Mineralele

Mineralele sunt substanţe naturale solide, mai rar fluide, alcătuite din unul sau mai
multe elemente chimice, care intră în componenţa rocilor şi minereurilor. După
conţinutul lor ele se pot împărţi în minerale metalifere şi respectiv nemetalifere (sare,
gips,azbest, mică, feldspat), iar cele metalifere se pot împărţi la rândul lor în feroase şi
neferoase.

Determinarea unui mineral se face prin cunoaşterii proprietăţilor lui fizice: - culoare -
luciu - spărtura (proaspătă neoxidată) - duritatea - clivajul (modul de spargere),
greutatea specifică, proprietăţi magnetice şi radioactive etc.

• Duritatea mineralelor este o proprietate importantă, aceasta determinând forma de

exploatare a zăcământului).
Mineralogul austriac Carl Friedrich Christian Mohs a stabilit o scară a durităţii
mineralelor după cum urmează: 1.talc, 2.gips, 3.calcit, 4.fluorina, 5.apatit,
6.ortoza, 7.cuarţ, 8.topaz, 9.corindon 10.diamant.

• Clivajul este denumită tendinţa intalnita la minerale sau cristale de a se sparge,

despica paralel cu reţeaua structurii cristaline.Clivajul este de fapt o formă aparte
de spărtură. Suprafaţa clivajului este netedă în general cu o reflectare bună a
razelor luminoase. Clivajul se poate prezenta diferit, având diferite grade de
clivaj.
•
• Spărtura este fenomenul de spargere, fărămiţare, produs la un mineral ca urmare a
unei loviri sau presiuni efectuate asupra lui. Aspectul spărturii poate oferi indicii
ajutătoare la identificare.
Minerale cu duritatea mai mare decât sticla (>5,5)
Laborator nr. 1 Minerale

FISA NR. 1

Denumire: HEMATIT

Clasa mineralelor: oxizilor

Proprietăti fizice

 Duritatea : 5,5 – 6,2

 Clivajul: inexistent
 Spărtura: neregulată
 Greutatea specifică: 4.9-5.3

Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: nuanţe de gri, maronie-roşiatică, roşie

 Culoarea urmei: rosu inchis
 Luciul mineralelor: metalic, mat
 Plecroism: bicromism roşu gălbui – roşu maroniu

Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica – greu solubil in acid clorhidric
 Minerale asemănătoare - ilmenit, goethit, lepidolit
 Radioactivitate – ---
 Magnetism – la temperatura ambianta inexistent

De retinut:
- se utilizează pentru fabricarea de pigmenţi, în industria
vopselelor.
- Hematitul lustruit a fost considerat ca piatră preţioasă şi
utilizat pentru realizarea de ornamente
FISA NR. 2

Denumire: Pirita

Clasa mineralelor: sulfurilor

Proprietăti fizice

 Duritatea : 6 - 6,5
 Clivajul: absent
 Spărtura: concoidală - neregulată

Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: gălbui-arămie cu reflexe verzui

 Culoarea urmei: : neagră-verzuie sau neagră-brună
 Luciul mineralelor: metalic
 Plecroism:

Alte caracteristici

 Reactivitatea chimica – se dizolvă în acid azotic concentrat

 Minerale asemănătoare :calcopirita
 Radioactivitate – --- Nu este radioactivă
 Magnetism –paramagnetică

De retinut:
Din punct de vedere economic este importantă pentru obţinerea acidului sulfuric, fierului şi
cuprului, sau ocazional la obţinerea aurului.
FISA NR. 3

Denumire: Orthoclase

Clasa mineralelor:silicate

Proprietăti fizice

 Duritatea : 6
 Clivajul: la 90°
 Spărtura:
 Greutatea specifică: 2.55-2.63

Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: roz, opac, alb, verzui

 Culoarea urmei: albă
 Luciul mineralelor: metalic

Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica –
 Radioactivitate – --- inexistentă
 Magnetism – inexistent

De retinut:

Unele variante Orthoklas sunt folosite ca giuvaeruri.

Feldspatul, împreună cu caolinul şi cuarţul, sunt folosite la fabricarea porţelanului, sau la

confecţionarea protezelelor dentare.
FISA NR. 4

Denumire: Microclin

Clasa mineralelor: silicate

Proprietăti fizice

 Duritatea : : 6 – 6,5
 Clivajul: perfect
 Spărtura:
Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: roz, galben, roşiatică sau verde

 Culoarea urmei: albă
 Luciul mineralelor: vitros

Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica –
 Minerale asemănătoare
 Radioactivitate – ---

De retinut:
Microclin este identică cu orthoclase în multe proprietati fizice, ea poate fi disting prin raze X
sau examinare optică; vizualizat sub un microscop de polarizare , exponate microcline un
minut mai multe înfrăţire care formează o structură asemănătoare grilaj, care este
inconfundabil.
FISA NR. 5

Denumire: Calcic plagioclase

Clasa mineralelor:

Proprietăti fizice

 Duritatea : 6
 Clivajul: la 90°
 Spărtura:
 Greutatea specifică:

Proprietăti optice
 Culoarea mineralelor: gri, negru sau albastru
 Culoarea urmei: absentă
 Luciul mineralelor: sticlos
Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica –
 Minerale asemănătoare
 Radioactivitate – ---

De retinut:
În afară de a fi cele mai abundente minerale şi pe scară largă a crustei, sau o parte
ultraperiferice, a Pamantului, feldspat sunt, de asemenea, componente majore de roci lună

Feldspaturile sunt utilizate la fabricarea de ceramică şi glazuri ceramice si ca abrazive

uşoare.

Feldspat sunt aluminosilicaţi, care conţin siliciu şi ioni de aluminiu legate împreună de
către ionii de oxigen pentru a forma un cadru tridimensional de atomi. Alti ioni, în principal
de potasiu, sodiu, calciu şi, ocupa site-uri în cadrul.
FISA NR. 6
Denumire: Sodic plagioclase

Clasa mineralelor:

Proprietăti fizice

 Duritatea : 6
 Clivajul: la 90°
 Spărtura:

Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: albă, gri

 Culoarea urmei: absentă
 Luciul mineralelor: nemetalic
Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica –
 Minerale asemănătoare
 Radioactivitate – ---

De retinut:

În afară de a fi cele mai abundente minerale şi pe scară largă a crustei, sau o parte
ultraperiferice, a Pamantului, feldspat sunt, de asemenea, componente majore de roci lună

Feldspaturile sunt utilizate la fabricarea de ceramică şi glazuri ceramice si ca abrazive

uşoare.

Feldspat sunt aluminosilicaţi, care conţin siliciu şi ioni de aluminiu legate împreună de
către ionii de oxigen pentru a forma un cadru tridimensional de atomi. Alti ioni, în principal
de potasiu, sodiu, calciu şi, ocupa site-uri în cadrul.
FISA NR. 7
Denumire: Amphibole

Clasa mineralelor: silicate

Proprietăti fizice

Duritatea : 5 - 6
Clivajul: perfect (60° - 120°)
Spărtura: neregulată
Greutatea specifică: 3 - 3,6

Proprietăti optice

Culoarea mineralelor: foarte variată

Culoarea urmei: verde deschis
Luciul mineralelor: absent

Alte caracteristici
Reactivitatea chimica –
Minerale asemănătoare :Pyroxene
Radioactivitate – ---

De retinut:
Ca mineralele primar îl prezintă ca hornblende în roci vulcanice , cum ar fi granit , diorite şi
andezit . Ca minerale secundare sunt amfibol, fie dezvoltat în calcar de metamorfism de
contact.
FISA NR. 8

Denumire: Pyroxene

Clasa mineralelor:

Proprietăti fizice

Duritatea : 6
Clivajul: două direcţii la 90°
Spărtura:

Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: verde spre negru

 Culoarea urmei: albă, verde, maro
 Luciul mineralelor: nemetalic
Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica – ---
 Minerale asemănătoare :Amphibole
 Radioactivitate – ---
 Magnetism –

De retinut:
Unii piroxeni sunt folosiţi ca pietre preţioase, ca de exemplu varietatea verde Enstatit sau
Diopsid, ca şi Hypersthen de culoare roşie-brună. Pe când din Jadeit se pot prelucra bijuterii
cu linii fine, datorită structurii sale compacte.
FISA NR. 9
Denumire: Quartz

Clasa mineralelor: Oxizi, Hidroxizi, silicaţi

Proprietăti fizice

 Duritatea : 7
 Clivajul: nu are
 Spărtura: sidefie, neregulată, sfărmicioasă
 Greutatea specifică:

Proprietăti optice
 Culoarea mineralelor: incolor, alb sau toate culorile
 Culoarea urmei: alba
 Luciul mineralelor: sticlos pe feţele prismei, gras pe
suprafaţa de spartură
Plecroism: nu are

Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica – solubil in acid fluorhidric şi în soda
caustică
 Minerale asemănătoare Azurit, Chrysokoll
 Radioactivitate – inexistentă
 Magnetism – inexistent
De retinut:
• la fel utlizat la producera instrumentelor de precizie ca de exeplu cântar cu fir de
torsiune.
• folosit în acustica electronică, sau lampa de cuarţ.
• foarte frecvent folosit ca bijuterie, sunt varietăţile colorate ale cuarţului .
• o varietate a sa a fost si inca este folosit in societatile umane primitive ca si unealta.
• în amestec cu caolin şi feldspat este folosit la obţinerea porţelanului.
FISA NR. 10

Denumire: Olivine

Clasa mineralelor:

Proprietăti fizice

Duritatea : 6,5 - 7
Clivajul: imperfect
Spărtura: sidefie, sfărămicios

Proprietăti optice

Culoarea mineralelor: auriu-verzui, gălbui brun

Culoarea urmei: albă
Luciul mineralelor: sticlos
Plecroism:---

Alte caracteristici
Reactivitatea chimica – ---
Minerale asemănătoare Liebenbergit,Monticellit,Kirschsteinit,Glauchroit
Radioactivitate – ---
Magnetism – ---

De retinut:
Alcătuiesc o serie de cristale mixte. Olivin în natură conţine canităţi mici de Nichel, (Ni)
Magneziu (Mg) respectiv Fier (Fe) substituit.
Minerale cu duritate mai mica decat sticla(<5,5)
FISA NR. 11

Denumire: Calcopirita

Clasa mineralelor: sulfură, (Raport metal/sulf = 1:1 )

Proprietăti fizice

Duritatea : 3,5-4
Clivajul: imperfect
Spărtura: sidefie, neregulată, sfărmicioasă
Greutatea specifică: 4,1 - 4,3

Proprietăti optice

Culoarea mineralelor: galben-auriu

Culoarea urmei: verzuie-neagră
Luciul mineralelor: metalic
Plecroism:---

Alte caracteristici
Reactivitatea chimica –
Minerale asemănătoare:pirita, marcasit, aur
Radioactivitate – inexistenta
Magnetism – inexistent

De retinut:
Datorită prezenţei în cantităţi mari în zăcăminte şi datorită conţinutului ridicat de cupru (ca.
25%), calcopirita este unul din principalele minereuri de cupru de pe glob.
Este utilizată şi la producerea celulelor solare (în amestec cu alte sulfuri de cupru).
FISA NR. 12

Denumire: Muscovit

Clasa mineralelor: Silicati

Proprietăti fizice

Duritatea : 2 – 2,5
Clivajul: perfect-1
Spărtura: Micaceu
Greutatea specifică: 2.76-3

Proprietăti optice

Culoarea mineralelor: alb, gri, argintiu

Culoarea urmei: albă
Luciul mineralelor: sticlos
Plecroism: slab atunci când sunt colorati

Alte caracteristici
Reactivitatea chimica:–
Minerale asemănătoare :
Radioactivitate – ---

De retinut:
Numele vine de la moscovit leşeşti-sticla, un nume folosit anterior pentru minerale datorită
utilizării sale în Rusia, pentru ferestre .
FISA NR. 13

Denumire: Biotit (Mica neagră)

Clasa mineralelor: silicati

Proprietăti fizice

 Duritatea : 2 - 3
 Clivajul: perfect-1
 Spărtura: Micaceu
 Greutatea specifică: 2.7-3.1

Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: neagră, cenuşie-verzuie

 Culoarea urmei: albă
 Luciul mineralelor: sticlos, perlat
 Plecroism: puternic

Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica –
 Radioactivitate – ---

De retinut:

Biotit este, de asemenea, util în evaluarea istoriile temperatură de roci metamorfice, deoarece
partiţionare de fier şi magneziu între biotit şi granat este sensibil la temperatura. Biotit are
niciun fel de utilizări comerciale.
FISA NR. 14

Denumire: Halit

Clasa mineralelor: Halogenuri

Proprietati fizice

 Duritatea : 2 - 2,5
 Clivajul: perfect-3
 Spărtura: Predominant în cuburi şi paturi masive sedimentare, dar, de asemenea,
granulară, fibroasă şi compact
 Greutatea specifică: 2.17

Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: alb, albastru, roşu, roz,galben

 Culoarea urmei: alba
 Luciul mineralelor: vitros (sticlos)
 Plecroism:

Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica –
 Radioactivitate – ---

De retinut:
Halitul este adesea folosit atât rezidenţiale şi municipalitate pentru gestionarea gheţii. Prin
urmare, prezenţa de halite în soluţie de apă topeşte gheaţa.
FISA NR. 15
Denumire: Calcit

Clasa mineralelor: ditrigonal-scalenoedrică

Proprietăti fizice

 Duritatea : 3
 Clivajul: perfect-3
 Spărtura: sidefie, neregulată
 Greutatea specifică:

Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: : frecvent incolor, alb lăptos,cenuşiu,

roz
 Culoarea urmei: alba
 Luciul mineralelor: sticlos
 Plecroism: incolor; pleocroism de relief

Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica – reacţie spumantă cu acidul clorhidric
 Minerale asemănătoare Aragonit, Dolomit
 Radioactivitate – --- inexistentă
 Magnetism – inexistent
De retinut:
Marmora este un material de construcţie foarte preţuit, calcitul mai este folosit, la fabricarea
cimentului, la producerea îngrăşămintelor şi amendamentelor chimice, sau ca înveliş protector
al metalelor. La fel în industria optică este utilizat cristalul de calcit
FISA NR. 16

Denumire: Dolomit

Clasa mineralelor: carbonat anhidru

Proprietăti fizice

 Duritatea : 3,5 - 4
 Clivajul: perfect-3
 Spărtura: sidefie
 Greutatea specifică: 2,9
Proprietăti optice
 Culoarea mineralelor: : incolor,alb,galben,brun
 Culoarea urmei: albă
 Luciul mineralelor: sticlos, perlat
Alte caracteristici
 Reactivitatea chimica – se dizolvă greu în acizi
 Minerale asemănătoare Calcită, Magnezit
 Radioactivitate – ---
 Magnetism – ---
De retinut:

Roca dolomit este folosit la pavare, piatră decorativă, sau la fabricarea cimentului în
construcţii, în metalurgie la obţinerea unor oţeluri dure, în industria sticlei. La accidentul
produs cu reactorul nuclear de la Cernobil s-a folosit dolomită la acoperirea reactorului pentru
diminuarea radiaţiilor după accident.Mineralul mai este folosit mai rar ca bijuterie din cauza
clivajului bun şi durităţii reduse.
FISA NR. 17

Denumire: Gips

Clasa mineralelor: sulfati

Proprietăti fizice

 Duritatea : 1,5, - 2
 Clivajul: perfect
 Spărtura: sidefiu

Proprietăti optice

 Culoarea mineralelor: incolor, alb

 Culoarea urmei: alba
 Luciul mineralelor:
Alte caracteristici
 Minerale asemănătoare :---
 Radioactivitate – ---
 Magnetism – ---

De retinut:

Prin calcinare pierde apa de cristalizare; pulberea obţinută absoarbe din nou apă,
solidificându-se. Această proprietate este folosită în industria de construcţii. Creta folosită în
şcoli provine la fel din gips.

În medicină este utilizat pentru fixarea fracturilor de oase, ca bandaj de gips, în stomatologie
ca mulaj.

În arheologie, paleontologie şi în artă, ca statui din gips curat sau în amestec cu alte minerale.
ROCILE

ROCILE MAGMATICE

ldspați

Originea
- provin din magmă (topitură din silicați)

Proprietățile
magmelor

Vâscozitatea Compoziția
Temperatura chimică

g
Procese magmatice
Deplasarea magmelor
Consolidarea magmelor
Devolatizarea
Chimismul rocilor
 Roci bogate în silicați > 30 %
 -Roci acide (SiO2 > 63 %
 -Roci neutre (52 < SiO2<63 %)
 -Roci bazice (45 < SIO2<52 %)
 -Roci ultrabazice (30 % <SiO2<45 %)

Mineralele constituiente

- minerale leucocrate sau salice (cuarțul,

feldspații, feldspatoizii, muscovitul)

- minerale melanocrate sau femice (culori

închise, silicaților feromagnezieni - piroxeni,
amfiboli, biotit, olivina)

olivina
amfibol

- minerale accesorii (magnetitul, ilmenitul,

granații, apatitul, zirconul, sfenul)
 graniti
- minerale secundare (caolinitul, cloritul,
- serpentinitul, calcitul, limonitul, calcedonia)

- Calcit

Structura Textura
- este dat de modul de aranjare al mineralelor, - modul de aranjare al mineralelor în
ordonate după spațiu în rocă
gradul de cristalizare, formă și mărime

Dupa gradul de cristalizare:

 holocristaline
 hialine (vitroase – sticloase)
 hipocristaline

În funcție de dimensiunea absolută

-Afanitică
-Faneritică

În funcție de gradul de compactare

-Compacte
-Poroase

În funcție de dimensiunea relativă a cristalelor

-Echigranulare
-Inechigranulare
-Gigantocristaline (pegmatitică)
Textura
 masivă
o -fluidală
 vacuolară sau scoriacee

Tipuri de roci magmatice

FISA ROCA NR.1

ANDEZIT
Tipul roci:magmatica-vulcanica
Chimism: bazic
Alcatuirea mineralogica: calcic
plagioclas,piroxen,amfibol

Structura: porfirinică
Textura: masiv-compactă, uneori fluidă
Ambientul geometric:
Localizare: Munţii Gutâi, Bârgău,
Căliman, Gurghiu, Harghita, Metaliferi.
FISA ROCA NR.2
GRANIT

Tipul roci:magmatica plutonica

Chimism:acid
Alcatuirea mineralogica : predomină
cuarţul, feldspatul şi minerale de culoare închisă ca :
glimer, biotit, muscovit mai rar amphibol.

Structura:
Textura:masiva
Localizare:
• Alpi; numai în zona centrală
• Fichtelgebirge
• Galicien, Spania
• Austria
• Pădurea Neagră
FISA ROCA NR.3
BAZALT
Tipul roci:magmatica-vulcanica
Chimism:
Alcatuirea mineralogica:calcic
plagioclas,piroxen,olivina

Structura: structură porfirică, compactă

Textura:masiva
Localizare: Bazaltul poate fi întâlnit pe fundul
mărilor

FISA ROCA NR.4

RIOLIT
Tipul roci:magmatica efuzivă,
Chimism:acida
Alcatuirea mineralogica: cuarț,feldspați,biotit
Structura:
Textura: porfirică
Localizare: Munţii Gutâi,Munţii Vlădeasa,Munţii
Metaliferi

• în Germania:
o Pădurea Turingiei,Munţii Pădurea Neagră

• în alte ţări:
o Vogesen, Franţa de est
o Islanda
Mineralele rocilor metamofice
 Minerale comune
 Minerale tipomorfe
cuarț, feldspat, mice, amfiboli, piroxeni,distenul, andaluzitul, silimanitul, staurolitul
sericitul, cloritul, serpentinul, talcul, granații, andaluzitul, silimanitul, staurolitul,
epidotul
 Minerale des întâlnite

Structuri
granoblastică
- proporție mare de cuarț și feldspat
lepidoblastică
- minerale care au forme foiase, solzoase, dispuse în ”pături”
nematoblastică
- minerale în forme prismatice, fibroase, aciculare, dispuse liniar-paralel

Texturi
- șistuase - texturi specifice rocilor care au fost supuse la streess - forțe
unidirecționale (presiuni

Metamorfismul este condiționat de:

- presiunea litostatică (verticală)
- stressul (presiunea laterală)
- temperatura (variază cu adâncimea)
Grade de metamorfism

Epimetamorfismul:
Mezometamorfismul:
Catametamorfismul

Epimetamorfismul:
- T joase de maxim până la 200 gC
- presiunea litostatică (stressul)
rol secundar,
iau naștere:
 sericit
 clorit
 serpentinit
 talc
- umiditatea
- rocile caracteristice:
filitele
șisturile cloritoase
șisturile sericitoase

Mezometamorfismul:
-T între 200 - 400 gC
- presiunea litostatică
- stressul în mică măsură
Minerale caracteristice
o biotitul
o muscovitul
o epidotul
o hornblenda
o granații
o distenul
o staurolitul
Rocile caracteristice
o micașisturile
o amfibolitele
o cuarțitele
Catametamorfismul
- T 400 - 700gC
- presiunea litostatică
- are o loc o recristalizare completă a rocii
preexistente
- minerale predominante:
feldspații piroxenii amfibolii cuarțul biotitul andaluzitul silimanitul
- rocile formate sunt:
gnaisele
eclogitele
marmorele
TIPURI DE ROCI METAMORFICE

FISA ROCA NR.1

MICASIST
Tipul roci:metamorfica
Chimism:
Alcatuirea mineralogica: biotit, muscovit,
cuarţ, câteodată şi paragonit.

Structura: epidoblastică (solzoasă), rar

porfiroblastică.

Textura: şistoasă, uneori rubanată

Localizare: sunt foarte răspândite în faciesurile
mezometamorfice din diferite zone ale globului: Italia
(Airolo în Sasso Rosso), Rusia, România.
FISA ROCA NR.2
MARMURA
Tipul roci:metamorfica
Chimism:
Alcatuirea mineralogica:
Structura: zaharoidă, masivă,
Localizare:. marmura alba de Carrara" sau "verde de
Alpi",sau la noi marmura de Ruschita
 ROCILE SEDIMENTARE

Sunt formate la suprafața terestră

Roci formate rezultate din depunerea în medii lacustre, bazinale, oceanice
a unor particulelor rezultate din distrugerea unor roci primare, prin acumulări
organogene, prin procese de precipitare (evaporite) sau prin alterare
rezultând roci reziduale.

Mineralele rocilor sedimentare

- minerale allogene (fragmente sau chiar cristale întregi decuarț, mice, feldspați,
piroxeni, amfiboli)
- minerale autigene (singenetice, care au luat naștere în timpul procesului de
sedimentare și diagenetice . Acestea dinurmă formându-se după ce s-a realizat
sedimentarea.
Caolinitul
Limonitul
Calcitul

Dolomitul
Anhidritul
Gipsul
Sarea Gemă
Glauconitul
Alcătuirea chimico-mineralogică
 Roci carbonatice – roci bioconstruite (calcare recifale) şi bioacumulate (crete,
marne cu globigerine sau bioclastice (calcarenite rezultate din amestecul
bioclastelor cu epiclaste)
 Roci argiloase – alcătuite din alumosilicaţi hidrataţi: caolinul, bentonita, diferitele
argile,illitice, montmorillonitice
 Roci aluminoase – formate prin acumulare reziduale
 Roci clorurice – rezultate în urma precipitării din soluţii suprasaturate (sarea
gemă,
 silivină)
 Roci silicioase – constituite prin acumularea testelor unor organisme silicioase
(diatomite,radiolarite, menilite, jaspuri, concreţiuni silicioase
 Roci sulfatice – rezultate prin precipitare din ape marine sau lacustre din zone
aride (gips,anhidrit)
 Roci feruginoase – reprezentate mai ales din limonit şi hematit
 Roci manganoase – în special cruste de psilomelan
 Roci fosfatice – mai rare fosforitele

Ponderea principalelor tipuri de roci sedimentare

 Roci argiloase
66 %alterarea chimică feldspaţiilor

 Roci cuarţoase
33 nisipuri, gresii, conglomerate

 Roci carbonatice 4 %precipitaţie chimică, calcare

recifale

După modul de formare

Roci detritice (epiclastice) – formate prin acumulării în bazine sedimentare a
materialului detritic provenit din dezagregarea fizico-mecanică a rocilor primare
(magmatice, sedimentare, metamorfice) . Ele sunt clasificate în funcție de gradul de
cimentare (cimentate, necimentate) și în funcție de dimensiunea clastelor

 Roci carbonatice 4 %precipitaţie chimică, calcare

recifale
După modul de formare
Roci detritice (epiclastice) – formate prin acumulării în bazine sedimentare a
materialului detritic provenit din dezagregarea fizico-mecanică a rocilor primare
(magmatice, sedimentare, metamorfice) . Ele sunt clasificate în funcție de gradul de
cimentare (cimentate, necimentate) și în funcție de dimensiunea clastelor
Loess
- fragmente fine de cuarț
- prinse într-o masă argilo-calcaroasăgalbenă
- aspru la pipăit, poros
efervescență cu acizii
-

FISA ROCA NR.1

GRESIE
Tipul roci:sedimentara
Chimism:argiloasa
Alcatuirea mineralogica:60%feldspat
Structura: nisipoasa
Textura: psamitica
FISA ROCA NR.2
ARGILA
Tipul roci:sedimentara
Chimism:argiloasa
Alcatuirea mineralogica:silicati de Al
si Mg
Structura: nisipoasa,clastice
Textura: pelitica

FISA ROCA NR.3

MARNA

Tipul roci:sedimentara
Alcatuirea mineralogica: alcătuite în
proporţii practic egale din minerale argiloase şi carbonaţi
la care se adaugă alte minerale autigene,

Structura: masivă sau stratificată

Textura: pelitică fină şi structură mecanică sau
chimică

Localizare: In Romania-Ramnicu Valcea

FISA ROCA NR.4
CONGLOMERATE

Tipul roci:sedimentara,detritica
Alcatuirea mineralogica:
felspat,cuart,calcit,hematit
Structura: mecanica
Textura: psefitica

FISA ROCA NR.5

LOESS

Tipul roci:sedimentara,prafoasa
Alcatuirea mineralogica:
Structura: mecanica
Textura:aleuritica
FISA ROCA NR.6
BRECIE
Tipul roci:sedimentara,detritica
Alcatuirea mineralogica: alogeni
Structura: mecanica
Textura:mecanica
Anexa 1: Scara timpului geologic.