SUPRAFEŢE

PROBLEME REZOLVATE

P1. Reduceţi la forma canonică cuadrica de ecuaţie:

2 x 2  y 2  2 z 2  2 xz  16 x  2 y  4 z  56  0
Soluţie. X 2  Y 2  3Z 2  1 (elipsoid)

P2. Să se găsească punctele de intersecţie ale cuadricei x 2  xy  yz  5z  0 cu dreapta

x y  5 z  10
  .
1 3 7
x y  5 z  10
Soluţie.    t , de unde x  t , y  3t  5, z  7t  10 . Înlocuind x,y,z în ecuaţia cuadricei se
1 3 7
obţine t 2  3t  2  0 cu soluţiile t1  1 , t 2  2 . Rezultă punctele M 1 (1,2,3) şi M 2 (2,1,4) .

P3. Să se determine punctele de pe cuadrica 3x 2  2 y 2  z 2  9  0 în care normalele la suprafaţă sunt

x  2 y 1 z 1
paralele cu dreapta D:   .
3 2 2
f f f
Soluţie. Fie f ( x, y, z)  3x 2  2 y 2  z 2  9 . Prin derivare se obţine  6x ,  4y ,  2 z . Dacă
x y z
x  xi y  yi z  z i
M i xi , yi , zi  sunt punctele căutate, normala la suprafaţă în M i are ecuaţiile   şi
6 xi 4 yi 2 zi
vectorul director 6 xi ,4 yi ,2 zi  . Condiţia de paralelism a normalei cu dreapta D, deci a vectorului director al
6 xi 4 y i 2 z i
normalei cu vectorul director al dreptei D, (3,-2,-2), implică   , adică 2 xi  2 yi   zi , sau
3 2 2
1
xi   yi   z i . Înlocuind în ecuaţia cuadricei se găsesc punctele M1 1,1,2 şi M 2 1,1,2 .
2

P4. Se dă cuadrica x 2  3 y 2  xz  2 yz  8z  1  0 şi punctul M(3,2,-2) pe cuadrică. Să se scrie ecuaţia

planului tangent în M la cuadrică.
f f
Soluţie. Fie f ( x, y, z)  x 2  3 y 2  xz  2 yz  8z  1  0 . Deoarece  2x  z ,  6 y  2 z ,
x y
f
 x  2 y  8 , ecuaţia planului tangent la cuadrică în punctul M este T : 4( x  3)  16( y  2)  ( z  2)  0 ,
z
adică 4 x  16 y  z  18  0 .

x2 y2 z2
P5. Să se determine curbele de intersecţie ale elipsoidului    1  0 cu planele de
4 9 16
coordonate.
x2 y2
Soluţie. Planul (x0z), de ecuaţie z  0 , intersectează elipsoidul după elipsa   1  0 . Similar, planele
4 9
x2 z2 y2 z2
(xOz), y=0, respectiv (yOz), x=0, taie cuadrica după elipsele   1  0 şi  1  0 .
4 16 9 16

P6. Să se studieze curba de intersecţie a cuadricei 3 y 2  4 z 2  24 x  12 y  72 z  360  0 cu planul

x  y  z 1  0 .
Soluţie. Se rezolvă sistemul format din ecuaţia cuadricei şi ecuaţia planului. Înlocuind x  y  z  1 în ecuaţia
cuadricei, prin calcul se obţine 3 y 2  4 z 2  36 y  96 z  336  0 . Discriminantul
3 0 18
3 0
 0 4  48  4176  0 , deci conica este nedegenerată. Deoarece    12  0 , conica studiată
0 4
18  48 336
este o elipsă.

P7. Să se reducă cuadrica

x 2  y 2  5z 2  6 xy  2 xz  2 yz  4 x  8 y  12 z  14  0
la forma canonică.
Soluţie. Fie  ( x, y, z)  x 2  y 2  5z 2  6 xy  2 xz  2 yz . Matricea acestei forme pătratice este
 1 3 1  1   3 1
 
A    3 1  1 . Valorile proprii sunt soluţiile ecuaţiei caracteristice  3 1    1  0 . Se obţin
 1 1 5  1 5  
  1
valorile proprii reale şi distincte 1  2, 2  3, 3  6. Se determină vectorii proprii corespunzători valorilor
proprii găsite. Coordonatele x1 , x2 , x3  ale vectorului propriu corespunzător valorii proprii  sunt soluţiile
(1   ) x1  3x 2  x3  0

ecuaţiei matriceale AX  X , adică,  3x1  (1   ) x 2  x3  0 . Pentru 1  2 , sistemul are soluţia
 x  x  (5   ) x  0
 1 2 3
x1  t , x2  t , x3  0 . Deci X  t (1,1,0) . Prin normalizarea vectorului (1,1,0), se obţine versorul propriu
 1 1 
e1   , ,0  . Pentru 2  3 , sistemul are soluţia (-u,u,u), adică u(-1,1,1). Versorul propriu obţinut în acest
 2 2 
 1 1 1 1 1 2 
caz este e2    , ,  . Analog se procedează pentru 3  6 şi se găseşte e3   , ,  . Se scrie

 3 3 3 6 6 6
 1 1 1 
  
 2 3 6 
 1 1 1 
matricea de rotaţie ale cărei coloane sunt coordonatele versorilor proprii: R    , det R  1.
 2 3 6
 1 2 
 0 
 3 6 
Se
 1 1 1 
  
x  2 3 6  x  
   1 1 1  
efectuează rotaţia  z      y   sau
 y  2 3 6   
   1 2  z 
 0 
 3 6 
 1 1 1
x  x  y  z
 2 3 6
 1 1 1
y  x  y  z .
 2 3 6
 1 2
x  y  z
 3 6
 4 36
Înlocuind în ecuaţia cuadricei, rezultă  2 x  2  3 y  2  6 z  2  x  z  14  0 . Se completează
2 6
pătratele în x , y , z  şi se obţine
2 2
 1   3 
 2 x     3 y  2  6 z     6  0 . Se efectuează translaţia

 2  6
1 3
x   X , y  Y , z    Z şi se obţine ecuaţia canonică a
2 6
X2 Y2 Z2
hiperboloidului cu două pânze    1  0 .
3 2 1

x2 y2 z2
P8. Să se scrie ecuaţiile generatoarelor rectilinii ale hiperboloidului cu o pânză   1  0 ,
4 9 16
paralele cu planul 6 x  4 y  3z  17  0 .
Soluţie. Familia generatoarelor rectilinii pentru hiperboloidul cu o pânză este dată de:
x z  y x z  y
    1       1  
2 4  3 2 4  3
(  ) :  , (  ) :  ,
 x  z  1 1  y   x  z  1 1  y 
 2 4   3  2 4   3
6 x  4y  3z  12  0 6 x  4y  3z  12  0
adică,  ,  . Vectorul director al familiei de drepte (  ) este
6x  4 y  3z  12  0 6x  4 y  3z  12  0
i j k
v 6   
4  3  122  12 i  36 j   24  242 k .  Deoarece v este paralel cu planul
6  4 3

6 x  4 y  3z  17  0 , se deduce că v este perpendicular cu vectorul normal al planului N (6,4,3) . Din condiţia

   
v  N  0 , se obţine 6 122  12  4  36  3  24  242  0 . Se găseşte   1 . Deci, generatoarele rectilinii
6 x  4 y  3z  12  0 6 x  4 y  3z  12  0
ale cuadricei sunt: (  ) :  . Analog, se obţine pentru   1 ,  .
 6 x  4 y  3z  12  0  6 x  4 y  3z  12  0

P9. Să se discute natura cuadricelor

x 2  (  1) y 2  z 2  2 yz  2 xy  2 x  2 z  4  0 .
Soluţie. Ecuaţia redusă este
x  y  12  (y  z  1) 2    1 (  1) z  12   (3  1)  0 .
 1  1
 1  (3  1)
Din studiul semnelor expresiilor şi se deduce pentru:
 1  1
  1 , hiperboloid cu o pânză,
2
 yz
  1 , paraboloid hiperbolic, x  y  12     4z  4  0 ,
 2 
1
1     , hiperboloid cu o pânză,
3
1
   , con real,
3
1
    1 , hiperboloid cu două pânze,
3
2
 yz
  1 , cilindru eliptic imaginar, x  y  12    20,
 2 
  1 , elipsoid imaginar,
  0 , hiperboloid cu două pânze,
2 2
x  y  12  2 y  z 
 y z 2
 2  1  0 .
 2   2 

P10. Să se determine locul geometric generat de dreptele

2x  3y  6z  6  0, 2αx  3 y-6αz-6  0,   R .
x2 y2
Soluţie. Prin eliminarea lui  din cele două ecuaţii se obţine   z 2  1  0 , ce reprezintă un
9 4
hiperboloid cu o pânză.

P11. Să se scrie ecuaţia unei cuadrice, ştiind că ea trece prin punctul M(2,0,1), are centrul C(0,0,-1) şi
intersectează planul xOy după curba x 2  4 xy  1  0, z  0 .
Soluţie. Fie ecuaţia generală a unei cuadrice
f ( x, y, z )  a11x 2  a 22 y 2  a33 z 2  2a12 xy  a13 xz  a 23 yz  
 2a10 x  a 20 y  a30 z   a00  0.
Deoarece M aparţine cuadricei, rezultă 4a11  a33  4a13  4a10  2a30  a00  0 (1) Coordonatele centrului
2a11x  2a12 y  2a13 z  2a10  0
f f f 
cuadricei sunt soluţiile sistemului  0,  0,  0 , adică 2a 22 y  2a12 x  2a 23 z  2a 20  0 . Deoarece
x y z 2 a z  2 a x  2 a y  2 a  0
 33 13 23 30

 2a13  2a10  0

C(0,0,-1), se obţine  a 23  2a 20  0 (2). Pentru z  0 , ecuaţia cuadricei devine:
 2 a  2 a  0
 33 30

a11x  a22 y  2a12 xy  2a10 x  2a20 y  a00  0 (3) şi reprezintă curba x 2  4 xy  1  0 (4). Prin identificarea
2 2

lui (3) cu (4), se obţine a11  1, a22  0, a12  2, a10  0, a20  0, a00  1. Înlocuind în (2) valorile obţinute
rezultă a13  a10  0, a23  a20  0, a33  a30 . Relaţia (1) va fi, după înlocuire, 4  a33  2a30  0 . Cum
a33  a30 , se deduce a33  a30  3. Ca urmare, cuadrica găsită este: x2  3z 2  4 xy  6 z  1  0 .

P12. Reduceţi la forma canonică cuadrica de ecuaţie:

2 x 2  5 y 2  2 z 2  2 xz  4 x  10 y  14 z  26  0 .
X 2 3Y 2
Soluţie.   Z 2  1 . (elipsoid)
5 5

P13. Reduceţi la forma canonică cuadrica de ecuaţie:

7 x 2  6 y 2  5z 2  4 xy  4 xz  6  0 ..
X2 3Z 2
Soluţie. Y2   1 . (elipsoid)
3 2

P14. Determinaţi în funcţie de   R expresia canonică a cuadricei:

 ( x, y, z)  2 x 2  2xz  4 y 2  6 z 2
şi schimbarea de reper ortogonal corespunzătoare.
Soluţie. Valorile proprii sunt: 1  4 , 2  2  16  a 2 ,
a2
3  2  16  a 2 , toate trei distincte. Vectorul propriu v 1 , pentru  10  0 , adică a  2 5 are
2
coordonatele (0,  ,0)  (0,1,0) . Vectorul propriu v 2 , pentru 6  16  a 2  0 adică a  2 5 are
  4  16  a 2  
coordonatele   ,0,    a,0,4  16  a 2  . Vectorul propriu v 3 , pentru 6  16  a 2  0 adică
 a   
 
a  2 5 are coordonatele
 
  ,0, 4  16  a     a,0,4  16  a 2  .
2
a  2 5 matricea A are două forme:
   Pentru
 a 
 
 2 0  2 5   2 0 2 5 
 
 0 4 0  , respectiv  0 4 0  . Valorile proprii asociate lui A se găsesc prin substituţie în
   
 2 5 0 6  2 5 0 6 
   


relaţia 1  4 , 2  2  16   2 5  2
, 3  2  16   2 5  2
, deci avem o valoare proprie dublă şi una
simplă: 1  2  4 , 3  8 . Vectorului propriu v1   5 , ,   îi corespunde un subspaţiu propriu de
dimensiune 2 generat de:
- pentru   0 şi   1 de (0,1,0)
- 
pentru   1 şi   1 de  5 ,0,1 
 5 
Vectorului v 3 îi corespunde un subspaţiu propriu de dimensiune 1 generat de  ,0,1 . Direcţiile noilor axe
 5 
 
de simetrie sunt cele date de vectorii proprii:
- noua axă x (0,1,0) ;

-
 

noua axă y  a,0,4  16  a 2  sau  5 ,0,1 ; 
 5 
- noua axă z  a,0,4  16  a 2  sau  ,0,1
   5 
 
după cum a  2 5 sau a  2 5 .

Coordonatele centrului de simetrie verifică sistemul A  C  B  0 cu det( A)  4  12  a 2 ,  12  a 2  0 , 
imposibil. Acest sistem omogen admite soluţia unică 0,0,0) , pentru că determinantul matricii asociate
sistemului e întotdeauna diferit de 0, a  R . Cuadrica este un hiperboloid pentru că det( A)  0, a . Noul
centru de simetrie e C (0,0,0) . Evaluând primul membru al cuadricei   a00
   (0,0,0)  0 se găseşte termenul
necunoscut. Noua ecuaţie e de tipul 1 X 2  2Y 2  3 Z 2    0 , deci cuadrica data se transformă pentru
a  2 5 :

4 X 2    2  16  a 2 Y 2    2  16  a 2
 
Z 2  0 ,

   
altfel pentru a  2 5
4 X 2  4Y 2  8Z 2  0  X 2  Y 2  4Z 2  0 .

PROBLEME PROPUSE

x2 y2 z2
P1. Să se găsească punctele de intersecţie ale elipsoidului    1  0 cu dreapta
16 12 4
x  4  2t , y  6  3t, z  2  2t .
Indicaţie. Coordonatele punctelor de intersecţie sunt soluţiile sistemului format de ecuaţiile dreptei şi ecuaţia
elipsoidului. Se obţine M 1 (0,0,2) şi M 2 (2,3,0) .
 y2 z2
P2. Să se găsească proiecţia pe planul xOy a curbei de intersecţie a elipsoidului x 2    1  0 cu
9 4
planul x  y  z  1  0 şi să i se determine centrul de simetrie.
Indicaţie. x  1 y  z se înlocuieşte în ecuaţia elipsoidului şi se obţine elipsa
1
 2 f x  37 x  y  1  0
37 x  2 xy  5 y  2 x  2 y  35  0, z  0
2 2
. Centrul de simetrie este soluţia sistemului  .
1 f   x  5y 1  0
 2 y
 1 9 
Rezultă C  ,  .
 46 46 

x2 y2 z2
P3. Să se scrie ecuaţia planului tangent la elipsoidul    1  0 în punctele lui de intersecţie
4 3 9
cu dreapta x  y  z .
6 6 6  6 6 6
Indicaţie. Punctele de intersecţie sunt M 1  , ,  , M 2   , ,  . Ecuaţiile planelor tangente în M 1 şi
 5 5 5   5 5 5
M 2 sunt, respectiv, 45x  12 y  4z  30  0, 45x  12 y  4z  30  0 .

x2 y2 z2
P4. Să se scrie ecuaţiile planelor tangente la elipsoidul    1  0 , paralele cu planul
4 9 8
3x  2 y  5 z  1  0 .
Indicaţie. Planul tangent are ecuaţia 3x  2 y  5z  d  0 (vectorul normal la planul tangent este (3,-2,5) din
condiţia de paralelism). Dacă x0 , y0 , z 0  este punctul de tangenţă, planul tangent la elipsoid este
zz
2 x0
x  x0   2 y0  y  y0   2 z 0 z  z 0   0 , sau xx 0  yy 0  0  1  0 . Prin identificarea celor două
4 9 8 4 9 8
ecuaţii ale planului tangent se obţine T : 3x  2 y  5z  4 17  0 .

z 6
P5. Să se găsească punctele de intersecţie ale dreptei x  3  y  1  cu
3
x2 z2 x2 z2
a)  y2   1  0 ; b)  y2  1  0 .
4 9 4 9
 
Indicaţie. a) 2(2  2 ), 2(1  2 ),3(3  2 2 ) , (2(2  2 ),
2(1  2 ),3(3  2 2 )) ; b) (4,2,9) (dreapta este tangentă la hiperboloid).

P6. Să se determine proiecţia pe planul xOz a curbei de intersecţie a hiperboloidului

2
x y2 x2 y2
a)   z 2  1  0 ; b)   z2 1  0
4 3 4 3
cu planul 2 x  y  z  1  0 .
Indicaţie. Hiperbole de ecuaţii
a) 13x 2  16 xz  8z 2  16 x  8z  16  0, y  0 ;
b) 13x 2  16 xz  8z 2  16 x  8z  8  0, y  0 .
P7. Să se scrie ecuaţia planului tangent la hiperboloidul:
 17 
2
x y2 z2
a)     1  0 , în punctul  2,1,  ;
4 9 17  3
x2 z2
b)  y2   1  0 în punctul (4, 15 ,10) .
4 5
Indicaţie. a) 9 x  2 y  6 z  18  0 ; x  15 y  2 z  1  0 .

P8. Să se scrie planele tangente la hiperboloizii:

2
x y2 z2
a)   1  0 ; b) 3x 2  12 y 2  z 2  3  0 ,
9 4 3
paralele cu planul 2 x  3 y  z  11  0 .
1
Indicaţie. a) 2 x  3 y  z  3  0 ; b) 2 x  3 y  z  19  0 .
2

P9. Să se determine locul geometric generat de dreptele

2 x  3y  6 z  6  0 2 x  3y  6 z  6  0
a)  ; b)  .
2x  3 y  6z  6  0 2x  3 y  6z  6  0
x2 y2
Indicaţie. Se elimină  şi  din ecuaţiile a) şi b) şi se obţine aceeaşi ecuaţie   z2 1  0
9 4
(hiperboloid cu o pânză).

P10. Să se scrie ecuaţiile dreptelor care trec prin punctul (6,2,8) şi se află pe hiperboloidul
16 x  36 y 2  9 z 2  144  0 .
2

Indicaţie. Dreptele aflate pe hiperboloid sunt generatoarele rectilinii de ecuaţii:

4 x  3z   12  6 y  4 x  3z   12  6 y 
 
(  ) :  1 , (  ) :  1 .
4 x  3z   (12  6 y ) 4 x  3z   (12  6 y )

Din condiţia ca punctul (6,2,8) să aparţină dreptelor, rezultă   2 şi   0 şi se obţin ecuaţiile:
x 6 y  2 z 8 x 6 y  2 z 8
  , respectiv,   .
9 8 20 3 0 4

x y z
P11. Să se găsească punctele de intersecţie ale dreptei   cu:
2 3 1
x2 y2
a) paraboloidul eliptic   2z ;
4 9
x2 y2
b) paraboloidul hiperbolic   2z .
4 9
Indicaţie. a) Punctele de intersecţie sunt (0,0,0) şi (2,3,1); b) (0,0,0).

P12. Să se determine curbele de intersecţie ale

y2
a) paraboloidului eliptic x 2   2z  0 ;
4
y2
b) paraboloidului hiperbolic x 2   2z  0
4
cu planele de coordonate.
Indicaţie. a) parabolele de ecuaţii y 2  8z  0 , x=0; x 2  2 z  0 , y=0, iar cu planul x0y intersecţia este un punct
şi anume originea reperului; b) parabole de ecuaţii y 2  8z  0 , x=0; x 2  2 z  0 , y=0, iar cu planul x0y două
drepte de ecuaţii 2 x  y  0, z  0 ; 2 x  y  0, z  0 .

P13. Să se scrie ecuaţiile planelor tangente în punctele de intersecţie ale dreptei x  y  z cu

x2 y2
a) paraboloidul eliptic   9z ;
2 4
 x2 y2
b) paraboloidul hiperbolic   9z .
2 4
Indicaţie. a) Punctele sunt (0,0,0) şi (12,12,12), deci planele tangente au respectiv ecuaţiile z=0,
4 x  2 y  3z  36  0 ; b) Planele tangente în punctele (0,0,0) şi (36,36,36) au respectiv ecuaţiile z=0,
36 x  18 y  z  36  0 .

P14. Să se scrie ecuaţia planelor tangente la

x2 y2
a) paraboloidul eliptic  z;
5 3
y2
b) paraboloidul hiperbolic x 2   3z ,
4
paralele cu planul x  3 y  2 z  1  0 .
Indicaţie. a) Planul tangent are forma x  3 y  2 z  d  0 . Punctul de tangenţă x0 , y 0 , z 0  este dat de
xx 0 yy 0 1
  ( z  z 0 ) . Se obţine
5 3 2
T : x  3 y  2 z  4  0 ; b) Analog rezultă 2 x  6 y  4 z  153  0 .

x2 y2
P15. Să se scrie ecuaţiile generatoarelor rectilinii ale paraboloidului   z care sunt paralele cu
16 4
planul 3x  2 y  4 z  0 .
x y x y 1
 4  2    4  2   z
Indicaţie. Cele două familii de generatoare rectilinii au ecuaţiile: (  ) :  , (  ) :  .
x  y  1 z x  y  
 4 2   4 2
x  2 y  8  0 x  2 y  2 z  0
Cu condiţia de paralelism se obţine:  ,  .
x  2 y  2z  0 x  2 y  8  0

P16. Să se determine ecuaţiile generatoarelor rectilinii ale paraboloidului 4 x 2  9 y 2  36 z ce trece prin

punctul P(3 2 ,2,1) .
2 x  3 y  6( 2  1) z 2 x  3 y  6( 2  1)
Indicaţie.  ,  .
2 x  3 y  6( 2  1) 2 x  3 y  6( 2  1) z

P17. Să se determine poziţia dreptei definite de punctele A(-1,2,1), B(2,-1,0) faţă de cuadrica
2 x  xz  z 2  3x  y  2  0 .
2

x 1 y  2 z 1
Indicaţie. Dreapta are ecuaţia   . Sistemul format din ecuaţiile dreptei şi ecuaţia
3 3 1
cuadricei nu are soluţie, deci dreapta este exterioară cuadricei.

 1 1 1 5 3
P18. Se consideră cuadrica x 2  4 y 2  2 z 2  6 xy  13 yz  12  0 şi punctele A1, ,  , B , ,  .
 2 2 2 4 4
Să se găsească punctele de intersecţie ale dreptei AB cu cuadrica.
Indicaţie. (0,2,1) şi (2,-1,0).

P19. Să se scrie ecuaţia redusă a cuadricelor:

1) 7 x 2  6 y 2  5z 2  4 yz  4 xy  0 ,
2) 11x 2  10 y 2  6 z 2  12 xy  8 yz  4 zx  12  0 ,
3) 7 x 2  13 y 2  6 z 2  24 xy  12 yz  122 x  84  0 ,
4) 5x 2  y 2  z 2  6 xz  4 xy  2 x  4 y  6 z  8  0 ,
5) x 2  3 y 2  4 yz  6 x  8 y  8  0 ,
6) 2 y 2  4 xy  8xz  4 yz  6 x  5  0 ,
7) 11x 2  10 y 2  6 z 2  12 xy  8 yz  12  0 ,
8) y 2  z 2  4 xy  4 xz  3  0 ,
9) x 2  3 y 2  4 yz  6 x  8 y  8  0 ,
10) 4 x 2  2 y 2  z 2  4 xz  4 yz  8x  4 y  8z  0 ,
11) 2 y 2  4 xy  8xz  4 yz  6 z  5  0 ,
12) 4 x 2  2 y 2  3z 2  4 xz  4 yz  6 x  4 y  8z  2  0 .
Indicaţie. 1) X 2  2Y 2  3Z 2  2 (elipsoid); 2) X 2  2Y 2  6Z 2  4  0 (elipsoid) ; 3)
8Z
X 2  2Y 2  5Z 2  12  0 (hiperboloid cu o pânză, hiperboloid cu două pânze); 4) 7 X 2  2Y 2 
14
(paraboloid hiperbolic);
5) X 2  Y 2  4Z 2  1 (hiperboloid cu o pânză); 6) 4Y 2  6Z 2  6 X  0 (paraboloid hiperbolic); 7)
X 2  2Y 2  6Z 2  4  0 (elipsoid real);
8) X 2  Y 2  1 (cilindru hiperbolic); 9) X 2  Y 2  4Z 2  1 (hiperboloid cu o pânză); 10) X 2  2Y 2  2
(cilindru eliptic); 11) 4Y 2  6Z 2  6 X (paraboloid hiperbolic); 12) Y 2  2Z 2  2 X (paraboloid eliptic).

P20. Să se determine intersecţiile cuadricei x 2  y 2  3z cu planul tangent în M(2,1,1).

x  2 y 1 z 1 x  2 y 1 z 1
Indicaţie.   şi   .
3 3 2 1 1 2