Bazele hormonale ale

comportamentului uman

Conf. Dr.Daniel Grigorie

Catedra de Endocrinologie,
UMF Carol Davila,
Institutul C.I.Parhon, Bucureti

n ncercarea de a defini
comportamentul...
Ansamblul reaciilor unui obiect complex
aparinnd unui nivel de organizare
oarecare (speciilor biologice, grupurilor
sociale) la factorii de mediu pentru
meninerea n condiii optime a formei i
funciilor organelor acestuia
Dicionarul Explicativ al Limbii Romne

Sisteme integrative

- sistemul endocrin: opereaz cu hormoni, care n

acceptiunea clasic, sunt substane chimice produse
de glandele endocrine, secretate n snge, vehiculate
la distan unde acioneaza asupra esuturilor prin
legare de receptori specifici;

- sistemul nervos: informaia este purtat de

impulsurile nervoase sau de mediatori chimici la
nivelul sinapsei - aceti mediatori se numesc
neurotransmitori;

- sistemul imun: opereaz cu informaia

antigenic, al crei substrat este de obicei proteic.

Hipotalamus: supravieuire i
reproducere!
TA i echilibrul electrolitic (tonus
vasomotor, sete, apetit pentru
sare)
Temperatura corpului
(termogeneza metabolic - frison)
Metabolismul energetic (hrnire,
digestie, rat metabolic)
Reproducere (controlul hormonal
al procreerii, sarcina, lactaia)
Rspunsul acut la stress (fluxul
sanghin ctre muchi, modificrile
hormonale i imunologice)

Controlul axelor hipotalamus-hipofiz-organ

int

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

CONF.DR.D.GRIGORIE

INTRODUCERE
Eating behavior is a complex interplay of physiologic,
psychological, social, and genetic factors that influence
meal timing, quantity of food intake, and food
preference.
Functional magnetic resonance imaging (FMRI), has
emerged as a modality to effectively study eating
behavior and genetics in fascinating ways

CIRCUITELE FOAMEI SI SATIETATII

Pe baza conexiunilor sale anatomice ( input si out put)

Hipotalamusul controleaza homeostazia energetica prin abilitatea
de a orchestra raspunsuri hormonale, autonome si
comportamentale.

Nc arcuat este nodul central al controlului Ht al balantei energetice,

ingestiei de alimente si homeostaziei glucozei.

Conexiunile nucleilor hipotalamici implicai n comportamentul

alimentar
NUCLEUL
PARAVENTRICULAR

NUCLEUL
DORSOMEDIAL

NUCLEUL
VENTROMEDIAL
NUCLEUL
SUPRACHIASMATIC

NUCLEUL ARCUAT

HIPOFIZA

ARIA
HIPOTALAMIC
LATERAL

HIPOTALAMUSUL LATERAL

Rol in comportamentul orexigen prin MCH (melanin concentrating

hormone) si orexine, neuropeptide cu rol in reglarea ingestiei, masei
adipoase si homeost glucozei.
Orexinele au si un rol central in mentinerea starii de veghe.

FACTORI DE SATIETATE SI FOAME- Rolul trunchiului

cerebral

Centrul detectiei si raspunsurilor la semnalele de foame si satietate

Pe linga efectele g-i peptidele gi au si efecte centrale directe asupra
centrilor de control hipot care se traduc si in raspunsuri asupra
comportamentului alimentar.
nc. dorsal al vagului si nc.tract solitar primesc aferente
senzoriale din tract digestiv, inclusiv pt gust, distensie gastrica, conc
glucozei si lipidelor in ficat si vena porta. Aceste informatii sunt
transmise si direct in ariile Ht mediala si laterala.
Semnalele primite de tr. cerebral, prin conexiunile neurale cu hipot,
interactioneaza cu centrii care regleaza greutatea pe termen lung
pentru a regla aportul zilnic prin ajustarea marimii si frecventei
meselor.

AXA CREIER-INTESTIN-TESUT ADIPOS

Leptina este un hormon care regleaza homeostazia energetica:

-produs al genei ob;
-este produsa in tesutul adipos. Leptina circulanta este un hormon care
semnalizeaza creierului ca depozitele energetice sunt suficiente.

-rol: comportamentul alimentar, termogeneza, functia reproductiva

Absenta totala a leptinei produce obezitate morbida la om

Deficitul de leptina produce rezistenta la insulina; actiunile leptinei in nc.
arcuat au efecte antidiabetice.
Infometarea, stare cu depozite energetice scazute, duce la scaderea
nivelelor leptinei, activarea axei Ht-Hf-adrenale, inhibitia axelor tiroidiana si
de crestere si inhibitia functiei reproductive.

Hormonii orexigeni i anorexigeni

APETIT

INHIBARE=
SATIETATE

STIMULARE=
FOAME

Leptina
Insulina
CCK
MSH
PYY
GLP-1

Orexina A,B
NPY
AGRP
MCH
Ghrelina

Legend: CCK-colecistokinina; MSH-Hormon melanocito-stimulator; PYY- Peptidul YY; GLP-1-Glucagon-Like

Peptide-1; NPY- neuropeptidul Y; AGRP- agouti-related peptide; MCH-melanin-concentrating hormone

FACTORI CARE STIMULEAZA/INHIBA APORTUL

Colecistokinina: este produsa ca raspuns la ingestia de alimente,

stimuleaza secretia enzimelor pancreatice, motilitatea intestinala,
inhibitia motilitatii gastrice si inhibitia acuta a ingestiei de alimente.
Efectele ei de satietate sunt potentate de insulina si leptina
In plus fata de inducerea satietatii date recente argumentaza rolul ei
in reglarea comportamentului de hranire.
Peptidul YY: functioneaza ca un factor de satietate, desi este
secretat de celule endocrine in ileon si colon.
Ghrelina: peptid secretat de stomac, ligand endogen al GHS-R,
este reglat de ingestia de nutriente cu efecte potente asupra
apetitului si ingestiei de alimente.

POMC SI DERIVATE

POMC pro-peptid multifunctional prelucrat diferit; in creier un

produs cheie este alfa-MSH care regleaza ingestia de alimente si
homeost energetica actionind pe receptorii MC4-R, cu rol central in
aceste procese (proprietatile anorexigene ale fenfluraminei depind
in parte de acesti receptori); exista un agonist endogen al acestui
receptor, proteina aguti.
Neuronii orexigeni NPY/AgRP si anorexigeni POMC din nc arcuat
sunt coordonati si reglati de o varietate de hormoni, medicamente si
nutriente
Leptina deficitul ei si postul produc scaderea POMC si cresterea
prot aguty si NPY in nc arcuat.
RAPORTUL NPY/POMC = DETERMINANTUL FUNDAMENTAL
AL HOMEOSTAZIEI ENERGETICE GLOBALE

OBEZITATI MONOGENICE CU HIPERFAGIE

RECEPTORII MELANOCORTINEI-4.
La oameni mutatiile lui produc obezitate. 5% din cazurile severe si
precoce de obezitate sunt consec mutatiilor heterozigote ale MC4R. Amplifica semnalele de satietate provenite din intestin, cum ar fi
cele mediate de CCK.
Sindromul Prader Willi
Mutatiile receptorului leptinei

NPY
ACTIUNI CENTRALE
Este exprimat maximal in nc.arcuat in conditii de deprivare
alimentara, ceea ce conduce la cresterea aportului alimentar
(hiperfagie) si o balanta energetica pozitiva, prin:
-stim secr. de leptina
-hiperinsulinemie
-lipogeneza in tesutul adipos alb
-activarea axei adrenale
-inhibitia axelor tiroidiana, de crestere si gonadica
Concluzie: rol in protejarea de starvare
ACTIUNI PERIFERICE
Co-secretat cu catecolaminele din neuronii simpatici si MSR
Secretat de adipocitele viscerala promoveaza acumularea de
grasime

ROLUL INSULINEI

In plus fata de efectele sale de de a creste preluarea glucozei in

muschi si tesutul adipos, insulina are actiuni in creier pt a regla
balanta energetica.
Aceste actiuni au un rol cheie in raspunsurile fiziologice coordonate
la modificarile concentratiilor combustibililor metabolici, relevante pt
controlul SNC al productiei hepatice de glucoza.

GLUCOCORTICOIZII SI HORMONII GONADICI

Actioneaza central pe circuite implicate in homeostazia energetica

Deletia ERalfa din Ht ventromedial produce obezitate si sindrom
metabolic, implicind estrogenii in cheltuiala de energie.
Glucocorticoizii stimuleaza apetitul si cresterea in greutate prin
efecte complexe asupra multor tesuturi.
In exces, produc redistributia tes adipos pe linia mediana.

1.01.2006

5.09.2007

21.11.2007

CONTROLUL SNC AL TERMOGENEZEI

Necesita o balanta intre aportul de energie si cheltuiala de energie

Cheltuiala de energie:
energia necesara pt metabolismul bazal
energia necesara pt activitatea fizica
efectul termic al alimentelor (termogeneza indusa de alimente)
cresterea cheltuielii de energie ca raspuns la aportul de energie. Acest
proces este controlat de SNS (tesutul adipos brun) si axa tiroidiana.
Activarea SNS produce rezistenta la obezitatea prin hiperalimentare.

_Activarea din centrii Ht a SNS periferic regleaza cheltuiala de energie,

sistemul cardiovascular, secretia de catecolamine si pancreasul
endocrin
Rolul MC4-R agonistii lui stimuleaza activitatea simpatica in tesutul
adipos brun

Tipuri de comportament alimentar

Restraint -is characterized by intentional avoidance of
certain foods in order to control body weight, and is
measured by response to questions on the TFQ such as
I avoid certain foods because they make me fat.
Disinhibition -is the tendency to overeat when
surrounded by others who are overeating.
Hunger -measures the subjective sense of an
individuals need to eat.

OBEZITATEA SI DZ TIP 2

The World Health Organization (WHO) estimates that

2.3 billion adults will be overweight and >700 million will
be obese by 2015 . Effective therapeutic strategy for
obese type 2 diabetes should be developed without
delay, but it is often difficult to control appetite and to
maintain body weight in obese type 2 diabetes
patients.

OBEZITATEA SI DZ TIP 2
Intensive insulin therapy may result in fine glycemic
control and prevent microvascular complications, but
such treatment usually increases body weight. In
addition, the oral glucose-lowering agents sulfonylurea
(SU) and thiazolidinedione also increase body weight
by enhancing glucose uptake into adipocytes.

Componente ale comportamentului alimentar

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Recognition for weight and constitution (e.g., Do you think it is

easier for you to gain weight than others?),
External eating behavior (e.g., If food smells and looks good, do
you eat more than usual?),
Emotional eating behavior (e.g., Do you have the desire to eat
when you are irritated?),
Sense of hunger (e.g. Do you get irritated when you feel
hungry?),
Eating style (e.g., Do you eat fast?),
Food preference (e.g., Do you like meat?),
Regularity of eating habits (e.g., Is your dinner time too late at
night?).

Liraglutide, a glucagon-like peptide (GLP-1)

analogue, is a member of new classes of antidiabetic agents and is characterized by
induction of insulin secretion only during
hyperglycemia as an incretin effect.
GLP-1 promotes satiety and reduces food
intake .

Componente ale comportamentului alimentar

inainte si dupa liraglutid

BALANTA ENERGETICA-CIRCUITELE DE RASPLATA

Date recente sugereaza ca semnalele care regleaza aportul

alimentar se intersecteaza cu circuitele importante in reglarea
comportamentelor motivate.
Acestea ar putea fi implicate in fiziopatologia obezitatii si anorexiei
nervosa.

Relationship between stress and eating

behavior

Stress appears to alter overall food intake in two ways, resulting in

under- or overeating, which may be influenced by stressor severity.
Chronic life stress seems to be associated with a greater
preference for energy- and nutrient-dense foods, namely those
that are high in sugar and fat. Evidence from longitudinal studies
suggests that chronic life stress may be causally linked to weight
gain, with a greater effect seen in men.
Stress-induced eating may be one factor contributing to the
development of obesity.

Reward Based Stress Eating

This model emphasizes the role of cortisol and reward circuitry

on motivating calorically dense food intake, and elucidating
potential neuroendocrine mediators in the relationship between
stress and eating.
The addiction literature suggests that the brain reward circuitry
may be a key player in stress-induced food intake. Stress as
well as palatable food can stimulate endogenous opioid
release. In turn, opioid release appears to be part of an
organisms' powerful defense mechanism protecting from the
detrimental effects of stress by decreasing activity of the HPA
axis and thus attenuating the stress response

Reward Based Stress Eating

Repeated stimulation of the reward pathways through either stress
induced HPA stimulation, intake of highly palatable food or both, may lead
to neurobiological adaptations that promote the compulsive nature of
overeating.
Cortisol may influence the reward value of food via
neuroendocrine/peptide mediators such as leptin, insulin and
neuropeptide Y (NPY). Whereas glucocorticoids are antagonized by
insulin and leptin acutely, under chronic stress, that finely balanced
system is dysregulated, possibly contributing to increased food intake and
visceral fat accumulation.
Obesity epidemic may be exacerbated by :
-the preponderance of chronic stress,
-unsuccessful attempts at food restriction, and their
-independent and possibly synergistic effects on increasing the
reward value of highly palatable food.

Hormonii si selectia/cantitatea mesei

Genes identified with common variants influencing

eating behavior with potential impact on obesity

Tulburrile de comportament alimentar

Anorexia nervoas
Bulimia
Comportamentul de tip binge
eating

Criterii de diagnostic pentru anorexia

nervoza (DSM-IV)
Criterii de diagnostic pentru anorexia
nervosa
A Refuzul de a menine greutatea
corporal la nivelul sau sub greutatea
normal minima *

Tipul de anorexie nervosa

Tip

restrictiv =
restricting
type

n timpul episodului
actual, persoana nu s-a
angajat n mod regulat
n comportament de tip
mncat compulsiv sau
purgare ***

mancat
compulsiv/
purgare =
binge
eating/
purging
type

n cursul episodului
actual, persoana se
angajeaz n mod
regulat n
comportament de
mncat compulsiv sau
purgare***

B Frica intens de a nu lua in greutate sau

de a deveni gras(a), chiar dac este
subponderal(a)
C Perturbarea modului n care este
perceput greutatea corporal sau
conformaia corpului propriu,
nedatorat influenei greutii sau
conformaiei corporale asupra
autoevalurii sau negarea seriozitii
greutii actuale sczute
D Amenoree la femeile postmenarhice**

*de exemplu: pierdere n greutate ducnd la meninerea greutii corporale la mai puin de 85% din cea sperat sau
incapacitatea de a lua n greutate plusul sperat pentru perioada de cretere, ducnd la o greutate corporal de mai puin de
85% fa de cea sperat;** amenoree = absena a cel puin 3 cicluri menstruale consecutive ( se consider amenoree dac
menstra apare sub terapie hormonal, de exemplu estrogeni); *** comportamentul de tip purgare include vrsturi
autoprovocate sau abuz de laxative, diuretice, clisme

Criterii de diagnostic pentru bulimia

nervoas (DSM IV)
Criterii de diagnostic pentru bulimie
A

Episoade recurente de mncat

compulsiv, cu ambele componente*

Comportament compensator
inadecvat recurent**

A+B minim de 2 ori pe sptmn,

minim 3 luni

Tip

de purgare
(purging)

n cursul
episodului curent,
persoana s-a
angajat regulat n
autoprovocarea de
vrsturi, laxative,
diuretice, clisme

de
n cursul
nonpurgare episodului curent,
(nonpurging) persoana s-a
D
Autoevaluarea e n mod nejustificat
angajat n alte
influenat de conformaia i
comportamente
greutatea corpului.
compensatorii
inadecvate: post,
E
Perturbarea nu survine exclusiv n
*1.mncat
ntr-o anumit
perioad de
timp
(de exemplu 2 ore) a unei cantiti mai mari dect ar exerciii
mnca cei mai
muli
fizice
cursul
episoadelor
de
anorexie
oameni ntr-o perioada similar ca timp i circumstane; 2.sentimentul de lips de control a mncatului n cursul
nervoas.
episodului;**vrsturi autoprovocate, abuz de laxative, diuretice, clisme, alte medicamente, postul, exerciii fizice

Comportamentul de tip binge eating

se refer la o subsecven din cadrul tulburrilor de
alimentaie, clasificat n DSM IV drept tulburare de
comportament alimentar fr alt specificaie, mai
precis episoade recurente de binge eating (mncat
compulsiv), fr metode compensatorii inadecvate ca n
bulimia nervosa
alimentarea compulsiv nseamn cantiti mai mari
dect la alte persoane, n aceleai circumstane,
ngurgitate fr simul controlului, mai repede dect e
cazul, nelegat de senzaia de foame, pn ce pacientul
se simte inconfortabil de stul, episoade care apar cel
puin de 2 ori pe sptmn, minim 6 luni

HORMONUL ANTIDIURETIC

Vasopresina sau hormonul antidiuretic este determinantul major al excretiei renale a

apei libere si joaca un rol central in mentinerea balantei apei si osmolalitatii lichidelor
organismului
AVP este sintetizata in neuronii nc. SO si PV si depozitata in hipofiza posterioara de
unde este secretata in circulatie
Reglarea fiziologica a sintezei si secretiei AVP implica 2 sisteme: osmotic si de
presiune/volum
Reglarea osmotica:
- este mediata de osmoreceptori localizati in structurile circumventriculare anterioare
(OLVT); aprecierea setei, desi o functie corticala , depinde de osmoreceptori distincti
-cresterea osm plasmei (normal 285-295 mOsm) determina cresterea lineara a
secretiei AVP; pe masura ce AVP creste volumul urinar scade (antidiureza) si
osm/densit urinara creste
- daca osm plasmei este mai mare de 295 mOsm organismul este in pericol de
deshidratare severa pt ca secretia de AVP este deja maxima- deci antidiureza e
deja maxima; la subiectii sanatosi acest fapt este evitat prin stimularea
mecanismului setei care determina ingestia de lichide; aceasta scade osm
plasmei la nivele la care excretia renala a apei e reglata din nou de AVP. Acest
aranjament are avantajul de a-i scuti pe oameni de episoade frecvente de sete
care ar necesita o diversitate de activitati comportamentale pt cautarea apei
cind deficitul de apa este usor si poate fi compensat de conservarea renala a
apei si lasind mecanismul setei pt situatii de urgenta.
- Daca se ingera volume mai mari de lichide decit cele cerute de sete, atunci secretia
de AVP este supresata si rinichii pot excreta si 15-20 litri/24 ore.

HORMONUL ANTIDIURETIC

Reglarea de presiune/volum:
- modificarile volumului sanguin sunt mediate de receptorii de joasa
presiune din atriul sting si venele mari ale toracelui, in timp ce
reglarea prin TA este mediata de baro-receptorii din arcul aortic si
arterele carotide
- Relatia TA-AVP este exponentiala cind volumul sanguin scade mai
mult de 10%.

Reglarea comparativa a AVP (osmolalitate vs volum/TA)

SETEA

Pentru a mentine homeostazia apei este necesara ingestia de apa pt a

inlocui pierderile urinare obligatorii si pe cele insensibile.
Setea reprezinta un mecanism de protectie si consumul de apa creste ca
raspuns la perceptia deficitului de lichide.
Ca si AVP, setea este stimulata de cresterea osmolalitatii LEC (cu 2-3%) si
de scaderea volumului intravascular.
Desi setea este reglata osmotic, este putin probabil ca modificarile
osm plasmatice sunt complet responsabile de ingestia zilnica de
lichide; majoritatea oamenilor ingera cantitati mari de lichide odata cu
ingestia de alimente, din motive de gust sau pt efecte secundare dorite
(cofeina), sau din motive sociale sau obiceiuri (bauturi alcoolice sau
nealcoolice). De aceea, in general atit oamenii cit si animalele ingera
volume in exces fata de ceea ce se considera necesarul actual de
lichide.
Prin urmare desi setea are o importanta vitala in situatii de hiperosm si
hipovolemie, in situatii fiziologice de balanta apei este responsabila in
special AVP.

Diabetul insipid hipotalamic - neurogen, central,

cranian
Diabetul insipid hipotalamic (DIH) este o boal
caracterizat prin incapacitatea de a concentra urina ca
urmare a alterrii secreiei osmoreglate de AVP.
Majoritatea pacienilor au nivele detectabile ale AVP, dar
care sunt inadecvat sczute n comparaie cu valorile
concomitente ale osmolaritii plasmatice. n consecin,
se produce o poliurie persistent care determin
deshidratare hiperton, iar pacienii i menin balana
apei prin mecanismul setei (presupus intact).

POLIDIPSIA PRIMARA

Polidipsia primara si poliuria ulterioara trebuie diferentiate de

diabetul insipid si poate contribui la SIADH.
PP poate fi produsa de leziunile organice ale hipotalamusului care
produc DI, dar mai ales de sarcoidoza hipotalamica.
PP poate fi produsa de medicamente care produc uscaciunea gurii
(anticolinergice, antidepresive) sau de orice boala care stimuleaza
secretia de renina.
PP este adesea asociata cu sindroame psihiatrice

SINDROMUL HIPERNATREMIEI ADIPSICE

Se caracterizeaza prin absenta osmostatului cu baro-receptori

intacti: pacientii nu au senzatia de sete si nu beau apa
Spre deosebire de subiectii normali, pe masura ce Na seric creste
nu se secreta AVP si poliuria hipotona continua.
Aportul scazut de apa si excretia excesiva de apa produc
deshidratare cu hiperNa.