PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Grup Şcolar „Dimitrie Bolintineanu”

Data: 8.03.2011
Clasa: a IX- a A
Profesor: Badea Mihaela – Clementina
Disciplina: INFORMATICĂ (neintensiv)
Unitatea de învăţare: Implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare
Titlul lecţiei: DIVIZIBILITATE. ALGORITMI
Tipul lecţiei: Formarea de priceperi şi deprinderi
Durata: 50 min
Locul de desfăşurare: LABORATORUL DE INFORMATICĂ

Competenţe specifice:
4.1. elaborarea unui algoritm de rezolvare a unor probleme din aria curriculară a specializării
4.2. alegerea celui mai eficient algoritm de rezolvare a unei probleme

Obiective operaţionale:
 cognitive
o să elaboreze un algoritm care determină toţi divizorii unui număr dat;
o să elaboreze un algoritm care precizează dacă două numere date sunt numere prime
gemene;
o să elaboreze un algoritm care precizează dacă un număr dat este perfect sau deficient
sau bogat;
o să verifice corectitudinea algoritmilor;
o să implementeze algoritmii în limbajul de programare C++;
 afective
o să se implice afectiv cu plăcere şi interes la toate etapele lecţiei;
o să reacţioneze pozitiv la aprecierile sau criticile profesorului;
 psiho-motorii
o să utilizeze corect noţiunile teoretice dobândite.

Strategii didactice :
 principii didactice
o principiul participării active a elevilor
o principiul conexiunii inverse (feedback-ului)
 metode:
o conversaţia euristică, problematizarea, explicaţia, exemplificarea, exerciţiul,
observaţia, descoperirea dirijată, conversaţia de consolidare
 forme de organizare a activităţii instructive: frontală, individuală şi pe grupe câte 2 elevi
 forme de dirijare a activităţii: dirijată de profesor şi independentă
 resurse materiale: calculator, tabla, creta, fişe de lucru.
Metode de evaluare: evaluare continuă pe parcursul lecţiei

Bibliografie:
[1] Emanuela Cerchez, Marinel Şerban. Informatică. Profilul real. Specializarea: matematică –
informatică, ştiinţe ale naturii. Manual pentru clasa a IX-a. Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.
– 2009
[2] Mariana Miloşescu. Informatică. Profilul real. Specializarea: matematică – informatică, intensiv
informatică. Manual pentru clasa a IX-a. Editura Didactică şi Pedagogică, R. A. – 2004
[3] Carmen Popescu. Informatică. Culegere de probleme pentru clasele IX – XI. Editura L & S
Infomat – 2008

Pagina 1 din 5
 [4] Simona Haiduc, Dana Vaida, Eugen Ionescu. Informatică pentru grupele de performanţă. Clasa a
IX-a. Editura Dacia Educaţional – 2004
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Strategii didactice
Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode şi Procedee
procedee de evaluare
1. Moment Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea lecţiei
(curăţenie, lumină, ţinută…). Verificarea prezentei conversaţia în grup
organizatoric. elevilor.
2. Anunţarea temei şi a
DIVIZIBILITATE. ALGORITMI conversaţia în grup
obiectivelor
Împart fişele de lucru (Fişa de lucru A– vezi Anexa 1). conversaţia
3. Operaţionalizarea Pentru elevii mai rapizi am pregătit Fişa de lucru B în grup şi
euristică
cunoştinţelor (vezi Anexa 2) individual
exemplul

Elevii vor scrie pe tablă şi pe caiete (sub îndrumarea

metoda individual
profesorului) algoritmul în pseudocod pentru rezolvarea
primelor două probleme din fişa de lucru. exerciţiului
4. Rezolvarea temei problematizarea
Elevii vor implementa algoritmul în limbajul de
programare C++, vor folosi mediul de programare conversaţia în grup şi
MinGW Developer Studio.
euristică individual

5. Muncă Supraveghez elevii, îi sprijin pe cei care întâmpină conversaţia

probleme. individual
independentă euristică

conversaţia în grup şi
6. Concluzii şi aprecieri Fac aprecieri cu privire la activitatea elevilor.
discuţia libera individual

Problemele care nu au fost abordate în clasă de pe fişa de

7. Tema pentru acasă
lucru.

Pagina 2 din 5
Anexa 1

Fişă de lucru A

1. Divizori
Un număr este divizor al unui număr dat n, dacă restul împărţirii numărului n la acel număr
este egal cu 0. Determinaţi toţi divizorii numărului dat.

Date de intrare
Se dă un număr natural n.

Date de ieşire
Se vor afişa divizorii numărului pe o linie, separaţi prin câte un spaţiu.

Restricţii şi precizări
 2  n  10000;
 Datele de intrare sunt considerate corecte.

Exemplu

Intrare Ieşire
n=20 1 2 4 5 10 20

2. Numere perfecte, deficiente, bogate

Un număr natural se numeşte număr perfect dacă el este egal cu suma divizorilor săi mai
mici decât el. Un număr natural se numeşte număr deficient dacă suma divizorilor săi mai
mici decât el este mai mică decât numărul. Un număr natural se numeşte număr bogat dacă
suma divizorilor săi mai mici decât el este mai mare decât numărul. Să se precizeze dacă un
număr este număr perfect , deficient sau bogat.

Date de intrare
Se dă un număr natural n.

Date de ieşire
În funcţie de proprietatea numărului se va afişa textul ‘ Numarul este perfect.’ sau ’ Numarul
este deficient.’ sau textul ‘Numarul este bogat.’.

Restricţii şi precizări
 2  n  2000000000;
 Datele de intrare sunt considerate corecte.

Exemple

Intrare Ieşire Explicaţie

n=28 Numarul este perfect 28  1  2  4  7  14
n=64 Numarul este deficient 63=1+2+4+8+16+32
n=24 Numarul este bogat 36=1+2+3+4+6+8+12

Pagina 3 din 5
3. Numere prietene
Două numere a şi b se numesc numere prietene dacă a este egal cu suma divizorilor lui
b (exclusiv b ), iar b este egal cu suma divizorilor lui a (exclusiv a ). Precizaţi dacă două
numere date sunt numere prietene.

Date de intrare
Se dau două numere naturale a şi b.

Date de ieşire
În funcţie de proprietatea numerelor se va afişa textul ‘ Numerele sunt prietene.’ sau ’
Numerele nu sunt prietene.’.

Restricţii şi precizări
 2  a, b  10000;
 Datele de intrare sunt considerate corecte.

Exemple

Intrare Ieşire Explicaţie

a=220 220 = 1+2+4+71+142
Numerele sunt prietene
b=284 284 = 1+2++4+5+10+11+20+22+44+55+110
a=64 41=1+3+7+9+21
Numerele nu sunt prietene
b=63 63=1+2+4+8+16+32

4. Numere prime gemene

Două numere prime impare consecutive se numesc numere prime gemene. Precizaţi dacă
două numere date sunt numere prime gemene.

Date de intrare
Se dau două numere naturale a şi b.
Date de ieşire
În funcţie de proprietatea numerelor se va afişa textul ‘ Numerele sunt numere prime
gemene.’ sau ’ Numerele nu sunt numere prime gemene.’.

Restricţii şi precizări
 2  a, b  10000;
 Datele de intrare sunt considerate corecte.

Exemple

Intrare Ieşire
a=13
Numerele nu sunt numere prime gemene.
b=17
a=71
Numerele sunt numere prime gemene.
b=72

Pagina 4 din 5
Anexa 2

Fişă de lucru B

1. Divizori
Un număr este divizor al unui număr dat n, dacă restul împărţirii numărului n la acel număr
este egal cu 0. Determinaţi toţi divizorii numărului dat.

Date de intrare
Pe prima linie a fişierului DIVIZOR.IN se află un număr natural n.

Date de ieşire
Divizorii numărului se vor scrie pe prima linie, separaţi prin cate un spatiu, a fişierului de
ieşire DIVIZOR.OUT.

Restricţii şi precizări
 2  n  10000;

Exemplu

DIVIZOR.IN DIVIZOR.OUT
20 1 2 4 5 10 20

2. Numere perfecte, deficiente, bogate

Se consideră mai multe numere naturale scrise într-un fişier. Să se copieze într-un alt
fişier toate numerele perfecte, într-un al treilea fişier toate numerele deficiente, iar în al
patrulea fişier pe cele bogate.

Date de intrare
Numerele naturale se vor citi de pe prima linie a fişierului NUMERE.IN.

Date de ieşire
Numerele citite din fişierul de intrare care sunt perfecte se vor scrie pe prima linie a fişierului
PERFECT.OUT (despărţite prin câte un spaţiu), cele care sunt deficiente se vor scrie pe
prima linie a fişierului DEFICIENT.OUT, iar cele care sunt boagate se vor scrie pe prima
linie a fişierului BOGAT.OUT.

Restricţii şi precizări
 2  n  2000000000;

Exemplu

NUMERE.IN PERFECT.OUT DEFICIENT.OUT BOGAT.OUT

6 18 28 496 64 75 45 78 6 28 496 64 75 45 18 78

Pagina 5 din 5