Psihobiomul-sau cum bacteriile din intestinul tau iti influenteaza gandirea, emotiile si comportamentul

De-a lungul ultimilor 20 de ani, oamenii de stiinta au studiat modul in care bacteriile din corpul nostru functioneaza si
modul in care ne influenteaza starea de bine psihologica si fiziologica. Numarul acestor microbi este foarte ridicat,
depasind numarul celulor din corpul nostru. Spre exemplu , microbiomul intestinal cantareste aproximativ 2 kg,
depasind greutatea de 1.4 kilograme a creierului. Acesti microbi sunt specii de ordinul miilor si pot produce si folosi
nutrienti, dar si multe alte molecule, in modalitati diferite.

Microbiomul intestinal si psihobiomul

Microbiomul intestinal

Este format din comunitatea de micro-organisme din tractul gastro-intestinal. Microbiomul instestinal este foarte
important in homeostazia hormonala, metabolica si imunologica a intregului corp.

Psihobiomul

Este format din toate microorganismele benefice din microbiomul intestinal care au un efect metabolic direct asupra
activitatilor cerebrale precum: procesele de autoreglare, eliberarea de neurotransmitatori, inflamatia.

Interactiunea dintre microbiomul intestinal si creier

Comunicarea dintre microbii din intestin si creier se realizeaza prin cai directe sau indirecte.

 Bacteriile pot stimula nervul vag, care se desfasoara de la baza creierului pana la celelalte organe din cavitatea
abdominala. Aceasta stimulare se face direct prin celulele „neuropode” localizate in mucoasa intestinala.
Fiecare dintre aceste celule prezinta un „picior” lung care formeaza o conexiune sinaptica cu celelalte celule
nervoase din apropiere, printre care si cele ale nervului vag.
 Un alt mod de comunicare este prin secretia de molecule mesager care ajung la creier prin circulatia sangvina.

Substantele secretate de Microbii stimuleaza celule Indirect,microbii activeaza Microbii intestinali pot
microbi in intestin pot infiltra neuropode care stimuleaza celulele enteroedocrine din actiona asupra celulelor
vasele sangvine si pot ajunge nervul vag, ajungand la mucoasa intestinala imune si inflamatiei,
direct la creier direct creier. eliberand hormoni in corp. afectand indirect creierul.

 Efectul microbiotei intestinale asupra sanatatii mintale

Axa intestin-creier este definita de caracterul bidirectional-creierul actioneaza asupra functiilor din tractul gastro-
intestinal, dar si bacteriile din TGI au efect asupra creierului, eliberand compusi neuroactivi, precum metaboliti si
neurotransmitatori.

Microbiota in cifre

Corpul uman poseda:

-10 milioane de gene ale microbiotei;

-100 trilioane de bacterii-de 10 ori mai multe decat numarul celulelor corpului uman;

-1.000 de specii de bacterii;

-tractul intestinal prezinta o concentratie de intre 10 si 1000 de bacterii pe gram;

-60% din pacientii cu anxietate si depresie prezinta dezechilibre are functiilor intestinale-ex: sindromul colonului iritabil;

Neurotransmitatori

Microbiota poate secreta multe tipuri de neurotransmitatori, precum acetilcolina-implicata in reglarea memoriei,
atentiei, invatare si reglarea starilor emotionale, 5-HT sau serotonina-implicata in reglarea dispozitiei, ciclul somn-veghe,
temperatura corporala si satietate, dopamina-implicata in recompensa, placere si adictie, GABA-implicata in reglarea
starilor de anxietate, relaxare musculara si inhibitie. Astfel , moleculele neuroactive secretate de microbiota pot ajunge
la creier si afecta somnul, anxietatea, apetitul, starile emotionale si procesele cognitive.

Nervul Vag

Sistemul neural intestinal este supranumit „al doilea creier” , fiind format din 200-600 milioane de neuroni. Acesta este
controlat de fibrele nervoase parasimpatice sacrale si vagi si fibra nervoasa simpatica viscerala. Nervul vag este legatura
principala dintre tractul intestinal si creier. Anumite bacterii regleaza stari de stres si anxietate prin reglarea secretiei de
GABA-ex L. rhamnus. Nervul vag este considerat o cale de schimbare comportamentala, avand efecte anxiogene
( rezultate in urma reactiilor inflamatorii) si anti-anxiogene (prin administrarea de probiotice).

Lipopolizaharidele-LPS

Lipopolizaharidele sau LPS sunt un tip de toxine proinflamatorii generate de dezechilibre alte tractului intestinal care pot
foarte usor sa intre in sange. LPS are functii importante in reglarea sistemului neural prin intensificarea activitatii
amigdalei-implicata in reglarea emotionala si nu numai. Anumite studii efectuate in anii anteriori au demostrat cum mici
cantitati de LPS pot duce la stari acute de anxietate si depresie, probleme cognitive si o crestere in sensibilitatea la
durerea viscerala- Intestinal microbiota, probiotics and mental health: from Metchnikoff to modern advances 2013,
EM Selhub, AC Logan, AC Bested.

Preobioticele, probioticele si antibioticele

Prebioticele precum FOS (fructo-oligozaharide) si GOS (galacto-oligozaharide) sunt direct corelate cu reactia redusa a
cortizonului (cortizonul este implicat in tulburari emotionale precum depresia), starea de vigilenta redusa si atentia
redusa la emotii negative- indicand potential de impact antidepresiv si antianxiogen. De asemenea, aceste prebiotice au
fost corelate cu efecte inhibitorii asupra comoprtamentului agresiv si nivelul crescut de serotonina (reglarea dispozitiei,
reglarea satietatii, reglarea ciclului somn-veghe) la nivelul PFC-cortexului prefrontal. Astfel, prebioticele pot imbunatati o
gama larga de tulburari emotionale si comportamentale.

Alimente bogate in prebiotice- cicoarea, frunzele de papadie, usturoiul, prazul si ceapa, banane, sparanghel, cerealele
integrale, mar, samd.

Probioticele sunt implicate direct in pastrarea integritatii barierei intestinale si reglarea microbiotei intestinale. De
asemenea, probioticele actioneaza asupra reglarii reactiilor inflamatorii si preventia translocarii bacteeriilor. Schnorr si
Bachner au administrat alimente bogate in probiotice unui pacient care suferea de anxitate, rezultand in imbunatatirea
somnului si reducerea stresului dupa 3 saptamani. Probioticele pot ingluenta speciile microbiotei astfel reducand
anxietatea si starile depresive asociate.

Alimente bogate in probiotice- iaurt, chefir, muraturi-in principal varza si castraveti, tempeh, miso, samd.
Antibioticele antifungice pot avea un efect de scadere a starilor de anxietate doar in timpul admninistrarii, simtomele
revenind odata cu oprirea tratamentului.

Concluzii

Corpul nostru este un tot unitar, fiind intr-o stare constanta de interdependenta si comunicare. Dezechilibrele
psihologice pot avea cauze diferite, iar microbiota este una din cauze. Relatia dintre creier , psihic si microbiota
intestinala este BI-DIRECTIONALA-creierul influenteaza mibrobiota, iar microbiota influenteaza chimia creierului.
Dezechilibrul microbiotei poate fi cauza , dar si efectul tulburarilor emotionale. Analizand efectul prebioticelor,
antibioticelor si probioticelor s-a reusit corelarea directa a acestei relatii bidirectionale si s-au trasat, in mare, liniile unor
noi tipuri de interventie in ameliorarea starii de echilibru si homeostazie a mintii si corpului.

Bibliografie

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5987167/

https://naturallylivingtoday.com/hows-your-psycho-biome/

https://boingboing.net/2020/05/08/the-psychobiome-is-bacteri.html

https://www.sciencemag.org/news/2020/05/meet-psychobiome-gut-bacteria-may-alter-how-you-think-feel-and-act