Sectiunea II: Elementele rap jur civ

Subsectiunea I: Notiuni generale privind partile rap jur civ

1.Categoriile subiectelor de dr. civ.: pers.fizice si pers. juridice.
Pers. fizica – omul, privit ca titular de drepturi subiective civile si obligatii
civile.
Pers. juridical – o entitate care, indeplinind conditiile prevazute de lege,
este titulara de drepturi si obligatii. Cerinte pt a fi pers. juridica: organizare
proprie, patrimoniu distinct, scop determinat.
2.1. Determinarea subiectelor rap jur civ.
Prin determinarea subiectelor rap jur civ intelegem cunoasterea partilor
acestui raport. In cazul rap civ care au in continut un drept absolut (un drept
real sau un drept nepatrimonial), este cunoscut sau determinat numai
subiectul activ al rap jur, care este insusi titularul dreptului subiectiv civil
absolut (ex:proprietarul bunului). Subiectul pasiv al rap jur este format din
toate celelalte subiecte de dr civil, deci subiectul pasiv al unui asemenea
rap jur este nedeterminat.
In cazul rap civ care au in continut un dr relativ (dr. de creanta), este determinat
atat subiectul activ (creditor), cat si sub. pasiv (debitor).
2.2. Pluralitatea subiectelor rap jur civ
2.2.2. Pluralitatea subiectelor in cazul rap reale.
Pluralitatea activa exista sub forma mai multor titulari ai dreptului de
proprietate asupra unui lucru sau asupra unei mase de lucruri.
Proprietatea comuna poate sa imbrace una din formele:
a) Coproprietatea – presupune ca mai multe persoane (coproprietari) detin
in proprietate un lucru sau cateva lucruri determinate, fiecare dintre ei
avand o cota-parte ideala si abstracta din dr. de propr., dar neavand o parte
determinata din lucrul privit in materialitatea sa. (cota de ½ dintr-o casa)
b) Indiviziunea - presupunea ca mai multe persoane detin in proprietate o
universalitate de lucruri, fiecare avand o coa-parte ideala si abstracta din dr.
de propr., dar neavand un anumit lucru sau lucruri din universalitatea
respectiva. (cazul mostenitorilor unei persoane, pana la partajul succesoral).
c) Devalmasia – acea proprietate comuna care se caracterizeaza prin faptul ca
titularii nu au precizata cota-parte ce ar reveni fiecaruia din drept, ci acesta este
nefractionat, deci dreptul de propr.nu este divizat si, cu atat mai mult, nici
lucrul/lucrurile nu sunt fractionate. (propr. sotilor asupra bunurilor comune)
2.2.3. Pluralitatea subiectelor in cazul rap de creanta
In cazul rap civ obligationale (numite si de creanta), pluralitatea poate sa
fie activa (mai multi creditori), pasiva (mai multi debitori) sau mixta ( si…
si….)
Pluralitatea de subiecte in cazul rap de creanta imbraca 3 forme:
a) Obligatia conjuncta – (numita si obligatie divizibila) este aceea care leaga mai
multi creditori sau mai multi debitori, intre care creanta, sau dupa caz, datoria este
divizibila. Fiecare dintre creditori nu poate pretinde de la debitor (in caz de
pluralitate activa) sau de la debitori (in caz de pluralitate mixta) decat partea sa,
respectiv fiecare dintre codebitori nu este tinut decat pentu partea sa din datoria
comuna. Ori de cate ori nu exista una din cele doua exceptii (solidaritatea sau
indivizibilitatea), obligatiile sunt divizibile (conjuncte).
b) Obligatia solidara – aceea in care fiecare creditor poate cere debitorului
intrega datorie (solidaritate activa) sau fiecare debitor este tinut si poate fi
obligat la plata intregii datorii (solidaritate pasiva).
Solidaritatea activa consta deci in posibilitatea fiecarui creditor de a cere de
la debitor plata intregii creante datorate; plata facuta de debitor unuia din
creditorii solidari il elibereaza fata de toti ceilalti creditori solidari, iar
creditorul ce a incasat creanta este obligat sa o imparta cu ceilalti creditori.
Solid activa se poate naste numai din conventia partilor sau din testament ,
deci un act juridic.
Solidaritatea pasiva consta in posibilitatea creditorului de a cere oricaruia
dintre codebitori executarea integrala a prestatieicare formeaza obiectul
obligatiei (plata intregii datorii); plata facuta in intregime de catre unul din
codebitorii solidari ii libereaza si pe ceilalti fata de creditor, iar codebitorul
care a platit are dreptul sa se indrepte impotriva celorlalti codebitori si sa le
pretinda tot ceea ce a platit peste partea sa. Datoria acestora nu mai e
solidara, ci divizibila.
c) Obligatia indivizibila – aceea care, datorita naturii obiectului ei sau datorita
vointei partilor, nu poate fi impartita intre creditori (indivizibilitatea activa) ori
intre debitori (-,,- pasiva). Daca obligatia e indivizibila, indiferent de nr.
creditorilor sau al debitorilor, fiecare creditor poate cere intreaga prestatie ce
formeaza obiectul obligatiei, iar fiecare debitor poate fi constrans sa execute
intreaga prestatie; plata facuta de oricare dintre debitorii obligati indivizibil stinge
datoria fata de toti ceilalti creditori. (primus,secundus predau palton tertius)
2.3. Schimbarea subiectelor rap civ
2.3.1. Precizari introductive
Problema schimbarii subiectelor rap civ se pune numai in cazul raporturilor
patrimoniale, deoarece, in cazul rap nepartim., subiectul activ este titularul unui
drept intransmisibil, iar subiectul pasiv este nedeterminat. In ceea ce priveste rap
jur civ patrim care au in continut un drept real, se poate pune problema schimbarii
subiectului activ, nu insa si a subiectului pasiv, acesta din urma fiind nedeterminat.
Schimbarea subiectului activ in asemenea raporturi se poate face printr-unul din
modurile de transmitere (dobandire) a drepturilor reale (succesiunea, legatul,
conventia, traditiunea, accesiunea, uzucapiunea, legea si ocupatiunea).
2.3.2. Schimbarea persoanei subiectului activ al rap jur obligational
(schimbarea creditorului)
a) Cesiunea de creanta – conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa
unei alte persoane. Creditorul care transmite creanta se numeste cedent, persoana
careia i se transmite creanta se numeste cesionar, iar debitorul creantei transmise
se numeste debitor cedat. Prin efectul cesiunii de creanta noul creditor al
debitorului cedat va fi cesionarul. Creanta care a format obiectul cesiunii ramane
insa neschimbata, pastrandu-se natura ei, precum si eventualele garantii ce o
insoteau. Parti in cesiunea de creanta sunt numai cedentul si cesionarul.
b) Subrogatia personala – modalitate de transmitere legala sau conventionala a
dreptului de creanta catre un tert care a platit pe creditorul initial, in locul
debitorului. Persoana care plateste datoria debitorului se numeste solvens iar
creditorul care primeste plata se numeste accipiens. Exista doua feluri de
subrogatie personala: subrogatia legala (de drept) si subrogatia conventionala.
c) Novatia prin schimbare de creditor - consta in substituirea unui nou creditor
celui vechi, debitorul devenind obligat fata de noul creditor si fiind liberat fata de
vechiul creditor. In cazul novatiei, creanta veche se stinge si se transforma intr-o
noua creanta , avand ca titular pe noul creditor (desi obligatia veche se stinge,
efectele obligatiei vechi nu inceteaza, ci se transforma in efectele obligatiei
nascute pin novatie).
Subiectul activ al raportului juridic obligational mai poate fi schimbat prin
mostenire (in cazul pers fiz) prin reorganizare si transformare (cazul pers jur) prin
poprire sau chiar prin stipulatie pt altul.
2.3.3. Schimbarea subiectului pasiv al rap jur obligational (schimbarea
debitorului).
Un prim mijloc juridic de schimbare a debitorului este preluarea datoriei in masura
in care exista consimtamantul creditorului acelei obligatii.
a) Novatia prin schimbare de debitor – are loc atunci cand o terta persoana se
angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria. O asemenea operatiune poate avea
loc cu sau fara consimtamantul debitorului. In cazul in care tertul se angajeaza fata
de creditor sa plateasca datoria fara consimtamantul debitorului(art 1131 C.civ) se
spune ca novatia se realizeaza pe cale de expromisiune. In cazul in care se cere si
consimtamantul debitorului, novatia prin schimbare de debitor este delegatie
perfecta.
b) Delegatia - o conventie prin care un debitor aduce creditorului sau
angajamentul unui al doilea debitor, alaturi de el sau in locul lui. Debitorul care
face delegatia se numeste delegant, persoana care se obliga alaturi de el sau in
locul lui se numeste delegat, iar creditorul care primeste acest angajament se
numeste delegatar. Delegatia este perfecta atunci cand delegatarul, prin declaratie
expresa il libereaza pe delegant, multumindu-se cu noua obligatie a delegatului.
Delegatia e imperfecta daca delegatarul nu consimte la liberarea delegantului.
c) Stipulatia pentru altul – (numit si contractul in folosul unei terte persoane) este
acel contract prin care una din parti stipuleaza o prestatie de la cealalta parte in
folosul unei terte persoane, fara sa fie reprezentantul acesteia din urma si fara ca
tertul beneficiar sa participe la incheierea contractului. Cel care stipuleaza
prestatia in favoarea ertului se numeste stipulant, persoana care se obliga fata de
stipulant sa execute prestatia in folosul tertului se numeste promitent, iar persoana
in favoarea careia se face stipulatia se numeste tert beneficiar. Asadar, in cazul
stipulatiei pt altul, promitentul se obliga fata de stipulant sa execute o prestatie in
favoarea tertului beneficiar, acesta din urma neparticipand la incheierea conventiei
respective nici direct, nici reprezentat de stipulant.
d) Poprirea – o forma de executare silita indirecta prin care creditorul urmareste
sumele sau efectele pe care debitorul sau le are de primit de la o terta persoana.
Creditorul care urmareste sumele respective se numeste creditor popritor,
debitorul acestuia poarta numele de debitor poprit, iar tertul, care la randul sau e
debitor al debitorului poprit se numeste tert poprit. Poprirea consta deci in
indisponibilizarea sumelor sau efectelor in mainile tertului poprit si in obligatia
acestuia de a plati, ceea ce datoreaza debitorului poprit, direct creditorului
popritor. La o schimbare a subiectului pasiv se poate ajunge, indirec, chiar si
printr-o cesiune de creanta.
Subiectul pasiv al rap jur obligational mai poate fi schimbat prin mostenire (in
cazul pers fiz) respectiv prin reorganizare si transformare (pers jurid)
3. Capacitatea civila
Capacitatea civila nu reprezinta ltceva decat calitatea de a fi subiect de drept civil.
Ea este o componenta a capacitatii juridice. In structura capacitatii civile intra:
a) capacitatea de folosinta – aptitudinea generala si abstracta a unei persoane de a
avea drepturi si obligatii. Incaputul capacitatii de folosinta este marcat de
momentul nasterii persoanei. Incetarea capacitatii de folosinta are loc o data cu
moartea persoanei fizice.
b) capacitatea de exercitiu – aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturile
drepturile si de a-si asuma obligatii civile, prin incheierea de acte juridice civile.
Deosebim 3 categorii de persoane fizice: pers lipsite de capacitate de exercitiu,
persoane cu capacitate de exercitiu restransa si persoane cu capacitate de exercitiu
deplina. Sunt total lipsite de capacitate de exercitiu: pers care nu au implinit varsta
de 14 ani, precum si pers puse sub interdictia judecatoreasca. Cap de exercitiu
restransa o are minorul intre 14 si 18 ani. El participa personal la incheierea
actelor juridice, dar, in principiu, cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal.
Cap de exercitiu deplina se dobandeste la majorat (18 ani). Femeia care se
casatoreste inainte de aceasta varsta dobandeste prin casatorie, capacitatea deplina
de exercitiu.