Reducerea ritmului respirator
b. Creșterea ritmului respirator
c. Controlul volumului curent
d. Controlul fluxului de aer
e. Obținerea unui raport între timpii respiratori (inspir/expir) egal cu 1/2 – 1/ 2,5
Rasp: a,c,d,e
SISTEMUL OSTEOARTICULAR
R.: a,b,c,d.
14. CS. Amplituda maximă obţinută cu ajutorul asistentului sau a unui echipament se numeşte:
a.Mobilitate
b.Joc articular
c.Flexibilitate
d.Redoare
e. Limitare
R.: c.
22. CM.Care sînt activităţile care sunt evaluate în cardul testării ADL-urilor?
a. Alimentarea
b. Igiena
c. Îmbrăcarea.
d. Comunicarea
e. Forța musculară
R: a,b,c,d.
Răspuns: c, d, e.
39. CM. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul:
a. Durerilor care nu cedează la tratament conservator
b. Recidivelor frecvente
c. Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici
d. Apariţiei sau agravării unui deficit motor
e. Dereglărilor sfincteriene
R: a, b, d, e.
44. CS. Scoliozele idiopatice infantile, juvenile, paliomielitice, postraumatice se clasează în:
a.Scolioze funcţionale
b.Scolioze structurale
c.Scolioze echilibrate
d.Scolioze dezechilibrate
e. Scolioze primare
R.: b.
53. CS. Durerile intense lombosacrate cu sau fără iradiere, contractură lombară sunt
caracteristice perioadei clinice.
a. Acute
b. Subacute
c. Cronice
d. Remisiune completă
e. Remisiune incompletă
R.: a.
62. CM.Indicați parametrii optimali ale băilor galvanice indicate în proces inflamator cronic
articular:
a. Temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
b. Temperatura apei va fi 34-38°C
c. Direcţia curentului va fi numai ascendentă
d. Durata şedinţelor va fi de 20-30 minute
e. Presiunea apei va fi de 2-3 kPa
R: b, d.
65. CM. Principiile care stau la baza terapiei ocupationale in reumatismele inflamatorii sunt:
a. Protecția articulara
b.Principiul conservarii energiei
c.Evitarea oricarei activitati
d. Simplificarea activitatilor
e. Diminuarea procesului inflamator
R: a,b,d,e.
67. CM .Care din următoarele condiţii sunt necesare pentru executarea unui bilanţ muscular
corect
a. Colaborare totală cu pacientul.
b. Va fi precedat de radiografie articulară
c. Să fie executat în condiţie de confort.
d. Retestările să fie făcute de acelaşi testator.
e. Respectarea pozițiilor funcționale
R.: a, c, d,e.
69. CM. Care sînt considerentele de care se ţine cont în recuperarea şoldului protezat
a. Se evită pozițiile fiziologice
b. Se evită rotaţia externă şi adducţia
c. Se interzice flexia coxo-femorală maximă
d. Se respectă regulile de „igienă ortopedică”
e. Se corectează greutatea corporală
R.: b, c, d,e.
72. CM. Din punt de vedere al localizării curburilor scoliozele pot fi:
a. Cu curbură cervicală
b. Cu curbură toracică
c. Cu curbură toracolombară
d. Cu curbură lombară
e. Cu dublă curbură majoră
R.: b, c, d.
R: a, b, c, e
R: a, b, d,e.
R: b,d.
R: c, d
R: c, d,e.
R: a
80.CM. Reducerea durerii şi inflamaţiei articulare se realizează prin:
a. Imobilizare articulară.
b. Băi calde
c. Mobilizări maxime.
d. Masaj cu gheaţă
e. Relaxări generale și locale.
R.: a, d,e.
1. CM Fizioterapia studiază:
a. Proprietăţile curative ale factorilor fizici naturali
b. Proprietăţile curative ale factorilor fizici artificiali
c. Proprietăţile fizice ale factorilor fizici artificiali
d. Proprietăţile chimice ale factorilor fizici artificiali
e. Proprietăţile curative sichimiceale factorilor fizici artificiali
R.: a.b.
5.CS Acțiunea factorilor fizici se bazează pe următoarele proprietăți fizice ale factorului:
a. Temperatura, presiunea, intensitatea și compoziția chimică
b. Flexibilitate și maliabilitate
c. Dizolvare
d. Solidificare și evaporare
e. Dispersie
R.a.
12. CM Selectați metodele fizioteraiei unde se folosește curent electric continuu de joasă
intensitate:
a. Galvanizarea
b. Magnitoterapia
c. Ultrafonoforeza
d. Electroforeza medicamentoasă
e. Amplipulsterapia
R.a.d.
14. CM Curentul galvanic, folosit în fizioterapie poate fi produs prin următoarea metodă:
a.Fizică
b.Chimică
c.Mecanică
d.Termoelectrică
e. Vibratorie
R.a.b.c
21. CM Care din metodele electroterapeutice enumerate se bazează pe undele mecanice ale
mediului:
a.Terapie cu ultrasunet
b. Fonoforeza medicamentoasă
c. Vibrioterapia
d. Inductometria
e. Fototerapia
R. a.b.c.
a.Parafinoterapia
b.Peloidoterapia
c.Crioterapia
d. Hipotermia
e.Talasotermia
R.a.b.
R. d.
25. CS Acțiunea factorilor fizici asupra organismului uman sun următoarele,cu excepția :
27. CS Care din principiile enumerate de utilizare a factorilor fizici este greșit?
a.Principiul etiologic, patogenetic şi simptomatic
b.Principiul individualității
c.Principiul optimizării
d. Principiul de proveniență a factorului
e. principiul etapizării
R. d.
R. a.c.d.
29. CS Numiţi varietatea de curent aplicată în metoda de galvanizare şi electroforeză:
a. Curent pulsativ de frecvenţă joasă;
b. Curent de tensiune înaltă;
c. Curent continuu de putere mică şi tensiune mică
d.Curent alternativ de putere mică şi tensiune mică
e. Curent pulsativ de frecvenţă înaltă
R.c.
R.a.
32. CM Care regim al curetului sinusoidal modulat se foloseşte în stimularea electrică în caz
de dureri:
a.Neredresat ( I )
b.Redresat ( II )
c.Modulat
d.Continuu
e. pulsatil
R.a.b.
33. CS Care formă a câmpului magnetic are acţiune stimulatorie mai pronunţată:
a.Continuu;
b.Alternativ
c.Pulsativ
d.Impulsiv
e. Toate raspunsurile enumerate
R.c.
R.a.c.
38. CM Localizarea optimală pentru masaj în neuralgia nervului trigemen perioada acută este:
a.Faţa
b.Regiunea gulerului şi părţile laterale a gîtului
c.Partea piloasă a capului
d.Fruntea
e. Regiunea barbiei
R.a.b.c.
40.CS Efect anestezic în tratarea maladiilor sistemului nervos periferic în faza de acutizare
preponderent revine la :
a.Stimularea electrică
b.Crioterapia prin pachet
c.Electroforez cu preparate anestezice
d.Aplicaţii cu parafină
e. Hipotermia
R.a.
41. CM În tratarea maladiilor articulaţiilor membrilor cu sindrom dolor mai optimal vor fi
metodele fizioterapiei aplicate:
a. Reflector
b. Local
c. General
d. Reflector-local
e. Segmentar
R.c.d.
42. CS Care patologie este mai sensibilă faţă de Radiația Utravioletă în tratament:
a.Exema
b.Cardiopatia ischemică
c.Tireotoxicoza
d.Artrita reumatoidă
e. Poliartrita reumatoid
R.a.
43. CM În tratarea maladiilor sistemului nervos periferic mai frecvent se utilizează metode
fizioterapeutice cu acţiune:
a.Anestezică
b.Spazmolitică
c.Holinolitică
d.Neurostimulatorie
e. antiinflamatorii
R.a.b.d.
44. CS Maladiile cutanate de geneză vasculară sunt indicate pentru tratare cu :
a.Electroforeză medicamentoasă
b.Stimulare electrică
c.Darsonvalizare
d.Magnitoterapie
e. Ultrasonoterapia
R.c.
45.CS În aplicarea parafinei prin metodica de stratificare, temperatura straturilor ating valori
de pînă la :
a.45-55 0C
b.60-700C
c.75-800C
d.80-900C
e. 30-350C
R.a.
R.a.b.c.
R.a.b.c.
R . a.c.d.
Reabilitarea Cardiacă
1. C.M. Numiți factorii care contribuie la dezvoltarea bolilor cardiovasculare:
a. Hipercolesterolemia
b. Obezitatea
c. Sportul
d. Fumatul
e. IMC optimal
Rasp: a, b, d
10. C.M. Numiți contraindicațiile pentru efectuarea testului de efort la bolnavii cardiaci:
a. Infarctul miocardic acut
b. Insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată
c. Disritmii necontrolate
d. Tensiunea arterial 120/80mmHg
e. IM în anamnestic
Rasp: a, b, c
12. C.S. Numiti testarile si scalele specifice, care se efectueaza in bolile cardio-respiratorii:
a. Testul de efort cu determinarea consumului de oxygen
b. Scala Borg
c. Chestionare depresie/anxietate
d. Scala Berg
e. Scala Beck
Rasp: d
a. 4-6 săptămâni
b. 7-10 zile
c. 14 zile
d. 20 de zile
e. 180 de zile
Rasp: d
22. CS. După efectuarea kinetoterapiei în prima treaptă, frecvența cardiacă trebuie să crească
cu:
a. 10 per minut
b. 15 per minut
c. 20 per minut
d. 30 per minut
e. 60 per minut
Rasp: a
28. CM. Mersul nesupravegheat la domiciliu după externare din staționar, se recomandă:
a. Cu pas de plimbare 15I x 2 ori pe zi
b. Cu pas de plimbare 30Ix 2 ori pe zi
c. Cu pas de plimbare 45I
d. Cu pas de plimbare o oră
e. este recomandat repausul la pat
Rasp: a, b
Rasp: a, c, d
34. CS. Exercițiile fizice din a II fază, trebuie să mărească frecvența cardiacă:
a. Frecvența cardiacă de 15 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
b. Frecvența cardiacă de 20 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
c. Frecvența cardiacă de 30 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
d. Frecvența cardiacă de 130 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
e. Frecvența cardiacă de 90 b/min mai mare față de frecvența cardiacă de bază
Rasp: b
36. CS. Faza a III de recuperare a bolnavului cu IMA începînd de la debutul infarctului
miocardic:
a. 8-12 săptămîni
b. 14-20 săptămâni
c. 4-6 săptămâni
d. duă stabilirea diagnosticului
e. în fază acută
Rasp: a
37. CS. La domiciliu în fiecare zi bolnavul cardiac efectuează exerciții de gimnastică timp
de:
a. 10-15 minute
b. 30-40 minute
c. 45 minute
d. 60 minute
e. 10 mimute
Rasp: a
38. CS. Plimbările la aer liber bolnavului după IMA, în faza a III la domiciliu se recomandă
timp de:
a. 30I
b. 1-2 ore după mese
c. 20I
d. 45I
e. 120 I
Rasp: b
39. CM. La bolnavii cu boala ischemică a cordului clasa funcțională II, se recomandă
kinetoterapie:
a. Fuga rapidă pe o scurtă distanță
b. Ocupație cu efect de antrenament
c. Mersul liber 5-7 km
d. Exerciții ușoare de respirație
e. Antrenamente cu greutăți
Rasp: b, c
41. CM. La bolnavul cu boala ischemică clasa funcțională I și Icu pielonefrită cronica, se
indică băile generale cu:
a. Băile carbogazoase
b. Băile cu rodon
c. Băile cu O2
d. Băile sulfuroase
e. Nici un răspuns corect
Rasp: a, b, c
45. CM. Numiti tipurile tratamentului balneoterapeutic, care se indica la bolnavii cardiac:
a. Ape carbogazoase
b. Ape sulfuroase
c. Mofete
d. Împachetări cu namol
e. Bai generale cu temperaturi ridicate
Rasp: a, b, c