Etica aplicata- binele contextual

MĂDĂLINA TIMU
Colegiul Naţional „Dragoş Vodă”, Câmpulung Moldovenesc,
(îndrumător : prof. Laura MORUZI)

„Etica este supunerea faţă de ceea ce nu poate fi constrâns.”

John Fletcher Moulton

Abstract
The aim of this essay is to point out the fact that the notions of good and evil are purely contextual and that
there are controversial problems that are morally situated in a gray area. We cannot speak of an unique
moral principle therefore we are obliged to solve each situation contextually.

Etimologia cuvantului etica derivă din grecescul ethos care desemna l a î n c e p u t

o b i c e i u r i l e î n g e n e r a l , d a r a s t ă z i s e r e d u c e n u m a i l a înţelesul de obiceiuri
morale. Ethos mai desemnează şi profilul moral al comunităţii umane, morala grupurilor.
Etica aplicata se ocupa de contextualizare, de problematizarea situatiilor concrete, putand
astfel sa ofere o ghidare morala precisa . Ea se ocupa cu studiul problemelor controversate ale
societatii contemporane in domenii ca : bioetica, etica medicala, domeniul juridic , pedagogic
etc. . Fiind axata pe studiul abaterilor de la principiile traditionale ale moralitatii, etica aplicata
are scopul de a largi campul tematic al eticii si de a limita generalitatea, oferind astfel raspunsuri
ce privesc viata concreta a unei persoane.
Una dintre problemele presante ale eticii aplicate o reprezinta sinuciderea asistata si
anume actul prin care doctorul isi ajuta pacientul care indeplineste anumite conditii sa-si curme
viata. Unul dintre militantii acestei practici il reprezinta doctorul Jack Kevorkian care sustinea : „
A muri nu este o crima .” Opunandu-se conceptiilor traditionaliste , ni se ofera o perspectiva
modernista asupra unei idei controversate. In conceptia sa, fiecare persoana are dreptul la o
moarte decenta, lipsita de chinuri . Odata ce o persoana isi pierde discernamantul si prin urmare
simtul ratiunii, al constiintei , iar calitatea vietii scade drastic ar trebui sa beneficieze de dreptul
de a trece in nefiinta. Filosoful James Rachels sustinea ,, O parte din argumentul meu consta in a
arata ca a lasa pe cineva sa moara poate fi un proces indelungat si dureros, pe cand o injectie
letala este rapida si lipsita de dureri.” Astfel , fiecarei persoane ar trebui sa i se acorde dreptul,
atata timp cat se afla in stadiul terminal al unei boli incurabile, iar calitatea vietii ii este afectata
simtitor, de a avea un sfarsit decent, lipsit de suferinta. „Scopul meu in ajutorarea pacientului nu
este sa cauzez moartea. Scopul meu este sa pun capat suferintei.”, sustinea dr. Jack Kevorkian,
militand pentru drepturile pacientilor sai.
S-ar putea sustine ca prin intermediul conceptiei de sinucidere asistata se incalca
prevederile juramantului lui Hipocrate prin care un medic promite : ,, Atât cât mă ajută forțele și
rațiunea, prescripțiunile mele să fie făcute numai spre folosul și buna stare a bolnavilor, să-i
feresc de orice daună sau violență.(...) Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale,
chiar dacă mi se cere, și nici nu voi da vreun sfat în această privință.’’ Insa se poate vorbi cu
adevarat despre viata atunci cand atat trupul cat si ratiunea nu iti permit sa detii controlul asupra
situatiei in care te afli? Etica aplicata nu elimina conflictele valorice, insa nici nu`si propune
acest lucru. Ea are rolul de a largi perspectivele asupra unui eveniment , de a oferi si o alta
solutie , una in spiritul filosofiei moderniste.
Fiind legalizata in unele state din S.U.A., dar si in Belgia, Luxemburg, Olanda si Elvetia,
militantii in favoarea sinuciderii asistate doresc dreptul la o moarte decenta , dreptul de a detine
controlul .
Cu toate acestea , Declaraţia de la Geneva, adoptată în 1948 de Asociaţia Medicală
Mondială, afirmă: "Voi acorda cel mai mare respect vieţii umane încă de la începuturile ei."
Acelaşi principiu a fost implementat şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: "Dreptul
fiecărui om la viaţă va fi protejat prin lege. Nici un om nu ar trebui lipsit de viaţă intentionat."
,,A trai este un drept , nu o obligatie.’’ Omul are dreptul fundamental in procesul
decizional , putant hotara in legatura cu demnitatea sa, practic cu autonomia sa, astfel sinuciderea
avand justificare. Una dintre temerile unora sunt legate de faptul ca asemenea practici deschid
calea abuzurilor . O alta problema ar fi in plan semantic, fiind necesara o distinctite clara intre
termeni ca “a induce moartea” si “a lasa sa moara”.
 In Romania nu a fost inca pusa aceasta problema, un singur roman apeland la aceasta
metoda la clinica elvetiana „Dignitas”. Doctorul Persida Boscan a declarat:”Tinand cont de
pregatirea medicilor de la noi din tara, cred ca nici nu este cazul sa ne punem o astfel de
problema. Cred ca aceasta metoda ar da nastere unor abuzuri, atat din partea medicilor, cat si din
partea familiilor, care ar putea transforma medicul in tinta unor urmari.”
Societatea „Dignitas” , din Elvetia, care sustine sinuciderea asistata , functioneaza
conform principiului filosofic prin care orice libera initiativa este permisa unui individ, insa doar
in cazul in care prin aceasta nu sunt prejudiciate interesele celuilalt.Libertatea unei persoane se
termina unde incepe cea a alteritatii.
Cea mai mare problema ridicata de sinuciderea asistata este faptul ca unele persoane sa
fie ucise fara sa isi doreasca sa moara, ajungandu-se la abuzuri .
Astfel binele ajunge sa fie conjunctural , depinzand in totalitate de context, de un
summum de evenimente. Valorile de bine si rau trebuie intelese doar prin intermediul
contextului, avand caracter solipsist. Dupa cum considera si Nietzsche , realitatea devine astfel
un joc infinit al interpretarilor, o apologie a aparentei. Curmarea suferintei poate fi vazuta atat ca
si un act de lasitate, de frica dar si ca un bine avand ca si scop curmarea suferintei, conferirea
unui sfarsit decent. Valorile etice nu pot fi analizate la nivel general asemenea perspectivei
traditionaliste, trebuie sa ne desprindem de intreg pentru a putea percepe partea, binele si raul nu
mai sunt imuabile, ele sunt supuse analizei hermeneutice iar astfel intervine perspectivismul.
Binele devine relativ , etica aplicata analizand complexitatea actiunilor , standardele
morale fiind altele in functie de epoca, de societate, determinand moralitatea actiunilor in afara
contextelor abstracte.
Etica religioasa, se opune vehement acestor practici acuzand decaderea morala a
societatii contemporane si pervertirea valorilor. Etica crestina este in esenta o etica a iubirii, a
pretuirii vietii plecand de la unitatea Noului Testament cu Vechiul Testament. Astfel este
impotriva vointei lui Dumnezeu curmarea unei vieti, fiind considerata un act de necredinta, de
lasitate, de fuga din fata vietii, conform Bibliei sinuciderea fiind egala cu crima.Acest act este
considerat a fi impotriva firii umane, un act de violenta privind impulsul natural catre existenta.
Libertatea omului este considerata a fi demnitate si este lipsita de anarhie. Binele si raul sunt
considerate valori universale, moartea implicand responsabilitatea morala. „Pacatul trebuie sa
aiba aprobarea crestinului, pe care el o poate refuza si trebuie s-o refuze.”sustine Mitropolit
Dr. Nicolae Mladin.
In concluzie, consider ca sinuciderea asistata medical, asemenea majoritatii problemelor
propuse de catre etica aplicata se afla la limita dintre etica traditionalista si cea modernista
ducand la numeroase polemici.Lumea este insa o interpretare, iar filosofia determina o
reevaluare a tuturor valorilor, astfel ca valori etice ca binele si raul trebuie evaluate contextual ,
fiind la latitudinea fiecaruia perspectiva pe care o acordam unui anumit act.

Bibliografie:

 Filosofie- sinteze, comentarii, teste-grila de Luminita Adamut , Anton I. Adamut

 Filosofie Tip B, manual pt cl. a-XII-a de Ioan N.Rosca , Codruta Missbach , Gabriel Ion

 www.wikipedia.ro

 http://www.crestinortodox.ro

 http://www.biography.com

 „Eutanasia pasiva si activa” de James Rachels