2.

3 ALCHENE (OLEFINE)

Definitie.Serie omologa.Nomenclatura

Alchenele sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care au in molecula o legatura dubla C=C si au
formula generala CnH2n (n≥2).

Formulele si denumirile alchenelor C2.....C4 sunt urmatoarele:

CH2=CH2 (etena, etilena) CH2=CH-CH3 (propena, propilena)

H2C C CH3 CH2=CH-CH2-CH3 CH3-CH=CH-CH3

CH3 butene izomere
2-metilpropena 1-butena 2-butena
(izobutena)

Denumirea alchenelor se face inlocuind in denumirea alcanului corespunzator sufixul –an cu

sufixul –ena sau –ilena. Pentru denumirea izoalchenelor se respecta aceleasi reguli de nomenclatura ca
la alcani, la care se mai adauga urmatoarea regula: catena de baza este catena cea mai lunga care
contine dubla legatura si numerotarea catenei de baza se face astfel incat dubla legatura sa aiba indice
minim.
 H3C CH CH CH CH2 CH2 CH3 H3C C CH CH CH2 CH3
CH3 CH2 CH2
CH3 CH3
2-metil-3-heptena 5-etil-3-metil-3-heptena

H3C CH2 C CH CH2 CH3 H3C CH2 C CH CH CH3

CH2 CH3 CH3 CH3
2-etil-3-metil-1-pentena 2,4-dimetil-3-hexena
CH3
H3C C C CH CH3 H3C CH C C CH3
CH3 CH3 CH3 CH3 CH3
3,4,4-trimetil-2-pentena 2,3,4-trimetil-2-pentena

Radicali alchenici

CH2=CH- CH3-CH=CH- H2C C CH3 CH2=CH-CH2-

etenil 1-propenil 2-propenil 3-propenil

vinil izoalil izopropenil alil

Structura si izomeria alchenelor

Molecula etenei este plana, atomii de carbon fiind hibridizati sp 2 (trigonala). Omologii etenei au
in structura si atomi de carbon hibridizati sp 3 cu geometrie tetraedrica

1200
Hs
s
Cp C 1200 C C
Cs
1,33 Å

Alchenele care contin in molecula cel putin 4 atomi de carbon pot prezenta izomerie de catena,
izomerie de pozitie si izomerie geometrica (etilenica sau cis-trans).
 Izomerii structurali cu formula moleculara C 4H8 sunt prezentati mai sus: 1-butena si 2-butena
sunt izomeri de pozitie ai dublei legaturi, iar izobutena este izomer de catena cu primele doua butene.

Alchenele sunt izomerii de functiune ai cicloalacanilor. Exemplu:

CH2
H2C H3C CH CH2
CH2

Legatura π este rigida si nu permite rotirea atomilor pe care ii leaga. Din acesta cauza alchenele
care au substituenti diferiti la acelasi carbon sp2 prezinta izomerie geometrica, sau stereoizomeri.

Izomerii geometrici ai 2-butenei si 2-hexenei sunt urmatorii:

H3 C CH3 H3C H
C C C C
H H H CH3

cis-2-butena trans-2-butena

H H H CH2-CH2-CH3
C C C C
H3C CH2-CH2-CH3 H3 C H

cis-2-hexena trans-2-hexena

Cand atomul de carbon sp2 are 4 substituienti diferiti, izomerii geometrici se denumesc Z si E. In
stereoizomerul Z substituientii de referinta (cei cu numarul atomic Z minim) sunt situati de aceeasi parte
a planului dublei legaturi, iar in stereoizomerul E sunt situati de o parte si de cealalta parte a planului
dublei legaturi.
 Br Cl Br CH3
C C C C ZBr> ZH
H CH3 H Cl ZCl>ZC
(Z)-1-bromo-2-cloropropena (E)-1-bromo-2-cloropropena

Cl CH2CH3 H CH2CH3
C C C C ZCl>ZH
H CH3 Cl CH3 ZC>ZH

(Z)-1-cloro-2-metil-1-butena (E)-1-cloro-2-metil-1-butena

Proprietatile fizice ale alchenelor

In conditii obisnuite de temperatura si de presiune,alchenele C 2....C4 sunt gazoase, C5....C18 sunt
lichide iar cele superioare sunt solide

Sunt compusi incolori, mai usori decat apa, au puncte de fierbere mai mici sau comparabile cu
ale alcanilor corepunzatori, iar densitatea este mai mare decat ale alcanilor corespunzatori. Punctul de
fierbere creste cu masa molara, si este cu atat mai mic cu cat legatura dubla este mai marginala.

Punctele de fierbere si de topire ale alchenelor C 2-C5 au urmatoarele valori:

Alchena p.t0.C p.f.0C

Etena -165,5 -103,9

Propena 185,2
- -47.7
1-butena -190 -6,5

cis-2-butena -139.8 3.7

trans-2-butena -105,8 0,96

Izobutena -140,7 -6,6

 1-pentena -165,2 +30,1

Izomerii geometrici prezinta reactivitate chimica si proprietati fizice diferite:stereoizomerul cis este mai
polar,prezinta reactivitate chimica mai mare,are punct de fierbere si densitate mai mare decat
stereoizomerul trans.Punctul de topire este mai mare la izomerul trans,care,din cauza simetriei
moleculare,formeaza retele cristaline mai compacte si deci mai stabile.Din aceasta cauza solubilitatea
este mai mica.

Sunt solubile in solventi organici: hidrocarburi, alcooli, eteri, acetoa, cloroform, acid sulfuric
concentrat.

Proprietatile chimice ale alchenelor

Legatura π este mai polarizabila decat legatura σ, ceea ce explica reactivitatea marita a
alchenelor ,comparativ cu a alcanilor.

Alchenele prezinta caracter chimic nesaturat si dau urmatoarele reactii caracteristice:

 Aditie (H2, X2, HX, H2O)

 Polimerizare
 Substitutie alilica
 Oxidare, ardere

Reactiile de aditie au loc cu ruperea legaturii π, cand rezulta compusi saturati

 Aditia hidrogenului (hidrogenarea)

Ni
CH2=CH2 + H2 CH3-CH3

Ni
CH2=CH-CH2-CH3 + H2 CH3-CH2-CH2-CH3

Prin hidrogenarea catalitica a uleiurilor vegetale creste stabilitatea oxidativa a acestora si se

obtin grasimi de tipul matgarinei.

 Aditia halogenilor (halogenarea) conduce la derivati dihalogenati vicinali. Fluorul

reactioneaza exploziv cu dubla legatura, iodul reactioneaza foarte greu, la lumina. Reactia
 decurge usor pentru clor si brom si se efectueaza in solvent inert (CCl 4, CH2Cl2) in care se
dizolva alchena si halogenul.
Schema generala a reactiei de aditie a bromului la alchene:

CCl4
C C + Br2 C C

Br Br
alchena compus dibromurat vicinal

CCl4
CH2=CH-CH2-CH3 + Cl2 H2C CH CH2 CH3

Cl Cl
1,2- diclorobutan

Reactia propenei cu clorul sau bromul la temperaturi de 500-600 0C este o reactie de substitutie
in pozitie alilica si rezulta compusi nesaturati.

temperatura joasa, CCl4

H2C CH CH3
(reactia de aditie)

CH2=CH-CH3 + X2 X X
temperatura ridicata
H2C CH CH2 CH2 + HX
sau concentratii mici de X2
(reactie de substitutie)
X

 Aditia hidracizilor (hidrohalogenarea) decuge cu formarea compusilor monohalogenati.

Aditia hidracizilor (HI, HBr, HCl) la alchenele simetrice nu este orientata.

R-CH=CH-R + HX R CH2 CH R compus monohalogenat

CH2=CH2 + HCl CH3-CH2-Cl monocloroetan (kelen)

 Aditia hidracizilor la alchenele nesimetrice este orientata (decurge regioselectiv) conform regulii lui
Markovnikov.

CH2=CH-CH2-CH3 + HCl H3C CH CH2 CH3

Cl

2-clorobutan (clorura de sec-butil)

In prezenta de peroxizi organici, alchenele cu dubla legatura marginala aditioneaza HBr contrar
regulii lui Markovnikov:
fara peroxizi
H3C CH CH3 2-bromopropan

CH3-CH=CH2 + HBr Br
cu peroxizi
H3C CH2 CH2Br 1-bromopropan

 Aditia apei (hidratarea) se face in prezenta unui catalizator acid (H 2SO4 sau H3PO4) si conduce
la alcooli

H3PO4, 3000C
CH2=CH2 + HOH CH3-CH2-OH
70-80 atm

H+
CH3 CH2 CH CH2 + HOH H3C CH2 CH CH3
t 0C
OH
2-butanol
Aditia apei la alchenele nesimetrice se face cu respectarea regulii lui Markovnikov.

 Reactia de polimerizare este reactia prin care un numar mare de molecule de monomer se
unesc si formeaza o macromolecula numita polimer
Schematic, polimerizarea se poate reprezenta astfel:

polimerizare
nA -(A)n- n= grad de polimerizare
monomer polimer
 Polimerizarea monomerilor vinilici decurge dupa urmatoarea schema:

polimerizare
n H2C CH CH2 CH n

Z Z

unde Z poate fi H (etena), CH3 (propena), Cl (clorura de vinil), CN (acrilonitril), OCOCH 3 (acetat de
vinil), C6H5 (stiren).

 Reactia de oxidare.
Alchenele sunt usor oxidabile cu agenti oxidanti ionici si conduc la produsi de oxidare diferiti, in
functie de agentul oxidant folosit si de structura alchenei.

o Oxidarea blanda cu solutie apoasa neutra sau slab bazica de KMnO 4 (reactiv Baeyer)
conduce la dioli vicinali
KMnO4
R CH CH2 + [O] + HOH R CH CH2
Na2CO3
OH OH
1,2-diol

3CH2=CH2 + 2KMnO4 + 4H2O 3 H2C CH2 + 2MnO2 + 2KOH

OH OH
1,2-etandiol
o Oxidarea energica (distructiva) cu KMnO4 sau K2Cr2O7 in prezanta de H2SO4 are loc cu
ruperea totala a legaturii π si conduce la acizi sau cetone, in functie de structura alchenei
KMnO4/H+
R-CH=CH2 + 5[O] R-COOH + CO2 + H2O
KMnO4/H+
R-CH=CH-R' + 4[O] R-COOH + HOOC-R'
+
R C CH2 + 4[O] KMnO4/H R C O + CO2 + H2O
R R
KMnO4/H+ C R
R' CH C R + 3[O] R'-COOH + O
R R
acid carboxilic cetona
 KMnO4/H+
R C C R' + 2[O] R C O + O C R'
R R' R R'

Reactia de oxidare energica serveste la determinarea pozitiei dublei legaturi in molecula

o Reactia de ardere (oxidarea completa) duce la formarea de CO 2 si H2O

o Reactia de autooxidare (peroxidarea alchenelor) este un proces de degradare oxidativa
sub actiunea oxigenului molecular sau a aerului cand se formeaza hidroperoxizi la
carbonul alilic

CH2=CH-CH2-R + O2 H2C CH CH R

OOH
hidroperoxid
Hidroperoxizii sufera scindari oxidative si se formeaza o gama larga de
produsi:aldehide,cetone,eteri,alcooli,hidrocarburi.

Cicloalchenele dau reactii aditie, oxidare, ardere, substitutie alilica.

Exemplu:

+ H2

ciclohexena ciclohexan

+ Br2
Br
Br
ciclopentena 1,2-dibromociclopentan

+ HBr
Br

K2Cr2O7
+ 4[O] HOOC-CH2-CH2-CH2-CH2-COOH
H2SO4
acid adipic