Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cluj-Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis,
poloneză Kluż) este reședința județului Cluj, precum și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei.
Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul
al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificația de
„închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a
provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între
Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5
km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei,
orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile
râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului,
Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul
nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și
825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful
Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul
orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul
Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul
Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se
află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.
Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul
Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș,
Pârâul Murătorii.
Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare
cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice
cunoscute - Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi
Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț,
bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă
de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la
Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.
Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților
Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la
primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna
noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura
medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de - 3 °C, iar cea a lunii
iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de - 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar
maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). Media precipitațiilor anuale atinge
663 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscată, februarie (26 mm). În
ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori
scad sub - 15 °C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând
numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30 °C). Zona metropolitană Cluj-Napoca
este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu,
Jucu, Pălatca, Cluj, Bonțida, Dăbâca, Borșa, Chinteni, Aluniș, Cornești, Panticeu, Vultureni,
Așchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireșu, Căpușu Mare, Gilău, Florești, Săvădisla, Ciurila,
Feleacu, Aiton, Recea-Cristur și municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei
unități. Populația orașului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la
recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform ultimului comunicat al Institutului
Național de Statistică, orașul avea, în anul 2009, o populație de 306 009 locuitori, fiind al
patrulea ca populație din România,[10] după București, Iași și Timișoara. Proiectul zonei
metropolitane ar urma să sporească potențialul demografic al municipiului cu încă aproape
30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).
Comunități de expați în Cluj Tunisia - 836 de persoane Turcia - 553 Italia - 361 Germania - 259
Franța - 207 Maroc - 198 SUA - 135 Israel - 112 Mauritius – 110 Marea Britanie - 106
Populația municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori[11] (43,1% din populația
județului și 65% din populația urbană) față de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu
3,2%. Această scădere a populației se explică prin emigrația unui număr semnificativ de cetățeni
ai orașului spre țările occidentale și totodată printr-o rată a natalității scăzută.
Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care
asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și
pentru marfă.
Căi ferate
Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din
România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent
există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona și Ady Endre).
Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale
românești, prin liniile Intercity și Săgeata Albastră. Se poate menționa că în anul 2007 prin gara
orașului au trecut 8 milioane pasageri. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică
Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.
Clujul este deservit de un aeroport internațional, Someșeni (CLJ), amplasat în partea estică a
orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul
orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de
pasageri/ora. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum
realizarea unei noi piste de 3500 de metri, a unui terminal cargo, modernizarea sistemului de
balizaj luminos, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii
ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2009 la un trafic de 834 400 de
pasageri, din care 80% pe curse internaționale, dupa ce în 2006 avea un trafic de doar 244 366
pasageri. Lista destinațiilor spre care există curse regulate (unele zboruri low-cost fiind spre
aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor orașe mari): Londra (Luton), Paris (Beauvais),
Roma (Fiumicino), Madrid, Viena, Munchen, Frankfurt, Budapesta, Barcelona (El Prat), Milano
(Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna (Forli), Torino (Cuneo), Pisa, Zaragoza,
Dusseldorf (Weeze), Dortmund, Palma de Mallorca (sezonier), Alicante (sezonier), București
Otopeni, București Băneasa, Timișoara, Constanța (sezonier). Vara există curse charter regulate
spre destinații din Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt.
Străzi
Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități moderne
(structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe
342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, troleibuz și
tramvai [2]. Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi de asemenea foarte util.
Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului
activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârșitul anului 2000, în municipiu activau
23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome și filiale ale acestora și
115 societăți cu capital mixt. Nivelul investițiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeași dată
la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ținând seama și de patrimoniul firmelor,
active, fond de comerț, capital rulant și valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane
de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg,
Italia și Statele Unite.
Sectorul serviciilor financiare și cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a
înregistrat două importante tranzacții în domeniul IT, prin achiziționarea societății Astral de
către UPC Europa și a societății Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată
dezvoltarea rețelei și diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a
deschis 100 de unități, ajungând pe locul patru în țară după numărul de unități. Pe lângă acestea,
Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Ardaf (asigurări),
Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Ursus (bere) și altele.
Societățile comerciale își desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei, printre
care cea alimentară, a construcțiilor de mașini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile,
fainață, domeniile construcțiilor ș.a. Totodată, printre companiile multinaționale străine care și-
au deschis reprezentanța în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van Melle,
Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy, Sondex.
Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este
cel mai scump oraș din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: prețurile au
explodat după fenomenul Caritas și au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii
străini, dar și de numărul mare de studenți (Clujul găzduiește cea mai mare universitate din
România). Bucureștiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului
Hotnews.ro, aplicând același algoritm, capitala ar obține un punctaj inferior Clujului.[21]
Totodată, în topul celor mai bogați trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19
oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul județ după București în ceea ce privește numărul de
oameni bogați din România.[22]
-Hidrografie: Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de râuri, lacuri
si ape subterane.Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului,
Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul,
Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei
Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime
de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de
parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea
sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor
numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o
suprafata de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m ,declarat.
-Vegetatie: Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel,
pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor.
Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele
Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele
predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de pãduri de
foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul) Fagetele, a caror limita superioara se ridica
pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si
carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de
550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi
paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte
a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este reprezentat
de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.
Fauna
Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si
specii.Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi:vipera comuna, soparla de
munte si altele.Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul
brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit
jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul
de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt
reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana -
in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia
Transilvaniei.
Teatrul Național „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu,
reprezintă cea mai importantă instituție teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907
după proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională
Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, Prima Operă Națională a țării.
În oraș funcționează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici
se află și Filarmonica de Stat Transilvania, o instituție muzicală de concerte, înființată în 1955.
Palatul Bánffy, sediul Muzeului Național de Artă, găzduiește multe colecții de artă importante:
opere ale artiștilor români Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru Ghiață, Nicolae Grigorescu,
Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar și ale unor artiști
străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Rețeaua de muzee cuprinde, pe
lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul
Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa
memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.
Câteva case de editură își au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa Cărții de Știință,
Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela
45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renașterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc.
Palatul Bánffy, interior
Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul
Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea
cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe filme printre care Murgul șarg (în
orig. Sárga csikó) și Din grozăviile lumii.
Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în
România, gala decernării premiilor MTV România.
Kürtőskalács la Cluj
[modifică] Festivaluri
[modifică] Gastronomie
[modifică] Educație
Pentru detalii, vezi: Învățământul în Cluj-Napoca.
Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) este cea mai mare universitate din țară, cu peste 45 500 de
studenți în 105 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană și 4 în
engleză). Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei,
cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, orașul
găzduiește alte opt universități, printre care Universitatea Tehnică, USAMV, Universitatea de
Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea
de Artă și Design, precum și un număr mare de licee (v. Învățământul în Cluj-Napoca). În 1872,
împăratul Francisc Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită
Universitatea Francisc Iosif (József Ferenc Tudományegyetem). După sfârșitul primului război
mondial, la data de 12 mai 1919 se înființează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj,
denumită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universități românești a
fost Sextil Pușcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, universitatea românească a fost
mutată la Sibiu și Timișoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea primului război
mondial, universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a
fost din nou mutată, de această dată la Seghedin. În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit
temporar în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj. Finalmente, în 1945 a fost
mutată înapoi la Seghedin și redenumită Universitatea Seghedin.
În municipiu se află mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din țară. Cele
mai importante sunt:
În paralel, există numeroase biblioteci pe lângă diverse instituții educative sau culturale.
Monumente și clădiri
[modifică] Muzee
Municipiul Cluj
Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul
o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi
evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:
Biserica Bob
Biserica Evanghelică-Luterană
Biserica Franciscană
Biserica Ortodoxă din Deal
Biserica Piariștilor
Biserica Reformată
Biserica Calvaria
Biserica Sf. Petru și Pavel
Biserica Sfântul Mihail
Biserica Unitariană
Biserica cu Cocoș
Sinagoga Neologă (Templul Deportaților)
3.Analiza infrastructurii; Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl
traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât
pentru călători cât și pentru marfă.
Căi ferate
Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din
România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent
există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona și Ady Endre).
Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale
românești, prin liniile Intercity și Săgeata Albastră. Se poate menționa că în anul 2007 prin gara
orașului au trecut 8 milioane pasageri. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică
Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.
Clujul este deservit de un aeroport internațional, Someșeni (CLJ), amplasat în partea estică a
orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul
orașului). În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de
pasageri/ora. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum
realizarea unei noi piste de 3500 de metri, a unui terminal cargo, modernizarea sistemului de
balizaj luminos, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii
ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în anul 2009 la un trafic de 834 400 de
pasageri, din care 80% pe curse internaționale, dupa ce în 2006 avea un trafic de doar 244 366
pasageri. Lista destinațiilor spre care există curse regulate (unele zboruri low-cost fiind spre
aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor orașe mari): Londra (Luton), Paris (Beauvais),
Roma (Fiumicino), Madrid, Viena, Munchen, Frankfurt, Budapesta, Barcelona (El Prat), Milano
(Bergamo), Valencia, Venetia (Treviso), Bologna (Forli), Torino (Cuneo), Pisa, Zaragoza,
Dusseldorf (Weeze), Dortmund, Palma de Mallorca (sezonier), Alicante (sezonier), București
Otopeni, București Băneasa, Timișoara, Constanța (sezonier). Vara există curse charter regulate
spre destinații din Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt.
Străzi
Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități moderne
(structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe
342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, troleibuz și
tramvai [2]. Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi de asemenea foarte util.
Primii 42 de kilometri din Autostrada Transilvania - Tronson 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest
(Gilău) - au fost inaugurați pe 1 decembrie 2009. Autostrada se va numi A3 și va avea o limită
admisă de viteză de 130 kilometri pe oră. Autostrada este construită de catre compania
americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka
Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia.
Alte proiecte
În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.
Muzeu naţional, grădina a fost fondată în 1872, având o suprafaţă iniţială de 4,3 hectare. Prin grija prof.
A. Richter suprafaţa sa a crescut la 9,6 hectare. În 1920, prof. Alexandru Borza a elaborat planul de
reorganizare a unei noi grădini botanice, a cărei amenajare s-a realizat între 1920-1930.
În prezent, grădina are 14 hectare şi o diferenţă de nivel de 20 m şi este împărţită în mai multe sectoare,
adăpostind 11.000 exponate: sectorul ornamental (Grădina mediteraneeană, Rosarium, Grădina
japoneză), sectorul fitogeografic (plantele sunt aşezate după asociaţiile lor naturale – Grădina Romană),
sectorul sistematic (plantele sunt rânduite după principii filogenetice), sectorul economic şi medicinal,
sectorul plantelor rare şi endemice din flora României. Remarcabile sunt cele două grupe de sere cu o
suprafaţă de 3500 mp, cu plante tropicale de interes ştiinţific şi utilitar.
În incinta Grădinii Botanice funcţionează Institutul Botanic, cu cele două componente: Muzeul botanic
(6.910 piese botanice reprezentând exponate de plante indigene şi exotice) şi Herbarul (660.000 de file
de plante uscate – coli de herbar - aşezate în dulapuri speciale).
Sub redacţia Grădinii Botanice se editează publicaţii de specialitate (Catalogul de seminţe, Contribuţii
botanice etc.).
Cu o vechime de peste 180 de ani, este unul dintre principalele locuri de recreere din Cluj-Napoca, fiind
situat pe malul Someşului Mic.
Istoria parcului începe în anul 1827, când Asociaţia de Binefacere a Femeilor a închiriat terenul cu scopul
de a înfiinţa un loc de recreaţie. Parcul a fost deschis publicului la începutul anilor '30 ai secolului al XIX-
lea, având iniţial numele de Parcul Poporului.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost înfiinţată Comisia Parc, cu atribuţii în administrarea
parcului. Ulterior, au fost amenajate aleile şi lacul şi a fost construit pavilionul de muzică. Tot în parc a
fost inaugurat Teatrul de Vară, cu o secţie de cinematografie, astăzi fiind sediul Teatrului Maghiar de
Stat. Lângă parc a funcţionat, în perioada interbelică, Şcoala superioară pentru fete De Gerando, numită
după prima directoare, Antonina De Gerando. În prezent, clădirea aparţine Universităţii Babeş-Bolyai şi
adăposteşte Facultatea de Chimie. În parc se află statuile lui Liviu Rebreanu şi George Coşbuc, ridicate la
sfârşitul anilor 1960, şi clădirea Secţiei de Pictură a Universităţii de Arte şi Design „Ion Andreescu”.
În ultimii ani, parcul nu a mai beneficiat de investiţii masive, dar s-a început refacerea aleilor, iar lacul a
fost populat cu diverse specii de peşte, suprafaţa luciului de apă fiind străbătută de raţe, hrănite cu
generozitate de copii şi îndrăgostiţi.
Dealul Cetăţuia
Situat la o altitudine de 405 m, are aspectul unui platou care separă valea Someşului Mic de cea a
Nadăşului. Versantul nordic, mai lin, a făcut posibilă dezvoltarea de locuinţe, în timp ce versantul sudic,
mai abrupt, a fost amenajat cu scări de acces şi alei.
Pe platou a fost construită o fortificaţie în sistem Vauban (secolul al XVIII-lea), de către austrieci, iar
istoria recentă consemnează ridicarea Hotelului „Belvedere”, o construcţie masivă şi modernă.
Dealul Cetăţuia reprezintă, totodată, şi un important punct de belvedere, tot aici fiind amplasată Crucea
de pe Cetăţuie, care aminteşte de martirii Revoluţiei de la 1848.
Se află la vest de Dealul Cetăţuia şi reprezintă un important loc de agrement de week-end. Versantul
nordic este acoperit cu o pădure mixtă de carpen, corn, alun, măr sălbatic, salcâm, gorun etc., cu
numeroase poieni înflorite în care, periodic, se desfăşoară diferite concerte. Fauna este bogată şi
diversificată, fiind reprezentată de mamifere (şoareci de câmp, pisici sălbatice, vereriţe, mistreţi, iepuri
de câmp, guşteri ş.a.), păsări (lilieci, mierle, cuci, cucuvele etc.). Partea nord-vestică este marcată de
pârâul Lungul, care a săpat Cheile Baciului - arie protejată de interes naţional, unde sunt conservate in
situ elemente fosilifere din Oligocen. În apropiere de Pădurea Hoia se află şi Parcul Naţional Etnografic
„Romulus Vuia”, primul de acest gen din România.
Pădurea Hoia este renumită în lume pentru prezenţa fenomenelor paranormale, însă acestea au o bază
ştiinţifică prea puţin studiată. Totuşi, în anul 1968 un clujean a fotografiat un OZN, fotografie care pare
autentică, după părerea specialiştilor.
Pe Dealul Hoia se află statuia legendarului cioban Donath, despre care se spune că ar fi anunţat
autorităţile de sosirea iminentă a turcilor (secolul al XVII-lea – n.n.), care încercau să devieze cursul
Someşului prin străpungerea dealului în locul numit până astăzi Tăietura Turcului, iar apoi, asemeni
alergătorului de la Marathon, din cauza efortului şi a emoţiilor, ar fi murit.
Făgetul Clujului
Zonă naturală protejată şi monument al naturii de interes naţional, cuprinde arborete natural cu gorun
şi fag. Suprafaţa ariei protejate este de 10 ha şi conservă specii naturale şi habitate importante din punct
de vedere faunistic, floristic şi forestier. Poate fi vizitată în scop ştiinţific, educativ şi de agrement,
oferind posibilităţi de turism şi agrement de week-end în împrejurimile Clujului.
Rezervaţie botanică cu o vegetaţie specifică zonelor de stepă din Europa Răsăriteană şi Asia, ocupă o
suprafaţă de 2,5 ha, la 3-4 km nord de municipiul Cluj-Napoca. Rezervaţia este renumită şi prin faptul că
aici trăieşte vipera de fâneaţă (Vipera ursinii rakosiensis).
Băile Someşeni
Situate pe malul drept al Someşului Mic, la o altitudine medie de 330 m, sunt în prezent integrate
complet municipiului, la cca 4 km de zona centrală. Băile prezintă interes prin apele curative, izvoarele
minerale cu ape bicarbonatate, radioactive, cloruro-sodice şi nămolul sapropelic cu calităţi terapeutice
remarcabile în tratamentul unor afecţiuni digestive, ginecologice, ale aparatului locomotor, sistemului
nervos periferic etc.