Atlas Histologie Cluj

5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.
c om
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 1/256

5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om
PREFAŢĂ
CD-ROM-ul pe care îl prezentăm cuprinde imaginile de microscopie optică ale unor ţesuturi
şi organe în coloraţiile uzuale folosite în laboratoarele de histologie şi histopatologie.
Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite mărimi (6x, 16x, 40x),
iar imaginile obţinute au fost eşalonate pe capitole, care reprezintă obiectul Histologiei
Generale. În felul acesta, microfotografiile cuprin atât imagini de ansamblu, cât şi de detaliu
ale preparatelor. Imaginile sunt însoţite de un text explicativ, concis care uşurează
înţelegerea structurilor prezentate. În acelaşi timp CD-Rom-ul oferă posibilitatea unui
exerciţiu de
Acest CD-Rom diagnostic
a fostprin faptuldupă
realizat că, aceleaşi imagini pot fi studiatedin
preparatele microscopice şi fără legendă.
colecţia didactică a
Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleaşi catedre
utilizându-se tehnicile histologice obişnuite şi diferite coloraţii: hematoxilină-eozină,
hematoxilină ferică, Sudan III, rezorcină fuxină Weigert, orceină, impregnări cu azotat de
Ag, albastru de toluidină, acid osmic, albastru de metil.
Imaginile prezentate pe acest CD-ROM constituie un îndrumător pentru lucrările practice
de Histologie destinat studenţilor de la Medicină Generală, Stomatologie şi Colegii, precum
şi cercetătorilor interesaţi de aspecte de anatomie microscopică.
Colectivul Catedrei de Histologie adresează mulţumiri studentului de la Medicină Generală,

Iulian Şerb pentru realizarea tehnică a acestui CD-ROM.
MENIU
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj
INDEX IEŞIRE 2/256

MENIU
Ţesuturile epiteliale
Ţesuturile conjunctive
Ţesutul sanguin şi hematopoeza
Ţesuturile musculare
Sistemul vascular
Ţesutul nervos
Sistemul nervos
Organele limfoide
INDEX
IEŞIRE 3/256

INDEX ALFABETIC
Arteră elastica (aorta) – HE Eritrocite – Giemsa
Arteră elastica (aorta) – orceina Limfocite – Giemsa
Arteră elastica (aorta) – RFW Măduva hematogenă – HE
Arteră musculară – HE Măduva spinării – crezil violet
Ganglion limfatic – HE Maduva spinarii (corn ant.) – azotat de Ag
Ganglion spinal – HE Măduva spinării-cornul anterior – HE
Glanda corticosuprarenală – HE Monocite – Giemsa
Glanda salivară parotida – HE Nerv (secţ. transversală) – HE
Glanda salivară submandibulară – HE Osificarea endocondrală – HE

Glanda sebacee – HE Pachet vasculo-nervos
Glanda tubulară simpla – HE PMN Bazofile – Giemsa
Glanda tiroida – HE PMN Eozinofile – Giemsa
MENIU
IEŞIRE 4/256

INDEX ALFABETIC
PMN Neutrofile – Giemsa Ţesut conjunctiv dens tendinos – HE
Reticulocite – crezil violet Ţesut conjunctiv lax – HE
Scoarţa cerebeloasă – HE Ţesut conjunctiv mucos – HE
Scoarţă cerebrală – HE Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peste)
Splina – HE Ţesut conjunctiv reticular – HE
Timus – HE Ţesut conjunctiv elastic – RFW
Trombocite – Giemsa Ţesut epit. cilindric simplu – HE
Ţesut adipos – Sudan III Ţesut epit. cilindric simplu – mucicarmin
Ţesut adipos alb – HE Ţesut epit. pseudostrat. cilindric ciliat – HE
Ţesut cartilaginos elastic – RFW Ţesut epit. simplu pavimentos – azotat de Ag
Ţesut cartilaginos fibros – HE Ţesut epit. strat.pavimentos cheratinizat– HE
Ţesut cartilaginos hialin – HE Ţesut epitelial-uroteliu – HE
MENIU
IEŞIRE 5/256

INDEX ALFABETIC
Ţesut muscular cardiac – albastru de toluid.
Ţesut muscular cardiac – HE
Ţesut muscular cardiac – HFH
Ţesut muscular neted – HE
Ţesut muscular striat – HFH
Ţesut muscular striat (secţ. trans.) – HE
Ţesut nervos – fibre long. – acid osmic
Ţesut nervos – fibre trans. – acid osmic
Ţesut osos compact (secţ. long) – HE

Ţesut osos compact şlefuit (secţ. trans.)
Ţesut osos spongios – HE
Vena – HE
MENIU
IEŞIRE 6/256
ŢESUTURILE EPITELIALE
Ţesuturile epiteliale sunt alcătuite predominent din celule. Sunt
structuri avasculare. Celulele se găsesc în raport de contact şi sunt
Epiteliile de înveliş şi solidarizate prin mijloace stabile de fixare şi/sau printr-o cantitate
căptuşire (de suprafaţă) redusă de substanţă intercelulară, substanţa de ciment.
Epiteliile glandulare
Epiteliile senzoriale
MENIU
INDEX IEŞIRE 7/256

Epiteliile de înveliş sunt formate din celule ordonat aranjate şi
dispuse pe o membrană bazală. Caracterul de epiteliu
Epiteliile de înveliş şi unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se
căptuşire (de suprafaţă) stabileşte după numărul rândurilor de celule.
Epiteliu unistratificat sau simplu
Epiteliu pluristratificat
Epiteliu
rânduri pluristratificat se caracterizează prin
de celule. Nucleii din acelaşi rând suntprezenţa mai
similari ca multor
formă,
mărime şi structură. Se disting diferenţe structurale între nucleii
Epiteliile glandulare din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ, eucromi,
nucleolaţi, uneori în mitoză, în timp ce nucleii superficiali sunt mai
mici, condensaţi, hipercromi, adesea picnotici. Între aceste două
tipuri extreme , se găsesc aspecte nucleare intermediare. Forma
celulelor din rândul superficial determină tipul epiteliului: cilindric
sau pavimentos, acesta din urmă putând fi keratinizat sau
nekeratinizat. Celulele keratinizate au citoplasma omogen
eozinofilă, nucleul picnotic sau absent.
Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat
Uroteliu
MENIU
INDEX IEŞIRE 8/256

Sunt formate din celule puternic specializate, care au capacitatea de
secreţie şi de excreţie. Intră în alcătuirea glandelor exocrine, dotate
Epiteliile de înveliş şi cu un sistem canalicular şi a glandelor endocrine, lipsite de sistem
căptuşire (de suprafaţă) canalicular.
Glande tubulare simple
Celule epiteliale înalte, cilindrice, dispuse într-un singur rând pe
membrana bazală, delimitând un lumen filiform, tubular (ex.
glanda Lieberkun).
Glanda alveolară simplă
Epiteliile glandulare Este formată din lobuli glandulari, înconjuraţi de un sac
conjunctiv; stratul bazal al glandei conţine celule active metabolic,
dispuse într-un singur rând pe membrana bazală. Restul glandei
conţine celule poliedrice, clare, dispuse pe mai multe rânduri (ex.
glanda sebacee).
Glanda tubulo-acinoasă
MENIU
INDEX IEŞIRE 9/256

Glanda tubulo-acinoasă
Epiteliile de înveliş şi Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub formă de
acini secretori şi canalicule excretoare. Acinii seroşi sunt mici,
căptuşire (de suprafaţă) formaţi din celule înalte, care delimitează un lumen îngust. Nucleul
sferic, este dispus central,iar citoplasma celulelor este bazofilă,
având un aspect granular (ex. glanda parotidă). Acinii mucoşi sunt
mai mari decât cei seroşi, sunt formaţi din celule mai joase, care
delimitează un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispuşi
bazal, iar citoplasma este clară, vacuolară (ex. glanda
submandibulară). Acinii micşti sunt cei mai mari, de formă sferică,
Epiteliile glandulare alungită sau neregulată. Au lumenul delimitat de celule clare,
vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase şi membrana bazală se
intercalează 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecată, având
formă semilunară (semilunele Gianuzzi) (ex. glanda
submandibulară). Canalele excretorii caracterizează glandele
exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular,
în stromă, sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice,
formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau
Epiteliile senzoriale bistratificat, dispuse pe o membrană bazală.
MENIU
INDEX IEŞIRE 10/256

Sunt tratate în cadrul organelor de simţ. Ele formează receptorii
analizatorilor.
Epiteliile de înveliş şi
căptuşire (de suprafaţă)
Epiteliile glandulare
MENIU

Ţesut epitelial cilindric simplu Epiteliu unistratificat este

– coloraţie HE – reprezentat printr-un singur
rând de celule, iar după forma
celulelor, acest epiteliu poate fi
pavimentos, cubic sau cilindric
(HE, mucicarmin).
1. Enterocite
2. Celule mucipare
3. Axul vilozitatii cu ţesut
conjunctiv
1
3
2
_
+ X
MENIU


– coloraţie HE – reprezentat printr-un singur
1 (HE, mucicarmin).
1. Enterocite
2 2. Celule mucipare
3 conjunctiv
_
+ X
MENIU


– coloraţie mucicarmin – reprezentat printr-un singur
(HE, mucicarmin).
1. Enterocite
2. Celule mucipare
conjunctiv
3
2 1
_
+ X
MENIU


– coloraţie mucicarmin – reprezentat printr-un singur
(HE, mucicarmin).
1. Enterocite
2. Celule mucipare
1 3. Axul vilozitatii cu ţesut
conjunctiv
3
2
_
+ X
MENIU

Ţesut epitelial simplu pavimentos Epiteliu unistratificat este

– impregnat cu azotat de argint – reprezentat printr-un singur
(HE, mucicarmin).
1. Ciment intercelular
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat 1. Strat bazal

– coloraţie HE – 2. Strat spinos
3. Nuclei
4. Strat cornos
4
1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat 1. Strat bazal

– coloraţie HE – 2. Strat spinos
3. Nuclei
4. Strat cornos
2
1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut epitelial pseudostratificat cilindric ciliat Este un tip particular de

– coloraţie HE – epiteliu simplu cilindric, format
din celule dispuse pe membrana
bazală, dar inegale ca înălţime.
Înălţimea diferită a celulelor,
2 3
determină situarea nucleilor la
înălţimi diferite, creind un fals
aspect de stratificare.
1. Nuclei aparent stratificaţi
2. Celule mucipare
3. Cili
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut epitelial-uroteliu Este un epiteliu pavimentos

– coloraţie HE – stratificat de tip particular.
Conţin trei straturi de celule:
strat bazal, cu celule cubice,
strat intermediar, cu mai multe
rânduri de celule alungite, cu
polul apical dilatat ”in rachetă”
şi strat superficial format din
celule aplatizate “în umbrelă”.
1. Membrana bazală
4 2. Celule bazale
3. Celule în rachetă
4. Celule turtite în umbrelă
2
1
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut epitelial-uroteliu Este un epiteliu pavimentos

– coloraţie HE – stratificat de tip particular.
Conţin trei straturi de celule:
strat bazal, cu celule cubice,
strat intermediar, cu mai multe
rânduri de celule alungite, cu
3 polul apical dilatat ”in rachetă”
şi strat superficial format din
celule aplatizate “în umbrelă”.
1. Membrana bazală
2. Celule bazale
3. Celule în rachetă
4 4. Celule turtite în umbrelă
1 2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Glanda tubulară simplă (intestinul gros) 1. Lumen

– coloraţie HE – 2. Epiteliu glandular
1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut epitelial glandular (parotida) 1. Acini seroşi

– coloraţie HE – 2. Canale excretorii
intralobulare
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Glanda salivară mixtă-submandibulară 1. Acini glandulari micşti

– coloraţie HE –
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Glanda salivară mixtă-submandibulară 1. Acini glandulari mucosi

– coloraţie HE – 2. Canale excretoare
intralobulare
3. Acini micsti cu semiluna
Gianuzzi
2
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Glandă acinoasă (glanda sebacee) 1. Celule cu citoplasma

– coloraţie HE – vacuolara
2. Folicul pilos
3. Fibre musculare scheletale
striate sectionate transversal
1
2
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Glandă acinoasă (glanda sebacee) 1. Celule cu citoplasma

– coloraţie HE – vacuolară
2. Folicul pilos
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


27/256
Glanda corticosuprarenală
1. Capsula
– coloraţie HE – 2. Zona glomerulara – celule
dispuse în cordoane arcuate
3. Capilare
1 4. Zona fasciculata cu
2 spongiocite
3
4
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

28/256
Glanda corticosuprarenală
Zonă fasciculată cu spongiocite
– coloraţie HE – 1. Spongiocite
2. Capilar
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

29/256
Tiroida
1. Foliculi tiroidieni
– coloraţie HE – 2. Celule foliculare
3. Insule parafoliculare
6 5 4. Capilare perifoliculare
5. Coloid
2 6. Capsula conjunctivă
1 4
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


30/256
Tiroida
1. Foliculi tiroidieni
– coloraţie HE – 2. Celule foliculare
3. Insule parafoliculare
4. Capilare perifoliculare
5. Coloid
5
4 1
3 2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


31/256
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


5/25/2018
ŢESUTURILE CONJUNCTIVE Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om
Ţesutul mucos Ţesuturile conjunctive, denumite şi ţesuturi de legătură şi suport,
reprezintă un grup heterogen de ţesuturi cu origine comună
Ţesutul conjunctiv lax mezodermo-mezenchimală fiind alcătuite din 3 componente: celule,
substanţă fundamentală şi fibre. După variaţiile cantitative şi
Ţesutul reticular calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere
morfologic mai multe tipuri de ţesuturi conjunctive. Din punct de
Ţesutul adipos vedere histogenetic se împart în ţesuturi conjunctive de tranziţie şi
embrionare şi ţesuturi conjunctive permanente sau adulte.
Ţesutul elastic
După consistenţa substanţei fundamentale saudeosebim: ţesuturi
Ţesutul tendinos conjunctive cu substanţa fundamentală moale semivâscoasă (ex.
ţesutul conjunctiv lax); ţesuturi conjunctive cu substanţă
Ţesutul aponevrotic fundamentală solidă dar elastică (ex. ţesuturile cartilaginoase) şi
ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală rigidă, dură,
Tesutul cartilaginos hialin mineralizată (ţesuturile osoase).
După componenta structurală care predomină ţesuturile
Tesut cartilaginos elastic conjunctive
componente sesunt
împartîn în: ţesuturi conjunctive
proporţii în care
egale ( ţesutul toate celelax);
conjunctiv trei
Tesut cartilaginos fibros ţesuturi conjunctive în care predomină celulele (ţesutul reticular,
adipos, pigmentar) şi ţesuturi conjunctive în care predomină fibrele
Tesut osos (ţesutul tendinos, aponevrotic, elastic).
Ţesutul pigmentar
MENIU INDEX IEŞIRE


5/25/2018
ŢESUTURILE CONJUNCTIVE Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om
Ţesutul mucos Ţesutul aponevrotic, reprezintă de asemenea un ţesut conjunctiv

dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele
Ţesutul conjunctiv lax într-un plan, dar perpendicular pe fibrele planului supra sau
sbiacent. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele două
Ţesutul reticular planuri fibroase.
Ţesutul adipos
Ţesutul elastic
Ţesutul tendinos
Ţesutul aponevrotic
Tesutul cartilaginos hialin
Tesut cartilaginos elastic

Tesut cartilaginos fibros
Tesut osos
Ţesutul pigmentar
MENIU INDEX IEŞIRE


5/25/2018
Ţesut conjunctiv mucos
Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om
Ţesutul mucos din cordonul
– coloraţie HE – ombilical este format din celule
stelate cu prelungiri dispuse
într-o substanţă fundamentală
relativ abundentă şi bazofilă.
1. Celule de tip fibroblastic
2. Substanţa fundamentala
abundenta (bazofila)
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


5/25/2018
Ţesut conjunctiv mucos
Ţesutul mucos din cordonul
– coloraţie HE – ombilical este format din celule
stelate cu prelungiri dispuse
într-o substanţă fundamentală
relativ abundentă şi bazofilă.
1. Celule de tip fibroblastic
abundenta (bazofila)
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


5/25/2018
Ţesut conjunctiv lax Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om
R eprezintă prototipul de ţesut
– coloraţie HE – conjunctiv având o dispoziţie
ubicvitară în organism.
Substanţa fundamentală este
abundentă, celulele sunt situate
relativ
dispusedistanţat, iar
izolat sau înfibrele sunt
fascicole
care formează o reţea
2 neregulată.
1. Fibre colagene
2. Nucleii celulelor conjunctive
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


5/25/2018
Ţesut conjunctiv lax Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om
R eprezintă prototipul de ţesut
– coloraţie HE – conjunctiv având o dispoziţie
ubicvitară în organism.
Substanţa fundamentală este
abundentă, celulele sunt situate
relativ
dispusedistanţat, iar fibrele sunt
1 care
izolat sau în
formează o
fascicole
reţea
neregulată.
1. Fibre colagene
2 2. Nucleii celulelor conjunctive
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


5/25/2018
Ţesut conjunctiv reticular (ganglion limfatic)
Este format din celule
– coloraţie HE – reticulare fixe cu nucleu mare
nucleolat şi cu prelungiri
citoplasmatice ce se
anastomozează cu prelungirile
3 1 celulelor
împreună învecinate
cu fibrele carede
reticulină formează o reţea
tridimensională. Ţesutul
reticular formează stroma
organelor limfo - şi
hematopoetice.
1. Zona medulară a
limfoganglionului
2 2. Celule reticulare
3. Vase
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut conjunctiv reticular (ganglion limfatic) Este format din celule
reticulare fixe cu nucleu mare

nucleolat şi cu prelungiri
citoplasmatice ce se
anastomozează cu prelungirile
1 celulelor
împreună învecinate
cu fibrele carede
reticulină formează o reţea
3 tridimensională. Ţesutul
reticular formează stroma
organelor limfo - şi
hematopoetice.
2 2 1. Celule reticulare
2. Limfocite
3. Zona medulara a
limfoganglionului
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut adipos alb Ţesutul adipos, este format din
grupuri mari de celule rotunde

clare (paniculi adipoşi)
solidarizate prin ţesut
conjunctiv. Celula adipoasă are
un aspect de
coloraţia inel cu
H.E., pecete în
nucleul şi
citoplasma fiind împinsă la
2 periferie de vacuola de grăsime
(ţesut adipos univacuolar).
Pentru a evidenţia grăsimea se
face coloraţie cu Sudan III în
care grăsimea apare colorată
galben portocaliu.
1 1. Adipocite cu citoplasma
univacuolară
3 2. Nucleu periferic
3. Septe conjunctive
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut adipos alb Ţesutul adipos, este format din

un aspect de
coloraţia inel cu
H.E., pecete în
nucleul şi
periferie de vacuola de grăsime
2 face coloraţie cu Sudan III în
galben portocaliu.
univacuolară
2. Nucleu periferic
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut adipos Ţesutul adipos, este format din
– coloraţie Sudan III – grupuri mari de celule rotunde

un aspect de
coloraţia inel cu
H.E., pecete în
nucleul şi
galben portocaliu.
univacuolară
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut adipos Ţesutul adipos, este format din
5/25/2018
– coloraţie Sudan III –


un aspect de
coloraţia inel cu
H.E., pecete în
nucleul şi
1 galben portocaliu.
1. Adipocite cu citoplasma
univacuolară
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut conjunctiv elastic R eprezintă o varietate de ţesut
5/25/2018
– coloraţie resorcina fuxina Weigert –

conjunctiv în care predomină

fibrele elastice. Fibrele elastice
secţionate transversal se
evidenţiază în albastru violet cu
rezorcină fuxină
cărămiziu cu Weigert sau
orceină.
1. Fibre elastice sectionate
transversal
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut conjunctiv dens tendinos (secţ. longitudinala) R eprezintă un ţesut conjunctiv
5/25/2018
– coloraţie HE – Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om

dens, ordonat cu fibre colagene
dispuse în fascicole. Între
fascicole se dispun celulele
conjunctive (tenocitele) vizibile
prin nuclei.
dispoziţia Este caracteristică
nucleilor doi câte doi
(nuclei gemeni).
1. Fibre colagene
2 2. Sept conjunctivo-vascular
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut conjunctiv dens tendinos (secţ. longitudinala) R eprezintă un ţesut conjunctiv
5/25/2018

dens, ordonat cu fibre colagene
dispuse în fascicole. Între
fascicole se dispun celulele
conjunctive (tenocitele) vizibile
prin nuclei.
dispoziţia Este caracteristică
nucleilor doi câte doi
(nuclei gemeni).
1. Fibre colagene
1 2. Nuclei gemeni ai tenocitelor
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Se evidenţiază prin pigmentul
5/25/2018
Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peste)
melanic conţinut în celulele
stelate cu un aspect
caracteristic de fulg de nea.
1. Celule cu pigment în
citoplasma
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Se evidenţiază prin pigmentul
5/25/2018
Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peşte)
melanic conţinut în celulele
stelate cu un aspect
caracteristic de fulg de nea.
1. Celule cu pigment în
1 citoplasma
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut cartilaginos hialin 1. Celule cartilaginoase
5/25/2018
2. Matrice teritorială
3. Pericondru
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut cartilaginos hialin 1. Celule cartilaginoase
5/25/2018
2. Matrice teritorială
2
1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut cartilaginos elastic 1. Fibre elastice
5/25/2018
2. Fibre elastice din pericondru
1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut cartilaginos elastic 1. Fibre elastice
5/25/2018
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut cartilaginos fibros 1. Celule cartilaginoase
5/25/2018
2. Fibre colagen
2
1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


Ţesut cartilaginos fibros 1. Celule cartilaginoase
5/25/2018
2. Fibre colagen
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut osos spongios 1. Travee osoase
5/25/2018 – coloraţie HE – Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om
2. Osteocite în osteoplaste
3. Osteoblaste
4. Măduvă hematogenă cu
multe adipocite
3 4 Ţesut osos spongios

Ţesut osos compact şlefuit
(secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ.
long.)
2 Osificare endocondrala
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut osos spongios

Ţesut osos spongios 1. Travee osoase
3. Osteoblaste
4. Măduvă hematogenă cu
multe adipocite
1 Ţesut osos spongios

3 Ţesut osos compact şlefuit
(secţ. transv.)
long.)
2 4 Osificare endocondrala
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut osos compact şlefuit (secţiune transversală)

1. Sistem Havers
5/25/2018 – montat in balsam de Canada –
2. Canal Havers
3. Osteoplaste si canalicule
osoase
1
3
(secţ. transv.)
long.)
Osificare endocondrala
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut osos compact şlefuit (secţiune transversală)

1. Sistem Havers
5/25/2018 – montat in balsam de Canada –
2. Canal Havers
3. Osteoplaste si canalicule
osoase
2
(secţ. transv.)
1 Ţesut osos compact (secţ.
long.)
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut osos compact (secţiune longitudinală)

1. Canale Havers
2. Canal Volkman
eozinofila (colagen)
2 4
3 (secţ. transv.)
long.)
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut osos compact (secţiune longitudinală) 1. Canale Havers

1. Canale Havers
5/25/2018
2. Canal Volkman
eozinofila (colagen)
3 2 Ţesut osos spongios

4 (secţ. transv.)
long.)
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
Osificare endocondrală I
5/25/2018
1. Zona de cartilagiu hialin
normal şi seriat

(secţ. transv.)
long.)
Osificare endocondrală
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
5/25/2018
I II

(secţ. transv.)
long.)
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
II
5/25/2018
1. Cartilaj hipertrofic si
calcificat
2. Zona de eroziune
2
(secţ. transv.)
long.)
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
III
5/25/2018
1. Zona de eroziune
2. Zona de osteoid
- travee de cartilaj calcificat -
(bazofil)
- osteoblaste periferic
1 - osteoid colorat (eozinofil)

(secţ. transv.)
long.)
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE
IV
5/25/2018
– coloraţie HE – Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om 1. Zona de ţesut osos
2. Travee osoase
- osteocite în osteoplaste
- osteoblaste la periferie
3. Celule hematoformatoare
2
3
(secţ. transv.)
long.)
_
+ X

MENIU INDEX IEŞIRE

_
+ X
IEŞIRE

MENIU INDEX

_
+ X
IEŞIRE

MENIU INDEX

_
+ X
IEŞIRE

MENIU INDEX

_
+ X
IEŞIRE

MENIU INDEX

_
+ X
IEŞIRE

MENIU INDEX

_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA

Este principalul organ hematoformator situat în cavităţile osoase.

Parenchimul medular este bogat în celule şi maschează stroma
reticulinică. Populaţia celulară a parenchimului este reprezentată
de celule tinere, bazofile în diferite stadii de evoluţie, reprezentând
Măduva roşie precursorii celulelor din seria eritroblastică, granulocitară,
hematogenă trombocitară, limfocitară şi monocitară. Celulele nu se pot
identifica în hematoxilină-eozină, doar în coloraţia May-Grunwald
Giemsa. În coloraţia H.E. megacariocitul, precursor al plăcuţelor
sanguine, se poate recunoaşte datorită dimensiunilor mari şi
aspectului
hipercrom, caracteristic: citoplasmă
inelar, cu contur neregulatacidofilă, nucleu voluminos,
(nucleu înmugurit). Printre
elementele parenchimului se evidenţiază celule adipoase izolate sau
grupate şi vase sanguine.
Sângele Seria granulocitară este reprezentată de: mieloblast, promielocit,
mielocit, metamielocit, granulocitul nesegmentat, granulocitele
segmentate (neutrofile, eozinofile, bazofile).
Seria eritrocitară este reprezentată de: pronormoblast, normoblast
bazofil, normoblast policromatofil, normoblast oxifil, reticulocit,
hematie.
MENIU INDEX IEŞIRE


Sângele reprezintă un tip particular de ţesut conjunctiv,

caracterizat printr-o substanţă fundamentală lichidă, plasma
sanguină (reprezintă 55% din volumul total al sângelui şi care îi
conferă particularitatea de ţesut în fază fluidă) şi din elemente
Măduva roşie figurate (celulele sanguine) care reprezintă 45% din volumul
hematogenă sanguin, suspendate în acest lichid complex.
Ţesutul sanguin prezintă trei compartimente: compartimentul
central (organe hematoformatoare), compartimentul periferic
(sângele circulant) şi compartimentul tisular (sângele din ţesuturi).
Elementele compartimentului circulant sunt următoarele:
Sângele
MENIU INDEX IEŞIRE


1. Eritrocite (hematii)
2. Leucocite (globulele albe)

A. Polimorfonucleare (granulocite): neutrofile, eozinofile, bazofile
Măduva roşie Sunt celule rotunde, cu nucleu segmentat, format din mai mulţi lobi,
hematogenă colorat în albastru violet. Citoplasma este colorată palid roz şi
conţine granulaţii. Diagnosticul diferenţial între cele trei tipuri de
PMN se face pe baza dimensiunilor celulei, aspectul nucleului şi
aspectul granulaţiilor.
B. Mononucleare: monocite, limfocite
Sunt celule rotunde cu nucleu nesegmentat, colorat în albastru
intens. Citoplasma este bazofilă, cu granulaţii fine, mai greu de
Sângele observat cu aspect azurofil.
3. Trombocite (plăcuţele sanguine)
Studiul elementelor figurate se realizează pe baza frotiului sanguin
colorat specific May- Grunwald-Giemsa.
MENIU INDEX IEŞIRE

Măduva hematogenă 1. Megacariocit

– coloraţie HE – 2. Celule adipoase

120/256
3. Nuclei ai celulelor seriei
mieloide si normocitare
3
1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Măduva hematogenă 1. Megacariocit

– coloraţie HE – 2. Celule adipoase
121/256
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om 3. Nuclei ai celulelor seriei
mieloide si normocitare
1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Eritrocite (hematii) Eritrocitele sunt răspândite

– coloraţie Giemsa – uniform pe toată lama şi 122/256
reprezintă populaţia celulară
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om predominentă. Apar ca
structuri rotunde, anucleate, de
mărimi aproximativ egale
colorate în roz-portocaliu.
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

PMN Neutrofile Diametrul este cuprins între 10-

– coloraţie Giemsa – 14 microni. Nucleul este 123/256
puternic segmentat fiind format
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om din 3-5 lobi uniţi prin filamente
fine de cromatină. Citoplasma
conţine granulaţii fine egale ca
fomă şi mărime, uniform
repartizate şi colorate în roz-
violet.
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

PMN Eozinofile Au diametrul cuprins între 12-

– coloraţie Giemsa – 17 microni. Nucleul este 124/256
bilobat, cei doi lobi fiind uniţi
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om printr-un filament fin ceea ce îi
conferă aspectul de “desagă”.
Citoplasma conţine granulaţii
mari egale ca formă şi mărime,
uniform repartizate, colorate în
roşu-cărămiziu.
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

PMN Bazofile Au dimensiuni cuprinse între 8-

– coloraţie Giemsa – 10 microni. Aspectul nucleului 125/256
este mai puţin lobat deoarece
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om lobii, în număr de 2-4, nu sunt
complet separaţi între ei;
adeseori au formă
caracteristică de “treflă”.
Granulaţiile din citoplasmă
sunt inegale ca formă şi mărime
şi inegal repartizate mascând
de multe ori nucleul. Sunt
colorate în violet întunecat.
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Limfocite Au dimensiuni cuprine între 7-

– coloraţie Giemsa – 15 microni. Nucleul este sferic, 126/256
situat central sau excentric şi
are un aspect intens cromatic.
Citoplasma, puţin abundentă
are un aspect palid bazofil. În
ea se pot evidenţia granulaţii
fine, azurofile.
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Monocite Prezintă cele mai mari

– coloraţie Giemsa – dimensiuni dintre elementele 127/256
figurate ale sângelui: 15 25
microni. Nucleul poate fi situat
central dar cel mai adesea este
dispus excentric. Forma este
ovoidă, reniformă, dar poate fi
şi rotundă. Este mai palid
colorat decât la limfocit,
cromatina fiind dispusă în
blocuri fine. Citoplasma, mai
abundentă decât a limfocitului
are o culoare albastră-cenuşie.
Conţine granulaţii
azurofile, greu vizibile. fine,
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Monocite Prezintă cele mai mari

– coloraţie Giemsa – dimensiuni dintre elementele 128/256
figurate ale sângelui: 15 25
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Reticulocite Prezintă cele mai mari

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj – coloraţie crezil violet – dimensiuni dintre elementele 129/256
figurate ale sângelui: 15-25

_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Trombocite Pe frotiu sunt răspândite în

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj – coloraţie Giemsa – grupuri printre celelalte 130/256
elemente figurate. Au
dimensiuni reduse, 2-4 microni.
Prezintă o formă ovoidă, cu
margini rotunjite. În structura
lor se distinge o zonă centrală –
cromomerul, colorat violet şi o
zonă periferică – hialomerul, de
aspect azurofil.
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

ŢESUTURILE MUSCULARE
5/25/2018
Fibra musculară striată Ţesuturile musculare sunt formate din celule. Sunt ţesuturi
specializate pentru funcţia de contractilitate, astfel încât celulele

scheletală (longitudinal,
transversal) suferă un proces de adaptare funcţională, în sensul alungirii lor şi
ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea ele îşi
crează organite specifice contracţiei, miofibrilele. Fibrele musculare
sunt asociate cu ţesut conjunctiv, care le solidarizează şi le asigură
vascularizaţia.
Fibra musculară netedă

(miocitul neted)
Fibra musculară striată

cardiacă (miocitul
cardiac)
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut muscular scheletal striat Extermităţile fibrei musculare

– coloraţie hematoxilina ferica Heidenheim – striate scheletale sunt rotunjite.
Nucleii sunt numeroşi, situaţi 146/256
sub sarcolemă. Caracterul
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om esenţial este dubla striaţie a
acestor fibre: una
longitudinală, determinată de
prezenţa miofibrilelor, orientate
longitudinal, alta transversală,
determinată de alternanţa
regulată de discuri clare şi
intunecate.
1 1. Fibre musculare cilindrice
2 2. Miofibrile striate: discuri

întunecate şi discuri clare
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut muscular striat (secţiune transversală) Extermităţile fibrei musculare

– coloraţie HE – striate scheletale sunt rotunjite.
Nucleii sunt numeroşi, situaţi 147/256
sub sarcolemă. Caracterul
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om esenţial este dubla striaţie a
acestor fibre: una
longitudinală, determinată de
prezenţa miofibrilelor, orientate
1 longitudinal, alta transversală,
determinată de alternanţa
regulată de discuri clare şi
2 3 intunecate.
1. Septe conjunctivo-vasculare
2. Fibre musculare scheletale
sectionate transversal
3. Nuclei periferici
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut muscular striat (secţiune transversală) 1. Septe conjunctivo-vasculare

– coloraţie HE – 2. Fibre musculare scheletale
sectionate transversal
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om 3. Nuclei periferici
2
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut muscular neted Are o formă alungită,

– coloraţie HE – fusiformă, nucleul este unic,
situat central. Fibra musculară 149/256
netedă prezintă un nucleu cu
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om capetele drepte sau rotunjite (în
formă de bastonaş), care este
întotdeauna înconjurat de o
citoplasmă bine vizibilă, intens
eozinofilă.
1 1. Fibre musculare netede în
fascicole
2. Nucleii fibrelor musculare
2 3. Nucleii ţesutului conjunctiv
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut muscular neted Are o formă alungită,

– coloraţie HE – fusiformă, nucleul este unic,
situat central. Fibra musculară 150/256
netedă prezintă un nucleu cu
capetele drepte sau rotunjite (în
formă de bastonaş), care este
întotdeauna înconjurat de o
citoplasmă bine vizibilă, intens
eozinofilă.
1. Fibre musculare netede în
fascicole
1 2. Nucleii fibrelor musculare
2 3. Nucleii ţesutului conjunctiv
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut muscular cardiac Prezintă o dublă striaţie,

– coloraţie hematoxilina ferica Heidenheim – similară cu cea a fibrei
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj musculare striate scheletale 151/256
însă nucleul este unic, situat
central. Extremităţile acestor
fibre sunt ramificate şi legate în
sens longitudinal prin discuri
intercalare, reprezentate de
asocieri de joncţiuni
intercelulare. Interstiţiul
conjunctivo-vascular dintre
2 fibrele cardiace este abundent.
1. Fibre musculare cu
extremitati ramificate
1 2. Miofibrile striate
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut muscular cardiac 1. Fibra musculară cardiacă

– coloraţie HE – 2. Interstiţiu conjunctivo-
vascular
3. Nucleul fibrei musculare
3
2
1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut muscular cardiac 1. Capilare

– coloraţie HE – 2. Fibre musculare cardiace –
secţ. transversală
1
1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut muscular cardiac 1. Capilare

– coloraţie albastru de toluidină – 2. Discuri intercalare
1
2 2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

SISTEMUL VASCULAR
Arterele mari sau de tip Sistemul vascular este un sistem tubular închis, alcătuit dintr-o serie
5/25/2018
de conducte: artere - care conduc sângele de la inimă spre organe,
elastic (HE, orceina,

resorcină fuxină Weigert) vene – care readuc
loc schimburile sângele
dintre sângelaşi ţesuturi şi formează reţele.
inimă şi capilare – la nivelul cărora au
Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil, subţiri,

lumenul fiind delimitat de endoteliu.
Arterele de calibru mediu Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros, bine structuralizat
sau de tip muscular în trei tunici: internă (intima), mijlocie (media) şi externă
(adventiţia).
elastice După calibru
(aorta), medii sauşi structură se
musculare clasifică în artere
şi arteriole. mari sau
Arteriolele
reprezintă un tip particular de artere mici al căror perete are
grosimea dublă faţă de diametrul lumenului.
Venele Venele sunt vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici –
cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de
natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivo-
musculară
evidenţiază. este subţire, iar limitanta elastică internă nu se
Pachet vasculo-nervos Vasele limfatice la fel ca şi cele sanguine au lumenul variabil,
delimitat de endoteliu şi perete subţire asemănător ca structură
venelor.
MENIU INDEX IEŞIRE

Arteră elastică (aorta) In tunica medie predomină

– coloraţie HE – fibrele elastice grupate în
lamele, dispuse concentric sub
forma unor benzi ondulate,
fenestrate care se colorează în
5/25/2018
3 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om

violet cu rezorcină-fuxină,
respectiv
Ţesutul de brunlegătură
cu orceină.
între
lamelele elastice este format din
elemente conjunctive şi
musculare.
1. Intima: -Endoteliu
- Strat subendotelial
- Limitanta elastica
interna
2 2. Media: fibre musculare

netede, lamele elastice
refringente
3. Adventitia: fibre colagene
1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


– coloraţie HE – fibrele elastice grupate în
forma unor benzi ondulate,
5/25/2018
respectiv
cu orceină.
între
musculare.
1. Media: fibre musculare
netede, lamele elastice
refringente
2. Adventitia: fibre colagene
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

– coloraţie orceină – fibrele elastice grupate în
forma unor benzi ondulate, 167/256
respectiv
cu orceină.
între
musculare.
1. Lamele elastice
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

– coloraţie orceină – fibrele elastice grupate în
respectiv
cu orceină.
între
1 musculare.
1. Lamele elastice
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

– coloraţie resorcină fuxină Weigert – fibrele elastice grupate în
respectiv
cu orceină.
între
musculare.
1. Lamele elastice
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


– coloraţie resorcină fuxină Weigert – fibrele elastice grupate în
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om violet cu rezorcină-fuxină,
respectiv
cu orceină.
între
musculare.
1. Lamele elastice
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Arteră musculară In tunica medie predomină

– coloraţie HE – fibrele musculare netede
dispuse în fascicule concentrice,
între care există ţesut 171/256
conjunctiv de legătură.
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om Caracteristic acestor artere este
prezenţa între intimă şi medie
limitantei elastice interne binea
1 reprezentată sub forma unei
benzi ondulate, strălucitoare.
-Strat subendotelial
-Limitanta
interna elastica
2 2. Media: fibre
muscularenetede, fibrocite
3. Adventitia: fibre colagene,
3 nuclei fibrocite
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Arteră musculară In tunica medie predomină

– coloraţie HE – fibrele musculare netede
dispuse în fascicule concentrice,
între care există ţesut 172/256
conjunctiv de legătură.
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om Caracteristic acestor artere este
prezenţa între intimă şi medie
limitantei elastice interne binea
reprezentată sub forma unei
benzi ondulate, strălucitoare.
-Strat subendotelial
2 -Limitanta
interna elastica
1 2. Media: fibre
muscularenetede, fibrocite
3. Adventitia: fibre colagene,
nuclei fibrocite
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Vena Vase de calibru variabil – vene

– coloraţie HE – mari, mijlocii şi mici – cu
perete subţire reprezentat în
principal prin adventiţie groasă 173/256
de natură conjunctivo-fibroasă.
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om Media conjunctivă sau
conjunctivo-musculară este
1 subţire, iar limitanta elastică
internă nu se evidenţiază.
1. Endoteliu
2. Media
- fibre musculare netede
2 - ţesut conjunctiv
3. Fibre colagene sectionate
transversal
4 4. Fibrocite
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Vena 1. Tunica medie

– coloraţie HE – 2. Adventitie
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Pachet vasculo-nervos 1. Arteriola

– coloraţie HE – 2. Venula
2 3. Vas limfatic 175/256

4. Nerv
1
2
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

ŢESUTUL NERVOS
Ţesutul nervos este format din celule nervoase dispuse distanţat şi

din prelungirile acestora. Spaţiile dintre neuroni conţin celule gliale
şi vase de sânge.

producerea Neuroniiimpulsului
şi transmiterea reprezintă celule înalt specializate în
nervos.
Ţesut nervos – fibre Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul şi din
mielinice (secţiune două tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul şi dendritele.
transversală) Corpul şi prelungirile neuronului alcătuiesc substanţa cenuşie iar
fibrele nervoase constituie substanţa albă. Neuronul este o celulă
polimorfă cu dimensiuni ce variază între 4-5 şi 150 microni. Nucleul
Ţesut nervos – fibre neuronului

nucleol estevizibil.
bine mare, veziculos,
Citoplasmasărac în cromatină
este bogată înşi neurofibrile
prezintă un
mielinice (secţiune evidenţiabilă prin impregnări argentice, corpusculi Nissl care se
colorează cu violet crezil sau albastru de metilen.
longitudinală)
Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice şi
amielinice. Teaca de mielină se evidenţiază în coloraţia cu acid
osmic sub forma a două linii negre întrerupte la nivelul
strangulaţiilor Ranvier.
Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în coloraţia H.E.
Precizarea tipului de celulă glială se poate face numai pe
impregnări speciale.
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) 1. Teaca de mielină

– coloraţie acid osmic –
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) 1. Teaca de mielină

– coloraţie acid osmic –
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală) 1. Teaca de mielină

– coloraţie acid osmic – 2. Strangulaţii Ranvier

_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală) 1. Teaca de mielină

– coloraţie acid osmic – 2. Strangulatii Ranvier

1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

SISTEMUL NERVOS
Ţesutul nervos împreună cu vasele sanguine şi ţesutul conjunctic 196/256
care le însoţesc formează organele nervoase care alcătuiesc sistemul
Ganglionii spinali nervos.

Sistemul nervos se înparte în sisitem nervos periferic format din
ganglioni nervoşi şi nervi şi sistem nervos central reprezentat din
encefal şi măduva spinării.
Măduva spinării (HE,
crezil violet, impregnare
cu azotat de argint)
Scoarţa cerebrală
Scoarţa cerebeloasă
MENIU INDEX IEŞIRE

Nerv (secţiune transversală) 1. Fibre nervoase

– coloraţie HE – 2. Nucleii celulelor gliale
(Schwan)
3. Ţesut conjunctiv 197/256
1 2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Nerv (secţiune transversală) 1. Fibre nervoase

– coloraţie HE – 2. Nucleii celulelor gliale
(Schwan)
3. Ţesut conjunctiv 198/256
1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ganglion spinal Prezintă la periferie o capsulă

– coloraţie HE – conjunctivă, subcapsulă, în
zona periferică se dispun
neuroni mari, rotunzi,
pseudounipolari cu nucleu 199/256
mare, veziculos nucleolat.
5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om Fiecare neuron este înconjurat
de o capsulă fibroasă dublată
de un rând de celule satelite ce
2 reprezintă glia periferică. În
porţiunea centrală a
3 ganglionului se dispun fibre
mielinice de provenienţă
endogenă şi exogenă.
1 1. Celule nervoase ganglionare

2. Celule satelite
3. Fibre nervoase
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ganglion spinal Prezintă la periferie o capsulă

– coloraţie HE – conjunctivă, subcapsulă, în
zona periferică se dispun
neuroni mari, rotunzi,
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj pseudounipolari cu nucleu 200/256
mare, veziculos nucleolat.
Fiecare neuron este înconjurat
3 de o capsulă fibroasă dublată
de un rând de celule satelite ce
reprezintă glia periferică. În
porţiunea centrală a
ganglionului se dispun fibre
mielinice de provenienţă
endogenă şi exogenă.
1. Celule nervoase ganglionare
2. Celule satelite
2 1 3. Fibre nervoase
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Măduva spinării R eprezintă un organ

– coloraţie crezil violet – parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj este dispusă la interior sub 201/256
forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive
în cel posterior. Substanţa albă
3 e dispusă la exterior şi este
formată din fibre nervoase
secţionate transversal.
1.Corpusculi Nissle în
pericarionul celulelor
2 multipolare
2. Nucleii celulelor gliale
3. Capilar
1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE



e dispusă la exterior şi este
1. Granulatii în pericarionul
celulelor multipolare
2 2. Nucleu cu nucleol
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE



1.Granulaţii în pericarionul
1 2. Celula multipolară
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE



3 2 1.Granulaţii în pericarionul
3. Capilar
4 1 4. Celula multipolară
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Măduva spinării (secţiune transversală-corn anterior) R eprezintă un organ

– impregnare cu azotat de argint – parenchimatos format din ţesut
este dispusă la interior sub 205/256

1. Celule stelate multipolare cu
neurofibrile în pericarion
2. Fibre amielinice
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Măduva spinării (secţiune transversală-corn anterior) R eprezintă un organ

– impregnare cu azotat de argint – parenchimatos format din ţesut

1 în cel posterior. Substanţa albă
1. Celule stelate multipolare cu
neurofibrile în pericarion
2. Fibre amielinice
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Măduva spinării-cornul anterior R eprezintă un organ

– coloraţie HE – parenchimatos format din ţesut

1. Celule stelate multipolare
2 2. Nucleii celulelor gliale
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE




1 3
1. Celule stelate multipolare
2 2. Nucleii celulelor gliale

3. Fibre amielinice
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


3 este dispusă la interior sub

209/256

2 4 formată din fibre nervoase

1 1. Celule stelate multipolare

2 3. Capilare
4. Fibre amielinice
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Scoarţă cerebrală Este un organ parenchimatos,

– coloraţie HE – slab bazofil alcătuit din ţesut
nervos, reprezentat prin celule
mari, piramidale, celule
rotunde granulare şi celule 210/256
gliale.
1. Celule piramidale mari
2. Celule gliale
3. Capilare
3
1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Scoarţă cerebrală Este un organ parenchimatos,

– coloraţie HE – slab bazofil alcătuit din ţesut
nervos, reprezentat prin celule
mari, piramidale, celule
rotunde granulare şi celule 211/256
gliale.
1. Celule piramidalemari
2. Celule gliale
3 3. Capilare
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Scoarţă cerebeloasă Organ parenchimatos format

– coloraţie HE – din ţesut nervos. Prezintă trei
straturi celulare: celule puţine
în stratul superficial, celule
mici numeroase în stratul 212/256
profund şi celule mari

piriforme (Punkinje) dispuse pe
un singur rând în stratul
mijlociu (reprezintă elementul

de diagnostic).
Lamela cerebeloasă prezintă în
ax substanţa albă formată din
fibre nervoase cu aspect
eozinofil şi din nucleii celulelor
1 gliale.
1. Substanţă albă
2. Substanţă cenuşie
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Scoarţă cerebeloasă Organ parenchimatos format

– coloraţie HE – din ţesut nervos. Prezintă trei
straturi celulare: celule puţine
în stratul superficial, celule
mici numeroase în stratul 213/256
profund şi celule mari

piriforme (Punkinje) dispuse pe
un singur rând în stratul
1
mijlociu (reprezintă elementul

de diagnostic).
2 Lamela cerebeloasă prezintă în

ax substanţa albă formată din
fibre nervoase cu aspect
eozinofil şi din nucleii celulelor
gliale.
1. Strat molecular
3 2. Celule Purkinje
3. Strat granular
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

ORGANELE LIMFOIDE
Organele limfopoetice periferice şi centrale fac parte din sistemul
imun şi se caracterizează printr-o populaţie celulară foarte 231/256
abundentă la nivelul parenchimului, care maschează elementele

Limfoganglionul
5/25/2018
componente ale stromei. În acelaşi sistem, se include şi structurile
limfoide anexate mucoasei digestive şi respiratorii (ţesutul limfoid

mucosal).
Splina
Timusul
MENIU INDEX IEŞIRE

ORGANELE LIMFOIDE
Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor
limfatice, având în principal rol limfopoetic şi de filtrare a limfei. 232/256
Limfoganglionul Delimitat de o capsulă conjunctivă sub care se găseşte sinusul

Limfoganglionul
5/25/2018
subcapsular sau marginal, limfoganglionul este format din zonă
periferică sau corticala şi zonă centrală sau medulară. Corticala are

două zone – superficială şi profundă sau paracorticala.
În corticala superficială, parenchimul este un ţesut limfoid dens
Splina nodular format din foliculi primari (rar) sub formă de insule
rotunde de celule mici, bazofile alcătuite din limfocite dar mai ales
secundari, cu centru clar. Paracorticala reprezentată de limfocite
grupate sub formă de ţesut limfoid dens difuz în care se pot observa
venule postcapilare.
Zona medulară este formată din cordoane limfocitare intens
Timusul bazofile, separate prin spaţii largi, clare reprezentate de sinusurile
limfatice care alcătuiesc ţesutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei.
În această zonă se pot observa celulele reticulare din stromă, de
formă stelată cu prelungiri citoplasmatice şi nucleu rotund,
hipocrom.
MENIU INDEX IEŞIRE

ORGANELE LIMFOIDE
Splina, organ limfoid periferic situat pe calea circulaţiei sanguine,
este formată din capsulă conjunctivă-fibroasă cu elemente 233/256
Limfoganglionul musculare, parenchim bogat în celule reprezentat de pulpa albă şi

5/25/2018
pulpa roşie şi stroma reticulinică (greu vizibilă fiind mascată de
parenchim).
Pulpa roşie, ţesutul limfoid lax de filtrare a sângelui este formată în
principal de sânge (hematii), capilare sinusoide şi cordoane celulare
Splina interstiţiale Billroth care nu se pot delimita pe preparate. În
coloraţia H.E. pulpa roşie apare ca o masă cărămizie relativ
compactă.
Dispersată în pulpa roşie se găsesc structuri nodulare, respectiv
foliculi limfoizi splenici, formaţi din limfocite reprezentate prin
nuclei mici rotunzi hipercromi. Foliculii conţin o arteră mică, cu
Timusul perete muscular dispusă central sau la periferia acestora.
Totalitatea foliculilor limfoizi şi a tecilor limfoide periarteriale
formează pulpa albă, respectiv ţesutul limfoid dens limfopoetic al
splinei.
MENIU INDEX IEŞIRE

ORGANELE LIMFOIDE
Timusul, organ limfopoetic central, este format din numeroşi lobuli,
delimitaţi de travee conjunctivo-vasculare de origine capsulară. Mai 234/256
Limfoganglionul mulţi lobuli pot fi uniţi prin zonele centrale. Fiecare lobul este
alcătuit dintr-o zonă corticală la periferie şi o zonă centrală
medulară.
Corticala mai intens colorată, bazofilă, este formată din numeroase

celule mici reprezentate prin nuclei rotunzi, hipercromi (limfocitele
Splina T pe cale de maturare).
Medulara, slab colorată este şi mai slab celulară. Numărul
limfocitelor T esteepiteliale
celulelor reticulo mic fapt ce
dinpermite evidenţierea din
stromă, loccuîn nuclei
de fomă stelată loc a
mari eucromi.
Timusul Tot în medulara lobulilor timici se găsesc localizate structuri
caracteristice, corpusculi Hassall, formaţiuni nodulare mici cu
structură lamelară, alcătuiţi din celule epiteliale turtite dispuse
concentric ca foile bulbului de ceapă, elementele centrale fiind
cornificate, cu citoplasma omogen eozinofilă.
MENIU INDEX IEŞIRE

Ganglion limfatic 1. Capsula

– coloraţie HE – 2. Corticală
3. Sinul marginal
4. Foliculi limfoizi
1 235/256
2
4 3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ganglion limfatic 1. Zona medulară a

– coloraţie HE – limfoganglionului
2. Celule reticulare
3. Vase
1 236/256
5/25/2018
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ganglion limfatic 1. Corticală

– coloraţie HE – 2. Sinul marginal
3. Foliculi limfoizi

2 237/256
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ganglion limfatic 1. Celule reticulare

– coloraţie HE – 2. Limfocite
3. Zona medulara a
limfoganglionului
http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 1 238/256
5/25/2018
3
2 2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Splina 1. Folicul splenic

– coloraţie HE – 2. Arteriola centrofoliculara
3. Pulpa rosie
3 239/256
2
1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


3. Pulpa rosie

5/25/2018
3
1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


3. Pulpa rosie
4. Capilare sinusoide venoase
2
4
1
3
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Splina – pulpa roşie 1. Mezoteliu peritoneal

– coloraţie HE – 2. Capsula conjunctivo-
musculară
3. Sept
4. Macrogage cu pigment 242/256
hematic fagocitar
2 4
1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Timus Lobuli timici

– coloraţie HE – 1. Capsula
2. Sept interlobular
3. Corticală
2 4. Medulară 243/256
5. Corpuscul Hassal
3
4
5 1
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE

Timus Zona medulară din lobulul

– coloraţie HE – timic
2. Limfocite timice
3. Corpuscul Hassal
1
2
_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE


_
+ X
MENIU INDEX IEŞIRE



Atlas Histologie Cluj

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atlas Histologie Cluj

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 1/256

5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om

Colectivul Catedrei de Histologie adresează mulţumiri studentului de la Medicină Generală,

5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om

5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om

Glanda salivară submandibulară – HE Osificarea endocondrală – HE

5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om

5/25/2018 Atla s Histologie (Cluj) - slide pdf.c om

Ţesut osos compact (secţ. long) – HE

Ţesut epitelial cilindric simplu Epiteliu unistratificat este

Ţesut epitelial cilindric simplu Epiteliu unistratificat este

Ţesut epitelial cilindric simplu Epiteliu unistratificat este

Ţesut epitelial cilindric simplu Epiteliu unistratificat este

Ţesut epitelial simplu pavimentos Epiteliu unistratificat este

MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat 1. Strat bazal

MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat 1. Strat bazal

MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut epitelial pseudostratificat cilindric ciliat Este un tip particular de

MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut epitelial-uroteliu Este un epiteliu pavimentos

MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut epitelial-uroteliu Este un epiteliu pavimentos

MENIU INDEX IEŞIRE

Glanda tubulară simplă (intestinul gros) 1. Lumen

MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut epitelial glandular (parotida) 1. Acini seroşi

MENIU INDEX IEŞIRE

Glanda salivară mixtă-submandibulară 1. Acini glandulari micşti

MENIU INDEX IEŞIRE

Glanda salivară mixtă-submandibulară 1. Acini glandulari mucosi

MENIU INDEX IEŞIRE

Glandă acinoasă (glanda sebacee) 1. Celule cu citoplasma

MENIU INDEX IEŞIRE

Glandă acinoasă (glanda sebacee) 1. Celule cu citoplasma

MENIU INDEX IEŞIRE

MENIU INDEX IEŞIRE

MENIU INDEX IEŞIRE

MENIU INDEX IEŞIRE

MENIU INDEX IEŞIRE

MENIU INDEX IEŞIRE

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 33/256

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 34/256

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 35/256

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 36/256

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 37/256

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 38/256

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 39/256

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 40/256

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 41/256

MENIU INDEX IEŞIRE

http://slide pdf.c om/re a de r/full/a tla s-histologie -c luj 42/256