Legatura dintre anxietate, depresie si creier pe care prea putini o banuiesc

Atunci cand te gandesti la strategii pentru a-ti imbunatati performantele creierului, te-ai

putea gandi la rezolvarea de cuvinte incrucisate sau invatarea unei limbi straine… la care
sa adaugi mai mult somn sau chiar consumul de grasimi omega-3. Afla ca intestinele joaca
un rol extrem de important in sanatatea si buna functionare a creierului tau.

Cei mai multi oameni nu s-ar gandi la intestinele lor cand au in minte sanatatea creierului… dar
de fapt acesta este primul loc ce trebuie vizat, unul care s-ar putea la fel de bine sa detina secretul
pentru imbunatatirea dispozitiei, sanatatii mintale si secretul prevenirii altor boli cerebrale,
precum Parkinson.

Intestinele detin cheia pentru un creier mai sanatos

S-ar putea sa nu fii constient ca de fapt ai doua sisteme nervoase:

 Sistemul nervos central, compus din creier si coloana vertebrala.

 Sistemul nervos enteric, care este sistemul nervos intrinsec al tractului gastrointestinal

Ambele sunt de fapt create din acelasi tip de tesut. In timpul dezvoltarii fetale, o parte se
transforma in sistemul tau nervos central, in timp ce cealalta parte se dezvolta in sistemul nervos
enteric.

Aceste doua sisteme sunt conectate prin intermediul nervului vag, cel de-al zecelea nerv cranian
ce merge din trunchiul cerebral pana la abdomen.

S-a descoperit ca nervul vag este ruta fundamentala pe care o utilizeaza bacteriile intestinale
pentru a transmite informatii catre creier. In timp ce multi cred despre creierul lor ca fiind
organul de comanda, de fapt intestinele transmit mult mai multe informatii creierului, si nu
invers.

Pentru a transpune acest lucru in termeni concreti, ati experimentat probabil senzatia viscerala de
fluturi la stomac atunci cand sunteti nervosi sau ati avut stomacul deranjat cand erati foarte
suparati sau stresati. Si reversul este adevarat, prin aceea ca problemele ce pornesc de la intestine
pot avea un impact direct asupra sanatatii mentale, ducand la probleme precum anxietatea,
depresia si autismul.

De exemplu, in decembrie 2011 Jurnalul de Neurograstroenterologie si Motilitate a raportat

stirea ca probioticele(bacteriile bune) cunoscute ca Bifidobacterium lungum NCC3001 s-au
dovedit a ajuta la normalizarea comportamentului similar anxios la soareci cu colita infectioasa.

Se pare ca efectul bacteriei asupra anxietatii implica modularea cailor vagale din cadrul
conexiunii intestine-creier:
"Pe masura ce  B. longum descreste excitabilitatea neuronilor enterici, s-ar putea sa
semnalizeze catre sistemul nervos central prin activarea cailor vagale la nivelul sistemului
nervos enteric."

Cercetari separate au gasit de asemenea ca probioticul Lactobacillus rhamnosus a avut un efect

marcant asupra nivelelor GABA [un neurotransmitator inhibitor care este implicat in mod
semnificativ in regularizarea multor procese fiziologice si psihologice] din anumite regiuni ale
creierului si ca aceeasi bacterie a coborat nivelul corticosteronului, hormon producator de stres,
avand ca rezultat reducerea comportamentului corelat cu anxietatea si depresia.

Cand cercetatorii au sectionat nervul vag, nivelele receptorilor GABA si comportamentul

animalelor a ramas neschimbat dupa tratamentul cu L. rhamnosus, confirmand faptul ca nervul
vag este cel mai probabil calea principala de comunicatie intre bacteriile din intestin si creier.

Interesant, exact cum aveti neuroni increier, aveti si neuroni in intestine– inclusiv neuroni care
produc neurotransmitatori precum serotonina, care se mai gaseste si in creierul vostru. De fapt
cea mai mare concentratie de serotonina, care este implicata in controlul starii sufletesti, al
depresiei si agresiunii, este gasita in intestinele voastre si nu in creier! (Poate ca acesta este un
motiv pentru care antidepresivele, care ridica nivelul de serotonina din creier, sunt adesea
ineficace in tratarea depresiei, in timp ce schimbarile adecvate de dieta alimentara ajuta adesea).

Flora intestinala anormala favorizeaza dezvoltarea anormala a creierului

Exista o stransa legatura intre flora intestinala anormala si dezvoltarea anormala a creierului – o
afectiune pe care dr. Campbell-McBrid o numeste Sindromul intestinului si al psihologiei - Gut
and Psychology Syndrome.

Acesta este rezultatul unei flore slab dezvoltate sau dezechilibrate si s-ar putea manifesta ca un
conglomerat de simptome care se pot potrivi diagnosticului de autism, deficitului hiperactiv de
atentie, deficitului dezordonat de atentie fara hiperactivitate, dislexiei, dispraxiei, sau tulburarii
obsesiv-compulsive, pentru a numi doar cateva posibilitati.

Dr. Campbell crede ca la copiii autisti problema sta in felul urmator: se nasc cu creiere si organe
ce par perfect normale, dar odata ce sistemul lor digestiv devine o sursa majora de toxicitate in
loc sa fie o sursa de nutritie, ei incep sa dezvolte simptome autiste. Aceasta teorie se potriveste
destul de bine cu noile cercetari publicate de Societatea Americana pentru Microbiologie, care au
identificat o bacterie (Sutterella), care unica in intestinele copiilor cu autism.

Cercetatorii au raportat:

"Multi copii cu autism au tulburari gastrointestinale care pot sa complice administrarea clinica si
sa contribuie la probleme de comportament. Intelegerea implicatiilor fundamentale  moleculare
si microbieneale a acestor probleme gastrointestinale este de cea mai mare importanta pentru
elucidarea patogenezei, furnizarea diagnosticului si administrarea tratamentului fundamentat
informational.
Aici descriem  o asociere intre inalte nivele ale speciei Sutterella asociate intestinal si muco-
epitelial si tulburarile gastrointestinale la copiii cu autism. Aceste descoperiri eleveaza aceasta
putin recunoscuta bacterie si o face sa inainteze prin demonstrarea ca Sutterella este un
component major al microbiotei in peste jumatate dintre copiii cu autism si tulburari
gastrointestinale(AUT-GI) si este absent la copiii care au doar tulburari
gastrointestinale(Control-GI) evaluati in acest studiu."

Alte conexiuni intre sanatatea intestinelor tale si cea a creierului tau au mai fost stabilite,
incluzand:

 Un studiu a descoperit ca soarecii carora le lipsea flora bacteriana intestinala se

comportau diferit de soarecii normali, angajandu-se in ceea ce se putea referi ca
“comportament cu risc inalt”. Acest comportament schimbat a fost insotit de schimbari
neurochimice in creierul soarecilor. iv
 Cercetarile din PNAS au gasit ca  bacteriile intestinale ar putea influenta dezvoltarea
timpurie si comportamentul creierului, si ca absenta sau prezenta microorganismelor
intestinale in timpul fazei embrionare altereaza permanent expresia genelor.(Intr-un mod
similar, probioticele influenteaza activitatea sutelor de gene, ajutandu-le sa se exprime
intr-o maniera pozitiva, in lupta impotriva bolilor.)

Prin analiza genelor, cercetatorii au fost capabili sa discearna faptul ca absenta bacteriilor
intestinale a modificat genele si caile de semnalizare implicate in invatare, memorie si controlul
motor. Aceasta sugereaza ca bacteriile intestinale sunt strans legate de dezvoltarea cerebrala
timpurie si comportamentul ulterior.

Ce factori duc la compromiterea bacteriilor intestinale?

Bacteriile voastre intestinale sunt parte activa si integrata a corpului vostru, si in aceasta calitate
sunt puternic dependente de dieta voastra si vulnerabile la stilul vostru de viata. Daca consumati
de exemplu foarte multe alimente procesate si bauturi indulcite, bacteriile voastre intestinale
probabil ca vor fi sever compromise, fiindca in general alimentele procesate vor distruge
microflora sanatoasa si zaharurile de orice fel alimenteaza bacteriile si levurile daunatoare.

Bacteriile voastre intestinale mai sunt foarte sensibile la:

 Antibiotice
 Apa tratata cu clor si fluor
 Sapun antibacterian
 Chimicale folosite in agricultura
 Poluare