'I'i,f':"

r-, 1 -'~
~" .
• c. -"",

'. ~in
\ l'f
,~~
:'YJ"'\: \{,;l,'~
~'l~" ~
r!' CUPHI\,S·

.vlanualui a [Oft analiz at ~i pJ'lJpm peut ru !Juhlical'c dE: cat re colcct ivul ;'1,
,~ Prdaiil. 3
'<Catr'drpj de Genteh nica fi, Fundatii fi Consiliul ])fofefoi'al al Facult at.ii de II
."

C6Jl'tr-ucjii Civile, Industrials ~i :\gricole ~i av iza! c1~ Biron1 Senatului

U I ntrnducr-re o
';~
1'Jlstitutului de Construct ii Bucurcst.i C2p. 1.- Xnpuni UCllcrale despr e rod .

Ii 1.1.
1.2.
1.3.
Bodle magmalire. ,.,
Hodle sed i mentare , , .. , . ,
",,, .. ,............. . " " .. ""
,
RociIe mctamorfice .. ,...... . _.. " " ' . .
, , .. ' .. ,
"'
, .. ,
,,
, .. , ..
,.
"

,
1.4. :'Irodnl de form are a parnlnt uri lor . .. , , , .. , . " .. , , .. , .. ' 19
1..1. Principalele cat cgor i i de pamintnri. . 21

'11 C:.1p. 2.: Ale~ll\l..irea ~i ('ln~ifi(:area p;I111h:turllor -' .

2.1. Granuloz it at ea parntnturilor , " '.'." , ., ,,' .

:',.,-2.2. Compoz itia milJcralogici'i a pominlllrilcr, ... , "......... . .

,I~
'C' 2,3. Fenomene de suprarai:1 Ja parnlntur ile argl loase , ..
,.' 2.4. Structura p'~TIl\lJtnri!or.. , , , .. , . , .. , . , '." ,.
,J .- . "'- 2.0. Tndici geot ehnic i , .. , . " " . . " " " " , , .. ,.
il-.
Cap. 3._;,·\pa jll·l'~mjnt. , , .. , .. ,." ', .. , .. ,., .

:',\ 3.1. Apa legatii sau adsorbit a .. , .. ",., .. " .. , .. , , , .

1\'<I .Ii 3.2 ..\pa c:::pil2ra .
tl .).3.3. Apa Iibcra (gravila\ionala) .. ,.,." ,.",
":I..f. Presiune efectivA '$1 pr esiune neu t ra la . .. ,
,.,
, , .
,
58
tl
It
3.5. Acl iunca mecanica a ::lpe~ aSllI'l r a pfill1tntlllui ,. " , .. .19
II --3.6. Filtre inverse. " ' . , " " ' .. " _.. , .. , ' .. , .. " ,.' , .. -(12
,,_ioP:t!"
3,7. Apa sub forma soli da , ' ' , ' ,
"4ft til
1..\,,[ (1,1

11 Cl1p. 4., Comportnre a pfUHinturilor sub soli(:it~LI:i : ,...... . . I::

Ii
," JJ
1:,
4.1. Faze le pr oce sulu i oe defonnarr sub ~n('51'care 12 pa mintur] • • • • • • • • • • • • 7~
Iii p ,1.2. Coiuprestbflitat ea pamintllri!or " , .. , . 7:'

Ii <~
4.3.
4.4 ..
Conso Iidarca arg ilelcr _
Hezislenta Ja forfC'e,are a p:iminturilor ..'
", ", . ". " ,. , " ~2

'J'
"';;~ .. ~,;
·L5. Ech i Iibru l masivelor (:c P"{1l")~~t .. _," ....
. 8'
h.le
It
'ul·
U
C3P. .) ('cr cetnr ea t rrrnnlu! de Iuudnr'e
'0.1.1. Scopul ~i cadru l genera] a] cercet arii t crcnu:ut de Iundare
, "
"..
J2(
L.:{
ri!i 5.2-. ~.relodt:1c de prospect are a t crc nulu i . . . .
.,~
5.3. 'v'olu nrul lucr.ir i lor pentru cccctar ea t er er.u lut de [u:Hi~~~ '. .
n(-!Jl~Cr(I:': ini!. _\lI\Cl})(;H.'\ S~rC)1.1\­ t' 5.4. Prcz en ~~:l'e_n ~'(>,znltiite)or cl:r~'~: ~rji t {'!'t'llll:l1j ccfundnre ..
~;
< • • • • •• ". <

rf']1J'\'I't'daL'to~': ITiTi" RAL\.IT.\ JJr' :-':.:1, Ct.:rLlot3-i(·~ ~frenulni ,}{'. fnl1dare l)-.l' p.ircurs.ul ('}.ecn~lei "r,i e:-.pj(;;1t5.r.d
C('j)Cl~a: ,,;]1. OVlDJl' \r.\(~I-lEH.\\ ccnstruqiei
r1
,k
"' __ '_'''''_''~ """~,_'''' ,_cc..,;.:,il~:,.;,,, c,,_,,_, .. ..__ ' .. " .
-;:::-7', -:-;-;:;~":T.-:::;;::;,o:- :.: '-,o.'::':-':~-:":;::-:;;~: ~-::'-';;::--:; Or'
, ".' ~ ._..~_,. ._~c~~~l£~~=:~--:: ".- "~'=::'~-=:~~~_"""'":,::--,,-<:-jj
 Funrl ..q ii (irrc'(:t~ ('r~~"iut'iu(·ime ...~": .•.•' :'; .:',;<'~ ..... : . : .: ~< ...;,~,,}:, /: ....• ;'.. -• ..::. ;-~ :!}!3
l3.1~· Chcsoane deschise .'. ~ ~ ..-; '. .- ' -," '..'.':'. ;~:.: t ••... 203
St ahilttatea taluzunlor iTl"",;msh'e omogene de !Jamlnf necoez lv .
6.2. Sta!.lili(at;~ taluzurllor
in masive omogene de pilJ~lnt r~ezi\':. .. .
13.2. Chcsoane Cll iii-r comprlmat , " '"
13.3. Fundat ii de ,,£2l11jltI1S3re sau Ilo tant e
, '
:
, .
.
289
0l)2
6.3. Vcr iflcarea st3bilila\ii taluzurilor In masive ncomogene.. Metoda fi~ii]or
GA. Etectul unui cureut de apa asupra stabilil:l\ii t aluzuri lor din pilmlnlllri Cap, U. Fun.hult pc piloji ;i eo lonn e ' , " .' . 304
coezive , , , . 112 1-1.1. :--:otiuni ;1.:'11(,1"a1e. -Clasific:ire. Do mvrii i de ut i lizare " . 304
6.:1. Y'erHicnrC'[l sti1bilil:l.tii versant ilor ~H con dit ii le fllprafrte10r (1(> a!Ui1C'C2re
l·i.2. .-\.k,itnirc:a pilo\fl~J1' prd~b1"kJti , , . 311
predet crmiuat e . 113 1 LJ. Infigt'l'fa pilot ilor pn:f8bric~;qi... . , . .'315
G.G. Exccut arca stlpatnrilor ncsprij}:nil c •............•........•.... Ii,}
1-L·L Pjlop exvcut at i pc Joe prin bat ere •.•••... , ••..•.• " •.••..•••• , , •• 322
1-4.:3. Pi!ut.i cxr cuta] i Pt..' 1ltc pr:n Yl!:r3i"l!............ . . . . . . . . . :!20
I • • \qhmea ~n1i.nintllllli :1~(!I'ra lueriuller de ~U:,,!iil(';·C . . . . • • . . • . • • . . • • • . . 1.fS
1·1.6. Pi10p ex,l,tui:::tt1 pe lee prin Iorr.re , ' . :;30
• 7.1. :,lod11ri 0,(: m:-i.l1if:.::':5t~:rC' a :tqiunii l':lin~ntult1i asupra lucririkr de sus­ :~.~-±
1-1.7. Corn rulu) c&1it2-.tii jli}o\iJ'J1'........ . " .
t incre . , . l·j" 1-1.8. Execu\}3 rarl1t~r{lur de s\)~idari7.are a e;,::pC'td()j" f1j]o~i1cr ~i co}o:;u1i.:1c,r .. 345
,.~. Impingcrca p~1:n\11ln!ui in Ipo tcza supr.-~f('t(:i plane dC' aluuecare . 150 1~ .0. C(;lnp2.r~1~je !n~i"t; r1iit'riLele categorii de pi lo] l , . 3-18
7.:L fnlpillgen.O:l P~~u~-!lntuitd in ipo tcz a suprnfetelor curhc de alunccar« .. , . 153 1-4:.10. Crit eri i pentrn a1cgerC'<1, t ipu lui de pilot .. , ' . ,~:150

1-1.11. Pri ncipalc lc ct apc ill proiectarea 1.;11(:1 Iuh dat i i pc l>il(l~j .. , , :~51
,~, LoC'ri"iri de ~u~tin(,rt· " " .. , , , ,.,. IG3
1-L12. Dl.:trrmir:<lrea c2padt;~11i pcrtuntc a pi lo tu ln i izoL:t, . ~');32
8.1. :;';o\i~Jni gent'rale. ClasiEcm'(' , .. , ,., . 1G:'~
1-!.1~). Grupa de piJoti , " . .~i3;3
8.2. Sprijl niri simple , , .. , , , ' .. , .. !D3
3.3. Sr;rijiniri de Up mix t , ,..... .' . If.',)
/t;~J--,5..)Fl1n(~fttii pc f:an,te : . . . . .. . .. ' :{i·l

8. L Palp lanse ,'..................... , ". , " , . ~L. 71 1;:),1. Tl-llnologia de E-:X("CU~it:'. a t.arctelor . '" ,. 3j·i
3.:'). Pe]'('\l ingrop.:J.p ,. , ' . 176 1:1.2. Dorncnii de ut i lizare u barr-tclor ,. :fiG
8.L-i. l~ll',mcnte de pro ivct.are :1 !u('ri~Ti!"Jr <J(. ·q~~pner~ ell car..r ct er tC!l'JporL-;r.. 193 1:).3. Ele mcnt c de prolcct are prntru fundatiiie pc b~l'e1(' ;>0
::3:i. TirD.111J d(! a!1rorarc... . " ", , ::i0j Cap. iG. Jlnlmn;"!Ui.{irca piimlll[l1rnfl~· ... ;~S·l
8.8. l!(h~ri de ~prijLl ',.; ),'": ' : . :10t)
in.i. Cmr;p:J.d[;:t~a p{~rnil1'! 'Jr1:01" ..
3::;;)
1:::;:(;0<--- _r
~l. E\e(·;qra. i!l:Hi;.liil[(~r in prtlzcu!a,.-3-p:ii-1 _.. _ _ ,_ __ " _ , ::~3 IG.2. St8Ldl.tZ81l..'::.1 p;1;nintl1l'1)or
-tei
J G.3, lnjl..·~~la],c;1 pamtnturiIor ~i ~, l'r.~C'iJrlr .
·110
0.1. Bat~.rd.lJuri , _... .. . , ._ _.. _ ~ _ ::B
1G. L 'I'rat nrt-a t'..~rrnk:l .1 P~~i1;]f1tllri1;)r.
IlG
9.2. Ecrarie de et::i11~~1rc.
21 f -;
~l.:~. Epnisrncnh:
21:. (-:1p. J7. Fund<!f('a In (';;lldi\li -,:pCt:irtl(:, <!r !t)r('a .. 11S
\J. L Drcnajc ..
2:::j 11.1. F\~;:d~;,rl..~l pc p;~1J1ill1ul"i ,\t'lL·.iJJdc ia llJ11t'zhe ' -jl S
().,J. 1"Ol1!liC pen1.ru 1:Y2C-l::lrC<! ;:Jpci di!l
5:lp,H~:;'a. . ~ " ., . 229 17.2. F\iUd2rn!. Pt~ p"~:!J1j!n~ urj C':~ lH11ihll'j ~i COnLr[H:pi 111;,lri . 13~

;}.I). snl)ar('~ ~i bet01];1ffa Sll]) ~"pfJ.. ,

_. , , . , ............•' '. '" .. ~10n
';" •.J .~ 17.:3. Fund:1j"ca pe p~1nlinturi fCJ:n'te ccmpresibi''C.
I .)0 '~0

17.-4. F'uLc1ar(';1 in rcginnl ·;ei:':illic('- .. : .

;-;·1
10. SO{hlHi H£'ll('rah~ fle:;jJfe funda!H . 2:r~

. "J
~~.~
10.1. Cl~s.ific::u"C3 fll11U.ci.tiiJor ,. , ,.: . 2J~) ..\11(,~,:'J. L Ltll·C{'l":~l'i tlZ1Hdt~;j~ i:t:,;~r'i1t~;l' :i r(,': 1e:'f':1 i"e~11ril l:c!tnn;:Wl'p:;l (·~q·a('t~~r!~tkH(ir

lC1.2. ~\1:1t('!'iale ntiliz8te b funda~ii ~.i ]a lUI.:r:lri ~:f('rt';1t(' ftl:Hi:21il]Ol" .. , ..• 235 fi:d<:e :;i nH~( ..m.Le H!C p;l~nin{ul'HGr, .. , _, . ~ ·j6
10.3. J..:tClpcJe pl'o;cctarii fnndatii!or , " . 23G L1. Deter:-:1in'UI.:;l graiHll'JziUi\i; _ . , ,. , . : ·It)
lOA. Et3pc1e e):l'cuUtrii fundatiilof , " , , .. 2.39 I.'2. l)l'tc'I'Jllin;irl';-:'1 grcrd;;\ji Yoh,mke :1 ':'cheh::tuJul r)~r:1illt1]lllj . itO
\\ 1.3. Ddt:;"n}111<11\:,Q gJ('l1t<':'1ii Y'lln ;;;~_t· ~1 j1dmjntllli\'J". ..~:') 1
11. C:dl''l:Iul t('reBn!ni fie 1"Ul1d~He ' 4 •• ' •••••••• S-H
U. Dt.Lu·T1inart.<! ll]~li ,!it;~t 1i .i ,,:~m1ntl'riJor .... ',­
~.,}
i
'1

1 11,1. C2p:.icltatc3. r,Jdanttl a iunu:1tiiL'r de sliprHf~~\;1 . :':H D,-,te~·mI::. ;;~]'(J. 1n l~~b"--;j'atcl' ~~ ~:,;'~~(:-; lui
,J'
l.j. i:e -:J:-'
11.~. nep;l.rtiz<ll't'i.\ tlurturllor in ill!trjon:ll118Si"ull'i d\~ p<-li1}!;lt, ~. ;5U ].,;. Dt Ltrm: n~:r<: . r<'.L11..'t(";::~,1· '.:i: ,'·I· t:, L' ("(11~1ra(": ;,i"~ hI L:~bc.']·'fl·ll.)r .... ;0. ~!~! i";,
1l.3. C<:dCcl!ul ta~;'lrilor..... .. .. . 257 ).7. Vtrljk,n·(';l F\~ \1..']1.']1 :t (f.m·r~clf:rn pri1: pL"l'dr;~~'c:J d~~··:Hn)ci. en ern < ,1(;\J
11.1. ~\pl!Care~l ;llC'toctei :-,',t;';riJol' 1;ll1it~1 13. CJicl:hd tE.·rc<!'l1I~Ji r;e fund31"{' ... 2(·3 1.8. D,;~('r!11;p~~\'t.1 ;'.1:t(:~;~r .;'.-' p1'd.c;t;('it~it~: ... _ : f'l
Can't. 12. Fnnd;qii dire-de ,1(. ~!~pr:.f:i;:"I ..... LO. Dt'l( ]',1.;ri:,a'·J. 'l'il~'\i::l1lii ('8j"::lar r: . :1;:]
''::"71 "

1.1 G. D\...L(1'jJl:1·1~'?;· ..,':l Ij'-,rjl1i.·::!:.... .::jt:'~;li ra:;,ir;1'1cj}or, 1.0 .1

LU. Fi.1!H1<I\itl\~ [":rctH,.'f dill zid:.1r;l' ..
],11 nt,tt'!Ttljr<U"(:~l 'l!] ':2bc·-;dr'·-r.1 ",'oln1);-l'<1:)lllL~\lip; ;'1)i:,illr~hiJ·pr~i 17'l.t·~Jca:'t.Ja
F'i.lrl.1atlih ~cr,-'\li(;l ·lin beto:l rani:"·t (dj::lll";:!!n~l..'; ... r.+·,•
. ;. u
(:rlo'n-;{ iT, c:l . :Cl)
FUlHhi\ii ilCd~lc sub stilp1. .. ,
Fllnd;,~tll ['.0,-:.1 :nu:: S!Jb ~-t ill'i. 2S-1 r.; 2. Dei e]"'j :;;;l;)l~-':l 1", ~':::'':'J1 a f'(ll~ P~l'~,il.!Jld~i~ii lj~;11:L,t.tl]>'(T. ·;[3
1.13. D('tcJmjjl?,l~'a i('ziq(~11,:i 1:J f\'\rj(,,;,:;;:,~ a p{~,El~ntlJJjlc'l. 471
Rarllere :!;) ~'l

Ii
 Iundare: ~i III Iuudujillor; ..... :' .... : . 479
timp a. 'pamlnturilor argiloase saturate (c~nsoli,ial"ea argi·
" lelor) ••........................., ~ .' ..' , , 479
II.2. Calculul Implnger ii active ~i al reztstentei pasive a paminlulni ell ajutorul
tabelelor ~i abacelor :-:"':' . 482
II.3. Capacitatca port am a a f undat iilor de supralata . 488.
IrA. Calculul rcpart Izarl i eforturi lor in Int eriorul masivclor de p1minl. . , .. , 5(13
II.5. Stabilitatea ccrnctcrist lcllor g€otelmiee normat e ~i de calcul ale pa­ [NTRODUCERE
minturtlor , , , , ,., . 509
11.6. CaJcuJnl tercnuln i de fundare la starea Jiml ta de <ld0l"l113\ii , , 523 Fundaiia reprez inta p art ea din construct ie care pr eia jrK,~rtUr-ile aduse
11.7. Calculul tercn ulu i de Iuudar e In. st area lill1it:1 de cnpnr it at e port ant a 5:J4 de suprastructura ~i Ie transmit e la t ere nul de fund are.
11.8. Condi\iilE' elcct uar ii calculului la ~l:lri lilniUi al t erenu lui d(' Iun.lare .. 5ci8
11.9. Calculnl )1 alcatuirca Iun dat iilor direct e de suprafa~a . ~> 10 I'erenul de [urulcre est e aeea parte 1\ sco arte i t erestre in cuprinsul careia
11.10. Stabihrca c:1pacita\ii port ant e ~ pikd;'\\lui so liv it a! ~:'\.ial Ill' IJ;1za rcz ul­ 58 manif'esta influent a incarcarilor tr ansmisc de fund atii. Strutele care alca­
tate lor incercarUor pe t ercn _" .. , , .. 557 tuiosc terenul de fundare pot fi alcatuite din roci conip acte s au din ptiminiuri,
. ,
JI.ll. Sbbilirea prin ca lcul a capaci t iit ii port ant e a pi lot ulul so lic it at ax ial,
Rocile compacte (roci st.inco ase sau scm istfnco ase) slnt car acteriz ate
pc hnza prcscript illor romfme~ti , ' . ~Jl3 .j
p1"in rezisterite mecanice niari, de acelasi ordin de 1113ri111e sau chiar mai
II.12. Stabiiirea prin calcul a capacJ\;i\ii portant e a piIot ului so licit at trans­
mari decit ale materialclor de construct,ii artif'iciale (c3ramida, beton simplu,
versal , , .. ,. 5G~1
beton arrnat ,etc.). De cele rnai multe ori, fundarea constructiilor obisnuite
II.13. Calculul clcrncnt e lnr rigide lnc:1strate in p[nnint . 580 pe asemcnea roci nil ridica problcme deosebit e. La construct.iile specials
1I.1,j, CalenluJ grupct de pilu\i . 5,Q2
(baraje, tuneluri hidrot ehnice s.a.), Ia care presiunile tr ansmise de con­
Anexa Ill. Fi~e ell (·arue:terL5.Hd ::le un or utihlje p entru hU'fiiri lie iunJrqii utll izm e in structie Ia teren sint foarte mar i, cuno ast erea amanuntita a propl'ietatilol'
lara noastra , , , . 5S9 rocilor como act.e din t.ercnul de fundare si st.abilirea modului in care acestea
rrt.t. Utilaje ~i cchipamente p~nini rt-alizarea de pen~\i lIJgropa~j: piJoti se vor comport.a sub solicit.arile constructiei sint de 0 ex t.rcm a import anta.
Iorat i ~i burcte , . .5S~
Studiul'rocilor cornp acte in Ics:atm'a ell difer it e !uC'rar-i inzincresti formeaz a
III,2. Utilaje ~j t'Chfp~':nlel1tc }Jl.:'ntru pU1H.:'!"Ca ~jl opel":l a pi10~i1.:jl· p1'in IJ<1tl'lC ",biel'tli] unei discipline constituitii. in ultimele decenii, r\;numita JIecaniea
saD vibral'e . :JCJ7
roc-i!cr.
IIL3. Ctilaje ~i C'dlipnnlentc pellti'U compactal'C"3. de ;{(:incime :1 p:1111inlu­ Fllminll/rile sint provenit.e din' dezintegl'area pe cale fizicii 9i din alte­
rilo!' .. . .. , . .. ... .. GOa rnrea c.himica a rocilol' comparte. Paminturile constituie sisterne rrifa;:,iee.
IILL Instalatii ~i dispozili\'C' iH'n~n. l;;·x.~-·('\:Lw\.,:·t lucr:-lr:lof dl' ->l:l!j:llhi'ri F,',Wt salida este fOl'lllati"i din j)a.rtic.n!e minerale de djferite dimensiuni .. In
epuisnlcnh: . '" ., . ..... . . ... . " .... " ... !304 golnrile di~ltre pa1'ti0ule se aflii apa (fala lichida), 8er; sau difel'ite gaze (faza
gaznasa). Inl1'e ceIe trei faze compo'nente se stabilesc Ic 6-iHuri care se mo­
BibHugrnfie . _. . . . . . . ." ceo d ifica neincetat sub influenta unOI' factori externi. intl'e care incarcariJe
lrilmmi~e de constructii. Stud-iul }liimintlll'ilor in legitu1'a en dit'erite IUCf'dri
ingjnerc9ti constituie' obiectul discip!in{~i denum-itc .1Icermieel pali1Lntl1rilor
~} sau Geatehnica.
Divelsitatca si (Iificultatea probleme1ol' IJe care Ie studiaz,~ Geotehnica
dujV:1 alit din c.~racte1'ul complex al pii.mir;turilor cit ~i din multit1Hlinea
4.~ d,' "ituatii in care acestea pot interYeni 1a lucf<lrile de const1'uctii.
'f"
Situatia cea mui 0UmUlJa cst8' eea a piimintu.lui ca supcrt al construe>
~jei sau ca term de {linda,e. RezifOtcntele mecanice aie paminturilor iiiiid
".~J' ;llUlt rnai mici decit rezi~ten\eje wateriiIlelor artificiale d,3 constructii, int1'e
ek1ll€lltel'~ portante Ale stn;ctu1'ii (zid 11ri, stilpi, diafragme etc.) ~i ·te:;:;n
tl'('1Juie ir:tcrpus un element. de repartizare a inc3l'ci'trilor -- [undaria. De
exclliplu, la ];,da din figuTil r fundal,iilt? tNtllsmit lncardrile sUlpilor 1a un
~trat. d,., ,ugilA. Dimemionijld supraJa1a de tr,8nsmitcre, proiectaptuJ lll'ma­
j'e~l e Sd aiba () ac.ope.rjre suficient-a fata de ri~cul lh~ ,pierdcre a caj){[c£rlip'l:
portal/Ie a ~l)'atujui·,;upcrt (de pild-a. [,rin a]U11ec81'ea in lungulUrlri supralr;\e
em be). La fel de il;lp0l'tCintii. este ~i pl'obipma de/armo/iiIGT probafJllc sub incaI'­
Uire ale strate lor de wb fundatie. 1Iltr-adcvi'lr, chiaro dad'l s'tabiJitatea fun­
 tasarile I1l 81'i si neurrni:ii:'me ale
normala a constructiei sau, a ut
···t't".o"al,t~, iJ}o;~:!1~~.:.£~~::~~~!'~:'~~~·ipJ ulu.~, :~~ ;s~Iiqi;i~~t~{~~{~~i9,~~lt{i£ti~f.
-.
";¥.~v ~1,;}.Idf?l,. ~~. ,SPF9\{I; ,d.Ir:,f.Ig)l,~~},; ~t,SP ~IJ ~n.lr~a;,p~rxt!I~I);?ln. flgtlra:;<5T~ t re­

"
;,
".,. . . ".:. ,:, ',",
urm are.jl a stahilirea adincimii de Iundai-e, a tipului ~i dimensiunilor.' huie jdimerisionate, pentru;.a· rez rsta: la sohcltarga;.; gepeI:ata" de( masivul. de
Iundatiei, se are in v edere at it. critei-iul de capacitate port.ant a, cit .)i eel pa:m(nt:, din spate,~ solicitare c.a~;e: p,oartA.: ri\lmele::d~)'liPin~:re~~.'a~:'!I,iiil,llllii:

Ir
,
~ -,

II
~~ II
I

[I
ruillC
nm: ~.'
~-=-.=--.J£;1'
I fj,

Ii:· ,
I'.>:. Po ~"II JIfg ,

1 I '

I
. Po

'd<"
1! 'j
..
i II
""i<"-'n.'.!~.;f
,,/;:i$';,t....

~
FlU. 1. Zid de spriji». !~i!J. 3. Sprljinire sin1pltl a pc rc­

~IUA~,:~
;"Z - tilQr unei sap:tturi.
-,
rf) >C""
l ~
' '. " ',' c/,', ' ..'\'., ), ... , ......
, -. 1"1 In;";''''/

J 1--.
<, __:=--;;.~s, ~_+S2

i__ Deseori, realiz area constructiilor sau a uno]' lucrari ingineresti (cum
.:~~ :.::~:~:~~~~ ~::~~~~:'~4~Z3~~.Y~: sint , de pilda,. cele legate de explo at arva la z i 3. zac{lmintelol' suhterune).
impune execut area u nor taluzuri prin excav at ii adinci in teren (fig, 6) SHU
FiU. 1. Ha la part e r ell Iun dare direct a. Firl· 2. Pila de 110d a 111J01' mod.ificari In t.aluzuri naturale (fig, I). In situ at.ii de acest fel, pro·
fundnt3 p e pHoti. hlema de h(U8 est.e tot 0 nroblema de '2:eotehnici~ si consta in v er if icat-e a
stabiliuuii t olu.zuhii saii a' oersttntului. ~ r

de dcforrna~i1 ..-\pJiC;jfeR. aces tor ciiterii rluce uneori 1:1. concluz in CP.. Iundarca
de sl1prafat5 n11 est e in.iicata. .\cesta este. iudeosehi, c az ul construct.iilor
Iuud at e in alhi.i iiurilor ,c;;{U In apropierea CUI'SUri}Ol~ de apa, pe an11)1c1.Sa­ Scur t istoric
m ent e la car(J t2]'t-!1nl de fundRre est e caract eriz at I{{ Sll}Jr-ufa!8. pi-in prezent a
Ui1lJI' deJJ1]i1t'1'i aiuv ionar« rUtH'i.e cornpicsihile. De pl1da~ la pila (h~ pod din lie rind au inccput :::J -C011Stl't~'ias~.1,,02.n1enii au trehuit , fir-esc" rezolve sa
J~,'='la ./ inc'o"''''j'jle l'l'j'j
;'i"l'l''' _~ .1 .rc..
'_"~~~. ,,1r- fl']1d~t;ei sint Ir ans rnise urin elemvnte de rr.
,--J~ .• il:,l tun-
•. ' lllA '- l', 't-J.I '.1, IL .. Sl nrobleme de Iund are. '. ­
dm'e in auincimc. num it e pIIO{l, h u n str-at de p iet ris aflat sub p achetul de " .Fundat iile pe piloti, care CUtlOsc. 0 mare raspuid ire ~i diversitate in zile!e
pAnlJJltnri ur2_fcla~e ~i nisipoase J!utpJ'nic r1cdor-rnc-lhile..\legerea t.ipului .ie no asue, i~i au or iginea in [Jilopi de lernn p e caie se ridicau locuinteleTa­
pilot, st.rhiliica ci.ipi:,ciL~l1ii ~tdl:: port am e. :1 numaiului, modului de di2PU­ custr e ale oamenilor pr-im it iv i. Prerlccescare ale b ar ajelor ~i d igurilor din
n(~t'e ~i UtlJ8jUlui de PU1 't?1'e in (ljJ8l'S a pilotilcl' ~'(ln~lituje elen1t',nte esenti;jle paJ;T,dnt, Iolosite in -p'l"ezent pe' 3(:.1-1\1 i!1t.in~j~ au fost con.~truc~,iile din pan1lnt
(~e trclJuie ]'(-:zolY(-1.1.t: L1 proi€:cL;:U'(.:(1. nnei fund[qii p\~ piJotl. _\JcBtU]}'ea construc-,
tiv~l a fUl~dutiei este djfel"1tCj~ d::1r f'tll1C.:tia jJ8 C8.re () indepline~te pan1intul ~,
din jlHUJ :;i dG Li. b~1za rj1c1\i]ol' !~stt\ eft ~i ill c8zuJ ptill1.iDfului de sub fun­ ,
~
'

.....
r1atiA, di1'eet'~ din figura 1, aceea de . , ....... !.

Sf< Dori. ~'~,.,

l2iW~~~:t};,.
La !1UJi1(~}'(tase ]ucl';\ri 109!i1c­ '~' \ \\'"i

--~---:-----~-----r- . :':\\~.'
o.

j~t'::ti pamintul j,ntfl'Yine ca 1~1ater~a.!

~j
Flu. :~. }3;:':'~j IIi:) par;:i;lL eli JJ\I'~']C;l t'(,
'1(' cons/ruetzI..'.
,le jlt~l'nillt din figura :3~ HYlnd cOl-prd

de rL',n~(J}'(J din :trgilA (0 .('onsin1ctie

t)t:- e~:erl}pl11~ J)8i'aJUI

din pl:U111ni }i-'(',Ul. 11t-~;.:oltat, .~i un n~cJel1 "" _._--------~,/~

"'.......
/ - , ' "~~
' ....
dan,:ate di;l ~:;<j'.1, :~:n:'U'er:t ;.:.in1n]H) JlE'cc.sItli L1t'ntl->u 0 ni',l~
j.-:;t{,t·:,,('
t.' '-d_
c:'i ,">~·~(,,·,tj(}
'1 \\. .,u .......
rat~(ln,;le r,:(du+;~n'L
~.l_,<.d_ ....., · \~ c:.
FlU- ti. Dt,:b1'eu.
Fi~~.,,~;z;~~~~j i ~;f:(f(:.~.Jl,~'? ~1~ !1p~'CC,~~ilt fe;~,~'~l ru
nUl'l"H:~l'\-'la;:,I~ pl'l'iJip1i'f' ,J!' ;;'t-ntelJnic{i. ~1 .'1nurn~: forn1R optinl3. a talL!.
rp8, i:-(
zuri]nl' qnlont(~ ~j fl.' rd. ;:i, ... ~:ll (j;. :-de,2erc si '1{~ pUJ1('1"~ 111 1llcTare a parrdn­ re~di!~ate in Chin(l ~i l;~rril}tul antic. cu rnii de ani inaint~a erei !1.t' 3::t r e. C>ln­
st.ruc-tol'ii !'\.~rnani ;ti 8p~dUCiYI0r. 'portuTilriI', dl'urnurjlor' ~i aj altor 111C:l',1!']
;,~lil~: ~'1;~~il,' ~:'~, ;:r ]j l;'~i~'~;!~:~ ),;';:'!;: ;';', ~\~~:l;(~ ~:' 1:},;~~X:;/ :~]/~e~:;\:Jt~;:~:~;:~~! ~~('f:~~ ~~;~i~i;~~:;:; ~h~~nt';,e~ti,' z.;tiau ~il facti rata aUt U[;:)f 1~'0I1d1tii dificile de (un'd[tJ~e1 R~[i CUJl1
o ai'ali{ IlU rJUm,ti oC!'ie,i. Gum slnt. ,-,<.:le ale f811umitullli adlitH:t· VitrLl\-jlJ,
rEo ~ e :~ l \~. C'it mai ales faJJtu~ c,l ur;ne ale 11'no]',', din aCf,ll~ IncI';lri S-C!U 1';1slJ'at pili'<
in zjlele nO"ot1'(,. In lore"pondfnta ,jijilre lm;AratuJ T,:lian :;-i Plinius ("c,l
o IT
J .1._"

, tiii~l';fsetgi~§ibl ihf:6m1~W iituprain16dGIGf:~~~i;.sejf~~tt;::<~~i:d~t~]~ai"" t~;~­
?UIuiJB~pquJ\lc·ra~i. de pami.nt~i fund~~i.i.:.J?cul{ii P\~9:~'~ii:,e·~}mpi~.iulu,i:J\1<;i.; ,
rlian~d\l":'~pus;' act ivrtatea de construct» din Europa;:in,pmnul' riI'ld'·irl.·d9~
m-eni~rdrumul"ilor. ~i al ' podurilor, a --decazu't trej3taC secolele'\I'rmiifoare
adurmdi' doar d egradarea r apida a vechilor lucrari,
In condit iile de d ezvolt are economics si sociala speeifice Evului l\Iediu,
ce1e mai remarcabile constructii au fost catedralele, castelele, zidurile ~i
1."l.
.; , '
tui-ntn-ile de aparai-e, co nstruct ii caracteriz ate prin masivitate, prin lncar­
caii m ari transmise la t.ere n. Fundate uneori pe terenuri pre a slabe, pentru
a prelua in bune co nd ij ii asemcnca imarcari. unele co nstruct ii s-au pra­
inginerului de origina austriaca Karl Terzaghi. (1883-1963). Autor al 1.
busit, altele au suferit t asari m ari, c a de exemplu catedrala din Riga, eu
stud ii eXJ)erimentale de pionierat asupra proprietat.ilor mecanice ale pal
o t asare de peste 2 m in ~OO de ani, dornul din Konigsberg cu peste 1,50 m
turilor si al unei tcorii cl asice a consolidai-ii arzilelor. Terz.azhi a real
s au vest itul turn (tamp anila] din Pisa, co nstruit intre anii 1174 ~i 1350.
in u-atatele sale sinteze cuprinz.atuar e ale CllJ)o~ti~ltelor asupra -pamintur
avrnd .ill prezent, a tasare diferentiata de peste 1.60 m , inca uest.abiliz ata.
Alaturi de Terzaghi, contrihutii import ante la dezvolt are a Ceot.eh nici
Dezvclt are a cunostintelor si a realizarilor In d orneniul fundatiilor s-au
facut: din cele m ai \'e~bi timpun s.i pina in secolul al XVIII-lea p~ ba:e elll­
pirice, piin nansrn itere a, de la 0 geuerat ie cle constructori la alta, a u nei
exper-iente izvorit e dintr-o intelegere intuit.iva a comportar-ii pamintului
si fundatiei si nu din st apinirea leg'ilor Jiz ice care 0 zuverneaza ; de acee a
;lezvolta;'ea ~ lost ineeata' ~i sinuoa~?i., platita eu pret·~lunol' e§ec~ri al CarOl'
numal' nu \'R fi cuna.seut, probahil, nicioclata.
AVIntul tehnicii i'ortificatiilor in scopuri milital'e a facut ca in seenlele
al XVII·lea ~i al XVIII-lea ingineri militari, in special eei d.e la cmtea re­
geJui Frantei, sa se preocupe de formularea unor-reguli pentru calculul aces­
tor eonstmqii supme 1a impingerea pi'lmintuhli. Este meritul lui Charles
A ugustz'n COillomb (17:3i3-'1806) ca, pornind de la luerari ale unoI' inainta9i
80i sal (VanDan, Bullet 9.3.), Si\ fi elaborat in auuI 1773, intr-un memorill
prezentat .\cadcmiei de $tiinte din Paris, prima teorie ~tiintifieaasupra
impingerii p~~mintlllui, eu larga aplicabilitate 9i in zilele noastre. Tot Cou­
10m1) a formulat Jc~gea care exprima rezistenta la forfeeare a paminturilor.
In secolul urmator, TVz'lhum ./. .lfarqorn Rankz'ne (1820-1872), profesol'
la Uninrsitatea din Glasgow, a puhlieat in anul 1857 0 teorie a impin.
gerii pamintului ~i echilibrului limita al unui masi\- de pilrnint semiinfinit
presupus a Ii omogen, granular (filra coeziune), incompl'esibil, supus efor­
turilor date de greutatea proprie. Se obi9nuie9te sa 58 considere teoriile lui
Coulomb s.i Rankine ell'ept escnta mecanicii clasice a. pilmintmilor. Con­
temporcmi cu Rankine au fast fizieienii Darcy 9i Stokes, care in acela9i an
1856 au publicat lucrAri ee·~i pastreaza yalabilitatea 9i in prezent, refer i­
toare la curgerc:a apei grayit3tionale prill medii poroase 9i, lespectiv, la
\'iteza de eddEre a particule]or salide intr-un lichid.
Caraetel'isticii pent.ru perioacla de inehegare a Geotehnieii ca \itiin(,'i.
pste 9i utilizarra uno!' l'ezultai.e obtinut.e in alte I'amuri ale 9tiintei. Astfel,
, ~.-".l solutia giisiUi. In J 88.S de matel11aticianul francez Boussincsq (1843-1925)
pentl'U una din pl'oblemelc de haza ale Teoriei Elast-ieitatii, cea referit-oare
1a rJistl'ihlltia efol'turilor intr·un merliu elastic semiinfinit, aetionut de 0
f(!l'iil concentl''ttli. apJic8ta la supri:\fata masivuiui. a fost ~i este folositil 9i
in prezent la studiul sti'lr-ii de erort\1ri in tererwl de funJare asimilat ell un
mediu elasti,:. Studiincl pl'oprietf,ti1e pamintul'ilor argiloase folosite ca ma­
terie prima in inchJ:'tria cel'amic:'i. sueJezul Attaberg a imaginat in anul
1911 dOUR in':.rlGil.1'i':Jmple IJentnl detcrminareil umiditiiplor in limitele
dr-ora pal1)inlul'iJe "8 CC'J:cj)fJr-t:i ('1 un eCirp plastic, incerciiri adoptRte lJlterior>
:i in cercettirile grot eLnic8 _
_- 12'·-:-:' _._0_
cC~:C0:G~,J':C~~i,~:~lt~/~49.;;1~ll,JU,~t~f~~H,~I~Jj'~{t'ij~~gt~~~J;:X~~~~Q;}~~;}i Y.L.g,~9~~lln.~ c
, fU.IlSl aWloJ;'. ~ca Qb~rnVY;.4eE,~9F! pom stY.c!I11!;,aprgfvn,qa~~<\lcau~elql',l,mor.
dente, sausaf a§t.r9 fe" Ga,,~xg\'IIP.!u.' P,??tfe;)ei'.¥jH*,a~~sts~h:(stu([iul; ,ihlreI
de u: comisiera eaj[or",ferat,e(slle,sl.~z.e,:.;.infiil'ltaH~.iJ1d9.13~c<,\. urmare. 1 a,
seriii de alunecari, de, teren; cqr~,<'lu, pl'Odu.s,:n}l*~,xi~tinle ~ipia.ri pal
materiale, Corn isia, condusa de, T;folrnar,;.fellenius,. a publicat-tn anuI
un studiu in care propunea a metoda pract.ica de verilicare a st abili
t aluzurilor. '
Cn moment important, consider-at. pe hun.i drept ate ca mom en
aiinnarii : Geotehnieii ca 9tiinp: de sine staUitoare, l-a constituit apa,
in anul 1925 a tr at atului "Erdbaumechanik" (Mecanica Pamtnt urilor
priruele derenii ale acestui secol au adus Gherseoanov, Florin 9i Tito
(U.R.S.S.), .-1, Casagrande, Taylor 91 Hcorsleo (S,13.:\.), [I.-re!) (Ger-man
Caquot (Franta) s.a.
Crest.erca numarului sp ecialist.ilor in acest domeniu si extind crea c
t.inua a' csrcetarilor au Iacut n'ecesara cooperarea illtel:nationala. .\st
1n Ql1ul 1936 s-a constit.uit Asocz'atia Inlernationalii de .1fecanica Paminlllr
~'i Funda!ii care a organizat in ac~Ia9i an la 'Cambridge (S. U..-\.) prin11l1 C
gres international in aceastii disciplina.
DeZ\'oltarea Geotehnieii in perioada de dupa cel de-al dOi]('i\ rAZ
mondial este dell10nstratiJ. nu numai de desfa~llrarea el1 regularitate a mIl
r:oaSf eonferinte §tiintifice. pe plan monelial, regional 9i national sau de
manll mare de publ1eatii ci, .inainte de toate, de lucrarile de fundatii 9i e,
stluqiile de p:lmint realizate in conditii din ce in ee mai dificile, C.ll j)(:J'!
manie din ce in cemairidieate. La aceastii clez\,o]tal'e isi aduc conti'i])u
:oi sp'ecialistii tii1'ii, noastre.· Cu to ate co>. primed labor~tor creotehnic ,
i:lom{lIlia ~ fost infiintat. abii'lln anu11939, in cadl'ul Administratiei Pnrturi
~i cailol' de comul1ica~ii pe apa (P,C.A.), din initiativa ing.' Anton C],
C:U\[1, doctor hono,ris causa al [nstitut'Jlui de Constructii Bucllre~ti, in "
de dupa 23 August 18-'14 progresele geotehnieii in lara noastn'\ au fost l'Bpi
sub impulsul \'Rslului program de constructii cal'e a sc!rimbat. inf,'\tj~a
t,hii noastre. Cu lncepere din anill 1950 s-au infiintat. unitali gc.:otC]lll
in institllteJe de. proiectare, sectii ~i 'labor-atoare de geotehnica 9i fund,
in institu'tele de cercetiiri din domeniul' constnletiiloJ'.
In urma. Reformci iDva.tiimintului din anul 1948, disciplinele de g
tehnieEl 9i fundatii au ocupat IocuLcuHnit. in pJanul de ill\-at<lmint al fac
tiqilor ~i s8ctiilor Cll profil de construqii, alJtllri de alte di,3eipline de hi
in fOl'mal'ea speeiaJistilor Ctl nregatire SlIVerjUara dill acest clolncniu.
ann] 19 /13 s-a idjjllt~t. in e~clr~Il (nstitut\!b~Ji de Constructii BuclIlPsti. Col
dra de Ceot(~hllic5 ~i F'llndatii. prima de acest fel ,'lin ta;,a. ale ci~/'"i cae
dicIaG,tice, la fel ca '9i cad,.el~ ~lidnctice din colceti\'eJe <It' speciali! ate d"
'Tnstitutele P"litehnice din TimisoarR. L.1si si CJuj<'\ane'ca. <ill 10ntf'j~)
11\1 l;umai let clifuzal'ca CllDostinteiol' de ge~tel~Djc,l si fu~(htii. ci .si ]a r,'c
zarea a nUl11<?lnilse IUCl',l.ri 'de ~'Pl'ectal'e" 9tiintificii' in 'spi{]inul j;lu,juqi
iii and H)G~ s-a desf;}~\ll'at la Bucurc~ti j,rima Confcrinp .\'al.i n :1" !:'\
("rcctehnica ~i fundatiL urnl ellJ lH inf(:'l":aJe dp }!r"ltro ~lhi de cor.t"(:!-int-l>
81i(:ure~t.j, 'rilni$Gar~1. I a~j .. Cca de l:l :1-a ConferJnta na\lCillrt);'l a ::i".'ut
in Sf.jptf:1YIJ:.1'1e lS-;~<3 ~a C!uj-~RpCCfl .. \('(·::,:le ('or~rETjn\\~~ c;:, ~i ~irn·~ rJ.:.i\>';tn

:':/~A.;:~,:"."~ , . ,.'_,~-',.' :.,':::::;'>'-'-...:_';::,,:':~~,~_ ',' _.,
SU."" '1~~..... ~i'i~nifestari 'eu caract er. t'ehnico-st.iintif'ic .6rganiz~te'i!1·L_. _,. ....•... ..
. ·diJ}ti~.ii.C<511f~i:iijre;t prilejuiesc'; ample '~i: utiW' schirrihui-i" der·exper!~ntcVD'ritre:i'"
J·sij~9iali~tit·gin'iexecutie; proiectare 9i in\'ii1i'imint,' lucdnd:nemijlpcij) in;:iieesC'"
dorl1ehia;:'pI'eC\iiJiI ~i inire; aces tia. ~i .cei' din: domeniile structurilor-de, rezis­
Jent,a;;ltelinologiei ~i mec.anizarii etc, implicati direct in realiz area fundatiilor
9i'coristruqiilor de pamint pe amplasarnente cu conditii de tereri d intre ceJe
m ai v aria teo " . . .'
. Specialist ii rom ani au solut.ionat cu succes prob lemele dificile de f'un­
dare ridicate de marile lucrari realizate in tara no astra In ult imii 30 ele ani.
cum slnt': Combin atul siderursric de la Galati, Comhinatele chimice din T\!l'nu~
:\Iagurele ~i Tg. ~lure~, COJ;;hinatlll pet/oc)limic .\lidia-l\:hodari, arne na­
ji'iriJe hidroeuergct ice de pe Du nrire ~i de pe riur ile interio are, sis ternele de
hidrcam elior-at ii din Dobro~ea si Cuupia [h111I\1'ii. d ezvnlt arca port urilor
d u narene ~i ~ santierelor n~\'al~ din Const ant a, :-langalia, Galati. Braila,
Drohet a-Tr. Sen'r-in, podul rut ier peste Dunare la Giurgeni-Vadul Oii,
primul trcnson a! m etrcului Bucurest i. Jl161'i ansambluri de locuin te :'ji eIA­
eliri social-cultural e pe pilmintu1'i sensibile la um ezire la Galati, Braila, Con­
st ant.a, Iasi, Tulcea, C<11al'a~i s.a. Specialist i 1'0111 ani din domeniul gc:o­
tehnicii si f'unduti ilor i~i aduc coutrihutia Ia realiz area unor lucrari impor­
tante, cum sint : Canalul DnniiJ'ea-:darea \e8gril, no ile- poduri dunarene,
calea Ierat a Pite~ti~RJ11. Vilcea. m etroul bucurestean, centrala nucleara
elf'ctl'icii de la Cernavoda, const.r uc t iile civile, indust i-iale, agricole pe 'pAmJll­
t.uri foarte comnre~ibile in difer-ite zone ale tarii s.'a·,
In etapa pe
care 0 stl'abate in prezent tal:a no~stri\; etapa a llnei dez­
yc,]U\ri intensive, s2.rcinilc care stau Jll fa\a spctol'ului de constmqii 9i, in
cadi'lIl acestuia, specialiytiloJ' din domeninl geotehnicii ~i fundatii]ot; lii:Jt
deo~ebit de C0111p](":,\8. . \mplele h:criil'i de invest iiii;' cum siat, de eXE'mplu,
cele neceS,)l'p oen1.r·\I punerea in yrtloano a resllrse]or de rnaterii Drime' si de
enel'gie: impu;] 'l'ea!izal'ea uno!' comtrnqii care sa heneficieie d~ solutiide
fundal'e economice ~i sigllre, ]luse ill operA en procedee de esecutie de maJ'€
eficienl<.t Aclillcirea §i r3spindir'en CUJ1C'9tilltelor de speciaJitate in o0'lleniul
geotehnicii s 1 fund at iilol' !'epl'ezin ta in preu'nl in tara noastI','l 0 cond i\ie
principaIa a )'calizfirii progre~uJui tehnic in constructii.
o ras]i1.ll1,]ere deosehiU( revine sD€cialistile)r elin 1initiitilf' de exe('(l(.ip.
Luci'8rile cle funda\ii ;;Int, prin esc,'le'n\a, 11;cr8.ri ascuDSe.~le eElrOl' defe~tf ..
pot a'-ea ur111H.ri cJezastruoase prlltru construe\ie. La fundatii, in· mult mai
~
{~~T
more m8SUl'8. dedi 13 elementeJe de sUjJI'astructura, Jueri\rile -de I'epell'a\ii
~i coriso1idiiri :oint foarte dificile ~i cilslisitoRl'e, iar in unele c3zuri de-a <ireptlll
imposibile.
. Cel'cetarea atentit a tprenu]ui de fundal'e, pl'oiectarea 1'ationald (j fUD­
~-
datiilor pentrl1 pl'eJuarea in condi\iile de tfren date a Incihd.riJol' de la cor:­
sh\leJic, cs('cutia pxemplara a funda\ii]or cn ,tricta res)1EctEtl'e a nom]elclj'
<i;) tehnice CCIJ1S111Uii? ("o~~ditii obl1g8.1ol'ii pentl~u l'ea11z81'ea unor infrL1.~tr·uct.llri
care "I cor0"rnlndA t u(m'i1r eel'ilJtC'jnl' lle clmahijjtate. sigUl<3l1tii "i cRlit:ette,
~,
..-
.-*
-'--"-
.', ••
.- .--
"'--:: ._.'''.
-- -'"
",'~"-~~~ffi"'.,oi:~!:,~>","-"",,,~,,,,"";''''''*''''~ ~,. ,,'-!!-""";:;;"""",~'"
~ ., ~~':
','
CAPITOLUL
NOT/UNI GENERALE DESPRE ROCI
ScoaJ\3 t.erestra este alcatuita din roci. Dupa modul ele form are, rccile
sc impart in I rei cl ase princip ale :
- roci m agmatice sau erupt ive ;
.~ roci sedimentare:
-- roci metmnorfice.·
Reparti\ia celor trei clase de roci in cddtuil'ea sco artei t ercstre este,
apro x im ativ, urmatoarca: rocile magrnatice 5%, iocile sediment are 5%.
l'oeil" metamorfice 90%.
. t) l'oeil po at e fi definitit c a 0 asociaiic de nnn eralc. Prill mineral se il11e­
lege '.JD corp natural, apro s pe lntotdeauna anorganic, format din unul sau
m ai mlllte elemente chimice, ol1l.ogen, cu ploprietc'\ti Jiz ice si chim ice con­
st.a nt e in orice exemplar intllnit In oeoal\a t erest ra , din care ~e Iormeaza.
Sint cunoseute peste 3000 de miner ale, de al caror studiu se ocupa 0 I'a·
mura a geologiei 'denumita, mil~er(Llogie. ,\iumarul de· minerale ell 1'01· pre­
dominant in fop118.rea9i c?l1lportarearocilor. este. mull 111 2i red us: 25... 30.
. }\. linei'eJ,ele se.d.it'eren!iaz3., dupi'\ struct tIra intel'l18. -,- ('/'181(,·1I'nl/ s:m amorta;
• dupa' projUietatiJe' 'fizice, cum Sll1t Jilri/atca, clilJoju i , cli!oarw, lueil/l, dms£­
.lalfa (2,5 .. .3 gJcm 3 , 'la majoritate'a l11ineI8]e]or); dupe'! pr0l'rieUltile chimiee
- Culi/perlarea' fa!II de acizi, fa;ii de apa e t c . . .
Dnpii. 'moduJ de foi'inare, mineral ..]e se clE.sifil'8. in mil/erale primare,
lli'isc,lte odatA eIJ intreaga c]asa de minerale din care fae parte, ~i minerale
sccundcire, fmmate prin degradarea minel'alelor prim are, Dupii ponderea
. ]li'; ('61''''0 r..u" in compozitia IJnei l'oei, fl1inenllele se impart in iliincrale prin­
e/pai!, cc,re "e intilnesc In procentele ceJe m"i mari' in 10C'3 ~i ii definpsc pro­
prietfqile de baza, 9i· mineraic accesoril. '
Din [Junetul de \'edere nl c'ompozitici ~:him;(:e, nlinel'alele sint' silicaii
(feld!'pati, arnfiho!i, pil:oxeni, mice), silica!i dC,f!fadali (min<:raJe 8rgiJo;;"e
:;i J1lin~l'a]e eare.cteristiee rocilor metamorfi<:e - serieit. <:1ol'it, talc, "erp'2!;­
tin), o.1'l:::.i (cual't), carbonaii (calcit," c1o]olllit). clomri ("are gem<'i) , sllifap:
(ghill~) Fte.
,. 'HCljJOl'tlll'j]e de fnnna, de cristuljnitate, de marirne rf'Jntiyci. ~i Jeg{flurile
dintJ·", miJierakie eomponente defineSG slruelura unei roci. Dn]','! gradul c]f
crisUdinilate, strudurile se impart 111 Jw!ocrisralil1e'·(ma~a /'l)cli l'ste comlJlet
crj~t(djzatfi In ill inel"Rle perfeet IndiYidualizat.e) ~j IIC/71icris!uline (0 pc~i'tC'
din minr'r;1]c. 'lJine cI'istaliz:clte. plnte,e' j'1tl'-0 masa amorfa). DI1));), ])l,\rij,'f'a
r!-~L:t1j\ J a n1]n!:'r·,aJplo.l~. se di~tjllg: ,~lructl!l'a §.: TO fllda rrl , in care 1Tlil1e!'oJe1e
C(ln11 (tJ;t:"nt..e au dirnen:-3iuIli, 3proap2 unifol'D1c'. ~l ~trt:('t1.Jrh IiI:;r/;rii.'cl. in Ci1.ri~
>'C' d~-tl~pbe:-:,c cr;~t[\l'2 n1;11'1. biqE dCL.-\-C,1t:l1p, l1",lr-(1 l1j_~~~<-l de (cit;l~i}C il1)(:i.
\il~(:ul de {:ranj,~-il'e jn ~P:~1,j~l A :llinel'nlCl(,!, dC'finr.;~te je,C!l{';'Cl 'tlnei C'uci_
Pl'il1c,ilJe-J('lr 11jJuti de tex~uri sillt: lna,~·i(:a. atunci lind' nu ;:-:-p .Ob~l·l'\'L; n:(:1
(,' ur·}~~-lt8.l'e Z)· fnin(>~':.:dplor. ~'(jcuofar(;. ciljd J<,cn r)j'ez.int-r.~ rl~HICr~J2.~t? QO]t)l i
~n1{~j,f!lP·dC1{d. c.ind rnlneraiele E;-B.U dCf'la:::nt 1n fU1UJ;1it-e djrc~-lii. ~'l>;i(CJ{lSti~ ('.lfJd
n1i;H~T:-dele slot aSC7-,dte
, , in ~t')';'lte l);
, ..r'n\p]-p. '
-~* ----'--'- _. --"--"-'
 MAGMATICE
au luat nast ere pi-in consolidarea rnagmei, fopitul'a
af'lata ill int eriorul pamintului, la 0 temperatura de 1000 ... 1300cC~ COI1Sti­
t uita dintr-un amest ec de silicati ~i oxizi, saturat i cu vapoi-i de apa ~i cu
diferite gaze.
Dupii locul unde "'-il. produs consolid area IMlgmei in scoait r. pi'imintului,
rocile m agmatice se impart in:
- roci m agrn atice intrusive sau de adinciine, la care consol irlarea magmei
:;-a pi-odus in interiorul scoaitei, la mare adincime, caracteriz ate prin structuri
holocrist aline '~i granularp:
-- roci m agm at ice efuzioc sau -Le suprafatd; la care consolidare a s-a produs
de asupra sco art ei, c aractor-iz ate prin s trucl uri hern icrist.aline si porfirice.
Textura t ipica iocilor magm atice este cea m asiva,
Principal a c aracterist ica a cornpoz.it iei chimice a rocilor m sgmatice est.e
ccnt.inutul III SiO~ in st aie liberu san in conipusi (cuart ;;i diferiti s ilicat i).
Dupa coritinutul de SiO" expi-im at in procente din greut ate, rocile magma­
t ice, alit intruz ive cIt ~i ef'uzive, se impart in: roci acide, avtnd Si0 2 > G-'J%,
rcci intermediare sau ncutre. avind ~O % < SiO~ < (i&%, :;;i roci baiice. avind
SiO~ < 50 c;S.
Cele rnai relJrezentatiYe tipuri de roci maQ'matice il1tmzin; ;;int '!}'((nltlll
(aeida), sienitu/ '(neutral ~i gabroul (bazicil), ia; dintre cell' efuzive -~ dadtlll
(acida), wide::.itlll (neutra) 9i Dazaltul (bi',zicii). Ftocile magmatice pot fi reCllc
noscutedulJ8. aspeetu] cr;stalin, cl;]orile jlcstrite 9i structui'ile C2,ractel'istice.
Hoeile ma"m al.ice se ut ilizeaz?! i 11 cOl1stl'uctii ia elem entl' ((e 0ezisv;J~t;;
(socJuri, pile, ziduri de ebei, stilpi-coIoflne), la r;]acare in s('()]Jul'i decorati,'-e
sau suh forma de ca]upuri ori de payc]e 10. imbrae-amintile drumll1'ilor :;i de
piatr'a spar-tel le, terasamente]e de ('(lie fer8ta etc,
Rezistenl:a la comj)]-esiune a roeile'l' l11i1gmatief', Cart' "c
,ietermina in
,:ol1ditii stalldardizat~, pc cuburi eu IatlJl'l1 de 10 em, in s\[H') l!~cdU\ sau umf'd(~,
e"te foarle ll1alf', de ohieei de pestel 000 da.\/cm'.
Compe,!'la!'ea mmiyeJor lie roci Jl1cwmatice sub actilmea f:.o,ctorilDr externi
este influen\ilti\ de proce:'1Jl de fi'o:lIl1!;ltare primarii 'a acestOr loci. R3CiI'ea
'lI.;p; magmei este illPotit,'i de a oar-eeare miqorare de HJ]UI11 ~i de apar-itia, in con­
%'-"'-"
"t.{­
s('.cin~iJ, in cllprinsul 1Ocilor magl118tiee a unoI' fisuri fine, numite 1111crofisuri
primare_ ACf'stca 11\1 duc Ie, impii.rtirea maSiYlllui in zone cli~tinete, ci e-onsti­
':0;.., i luie doar ZOlle de l'ezj~ten\i't llJai redus;~, susceptihile dB a ;;e transfOl'ma, sub
<
4'"' ilctiunea 3genjiJOl' fiziei (-.-ariatii de temperatun'i. apa etc.) ~i aJ11i~I~,irjlor
teclonicF-, in fisul'i 9i cr-apatul'i. Djferitelor tipuJ'i de roci li18gmatice !e sint
.­ I:Bf'<1cteri,c:tice difE:Tite Dl0du1"'1 de ::t'pflJ nrc in blo(cri. ,\stfcI. ~2T3.nit\\j ~~l sieni­
'.J'
1 ul "e de,fRG in pJ''ici. baZi-lltll1 in eoloane,
,2. ROellE SEDli1ENTp,RE
a(lciJc :-:t'dlJilt i'C[)l'ci.lnL'i cJ'-I)ozite de ~ubstallt,p t('l<lr!~-itr fi\-~ prin
Jn1r1r(!
;~"urnu]drea i1J1r-1Jl1 anun11t rnrdiil (Hpl1~ nee) a pr('ldu~~l]ui ei"(!Llunji UflOI'
i (;(-i lJreexisLe 1J t l' , fiG pI·in pr'c~)plL'-if;~i de !latUl'A. c11jnll('L; din ~')~Jtji ep08--Se,
r~;~ in unLil U:l(':I' p;·C)(t~se \.lt~ n::'l\ill';:':; Licdn,.Jic<L
, 0)
.,.r- ..- ....
j u -". - .~-
1.2.1. ROCILetsEI)IA'E~T~E,y[)tTRITICEr'; ." ,_ _ '-j0
.\0este :~O'(·i> C-6'11hitu; e:'pI;il;c~~aJ;~~l~~t~; ki:~&~i; s~di~i.~;~t~~~,:~O;;:1'~t~ -p~'i
n
er-oz.iunea pe cale fizica (dezagl',egah'l)saiichii11ica- (alterare)'a' altor rdci pre-
existents (magmatice, met amorfice; sail'
chiac; sediment.ere).'. '--
Rocile 'sediment are idetritice pot Ii necinicnuite sau ciincntate.
Rocile sediment.are detritice necimcntate, denum ite pdminturi; Iormeaza
ohiectul de studiu al Geotelmicii. Principalclc -categorij de pam lntur-i sint
paminturite necoezioe ~i paminturile coezioe. Dintre pamtntuiile coez ive fac
parte, in ord inea desc-rcsc.lltofl!'e a m ar-imii elcment.elor cornponerrte : blocu­
rile, bolociinisul, pictrisul; nisipurile. iar dint re eele coez ive - pdminturile
pT(lfoa_~e 9i piiminturile (LTgdonse.
Paruinturilor c a roci detritice necimentate '8 coresnund anumit e roci
d etrit ice eimentate. Astf'el, prin cime nt ar-c a p iet i-isuiilor "lOll minerale calca­
r-oase se Iorm eaz a conglomerate. iar pi-in cimcnt ,rrl'3 grohot isu-ilor se Iormcaza
breciile. Cim ent.are a nisipurilor cluee Ja ap arit ia gresiilor care, dupa natura
liant.ului sint numite calcaroase, silicio ase, argilo;Jst', iar dupa natura mine­
ralului predominant - mic&Clw.;wcuaqitice, f'eldsp et ice. Prill cirnent.arca argi­
lelor cu carbonat de calciu ~e"formeaza marncle. In Junct ie de continutul de
carbonat de calciu, in procente din m asri , se deoscbcsc: a;-gi]e marn'oase (5 ...
.. ,20%), marne argiloase (20 .. ,35%), marne (35 ... 65%) ~i marne culcaroase
°
(65 ... 75%). ­
categoric ap'arte de I'oci sedilllC'litare detritice sint Tocile TI'ZI;d/tale Ia
care proclusu] eroziunii riiminc pc ]oc sau este transport at In, distant.a foarte
mica, Factorii care influenteazii. viteza de degradare ~i natUl'a produsului de
degradare sint: clima, tipul rocii-lilamii (roea in loc), natura ,-egeta~iei. cOl1di­
tiile de cliendre (cllIgere a' alJei). acti,-itateA. bacteriiJor etc. Un nrofil cnrac­
• teristic printr-un 11~P02it re~idl;al cllprinde mai ll1ulte oJ'izont,J;'i Jistinde,
. Cli un grad de dezagi'egare rielicat 1a sUjJrafap ~i redus la trecerea spre rOca­
mama.
[eIe mai raspinclite ~i mai' import ante I'lJci rezicluale fint -soll/Tilc, l'ori
aflatc nemijlocit la supn:fata SCOill'\ci ~i a,-ind dr'ept CHactel,istic,\ distinc­
tiva fertilitatea, care fayorizeaz,l dezyoltarea plante1or, De stndiul acestor
roci se arupa Stiin{a solulai ~au Pulo!ogia.
Solurile sint forniate elin: 0 parte mineralfl, ('onlinind sf&l'imiHuri de rocil
altel'atii sau nealtcl'ata: 0 parte oT!Zallicii numita !lI11hns, rellrezcn(lnd combi­
natii ol'ganice care au 'apiirut pri;1 aqiu!1C'a. \-ietuitoarelo/ din sol (hactt'l'ii,
fauna ~o]u]ui, eiuperei etc,) asupra materiei ol'ganice: apii; ocr; cllfcrite
ga:e. Grosimea piHurii de fol este variabill\, depin:dnd de tiplll de sol (de
exemplu cernoziom, brun-ro9c-at de pad lire, paelzol etc.) 9i depii~qte 1'areori
to m. De obicei. eota de fundare a eonstrllctiiln1' este euhorit3 ~ljb limita'
il;ferioi-lra a patul'ii de sol (numitii il) unele stl1'dii geoi ehnice pt1n.int wgdal)_
Pelitru unele lunari de- cC'llstruqji, l'Unl sin\. drurnnriJe. c;'iile feraie,
cllrJ(}a~terea prolnietiitilm' p:Hnrii de ,o!- e-~te impnrlimt/L Je l1arecC', de ;,pgulil,
<'leefte lUCI'ar-i ,,~jJlt fundate chillI' in ('Uprinsl,) "e-«stci p?!turi, Te'U,daLl co]:]]
insu~i Sel"-?l?le uneori ~~a J11f1tt-I'ial pentru f'<:'aJllHi'l?a lllr:/)lut.lJTilcn'.
1.2-_2. RoellE SEDIt-iENTAIH, DE Pi1ECIP1T"~TIE CHIf'iICA
.\ceste !'t,lci S-8~.J furnliJ,t j)yin jl'i'C(1))ll;ll't'f" s~lb::::l;1111~h)1~ t·h»)j('\.'·(:(;n~:ri:l e
in ~(llut-ii apoasc. cn ur-rnare R cre91(;1·ji C(1ncflntI'Atie1' ~·olntjei ~nb inf)u(~JJ .:1
CH.IJUl·.:i so]~rp SHU i1. fnghet1.11ni. sad cl :ict;ltnii UIi:l~-' ,~\J1u1]1 sa') e::azr-' ,g_~tjP x
::c]utiiloe ap(\Gse. l~ J " '. ~ .'-
flj
-'~ilttrij'l~~~!t~~;";~L's .
".' :i:':-;:;.roci d;qjlepipitatie, chirn iq8, marina, form ate in allele marilee "si ()cea~'
11~191';fC(~!::~'*,i!TII)'M;:JW'~~~ gem:a;~ghip~{ll) ~;; ',:1'~,_;. ,:'; L.~,;{~;,.: ',"i;;":"~';",'"
:">C',l;?ci' :de~ r)~e6,Wfatif,thinli~acoJ?~ir)(~'ntal,~,;c'fOr?l'alJ iJ~ 'aijel~. lacq,I:i!O(
sau 19- gura, Izvoarelor (de e;\,eml~lll, cret alacustra, tl>~vertrlroi; tuful c alcaros}.
Inttlnite tn cuprinsul t erenului de fti~lda:re;' uncle din, ac:'estej-6ci, pot
ridicJ'pi'ohlenle' d ilicile. Astf'el, tnin asivele de sare geml scm-de ghips se pot
f'orni a jll'in"aqiunea apei goluri s au caverner-ar-e proyoaca- t asari m ari ale
ccnstruct.iilor afIat e deasupra. Sub actiunea apei infiltrate de 1" ':':llprafata
\ sau a inghe\ului, m asivele de cret<'l. "e rot iJJ111Uia, micsorindu-si mult, re­
zistfnt a.
1.2.3. ROCILE SED1MEI'-lTARE BIOGENE SAU ORGANOGENE
_\ceste foci se fonnef,Z{l in urm a ;'tctiYitAtii Ol'(!'Anisplelor (p lant e ~au
a nirn ale}, Itocile biogene se imparl in:
Hocile.rnet amorfice, provin, din, tr~~sf;l:~~~r'e~''!:o;qil~r;\;~'e~~i~t'~ri~e'In~g­
a
matice si in special celor, sediment.are, ca urm are a schimbariloi- condit iilor
de presiune,. temperatura, chimism, Ansarnblul noilor, cond itii,.. denumit
metamorfism, duce Ia : 0 recrist alizare paqia]i'i san talala a rocilor, schimharea
compoz.itiei mineralogice ~i chimice , api'lI'itia de str-ucturi ~i textur i carac­
t eristice,
:'1elamo1'fisml!1 poal e Ii de contact, atu nci cine! 5e produce la contactul
cu roca In lac al unei tupit uri magmatiee ill ascensiune, sau general (dinamic),
cind S8 datoreaza miscarilor scoart ei (tpclonice). :'1a1'ea majorit ate a rccilor
met amorfice se Ionneaza prin metamorfism general.
Dllpa intensitatea cu care se m anifest.i rnet amorfismul genel'al se deo­
scbesc, pornind de la supralat a sco art.ei, trei zone:
- cpi.zon.a (0 ... 6 km), (;\1 t.emperatui-i de 0 ... 200°C, ill care meta­
morf'ismul est e eel m ai slah :

- roci acaustobiotitc (care nu ard}:

- mC.ozona (G ... 12 km), eu temperat uri de 200 ... 400'C;
- ron: caustobiolite (cue ard).
- catazona (12, .. 30 km), cu t.emper aturi de 400 ... ;ooee, ell meta­
Hocile acaustobiolite pot fi calcar-case sal! siEcioase,
. Hocile calcuroase (calcarul comp act , calcarul det rit ic, calc.u-ul cochililer
ot c.) au. text.ura m asiva sau str-at iiicata, sint in gpnt'['~d de cnlo ar-e
g'51bllie ~i se utilizeal.a in constructii c a pial1'a de var',pialr'A de const riict ie,
11'1 at.eriepriina 'la Iabricarea cimentuiilor etc. Cinc! rocile calcaro ase SJ? int.Il­
nose in cupr i nsul terenului de fund are, trebuie ,,2( se aib;\ in \'ec!8rc'pl'oprie­
t atca ca]carll]ui de a fi dizoh:at de apele continind acizi,' proces care dnce
la fohJl.areR. Ik caverne san de golen'i (c3I'sturi) ce, trcbuie 1n ]',od' (,hligatol'lu
o0tcetatc' Jnainte de executareft U)!1stl'uqiilor pe asemeneCl i1rnplasanlente.
Din'tre TUcile silicioasc ceil Illai c:unoscntcl este dinlomlud, utiJizat in spe­
eiol ca rnatel'ie prima pentl'lI fClbric8.rea carAmizilol' l'efl'[,c!al'c.
PriricipdeJe tipuJ'i de foci camtobiolite ,int: iIlT(;n. Ciirln;nii ?i bitwl1t'/,dc
(titei. gaze nalurale, a~f,11t etc.)~ Turh3 S>2 forme:nii in m(:cesul de jnearho­
n'iz'al'~ (\mbogatire in carbon) a plantekr ierboase rLin l',£giunile m][l~tinoi\se,
lacuri sau b,~lt.i. Es1e un material fih,os, de CU]Oc.l'C 11(,'1g'l'a, f08.1'1e permeabil
~j fQarte compresibil. OqJOzitele de tl1l'hiircprrzinl<'i t~I'f'J1m'i de fundare
,UEC',0ptibile de' a ]Jroduc:(' tasi'iri mari. fir suh inciiI'ci'j,'i suplimentare 2dll~e
(,:#",~ ..A
morfismul eel m ai int ens .
Princip al ii agenti de, metarnorf'ism siut :
alba­ - presiunea litost atica (data de gTeutatea str ateloi- de l'oeil de de a­
supra), minima in epizona, maxima in cat azoua ;
- pcesiunea oricntata tangential, maxima in epizo na. nula in cataz oua ;
- diferite fluide - apa (in' speoi&Jin epizona); vapor-ii. gazele, solu1iile
pr()\'enite din Iilagma (in meZ(!zona $i ratazann).
I\ocile metamorfice se caracterizeazii, in general: printr·o struc'tul'ii
lzolocristalilla. Tex(ura tipica pentru aeeste roc,i este cea ,~isluo(Jsii, car6,cteri­
zala jJl'in dispuneJ;'eain strate paralele. $istllozitatea coincide uneori eu s1.1'[\­
tificat.ja rocilot' scdimenlare din care au nrovenit rocile metamol'fice.
r:1rillcip,:J,!ele t.ipUl'i .Ie )'oci metan~oriice sinl: in epi:onii.-:-; ~isturi]e
(st'ricitos, t'llJl'itos, gralito,s etc.), ardezia, formate prin metamorfozarea argi­
le]o:,: in 1!I(':'OWlIG - cuar\itele (dill ,nisipUl'i). mi~a~isturile, $isturile cI,iqR.­
lir,,': in catuzona - crlognaislll (proYenit din rocl m~~gmatice) ~i piwagnaisul
(pr'oYenit din roci i'edill1pntar~). :'Tarmura,· ill difel'itE: Yarieti'iii, se fOl'meaza
J'1';lJ 11lelamorfoza:·ea c(lrbonalului ely eakiu.ill toate e~le trei ZUlle.

ek constrllc\ii, fie nuroai 'lib dech1l gl'eut{\tii Sl1'8t,olor anate. dE-a,supra'

:,~. : ...'l­ t llrbei.' '
F'uncJA.l'ea camtfl:qiilor in reg-iuhi Cll exploal~hi c31'1w11i1'\'1'8 (mllnert'.
1.4. MODUL DE FORM,A,RE A ioAr1iNTUR1LOR
in general) Jloate ridi,a, de a~~menea. prohle-me dificile. (LltnritJ mi~ci'iriJol'
i" de tc"ren (ta~2.I~j~ prhJ~u~iri) Pto\;'ocate di~ exc.'={Y':=i"tii1(·, sllht(:·r-:-!r;,~.
"

P;C';l1;nt.lir-i]l~ ...:e fonneaz~1 in Hl'J11H llJJui PI'(\\'I~S t;,?oJ('f:i'~ l0J11plex in l"ltH~

:-e (listj;;~ t~'ei faze pl'incipnlf: el'Oziuf:eH. lJ'.'ln:-:pr.rtllJ· .?i sE'dinF-r.ku'ea.

1.2.4. CARACTERIST!CI GENERAL:: AU:: ROC!LOR SEDa',ENTA~"

.. l) U'(l~aturti ~ppcjfic~t l':)cil(jf' :~edir!1pnt:41"(1 (~~tl:' .,:trof:/'-collU. dc1.ica dcpu­

!J<e;:~ in ::tl'ate ~lJC(·E~.iY\~. :3tl',<:til;l t2~i e 1111 ~enln1f:'1Jt (di~pU/,jt) ~'\d'P p;~~tr('a;~a
1.4.1, EROZIUNEA

"J;!;' (I bnUlllita gI'(j~ilne 0 cllnlJ;oLi~ie r1pr(il~pe const<11JL1, ("(lr'e~pe",:.jt:J d('p,.;~-;ej·ji

ErOliu)i(?il poate fi pJ'ndu~(~ i-1tlnO~"fer8." lIe il ("[rOS£(l<3 (J.LYt·Ji~ul de pp{t
d·-'
lrlll'-O pe.riuchLi in Ca.l'C ftH:t(!r~i ('an~ r~u ("0r~di\i\_H~::lt ~c,:Jitni:·'IJlrtl~a nlJ ~:-(-Ill HI 1"";(~ln1jLtt11uj) ~(1~J de hj(l~f(?"r[-l (nJanL~ S:~ (~}}lnl.c1~:.. J~l'clzjunea atrnosfr:l'icd
:l1odifical. :'cll! ,ll] slll'(,J'it.]l](ldifj";\i,i Jl("ins(~rnn8.lr. '0 :;IUt ':"l,,:etPl·i~1 ;e:c'i ,'i J'Q·,.ilcr· "('n'O
1_1'l\" "i "l'(\th~') rle'
j j) C'_'- I~. y"iR.liiJe
<..1., .'~ (1'~
, l8"lJle'rf1"
_1, ",,,1 ,'" 't' ''I';n
'~"_"'" jJ cn'l!]'~t'\iu
~J,£. _ , £. ~i
.... (';j,;­
~~ <­

;-pdinlent.~tre n constituie [(Jutid f'~ elP (,(+l1tin (0.5:",'(('. ""'-:1·'f\0 :.~}(~ r)J·!.rani~:n(-lur t::1i'0d. ~"llC('("l;-:j'·R
a ~-'ocil(lr cornlHtl't(' d~IC {;), {;eSc}1}<terea rnlc.rC.rjSUJ llur initj(~Je:
(~111rnale S(HI \-r~ftRl(\. ti1l1 tl't'L'1.-dliJ gpojr;~;(~ (~l P:=jJ(lifJll:j:·;~, \J~J 'j·jtnt . .<t r{)cl1(-4r
• _ - ' 1 . ' , . ' • ..... •

fl('jjW1Cd plcn,njeii a :i)',ei nairumii. ]n 1';.'\l1') J .. e;';'~ jot m;11'e;:te· H,h,mul' ljrili
~~l(ljnlentar2 l;et n rrl'UDCI::3l'"U12 dupJ. ('Il!()rr"lf u:n'!(}ro/l> ~i :L~r)('ctlll !Jf;lJ1
j}I:.f}S. , 1. , '

- --~

'(1"

loS:,
 .':;: ~ - . -:~

'iri~~ii;~~~;}!:~~t@~~~:~:t'i~ttl~ii:"':el~~~tticit~teit atrnosferica etc.

, agent~;ifz:zZ:f.i:!:abnosfer;ici, cal .~i, ac}iunca mc~an.ica. a ilpd~r ~urgatoare (rillri, - "Intill co nstituie agentul de tl'anspoi~t~pellt~§f-'p:;af~;ti;.~i.·~·isipurUii:e;
tor'enti)i:a'ghetarilor,,,il apei rnarilor, constitme cauz a princip ala a desf'acer-ii alit micsorarea: particule]or, cit 9i', sort area sint, importante; .particulele an
rociloi-rriasive in' blocuri; apoi a farimitarii aeestora in parti din ce'jn ce m ai .. muehii rntunj ite,' iarv fetele sirit- zgiriate.· ~ ," '
inid/pina la d imensiunea hobului de nisip, ;'\(?est' proces, numit dezagregare
rZ:zidi,:'este de natura c ant it ativa, avind drept rezultat do ar modif'icarea di­
mcnsiunilor particulelor. Dezagrcgarea fizic;'i est e urm ata sau se poate produce 1.4.3. SED1MENTAREA
simult an eu un alt proce,:, dezagregarca pc ('(I(c chinucii sau alttrarea. Schim­
b area prcdusa prin alt erave este cantitatio« - p'articulele sint micsoratc in Sediment area, adica dep unerca in straturi succesive a materialului
cont.inuare, put i nri ajunge la d imensiuni coloidale - dar ~i calitativa, f'iind rez ult at din eroz iune, se poate produce in aer (sedimentare sub aeriana) san
ill50titii de mcd ilicarea cornpoz it.iei chimico-m ineralogic e a particu1elo1'. Pe in apA (sediment are sub acv at.ica).
m:easti'i cale, mineralele prim are, Cl~1l1 :'int {eldsporiz', se transforma in mineral« Ca rezult at al sedim entarii sub aeriene se Iormeaz a :
secundar? Sill! mgiloa"e, avind alta compoz iti> chim ica ~i alte propl'iet8.\i. - rlepozite residuale (eluviale), cind sediment area se produce chiar
Azentul eel mai act iv in proccsul de RItel'ai'''' iI «cnstituie a 1)([. nrin ncb, pe locul rle formate;
u ni ch~l1ice cum slnt : hidrotarca (2b"orb1;ia de apa in moleculc le :'o);stituent.~), - depozite dciuviale ~i coluciale acumulare in lungul, respect iv l a baza
hidroliza (ctesfacerea mo!ecu!elOi' corpurilcr chim ice si asociere a 101' Cl1 atorn i versant ilor :
de hidro~:{'n si o x ir-cn din apa), dizol­ - 'dcpoz ite coliene (dunele de nisip, pRminturile loessoide).
[u:.cii,l i.: .urca .•'~< iune a (""1
~!., _ '}~"I'I'il
'.
1,,
c. l'll'I'~l"~J"JI-» "1..
(,-,,-.~ ;: JI..:l.: J 1_ (,~\.. )1, .. Depoz itele caructcrist.ice formate III unu a sedimentarii in apa sau cu aju­
.---- 8aruril';IJ' ccntim.t e ill ap.l etc. :'v:este torul apei sint :
Lat.ura cul.u-
SUPl'..1f:'l\3
Xumarlll de 1Zltenl!;1 in

act iuni ,HI luc 1a suprafat a de contact - depozitele [luviale sau aluvionare, formate pe fundul patului i1i pe
lui, in ern cubilri :r;cntru

i cm~
~Um3.i;'i.
j dint re p ait iculele m ineiale si m ediul m aluiile cursurilor de apa ; funrlarea pe a::emr?DW depozite ridica problerne
i J1l'Unj'11'c)tOl'. ell cit part iculele si nt m"i
In m 1/rm3

datorita jJl'oprieUltilor mecanice nefa\'orabile ale paturii supel'ficiale recent

'-0~:-i fine. ell alit ,oujJrafata eXjJusa ~i inlen­ !lepuse; un exemp]u caracteristic de depuneri a]uyjonare recente, nee-onso]i­
1 1
1· 10- 1 1f]2 f3 1O~3 i "itatea proceslllui de allel'are sint mai date. ii constituie mill/rile; cind ;::on\in materii organice mai mult de 5% din
1· 10- 2 . IU6 i) .10- 2 ;
i
rnafi. P?ntnj c:xpri]\lC1l'Ca cantitatiYi.1 ~, masa tot.ala a fl',1gmentelol' solide, paminturilc miJoase sint numite lIamaluri:
1 . 1O~3 10' dJ"c',·::ie.i Ll2pendf-1l1te ~e utiljzeRza notil1ne8.
(i' 1\1'1
1 . 1 O~' lUl~ ii
- depozitele glaciare sall nwrme, cHl'tlcterizate prin prezenta UDor huca\.i
1 . 10'5 10" liD
de.. "llpra!a!il :-;pCCl/£cti rq·in care sr.:· inte­ de roca taJ'e, inglobate intr-o masa de srgih'i. ni~ipoasa;
1 . 10-6 lOU SOU le2'e l'i3..TiPflU} dlnlre sllprnfnta latel'alA - d.epozitele lacllstre;
1 . 10- 7 10 2 1 '_lnOO L\ cJ)a.lti~uje\"r miner'ule ~i \:~lumul pC' -- rlepozitele murine.
Calc ,1c'2"te'l J1 (lCl1P:'i.. Odele din t,)])e­
luI 1. t ilustI-eazli rnodld in carc cr;--'~te S1111l';.-::.f<-:qa IHt0ral2i toL:;J,q a uno}'
IJaeticllle considerat.e de 1'01'1D6. ubicJ. clllll'~n~t? intr-llll \"011.11n de I cnl J . pe
l
1.5. PRINc'IPALELE C,h,TEGOi\!1 DE PAMfNTURI
rnasura Inic~ol'itrji JatLll ii clIbului.

PAminturile ~int COJ1Etituite ciiJl J.iarticull' whde, pr'oYenite prin deza­

{~
">~ 1.4.2. TRANS?OR.TUL gl'egare~ pe cale fizicii' sau' chimica a l:iferitelor Foci intilnite in ~coarta te­
[(>5t1'3, 111 fUl1ctie de pl'ezenta unoI' forte d.e legatura intre particulele solide,
In faza de tramport conlinua pl'oce~lil de m£J.run\il·e incepuL j'n cm,,,,r! paminturile se jm part in 'doua eategorij: necoeziYe ~i coezi\'e.
)-" f(-i.zei de eroziune, asociai (U lrj(!difiearea fOITn,?i !lartit:.:u](-]OI' ~i ell un i:leeput.
cl,~ sortarc. Principalij agenti de trJH"]1c>rt :,i\1t:'
1.5.1. PP.MiNT-URILE NECOEZiYE
-- ap[[~ care prOY(19,C~ Inil.~~ul-'(U'('rl.. J1;).}-ticulek,!' ;::..!it 111'i:1 :':;(\lunp E1PcarI1(';,:1
'"j
dar mai ales pJ'in alt('J'i!I'e: i'drlicuI8]e; 'le lJi"jp si pietri;; lr~li'J")JCiJ'I!,te cl,~
Si'lL pamintul'i la \3.1'10 intre jJHrtlcule nu e:-:jsta for~e de legiHm3. (d.,
[-oll 11l11C!Jii r(Jtunjit(~. t't-·te 111ci0a~e~ ~lefuite: Cf('(:tlll .ie sC:l'L~"e (J;:-:te nl.:1J;(~. par­
cocziune). Dupa criteriul marimii p11l'ticu]e10]' pr-edorninant,c, ~e deos,:]Jcsc
t'ic,lJ!r;,le 1J}i.1ri depu111ndu-sp ('. Je (lj:ltjj: tipllrilt'. de piiminturi ne10ezi\'8 jJreze)]tate In cpntinllare.
-,- ghql.Irii. cd l';~:'(;r rft~"i IL~ rn:)l-L1j\;!'.·· \~:-','0) l;l·tl!i\~jll:~t. ,.1:1.1' d,:~1Un(a dl~ 13!oC:irtlc r~prezint.i1 hucati de rocn, t-Oll t!irr:en~iuni .ce Jepa9€SC 200 rn:-n.
~(jrta:"e c-ste r'edTl~(~: pi~rtj(:l'd'J~r .:~::tLJ] 1i·.:Jl:--:i~\r~,,1(o ~!-) I'pr"ldV r:(' (1-: ;-!;-J rl1;lchiile de:-:pr-inse din fnasiv'ele stincoase ~i ~~rnlistinclJ{lse prin actiun,ea JB c:.rOZiUD0
colt"Ul'oa;38 ~i fl~~tJC z~jri,ttC': a 8gent::1cr' cxte.rni. trbnsl;or"Late .~j [JcroLitc~~e pr-in Qj'Hyjtatie la bt1za ycr·
-- gra(!ifa{l"o, 1:1 ,'cn"c iIJi(:JJ!:Jiatt:d tr~i11':"'1.J~);·~~:ttj! del.,ll~ ~e de pHl:ta tPl't:. ,'3an\ilc:; ~c.u trnl1sportat.e de 8pele' te'ruJ\iale. ~ ., .
n;Jhll; nljc:,cr;:l'p,t ~_e!·til"..l1f:;lcq-' S8 tL~11,r{'b~~-l ]l:-'ll' ·,:t1_:h 1: !'\'::uIt~·~ rl(1:-~j~111" Ficio"(ln~'~d CSle format din fr8:;mePl' de: roci eu muchij rotunjite, c:yhc]
,:~t fCllTfH! cul~tlro[-l.sc.. en rt'~l~ ~tr~:lJp S<:l:l z2"i:·iC'.~r": ;:\.'r~~-;l·ed t.:;:~tp nl"':L(;,f'n-j!:~tLl; in majc'I'itnte dimensiuni ,'uprinse inlre 20 ~i 200 nU::J, transpol'tate de &pt'ie
cllJ'gatoare.
~o:~·
:'''!
-1-<~';;;7T~:',~L:

-:'(,l~.. :~:~;~;.:.: •. ,~)fi:;.,/-.~::;:~ : : <" "/;'~' .' -~~;';;::_;;?::~'>::':'~-" sall lacu-stru recent fOl'm~te, sint foal't·e·compl~J'~jbiI~l'§i:c~n;tiEuie',.t~rerih~'i
.; ··..)~.ftetnfiJ(est~·. goilstituit, din' fragmente. de rodi. cu. dimensiunsa 'predo;i':' • ­
n:iIl·a:-1?t.afde;; 2 ::?:2~rmm,~ cu2'muchii, rotunjite',' avlnds intel'spatiill:l.-;um!)]ute> ; '," de Iund are necorespunzatcare pentrumajorit.atea const;'uctiilcH':' par·tici.dar'i­
cuO: iiisip'sari',nish); PI'B.fQs' 9i, Iorrntnd depozite: aluviale.: Un tip·i.de' paniig1!;,cJC ( ­ Uit i1e corn poz.it.iei rn iner-alogice ~i st.ructurii interne. a pamlnturilor. argiloase
e-
aceJE~a9i' dimensiunicar-acteristice.. dar cu. particule avind muchii colt.uro ase, d etermina 0 propriet ate tipica a acestor pamint uri foarte pronunt.ata la
depuspe vers anti. sal! la po alele acestora, este grohotisul : am est ecul de pietris "?" uncle d intre 8]e, aceea de a suferi variatii de ,"0IU111' (umflar'e-contraqie)
cu »isip in, albiile rlurilor poarUl 9i nunielede prundis. l a v ariat ii de umid it at e. Execut arca sapaturiloi-, sprijinite san nespr-ij init c,
Dspozitele de pietris const.it.uie, in stare de indesare mijlocie sau in stare in p~ml])turi argilo ase ]June de mult e or i problcme dificile.
indesat a, un teren bun de Iundare, Ioart e putin cornpresibil ; ca urmare a In general, car-act erul mull m ai complex -, in .comp aratie en pamtn­
permea])iliHqii mari a pietrisurilor-, 1" Iundarea in uscat, sub nivelul apei t urilo llisipoase - III !pgaturilol' dintre particuJele de argila, dintre accstcn
subt.erane, sint necesnre inst alat ii de pomp are pu t ernice. si ap3, scus ihilit at.e..~ acest or legaturi la dif'eritele vaiiat ii ale mediului, imp un
un st urliu atent al propriet at ilor p,imjnturilnr <'ll'giloase l.lri de cite ori sint
Nisipurile const ituie grupa cea m ai I'aspindita de paminturi necoezive; int ilnite in ]ucrariJe de c onstruct ii,
sint formate dill fragmente m ici de roca (dirnensiuni predorninante lnt re
0,0:'> ~i 2 mrn ) viz ihile cu och iul libel' "au cn lup a. Dupii compoz itia miner-ale­
gicJ st;' deosebesc d ifer ite t ipuri de nisip : cuartos, micaceu, Ieldsp at ic, J)up,\
marimea p aiticulelor pledominante, exista : nisip m are. nisip n.ijloc iu , nisip
fin,
ea ~i pietrisurile, nisipuri!e indes ate san de indcsme mijloc ie ccnstituie
un tercn bun de fundare; nisipuriie af'iuat e sint suscept ihile de tnsJri mari,
atrt sub inC,{I'C8I'i st at.ice cit mai ales suh efectul vibrat iilor. S,'ipiitmile exe­
cut.ate sub nivelul apei subt erane in pi\minturi nisipo ase, in special in nisi­
purl fine, pot duce 1.'1 dif'icultat.i m ari de executis, ca urrn are a t end int ei accstor
pamintur'i de a trece in anumit e COl1ditii in stare de plutire.

1.5.2. PAt-iINTURiLE COEZIVE

intl'e pfll,ticulcle lIecstor p,'imintul'i exi~ta forte de legi'\tuj'ii sall coeziune,

Exista 0 mare diversitate de parninturi coezi ..,'?, cal'e se deosebesc dup,\:
ol'iginea geOlogica, c:ompozitia mineralogica, transformiirile suferite din mo,
mcntul formarii ~i pinii in prezent etc. ,11iJ.turi de coe::zunc, 0 alUI carade­
risticii a pamintllrilor coezi\'e 0 constituie p!astzci!a/{'(/, proFictatell de a. ~e
cOn1porta, lntre anumite limite de: umiditate, ,~R ni~te corpuri plastice. DUlJ''i
c1'iteriilc mi\rimJi particulelor, "Ie c-oeziunii 9i ].ilasticitiJ.tii, ]Jaminturilc coe;;,ive
se impart in clon,l categorii: prlmfntar;: priJ(oase ~i prill/i.n/uri argiloase.
Piimfl1tun1c pr%ase (praf m·g.-jlos, praf argilos,nisip(ls, pl'af, })l'fif ni~jpos)
sinL paminturi de coeziune ~i plasticitate mijlocie S~\ll redusii, la CMe preoomjnil
particulelc en dimensiuni intl'e 0,05 ~i 0,00,,) 111m:, vizibile greet ru lu}Ja. Aceste
paminturi fonnea'zR de ohicei depozite aluvionar8, glaeiare S(1U eoliene, rnUc
pamintmile pri'lfoase de origine eoliam~ se numarA pilmfntarile !oessoide, lal'g
raspindite in \al'a noa,tI'3, II c<'iro!' principala tn'\s5.tnra Ga t€ l en df' fund'11'e
o constitu)e ,,'r]}Sz:b,1ita f (' (r hi linlc:Jrc.­
I.']"aOlrntUl'Ur
, t '0af:.e pun d
" "pr<l ' pro)11erne 01
e~e.or.l "f " ' ](.lC I'Ul)t1an~, c1&toJ'ILa

lClle ,,\.
)0
COJ)1])l'€sibiliLHii m.ari. ::t't2ridintei de a fj mol' fll1t.renii.te de aDa in miSCiUt'

; se;l,ihilit,Hii' la acliimea inghetulni.·

, , '-' J
" , ,

\ IJiirointnn)c arg7'loG.sc (t"u·gila gra~;i. f3J'gila, argila pl'Jf(la~a, argila nisi­

jJo,~su) ·sint. pamintnri de coe7.iune 9i p!a!'ticitate mijlocie, rn~l'e ~~u fOCtrte
r~1~re., C:l un (_'on\,inut irnp0l't..a:"'lt de pl1rticule foal'te fjne, ~l1b O~OOS 111Pl;
cornportRTea. suh ~o1ic.tUiri a n<=inlinturilc;' argjloi.1se denillde de sial-'ea luI'
fizica: acei3,sta 18 ri;~dnl \-'1 pst(.)"- jj1nu~nti."Ll dr ~(,ntinut'df de ax~{L 1J11 lJ~_nl'i]lt
argilo~ 11.1 ~tlll-e .t.al:~ ~D.H Yl1'to~~a are' ~oezilJne ~)J~lje~ti1 ~.i conll~r·(l.~jhijit<l~e
!(·?dilSa §t r('pi-fli: 11lL -l U:l tfl'Cn D1.111 de lundarr. l),unlntld'>]le ltrglioc~se lltit,)J)
consistl~nte. n~ol, eurn 2,]nt ,t,,? ('elf') nlhi rYiulLe ori cli-p()t.itl'-le ::duYll111are, lTPtrine

22-:..-~"'-"-
 1913/5­
deterrnins prin ,
~ metoda, cernerii peciururii p entru gra'riule .... C'

CAPITOLUL 2
ALCATUrREA ~I CLA5IFJCA.REA PAMiNTURILOR
Geotehnica d ef'inest e pilminturile ca medii disperse alca t uite din mal
multe faze (fig. 2.1):
_ faza solida (particulcle solid c care forrne az a sch elet [1] mineral);
_ faza lichida (apa din porii l'i\nHl9i intre p art icule}:
_ f'aza gaz o asa (aerul ~i gazele d ir- pori).
Intre f azele parn int.uiilor exist.a 0 int eract iune. Raport mile care S8 sta­
hilesc intre faze nu sint fixe, ci se pot modifica sub act iunea diter itilor facto]'·j
exteriori, ca : incarciirj]e tr ansm ise de constructii sau de str at ele de pam int
de eleasupra, v ariatiile de temperatura etc.
In cele ce urm eaza se YOi' exam ina pr incip alele cai-act ei-is t ic i ale fazei
solide a piimlnturilor: g:rannlozitatea ~i cornpoz.itia mineralogica.
2.1. GRANULOZITATEi'\ PAMiNTUR!LOR
Dupa cum s-a arat at, un.il din crit,)riile dupii. care S8 po ate ~precia feluJ
--:- metoda cernerii pe site, pentru granule intre 2· ~i 0,05 mrn j.,
- metoda sedimentarii (eu areometrul sau cu pipeta) pentru granule
m ai mici de 0,05 rnm.
In cazul paml nturilor carc co ntin at it granule m ai mari de 0,05 mm
cit ~i m ai mici de 0,0:') mrn, analiza granulorn eu-ica se det erm ina printr-o
metoda comhinata (cernere si sedim ent are).
In anexa I so prezinta detalii referitoare la modul de efectuare a deter­
m inarilor de granu10zitate prin cernere ~i ])l>in scdim ent.are.
Rcprezentarea ~Tatirii a zranulozitatli. Curba de eranulozitate este 0
rel'rezentare semilog"ritmica i~ care pe a~a orizo nt ala shIt diametrele granu­
lelor l a scara logai-itrnica, jar pe axa vert icala proce ntele din acestea (fig. 2.2, a).
Un p unct .1f de pe cmbA are drep t coordcnat.e un d iametru d ~i un pro­
cent a care se int.erpret eaza astfel: a % din materialul analiz at are diametrul
mai mic decit d. De ex emplu, pentru p unctul JI de pe eurb a din figura 2.2, a:
45% din material are d iametrul m ai mic elect\. 0,3 mm. Curb a S8 co.nstruieste
prin puncte, nurnarul de punct.e Iiind egal cu nU1112Ju] de ciururi sau de site,
in caz ul analiz ei prin cernere, si cu nurnarul de prdevari cu pipet-a' sau de
citiri pe areom etru in cazul analiz ei prin sedimentare, -, . ,
Histograma (fig. 2.2, b) este 0 d iagrama in trepte, Iiecare treapta cores­
:J punzind fractiunii zr anulare d efinita de ceJe doua rliamet re Intr e care se ex­
Linde treapt.a. I)~a]~imea treptei

pamintului 11 const.ituie maiiruea 1'8.!'liculelor care 11 alcatuie"c. 1ma nu est e

reprezint:l procentul aferent frac-.

1iunii respective.
Trecerea de Ia curb a de gra­
JOoe--Hi
%

80/
i I I I ~I'
I i;>etT I I I
sulicient sa se !jtie eli Intr-un pihnint dat 5e gasesc particnle de anumjte l11a­
nuloz it.ate la histograms este exern­ 6Ct= : I ~ , I j
rimi, ci trebuie sa se preeizeze ~i ]n cc proportie intervin partiClJlele, de djferite
pJificata prin cmba din figura 2.2, o. 4540 '- - - - - -tl =J;,-5M I I
ll1arimi. J n acest seop este neceS(l!'il cunoa9lerea gra­
Pent ru a aEla procentlll afelent unei
. , .. I . 1
20'
I
I I l~ I,
i c.Yj
:J Ii
nuloziUi:l;ii piimlntuIui, prin C(HG "8 inteJeg:e reporti\ia,
anlll1nte iraq!Ul1l, S8 ~ ~lC vertlccLe a! .,-Yi t I I j
in procellte, din greutate" talala a I11fltet'ialului uscat,
v

elm dreptul celor cloua d1ametre care 0,07 OJ Q3 7;0 iO

a difel>itelor fractiui1i §(I>anulare care alcc'ituiesc pa­
defincsc fractiunea ])ina la intersec­ " toga [mmJ
mintul. tia cu cmba de granulozitate. 5e w.

Fl'(lqiunea granulcu','\ se define~te drept grupa de citesc pe a"a ordonatelor procentele

..~
'~!'--
frcHrmente s(IJide ("dnd dimensiuni cupl'inse in intel·vale cor8spunzatoare celor doua diame­
:kD:" " 2 (le:8rmin ate. . tre. Diferenta celor' doua procente
[11 scoj1ul clasificdrii pamintulilol" ST.\S 1243-74. l'eprezint<\ procentul cautat.,· ad ira
-] define9te urmAtoill'ele fraq,iuni granu]nre, In ordinea iniiltimea treptei respective din his­
llcscrescatoa18 a ll1:;limij fragment"lor :,olide: togrRD:a. 20/ U
- bloclll'i, Deste 200 111Il1 : D(a21"(1/1/(1 utilizeazc'\
ierrwrii. ...... -.
Fin. 2.1. Src\iune i!rlJ1­ - LoJoYJ.nis·, 20 ... 200 mm : )Jl'oprietjtile triunghiului eehilate­ b.
~l, ~la Fi!j.' ~.:!. Cnba de granu]fJzitale (al ~i hE­
lr·o prabl de p:'ill1inC - pil:tris. 2... 2\J mm : raJ. ["Ie trpj latul'i slnt gradate de
..
'
1 - var1iell].'1 ~{Jlida; 2 ­ la 0 1a 100 (procente) ~i sint atl'i­ tb3rama (b).
:ip!lj J-3tr ucius. - - )',i"1
l~,_. ~
' 11 '.)
..... " . I) "'," 1'11')1 •
,~.:\.'_0 _ .

t
•

- 1J,~lp rnl1l'L:, U,:J ". J fJll1-:l ; buite fieeare ·'111el anumite fractiuni
- ni"ip mijlocill. 0,25 ... 'J,;) mm: granular\.'. In diagrama din fjg~ra 2.3, a, lalul'ile flnt atribllite odor trei
- ")";1)
" ,-~. 1':1' ., •.•
() 2c, ml')'
! I,_I). ~'rj'·l~ ~_ ~;
; J j ­
fraqiuni gronulare. principale: nisip, praf, argiJii.
- :)l'a!. '.J,O:1 ... I.'.O,\) mm : . Granule'zit"Lea unui pamint se ',,,prima in djugrama tei·n.a~~ printr-un
- 81':-ri(5. ~ub O.(I(\S _~11n1. punct. Fie Ull pal!1int eu urmatoarea gramuDzitate (fig. 2.3, a): inisip 50%,
()perat ia de laborator 1)1 in C\ll'e ~e dt'lp!'nliJ18 gri-~J}1.dozitdLl:la unul pNI[ 30%, argilti 20%. Din dreptul procl'lltului 50 de pe scara "niiip" se duce
p5.rnint. poarta JHln1elp de anuh -:() ,L.ran71l~.lnctriccl ~.i 8:S1P reglt:rneIJ1 aLi Il ) · i n o pal21eli\ Cll feW'a ]11:ecedenta (argila), iar din dl'eptul pl'ocentlJ;Iui 30 de pe

0"_".-:."... -,_:~.,

.. '2&':
,2,1-:,:"::,:, ':,""," c'

__ -C:_,-.
'",,._-,,,l:'~; J~.'.-'·
 ','

: - " ; .,

~;~f~1,aX~_;;pi'ljfa;12i"pai'~JeIa ~'U scara "nisip".~el.~.(lou~ parale~e 5e int ilnesc in Cunosctndu-se curha de 'gr anuioz.it.ate, se po ate, apreciacIt de uniform
jJ\lnc~\f1 B, care def'inest e gr-anulozit atea pamll1tulm reslJectw;'l , ­ , .;' sau neunilorm este pamtntul respectiv.: eu ajutorul coeficientului' de' neuni­
bi2~gr3.I;la-[tcrna:-a"cste lltiHzata ~I hi problclnelc' de- amcstecurt iiltrc pamhlturf. Din­
formiiate U;; care se defineste astf'el: .:
du-se <loua 'piil~iIlturi ale carer granulozl tat i sl~t reprez en ta t e prin punctclc iJ ~i
U"=~,
C iu ::;lie:'­
gr8ma te.rnara (fig. 2.:~) b). un parnlnt uht in u! prin arncs tec ul in ori ce proportlc ;1 p5i11inturilor
dID
o
iDD und e deD ~i d lO reprez im a diamet rele l'arii<:uklol' de pamint cor espunz.ato are
procentelor GO ~i rcspectiv 10 de pe curb a de granuloz.it ate.
~~
\~
\ ~~~
\~
ri!J. :2.:i. (l.;[Le Lil~ g?arn.Jlozit3tc [:cntf\l
\
p<1nl~n1ni.'i:
.A.-;\~~rte l1!'iJ!c,rrn; B-uuf'A·Il1; C-f":E.UTJ1­
f'Jl In.

! ~o jDO
~

Praf Prot
a f; [n Iuncrie de v alo are a coelicienl.ului de neuniioi-mit ate se apreciaz.a ca:
~~i{!. :!,:l. Dj~gr:nr.J. t(~rnari1 (a) ~i folosirea t'j Ia ~~nlestccuri illL'~ j)o.1mlnr.uri (J,.I. - dac,;~ Un < 5, )J3!1lintulal'c 0 granulczitate foarte unifcnna ;
~ cla.cil Un = 5 ... 1\ pilmintul are 0 granuloz it.ate unilorrna i
13 ~i C cst e re prcz t-nt at print r-un punct [) arJat pc dr.-apia cart llEe~1'2 JJ ell c. Fie, de \:":~C"nj­
- dac;i U" > 15, psmintul are o gnil1ujozitclte neunilorrna.
plu .. un p.imtrit D, avin d urmat carcn compoztt ic :
Cu ell un pamint este rnai uriilorm , ell at it curb a dcgranulcz itate este
f) = (m %) 13 -;- (11 %) C. mai p.pr"niaia de verticala {fig.' 2.5). _ ". , .' -, ' .,
Pcntrn 2fh1rC8 li;:mdii­ Pe ]~1,g2, utiliz.area la olasilicarea p;"iminturilof,' cunoasterea granllj('zi­
/\0 t ulul U .sc prcrede:gzD. ~s~~ic:l: ta\ii este impoitant.a ori de cite ori parnintul servest.e ca rn at eri al de

"*\7f C 5<: imp,utr

dreapta DC in
100 dlvlzi.mi. Sc masoni3 n.
.const ruct.ie, la iealiz are a amestecurilor de pamintUl'i, Ja confect.io narea Iil­

// ., 74g!iI~~~EO
trek·r inverse etc.
2i diyizli::l1i.. inCCplJld din B.
"\/0>1.0\/ ,,\' o hi inin du-se pu nc t ul C;~l1l:lt.
"(/;:----r\-~\---!.o
\
In cxe mplul din figlJr~ ~.:::, b
r \/ />. / \ 2.1. COf"iPOZiTiA MINERALOGiCA. A P!d'1INTUR.ILC?.
;~ ~: - ~,/::5,:;-:o'S
,$. j::'I,C \
,"J,(-
::":'''r:(j.1)
\
\ ,/
1\ . , / \ /\
:'
/ \ _>~(--
\-:'n::;rf(]\ /
'Q.Q
,
n1 = :~O ~{.,

Fiir~d
17. = ,()
af la t punctul
~;/~,

1;,
;'(./5C \ .-l\--,~ Ip25-5,)~:.--- /:::v '~7,
./ <: ArCJ,,:6 nisicvcsc. .I \ / '.,' -:..- \.\ clndnd p3.):'ale1e la c.~:(' lrd CCimpuzi ia mineralogica a pamililurilor ~lepinc!e de moriul lor de form are.
,/ -, !p15·j5! ;' . / I..r'J:!G "­ Cind )leO,mintl ri]" S:ilU fnrmat printr-un ]Jroces de df;:zagl'egare pe caJe fjzjca
cD .~ /\ -*-~\ pru(uos6 1,0 \ JelturL s(' ;jfJfi compozitia .:;r3o­
/\ 1 \ I.Y/I' \\ fp;S-35 ;' \ 3 rocilor exi" ente, ~arcH:terizat prin modificarea dimensiunilor fra,S'mentekr
7.'
,L\
\ / \! \1,;525 \/ \ I ;:; nulornetrica (in }JTocenlc. Jin
de I;Jd ~i !ll8'ltinel'ea compolitiei chil11ice,iri,'i)i:-6diisurd:~iagteg~~ine'rega~esc

1\, c"cll\ ,\ /- ir~1c1iLni1t:: principalc) ;1 p~1­

. l.'i5ip crgitGs / '~~~'~::JS / Profc.rC"IQS ncelea~imjn·?)'a!e ca ~i in tOea de baz;'L J\cestea siJll minefalele'primare: ca,
~~f', Jp5-:20_~/ (,..-.2,.os ... . ; 'D7/--)-':><::\1.--- ""0 mintl1Jui D rC7.ult:1t din f{mtS~

\2\1. "'i' 'v/\j''~'-a;~fei';.l\/_F'c"s-­

ell \ -
\/
,~'\~ \ /\ / fD,:;-2u ...... -7' ~
de e~:enl]):l1: cuat'\uL fdrlspr,!ii, caJcituL mica etc.:P'i'!111ii·iturj]8 1a care pre,
tt:cul in P;'ol)orl~a dal:1 :1
", GD Joniir:a Ic;=t::11Ul1i}p :d:rFdn:ilo~netri('0. ni-sjp ~i ('raf 'slrr!,' aJcatuite' di?1" 7rninerHJe
!_n.1,i~'~\O "-~"J-\
JJ p~lmiJl~urj]or n .?i (~',
- 1\--/\."'!5!PF'rQ"!5\ j,/ 1 \ . . ..~.- ~ '. . .-
l~'C/:?':IB!t!
"r' I r' iO/ 'I
,
\,;p,,.- \ \.
j'''' .U
\.,' \ /
:C''.
~~ __\.:..._.l{ pnnl Porc,
f~
" -
.... ...... o 10 20 .30 i.e 5D 60 70 £0 9) 100 Crc)nuk1zi1.. atc:? ('OJI~ l)1ljifl ~ un) !)- ...\ Hraiat. () alta cale de fcn'111Rl'C' a punlinturdol" 0 const1t.uie
--F,::::J:.r- ,­ "t ituie un tri't erlu cJ e !J;\zi'i pr-o::csu)' ,jp oherat? ,1 !'ceii(Jt~: care al'\~ CH rezultti.t Ini lHllllai farSrni18rea fr"~lg­
;C C5".0.:;:'5 .---;.7'; .... ~s:'a .:',rc:.'~-··;5j ,,)~::.'--'J~~<
pellt!·u c!;-J~ificare[l7l8{:lin­ 11'11211\(-';0)', ttl) I Ge,s. f!\na !3. djj~1t'nsjuni co]ojd..al~. ci ,~i rnodjfic:are~co-:Jpf)liti~~
FiU' 2A. Dl;{~r~{n;.~l t','rnnr;'. 'L.i\d~,\d. tl1rilol'. tn ~T'.\S {2~~>7!l lOr ':.i~~rnL·'.~, In \:.ul'~ul [H':C;':'(Ul proces 0 clasa 08 111lner'ale prlnl::i['e, f~ldSl);..l,\ll
sint ~llDllnse t:~bt:l(' (:1,I'l:' ~'C Ll JlhFJI r·l!.,· ill lJi.inrr:J!e se{:undarc sau n1l'ntra!e aJ',f!Jloa~'c~
"l'~t"l
('.Ll."
"p "!'III'PPI'C
-""l)--~J rl~ll
,-I~',1ifCI"J'tC 4',··~1{·~;lJJ'II·
~ \ jJl_ ..... .•.
'i"'<',')J"l'Jcjr-e
t::ll'-"'~:" ) ' - - ' "t.:tl
11>('/-'1'1"2 1'(JI"';f)'11:':
~~,_...'L"I 1)~' ~dirH:i..:,!i.l(· ,'1r.~jLJa~e ('onstituie din I)unct -de y(~dere chinlie ·alunu'no­
a1JU]r~jt pc-lrnirrr. ~·nrc c\ fi eJR~:~·fii~;'tt. \18 eXCrnl)]u, dt'fDL nisiD. priJ Jlj~jL\()S :-:h"l s;'!r:c,:ri /(i~, i'u.1u:i, 'Ele fonr:.eilza 0 f~nnil1e. din care l.lrinc.ipalii r.epre~entf\np

argi1a prafo&o-a d',:. In !d.:mdClI'J este data ~; di~jgJ&;lla tel:n'ara din !is;,)'a :2.-1;., (, 211i L {'CoI:.'j ,1.' J( l';rJ/lti'n(JrJ,'?!on. it ul ~i ill'l'tul, PJ~('q)riL'Uiti]u acestor' rninel'ale sint

.;;1. ujutuf'ul cdT'eid S~! t.<,£dt' c.l~';,sifj(Jt Jinl r--cdali,t p6:liJrJ1 ,;1 \.In}) 1. ce ~~: -t [: inr1"]cn\ "ttL ll~.:' 111cd111 de H~(lZGre l'e](jti,,\r~i in' re'~e2:l1a C:·jst3]ina··n atorni~(ir

bl1e~te' p0zj!ia. in diagram2.. cr~r(' }/A C' (;', pUD.

,-":;"
 ~'. -::", .c,-:.,' i~' ".,::<,;;: ':: ,~_:;fr>~7-.· -f'- . ',', :\­ ~o' t-.·;-r :', ":.:- ­.. ~ <- . .:',::~:,~:'-. } <::>;. ,_:;~-._~::::'-~.-~"~~.:;_: .:;i;_~;~_<:.," i~:::: '~"~~);/~_~j~~~~;:~f:'i:' _+:~':.~'\,:-" .:' _.
'.
[nI;'rW~aUa!'-Cristalinii:: a LaI11el~c'trZ:stral~ (fig;,<'2.10),' ;co,n'stind,;diritr,:un{stl;~t~':'dctaedriq,,; cllpi'ins
'-;'," k,',,'c:,c lntrer dou.a~; str aturi- tetraedriee,{o,este);. earacteristicii;~pei1truf)I'rt(f'!tmdrilionii.
unit.atea tip. tetraedru, eu formula Si0 2; avtndatomul deSiH l\fai iriulfe: asemenea lam ele formeaza;p':articula:;minerala/(fig~f 2:11}'~ ,~irurile
iar- cei de oxigen 0 2- In colturile tetraedrului (fig. 2.6}; prin asocierea de atorni ale' IamelelorfataIn fata- sine identice 0 27 ;' legatur adintre Iarnele
multor tetr aedr i se formeazii un. strai la care atornii de oxigen de la bazii este fo art e slaha, permitind apei S8: irrl:re intre ele ~i sa le lndepartez e.. Reteau a
ap artin coneomitent la doi tetraedri; stratul tetr aedi-ic' se noteazii cu sim­
boJuV-"';
- unitatca tip octaedru, eu formula -\J(OH)2' eu atomii de AP+ (sau :'IIg2+) t 0: oz­
~ ,(
.~ /
~I -I
in centru si de (OIft Ja colturi (fig. 2.7); prin asocierea mai mul tor oetaedri ;> =IOHr

t .. @ : AI3'~au 1192­
~--
se Iorrneaz a Ull strat care se noteaza cu simholul I I

I
0=5/ 4 ' < 7
I
-L '''; - ~ / \.
O~o" ~\ ~
Flrl•. 2.10. La m ela tristrat (nlontl112,jlJonit). Fig, ~.I1. Reprezcn­
t arca ~imbolicii

~~5i" I/~\/
~/\~i

J
@=fOl-fr mont mori lloni tu) u i.

(ii;:., J.. ~. crist alina a montmorillo nitului est e extensibila. To ate propl'ietilti1e mont­
~ :,.l,I sau Mg"
/~fL-- morilloriitului legate de prez ent a apci sint m ai prcnuntate (plasticit atea,
~ fff' contractia, umfl area),
Illitul arc 0 structura similar-a ell a mont morillonitului, deosebu-ea con­
Fig. 2.6. Unttate tip (c­ Fig. 2,i. Unitat c tip octacdru.
tracdru,
stind in faptul ca un numar de atomi de Si;l-c sint inlocuiti cu Al 3T • Larnela
tr isu-at devine astfel im,~reata eu () sarcina. electrica negat iva, neutralizata
prin atragcrea de ioni de pot.asiu E:+, ceea ee asigul'ii 0 JcgiHura rnai put.ernica
Distantele intrc atornii ailat i in colturile uriit at.ilor de tip t etr aedric
int re lamelc (fig, 2,'12). Din punct ul de vcd ere al proprietrit ilor in r apor t cu
si oct aedric sint idcnt ice. Ace ast a fayorizeilza asocier ea suaturi lor tetra­
apa, illitul ocupa 0 poz.ii ie intenucdiara Jntl'e caolinit ~i montmorillonit.
~dl'iee si oct.aedrice pentru a forma lamele structurale.
Diferitele miner-ale ale f'am ilie: de mincrule argiloase S8 deose besc prin:
- modul de asociere a struc tui-ilor t etraedrice ~i oct.aedrice jwntru a
2.3. FEi'JOMENE DE SUPfZ!lFATA LA PAM;"HURiLE :\RGiLO.ASE
forma laruele structurale ;
- modul de asociere a Jamelr lor psntru a Iorm a mineralul argiles.
Lamela bisrral. (fig. 2.8), rezultata prin asoeierea llnui skat tetl'aedric Ca urm a re a structurii bidiincnsionule a minera]8Iol' arailoase. PHrtic\Jle1~
argila au forma unoI' loirc ~,;u pl<iCII!,n. Datorita gradn'lui rid;c'at de C]is­
<it'
cn llnu] octaeelr-ie, Este c:aracteri~LC'''1 penLru eaolinil.
pel'sje ~i formei de pI2,cup, pal'ticulele de argila au 0 suprafaF, specifieit foarte
.-\so..i2rea uuui nnmar mare dl! asemenea lamele, r'eprezentatii simboEc mare (de exemplu, 800 JJl2/ g la montn'torillonit, SOJn 2/g
III figura 2.9, forl11eaza 0 pill'ticulJ de c30Jinit. Doua lamele succesiye pun 1a i1Jit, 15 m 2 /g 1a caolinit). SUjll'afB\a laterr.Ui d foi\eloJ'
,~ al'giloase l;epl'€zinUi sediul Ullor fenomene caraderistice
tc*-~ denumite fenomenecle supralara.

§
0=0'­ In cursul nrocesului de allerare suferit de' lHl'ticu!ele
Il =IOHr
~ = A/ 3 f Sou I/,g 2 -­
de argila, 0 pa~'te din ionii lio'ziti,-i (eatiouii) lIe pe fata
,particlllei sint. smulsi din retealla Cr is\a!in:l. t.rednd jlJ
t if): 5i 4­
mediul ineonjllrfttor.' I f1 acest'1',:1, wpJ'afa\8 particulei are
n sarcina eleetriea ne.gati\"?i.
'tJ Fla. 2.U. Lamcla bistr~t (c~,u}J1nii). FI~j. :!.9. ncprc-zentarca
siniboJic:'i :l caolini .. o
alt,1 III QnJest.ar~ a ;)I'U( e:'tll\] i dp ,dte1'8J'e. ;tic inc! Fif;. :2.12. H.:'pr~ll'n~'
~tuiui. Oi'ept ('on~ccint5 apnri~1i?, u'nei :·:ercini {:JP.c trlcc:, () 'C JJ1 sU­ ~:;,rt'a_ "h1~lJ(llictl a 1

luje Silbstilrt(.io'·l:::..fJ/]lor{ri: p'l'in C'ni'C. 8e. int,2Jegp lnlo(uitea l!!ituld.

1'3.16, in 1'813 atornii 0 2 - ili ~tratului t8traedrie ell atomii (OHt ai stratu1ui unl1i lU:-1 ~lin rctl~aun cri:::.talln'::i (u lJfi ~dt(d 0'\ ,ind apl't)si­
nl~~ i\' :lcppas.j . . . . .':11r;{")('
'.<.' {L~p y~..:!cnt··, (l;f',~rl:;s . Dc,.. (~'\e,-nl,'r'J j"}I)CU\l""'-' il)f"I111 i
octaedric ':3.re, de~i au sarcina (:']eclrica de acel",?i £(')]111 au naturi rliierite; ,~l _ ,-,_ ",<..1
J _\1._
j _, "fL.' • ,_.~"',' ••• ,. 1, . • ,"­
.~<" '.' • • • • • ~,<L. c~t

de Si: c~\-lnd 1] sar2ini (--10'\. ttj,";:: pliziti'i-f- eu 10[1l11 ,{t: \.1 1 (l.'-ind i111liJai :3 F:i~H'(']:Ji
intre atomii de 0 2 - ~i (OII)- ,e slabile~te 0 Icgiitu;c3. rp1ativ jluternica - lega­
elcc.tl'i,:r pozit1\~e d2tr'.rn1~nJ .'1,Pi-.ri1ja 11i'lc:j •..:a;'cjnl elt.;ctrice :re6 "f \·.j\: e. l")e lIe
iur/i hz'drogr'nidi. Re1eaua cri::talilJC'! a cao]j;1itului p:Ole fixa (rigid,'!): partic1,11ele
nltfi 1-1a]'tP.\ c.hj3r &lucci cinu 11:~1'1 icu};?, il1 ~:r'::drT1Liu poate. fi cclflsj\le[:at.a l1eu­
sale slut lnfJuen1ate in H]i:l::3ur(i rn a1 rcdllsfi de u(:~jllni exteriOAJ'~, in p~'in1D] tJ'A. dj;l ;J'..lfJC't rie Ycdr!'l:) t'}ectl'li.' {'\:,atr{-·le ::::\.11'('11:~k;1' j~JC'l ~J'j('l: (-i--') ',i (--) llU
dnd de cele ale apfi. {'Ginci': '[._c·~ ~\")r"f'l+\
r
j~
_ _ 'i' n
l'_ \< l"l,'+jr",l"]"I' <.: ,'l- .• '. ·.'A\,;.~ cp (.
"_ RtI>,~ Q'('ll];j
,l' • "]C,c\l''C"ti
jJ ll- -''',,~ 'wlT:',ti\:
'-b'C . ' ,10 ()
,. <j
";

L
)
29;
, ,.,.
"",,"-­
, • ..,! -:<.~ "'to' ..
.:,:",: >""/:'~: ~·,1A~7 :'j;;"r~/
 OH'\~~i1i:ti-l)lP;e'eJn in.ti',tLol'"se gasesG cei.Incarcati pozitiv, de;Si, Al etc., 'astfel
),nSi,~~:§,j,Ipi;afa~ll ap are incarcata . negativ. ., ,.;. ",:,):,.; -. '.'
.. il',i!,§~IcihaC~lectdcadisponibiJi\a p articulei de argilli, fste. neut.raliz at.a prin
_ ati:ag?!'e,f:de:cationi met alici (de LiT, Xa'", ](+, J[g2+, Ca2T, A13+; Fe,~~ et<:..) ]Jro~ {";,, rulcationilor (apa 'de hiMatare):
'nniti~ prin' disocierea electrol it ica 'a dif critclor siirmi ailate ill. apa· din pori cimpul electric al p articulei de argila
.1
(fig~~2.13). . formeazii un lnvelis san 0 pelicula de apd (ega/a ~ i
,l.,pojE=::!ra:~".:: - 1 ~po (t,~6 .
, 2 sau apii adsorbitii. Presiuuea cu care moleculele '3f
--~i/..: de up,'\. sint atr ase de p art icula de (\rgilii, denumita
~I
§,i
I
p'" ~ .j' + 'l-'~'
·~i presume osmoiicii, desciest e 0 data cu distants de
c!

J
(j

(;(? ~'i

r:... ,=1.': :
-~ + '
+
+
+
+
ij
"I
.f
2 l a f at a p arti culei (fig. 2.17). La limita str-atulu i
de apii. lega ta. presiunea osmotica se anuleaz a,
moleculele de ana f:~, za:::~:-;c
in st are a de azitat ie
.';.,?i
::;:-( .......

-i3 j)i~:c(';!C!. de fa par;ici.Jio

c[ir<1ct<?]'i,ticii (n{iscuea b'u\yni"naL iar al); in~e, Fju. ~.17. Variatia prcsiun.i
FIU. ~.] 3. Cat Ioui .it r.is! Fin. 2.1·L Variat ta gro.-,imii st rat ului t i nd :,J se m ai ~f1e sub influent:J, . ,.nal't(c\llei Sl' osrnot tce eu distanta de !~1
1)~HticLd:i.
dr par ttcula dE zn;ihi: .lifuz ell \·~JI,.·!11a caUoniJur: ]jUfJl(~~le
•
cpa nocru.

~ 1'1 ..

1 - l!ertir'!e P:1rt'cu]ci c;(' 1 -- Y:tJefq;'1. 2::: 2 ~ Y~!l'.:'l!J\;~1 z ,

;lr~Ua; ',:at!'~'ni.
Pclicul a de ap.ilegaL} ~i straturile de cationi

;;&'3~~:~~;~~~%~'\
'2 -
din juru I part iculei de 8J'gi!cl Iorrue aza compl eru!
Cat ionii atrasi .le s\ipl'ilf~l\Cl part iculei po t fi inlo(·ui\i. .vces t 1'8r1l1men de adsorbiie (fig. 2.J8).
«u import ante aplicntii pr"dic p , in special in IJJ'ohleme de irnhuniiL\tire a I ~ //e~~~~0?~~~~~
t' Q1
piiminturilol' piin t r ata re a cu S\I b"t:m\e chiin ice, poartil nurn ele de scl.imb \81,:;~f~:~§~J~to c;i
de cationi.
2.4. STRUCTURA P';;,MINTURILO:\ \ ?""~~C 8rew;:~!;:;.. .7;) 8/
1ntl'-0 e xprim are C'onYf:nt-tollD.llL i111ot~:in=~i. cat icnilor de .:\(1"'- nrin rationi \ 8 ~---=-,~--i-c0~ 8///
<~'Z}lo,-"ti. 's @.-/
dp CCl'~ est e ilustrata 8..,\f(~i:
....,
' '-'"2''':i. ~ ­
:\a .'IP, \'a :\:1 Ca ell Pi-in strut/nul S0 int"]i?£e aranj area 1'e1ati"'11. Fi!J. :!.HL Cornplexul de ad­
a 'l'«.rticule!or c m:e ald:t~jcs~" un nam
, , int. ~oriJp('.

,-" I, C,Ct, "'~' -;-- 3 \';o-CJ

2.4.1. STRUCTURI CARACTERISTiCE PEt-lTRU PAMi~-lTURI COEZiVE
Ca ea
SclI·\:inii elt:'ttl'icc 11l'.q>1.l1\-r de l;-\ snpl';'1fn~a
p articulei ii COJ'Gspunde un Fie doull p~-u>ticule de argjlt\ care SB ana ir.tr-un b az in cu Hjlll (fig. 2.1~))
!.Jofel:tz·al r-lr.:cfr/c 1f~ ::.t (~aJ-LJj jn:-cn~jtcile ~(:w.le pe 1118Sl11'i1. dep8.1·tal'il de- pcll·ti­ Clnd p art.iculel e S8 apropie u nn de cpalillta, lncep SA se in!1uPil\eze reciproc.
('11]3.. :\ce~t pO!,0Tltjal e.ste ?,f}jlljj[tt prin catinnii rttra,~i 1n 5uJ'ul pRrt,icnlei ~i Ca 111'111(11"8 a f.:'tpt111ui C.i.\ fetele p.artit.::ulelcn: slnt incarl.'ate Cli ;:·arcinii. cJeL'tI'1('-&
di2Pll~i in dou~'i stralul'l: sfratul de (ontraioni, aJc-atuit din cationii rctinu1)
de ;3_(;21a~i ~elnn (negc:J.iYa), jptre PHloticuJe se Jnanjj't:::sia 0
dil'l'ct pf; sllj'l'c.fa\:l part ;,·;.;ici, ~i':I,.{[tlil d:ll::, format din cationii afleti in forFi. eledroslatica. de res[Jingcre R. Pe de a1t~\ parte, Int),'
I.ona d,:, :1tractie :1 IJartl l: u],' i. (;r(,SimELl stl'atului difllZ scade pc maslll'a ee Jlartic1l1e Sf' manifesta. 0 fOlIa de atraqie .L de m(l~n;\ },/~.-2

{~~
(TEste ;'nJrnta' '·'l1.io·nilol' (L'd. 2.1 I,). concentl'atia de ioni a iJpei din juruJ electl'O-molpcu];wi't, ele tip \'an df'r \Vaals. Ambele {01'\8
descresc: pe m!\:;\1la co cr'e~te distanp dintre partinil~; la
/\19 ... jilA ~.

~
, " l'ill'tieu]ei. tempeI'LllUra ;l]J~i, ' " G' " l',
AUt p&l'ticulJ de. nrgjj;l cit ~i ,,'alioni; llin jUl'ul particlllci pot atn,ge diste,n\e foal't,c mici, forta A este intotdeauna mui miHc, ~y;r7-'
mO!i'CeJlc (1<0. apii. \lo1e':uLt de apc! e"te neutra din punet de \',,;]ere electrie, in scllimh se atenucazii·'niai l'epede eu cre~tet'ea dist:Jnlei. treY.....
Forta de atractie ol, -este iri'cl'ependentA de natura mediulllj R
~ ~ ~.
0·~ Q@r;>f!/>I
1 "" l' 1 I •
( 0 - • -

in l"e-H'e se gsse~t.- part1l'ulell~. (n SCllJ111D, fOiota Ut~ JOC:-:Pl;l­

",,:JL 'b: j l {j (y/?)
~~'" . ,,; c/ "e1"8 ndepindc de natura mediul\li, de YFlien~a catiDnjJur
FlU' :!.l~t. !ntl.~:·a("­

,--1.
"
-{OJ -
//"-"'''''', !
(_\
I C1? (~ (ti cq:
~"3 \ J \2) ,\"':)
din ce'mples1l1 de adc;nl'biir, de c()!1centrati;J, de ~iicllri; de : iU1H·a
j-'arlicuie
j;llre
lle
dOl1:i
algi;;;
tC'Jnpr>1'8t H.pei.
;~/
cC~;9D~ f! X'.\~~
1u'a
'''-....,-+1.; j~1 e1.1r~uj d'.:'pl~l1t'r;i:
;( if @\.~ ",-<.J. (v~d~ Gl'entQ~t'a e"ste npzl1jCiJlllri 111 1 - l'artlL'tJlrt de df­
!:n Op l' i ;3 (; a 'pul'l-il..:IJlelor
o

~ • .' ~. .. ~ ,,~ " :.::ll;i.j ,;: ~ lr~\'I!.!i,:" {L' :\;""~

Fi:!o ~.1;. LJillollll (1~. 8:<i o Fi51. 2.1 fj. r:\1];1r;Z::lr('~ : ape']'t (,U H ~l ,t. astf(J IIlCI! for(o !lela. rezuj[a pr];1 j!]<ti- j~".".1.
Jllnkn:.Ll..-:'r Cit" ~1;J5.. ;:j;n-t'r·c f9j'~cL}~' de secn:il CO;)lr(1r' I? ~i .-\.
dar t(-;Jt!'I.:'Je ..::n;Tjrli1r'l"' el("" "Li,j{ e (~~) ~i (-i nu cojncid. fOl'l:}}n{lll-~e ··tstfcJ Cinc! iny~lj~(J] de cpa lugat:l cste H1Hl'e \CPt'H c~; ~.{l lntlfilp.1~ in (oa~\ll ~;i..o­
~]n .1ili(Jt (:"1g. 20.i."}). ti~l;'- lJ ~oi~'l~P 'i-'ll~l"tric.' lLolec 1Jjelc de aptt poL~j'j.%t·az;~. t:J'r~f'ii c-or}1ples~jh]i dl.? ad~:orbt·ic ell ioni tl{~ YRl~n~j. lni('A~ SilU .1.n c(~~l.ul llf>~i
;d;<:il .:" ,'ri"J,~C,(/,,1 ',U p:;J;j] (._) ~;H1 ( - ) ciiU'e supl'ct!e\dc inC81'Cate eJc.etl'ic ~'ohl~il ell C0JlC0Jli_.ratip ~c~±zllUi de sil~-uri). !)arlj,~ulFJe ~.iJ"lL ~in1Jl.l~ U1J[-i r(~!~~l
2.1(';, ~\~.=r. '-',' Llt;]·]:.I. ,j j 0
1 ji;!'ul p:-,r-tic . .dri de ::'1 q,·-iI ll" (J J!lu·te ,_lin _~lh)18- de ;·:.dLi J;~f (1is~ 1.J}i:\' la 1200('t" Ceq ~8 de re~,pillgE:;i'e It rsL81);·I"·tl\lldirJ(i:ita. P(ll'tic.:d[~lt~

:-.-.(J
 . ,,~, ., .", _ ,~-':.'::~::~~_:~/ ~:<\ ,_~- ;~ _;:~~: ,?::~::-:-~-: ',': ,.. ,' -. r-:», j.:,~~~~,~,~~;;~~:::~~~~;;~;:--:,,~~ -~< ~:(::.-:~:-;~:·f~~Et:_,e
rn °
'0 .• " •

clepii'r:~undu~ bazinului i~ mod~iyid'~al;,~e!l0menuli,acesta;p~ai:tiij _ , ".,DiIerite· cauze ipot. produce • dlfi carl' ale' st~llcturii\.llaturaJe:a pamlnlurilor. 0 aseme­
numelei,:dei'jjeptizare sau dispersie, r.iar structur a- la' care dii na§U,re,este 0; ; 'ne~~'2a'uz~>o\Cot;titufe;1 ~{'exefnpiu;-tuib;;rcired ~aii>jemaliiere~'stiiictui-ii; 'cum este cea care
structurii{de' tip 'dispers, caract.eriz.ata prin asez area faI4:. inlari? a' particu-, 5e'p;odu~~;~ri;;;'tran~for~-;'~~a''I~' lab-;;-;~torjf
~~. _~.,~'_-~-,:-'-_" '-~i'\' •.
p;ift!:
ir:iciirit"ar~;:'; ~ UIi~I: p'r"Dl1e i~t;ete. r~c~llate
" .:-;: ~ ',.-;: 0';";:;" ~-c·. - ;L" :'.'-';:;"','1". 2: ,_;;'.:,_~'" J"-~_~~- .: - .• ;
lelor;a·~ezare.pentrn care Iort a neta de respingere este maxima, (fjg. 2.20)-. - diri"tereh/ Intr-o pasta: Aceasta' rernaniere are drept'efect. rupcrea legaturilo't de clmcntare
~i 0' -r~orientare'~ particulelor, ceea eel dUc~ 'ia sc~d~re~' r~iistenieiP~~lllt~iUi. ;Accasta scadere

~==
. de reziste~tii.' este ,d~numitil. s~;;;itivit(J/[~ structurii ~ise exprtma ~ant~t;Uv prin raportul S
!ntre reztstenta Ia compresiune cu deforrnare libera Iat erclda unei probe. de pamlnt nctulburat

~~~
~i rezis tenta la compreslune, in aceleasl condltii, pe
modiflcarea u.ni di tat ii ~i porozitatii.
°
proba din acelasi pilJ?i:,f, tulburat, fara

~~~/I!lf~~

In Iu nct ie de marimca raportulul S. p:'lminturiJe se c1asiiica astfel ;

fTl <
I;l S 2 pamlnturt nesensttive:
~~J\~ !L± =±J S = 2 4 pamlritur i put in scnsitivc :
~ ~~\\
" J
I
==:=~'_=1 Iiil±J S = 4 S palninturi sensi ti ve ;
S> 8 pam!nt uri foarte sensitive.
Fig. 2.20. St ruct ur:1 ilL' t lj) FiU. 2.21. Leg~illlra
dj~pi.:r-;. int rc J11l1Chia unei HeIllanierea st r u ct ur ii pamintunjor argiloase in urma UTIli actiunl mccanicc (~ocDrj, Yi­
part icu le ~j iat a hrapi) poat e avca Jrept rez ultat tre cerea p5mintuJui in stare curgatoarc, transformarea aces­
altd part icule.
t uia int r-un lichi d viscos. Aceasta consiituie 0 manifest are a ii x otropiei ]3 paminturi. In pri­
Su-uct ur a de lip dispels est e proprie aJ'gilelor .lepuse in bazine ell hp'J. dulce mul stadia al dcpuncr ii, un parnf nt argilos Iorrneaz a ceca ce chi mia coloi dala dcnumeste gel;
(la care co nccntrat ia de :'i'iJ'uJ'i est e minima). particulele coloi dalc alcatuies c a retea stru ct u rala continua, dar fragih1. in tirnp, numarul de
Cind inv elisui de apa !egaU"l cst e subt ire (ceca ce se intlmpla in c azu! contacte intrc parti cule crest c, ir~Yc1i~~ll de apa legat a sc sub1i<lzfir rezis t cn t a sis tcmului crcst e :
sat urar-ii com plsxului de adsorb t ie cu io ni de valent a ridieala sau in cazuJ chid sc produce actiunea rnccanica, rete2ua structurala este djstr'Js~'i d3r~ dupa trccere:l und
unei ~oJLltii cu con(,~!ltratie ma'l'e de ~anll'i) paJ'tic\lJ~le ajung in contact pcrioa~e de tilnp de }n incetarea aciiunii, !:e fcface.
liI1a eu cpalalUi. sc asociazii in c-llI'~ul ~pdimenti'ir·ji. forta de atractie A 83t8 Tixotropi'a 2.rgiJelor se llianifesUi, de exen1plu, 1a jnfiger~a prin huteTt: sau vibrare a pilo­
pr~dominant:1 . .-\e8,t fenumen P03rtii. mm1ele de' coagl/h:re sau 'flowlar;, til~r. Remanic'rea strllcturii- p.1lJ1intului hi contactul Cl,l" piJotul pcrnlitc p::itrunderta nlJt
iar structura la c;Jrco (L; nastere este () slructurii. de liD {loci/lar. ContactuJ u~oara a- pilotului in !J<-ln1jnt. Estc nccesara i;eccrea l1nd perlcade ihDp de 13. lncctaft:3 de
:'ll'e Joc in meid ]lI·pft'lelJ\-iai intI'" mUl:hia ullei parti/uJe ~i fa\a celpilalte baterii san \ibr..1rii: pClltru CD legatllrHt' distruse sa sc fefa(;!.
(fig. 2.2J), deoaj'(,:(, djsco!1tinuitalea ~ir-urilor de atomi din reteaua crista­
lini'i, in c1n;ptu! l1Hic:hiilrlt', Ie la",} pr' aeestea inciiJ'cate electric po:citil T .1ft
limp ce fetele sint. dupi'i Cum s-a C\riitat, inearcate eledr-ic ncogatiy. 2.4.2. STRUCTURA PAMiNTURILOR NECOEZIVE
Strwtur[l rie tip fJocular. eal'act8l'izaU; prin a~ezar-ea nwchie pc (aid
(fig. 2.:21), se lntilJJP~t(' Ja i1rgilele cl~puse III bazine eu apa sarat:L Paminturile necoezive ~e caracterizeaz:l. nr.in ~tructura zriiuntoac:a. rn
o pal'ticul3l'itRte R :'trllct\lrii 1]]]01' p!lmJnLul'i argiloase 0 constituie cursul pr·oeesului de sedim8ntc-lre pl'edoL~ina 'fol'te1e masiee;~ particulele se
jJl'ezcn\a unor legfnuri llllre paI'1.icule. ['onnate in drc\ll'S\ll timpului geologic, depun sub efectul gravita\iei. Struc-tnrii grauntoase 1i este propriu cont.aetuJ
direct de la particuUi la particula (fig. 2.24.).

2.5. INDICI GEOTEHNICI

(
~mX1J~1 :115.l'im8a r·dativa a fazelor constituente ale pilmtnturilor, l'apuJ'turile

cantitati\8 dinti'e ell'. ~e exprima prin caracteristici denumite indici geo­

t ehniei.

l ri!l' :!.:.!:!. Strut( llr~~t d~ 1ip F:U. 2.2;l. Lcgaturi iIe C'imcn­
jkc~)}::r. tare intJf' p2rticule de (lrgiJ5. . 2.5.1. POROZITATEA n. iNDICELE PORILO;l e
rj~t1J~~13t;~u;~g~~u~~g(~;(; ~i~e;t~fe~
}Jl'in (/epTJ~JC'r(>a in P~l:'L!el(' (le L-Cllt.:tCt a lJl1Ui lnat.erial de ci!nentru'e }Jl'O­ Fie UIl l'ol1Jn1 de piimlnt V CC'llJpU5 in eaw1 eel m3igc!:l'ra! din: volu­
'-,:nit iie din sCir''1!i)p ;Tiiat2 in al,a din pori, fie ('a prcdus i1l aJtrrii.rii cbimiee. 1nu1 ]J?ir~ii folidc ~tl:>; yolurnu1 :)c\1pat de 8pa din }JJTi. F 1C ; yr1Ufnu] nC1Jpnt
~'\.c-e~~,c. !([!(ituri df ("l'rl/tnt/ire )ntl'{~ lJdf,tlcule, (..~)re pot 11 ,'l.sen1uite c:u nistc de &'2l'ul ~1 gazele din pori }T17 ~ f'~w 91 llg fGI'111e2La yu]urnul pc::"ilc,l' lZp.
• ~".
• .' _ "'I { n, • 1J ',' •• • '-'
F1Intl !'lg:fle (iJg. ~~ 1-'1). !'I-'plE'Zl!lti"i una dUl C{JrnpOnel1L~le COP:'.llUUl- parnintn­
, ,j. , 3
. li1 1l10d s~n111:J_:" Gn G:. 7i C;p fPPte,zi,nt;"- grent2t,\j]e ('r\!'E: c(j1'\:~pund ,'c}C")j'
i
,

1 rc'! ,-o)ume, Jar- (r {st" grClltalf,a t('tala.

:,j]\'11"' tTgiJt '3~e.

') ']
.. :32· "--'~'''-'-''~'-

..
~---

'.':~_ -.=-~:"
---

-
--~."--- -_ •• <~._-

-~::".:::: -~-:::~ "~- _:~::..-

'"
-- ­
q .. ;
 Se~'~~~~ide;J>~K-folum_clB'aferentecelor. trei Iaze s-ar fiseparat 'cuburi. Ac~asta: 'este,'p6ziil;ijt~~~F~id~>'~'~f~ir~;¥ii{;;-'2~?espuride
.•.·vol~I
~imeq<uii~Fp'r.ol:iA,~e: pam,int'avindsectiunea unitar<i ~i yolumulY, (fil.:: .4;.4~)j':, maxim de goluri; cirsa 48% din; voluniul.total,' Dad sferele ar fi astfehlse­
J;~C:S()':; defirie9te~, porozitate- a paminturilor lii, se . noteazii-, cu' n, . z ate lncit prin unirea centrelor lor sa's'eOb\inaYtetraedre' (fi,1F: 2.26~; brvofu~
prOcent,:aL intre.-"ohimuL porilor Vp d intr-o cantitate de pamlnt, mul. qe goluri ar firninim, reprezentlnd circa:26% dinvolumul- total.' '
. Granulele unui piin;int ' nisipos "nu'slnt gg.;,'le ~i' nicinu au formii sfe­

F -----=--l
-~-~---­
------
P'
I
rica. Totusi, analogia cu slerele duce la valori extreme ale porozitatii, care
si nt destul de apropiate de cele ale psminturilor reale. Intr-adeviir, poro­
zitatea n a nisip ur ilor variaza intre 20 §i 50%., Pamintur ile neuniforme au
ICb 9,9 porozitati mai reduse, deoareee p ar-ticulele mai mici intra in golurile ce se
I t forrueaza intre p art.iculele mario Nisipurile care corit.in midi (mineral primal'
suh forma de Ioite) pot avea poroz itati mult rn ai mari (pina la 90% in cazul
I
III care mica reprez inta 40%),
;nQ"'~
iloc...~
O;:~~Q6_().;,
La paminturile coezive, gama de v aiiatie a poroz.itat ii est.e mare, dupii
oCz5<:.::::>~ cum rezultii din urmato arele v alori orient ativec_ale lui n :
FiU' 2.2-L St ructnra FiU. 2.2:J, Velum de pa­ - argile recent dcpuse, m lluri, 70 ... 90%;
gr~llJntoa£:l. mint.
- argile moi, 50 ... 70%;
- argile consistent e 91 virto ase, 30.,.50%;
aparent V (volumul total al pamintului, inclusiv golurile) al acelei canti­
tAt i : . - argile tari, 15 ... 30%.
Piiminturile loessoide se caractcrizeaz« urin poroz itat.i mario cuprinse
. Q!
II /0 V" 11'1"
.= ----' ~~I, (2,1) lntre 40 ~i 60%. " .
V
Se d efineste indice 111 porilor ~i se not eaza cu e r-aportul tntre vo lumul
2.5,2, UI"'liDITi\TEA w
porilor V" dintr-o cantitate de parriint. ~i volumul p articulelor solide [,
din acea 'cant.itate (Ie pilmint: -,'
l Se deJ:ine~te umidit ate ~i se not.euz.a cu tv iaportul int.re m asa apei Ji,c/
C ==i p
(2,2) .continuta in uor-ii unci cant itati de pamiut, si m asa uart iculelor soli.ie jJ
V~· din' acea cantitate:' ' ' , . ,<

II ~l
Helatiile dintre e;
Fp
iV% = ~~- . JOO, (2.G)
Jl"
11% lip
-:==---..;:::=---
f' r e
(2.3) in laborator, uro iditntca se detmminii ell ajutorul etuv ei (", anexa I),
100 V Tis + F" r, ~ IIp 1. +e
i~Tp
;,' S
2,5.3. GREUTATILE VOLUMICE ~I DENSlTATILE. PAMINTULUI
Vp

I,
[f8 e=~=--P_==----­
V
Fs
V
V-V p

n
V
__

V
,V
---'~
V
V
Greuiaiea poll/mica a scheletului se notcaza Ys ii. se def ineste ca raportul
intre greu tatea p art.iculelor solide dintr-o cant it.ate de pamint :;i vclumu 1
propriu al aces tor p art icule (fiirii goluri):
Go<
, Ys == Vs (2.7)
';l! ~., 100 -
(2,4)
(' Densitatca selIc/etlillii ,,' noten[i p, ~i Fe dr,j"inqte-ca raporiul Jntn'mnsa'
..
~~....
1-~­ pal'tic.ulelor ooljcle dintr,o ('anti~ate de p6mfnt :;i yolumnl p1'0jll'iu r;) Clcestor
lUO
partieule (fild galmi):
tn CflZU] p:'1mintul'ilor necoeziYe ma­
I'imea lui n (sau c) poate cla (J inrJicatie
_ __ .11,
nS'I])l'fl ot8.rii l'elatino de indesale a pd­
t"'s - - V ~ (2.8)
s
riD. ~.:!G. l\~('zan:.'3. partiCldtl(\f ell"" Inr;};:j ll,inlllbi,
Sfl:'fic:."i:
Tie un ~il: de der,e egale (fig. 2.20, ~). jfal'in1ea deY1,siU"it ii schelet 1Jh.l i d cpind e ;1 t d (3n~itHte8 nrl!JPf;11·e}or C,{rp
G. - in &~?rLJ U;:::t ~n;-iJ arn:1I~: (J 1:-::: ~:,,"'1 ~Jcatui€sc ,DRlnintld. fntrl~cit acesteA. ~iLt tine de1ePJn.i"natp ,; ;entrn fif'cote
t'r;;.-( rr'~d 1jJr1es:,1:1.
DQca soar nm centree sfel'elur f-ar OD- .
po.l11int~ P.s V81'laza lJ.1L.tI3 1ilnite re::::tl'in;:e~ i~~tr('. 2.C;S ~i 2~~O g;~lH3.

3.4 ..
 G' ':,'') 'i" 3>"
, ,I,
iritre 2 ~n-8kNrm, "",' In
se detei-mina- tn-Jaborator c'upi9?P~
~~-,~._.,
:. ~ ...
<,~ ~
;.~
c) Grellta/ea l,)olL~mica q.' jJa~nintului;li]ized;Jpar~iaL·saturat,. fig. 2,2~
tIl."~ce'st:~~z·,:do~;·o···; '.'~':' ·:;"·~··,x,·'. ' y ...•.. v; ••• f " ": ••
'-
'Gfeutatea'()olumicaa piimintului se noteazii 'r :;i se def ineste ca raportuJ
int€~ greutatea parnintului 9i volumul acestuia (inclusiv golurile): relat.ia (2.6), 'umiditatea IV

G . G ",
'l == - _ . (2.9) (VO/o = _,e . lOu. (2.12)
I F" r G, '
.1·~
.( D~tcrminarea in laborator a gn.'uta\ii volumice a pamintului 1313 face , (\.'% (~v%)
en st anta sau prin parafinare (v. anexa I). G=G"G w=G'+100- G,=G, 1+ 100 ;

,vOl )
G 1+-'::'.
1.5.4. ?ELATIILE iNTRE y, y, n, w iN fUNCT1E DE STAREA I'IZICA A PAMh../TULUI
G -f- Glf)
-5 - - ,
(
. 100 ='r (1- n%)(i..L (V% I. (2.13)
Asa cum 13-;1 ruat at. noroz itatea n estc un indica care 8'3 c alcule az«. V i ., \. 100 I 100)
In acest C('OJ) est.e 1'pr'ec'aI:ii ("'IY"'ohro
.:1_ ,_ 0..; __ _,j \-10.., .... t:v.
''-'''~' ~'-''- nor relatii
o uJ.1_-,1
0..; r intre n "
sij 'indicii
" J ("' , :.,,1..: .1. l
.vceast a este cca m ai general a relatie intr e indicii geotehnici y, y" n
'(, care se stabilesc prin incercari de laborator. ~i w. Oricnre dinue acest.ia ponte fi calculat d aca se cunosc ceilalti trei.
Fie un cuh en latura egala cu unitates. reprezent.incl 0 proba de pii­
mint la care partea solid a s-a co ncenu-at pe (i anumita inalt.im e, ia bazi'l, d) Greutatea oolumicii a pdmintului in stare submersatii. y' (fig. 2.28).
n% V;~' " Cubul unital', l ncoujurat de apa, este supus fOl'iei de subpresiune egala eli
- = --",
• • ¢, , . , . . . .

iar restul este ocupat de ~golnn. i ntrucit.. .»rin o efini LIe . -100 V Jl1 cazul greutatea G' a volumului de apa dislocuit.:
V = 1, n%/100 = V p , dcci ]niiI1,imeH volumului de goluri este n%jl00, G=:G,-G';.
iar lIJ[\ltimea volumului pi"irt·ii solidc, eu greutatea volum ica a scheletului 'l"
este (1 - n%/100). .
Expresiile greutatii volum ice se d efinssc corespunzator dif'eritelor st.ari
G' = ('1- -.'l'%
.100
)".,
...., ;
/t.,'

.Ie umidit.ate ale pamintului.

a) Creutaiea ooluniicii a pdmintului in stare uscoui 't« (fig. 2.27,' a).
In acest caz, Gp = 0, G = Gs :
'/
C - G"
~--­
V . u,
r:
-=--G' (
= \1- ~o·~~/.,
0/ )
- ~1-. ~o~%)
( n.
y", =

' ! n~;;)\ ( J. - -nOll \ . " rl V I ."

= - , ( " - ','.. ) "'/m'j. (2.H)
J - 1-(:)!~ J ': \ l(\')\/S "f,
Gs (

-'--~_/_'­
0

, n% \ " ~U
~(d -.:: T~
I 1
- !. - ­ LOa) 'j',. (2.JU) ,­
, Spre cieosebire Je greut.atca volum ica a scheletului, greui"tea \'olu·
micl a p{imJntului Yariaz{i. in limite largi, de la valori in jur de to kl\/rn 3,
b) Grr:utatea ('olLnrnO({], a p{nnfntuluZ: in s'{are satnrata ~{~oat (fig. 2.27 . [l) r,entru p~~mintul in star02 ::ubmersata, la ya]ori in .ill!' de
20 kN/n-J 8, pentru panlintul in stal'e sc;,t"urata. Ilnpor­
F.~

':~7
~,
/.-'T~I
P~l: --:,><~ /-r--­
,...,;=-,- --, tan~a pra,:ticii a unci· asemenea val'iatii peate fi~. inte­ .' ).=-__ -=:2'J
~ o;L_~:::Af:5~/S?J
/
..L---':;;;";:";"~~,;£:-=::
leaca din urmiHerul €:':emplu: daca printr·o coborire

~~Jij£~

---.,A~-=~W
=-=?"=r~-:b 11

4, ' ~IFI"~1in11",
ll '.' !'iIIUljJ..~i'!.'.Wlllillllill:11
~-;-II~ 0=---,111:
I' ,il,dI\J,lI, I"""
generala a nivelului apei' subterane Ull piimint trcce
d in stare S,l hm ersattt in stare saim-atiJ, greutafea lui
li kt;fciJd!lllln~i~7
.l.1.ll fi'f 11 j!,: I
.1;lii"~!:;i'il' ill!'
ii;! U?5cud! 'l'i'llV' ,-,~,Llm i.:a se dublcaz&. Tas{h'i snplimcntare ale construc. ~~_:r=:l1='::::%"++ ~~
!l.illLl:1JJll.illLV

III

1.
t iilof c·~~.ee au irlso~jL 0 u'scvlenea coborire' a IJi\7e1ului
) 1

~pei subtenwe, au' fe'5t explicate pe ?ceasta CEde.

D c
IJaL:a in IGC de Q. l'?port.a greutate.a la Yolurn, se
Fru- 2.27. V(}lUln ul~it.-.:, dr 1.:;".millt Lorl'~punz;ltor diftrjteIor stari fizicr:
a - p~mint 11::<:at; I"- ~.f:;t11]:t ::3t;11""[ : ( - p,1m ;;It l.lar~J~d s;lturat.
re.p0l'tf8Z .t rnasa 18. Yohnn) so ob1in yalori ale dcn·sit6.t i i
1

p.8.ll1ilJtII]ui cort'.spurJZ5.tonre CdOI' 4 stii.ri de Ilmiditatr\

I ~1 ar,est C~'i '/. (; :.:= GIl'" (~. ::..= (;$ . ~ f; \'] anunle:" ".' . . .. ~J!S~;lr ~.~~. ;:~~!lj\l~l~
I_L.)l1sn F".tC3. pnnllnt.:U]Ul in ~t.[tre usc,aLa Pa;
subnlffS2t.
n dC'nsitatea j ' 3.In lnt:c Ju.i 1n .stare. satur·ata Pn.l:
denS1ta"Lea p&niint.l.Ilui in B.tA.fC unledf.i p;
.L -
n%. "
- (1£' (2.11) d{;nt~iiatp8 - D9rnint ldui . in ·~t HI'e. .SU.!)1l1CrSal.a o.
v , 100 DelFlta\ea pAn1intuJui S(~ ('xpri~na 111 grHJTitJ pe centhnr;CfU cub (g/cJn 3) .

36·'~··­
 _~'., ' _..;:CA'>~"'!',. ':;\,,<. " :;- .; .: ,_.;. '~',> e-, -

Valcarea- lui Iii depinde de' pozitia'J~l.a!ivai a- pt~J},ct~Iui'f::'J~Vj\~d~'l P1;1ric~~I~'

fixe A 9i' B. Dac~ e se apropie de.'Af adic~;'e'se.apropie:r d~:>e-~f~l:rap'ortuJ
, delineste ca rapo~tt~l '1rit're' Yolumu! apei con­ C'B lAB" t.inde catfe lr iar patnlntul ' este' indesat;idacii,c,c' dilnp'otriva;J C se
volumul total al p or ilor din acel. pamint.: apropie de S; adica e se apropie de e~~x,. raIJortul'CBIAB tindecatre- 0;· pac
:_'i.' mintuleste af lnat.: . ' .
S = v." . .: (2.18) .. P entru clasiiicarca parninturilcr nisipoass; dupa gradul de 1ndesare,
• Vp . intervalul A.B se Impurtc in trei zone. In func}ie de pozitia lui e ?i de rna­
Tinind seam a ea Vw = G",I-:'JJl iarconf'orm relat iei (2.4) V p = eV,,-relat ia rimea ce rezulta pcntru JIi' stare a de indesare se defineste astfel :
(2.18) devine: _
0< I Ii ~ 1/3 pamint annat;

Gw Gu' 1/3 < 1Ii :s;; 2/3 piimlnt de indesare mijlocie;

. ,0/ ~,
r " (; :== ~J>, 10_ • _'_' 2/3 < J D ,,-:; 1 pamint indesat.

Sr == --+~f ==~" _~ -1 ~,
t' ~ s
c

e J. C", we - 00 i ",P­ Gradul de ~ndesare def'init pi-in relatia (2.19) se d etermina 111 lahorator
'Ys pe probe de nisip uscst., aduse prin procedee simple (v. anexa I) Ia 'starile
Luind "0 = 10 kl\ /m 3 :
extreme de Indcsare. Se st abilesc greutat ile volurnice in st.ar-e uscata si,
apo i, prin calcul, C",:" ~i em",'
s . =
~vo ~/~-('J
1000· e
(2.18') Aprecierea corecta a gradului de indesarc dcpjnd e de modul In .care
Fe determina inclicele porilor in stare naturala, c. In acest seep, pe probe
netu lburat.e de nisip urmcaza a Fe determina greut.atea volurn ica y ~i 'umi­
!n expresi a (2.18') (V se exprima in procent.e, iar '(. in kl'Z/m'. dit.at.ea IV si apoi, prin calcul , Co Este foarte dificil sa se recolteze, m ai ales
In Iunct ie de marimca lui S" pamll1turile EC clasif ica astfel:
de la adincirne 9i sub nivelul apei, probe de nisip fal'a a se deranja structur a
S. :s;; 0,1• . . . . . . . . , . . . . . .. pamint meat;
naturala a pamintului, De aceea, in pr act ica se ut ilizeaza de cele mai multe
O,!. < S. :s;; 0,8 pamlnt umed ;
ori metode de recuno sstere in situ (pe lac, in strat) 0. starii de indesare a
O,S < Sr < 1 pamlnL foarte um ed ;
nisipurilor c a, de exemplu, metod,ele cle penetnne (v. cap. 5).
S. = 1 pamint saturat.

2.5.7. CAPACITATEA DE iNDESARE'

2.5.6. GRADUL DE iNDESARE

Pentru cal:~~terizarea starii naturale a paminturiIor nisipo ase, ~e, uti­ Projn-iet atea p.imlntucilci- 11i·si]ldase"de'a.~i micsora volumul porilor
beaza un indice geotehnic denumit grad de fndes-are, care so noteaza I Ii 9i pi-m reusez area psr-ticulelor solid e estc exprim ata prill c3.pacitatea de indc­
3e definc~te ell relatia: ERro 'care ;":(3 cn]cu.1caza en e~pl'esja:
; In =
ePIC"': - r~
(2.19 ) c., ::== ~rl:OJx -
--~--.
em:;,
emax - e.);;:z 10 :r./:l
in C;Irc:

!~'l ema~ este indicelc porilor in starea cea mai afinata;

,,;~?
em b indicele pariIor in starea cea mai indesata; 2.5.8. PLAST1C1TATEA PAMiNTURILOR COEZI'IE. LII-1ITELE DE PLASTICITATE.
e indicele porilor in stare naturo.la. INDICELE DE PLASTICITAT12

J,­ D aea se in <) IJJ(jhi! de p,-uJ1int CGeZlY in stare utcatii ~i i S8 adauga sue­
Fig. ~.~:Jw Gradlll de
.•
,l
Cr.:.';r...! de :nde-;orr 11)
111des~ re tn !uncre de
in;Jicdc ptH:ilor c.
c.eoiY cq.ntjUi.ti de .1jJA, se constati'i ca intre ,'olumul probei ~i umiditate
C'xist,'i 0 rrIQtie c",n), in mud sirnpJificat, poate fi reprezClltata prin doni).
,'~
< \
a
p •
-,"7l.'n
drcl'(e (fig. ~).3iJ). La inC-GIlt;! \'olul111l1 pre'bei raml1'8 l:cschimbat., \,u]oan'3.
cEte deschisa (datoritcl Berulni din pori), iar proLa'estp, taee. Pentru a SUlU­
Pcntru a ua
0 semnific3\ie geomel:'i':A reIa1i\'i (2,19), ,'e ;'i?pr",zinti~ 1-'12 !nita Y",loBre a umiJiiiHii "'.,, denu;11it<1. limita de contraelie,' pl'oba 5]1ecp8
o. !~xil (fig. 2.29) valnrde pcsibile :,le indicelui pOlile,r ]Jl':ltru Ull l'i(mint r;;'i-:?i IT,{tr83SC;t VOhlJ'H1L Ctl1c!!uea se inch ide ..\li1rirea 1n eontinu,o.re a nmi­
mSJ]Jos:
dit1~ li est~ In;';C1,it5 nu L11.Dl['.i G8 t.) ;::reitere de y(?]urn ~i de lnehiderea culr:rii
en", OJ): e c";,; ~~ O.~: e ~ OC;

0=
,sewn al so.im-:lJii jJClJ,j!c'r eu apJ), ci iii de a mo3ificrre 3. sElr)i fizir,e. AsHe!'
1;., (I unumiLil. valu'ile a umiJit.A1ii, piirnintul incepe sa. S8 com porte ca un
DB - DC CB
I n = ----_._=----. (orp j)/n ..,"ric: ;,tli(',q ).]H CCl'p ('8;-(' :-:e defonn"enz\l irev(;rsibil sub -actiul1.ea for­
l

. OB - 0,1 ,J B
,\(0101' e);'Lt:I'ic>;-,J'f" mnrlific'l1,lu-,:i fonna fsra sii,~i schimbe volnJ1lul \'i fad. apa­
 J'i~i~I;tifi!6~\~!dii~~ptih\I~itit/in;:nl'asa.i
.La~ 0 valo are ~i' mai.rnare a um iditat.ii, :-tJ1.n examinsrea ac~st~r, YaItJr.i(l;e,z~lta, capamiritul,ile, se" P9t\ ~l:upa;dup~
piimintt.il;C~eJ t~~nsfqrm~, intr-un: .lichid . viscos. '.; '. ···.1:.C
. . ,j.: UmiditiHilel care', definescl domsniul. in! care pamintul' se". comporta ;'ca
F~
p I as~ic i ~~i~i ~ r~;~i'iie~~~~rf~~::'~1~tidJ,i~{~;';~:~i~~~i ;' ~.;t·~.:(.;.,';~:;: ;';:;':',~c'i ':; ;":~';;:':. ;:~ii:~"
un" corp; plastic. 'se\ nuniesc lim ite de plasticitate, iar propriet.atsa parntntului " .' -; p,amiJl1.uri cu I~last~cjtate ~\ldu,sa" 11' ':".;) .:. 29,:- nisip ,.;argil.<!sii pr af
. coeziv de se coruport.a, intr-un anurnit dorneniu a nisipos.i pr al.c pr af. argilo-nisipos i- ',"",': ... ;.:: ,.,', .'".,.. ;, ;; ...:' .':"". " i ' , ··i"
" .. ' ,,,' ,', de' umiditati, ca un corp plastiC:se nurrieste - paminturi cu plasticitate mijlocie, I p = 15 ... 25 - praf argiles; argila
. plasticiuue. . '. prafo asa nisipo asa, argila nisipoasa, argila prafo asa ; .'. . ..

!/I .... >( Limite- inferioarii de plasticitaie sau limita

de [rdinintare II'p este umidit.atea minima l a Care
- paminturi cu pJasticitate mare, Tp = 25 ... 50 -
- parnlnt.uri cu plasticitate foarte mare. I jJ > ,jO -
argila ;

argilii grasa.

I~P!05[iC
/ riCUi!lO!O'­
pamintul se m ai comporta ca un corp plastic :;oi
m archeaza trccere a uarnintului din
in stare plastid. '
stare tare
2.5.9. CONSISTENTA PAt-1iNTURILOR COEZIYE. lND1CELE DE CONSISTENTA

I c,"~
1 SoH' l_l_
I~I
~ilS wp v'!. 1'::Ji1%
Limite su perioara de plasticitate sau litnita de
curgcre iV L este umidit atea maxima l a Core pli·
mintul se m a] cemporta ca un corp <jJbstic; la
valoi-i ale umiditat ii m ai m ari ca \V L, p;1n1inL1.1}
St are a fizica a paminturilor coez ive depind e de co ntinut.ul lor 1n apa~

U nul ~i acelasi pamint coeziv poate avea, In Iuncj ie de nmiditatea sa, stari

Iiz ice ioavte diferite: ca 0 buc ata de p iatra, d aca E'ste meat,' sau ca un

lithic! viscos, d aca are 0 urnidit.at.e foarte mare. St area fizica a unui pamint

curge sub propria greutate (de pilda 0 past,1 ia coez iv , ciepinzlnd de umiditate, se d enumeste stare de consisteniii sau, pc

FiJ. 2.:10. ,VariQtia \.·o:,~l!n'-11ui

forma v asului in CaI'E' E:~t'2 pusa}; (vJ~ marcheazs scurt con 5'1",' cnui

tn funci w de urniditat e. trecsrea pan:intului din stare pla:-:.tici.{ in stare ~ COl~~i~t~;l~'~ unui pamint se exprima cantitativ prin indicele de consis­
curgiitc are. len!ii J,., derinit prin relatia :

Limitele. de plasticitate 8C determine in [abor ator pe probe tulhur atc, f _ wI, - (V p

prsgatite sub forma de pasta oniosenii. c --- • (2.21)

~.
.. Limit.a de
framintare se poate determine prin dow} m etode : met(Jria
cilindrjlor de pamlnt :;.i metoda mediilor absorb ante. tn functie de yaloorea i11dicclui-- de consist.c;1\a I" (,:re d~pinde de

limita de curgere se poute detel'mina de ASC;11cnea p'in doua 111 "t.ode : pozitia relative1· a urnidit.atii (\J fata de (~'p 9i (Vi, un pa,mint COGziv poate fi, din

;-netoda eli cuna si metoda 0.1.1 conn!. punet.ul de vedere' 0.1 cansistentei: tare, plastic sau curga tor (~abelul 2,1).

Oescri€l'ea~ ac~stor. patfl.t n~etod{~ csit' GaLl in Hnexa 1. Consistent.a plastica cuprinde, I" rinduL oi, patru tl'epte,' dupa cum pamintul

Plasticitatca reprezinla 0 lJ1'o}Jl'ietate (=·J1~ecterist.ic.cl. po.rrdnturilo; co::­ we,te m~.i a)Jl'oape de stare a tare sau de cea curgiitoare.
zive. care se.datoreste m8zentei IllYclisurilor de apa !egata din iurul lj3.l'ti· Tabehd ::.1
rull"ior solide.: AI)a t leg~ta "are. ralnl de' lubrifiant (f8.v0rizeaza ~dcpl;sarea
r81Hti\~a a partic.u}elor u'na in l;aport cu' c:.e:1.laltG; pcrnlitc n10delarerf nnrnin­
tului, cOlnportarea accstuia eEl un CO!'[J pL~~tjc). Tare

a'e ccnsisfc;r-;/o

J~s:prilnarea cant.itatiY8. a plnsl,ic.iv\1;i ::-r:' face prill l:nd£cele de

citalC I"~, care rep1'8zintiJ. inteIT8lul de l1lniditate in car8 pilminturile sr, aU!l
in ~tare plastjr:a~ dat de, l'(Jlatia: .Vo..:/ajiG,./U;" lIe
,n fUf'C!Je ae VS/
I;; -- d'l, - ,,'po (2.20)
,:!> Va,:":ot/'J umjdifatii

l$Ot1­ Cunodstet8a indicelui de pJhsiicitate f ~ este nafu{'o:'f! k'V"

"'t.ort

"
/1 ~:D

70'
F~I
;~r
~-::tr
~~,
~
I .
'~.<'
W
inlpc1rtantA 'lJentru identiflC(}rCa si c)2,sih.c,arca
I.!' a"m ' n t "" ilor 'cneliYe.. dr,,~O>D"e
.J.~l. ~'.~ ~ ~_",~. v\..
{.<1 e:\i':+2
'.~l.,~ 0 k,->it"r':i
.>-or..
intre Irdir1lnea ;lcestuia si f,J f Hll1.1 }ozit at e8. jidrn1n­
tului. fn fjgnril :2.31 ~e ~'l';ta cum vriri8~2, (;('je
doua ljn1ite cit:- p]asticitat.e in fl1n('~ie de \~'cn1'i­
c,It
i
I
i
Score umiddr5tiJor
'-----------
I .

D
f--------------------..
>'ip ~ '~'L -­
IV

d //".......---_1'1--
'~J lOr 1
--""'p
CWlO'l$terea indiceJui de cOl1sisfent;\ 1, ~i deterrninarea sa. corect~l :1d

nut:ul pro(~enliJal de frH(:t~U118 iu'giL':i djn p:?';rnlnt (1 dcosebi,::\ imDortaDtiL :\.stfc1, valori](~ presiuniloi' cOlwcntionah de calC'11

Li0'o~~--:o'-' I
(paJ'ticu1e 1l1ai lnjci de OJ(/;.J .Jlll-~J), I1ot~t (l.~~/;;. (;1)\.~'U p~1.]nlnt1~11'ilc ci~eziYe~ C3X8 intervii1 in calcll!ul fnlld,;tiiJor, f31nt dat.r

..,V,,_' 4) 5()cO 7JJ()90 a f?7 I)entru a dc:{t~ difE;l,pni(:l lntre o!'i':onatele n S'f.\S· 8)10;'-77. :~-reri?n1l1 d(~ fund<iTe..Prjnl:ipii fundarnent8.le de cal("Dl'~

~·~i(f.2..:11. VHriatia ;lmiieJor de puncteJol' d~~ pe cole \io~!a ~~u.;1b8 J'\.';lrezirrt..l IJ!1HJ' n flJTJ"-'1i~ cIe I 1j • ,

p];sliei~.<}.te eu' procrnLui de [po S8 con::tatCt ('5, re

n);:=:'~:ur3 Ci.~ crl'~tG pr(\,~<r;.t;l!
p2.l'~i iine « OJ005 lill;l) (1 f::J • }~riC('.ivrea st:lrii ce. CO!1:j~~CJlta 3. p;:llninh~rilor coezlq:. pc });}!.a indic,J1.l1 de c'Jl1sis"Lcnt;) Ie,

de fractiuJ1c arsi.:a~ cre~t.e ;.~j intl,i,'01e d8 jJJH::t ;cj­ (;..,;(":ll;~t ca ::'('Ll~l:l (2.21) i:1 ft1;lCpe de linlitclc de p]ac:tlciLlip, pC'a~e fi 1.!j}eori rI'onatJ. ACc8St'J.

ate. Pu aeeaf=.l.i3 naZi1, in J~J.Sl:['rn::la '..,H·n().1·[~-~t(d:di.1rd din fj:;~u.i.·.q 2. (l ·J~l~ r'~­ ~:~ inUnJpJ"l la p~1~11iDt!..lri1t; ::i care kg;~tllrile de c.:rncnl:tre dinlre pc.r~ic.ule s;~}t p~~ternkc.

(lor (~at8goJ'ii ~Je pB~ljnt1]ri ~.'ocziYe~ definite prin g['anuloz)t3.t~\ li ';t:: ~1li·r­ La c.:)l11cction;1rl~a pa:>t6!or pcntlll detrrm,;naT{'a lirnite1Qf de pbs1itLtatc: aceste lo:gaturi ~ir.:t

d;~trl1se. Lipsit::i I'je ap'Jrhil ~o'" pasta, ue~,: cu 0 un1id.it[l,~e !'ia1a (:u n. p5nlintu1ui in S~,3r,~

~)ie ~i ;;'Jli.:rnite vi.1.Iori al'J lui 1 __

, j; nntlll;tJ~L ;i;'C \J c(m~istcnt:l lI1ai sc;1zut~. De f:lpt, Ie c:1lcl.l]::tt eli rt13tia. (2.21) Hrata C--2ri~ ('~~e

40 i­
 ::;;~ "~~\;. ~/. "'~:i~~:.J~~~:%(~,~"s;:-;];.-t~;,;,z:';±''4!~'f;-~~"g:*~-::;~!:.~~~",::;;'';l§i;;,~,:<",~-:\'>::-~~X:!""5J,;.r.~""",,".-o.;),,",,, '.. "";_.~~_,,_ ~_ ~"> ~,~,_,
'0 .. __ --c-;-.-,7'~_--
'.':.';;:J -.- L"> >:"

Re:oiva~e-

Contlnutul procentual aferent Iract lunilor granulare de bizii Ia piimJnturile, B ~i C 'este

slntetlzat in tabelul 2.4. '
puterni~.er\<~~,r_,;,·,~2' "'.". '," ~_ .' . .
: ):'. Pelithi;'a<pre\~enl' asernenea erori, este indicatii apreci~.8:· stiil'jj de consislelltil' Tabe/ul 2.4
tode care nu lmplica deranjarea struclurii naturale a piirniiitului. In Iabcrat or, se poate Iolosi
ruaces t-sccp-ccnut care serveste pcntrufrctermtnarea limi't el de curgcrc, Adlncimc a de infl­ Kisip
Fracttunea granulara,
gere a conului in proba nctulburat a cons ti tuie 0 m asura a. consist cn t ci pfimtn t ului (Y. ancx a J). mm
2 ... 0,05 mm

Aplicat ii Continutul af crcnt Irncl iuuii granulnre,

in ~,~
1. Cran ulozi tatca p~1rDiJ1turi]or B ~i C cst c drfinH?i prin datcle cuprinsc in t abclul 2.2. pamln t u) 13 i2 39 19
Sa se cxprirne granulozf t atr a unui pamin t D olJtinut prin nmcs t ccarca p3ilJlnturl1or B ~i C pihnintul C 90 10
ill proporj ia 1 : 3.
1'abclul ;.1.':

I ' , Se utiliz€ 3 Za diagrama tern3ra Cll lat urile atrilJuitc Iractiunilor nisip, praf', argi15. (fig. 2.32)
Fracuunca cranu.ara, 0,5-/0.25,.-1 (·.10- 0-C\5-- 0,01--1
nlln :2-1 1-0.5 (J.'25 I 0;1-0 I 0.05 0,Oj I
6,005 <ll,l](,& ~i sc rcpre zint a parniuturtle B U2 %?'-', 39 % P, 19 % A) ~i C (90 % ~, 10 % Pl.
Se cnnst r uieste dreapta BC. Proportia 1 ~ 3 irnpusa in trc pamtnturilc B ~i C este ecni­
Cont inu tul afrrcnt frac\in,,;;, \'abt~ en urmat oaren compozi] ie a panunt.ului D: 25 S~ B }i 75 ~'6 C. Sc impar t e drcapta BC

in ~'~J in ,1 i nt crvalc :?i se dctcrmina punctul din diagrams atercnt p5rn!ntuini JJ. Ductn d p arale!c
pamtnt ul B 2 5 s 12 15 2::> 14 ",9 13 cclc trci Iaturi se obtin gr auc coordonatcle punctului D: 78 ~'6 N, 1'7 r;~ P, 5 ~/~ A ..
piimintlll C S "::::J ~--;2 18 I 6 4
Prccizla mctodci gralice cs te s at isf dca toare, avlud in vcderc c;'1 proccntcle Db1inutc p e
cale anaJitkfi (v. tab. 2.3) smt : 7S(:~! 17,25% ~i, respe ct iv, ·iJ75~~.
Rczolvare
:J. Pcntru executarcn unul dig de aprirure se utilize az a 11n p:.i1ninl local A.. care coutine
P21nintul D rcz ultat dill amcs t ec t rei parti pamrnt C si 1 parte p.imtnt B. De
Y8, cOll1ine
52 ~,~ partlcule 1113i marl de 0..05 Pentru asigurarea ccndi t iilor de compactare se cere
m.!11.
cxemplu.. iJr 4. J.:g din- pamintul D se vor !-!2si 3 J.:g p~~mlnl C ~l 1 kg }.J0mint B. Proporl,ia
ins3 C;1 matcriatul diu corpul digullli C s;1 cllprjuda eel !n~1t .£0 % partic:u1c'-11-;3,i mad de '0,0'501111.
se va regas~ ~n ca drul Iiccart-i Iract iuni granularc. .~s·,fel! fl:lqi"IHC:l gr~lnul<..1.r~l 2 ... 1 ;11111 ;l
p3mintullli D va cintiiri (1 kg X 0,02 + 3 kg X o,ns) = 0,02 + 0,2,1. = 0,26 kg. Fr'acti~1nta Cali tate a ne ccsara se olrtinc prin amcstccarca _Cll 1111 alt pan1int B care cent inc doar 16?{,
particule :mni J113ri de O.b5 J1iI'il. Se cere detC'rnlinarca c~,ntiUilii de :natl?ri:1l de aport, ex­
1... 0,5 mm: (1 kg X 0,05 -+- 3 X 0,25) = 0,05 -+- 0,,5 = 0,80 kg ~.a.lll.d. Continlltlll pro­

primnt=1 in S,~ din greut~tl.:a totala a

ccntual at fractiunilor gr;lllulare 2le }JJ111iat1JJui 1) sc dcternlinii rapOl"Hnd 1113sa fraq,iunii Ja

masa to!ala de 4 kg, asUe!:

t"t1J.l csteC111ui. (J 1\,00

0,20 Sc note8.z!i: 10/ \\00

-
pcr~tru fraetiunca :2 ,.. 1

r,eniru fr3qillnca 1 ... 0:5 nun:

1111n: - - - -
1
0.80
-----.:~-
. 10 :::..'= d.5

. 10() ': '-';: 20

~i~;

~'~.
a~"~=::52; bYo=16;
x
c%=~O~/;j; ;I '\00
j 30' \70 "

'$.::)-.

Rezlll!atcle sin! sin!etizatc in t<JJe]ul 2.3. 100 40/ . \60 ~:-;.

~~;
Ta!:dul :1.0'
,r .,<
,,>' <50.
/ \
\
~O.
50

I
-- --,---- JI~~- --(a%-
100
b~:~) = Co!~;
;:. 7 '
Fra(;tilll1€ J granul8..r~, ,1,5 ' .. :),-:'5... 0,10 ... (IJ'5 ...
6:~~;~··1 <0.GI15 50 \ ..(;0
{, -----
n1Hl _.. 0,5! 0.:25
I
J O.iO 0,0;) 0.01
i
.r=~c~~
a 01

a % _ b (}~ 100: <~8J

707 \0 ,fa
\;0
\
, 1
Con1illlltul
1,iuj,li~
~~fcrent fr~1c-
in kg
~/U\
\ 50
0!
I
'\0
'".1 v~jminiul 13 l\G2 i IU'';S r!.08 n,12 J f).I!) I 0.25 0:1 n,1 ~
:r =
52 - 40
. 100 = /
\. '\D
25 - - - -----------\5 iO L
~~hnintlJ1 C tJ.~1 0.7;) LL~!13 U.~t ~ 0.21 i 0.13 ()~1 ,co
i. 1'0 1'11 (1;~l11intlll lJ) 0.26 ~
.
i

! . .
O.SO 1.L~ 0.013 I 0,36
I'
1 0.32
I
0,3 U,19
.';2 >- 1 1j
0,
L. I. ~ . _ _ ~--" 0
JO 1720 30 '40 50 60 70 60 90 ;00
i---:--- --'--1-----'1--- 12 Pre!
. lUO = 33
Conthjl;tl:] :Jfcn:nl frac­ 3G !'in. 2.32.
I .
t ltlllii, in °'0' In
p{;lnlnLul D f" :., f'1 ~r ~ I q
I· ('
_.~_~,_L ~.~~,_,,_L_'_J~ l~~ __ !__..~ __.
'C ()~. s -4 -­
~~_,~._. : I,) I 0L~iJle
til ((mc1n;:ie: luind 2 p~~r\i in gr~ut:-'tte din pi3:;111ninJ A. ~j 0 I'Llrtc din p&lT:inil1] B se
~l!nC'st('c.n1
C dont.
2~ Folosindu-sc' d2.tde cuprinst' in t:d'cJuI 2.2 Sil se rq)rcl.J1.te gr~1J;u1ozit[1~(:~ vn.nJirdll­
rUGf B.~i C eu njuior111 diag:~1mri 1CilHtfr . i ~;'i ::., d'!f'rndlH:; pc c.le gr:;Ji~f.!. nin\;nr:~'J.l pTO­ I
.{. Eezl1}t~i.te1e det(.'r,~1in;ljlj br8rilllozi U't\ii nnui pan11nt pz·in :11.etoda ('{?t!1trii ~int 55:;11.('­
c~ntual aferent fractiullilor gl~1fJ\lla~e nh.ip. j,r..;f,. [irgi]a J tlt'1initc~ prin ST;\S 124~~ /J pe':~trn
pamintul J) cbtilll'·t prin ;"'!mc!-tc(,:lr~:~ P:~J~j;J)t~!rj](,r B .?i C 1n l'rrporpa 1 ~ ~i. Ii tizatc ~n t~belnl 2.5.

. I
. r--­
~--,._::..
 '" ~ =:. (J; ~~; -'! -:.-~ ~~ " / ' ,:;';

. • - L-.,~ , :. r.' . ;i'-­

Datele cunoscut e ale probremei pot fi reprezcntate gralic (fig. 2.34); 'se calculeaza:
.-=-------..:..._'- - ' - - - - - _ . - ~ ',. • ~"-~ f

Dia metrul ritei, % de p.hnil1t C"'t de p:imint 111.. = ,11·::....: .1Id-~ 175 - 121 =:-.54 s:
;:;,~ ........... , mm ret iuut r.'t' S!!fL care a t recut prin sit a
Ys = 111<1 = 121
,14 eD1:); '1g:7cmJ 110:0
2,70 I -I
Fs r A,er

2
1
o
2
100
98 1'w
JI- =
=-
w 5·1 = 5-1 'em' :
100
r-,l
8 ~I
§i
/-po
~~. Di
U.S 10 88
{w ,
~I
...."
:?! -;~i
j'

0.25 30 58 I'e; I' I' S - 17" lDS ~ 1-4 - 5-1 I cm,s; ~i, 'tl ;
~! '1 sou a
I " D, ~;
0,10
(I.UO
26
10
22
12 :,1_ _ , r:. -- ~i
~ 's=L,I9/::Jn': .c, 't
J- ­
~-"l;

l:l]gu.' « U,(6) 1'.2 o JI _ 175 = 1,07 g/cm';

1 _-'----=-.L.._
l' - 105 Fig. 2.:3-1 •

S~l· s e rcprczint e curba gr2nuJorn~tl'i..c) <i hist ogrmna pamintulul st udiat ~i sa sc e31'.1(­ .U1 _ ~ = 1.15 g:em':
c« = ~ - 10,1
'Ll'rjzt'ze lJfUliinlt~l dill punct ul de \"{q~(:rc al :..:r:':J1u1czlL11ii si <lin eel ~J llnifofli}it;j\ii.

:j4
w .1f,"_ . 100 . 100 -14.13 ~,S:

Rezolccre ,"11 s 121

Valori!c din coloane le 1 ~i :3 ale t abc!ului :2.5 rcprezint a coor don atclc un or punctc in ,. "17 , ,.
7+
sist r mu] de axe (d, a~/~), care prin unire ddinesc curba granulornctri ca (fig. 2.33). C21cl'­
Jl 0/
.° ,
~~
­
100
,.-g -;-

\ ­
• o:
. 100
105
3-!
. 100 = 58: 1 ~/~ :

lin d djff.:·rent(,je orclonatclor punctclor ('OJ1::ccctiye ~ll(' accstcl curbe sc ohlin ordouat cle h is t o­
1~? 61

grsn1ei (fig. 2.33.,). Pe bnza hjstogr~ll1i.'i lC7l.1}t.l c<'i proccntul ate rent Iract iunii nisip (2. c= ~ = .j.i = 1,39:

.. _(JeD:] nun) est c 88. ~~ iar eel afcrcnt fr3c~i1H;ii praf (0.05 ... 0.005 mm) 2St2- de 12 ~{. Conform
(U:1~T;~1l~d t ernarc standard (Gg. 2.4), parn!ntul sc ct~~incft drc pt. nisip rta(cs.
Fe haza curbci grD.~i1l]0:11etrje(' se dctcrrnina : d10 = 0))5 m rn ; a'tO = 0,25 mrn;
S'T =-~ =
2.--1
= 0,88.

I'p 61

Gra dul de uniformit atc : G~!-=

df.[I
0,26 = 5,2_
d}1) 1),04
n. Sc cunosc u rrn at o are le cnrn ct c rist i ci ale l:n(~i prolre de p:1!"!11nL: w=30 ~~. F= J .82f!'tln 3..
PftJrintul are granuloztnt« unii orn:«. Ps = 2.65 gjcm 3 • Sa 5e det crminc n ~,S, e. -er-
~

Rezoloarc
-- ,
T ---~iL
P F!,~ t-
- - - -N 15. !I.P·- ':)- ,"';'EUnS
mar_ .",.._ -;-_. ~<
-J'I I p! j 111 a v a r i a n t tl. S~ aplica relat i a (2.1~)). cxprimata In Iunc l ie de. ?' in care sc

°t
I - I : f
1 % 1 A ;o'-/L ,j fc,c"i1tU I
.....,....,..,.-....,.II~-
I ;'if: CUl1Qse tV, p, ?s ~i .~C ::tfW as tf'cl:
~~, J,iJ ,
I '-1->
i
_~I' i_
j W%)
i',~ I1100 , . 1 I. - - "I
1
, 90!----r---
-~I~-
!
~'--l-- - .
i __
! !__ j'I_ /~"
j'. i - -

r-
_ _ : ? p, ( 1-
°10 I (
1;0)II
1 -t 2, 65 l1-
r n 0/
'1(;;
) (
t1 + so )
lc~O = 1,82:
I. '7'DI---;--
,I
8Ol---W-
I
! _1 __ ~_'
I ; I
i ! I,-,---r
-; 7
i ! __L"'-I_!
I----t-t-
!-----I
- - . L . . _ __.
I I I ! 100

! "0 --L.-..---,....-~;-~!---n---!-I,~ .
-~-+---- ' ----l
I' I J . I
1 ) L-L. I I : I'

(
' ~~L-+-_--!-_--+. --\-- - d-t-:?~/U=--f--:---i-_I ----t---- , 2,63 (1- -~~)
ioo J
J.3 1-82;

~' :.:--.--,---~, --~O/- r .

;i[-Ll~l,~:~zti?f~~:~~i'~~t·f;': 2
-.1')0/ J • I -----1

~} 1-
II 0/
,0 LS2

0.53 ;

100 2.. (~5· 1,3

~
" I n ~~ =:=; (1 '- 0,5::',)' 1(J[) .= -i -; :'c'
'.' ".)
Sc ;1plica rcl;"":~ia (2.4} pcatru ;-I!];.-+rt'J. lid c:
F' .... ·'.f.

n :;
:l. :\;~:S3 L;::e:-l Pl"OlN de r:;}r:;LJL '~t(' in ;;::r;!·e l..: l j : l r}ii 1,'5 S. in :,t~lrc 11SC.3tfi 121 g, yo]u­ 100 0.47
o,~.r
;;l'd pTub'i 1Ti::l.i!ite de li~(';'ll' tHe (~(' 1.J;·) c!n~'. i:n Ijd:~jLdra ,,,chde1d.llJi Pi! = 2::-0 g/cm~,_ nO'
'c /,) 1- CU7
S<1. ~,~ cderrpjnt.: F, ;::'!. ,::, n Sr­ 100

-44--­
 Sc aplica rclatia (:fis'), pcntru aflarea lui s.. ' JIoJ)
c)\ w = -­ == -43 = 43 cn13;
w% 30
. 2,65
P,C 1 . ...
S; = 100 . y s .
e : --;w
100
0,89 '.
l' _

-
.U.
~-=--=

F'
172
2.80
61,4 (111 3 ;

A do u 3. v a r i a n t n. Sc det errnina masele ~i volumele Iazclor componcntc in Iunc­ __ \·w _ I'll' _ ,13

Sr-

" ----­
tic de care se cxprtma indicii fcotehnici c3u13!L Intrucit volumul proliei nu cstc pre ciz.at, sc Vp v - \'. \: - 61,4

considera in mod arbirrar r = 100 cln 3; se calr ulr.az a :

Pcnt ru S; = 1; V = 43 + 61,4 = 104,4 em':

1;~-
.11 = V·?= .11,+.11,,=.1I. -0- IV 0/
..-'1,=.11,< (13
-;- 0 ) 100 182 g; r 43 + 0,7·61,4
122.8 em>.
Pent ru Sc = 0,7; O.7(\' - 61,4) = 43: =----~~-

0,7
182
JI,=~-=JAOg; n. Pcntru rrm s l ruirc a unci lucrfir! de tcrasrd11tntc cu Ull voluru Lotal ric 100 (;00 111..l <'J~
1,3 dr schi de 0 ~·::-oap:l de trnprumut iritr-un pihnl1~t avin d grcut3tra YolulY2icfi mcd.« irb--;i[~rc uscaLwi,
i.1"' 0/

'0 ;d,,;,(d = 1-1 k2'J/rn3 ~i um.dtt atca in stare n a turala tIl = 8 ~~. Pus in OPCI".1 ';ii c(J,np.Jdat p:'iluintul
."\lv_, . .11, = 0,3' 1-10
,.)
~-
a'
.';:) 1
t rcbu!e S~\ ~lllnga " . 10;5 k~/)113.
JUO I a"uI

S8. 5\; :lfle:

Jj s 1-10
r.v = -- = - - == 52.8 C1l1 3; ~~) volurnnl de piimint ce trcbu!e cxcavat dill gro3pa de i.nprumut ;

Ps 2:l15
b) grcDt3tcn 10t:11ii a pi11"!1!Utului cc urrnr az a a fi transport at. ~i pus in o perfi.

I',t' - - __.
-~2 _ = 42 cm ':
JIll) Rc:olvare
Pw 1·0

165
,,1 V = ~'- ·100 000 = 117860 Ill"
1'g = ·V-- F - F 1.:;Fs = 100 - 52)3 - -12 5,2 crn~; . 14

n __ V p 1'u} -;- Ff.', _ ·17,2

_ b) (;~, = F· -rd:I;~"~ = 117 SGOx 14. = 1 G50 000 k~
_._~~
-- lOO-=-i7:2~)~:
i'
, m"l )
G=G,ll+ ~O~Q, =1650000XLU8=1782000 k'"
.l" ~
e =
v:-::= .5~:~
Fp
= 0.8g ; ~J. PentTll rcaliz arra unci umplul uri sc ut i lize az I un nlsi p pr:ifos. a ....in d ~( = 10,8 k~jnl~
~i w -= 18 ~.~, =
25,5 k:\"','1~12; care ['stc aster nut hl st ratnri de n;50'11 grn~,j:l1e compact a!e
"'($
\. ~ yU} ~2

<r ~ V~ =--= -;;~ := O)SS.

pinel. 13 s at urnre a F~lnlnt:Jlui. Se cere dctcrrnlnarca grosirnii ficc;lrui s t ..,;:\. dtlp5. C(iIl1pact;;:re.

Hc:ol;~arc
i. 0 prob.i dE' p~~nlil1t dnHil'·..:~tt.: in s t are unic d.i 215 g. inr in stare usc'lUi ] ~2 g; lirni­
Po roz i t a.Lea ini\iala a pfiEttntuh!i no s e deter.nina tn fl1nc.!ie -Jc y, -(c. w:
tcle de plas t icit at c smt t:'L = ;34 :~f wp = 18 ~.'~: t'f'l"lsitatl'a 5che1etllJlJi cst c F~ = 2)~:O g/cn1 3.
t.-)~
'J;"'J'
Se ('C:TC:
'( = (1 - 100 lOO) = ( 1 - Ilo%),.-.r,
nO%J' y, (I. 1 ,"'%' 'T 100 ~6,~ II
18)
)00 ) T
10,8 J..?'/m";
a ) cnract eri znrr-a pPd.nllltliLli din pun ctul de ve dcre al plas ti ci t ati}:
h) C1ractcrj/..ar~;{ pl1minlului din punct ul de vcderc 31 co nsi s t cn t ci : (1- no %) 16,3 =0,54

\, c) cit ar fi tre;]uit s;1 fie volumcl ir;itial 3.1 prohr-l corr.spunz at or nnui grad de: SalLlra\iI:. l 100 ; 26,.1 x 1,18

.t;,::,:,:,,: 1',) D~,r pentrn ;:"'j =--:: J)7?

n3~S=46~. ;
,~6
;­
nc:t,!z.-'Q,'·C Indicck ror:;or jll::dn~e Gl' C('(1!r'scLarc ('';le: Co =- 0.8".
54
f~ :i) liJ -= ;;'J.. -- w},,::::,,: ·c f -- 1,S = 10~:~.
Inc1jcl.:)(' poriJor dllpa cnn;~<ictnre ~i atl:;gcYca .ctfirl1 dr S;<~lJr8r,"~ ~'':: c.h,t~lTnjn"l C:1 rcb.jia
Ij'.::1inl;~1 [,rc rh.~.tiL';;:l:~ }~>:]i-,cir. ;t.'% 18
- - • "(s ' 26,5
.'J,. '.j - 1'."1
S .. -=-:- ~OO _ _ == ~~_~~ ___ ="! n
b ~ . 1 (JO =. '1.~ . Cf' y~~ . ,:/. 1U
.11., 1"7~

.., '8 'x2i3,5

~''': -;:-~ 0'8:
'~L -- ;}; "~ e,
r.r= - ,'-1

1- = (;.:' (~,
10
~ jJ ,i; IG
1-7
i6
 1;,(1 + eo) = S· h,
!n care S reprezlnta suprafat a stratulul Sl1pUS £.~lJ1paEtarii:

S·h
V.=~.
1 -:--(0
CAPITOLUL 3
Vo]uJ11uI sche lct ului f2Inini"nd ncschimb at, t asarca Dl!. a strntului supus cornpactaril sc dcfi­
neste dre pt variatle a volurnului pori lor af cre nt- suprafr-te l 5:
APA iN pAMINT

. !; l'
I.!.h = - - = F,(co - ei)
= 5· h(co - ei)
= -O,~(0,S5 - 0,~8)
=
0 n
,1."
Se vor examina succesiv princip alele v arietat i de apa din pamtnt., carl?
S 5 5(1 - co) 1,05
iniluenteaza comportarea pamintului ca teren de fund are sau ca material
Grosimca st rat ului dupa compactare rez nlt a: in constructiile de pamint.
hi = li o - !'oil = 0.00 - 0,10= 0,'10 m = ~O em.
10. en pamint locs s oi d arc lL'p = 14 ~~J J p =C'21 ~/~. '{s = 27 1-.::-\/rn3.

Sa se det errnine indicelc pariJor CL c(lrespll!?Z~1tor Iimi t ci de' curgere U.J..

3.1. APA LEGATA SA,U ADSORBITA
Rezolcare
I p = wL - 1:."0 ::= U'L - 1--1 = 21 S~ : Ap a legatii rcprezinta apa atr asa in jurul p art.iculelor de argila incar­
cat e electric, ca urmare a propriet.atii moleculelor de apa de a se orienta.
IVL --= 35 %.
intr-un einrp electric. Xloleculele de apa se f'ixeaza fie direct de supr af'at a
Pamint ul adus 130 li mi t a de curgcre fjjnd 52L"Urat (Sr = 1), sc p oat c s crie: p art iculci, fie In.jurul catioriilor str atului difuz sau se afJii in zona de influ­
('11\2. a p art.iculei.
WL ~'~ ./~ = (L "{1(': tn cuprinsul invelisului de apil legata din jurul p articulei de argilii se
100
deosehesc dona straturi (fig. 3.1):
35 - un st.r at foarte suhtire, cu grosimea a 3 sau 4 molecule de apa, af'lat,
100 ·27 '---= "r . ; ('.
.,- ,U (1..=0,95.
in imediata vecinat.ate a particulei ~il'etinut de aceast a en presiuni Io arte
• rnari, dcnumit strat de apa sirins lrgata;' .
- in coritinuare, pina la limita unde incetloaZd. atractia p art.iculei, se
afla stratul de apii slab legatii. .
rn af ar a invelisului de apa legaUi se gase;;te ap a Iibera.
Ap a stiins legata are proprietati diferite ·cIe' ale apei ohisnuite : densi­
tate m ai mare, temperatura de iIighet mai scazu ta , viscozit.ate. Se admite­

ca acest str at se deplaseaza solid ar cuparticula salida,

put ind fi indepar-tat doar prin usc are la temperatut-i

<leo peste 200°C. 1 2 ?

.vp a sla h legiltii. const ituie par-tea mobilii a inve­

lisului de ap a legata. Grosime a accstui invelis depinde
~~-,L\L-
4

r
in prim ul rind de natura nrediului in care se afli'! par­
t icula. La fel ca 1n cazul stratului d ifuz decationi, gro­
simea pclicu lei de api'i legA.ti'i est.e ell atit. mai mare ell
cit sint m ai scazute valent a io nilor din coinnlexul de
ad~orbtie~ cOllce.ntratia de'ion] si tcrnDPratuI·.l.a s'o}utiei
~l

~\\~
~1
\ . i
-.
j
~j I
jn <.-a1·e' se aIEl p<:.l'ti~ulele. Pc ac~asti; l;n,pr·ietate se ba­ ,
i., zeaza \HleJe J':,ocedec de .imblln5tu\ ire a' p(;miJitur~J(lr.
.\;~tft:d l a0ij.ugal'8a Ea-ruriJo; UDOl' rnetale ITtO'r;OV ~1lente
-,
/; ,.

:.J,j
/','I,
1•
!

._

in (lpa din porii, pal11intldui, prin efectul de jngro9ATc rin. :;.1. Ap~~ IegsUi:­
d p.'lieu]0] de apa lCi!at.3: dl1ce Ja co]n1atGrea pO!'iJor d(~ ]'---:3ptL ~l~'i!JS lcg:lt;'i; 2-­
- _ _ ~, -", '-' J '", ". J}·a ~J<:.b h~ga1..1: 3 - :=,jJ~~
CAt1'8 aceasta apa ~I rec uce (:ol1s1dera1JJJ ])c,rmeaJJllltme" ]jber;i.

;j;il"niniuhJi. Gr0f3i;T1Ca Jllyelis:ulu.i de anti ]ev-at.:; rse pO<3te

;l1C'liifica, de Rsemenea, pl·in eyapo;[\f(' ~an prin crl,;~(:]'f'a ]Jresiunii, ca

:l1'nlRre [l 11":c5.rc5ti~.(;r exterioarc ri]J!icatc p~lrnlntu11Ji. Tn :-Jr:t'~:t, din llrlI~?i.

49
 ; ,,:,;,~<,<>~ ~~$::~;i'/;;';>:;;;-;.li;~1!(,oi.~;'N-":i··>\',":/'~~":"';-< ';','" :-':;:,
-.'.:caz~'" I'igicarea:~,incal~~arilaf
j ni ~i1f ~);~:'?e1iQcrJ~i . 'suiJ U sa
:~~-: l"i~ii2g!tl;[J.r~isyte. geargila,suficient de aprapiate, astf'el inert Inveli­
9urile de; apa~ leg.atif sa S8 intrejJatl'undii (iig. 3.2). Ionii 9i moleculele de apa ­ Este cuncscut Ienomenul de ~idjcal'e' a apei In r~b~~i'l~~';~htirinuinlfe.:
din zona cornuna sint atrasi concoinitent de ambele p art icule, st abilindu-se tuburi eapi! are (fig. 3:5). Colo ana de apa' de' iniiltime--hc;\~st~'.su~ti9uta de
Iort a de t ensiune superficiala care S8 dezvolta pecircumferinta rneniscului
ee se Iormeazf l a ccnt.actul intre apa 9i peretele tuhului capilar de raz a r:

d~-~i~r<i\
,~--~-r
2-;;r Is cos CI. = -;;r2hcl' w. (3.1 )

( 3) 11
T-E~~J I
N~
"I I ,.r;,
"'I ~~.
oi 'c

FIfJ. ~L3. )li~r~nC'2 2 1) ei h'g~'.tt·.

--L~=o-=~
Fi(l. :J.::!. Cocz iu nca
_
primara.

pl'111 interrnediul lor 0 legAtura CiJre P(liJl·ta nume!e de coeziune prunarii.

I
r~-::l-:::-~ i 1"/1
In cazulin care invelism-ile au grosimi eliferite (fig. 3.3), moleculele de iii'i} FJ ~1' :i.5. Tuhuri capilar« (a) ~i Iorta care actionr az« asupra unui
VOl' fi atrase m ai mult spre p articula cu pelicula m ai suht.ire, Se produce tub capllar (h).
astf'el o, dcplasare a apei de Ia p ar ticula ce excic ita 0 for13: de atract ie mai
rcclllsa spre cea care cxercitii 0 fOlVl'de ati-act ie m ai putcrnica, pina la ega­ Luind (f. = n 1?1J ~- g/c'rn3 •
lare a celor doua fo1'\e de au-actie.
Acest ;;nod' d e migrare a apei legate oferll. 0 explicat ie a f enorn enclor 2I,
hr.;;';r::r == r-, (3.2) >
de eontractis si umll arc. La un p achet de p art icu le de argili\. ell invelisui-ilc
respecti"/e'd_e 'aiJ;l legalii (fig. 3.4, a). ,se observa d. prine eY~]Jol'~;re se pro­
duce 0 'mic'~orare a invelisului de A.pi'l legati1, din jured p art iculei in ccutac: lind" L, rcpr eziuta [pmiunca wpediciaJ5 (T, CC.C: 72,3 d~'neJem = 0,075 gjcm):
eu atmosfera. Molcculele de apa din jurul p art.iculei u nnat oare sint 1,tr8.S" l nlocuind in relatia (.3.2). l'i:zult~l:
rn ai nut.emic de mirna particula, acenst a la iindu-i uicrde 0 1l0U{l cantit..t e
de 81;a prin evap~j'are ia.m.d.; 'plocesul se iJ]'opaga'"ii1 lant" la' p ait.iculele h..
'"'rrax
= 015
" - - [cm l,
r .. (3.2'),
~rrniitoare, pinil cind lJl~lidit~tea at.inge limit a d~ ,contr~lqje. F'PJ1,{)Jl1enul J

ue umf'lare are un IJ1EcfU1Ism S1l1111ar. Prob a de pam11lt pusa cu haz a III con­
C;o}urjle: pL'in}intu1ui -- porii -- pot fi asimilate cu nist.e tuburi capi­
tact eu apa se umf'la (fig. 3.4, b), c a urrn are a faptului C'el invelisurile ,ie
Jar e ell s",qiune ner+:gnlat{ Empiric S8 comidel'a d dimensiullea medie a
apii leg at a se ingros9i'i., rind, pc rind, prin migrarea apci in sus.
.A$a CUD1 s-a arato.t, ,plezentH 11l\·eli­ per-ilor ul1ui pamint este ega];l ell aproximativ 1/5' \1in diametrul mediu a]
~~'i. ~ 4 , 9ului de apii legata explica prnpl'ietatcit jHldic'lle]ol'. In "irtutea ace~tei reguli, un i)amlnt nisipos avjnd diametrul
,..'-D \ .... \! I / paminturilor coezive de a nu iJUiea fi mo­ mediu al granulelol' de 1. mill are pori de cit'Cll 0,2 ml'll, un piimint pr8.fos
~----~
(\Z==·t' delate deeit in euprinsul unei [mumi,,! e11 dimensiunea medie de 0,01 mm are pori de 0,002 mIll, iar un pamlnt al'gi­
~
~~, tftc----.
\\ ~. ~ ~
. '"
W
(..
game de umiditati, adil!i plasticitat8a.
Dac3. in jurlll particuIelor s-ar ai'Ja m:nlai
lns en particule rie 0.002 mm are poei de c:irea 0,0004, mIll.
(tJ (----, ~1 apa libera, ntuDei din stare mC,Qt3, dnd j n;'l!\imile uwale de I'idieare capilara observat'! la ]J8,mintul'i sin!.:
"I
\> <'~
I.J'
,} ==
J
'J)
pamintnl 8ste [are, S-8.I' treef' direct L, -- In pf{n)lnt Jl-i n}sipc,a:sc:\ 10 ... -100 ern:
l

::J)\
";y
,,;:
( {== )~
If =--, ) i
I\~ st area de eurgere. '- la p':-uniJ1Turj p1'5J(JQ~e, 2 B 1.11;.
\ \~._---j
L
I~-'
lv'
---" cC~l'
Culitatiy.' sturile de conSfstenta rile
pamlnturiloI' 'euezjye pot Ii asoci;t,!, in
- lA pilruil1bll i (n'gjh)rt~e; 4 .5 Tn.
t':-. -:.­__ ~ _ ~-~~",:~,'~ lilll'S' \),.l11in1l1e c,bsen'ate ~i c['1'e ealculnle eu reJa~i.1 (3.2''), introdur:1nd
special, UI1ui anumit tip de ap<l.. "\stfeJ, ;'"
a L
poate C'r:nsldeI'll cd.1J;)'liditat,ca ptnnintJlui ,!in}{J,n~~lll1)h'~ n1eri·jl ~1.Je gohJriJor, indicate I11rd inainte, ~e constat~ djferen1E:
F:\J. j.~. Contracpa (~) ~i lll~-,ii;:n 'l (1)) in stare t2.l'e se l.lHt01·e:t/}i in cca rnhi .. , ...•
•• J I "'J't·]]
,,1 I
¥ \..
·t' ]'., ']~J
~:,~, l •
"l' 11"']']'
cl l l"'J l'·'t
. l ' 1.
(1 . ,
""13 I'J C··r]'t]·c·",j"'Je·
')"j)l,,.,t:ll n.t t,t •~ l l ...-, \.
".
I"]] "'I' n1;C.I·
~, .\cn,',·,
L
( l (... • .. (l_:.~ ~

. rnar::: parte r:prj stl'}n~. le~r..tf:'~ CI'(i. it p[~- ir;:t:J'eJ1\e :-:8 e~\"pl)c:a
crill ~11'CZenta in jlJnll p~l.rbcnlelol- f)ne. de ilihnint ::,
nlint~llul In st.nr~ ~_:IasLc;-{. ape'l sjab 1cgate~ iar l.t~':1 a paJllintulpi in :::t:lt'L
jn'\-(::li~~lrjlol' d-? !3p4 li:lC"aL'i c~u'e ubtnyeaza p~-)l'ij~ irnp1l:dieind ,c1rc1J)a\ia apei
.;urgatodl'G, apel JIDer\,.

..so
 ""-~<' "
primei pinze de apa sub­
nermite' recuno asterea urmatoarelor zone cu

capiJara; ','
intre dO,lJii puncte din pamlnt, trebuie ca intre
diferenP. de nivel piezometr-ic. Prin nivel piezometric
p art ial ii:' '

- 'ZOna"cu apa de contact EaU de colt.

Ap ade contact sau de colt (fig. 3.7)~ care apare cabe supr'lfata tcr c­
nului in punct.e izolat.e, la cont actul tntr e particu]e]e de pi'imint, est.e rarnasa
~H, . ""., .. IL
dupa evaporarea apci din zona de saturate p ait iala san provine din infilt r-atii .

.----s
~::::::::::::: :;~~-~~l1~.:;;~~
-rTTf\TlT Tll -! : ; j 1n i! j \~.J IJ - j
n
'
j

I i i \' I I U.lJJ.!.L..L
- 'r'-.-~rN"""i, U '' ~JJJp,L~­
''',," "["'" A
n
11I" " ' i l" I" : 1..::1",'"" "','I""I'i:"I" 'iI'"",I"
FlU. :1,n. Zor.c de £,""~"0,~
t:!;~.$;.:,*;~ ti;~
! \\ ','1" v':', ' I. " i I 'J; .;"."" r:
'1,,11, ,I,'!1,i',~ i,,,,"'" 'I , l l!ill'
~ ~HI:!;i illlili :lIL~
u I J';! I; i 'I Iiil.L:.ji,;
i Ifllll"1 N 1! j! '!! Ii', i'l""'1,"
l!.J! i, ii:l' '
"L--./.
I J c~p:l capilara : ~'-;4~~:'"
,-,on de referin/a

1;11" I1 ' II iII[iii i:; Iiii ;fli iiIjl i 1 1 - nivelul apci S~1:1tt-­
't ,!"!1 I: ';,I;:;~\::,ft!j:::;i;:;::;HiT;II;i;ri ra ne: :} - zon,'t tie ;.;a­
2 FiB- :~.G. St rat de ;3pa suhtcrnna FiU. 3.~. Strat de ajli! sub teran.i sub

11!i:iil~iill!!i, IliIJii!!!iw1j,I%!j!
turare c<1pilar:1; 3 ­
cu n ivc l Ii bcr. preslune,
Illillllllliii
lill:llit i ili!it"1NI!..u:1Li:!I:iL.L" llbl.....".
1
zona de s aturarc pa r­
11:11;1, capilara : 4 - Ul­
na ell ':::'P? eapiiara de
Fi!fo ;"L7. Apa
contuct :
de

1111l 01 0 P.
w
0 ; s:­
In figura .3,6 cste reprez ent at a si di"gramil ciG pre,il:ni in "pa din porii
pamintului. La nivclul pinz.ei Ire at.ice, presiunea este zero, sub ac est niv cl
are valori pozit ive, jar ue2.suprn acest ui nivcl. in zc ncle eu c\pi\ capi1:11'ii pre­
siu nea II). apa 0Et8 n8g~tiya~ Se rf'prezil1ta~
riatie'deasupra pi nzei Ireat.ice a gradului de sat uratie Sr'
Act iune a apei cap ilare asupra fchel0-t",hi m ineial pcatc f i puscl in ev i­
denta eu ajutorul tubului eapilar din figura3.5, b. Intl'e peretii tubului ~j]i­
<:hid"existi'i 0 interactiull';, FOI'tei de, tensiune oupaficii1.1!i ii corespunde a
l'orta egala si de "8llS contrar eli1 ii) c\qi0D28Za 85upra peretelui eu 0 compo­
nel~ta norm~la pe peretet-S1re Uncle sa mi_c'-cQI,eze- s;ircumfcr:.illJ,a....Lu]mLu.i, 'ii
o Cl)nl poneD1a 1l11uDgu C]) er-etelu~-c~ ~E:::-it~'t"--l1 i2J':'fL;:)9..QI.t-,,!i'\..,Q.__~.Ql-gJ:'Li~
f]:lare.-::-\,naJi5g;-m--'pofli-FaliJ:i'ntuJ'L1Y-fIfeniscurilc capilnre tind sa apropie
part.icuJele de pamint "i totodata exercitii. 0 adiune de comnrimare, Pre­
\}?~' zent,ei apei eapilJre i se'dcttoreaz,l o:'ja,nElnita cce:;;'une aparen!c{51 nisip,ITiloT',
cnlf; /) -- suprafat a
tc·!'C'nului.
1-- v,rtic!t1e; 2- ap,1.
cap;];:tr:J.. se intelege 111:iltimea, masurata fata de un plan de ref'erinta orizontal, la care
se ridica spa i nt r-un tub perfor at l a parteI' inf'erio ara, intrcdus in pamint,
numit tub piezometric. ' ,
In Iiecare din puturile montate in punct ele J 9i :2, ap a se st.ahilizeaza
la a(ela~i nivel ca ~i in st ratul de apa suhter ana din jur (fig. 3.8), Acest a este
de ascmenea, ~i diDgl'(llJ1 a de '·<1­ cazul stratului de apa cu nivel liber. Daca hi = hz, apa nucirculajntra punc­
• tele iespect.iv e ; rcgimul est e hidost.at ic ; d aca hI -f h2 , apa circula de la punctu 1
en nivel piezometric' ridicat catre eel eu nivel m ai cobortt ; regimul este hidro­
d inamic. Stratul de apa suhter ana din figura 3.9 se gils8fite lntre doua stra­
te de pamlnl. il11jJerrneabile. EX'2cutind un put lntr-un punet, apa se ridiea
mai sus decit !livelul ap8i subterane in acel jJullet ~i allume, in conformit'l.te
en pl'ineipi1l1 v8selor cOmUl1iC8ntc, plna la nivelul eel 111ai J'jdicat a1 strntului
J'espeetiv de apa, Acesta pste cazul stratului de apii su!Jterana sub presiune.
Un caz particular d stl'aturiior de "pa subterana·sub presiulle j] constituie
~tl':ltul al'te7jrm de c~ni'i <ubt€ra;]~" ]G care niyeJul ap'ei intr-un l)ut care 1)€'1'fo­
l;eal8. ~iratul w ridie~ deasupra suprafelei tcrenului (fig. 3.10)."
Curge-reG, apei~ pl:iri n~atcrjal8 po~ ,
L

care,' reprezintii 0 Jegatura intre, granule asiguratcl, de meniscurile cRpiJare.

Ea inceteaz;'i in morncntul dispari(,iei meniscmilor (prin inundal'e sau tlrin 10a':,e: c:11n "ll1t 1~,,,r;111lt~1'l1;.' poate. fI .,:=\ /1 I" '§''''
J, evapol'are), de unde ~i denumirea de aparel1ta. In ceea re prive:'jte aqiunea, ]ammru:.":. ~au tu~:lent.~., 00~ a?l111t~ --\~--T-tr---.z5>(~
de comprimareexereitata de apa c3pilarii. ell e;:te uneori sllficient de ]Juter­ IGjJtul en ll1 cCTG rDR.l 1'1\.l1te pCllmntun ~'~~~~' ~-l Ii /~_.71'~)~'

~J;E:;~;:!~~i~:~:~0 p~l:.JH:,~~r!;~~_~~;~~

nidi. pentl'u a produce t;;"i\ri ale tiCl'enului ~i ale c'JnstrnC\iilol' funciate p8

terenul riCspectiy.

l-, de tj;J t,~.:: bulr-nL cnracterizat8 prin ~""'~ . "­

J~nii de t~!t(lnt nf'r'(~gulate ~i })!-·in \~lrte.-· /
3,3, P.,PA LIBERA (GRAVITi\TIONAL7\) juri) lJoatc ar;ll'r::a Ja yjtezC' Ini.-u~i in j)i:l,·
Fin· :1.10. SIf8t de "pa "rt('z;an:
rnhltufl Z'U gellUl') rr:~-:ri, CUIn sint pie­ '1 - slr"te .impcrll1eabiJe,
~\pa"_ljbera sou apa gl':,\ it 8.Vl{jj}(:Ll f?ste Ci.}J:"-j \..';n·c ;~8 I..ICIJLisfj;.L,:8. in pGllll:1L tri"llJ'i 1e, ])nJo\'H]]j'llrile. J'kClll'i!e.
~:ub influen~a gra';ilapei. 3pre d.e~JS(J.bire de hi"':; lcgr J {1 ~i np:l r r.ir'il,:!"'<l cate 1 . Ener,gia 8s(;('i~ti'i il;Jei l'artieuJe de apii. in mi 7c:Jre prin porii llamintulnl
sint ret,inute la :-:uprafG.tJ. pArt}(·uJe.lnr Jc l_'z\L-l>.ll {i1'!!1 r:.j~c:;bti .. ~i :·:.~S]j(:Ctj-"v'" oe "CmpUD(o <lin: fmcrgia potcntiala, date-nihi In:ll~irnii \ a p~rti,~1l!8i Li.t,3. ~e
prin ten-~iunc }-.t;petficicJu, \Jp·1 g: . . i. .y}; (1~ir,:~:nl~ r_;::.f,? I:Lcnl 1 .J(. ,,-,.'tll'lt<ul rl](~rJ1l1 or;ZOnll'1] de rcferint-e.; enel'g1g c0r"espUl1Zato8re preSlUnll Pwa <,lpel:
rninerEl.1, fijnd pr~l.crtf a inr1(l:o::-',~bi in ;.,011i :"[1~r';1!t In'l]~~r l1(\{·ot"'I'J"-e. '"!l',rt:ia cineLici'i datorat5 vitczei (' ~ apC'i. In mod obi~rlHit; energia 'op8i S(~
 .,::.i·:,,;:,~,-:·,,:;:;T4~"i:;>~'!f:;:k,C;~:;-'~~(\~;':~'<:.,,c('> '<.'" ,~-', -"" ,,",;._,, "," , • ~ ._ •
:exp'rim~~prjRtr~~~z,inajtime;; de:: colo ana deapa corespunzatcare,' invers projiortion'aj"cu Iur1'glnieai l: k pr6bei:' Legea:::care'gu\rernbaziiicqrgerea
totala'1it:ai)at~'~:a suma a' trei terrneni: : .
:p-_:.::r~ .," .~,O'~f _:~:i,:{>- '-::~:Z~1:; .:.~" , ­ apei prin pamint]
..--: ";;:'i," ~~;'.:::':,': hI = Ii + PtC + ",2 •

(3.3)
~.- e Yw 2g

in 'care:
TermenuI ;:' corespunzator energiei cinetice poate fi neglijat, deoarece " este v it ez a medie de curgere a ape} prin pamint;
a k coeficientul de permeabilitate;
viteza de mise are a 'apei prin porii pamintului este rcdusa. Fie r = 0,1 mis, gradient ul hidi-aulic care se define~te c a r aport ul intre diferent a
o viteza dintre cele m ai m ari, Inaltimea de colo ana de apa corespu nz ato are de nivel piezometric h intre doua punct.e ~i drurnul l strabatl1t.
- =0,01
es t e ',(!2 - - = 0 ,_J')~l
2g 2· 10
0('('-
m = 0 ,J- mm "a1lliH'e negllJa
'

", l'l"
Jl 8.. ° de ilpa intre cele doua pu nct e :

In aceste ccndit.ii, expresia (3,3) devine:

. h
1 =-. (.3.5 )
l
hi = h, + hr.' (3.3')
Deliitul q in unit at.es de t imp san dehitul specific:
in c~re .11., eXI~rilJ1;l cnergia pot.ent iala. iar hp exprima energia corespunzato are
presnmn 3pe1 p. q ~ a . " === a . l: . £, (3.6)
Pcntru st.ud iul miscaiii ap ei prin medii poi-case se po ate utiliza un dis­
poz itiv de felul celu i din Iigura 3.11, alcat uit dintr-un cilindru transparent in care a este scctiunea prohei norm ala pe linia de curent.
continlnd proha de pamint, In capetele cilruia si nt r acordat e, prin tuburi Debitul total Q corcspunzator unui timp t de curgere a apei prin proba
flexihile, (lana rezervo are de apa cu prcap lin. Ap a va circula intre pu nct ele A este:
~i B C11 conditia existeritei nnei diferente de nivcl piezometric li lntre punct ele
A si B. Se cxpiima he si!Lu »entru ]1r,t1'11 punct e car acteristice De traseul d intr-e Q= q. t = a . k . i . t. (3.7)
cel~ dOll?\ v ase : jJunct'ele "de intr are (A f si iesire (B) a apei ~lin dispoz itivul
experimental 9i pu nctele de intr are (C) ~;i iesire (D) a apei din proha: Daca in expresia (3.7) a = i ~ t = 1, sc obtine Q =k. Coeficientul de
permeahilit.at.e k poate fi def'init dreptcantit atea de apa care se scurge printr-o
-----IS;~tul-i --~-----[---(~- --------D ------1--;:----­
's('(.tiU11 unit ara norm ala pe linia rl8 curent, in unit.atea de timp, sub un gra­ I';
~
<, !.J I 1 'L.J.
,I) ~ I I I dient l.idr-aulic egal cu unit atca. Coeiicientul de permeabilit.ate are dimen­
" :_i - - - - - - j - - - - - - - ' - - - - - - i ~
I
i ,I,. I
! IfA _ II e
I
: JJD
I
! HB i I'sillnile unei yiteze (cm/s, m/zi etc.)., I

: ----------/-----'- - - - - - - !--------- ,-------; In expresia (3.4), '" reprezint.'i 0 viteza ilparenta, deoarece s·a considerat
; hp 0 I 7Jl'- lIe j{J]- Un! 0
i ---------.--' - - - - - - - ; -----------, - - - - - - - 1 - - - - - - - 1
: c5. ap'a ar vircula prin il1treaga seqiune a. In realitate, apa cir\'llJ!i doar prin
I ; , , ;

i ht ll,--l! )1. 4 Il B i JiB ! porii pamlntlllui, ast.fel incit iritre Yitcza reala (Jr iii \'iteza apal'(!ntil '" exist;'[
- - - - - - - - = - - - - - - - - - - -------_:_-_._-------------' relatia:
Se constat:; ca circuli1\ia apei se prOduce, jJl':lctic, fi'irii pierdel'i de energie pe (!

p0I'\illnile A - C ,~i D- B. Pierderea de energie Lese realiLeazii pe llortiunea CD, v, - -,,0/ " (3.8)
, l" /0

-,- Al'&"'[--~~'..::::]T-il----- -0 \ ­
:[00
J ~~.
i i
;
) - [~~1 ILJ-­l-i"j ----,JL~""_'
7 ••
"n -=CL~
-::?
Q'l­
I unde, n% reprezintii porozitatea pamintlllui (in procente).
I ;
! !I rJ 'i :1 ,(
!
i
,irj~j f~
; ! I 13 J) i Coeficient.ul de permeilbiJitate poate fi determinat pin jncerc.ari de
IJ .Lli"t~l"_,ziti\· 5t\i~Eul
1abol'[<t0r S(lU LIG tereh. rn labo"'ato1'. d8terminariJe ~e dectueilz.a in anal'ate
1
II
1
I. /~'D'/
w\'//
C'~/:,.-- ) ' - - ''I
Fi:i. :3,11.
:lli('i
pcntfn
l1bcrl~:.:

curgl?rii

nurnite permeametre, j~l care S6 int;'od~ce probCl de p:1mlnt prin cm:e esLc
t/.
1

) '" I " -9
i' ,,' ': i I 'i;/;~-" . -, 1 -'- prvl':l Jc l-,;ljJ1jl~t; ;! - feZHYvr eU ap:1.

]iisata ~li. filtreze ape.. In funqie de conditiile sub care are loc filtratia, :'e
I[ >''', /
"\ il __ <):~ , / / / 1 . / deosebesG pe1111Cmll8Lre cu niH>] constant ~i jJHmeanlPtre l'll nivel variilbiJ
r\~~v . . // '.(;

(Y. anexH. i).

i : :~': _l~_
,--,_._------­ C,'l Hl:;i c(lncllldcni. n:;ijJo(' de dl~terr:ni:nare a coencientuhli de pl\flllenbiJIlQt-c ii ("on!:.itituh~

pompJ~'~'a de prob5. pe t(01'tl1, .in 3CCSt 5(OP ~e cxecllHi un put-fUtnJ can~, dac;"i. llj~lnge la stra­
-::0 Jnlnr(_'ilJi frl~(';il ii ,J11,t,1'(: d1F\ ~1 J'r~f't};'ull-·:t; ::_nlide ~j c~te ('gn.la (jU dife­ tuJ i:mpl';·nlcahl. se drnll~:h';,t~\ put pcrJrd. oPe. fun(Iul PtJtU'JUI :\c intr0dllCf' SUd'l,l \.l.l1d j)fnrpr
Ii. E:q:J!'t1:nr"1':Lid C'::-:11!. p11S ill eyidenta faptul ea
0

rej)~.a elf; l1iYel jJl~;,.\~:n-~c'-~l'jv

~~ larDa P01l1f!..1rU din pu\ a ullui (;ebit de .rc;2Il11 q ~l' prCoduce 0 cub(jfjrc a niychlh~i lJ!nzei
dehituJ If lie ~;p:{ Ui'f' t ..ere in lll;ii'~!"d ,j.-. j ;,nj' ,J,. :a ,,1 la B e~te dil'ectpro­
frt:aUce Uig. 3.12). Pen1r'u a rieducc cC:1<:;1L1 supr3fc;ei dClliYe1nte B ::>pd. St' ('ol1sidcnl un riHn­
port-jonnl (.u dif'(~rc;Lta ltl? nl,~el flle;::( :rJr~trjc h ~i (:11 ~pctiuneR a a pl'oDei ~i
dru iIr~:"ginar de r:"ilU :r ~i in ..llt-ilne =. Ci1rditBtca dc apa 1 ce se infi1trehl:l in put in nnittl~(,8

:::,5 4-,,:' "~~_- '0:-':::;":::,,,. z-':_:=;;?:~f5

.,::r~~

di{ a~pil: ce; se inflltreaza:prin:supraf~!~ ~btcral:1 a cilindru!ui unui punctal suprafetci apei. r1l acest scop; dupa Inccperea pomparil; se masoara tntr-un pu t
(3.G)~· rezultii:;:, 'j L ., .~., apruplat; anat ]a dista~\a_ "I; nurni t pur de obse·r.'·~\ic, d('ni\'Cja~ea 51 a, Sllpraft~d apei, pe
baza eilrcia se calculeaz a ordcnata ~l cu rclat la :,,;
q = aki = 2::.r:ki;
=1 = JT - , •, 1, (3.15)
(3.9)

=
i= dz
d ..
.~
sin a ;

In care JJ cste grosirnca stratulul de apa.

Cocfi cient ul de perrncabillt atc k se calculcaz a cu ecuat ia (3.14), in care s-an introdus
-~~.

~ d IL.-f,/;<·~·,.",,..,.,-.r/A'Y?·=~""l
~\J'/"'c)/A'~'/'v.;«,?p:<,~~s~?,,:
~~t" .. ... - ·1."1, ; = :1:

'~C//r :'. :. . / . '. . ~;.

q
.~ ~:: ~~: I'. .: +'. '. : .~ '. :,II ~ :r:.'· <'.. . :~;.
//" / /.
1 Q..1'l
!"l..'= In-· (3.16)
.... '-: J (:1--1i");: r
~I.~--" /:-:~
\ "
'
.
d-..::::::-:.....:..,:.
--;-~rc.\·
~,I
, . . . . 'r-:
..
-

'----i ~r~-,,', . 1;5. .: --..

" , . i.1 • VlI, /"./-:-:1.. ,
I, [ ... ,·:I.>:-~ .. lijl.'.>:".r... :I ...
•••
. . . . . rn r'j'
\:\ 2": ."
..
.
..1./ . . .

(;/A~
A
1n jip~.1 unor vn lori ex pcrirncn t alc ale lui k. in s cupur i pra ctl cc
piri c« care lC.lga pc I: I.2C ~1tc. caT8cL:rislici flzicc ~11.: i)3111jntullli.
-:12 pot foJosi Iorrnule 011­

~I ".l·" . !.. :. :'~JLk(L '. : I . ", '. ..' '. /' ,.... 1 Ast Icl .. c:ul1osdndu-se cur ha de. g:<;?nulozitate :l nistpurilcr unifcr m«, se st abilestc \lia­
I',
,.",' ~ . "t
\{:....~~---r------- rnct rul rl l GJ nU111it di a m cl ru cfic;1CC', in Iunct ie de care se calcIl1cnz,"J. l.:
,7!.· . .. '. ! ·:II~~j·"+·:" ',' ."1'
l '·1 . j~l~- ;~! . . "1' . i'
I,....:v
~~·l
I
=
j ·.I·.·.j·
-I ' ': . . . • 1: 100 dic), (3.17)
'.'j . . . ··tf4J".~·" ...... f'
. t . :. 'j . . , . 1=-13. f I
unde k 5C c:\prirna in (!n,:~. jar d 1C• in ern.
:\!t.'I rd~l\ic Clnpiric:a It.. . g3 pc 1: de. in dic:-le pori lor e :
I -,
![-'-__._1_----f>-i
; , x X
7---W-~1:--'--:;''''1
!
"'-.,
l; = 1.A J:O,B5 ' e?, (3.18)

unue I: v ~.j rcpr ez i n ta c(jcfjcicn~El de perJTIl'labilit.3tc 3.1 p~1.min1u:l1j ~yjnd ir:dicele porilor 0,85.
F:U' :).1;;. F'o;l:pnrc ell' PJ'(;l){l:
1 - strat Impcrrnealnl : :! ---- n;~:cjlll ;;.pri o:.1r:r ;X'jY:r~!re;·~ - nivcl uI i n ir' al j.! ::l;-'c. CudlciCl1tul de pCrlr,(';~LilUt~tf? \'ari~z.1 in llmitc ro.rrte ls.lgi: depinZ1i1d in principal de
niSr~;J1U1 p~:nlicllJ::1CJrJ (10:- ~,.L;:r:;a tie il:des:11'1: a t1:1rr.llutnrilor_. de s truc. ur», U~ gradul de saturat ie.
:x ~Y!lld. ·':-J.!ori mlci, sin x tg :'-J c..~ e ci : \"~:d'JTik uzual« :11e ~lli l: Sl C'a!:i.-:;('t,-·rjz~lrC'a p(~ :J.CC3.StCl b~tZ'1. 8. pcr'l:e:::.bilib1tii p~rr}jnlurihr

Il: slnt rf'c1~:;le ;n tabel;11 :3.1.

(3,10)
lix
Tabdul ·;:.1
iJ1~ocujnd rcLitia (3. Ul) in rcl:1tL.1 \3.C'). 5C ohtillC:

).-:i{l:r;t r:~JjL;:;1 c; .:t l;:~ )!1 eni/S

q "::'.:: 2-::.r:k -~ (:3.11 )
i Penr;eabilit::tLa
d.:::
!_._-- ._----------- ----,-----------'---­
Se. ')(par~l yarl3.biIclc ~i 5(' intC'grC:lZ8; Pic:iri~ 10+1.... 10.- 1 :iJ1:1.r~
!';;?~i ?\,j,..;jP eu I-)lctri~J nisip mc.I'c. nisip lllijlodl1 :0-- 1 ... 100 3 llledic
<:0--'>"" dx
cd: .= __ ~L ~i:,ip n!1: ni:::ip fin pr~1fos~ 'pLlf ,-.;sipos 10- 3 •.. 10- 5 rcdusa
:2;:k Pr;~f argiJO$, nrgiJa prt-fo8Si.i.. ;.i;:nb. ;1bipn2~fi 10- 5 ... 10- 7 fosrle rCGusa
(3.1:2) <
-, Ar~i1c p~'hnintl,ri pr[tciic
1('l-7
{
.'\ . i::'JlpernH:,aJJiJe
1n:t ,'- C.

:J 2-::k

Pl'~-ltrn :"f:El't:3 cO;l~tallt(;j U(~ jJl.tcgr~~~rc C. sc [:\rr~~l1J. (["jildl\_;;1 pe C(l!~Lur pcnLrll :l.' i. ':=}l, COl·ji("ieHtul de PCrIl,Pi.-.!Ji!;:iile in I.:[;zul (urucrii ;,[.('.i in 1,,1n~infllri !H.'.O!lHineH· (~tratUi..

~\;v).
IntroducilJdu-sc in fe];:qia C3.12): (':'til..:). Fie ~Jn IT.lcdiu f(';:'rezc:n.l:'t >'1;,1 :l sir~d.e ;j,"'jrld grosin:i]e J1,-, /1-;:< 113 .,. ~:l co/.:'[jclclitii Gt:
11 2 fr 1_,Vj-mc~Li:_ti-\~}.' 1:1, k~, j,-~i·" Sc C{'··i:.:'~cr,l {!{li.l;l (';"i'.~H·i di2 clrgcr·::: ~. <1pd l'r:!) 'in.celu1 11 C:O:l: LiP..0'",..
2- = - 2~k 1n r -~- C. (3.13)
II} Cu,'g,'l'e in. .r"rt~('{fa .~·(jj(~;\7.ifUi CI lifnifel{' de '-:(To:o{il.' c'·nlrc S:ld:C') ~mb un. r,i<.uilfil! £
inlre fcJefe eD {:! cd 3.1.:;.. (1! lJd.Jllul !Jt:::d con:sp;:;lZ;-,.!"r g:-cs'lPJi 1(,f(J](~ if cste i':i!.-:;·1
Sc <'~~lde rl·l:.:.>~ia (:t]:3) d:n tCI~llla .1'2} )cntl';'" L"1:J;1::1~H·t·C'\ h,i c: (,lJ ~Hn1:;t t:<:bHc)ol' cr'["(::':P\:n~:i't,-..,re I..'(ier n ~lrHtt'.

,lj:'! =--__ ';

._- ,
in (:3.] ~) :'-z . , ..I-... ..::f-I'1. -- k:):.l -- ... f:n·'i.;!:
;;k

'i ..~.: ,IIi

r.c:-hqia (3.1 I) const;tulc ccu~.q: ~ ':'CrlL1.f:.::~d de<li\-"l:1te ~l Jpd s':t'tcrarJl~ ,:llpa pOI1))JarC'. k; 0' 1-'1 /..'z1/ 2 1:)13 ~';;1 J11)
,-- ~!
(:l.lD)
l'f'ntru aflHrea coeficienlului k c::-..ll' r:ccC~Br:l ddcnnil1:l.fca prill l"ll;~~udHoTi n COvfC:'Oll3.tc1or
/1 -/J·f

-~,:;6 ;
 "r;;;~;'r;';iii'Jliicidi"~~frrial(r>pe:/lfilitele' de scparali~ dini;~"st;ate:i (fig. i 3:1J.;, b ).0 Se' efecttieazii' 0 noua tncercare
stratelc 1/ 2) 3':',~, Vltcz a (debltllJ) slnt c~nstante: ' oc de a aplica presiunea p prininterrnediulpistonului
. 'I., ~:;. , .-- '0 • • ~~
!i
, de; apa de.Inaltirne echivalenta cu presiunea:'
Vy = k y'1 = k,i I = k 2 i2 = k3i3 .. • = kni".
ill acelasl limp, pierderea

lotalii de energie h corospunza­

H='
c t oare Iungimii totaJe II cste
Yw
cgalii ell surna ptcrdcrllor par:

H, 1. t iale hi corespunz atcare lu ngi­

.,''-' '\7

1'" -~
" I milor in di vi duaie H v H 2 , 113 .•.

11= hI .-- h 2 -+- h3 ••• -1- lin = hi ;

•I
-...I
~!J~
h In li; II

ky ' ,-- = lt: - = k2 ---". "'I

f
II u: Il 2 p=HTw
Ito~o
c- 0 • 0
?0:<)o:~'
~o.... ~:
i
. -= kil~· o O·o"ClO"tlQ _!_
, U" ' FiU. 3.1-L Principinl prcsiunii cfcct ive :

DJ----.-L '
] - piston ell GnfiC'ii.

Y." Hoi
;
d k u' ~ = ~ = ~~~
III liz ... ­
-­
jJ Presiunea to talE, la Iundul v asului riimine neschimb ata :
I
I ;':1 k2
tY o Y b
PI = J'.... fl + 'o',at . L = P -;- "(,at , L, (3.21 )
Fin. 3.13. Curgcre prin nicd ii strat iiicate: paralelfi en 1i111i­ lin :L:h i h
1cle de sc-parat ic dlrrl rr. str.ite (a) ,?i r-crrnala pc Innit rlc = Ii;; = l.Ut = BIll; C\I toate acestca, in eel de-al doilca cal, prob a nu se m ai ~lefol'meala,
de scparut i e r.intrc stratc (b): Aceast.a se explica pi-in actiunea jn-incipinlui prcsiunii ef'ective. Intr-adevar,
] -lillie (~'--' curent.
It ; c:» k i ki
in prirnul caz presiunea exterio ara s-a transmis in intregime scheletului mi­
ky = _....!.!.- CJ·20) ner al, marind astfel presiunea intergranul ara (presiunea ef'ectiva] ~i deter­
B~Ji . m inind deform area probei. In eel de-al do ilea caz , sporul de presiune, cores­
Ili punzator greutatii colo anei de apii de In{tltime!J, a rev enit exclusiv presiu nii
neut rnle, acarei muime. la b az a v asului, a devenit :
3.4. PRESIUNE EFECTIV A ~I PRESIUNE I'~EUTRALA II' = -(,to H + Y::-.' L = )',)11 + L). (3.22)

Presiune a ef'ect ivs in eel d!'-aI doi1f;a cal pstc:

Presiul1ea to tala P san G care. ce excrcit a uitr-un punct al unei m ase d(~
piunint satur at cste preluat a aut de scheletul m ineral, cit, ~i de ap a din pori. ,
Partea preluata de schelctul mineral se num este prcsiune creeti"a (efOl't unital'
o - Pt t: = ':',"1 L -(,c' Ti -- y,)H + 10) ~-=
(3.25)
ef\~eiiv) §i S8 note azu P,! san c;'. P artea prelu atn de ap a din pori se numeste.
(~(Ult - '(fJL - ~('JJ.
presiune neutralii sau prcsiunca apei din pori §i se !10tl:'RZ8. eu Pw sau u. Se
poate deci scric: Helalia (3.25) este impol'tanta, araUnd' cit jJlcs'iuncct efectivil intr-ull
P = Pc! -;- p", (3.19) ;,irat de pamint sub apa, supm greutalii propri;, es.te data de grelltatea in
;,tare submcl'sata a ]lilmintullli ~i este il1depc-ndenta de ina]1imea coloanei
saD:

~( p = p' + /I.

de apa aflata deasujJl'a.

Conform principiului presiunii dective enurJtDt (Ie Earl Tcrzaghi in aDu]

\ 192:). COl1lportarca rJ{:l1JinilJlui sub "oJicitiiri este di~t ata de pre"illllf;a prr~luD.ti't
;.. , ...~i_
3,5. ACTJUNEA l'E:CANic,~ A /\PEI !\SUPRA PAI1fNTULUi
,18 schcletul minclaJ, adiei) de presiuJJea l:'fcctivQ. In ceJc ce l.irm"3za se pre­
~ Z1.11:1 U yer)ficRre CypCrlFlent;:l};{ sJrnpJA 2. IJI'incipii/Jui pr~sil1nii fJfeet-jye.
Se considu'il 0 rre de nisip sat11J'D.t, de in5.11irnc L, aDEtlil la fund1.1l
l ]; [ \ In curgerea'prin porij pamintului, apa Jihcrii exeh~jta aSllpra !'arti';;JJcjOl'
1.1;,'.1i ,-"s.•,\supl'a jd'o))('i ,'.(' ('.\:err'ita n rrc-~illne p prin intprnlcdiul unui pi:::ton solide 0 nctiu"ne del!UJnit.l ,1ctiune lneC8D1C3. ~:JU cl.ct,iun81JidtodinaJTlic3. Pent.rn
DJ C\~Jzut t~U ol'lfl(.-,ji Cdl'n s{l penniLfi 11'C'CC'l"C'R (q)ei (L~. 3. 'J0, 0). Sub nct.i-iJLea
a 0 ihlstro.., se efL('t~lcaza u:i"ln[ito~:u'!.;a inc ere nrc ;::rnpl."l fic lahcr~ttoT":·
l)les]u1tji p se jntr.E'i;~t :'t~':17.;} 0 I€ ('furln ill ie ~L. d IH','\J)~i d J !Z~_ri1inL Pl"(j~iun~a :"l

,- fie di1ua ,-05 con1unic;u1te 11'[-ln~paJ"('ntE: _ A ~i B, unlpldtp eu np;:'l

t,t;~Ja PI la fllnrJlll \, :t~llh:i i:::~te t.1nicl de prc:::iunr<l exlc.Jl'jn; l'fi. p Ja '2:il'(J ~e D{J;"u­
f;

ga l)ref~jup.ea CCll'0::v\:nz;::!to81'E greutfqii p1'UpLii ;-i ,'t1 :~Ll!1l1~ tie inil1111ne l~: ](~gate printt-un tub flexiLl! (fig. ~3. '1.)). In \-u:-:~J1 B ;:"c [1f~.:1 () pl'nb ti -(10 niC:1p
:J~ 1La11,irne [.I. :3[: r~d~ca Y8s~.Jl A (,~::;tfel inclt -i:li I'e nlyr']llriJe dt.J. ara jn \·8-~c'Jr~
PI '= P + )',r.t . L. (.j, ::::0)

,::,q
58----"---~
 W",,:,'-: "
,;;;'",:;:::~:, ~ >" ; .. "
:-:--: ~" ...... : .:' I
I,.
A' 9i B trr--·",,·xiste 0 diferenp. h;-apa-~circula din­
.v spre A spre,B, strabatlnd. l,lrob"a.?w jos In
sus (cur ent ascendent). Denivelar ii h 11 corespunde 0
~isip:'de
lui n% ~i ')', ~j lulnd·y,i. '. " 10 kNjm3, i refulta
,···11· '. ' ..,.. ..::.".' ;.".".; ,.".' .:. ·Ii_, '
='......l!..., ccndit.ia 1\3.28) uo ate fi pllsa si-sub forma:
'.:' L . ~ ,
=:-- - -: -ci pierdere de presiune {de sarcina) egala eu ;u/l, careia :'.,

~
~ pentru prob a de sect iune a Ii corespunde 0 forta:
t: ~
t ... =', her
;:oL'
~ / B~ \~;Jl~~ J =.,• Hi . li: a:' (3.26)

~t' L ~(;J.l'cr - U CL:;O)

[ - --r--=-- '1 J·[Joarta nurm-le de for-tii tot <iLi a curentului s i
\' I ]'eprezintii, forta. 1;e c~re opa in mise are o~ ewrcit~
rl\..1 \
r~ asupr-a scheletului miner-al. Se l·aporteaza Iort a j Dr-u'. asa cum s-a 2r~ltJt. ·,,'L J'crr()zjnt~l pre~june(1 r:fEctjYa i a b az a 1JrJiJl
~ /J la voluniu l pr-obpi ,ie piimint: prnbe ~~turate de irtal\1111e /J in c(,nditii Li(L'(i:,tatic8 (f~}rcl curent dc apa).
1

~ Cuientul a~censinnal Dl-e dcci ca !'czult(t!_ n~i'-_~Or8T08.. pr2::i'cl:1ii clect ive en 0

J .,'..... h. a II. , ('ClntltH~e ·,'1)1. a carei IT!6rj~nc dcp1n.de d~ djf€r:~nta Je. nivei piezometr-ic h
Fin. 3.15. A('!illliea meca­ } - = -"'-- - - =., - =', . I: (3.27 )
njc~1 a ape i asupra p;11rdn­ V L.a IW
L ,<t"
care d(::t.errl1in~~ eurgerea apei. _\ntrCl1fU'ea hidrodinam ica C(1;'-'8spnncle acclei
t ului in
caz ul cnrcnt ului
ascendent :
den],'e}{;ri her rare duce la anular'ea presiunii r.:fe(~ti\-e. Stal'ea de pint-ire j l l care
1-- j reprez.int a fori a curcntului asupra unit~·q.i
r:rt"':ba d~ r8.rnirlt <:;;:!f.'ll'.'lL trcce lj;~nl1ntl!1 corespuude, inil'-8.de\-J.l>, situat ici in care presiune a efectiv{i
de velum. devine nula, scheletul mineral Iiind incap abil de a prelu a vreo incarc arc.
Din exprcsia (3.25), in care i replezinUi. un nurnar far:) dimensiune , re­
Iu.lic\ C8. ,f se c-xprinlJ:, ca ~i ·{rJ.:; in kl'\/n1 3. l)t~cj~ Hc-yiunea pe (~al'e apa in miscare
°
prin porii pamintull.li exerc itri asu pra scholetului mineral se m anif'est a prin
J,ceica eil in fi(,( are punct &1 t.raiectoi-iei ell rentului de api'[ (traiectorie denum iU\
lillie de curcni.) ap are o forla de natura m asica (ca si greut atea proprie) diri­
ji~ta in sC'!1~i11 curentuln i, t ange nt a l.a liniu de cment., TlHlJ11tU f()l't,;l cure n­
t.rlui. Daca se iidica t reptat Vcl,-ild _1~ {),cind astfel;:3. creas~:5 hi ]a~(J anu­
11,it:i valoare a 1ui h se constCl.t,'L 0 rtfincu'e p1Jternica a ni~lpului; care trece - -------'::':\-2

J;] st t~re \.lc p]uUr:j (plaslnd, ln rreulrdJiL 0 ~:rcllt3.te IH S11pi';_daia prcbej, -:'=-;:.='7.'07'~7'1; 'f!' ...
~l'e.1Jt8.l.l:a :='8 EcufllndJ bJ'usc in ptii11ir:t). _·\C2St fenorncn poaTtn nUlnele
~-
~~==~~il I'I ..,.--,l
.~-:-,<

;
i roo! i Il i ,i
de antrcll ciJ'8 11idrolliui.:unici.l, i \ \ \ ~i !;I il
expl'irna Dnaljt](' (_onditia Je rJparitie 8. antrtlii1.rii Lidrodin·q·
Pentl'u (1 n 0~Jo' _
)
('.', _ I'''.) '
]\ \ '
\ \'
v,.\.. :L,~ hi)!,! 1---,~.
\ q "
i

\ \, \ n, \ Iii:11 i~<.{
d
100 'c .. CUI) 'I' J! I,
nJICP~ :38 \:CJJ12idl:l'J. un '-Olti111 ~}nil~ll' de p{unlnt de Ja supr8fa1a probe} de Ie! == F, \ \ I /
\ 'Ii \

·;:i3. F,'{w \ , \ -\ \ Ui iI ! / /
n.isip.. \snpra \'rdun1nlui nn.itar 2·\.~ l::x.~rcitJ daua fOIte (fig. 3.10):
Dintre to<1te liniile de
curent pc care \ \\ \;\ \:)1/ / / / /
\ ('':=-/ / / /
- gi>cutate(~ pl'\iprie 'it' dirjjilta de ~us in .los ~
1e descrie a.pa.ln 'mi~ca.rea dintr,o parte \\,
'-. ".:::..=:::-/
_ ....... / /

l. - IC'l'ta l8r-entu]1.;i j = ','". £, dirijat6 de ,jos In in u1tR n pe-retclui, in yirtntca difercntci

1 ~.

~U;:;. de 11j\·,~1 piezometric Il, intE..·rescc',zC, (;(:·8

~r J= t>/,
SjLllHtia (Title,). ,Ie dnt.rcn8f8 11jdn_i dinanl1c5. [8 ptO­ cG.r(~ Ul1ce la \~Qfoarert D1(lXlrna 8. gr'~_1f1i­
Fl~. :J.17. C·:;ndi\i2. ?lC ,-UiLrcn 1r!2 h :"1['(\­

....
~_
>
~

./7"""[--/'1 Llin~lll:ic;.l la tin l".:'l\:i.c din l");'l.l1.'~:~ii'.'t':

LI_,_/ ! ,]lIC8:clnli I0~'~a CUf011tuiul .1.1UJlf;'C sa e~lH~2ZC ~·i·e'l t te [}

(-t. eniL:ui cfectiv. ;\.C(i.c,sta corcspunde .,Jru­ i - i""'l'(:'le; 2 - p·~:;nl'J.; ,1 -- !I!]l:-· de . r',·',t.

,- roo"
,I II
I ()
I
I,
I 1'1·...111 r i(J R p;~i!j1ii1iu}l1j: rn_uJui rehli rnni SCUl~t pa,rC1Jl'S dt:, H1Jci.
.- f
Ii / r;--',--/>­~'
1,di"il h ;,·1 +-
[ = 11 -,- 21;

L~/_-!---\v/
I I /\
-- ~/lV' l(·r ~ (3.28) Ii
-<'I ' i,/ =- ~-=- 2t
''(

)(': ~.=.
I'
'" \

j Ii;.
~~;l1t3r
:1.1(:, "\ 1J1~lnjl]j

:n \,,>.. . ,1l1i.~\1J1t­ 1- !h,:~ ~;'j(")

lnldcu~;Id ]'('la~ja (3,01.) in l'cla\i:J (2:.,'-32) ~C' obt·ir:e ~l-a}r'area L11 t 1'~11]i."~~.';
Clir("r,h:ll~j :':;('('l~ I"~, (:3. 2~!)

dll~t. i,.( i)8 (,]J]~ e1; 1i'.~ se ia ('gal l:lI 2,5 .,. :~L

G1
 , "~.< ':;,~':, '-;-~: ~'.~::_- ~:-~j;:~:~~~~~2~~~?JFAJ~~~~~7;'<:?,~'
?,,fi'k;~1~~i~1@fti~~'rf;~~88~iieXCava!i!' ,u~ niveIU'I~:~'.·

tel~~ri~(~ po ate prodil~'e< ~i in copditiile' existentei unei pinzede apa. §ub pre­
trant.., marimea, particulelor, crescind ' p~'-masura; ce" se';
iifdepiirteaza . stratul
pl'otej.at .(%flea ~cesta. este: orizontal, 'pa~ti~ylfl}e::ia(mi9_~i~%JnJ&~!HLse:~i4~5:
cele dintii, apoi altele mal marl s.a.m.d., In ordme mve~sa.';celeI;?{reahze!l-za
siune; (fig:,'3~~8):;;Prin-deschiderea:excavatiei,insotita de'epiiiZarea; apei din
. ' . . ..: incint.a, stratul de argila este prin sedimqntg.l'~natUl:aJii;.de,u nde :;i, .del1Um.il;f!aAeriiltt:~~iri~~~:s'er":·:,'~;0""; •
• In figura 3.21'se ar ata un har a] al cih;uipicior. trel:Jui~,op~i*jat.fatii de:
. ::~':::tr';':~';-;-~. , ~~::7~~-,--.~~.;. supus presiun}i Y.. · h. Ce?area antrenarea hidl;odinaica~'Det"aliulA 'arata modul de'alCiituil'e' a filtrillui in've'rs;
.---:-:. . . . . . . . . . . . . . :--are loc atunci cind presmnea
In figura 3.22 se aratiialciituirea unui dr en -pentrU:(6borirea"nivelu]ui
corespunziHoare greutatii stra­
-<:.I ~
=
_I tului de argila ramas deasupra
-s tr at.ului de
apa sub presiune
apei subter ane. " " -,,'. '

I I devine egalii cu i',c' h , deci:

t. ·t·s; t ·f ·t·W· . I 1'" t
• 1_ "] ·1'"
•• , I -j '1· . t • • 1 .r
i· . 1·
i p...... j.
I -
netalir.:I.4
y-----_
:.:.:.:.:.:.: .:.:.:.'.:.:.:.:,:.:.:.:.:.:.:.' "-2 F d = y,jL ;(:..A-..J
.. ;v.!~1 c;e/
~\. .
~":e~Z;;;~

" . "',~

(3.33)
~-s:;..:eV0% F~c,'1i't
Fi:/. :J.13. Condiiia de rupcre hidrau1icii a Iun dulul
''"'''-- .,,,,,,,:-,,

~~~~~.;«0~" . N;ve:u;c'~ei __
excavatiel: 1
1 - strat imperrneabn : 2 - stra t permea bil In care est e ·(.d- '()1 = 0
-~~g%~" -=~­
cantoriata plnz a de apa sub presiunc.
Expresia (3.33) are acee asi
sem nificatie ea expresia (3.30). Huperca hidraulica a fundului excavatiei
~~'-~:m~­
'///////!oo...o.O~ ~
coincide cu anularea presiunii efect.ive la haz a su-atului de argj]ii.
Pentru a urrnari efectul unui curent descendent de apa asupra pamintului FIn- ~~.~1. Protcei ie eli filtru invcrs la picio­ FiG. :J.~2. Dren de piatr?i:
se utilizeaza acelasi disp ozitiv experimental din figur a 3.16, cu deosebirea rul unui ]J8f3j. 1 - umplutura de :ugil,j.; :2 - pta­
tr:l SpJr1i1; 3-pjelri~; 4-- C'J!l·
eii v asul A. este cohortt in r aport cu vasul E, dct errninind curgerca apei de la duct~ perforatrl; 5- Jundat ie.
B spre A 9i realizarea unui curent descendent prin proha (fig. 3.18).
Considerind un velum unital' de pamint (fig. 3.20), asupra acestuia actio­ Pentru a picv eni cclm at.area golm-ilor umpluturii ..d in zidarie de piatra

neaza tot f'ortele masice / ':)ij=yw' i, dar, de data aceast a, ambele avrnd acelasi de catre p articulele de pamint antrenate de curcntul de apa, aceasta este pro­

semn. Spre deosebire de cazul curentului ascendent, in caw] curentului des­ t ej ata Cll un Iiltru alcatuit din 1--:-3. straturi de nisip.

cendent presiunea efectiva cre~te ell ','w' It, CEca ce are drept eIect indcsarea ~fateri~l\ll de. ~:;ezat in primuJ-strat al'filtl'ului in-{cers trebuic sa indepli­
piimintului. neaoea duua condi\Il:" : . .' r; , .' . ",

• - :=;l'anulele trebuie sa fie suficient de mari, astfel ii1cit sa, permita [)

rnic~orare corespunziitoare a for\ei curentului;' .

. - granulcle trehuie sii nu depii:;;easca 0 anumitiimal'ime, pentl'U cil. atunci

~i porii (golurile) dintre ele ar fi mai mari, existind riscnl antren3.l'ii parti­
culclo)' din p2lJnlntul de protejat printre ace':)ti pori.,· .

Exper·irnent.al s-au stabilit

relll~----------:­ urmatoare]e ..condit,ii pentru eli­
j~-, I
t
mensionarea filtrului:
S 5 r - · - - -I,-- - ­
~~?&, I I
1) d!5j> (4 ... 5) d!5' (3.3.3)

care coresjJlinde primei conditii

I 0" I enuntate mai lnaintc ~i
(
-_\_-~7"

2) dl:'1 < (4 ... 5) d S5 ' (3.3'1.)

."1[__- care corespundc' ce]ei de·" cloua

Fig. :J.l ~I. Aqiunc<i ll1ccan:c,i FiO. :J.:!u. YclUInul " i I conJitii. ­
a apci ~SlJpr;1 p~trnint1l1ui i:1 llnit:n il1 t:0j}d.j~ iil<' ! \ '
5des 1;1 'rel~tii!e (.3.33) ':)i (3,.%),
" c<1l\l I c:ncll1Ullli dcsC'~'J)(l('])i. eljT.ntL~l·,!i
dent.
d(:5('1:.11­ aI'S
. "
d85 5d '5
,,,
Fin· :1.:!:J. DmH'mlonarea Jiitrelur inn]Se:
'.
log a
d); reprezIJiLl. (barnetrul COr(;s-
<I "t '. t ] " 1" .J •
' . ' . _ ' .
J-Ifj;:dl~n:>J ,jl~ fJrl1~2.i~tt; 2---V.ill;i, li1 'dl"t' ~e llt);l:!:'
plJJ1ZaOr
I 1 pr0.::en.u. 1 'U1. :) ue f"\ pe
3.6, FiLnE iNVEF:SE "lila liltn'J. cur)a (e gr8.nu oZltate a l~trn·
Jlli~ lar'((5 '~i d S"5 ~li8.n1etl:€]e corc~s­
Jllhl uti1jZJ"L de pl'r,LIJtie fe\;J. de (c.. ntT(l,n;~I.~·c'a 11i~:r(Jdi'1;:-nllit,;\
.\Tij.locu.l eel pun:dH,'are proc,:ntrJol' IS ;i 3:) d'3 pr clirha granulomet.rica a pamintului
n c(ln~.Lituie ijJire]e jnYel'~e. [Jrou::c-t1:"::. lCJJ)~tq. in a~('z~~l'e;~ pC' ;-.~.i tliul de p~lInJnt
,Ie proll.:jat (tig. :·~,2:3). Se 11lni lJrnl(~re~te l...:& uniforrnitateafi1tr-ului ~i a pihl11ntulni
('c J,Tebuje 8pO.l'a1., a ;)rn~ja ~81.1 'rlu"i nl1:)VT ~;:'.'-~inl1 \le n-j -.t~j inl g.l'HrJi;!al' i"i1­ rIe 1-,rot(~j8.t sa fie asrrn.an.9:tfJ3re, ceea r.e JD£ei-tn1na lJlclinliri apro}Jiate ale

62 i:i~
 ;";"~'~rke'rcri~a'~;gi¥~£uf6~itaLJ:>ptilnd:s~amA'd c-aceste' conditii, rezulta, 'ca· brice'
pa¥ip~£ilptHls:}r~Aabconstituie l~n rnat'e~+ll bun{I~. filtr~ peritru: prote- tateunele
j ifea:'8'panliptull1i' aC" ',: ' . '. ' ;," c'>; .,":' 30%)., ,.'
" " S~~:a1uI'i'af'd~ilea;~1 filtr~l\iLse dimensioneaza' pe. acC'~a~i' oa;a)lulhd o explicatie'a acestui fenomen est e urrnato area (fig. 3.25): inapropiere
phriiut stl'at-ce: se prctejeaza- si- aplicind prin raport cu acesta coriditiile de - supraf'at.a terenului se formeaza Ientile de gheala prin ing1ielarea apei

.
(3.33) ~i (3.34) ~: a.m.d. Grosimea unui filtru invers trebuie sa fie de eel putin libere ~i a unei parti din invelisul de apa.legata din j~rul,.Jz.articulelor
de 30' em.
"Eficacitatee filtrului invers asupra reducerii fortei curentului este solid e. Trecerea unei .T - 0 T
ilustr ata pr in urrnatorul ealeul: se exprima conditia ca vitez~ cu care apa eurge
pr in pamintulde protcjat ~i prin filtru (deci ~i debitul) sa fie ccnst anta (con­
1"'\; din '1" dab 1,-
gata ill cristale. de
=
-;-------------------::
= - ~ 5~f
clitia de co ntinuitat.e a curgerii}: ghea1}i duce la rmcso- <:::2i2? ~4'
r are a inYeli~\If'ilo~, de ~ ~ ~ 1
~ = ki === kf£fo (.3.3S) apii legata in jurul ---= -~-~~--~-3--· ~ - - ­
Dupa cum s·a arat at , coeficientul de perrneahilit ate k. ~e poat e exprim a uarticulelor aflate in ---';--- * t j ~-'Sf""
I 2
~
c1.1 rel at in «mp irica:
' .
contact direct cu fron- _ _ ~'~
~
I
I
I
I
I
1
I
I
I!
I
I
I
I
~
,.. ) 1\"
~_ _._

t ul de inghetare. Sta- . -- - --=. --' - - -=-= t\

k = 100 . dio'
( rea de cchilibru in care - --=.- _--=:--= -- . 8
In mod aproxirn ativ s e po ate scrie: i S8 g,i sea u invelisurile - _- j_
(1e apii,. Iega
. t-a a1e aces­ - . 1'L
le = 1iJ0 . dr5' (3,36) t t'': 1 I Fiy. :1.2:;, Apa solrda :
or p ar l~ll_ e cu ce c ]_ nivelul _apei suhteraue, 2 _ asccnsiuuea capilara, 3 _ 1.01':3 Inf'eri­
aflate m ai jo s est e de~ oan'l de ler.tile de gllea\.l; , - zona pamintului inghet at In masa ,
Tinlnd seam a de relatiile (.3 ..33), (3.3S) ~i (3.36), se scrie : . " I . 5 - zona supcrlcara de lcntilc de ghea1a. '
ranj at a. 11 vrrtut ea
. tc . 100d~o . d~s I' acestui dczechilibru , apa din jurul p art.iculelor all at e .mai in adincime est e
;1
lf = ~- = ~ r r-; 0 = ~ -.-_--;;- = .--:- . (3.37) ;' atrasri spre p art.iculele de la supraf ata, iar de acolo treceln.sfaresolida, ingj,o­
kf 100 disf .2::> dls 2.') !
sind lentilele de gheata. Aceast a migrq.l·\" a apci legate face ca volumul de apa
SUPU3 Inghet.arii sa fie mai mare d:eciCalapei annte in J'orii zonei din ime­
A~adar, gl'adientul hidraulic in filtru devine i/2S, ceea ceo tinindseama de j­
rdalia (3.27), insemnni'i a micfjorare de 25 ori a fortei curenlului. diata apr"]Jiere a suprafetei. Proprietaten pamintului de a ~uferi umfJiiri
j
Solutii aYantajo8.,e penlru j)roLejarea paminLurilor fa\a de aqiunea prilJ inghet poarta nun:eJe de gelivitaLe. Din punctuJ de 'ieelel'e al comporLl1·ii
mccanica a apei ofer,~ utilizarea geote:ctilelor. AcesLea sint materiale textile In inghel, pamintUl'ile,se clasifica in negelive ~i gelive. A.vlnd ill vedere meen­
nismul umflarii prin inghet rezulUi ca posibiliLq,ile unoI' umWiri mari prin
te,ute sau netesuLe, confeqionate din fibre SclU fire la prima intrebuintare
inghey sint foarte recluse la pietri~uri '~i nisipuri, datorita faptului ca nu an
-~""":"""""'7;:7'~".·/,-'('..oy'·'
,;;;0~%:"~;'itc'f'e~$. clecit ~tpa lib era ~i deci nu apare presiunea osmotica, presiune care face sa

~)}~'~i:l-
vehiculez8 apa din adincime spl'e suprafata, Jupa fornHnea primelcJI' Ientile
i de gheata. Fe asemenea, ar'gilele ~i argilele grase, din cauza permeabilitaiii lor
ij'<J.: :.:~ ()'I~;> Fig. ~L::·L Drcn en gectcxUl: foarte scilzute, daLorita intrepiHrunclerii inveJi~uriJor de ap5 legaLa, care imp ie­

f~'i:~;~i~ -~
1- umr.,]utUfi'i din m~il('rial grJnu­ dica accesul apei atl'ase spre suprafata, SiIlt piiminf1.!ri de gelivitate ~cazuta.
Jar; 2-- ~e(Jt('xtil pe cont urul cre­
PiiminLurile intermecliare din punctul de\'edere al granulozitatii \'i avind
'~:;1!
n"Jlui; 3- gcot€ x til !n jurul C(ll(c·

~J~~ lrJruJ:1i; .if ~ CCl~<lucta de ('(I!ecL'1l"e.

pla!Oticitate redusa (nisiplll'ile fine prafoasC', j]i~ip\lriJe pI'Monse, jJl'afuriJe
~gD'dJ;W~4 nisipoase, njsipurile al'gilo3se) sint pamint\ll'i geliYe deoH.rece, pe de a part(",
con tin ]Jartil~ule fine inconjurate de pelicule de apii JegflUi §i, pe de alta parte,
~~/
( !OInt snficient de permeabile.
sau din cle~euri. III tara n082Lla 58 p'odue ~i se folos8sc indcuH'bi geotextilele Umflarea prin inghet Ul'matii. ele inmuierea p,;mintulni la dezghct cJegf!:­
nr~esllte (Terusin. ;-':et0sin ~.a_). In figura J.2.'t se a~at!l un dren la Ciire geo­ de.'lza luC'ri'triJe ere construqie fundate. in apropierr,a sllprafetei Lcrenuhi C3,
./ lextilul 3. prroluaL atit fUilctia filtrullli inver"., cit si pc cca a cLlDacului de ('./crila lie exempJll, drumuri!e, caile [erate eLc.
.. b:Huta de la drcnul trddi\:Ul1Rl din figura '3.2i. ' 0
Ll cL~diri, pentl'u eyitarea degradari]or prin inghet-dezghet-, cotC} de'
fundare tr~buic..aJe:lsa sub adincimea de inglJet dnti'i in ST:\S 6054-76 pentnl
" ;g·ineip3.lele loealiti'lt,i din lar;l. .
3.7. /\PA SUB FORJ-1A, SOLIDA

.\2eas a esle 8:H sub formti de gheap. C8.re se forrnea:~a incepind ell" la ApJicatii
;-t'pt'<;fa~3 elcnului. Lind le:npc.rhlura aerului cohoa18 sub (fe. P)in inghet-rire,
1. In cllpiin<,ul 1l1li1i "Lr:.1t .3,f.:yj[l:f se Inrig tulJuri pit..'zoch·lricc h~. pULctde 1 ~i ~ d!' ('>
"lEI ;~i m r\,~j e \'0:\]'1[\1\ ('U cir-ca ~1~~. Cl'('~tt-I'ea de yolum t'Ol'C'sj1unzatoare
tC' t..'\1n;J~-('utc fat:i ue nn 'pJ:l'n ()rizonL1J de'· rcfcrj~1~;1 .. 1-;l;:~~nrindn-:;e i;-;fJ1lirn'i:e tota1c ?~r

~:) i l
fl,~
"

. . h ' -75 -
i = --=- =-­ == 0,5;'
lip, ,= bt, - he, = 18":" 5 = 13 m; 1 )22
k=~~ 50 1,7 X 10- 2 em/s.
PI = hp,' Yw = 13· 10 = 130 kN!m'.
ait 19,6 X 0,5 X 300
=

In punctul 2:
4. Se eOD~idera un rn asi v ncoiuogen _de pan1~llt (fig. 3.28).
Cunosclndu-se cocflcicntli de perrncahilit at e ai cclor ",P=l x
hp,=hl,- h,,= 16-11 =5111;

,1 stra te, sa se determine:

~~~~
P2 = br,: '.'w = 5' 10 = 50 k~!!n2.
a) coeficie n tul m e di u de perm cabiht a te l:«:

b) cocficicnt ul mcdru de permeabilit at e J: 2}.

~ '~£B,75 1/'~\/_T_,~20 Rezoiiare

~t::~w~~,.
11 •" 2 a) 'I k i ' l!i =

'itJ<""""'V"Y'M""'")M"""v'lr"'"''
k z
=

--r-l'~
):Jl,­
tJ
~ 2(1,5>:10-
6
..).. 2XlO-
5
+ 1)(10-'+1) =2,52X10- 1 Clll! S. Fig.. 3.28~

~ ,

8i I =c;L m : ­ I 8

;:!2j
~I
I I
•
l:jy. 3.2i.
~larirnca cocfi cicnt.uhri de permeabllltat e in direct.ia p aralcla cu lirnitele de separatle
in tre st rate dcpinde, in prinml rin d, de valoarca k a coef ici cn tulu i de pcrrneahili ta te 31 stra­
tl)l
!
tului eel m ai perrncahil, de grosirne H', In cazul unor stratc en per!11cabiHi:1ti foarte difetitc,
sc poat e Iclosi ~i rclai ia aproxitnativ.i :
Pian "de.
re/erinla '!
FlU. 3.2.G. 7J'
!II.'::::: - k ' "'"' ,1 = 2)5 X 10- 1 CH!S
If S
Intrucit 111 1 > lu.; sonsul curcntului de 2pa est e de la P1.HICtul 1 spre punctul 2.
I'

_1

2. Doua foraje grotehnice executat e in lungu! unui versant (fig. 3.27) au interccptat
b) l:v = tt, --~-~ -- ---c;-- -- - J .) =
.:: O,55 /' 10- 5 clnfs.

plnzn Ircatica la urmatoarcle adin cimi : 6,50 m in punetul 1 ,I 3,50 11l In punctul '2. Cunoscin­ - ~-~~ 10~5 1 X 10-2
dn-se cotelc absolute ale cclor do u a puucte (Ih = -+- 68, is In, H 2 = +65,20 m), dist an ta
?\rarin~ea
coefi cicn tului de pCfl;1tabilit8.te in direct in norrnala pe Iimitelc de separat i e
dintrc de I = .:15 m ~i cocticlentul de pcrmeabilitat e 81 pihntatului, k = 2~7 X 10-3 ctn]«, sa··se
intre st rato depinde in p rlm.i; rind de cccflrf ent ul de pcrmeablhtnte- k:~~i de groslmea H» r;.l~
determine vi tcza de curgerc ;,1 apci in pamint.
stratulut eel mai putln pcrmc.rbil.. In cazul u110r st rate en pcrrncabi1itat-i f0:"~rte dif crit e, se poat e
Rezoluare
Iolosi ~i rclat ia aproxirnati va :
Inallimllc totale ale coloanci de apa In ce!e doua punctc slnt:

Jf , 8 _

~~~!
'/)1 ht, = 68,75 - 6,50 = 62,25 lTI:

ky = - "k" =:: ~ '1,:) :-< 10- 0 = 0:60 X 10--~ cm.s.

II" 2

~~%*~.%=~,J
,:~.~

hi, = 65,20 - 3,50 = 61,70 m :

5. Se consi dcra nn str.it ck 1);tlTlint coez iv af lat inte­

!:"h = hI! = 62..25 - 61..70 = 0 s 55 m,

gral suh !"ii\ cluj npei sub tcrane (fig. ;).20). Se cere:
>/~~&"§
?3~~i;t:,~--~1-
hI! -
a) s~l sc calculcz e presiunca apci int r-u n punct A 2f~at

~)
Gradlcntul hidraulic :

~~i_
1:1 0 :~djl~dnle.

b) ::~l
de ~ rn ;
se caln;]r'ZC prrsiunea ap« l in punrt.ul _1. ill urrn a '// ;::;/?':;'?'=i<~
///'l/:/~;//
2"
~
­
~;/,:/~;:~<::;
L',h _ = 0,0122.

.. ,i5

cnb or irii
n!!111EC
nivelului
S~:hll;it
apci ell
{~('[\~r;pra ni\-('1~1Ui
3 ::1r t(iJ~.slrftrir:d
::pd;
1.-'3. p:~nlint1}l
, / // / / / / / /; /;
!§'
. u
t';:;'l
COnf0rIl1 legii lui Darcy:
c) ~f~ se l,recL~ezL' 'iJ1oc!iric;lrv:J. pjodll~;l de; C'oLr,:r-L:-ea n!­

\"chllui ,'lpl'i. ~-slJpra pre:,i"tl1di dcc1i Y e jn p~:ncli}l A..

Fig'. :1.29.

u = k· i = 2 1 / X 10-~ X 0,0122 += 0J03 ~< 10-~ cJn;~.

l:c,:cIPare
3. Pentnl delCrrni!larr:1 cudicientlllni de pc:rnl('fibiEtalc k al unei probe dlindrice de a) l! =:: j'H . :: = J (} • 2 ;oc-:.. 20 -k:\l!rn~:
pam!nt J cu dianlctrul de ~)O n~n1, 1:JngiIl1r3 de 150 rrnn, 5C utilizE'.1zfl un disp07.ltiv ('xpcrirnental Lj F;'n:nintnl <.lf13.t dC;1~Ul)1':) )ljYfluJ."l. ;'l~d (.lbhr:'r)(;. fiind ,sat'lf8t Fe 5('alT1~ ~pd Lapi·
de Upul ct111i d;n figura 3.11. Care c~te valo:1rea lui A.+ dac':;' s~b 0 diferen~a de nh'd pkzome­ ian:, p;,,·~ill:;I.';) :1jJLl 1H j){JrJ ;1] 3U':JsL1 7.0:-'3 ('~:c. r'cg:"lliY8. \~~g. :=:.29)
tric de ,5 lTIJn se fj1tre:t%3.) rin proha 50 CDi s de :..l~·lt\ ~Jl cuts LIe 5 rn:n. •• -_:-= - ~:' • 1I :.-, ';.' ~.. --10 k;'",m 2 •

67
-0

egalii' ell prcsiunca totala' minus prcsiunea w =25%;,"{< = 27;,~kNlm'

urmare{ prJ~ia'ilci('negatl"a'a:"'p"unpori mareste cu aceeasi valeare presiunca efectiva. n%'7 35~;,;y,·=; 26,5,ckNlrn 3.'pentru njSip:;'c~~ <"<,.' , - .
punclul A sporcste ~i prin t;ec~~e~ p~~'lntului din stare subrner­ . S:i~e r~p~ezi;, th ~i· diagramcle de. \:a~jatie' ·~u· adlnciine:1'afe' p;esillnilor' neutrale" si cfecli ve
cantit.atca ""to" ~.' a- corespunzatoare. celo;;.'douli·'situn'tii;>:"· : .: ;',;.;: ;. -.",' .,;,,' i·"· ..··, 'cl i·e'·C." "., .-..; , ..
In concluzie, prin coborlrea nh·dlului apei subterane ~u 3 n;, sporul total al presiunil
Rezoluare ,II

erective tn A -.es te :
~
Pentru stratul de praf argiles:

:'P'I = :(".= + y,ch = 20 + 10 = 30 k!':jtri'o

w~~ 25
, 27

G. Pcntru reallz arca unci gropi de Jundat ic I relruie sa sc excavez e intr-un strat de argiUi s, = 100";-' 100
de 7 In groslmc urm a t de un sl ra t de nisip in C:l.C cs t e can t onat a 0 PlllZii de apa sub 0 pre­ C01'1O e'10
1. e= 0.. 67:
siurie c.ircia Ii corcspunde 0 coloaua 1I = G m (fig.
0.67

dL­
nOt·' e
3.30). ;-'d se ddt'rmine pe cc adincirnc 11 s c po at e _,_0 = __ = _._ = 0:.10;
cx cava. f3[;1 dcprcsi onarca plnz.ei de ::tp.1 ~i fara a sc 100 1+e 1,67
's I
--'- i ~- produce r upcre a hi drnulrcf a s t ra tulni de 3Tgiln.
~!
-'.>.,- ,1
Cl110SL'111du-se grcuta tca volumice a :1rgilci "'( = ,,=
n O/ ) . (
( 1- 1;; 'r, II -:- IV 0/ )
1~; = =
\=---L----=t~1
(1- 0.-10) 27(1 -i- 0.25) 20,2 kNjlJ1':
20 l,:\',·n,'.
c_
-.-'" I Icczolccre -r; n
1;~
/)

==t= ' Prcsiunca exrTc]t::-:;t:1 de pi nz a a r t czi an d asupra

= (1-
0
C(, - Yll) = (1 - 0,40) (27 - 10) = 10.2 k:\'jm 3 ;

~-7.~) - - - ~"
j·TlTITt·.t. t.·t. ..~.. f·t~ ·toP.
.......
s t rutului de 3rgila supus excaviiriI es t e : o
n /- ) .
. . . . . . . . .
-1~; ," ~ (1 -- 0,1)27 = 10,2 k:-':/m'.
'
Yd,.= ( 1. -
1'" = Yw 'II = 10' G = 60 k!':jll1'.

FlU' :3,:JO. Lu adinclmca ('~':{utata h, accastu prcsiunc t rrb ui e Pcnt ru s l rat u l de nisi p :

5tratl11ui de nJ'gil~'i care mal rr\ll\h~c dcusupra st ratului de nisip

con t racarat a, de prcsiune a ('Ol'CSPUl17.3to~j'e grcuiaiH
.,.:, = i r: 100%) n (y, - y".) == 1 -, (35
100). (26.0 - 10) = ,U,'~ ],;\;m.

,r . ,.
3

GO = or (7 - ill = :20 (7 - Ii) = 1.J.0 - 20 h. a) La : = 2 m

UO - (ill ;Ii = y". . 2 = 10· 2 = 20 k!':/m';

l: '= -_._------ ~-i m.

:20
Pcj, = Y, . 2 = ~O,2' 2 = 20.4 k:--:Jjm".

!j(",kNlm 2 La : = G m

u,kN/m L u 4J 80 Per
.~ I.{) 60

-1'_7
:;;;/ /
201;(j 50
~_.
~O EO
\'~~'" ://0 7 2p a20J{4.. XJ,-f,~,.
U6 :.-..=; ;lU' 0 = 10' G =- GO l':).~,,·ln:J:

I
\ !\W:
////0­
~2D'
T//~rl
-r-///
'/// / . Ii46
IhfG = ~(~ . 4 .+- °t;· 2 = 10.:2' J --J- 10.7·2 = Ll:2,2 k0:/111 2 •

~I.~ O
,4 ~I,v-?;/ ~;20
,,,'//'j;/
b J La z =----.: :2 III

~~.;~
r
I\ .I \'
~1~~ ~I
112 --= - or/v' 2 = - 10' 2 =- - Zu 1'-).'1;.:"12 .
. I \
L~.//
//%// I\ \
__L:~% U La cnlculul pres(unii cfcc-ii\'e ill ,-lc('8s1:'1 situatjc', 'sC cO~isid('rd pr~ful ~jrgilos u~~;,t

,
\
-. .

,--,
.-, :"3.::n.
t :.: -:-:::~ I \ I ~ \ ~~

I \ de<1~1.:pra Lond de Tidic~rc capi}3r:l ~ .-;pd ~i satuT3t ill cllprillsu] ncc~tci ,Z0]1(' (Ij~. b):

' -\
\
j \
t=l I \ jhfz = 'Yd1·1 -+ Y1 · 1 + ";I!,.I· 2 =--=- 16.2' 1 + ~O ..2· 1 -;-- 1U' 2 J~).4 k~j'Jl13.

"?I ~~~~~: l~yj I __1 : "~6:.:.·

. - \
f 982 \
._J:?~,-~--\ L~:. : -= 6 11J

, 1-- _ ~. L~~ il ,j -=:.. .[,1" 2 = 10·2 = :2i) k~<!rn?:

.J b P.I" -=- '-ti'l' 1 -T ':1' ~) + i~ .'~ = 1G.2· 1 _L 20.2' 3 .-<- in.. 7· 2 = ~'K:Z kl\', :1]:=.
Fi!J' :1.;]I.
n. Se ('qn~,jd('nl lll} J")T'ofil ,~,:l}lCi!~'ic a]C:ltl,It dintr-l!Jl >.:trat (le ~:r'::Jj3 c]p!~ns int1'(, dCJu{~
slr;ill' ',~l' ;Jb.:ip: In stratl;J 111frr::Jr de nit.,jp sc ;l'~Stit(' 0 pilJZ.;:l de :;,p:'t 3rfc;:..i:lnj Ing. -:; ::2).
7. Sa ~() e21cl1(';·:e pi v-,p.lllCa 3fjd diu I)(;;'J ~i presiill1C>;1 ('f('cti\'~i l:l arJli~c:iDJilc de :2 III ?i
de I) III de ~:l !J~\'C;l:] tt:ld~U]ui. in cl);](LtiiJp st;-::1ific;ipei din [igUT::l :J.31 pUliru \Jaud. sitU<.itii· LUi.d..:t.t:rbt1ci.Jt ct.:'1t)l' t1u',,:l p{~mi;lluri ~Jllt urm5tu~~rl'h':

l'\r.,l ;.:iyeln1 "i'ci ·ylbtcr:':lJh ~·t .ifL\ ;:1 s\,pr;:f:1~:'l lcn:"n.lni; (Ind niydul [!pd !'.:ubtcn1l1C ~t,;: afJa Litip, .1" {;~l == j q.5 k~ !n.l, ·;'dJ :-=: 1i3.5 k:\/n11". ];1 = 1 >< lG<~' t'r'il!s.

':} h;l;~l :)i ·':dt.hd ,:e r~r;~f ~;: ·r~;'Js. Si' nLJn~(' 11)': 13to~irde c:.ll':lcl(~ri~tid :de (",101' ,Jcua strD.t.c:
~rf:'iJ3. Y:ar~ =~1(. . i·;:",;n·~ ,",: In" k?";111 3: ';,'2 -= 2 >' IG- fi cm;~.

CoS .9.2
 ,s,e.1ite,rm~~~;;i&;""c:>~' ;." . ' ",,' " e---rift==. 5,7' kNjm 2 ;
cantitateade, apli care se va Iiltra in decurs de 0 zi prin 1: m 2,a l st ra(uJui de a:rgila;
, " ii{'pori ~i prcsiunca electlva Ja baza strat;;l,',,; dd argil1l
u= ih l +h2 '+ h) y';' =' (0,15'+ 0,20 +0,10)' 'lO'~' 4,5

presiunea apei In' str~tul inferi~~ de nisip pentru care soar produce ruperea hidra'ulicif Pd ='y;
. I
-ywh,::' ~ .
2,2- 10: 0,10' = 1,2 kNjrn 2...
de argiHi. Conditi a de antrenare hidrodlnami ca cste:
Rezolocte
prJ = ;"'~I - YH..~hcr = 0
a)
i --- -!z = ~,1 = 1,5;
- I her = "'('ll == 2,2 = 0.22 m = 22 em.

l"w 10 ­
A. = 1 rn 2 = 10 000 CI1)2;

"') ....'.,...',' i =
~"',- I"'.'"v -~,
-~ I ",I I ~
~
r-s# 1-'' 1
l 1 'zi = GO X GO X 24 se c =- 86 4.00 s ;

1rII>r1
I "' •••. ,. ! i
I Q = Ackil = 10000 X 2 X 10- 5 X 1,5 X :86 4.00 =
"~:.~-: -:.:-:-:-:--,~.: i E! ~ I H~
,

't .' ',-', ,__

:+, -:.:.: -: : ::::": :::~:: ,
•• " . : " " 7 " c

Jfl
r C"i

-/
I
b)
"= 2592 cln 3/zi/rn:!.
11=':w'lJ= 10'12= 120 k>ijm 2 ;
, I' \
I ,~
l., ~
ttt~ ~;~ LI~.
EI
"<.1 .
---
'
:
,I
,
= 16,5' 2
Pt = "(ii, .

+ 19~5' 2 + 18
2 T j'sai 1 • 2

X 4 = 33
+ "(cat i • 4.

.+ ~g
=
~- 72 =
I"i~
-,oj I r<-'l.l1r
,
IJ

~L'i77c~_L
:lh;

fh/~ h.. r "1

.a / ,4

= 1-14 k>~/rn2;
--d 11 c.t; Ih,-h;, I. saf
'<:~

J'cf= PI - U = 1.44 - 120 = 24 );):/1,,0

a

c) H~Jpcrea h iclrauli ca corespunde si tual.icl p en t ru

,\
,'7

Fig, 3.32. care Pella baz a s t r at ului dc al'di1a devine z e ro, as lIel :
~ ~

P
Pd = P: - ;'11:;11 = 14.1 - 10' II =a
H = 1-1,\ rn . I r-~~,
. ",~

\'\ I !\¥""
~
9. Curgere a apci pr.ntr-un -tr.u de nisip l'5te sludi2ia .ntr-uu dispozitiv ':'XI_<'1:fr1cnt:d \=i~ ._
\ I i E-t_,
de Iclul celul ar~1.t:lt in Iigura ~1.33. Se da u : hI -= 1.5 ern, 11:2 : . .--:: 20 CI]), prccum ~i c:r~H:tc~isticilc II '~h t~Mw
I ~'l
\ \ I I -" ­
nt~ipr~l'jj: n ~. ~ = 35 ~/~ .. '(s = 26,7 k~lrn7l. Sa sc constr niascii diagrmDc1C' de prc·sin:.-d ncu trale
iL-.l-\}h'w
-
r-~ W~~
i i I I Per 2
~i presiuni efective p cnt ru trci situatil: I • /L.- I A .'"­
'I I
a) r cgim hi-Iros t.atjc, li -zz: 0;
,I
u:=.t'r'r'{hj"'hz"
hi"""" ! I
I '.:-, r­
curcnt de ap~l dcs ccudcnt priu proba dt~ ni sl p , 11 = 10 ern:

b) "1 ",;
cj ci.rent de apa asccn deutvprin proba de nisip.../1 = 10 cm ; IJcrdrn ce valcar e ;i lui h

~e l'c:11izc:J.z3, in o ccs t cnz, cc n dij.i a de an t rcn..rc h l d ro di n a rni ca ? b

v~
Rerolcare
/} II %- "j Y8 -t. -~Yu.;
.n % 35 I
( 1- --120,1, +- ---·10
:J5
yz,at =
( 1-~' = :::..-::.
~'

~~
100) 100 100) 100

= 17,05 I JIi
~:~"I
-i- 3;5 = 20.S5 1,:,:-\/)11 2;
1 \
!~
'l y
, ~-=. i( 1 -
~
II~~),
- - - ("(s -- ~/1L)
( 3 5 ) (..0.:O,1
= \1- - '
.".,_ ."
-- 1U; =--::
",_
k~(n"'.
10,1"':"1
'.0'
IIII 11'1''-'
i I-
- t, ' 'l
'", i I I ~ I!;'~
:\
100) lOG} i;J l",, .~ )I
I~~.- L-.! \'~,
I (
-,j I' I 5 '_
1,.:..... _
II, \,~
Ordon3tclc diagra111e1or de PITS] lU1i toLde~ prl,!=il:ni neutr:.:dc ~i l;fcsiuJd (;1CI':UVC 1:1 1,0.:::3. ::~~·8t;Jlt~i
;1 "..:::.:....,/ 1 _J- _,h{w iii I
~'-'
\~e l:Lip :~int:
IL~
\..:­ . 1 I 1 [I
..... 1",,_ jlo(oM-hr",

a) Pt = y . j'l +- ~(s'J(h:. = 1.0' 0..05 -+- 20,85' \1,20 =-= 1,;-) + 4.2 = 5,7 !,'NfJn z;
;-- / i :/1""1 (;----1... l

u=l!w;"',·h/h) i/~'W h2 "so!

U = Yn;(h1 + hJ = 10(0 . 15 + 0.20) :;:::; J,5 J.l(f'ln~:

j;11 = fJt ~ U = "'(lift + Y.<o'Jth.!. - "';';t} 1 -= ';J~~ '--= 0,22 ],:.:-(-/111 2. Fi!J. :Ll:l.
..'1) {Jz==5,7 kl~/Jn2;

U (hI + 11 2 - h) I'll' = (0)5 + O~20 - 0.10)' 10 = 2..5 1~:\"ln:Z;

o h s e." lJ.1 t i (. i)r('sh~11,-.l toLl1?i Ja b;,~zr: s1.rat~i1l'J.j (:~te ::('cc;1~;~i, atit fJl regiln J'ddrusta~jcl
~;C1JS In (,O~15('~jnt8. dlll1~r;,unr{'~l
-;-.:=
':It 'j In l'o])di!;j]e dl' curgc-fc :: ::.pei lntr-un f8.i:. ::dtuL prtsiuc:i
!Jc: = '(h l -+ "'(~c"~ ~ 2,J ~~- 10· O..lD = 3:~ 1-:':--~i)l1:!.
Iii 111r;:..1e ,td11CC (J IT.-'',t~"l"C en Jcenl?i Y3]o~re :l. 1-1rcsinnii e[cctiyl', .~j i)1YCn:.

70
':: ~:::i:::::~c:,£~:~'=--=;C:~~==,-:t:o,,0
 CAPITOLUL 4

COMPORTAREA PAMINTURILOR SUB. SOLICITARI

j ( I "C=::J " " ..... 3-

,/
~
'1·
~
a) diagralna
asupra pcrctclui Ingropat ;
prcsmr.i.or a pci in mi scarc
Pentru r-ezolvarea problemelor puse de proiectare a fuud atiilor ~i a con­
,I, ,Ii b) cocficientul de siglJr:lnFt F R fa\;) de ~11l­
-t ruct iilor de pi'\mint. TIU este sulicienta I111mai cuno astcre a car acteristicilor
car-e ~ervesc la identilicarea ~i clasificarea pilminturilor (granulozitate, corn po­
i :Ii t rcnarca bidrodjl1~lIl1ic:1.
_ §C~-L ~1LlPW2 zitie miner alogica, plasticitat e, permeabilitate etc.). Comport.are.a sub solici­
Re:D!i;CiC
t&!'i depind e in pr imnl rind de proprietiuile mecanice ale piiminturilor : GO m­
Fin- ;3.31 fl) In cond it ii hidrost a ncc. on~uJ1atcJe di~­
pre sib i 1 ita 1 e a ~i I' e z i s t. e n ~ a I a for fee are.
~r~llnelor de prc siuni ;:Jr apei , de> 0 pnr t e :)i de
inaint8 de a se prezenta modul de det erminare in Iaborator 9i pc teren
alta a cap.it ului inferior B al perct clui, au urrnatcarelc valori .
a acestcr proprietat-i, se prezinta principalele faze ale procesului de deformare
pe fatn AE sub inci\l'Cal'e Ia pJmlnturi_
p:l'l=AB'Yw=9.10=S10 k:\:'nl 2;
pe f'ata EC
I':'::~ = Be· Yw .,~ 4' 10 = -1\.) 1,:-\jlfi2 •
4.1, FAZELE PROCESULUI DE DEFORi'l/\RE SUB lNCARC,A.RE
~\l:i~care3. npci pc sub b::?8 IJcr('tdlli c t ans s c pro.luce (':1 urma re <l difc:i'cntei de r.lv c l pie­
LA p Ar-1!NTU R!
zornc tric 12 = 5 111.
Grndi cn t ul hi d r n u ll c max im COI"eSpUi"lCe dr uuiului CCh1i rn ai SCUTt (trnscu ~lBC) ~i cs l e

('gal en: - Un mijloc concludent de a: pune in eviden~2l modul in

care se desfil~oarii
-_!~--:::::: --~ =--::" ().:-~S5. HGe"t proces 11 const ituis efectuarea une i incarcari de proha asupr a unci placi
h -}- 21 ;) + 2· 1 'sau chiar a u nei fund alii la scara natl1ralii (fig, 4.'1)_, Se imegistJ:eaza t.asarile s
Encrgia cores punz at oarc ln~1]1ilnH pi ez orn et r lt c h se (OnslJn;,~ pe t rnscui ..A. Be prin Jrcc.ire a _ale placii (Iundatiei) corespunzatoare presiunilor p care se dezvolta pe supra­
diri tre 3pa si part lcuklc de pilG11nt. fata de contact cu terenul; construindu-se diazram a- de lncarcare-t.asare,
Pc tn.1SC'.U1 /lB, curcntulut (lr: :11J:1 dL'~ct.nJ(:nt ii CGl'(,spl1ndc. 0 Cl'c'?tvrc ~1 prcsiunf ctcct ive In' cazul eel l11Hi genel'aJ., De 0 asemene a diazr~ma~el}ot
'---- ~ '­
distinge trei secto are
~:i 0 dlmiriur.r« a prc::.iunii ~liJ . .-i (:11 cant it at cn :

~.pri'l :..= .-1 n· :?/<.. i:~ ~h + t) 1_'- A(U; = D· 0~:~85· 10 = 8·l,bj k:""in1 2 , ip O. _ ' Pi P2 P3
]I -i- 2t
.~.
" ·1
:T-P­
Ii
.1 , Pc tr.iscul Be. curcn l ului elL- ~pa ~~c('nd(,lll ti cor~':-lJl!:w!L' <.Jinjintl~·\l'e :t prcsi uriii ('l e c­
~~(¥
~,,.

UYC ~i 0 crcsl cre a prcsiuni: apci en can ti t a l ca :

I)
p
I 1 jI
i-I!,I
~p:.!.,~ = nC'Yj(·i=-I---}~-";'",= 1 03Sj,ji, 1~J.3S 1\.X'1l;~ 0'
Jj ~- 2! Fi!l ..~.l. !l1c~1.rc8.re de p~-cba ~lsupra unci funcla'ii.
I
,,,]
Prc~iunt'a i

l'r::~juP{':l. inL1};'{
o1-ah) ];1 b:u:1.

[":<,'1:
1
.n~,
11('l'rtc1ui, fe ftltn.

2 -- ~"):tl -

la Ll,1za :~'l'rd~ . ]ui, Pt~ Ll\U Dr ('~1r'

DO -
J H e ,\c:

': 1135 :<:.:-;;i l·:~'/'n2.

Fj!J. 1.2. D i2gnl!11a t r.(',-~rc~~rc­

1
,
"1I
t:ls::r'2. si
<\ I),; '/ /[,".'2, !J.p:('~ ~:J -+- 1;:\3:1 = :~.~I.:);) j·:~<,'n)2.

"
Ii) -r" = (; -- nO:, 1I Co"~,
.-._- . -- -.-".) -, (J
--
'.'
,>"
lOG
\I
J ~...:'r'
1..)
l(j) :-= HI.":::) k~ Joe' <~l·n'e
cOt'eSo!Jnnd l1noc faze distincte 8.]e pr('(:e~:.:ului de defornlnI'(; sub 11iCf1,'CcH'I'
1UU) .' .....
(fig, /1.2):
-( 1
1 cr _-:-- 110:":; I - l'rlatia intrc presi'Elca ]J si laslil'ea S pote c,-ilsiliniar{\: de exernp]u.
;'l{ 1:)
jaUt1 S-dl' e::--:;rnlina dou:l \"nlurne tie- ,uarnint sit.{late jJe YE;rtic·a.'leJe lluse ,Drin
. cr _ ~ l.O;; _~ 2 G:~
s
= i-~I:a-; --
I
rnuchiile s~Jprnf(~t~)i de ine(lfCCtre , inainte :;i dlJD8. dpfoI'ni~.re. s-ar COD~.tatH CB.
se produl~e 0 modifi'::al'e de w,]C:J11, [lU ~i rl'e for;nii, pe seam~ !nlles;}!'ii, A. mi·;­
F (.1,,5;-::::)

72
-.: _..

ol'atiih:ir s~b'--<.rTricarcare constanti~st~ rri~i-i'ndefuhgAf:rL~:desQ~r~a.l~-~a.,pl~Sii

I eo1'espti~d~;":';~~d (fm;datieij se produce 0 revenirecarej eyolueaza; d~~;as~;heneanri;:t{mlJ.
,;";JAonnA" Iiind numita din'
def?tn'latiile n11 se. anuleaza, ci se imegist!eaza.o t~a,r,e remanenui
comport.area pamintului in aceasta • -, ( -- ~:..{:.-:" _c.,,',_ , . : . '.< . ..,';,;~;

11 P>P1 111
I"" j i i 1,1"", II IIl-P<Pt UlI" I htU hmJ,(p<pz

s«.

a
nm sf
S;J.'~
::
SiJ
__ ,
I
,.:,\1

Jr nil_ 4.6. Rcprezentarea relatiel tncarcar e-tasarc-descarcare,

4.2. Cm1PRESIBILITATEA PAt11NTURlLOR

l'lg. ".3. DdorIl12\iiie paminluJui In difcrlte st adi i de indrcGH':
a_ Ia za ,je tndes are ; b - Ia za dez'~0Jtarii zonelor
II _ daca presiunea depage9te 0 anumita valo are PI' relat ia p-s devine
in mod vauit neliniara ; cresterea tasarilor este mai accentuate dectt crestcre a
presiunilor. Modif'icarile d~ velum sint Insotit.e ~i de modificihi de forma,
ceea ce dcnota ap arit.ia unor deformatii de lunecare determinate de crestere a
temillnilor VUJgeni.iale (fig. 4.3, b). Ca urmare, la inceput in puncte situate
sub much iile placii, iar apoi in zone nurnite zone plastice (fig. 4..4), este intre­
cuta rezisten~a la forfecare a pamintului (capacitatea pamintului de a pr01ua
solicitari tangeniiale). Sect.orul II corespunde [azei de dezcoltore a zonelor
plastice san [azei lunecarilor progresive;
III - dincolo de 0 anum ita v aloare ]Jz a prcsiunii, deformatiile'deviJl
neamortizate $i se pot produce ch iar ruperea san cedarea prin d~sprindere
a unei parti din m asivul de piimint. de r estul masiyului, ca urm ar e Q depa9irii
rez istcntei Ja forfecare de-a lungul unei supr afete llumita suprafaiii. de alu­
nee are (fig. 4.S). Aceast a est e [aza de rnpere sau raw de cedare.
~ <. p « Pz
{~i..
\ '
J,
!
_.I'
pj asvtcc.
4.2.1. COMPORTAREA FAZELOR COMPONENTE ALE pAM1NTURILOR
SUB ACTIUNEA SOLICITARILOR DE COMPRESIUNE
Compresibilit.atea reprezinta proprietatea paminturilor de a se deforma
£1Ib actiune a unor solicitari de cornpresiune, d evenind mai indesate (m ai
cornp acte).
Dupa cum s-a aratat, compresibilit.atea guverneaza comport area pamin­
t.uiui in pi-im a fa.zii a procesului 'de deform are sub ine:1rcare, in care rclat ia
inulrcCIl'e-t;:lsare noatc fi considerata liniara. Se snune ca parnintul se com­
_ pOl lil in 8ceasU( f ala ca un mediu Iiniar deform~bil -9i' nu elastic, deoarE:ce
in Ci'ZUJ rid icarii Incal'ci1rii t.asarca nu so anulcaza. ci se inregi~treaz.a a t.asare
rem anenta s, (v. fig. !1.6). Pentru a intelego bazeJ~ fizice a1e~ compresibilitatii
se v a exam ina comuortarea fazelor cornuonente ale paminti.Jl'iJor sub act.iuuea
,0Jititi1ri]or de con\presiune." .
;1. Y;lza solida. 'Ca urrn are a.aulicarii mcarcarilor exterio are, CreSL: ])1'12­
siunile la co nt.actul dintre particule.vceea ce produce compriruaiea acestors.
Dcsi presiu nile de contact slut m ari, rezistcntele' m ccan ice ale p articulelor
solide sint de aseruenea mari, asHe1 incH 'compr'in,\at'ea acesto1'a este fcarte
mic~"i 2i 1111 poate expJica defol'matiile imul,wtante [\le sLratului de parilint.
Aceas{{i comprimm'e are, in generai, un c~ractel' r:eversibi1,particulele reYG­
rli]j(b-~i ckstic la l'idicarea incarcarii. In uuele [Juncte de contact se pot p1"o­
dllce ~i sfn:('iri locale, oJ carol' efect globaJ asupra deformat·iei este de asemcmea
Jicglijabil. In schirnb, s(ri"'i1i1o locaJe constituie 0 explicatie a deformaliilo)~
renl:onente. Log;lturile din1r(~ jJA.rticl;le fiind mult rnai slabe decit rezistent·elt:
DG.rLiculelc\r, ~,ulJ actiunea soliciUiri1ol' do c<Jmnre.;,iune se produce 0 I'earanj(;re
J ... 1 d'
A I ! . '-' J."
(/- pO.rtlCtUUOr, lnsopt8. ,e 0 rntc.90rare a yolurnuhn n(~. gOlurl.
. '

,,,­
, Fin. Lt. Df2yo]1:1rea zone-Jor pl;-~s~

tice ~11h frmd:1t it :

Fin. L;J. CedareH Icreill.llUi ds Lll1 <.1::1 rl' .
h. =.\]1'1 din pori. Pr'e,iu nile suplimentarc care;e dezvoltii. 1n p<lmint slntln
] _ zone pl:u:t1ce; : - ir:dl?ctol'ii ~lle
j' [·imul rMiJ11 en:' pl'e!ui{te de apa din pori. Apa iiincl practic inccm presihiJ::l, crc~­
p2rticu1fll,r L1e r<il"!:int.

t"lca jJl'eSiU'lii ap ei ,lin pori nu poate cxpJica deformatiile piimintului. Pe maSlJ ['a
,:r,,11:1l'ii ;{Dei ,lin pori, prcsiunea excedentari'( in apa ~eI diminueaza si. ;Je
In l'aze]e II ~i III preriomina defonnatiiJe sJlu:ifjce (le lur18C,U·I'. PrO)­ ~. .... ~ .,... · - .. ~'
S(~:l~-r)a pC';'110r ~~,are r{lI~11n neOC~lpatl {18
apa, sc p01.tc pr(),~uce.riJara.nJD.I'eap·~t~'­
prj (~tat l~d C' arc UUVE'rnea:di c()rn pOl talt) 8. DDn11nt ~:du i in acbstc f HZi~ cste r(;'::ist en !rj
"'_1cn1elcl'. Ir ('azul pa.~nintl:rilor cOPzlv€., sub Efect\.lJ r-ne~1I1ni1,)~ suplirneoturc
la forf,'(ure. ~. ' ~~e rq·cdUf'e t!'ec,ersH. llDei Dal'ti d)n aDa le\:rata in n l)11 ]lbc!'B.\ suhtijndu-se astfeJ
Ca~-'a('tf:rist ic?i c::te si ;:yolut la in tinlp a deforn1at.iilor. Cu eli ril ~llnt u1
1
,J., Vl~ -'~' v'" .::> 1 : '
In',~:~h~\.ll (l8 llpa ie:;'Ui.ta. La descarcare; fe.nolIlt.:>.Dt)l se prOfJuce In sens' 111VetS,
cste'mai putin p"nneabi'J, cu ath timpllJ necesar pent'I'u amortiz:lrZr, I},,1'01'­

_..
 ,'~~1;~:~~,;7:1~~;.~~,~E~~i~t{\Jh,~%~~~\f~}~~:{i;;~2~it}1t~1~
~:~~1:t~'
' i ': 7: :p;' ':f:;' , ~" :;" ';'; "'i\--' ~ :''''~-;
'~xj§tiI.1~::!el:14I!:tt~A.~~!:~fa,~~n~})Fgr9s~mll,' initials a' invelisulu]
est~'.c:e~~~e.l~~lrurn,'~§\~~;,ef§ctul.d e p ana". al apei legate (fig;,
.'. . < ,

. iurb~1t~I~~I~~~f~;~i~~f!Jfl~~~~'~rt'!~;;if
zinta-ptesiUllea, J a sca~A 9b.i~n\Jit~ (f.igA:9,a),ia~!a,§ea:.rii'!ciga;ritmicii (fig:J. 9,b),
<f.-;{:,.-.~t:r: :':."~.i i~~\~~,_;,~j'\~~~~~",~:-,-,~ ~)-+i\~~.;) ~r",><~~: .:'-~\_:/ . ,;! ,-:~,:-:; ;',:" ,.',f'~:,,~·. "~ '.,~ ~ f .. _," { iar in or-dona tii tasare.a spesificii~ 10 ~~f}Bi~~";CaraporttIl.i.ntre deformatia Iinala
, c.-Aerul' ~i' gaicI~'diIi' pori: Aceste"comporiente sint ccmprimateLa ( J.H sub presiunea p ~Iinal1Imea·H;'exPflmate·in prqcente.v- '­
terea presiunii. T9.fodatii~' gazeJe pot Ii dizolvhte ill apa din pori. Amhele feno­
mene au u l1 , c ar act er : reversihil.
I ,., '.• ~I.{:;' 7 ,-- .. .~.

-r" ...".... •.. ~;.:.~J I r 1 ' , ' . I P, 'Pz {L

Epr'~--------'--~ I
fJ, P:'<zc- _ ;ogp....

I '~ l
... __--. 111lttlt"l1t,f
iiiiiHitnH;~f

~~: &;:==5
==..,,, -\i=,"=,~,
'- '

cpJ
~~

iH!HHHHIH !HIHHI'HII:,

Fin- ·Li. Efcct u l .lc pan;"i. 31 <-\pd legate.

"=,' Y
r~e-;'Z::!!T3!.J-"'"
[P,,,,
c
ct:21
I "". .........
,~/'
'-<;1 •
>~-=c ~/nc5rcare
-"',
0

~
1',
I ,~,
I
'<,
\-~....
S f,-,carcore

~.
Oesccrccre I OESCarCOre
...... I
t
I
In concluz ie, princi pola cxplicatic ,I dcior.natiitor sub solicitarca de COI)/­ I
presume rezidd in rearanjarca particulclor. In..caz ul pc''imillturiltrr "fiturilte, I
Vt%
rcai-anjarea p aiticulelor est e pc,s'jbjHi num ai dupfi. ev acu area apei din por-i.
Riunul de tleformare estc dcci determinat de permeabilitatea jJnnfnlullii.
c *c% b
FiU' 't.!}~ Curb e cle ccmprcsiune-tasar o:
<: -l'cpl'c-ze-n!:\re uurrnala: t, - re pr czentare St'mil(·g.'lrilr:1ic:l.
4,2,2. DETERMINAP,Eh COtvlPRES[5ILiTAT" IN LABORATOR.

Pe haz a curhei de cornpresiune-tasare, se )1ot det.erm ina urmatoarele

Pcntru stud iul compr-esibilitat ii in Iabor ator ,,8 utilizeHza au aratul d(­
caracteristici de compresibilitatc: t as area spscifica, rnodulul de deform atie
nurn it cdometrii (fip'. 11 .8) , Prine})),;l,'le cn.ract€!·i,tici ale tneE'l'cArj(si nt. 1.1r1l11;­
toarcle : '0, ..
edometric ~i modulul de deform at.ie liniara.
.; deform area l,ltETalil a prohei oste iml'iedicaHi: in acest. scop , prob a Tosarea specificii p entru 0 presiune data. Pentru compar area pamin­
en diametrul de 7 ... 10 ern si inalt imea de :2 ... J ern ?ste: 1r:.tl'oclllt:il intr-un turilor in ~un~\ie d,-; con:p]'e~ibilit~te s~ u~ili.zeM:i'i ~B.sarea specitica ~co:·espu.n­
inc! de ot-! ; .' zEltOI' presiunn de L, da:\/cn1". !n runctis ue Qceasta valoare e:P>~2, pamintur ile
- trehnie asiguraUi posibilitatva cvucu.uii ape} {lin porr : pl'oba est e :..:.e r:.:onsidpl'8..:

asez ata lntre dOlJ3. p iet 1'8 porua-e. - pu\in cornpresihilo, d aca Sp=2 < 2% ;

Incarcarea se 8.p11l'8 in trept e prin in! «rmediul unui sistem de pil~ghii.

- com p res ilril e , clacii Sp~2 '= 2°/i' ... G%';

Sub fie-care lncarc;~:U'e se rae citiri );:1 ~-iliti'nCCi1-1lp;)rdtl-)]'. 13 Qifei'ite lntel' . . ·ale
- Ioart.e compresibile, d aca Sp~2 > 6%,.

de dnljJ. plna ~'iLJ :~e con;;:trtt{i anlol'tiz.:-;fP(t.

.JIodlIint de dcfoi-maiie edometr£c 011. 5e consider"; intervalul dintre doua

~
'f.------"-"" ...< l.lr,j"'''''j "j ;,10'"
\,' • .1 I J.' '.'. 1,-, " ~n;l
.J....
,_ "lC,.',],,'0"P·'
.J 'l... ..-1.,1 '- l..{ ,J,'
(I,l',
L t.l \'h'('j'
t;. . ','ih';

- .•. , ! .

\ :=:uc:c.e~i"\,-e
la lntt.?1,.. ·?Je de 0 era f:6 nn dif('.f·(~ t:U presiul1i PI 9i]J2 (fig, LL9, ci) 9i tasarile ~])ccifice eores])unziltoare lOp" Sp,. Pentru

'.......
" f
IJl ai ,r,ulL de CI.U 1 JlJ1l1).
I, into-ntld cOnsiderat se asimiJcaza cl11'ba cu 0 di'C'apta:
~ _L
' ,

,~~;t}~ P'"illru fieCCll'e inc:i'lT<:are N, ci'treia Ji <:0­

~7 \: .' . . . ---£]
re~JJunde 0 pl'E--siune p =--= _."V-/A,~ un-de j c:ste tg ~ == .Jl ==
P2 - PI 0.[1
'.-. -0." - (4.1)
I'
~ "~,0~, ::"~ c"j3. il'c1ulni <12 i'1ren'i~tri"F" e 0 r i ,\j{ h
~~'p~/~:/~~~~,::,+-1 ~. -E:- '. __ '- ..._~ l ,
Cl: t <­
• ".- 1"- .1 "",t, - z_.. : £.t-jJ 00
,, .j 1~:%%/:'/~/~W;/,;~~l---5 dl\"8r~,1 UmjJI t:
~//rccq;'/L/'L",:2:y//rr1;"'l
r: t1
~ ~':::':'::·:':"::':·::':·,::·:::.:,:.:::,·:·:,.1,::;-~~_~3
~~
1 \'::0~~":~,:~~~~\.~.~,:\";~",~~,?: : ~:;~:?:~
'
'. !',"
\, LiJJ}'I',
-\ U\ I"
~ ~ll
:J' .
~
Ddillitia modulului ,l~ rlrformatie edOl'H,tl'i..: .II ];eamint(;ste de cea a­
=-~-~_.- -' ~
Pi' ( ....... l.l J.'.' •.• ,1:/;).,,;
moclnlului 'de elasticitate E == (I/s (l'egeA. lui !looke). Intre ce!e doui'i carac­
"7
"'..."
1"'1. \~:irl;l"~~~~"e;','~f:,;';dii in fi2: (-".,'])" (.':J.fJ1: ... (-".Ii?l"'" teristici exist a totu9i 0 diferent,ii inipol'tanta, ~i, RlHlme raptul ca pentru un
J - proM; ':! -. ire!: ,1 .. - pIcl1'a }7" : (..:, {j,}f), (..:, it

pilmint delt m0c11l1ul de deformatie edoUletric .11 nu este constp,nt, ci depinde

de interv;,lul de pl'e~iuni Jlcntru care este definil. Pentr'] a compara pihnin­
:;".""'~;;du"f-l)l~~l,(;:ii(~~;rT::rr)~h:i~{,i! In ;UW\<1 [ ~illL ,f!1te dd,dii m.l11Ji'a 11;1'U'('.ilrii, (mile in- rUilclie de aceasta c&ractpristica, se (lbislHJieste ,se caJculc2e .11 sa
penll-u ill:en';~hd de p1'8s,il.:l1i de 1rl 218..3 da\"jcm 2, 'astf el :
lnregi..,1rar('a ~';;'z' pr(.!ucrorca, re::lI.ltrLlf/lor i

nezi.lltniele unci incet'ci.\ri de c.OJnrircs;hilJi Iii e in ,'dQ;;jGLj"LI ::-e put pl'i?'­ I 1r~-3 C~ Sp,~3
.3- 2
Ep~~,
iC{l
[(la~/cJn~J
l.t~nt.a prin cUl'ba de cnn11;re~ildle-tQ;;o:te ~<lU }!rin t..l~j'hd ...10 (On1IJl'e3iunv­
~lurl);:it(lLe.
II _'

wo
":1=3 ~ ~t'·-_2

-:r­
iO I
i.
-77
i J
~~::~fC ',=Cc-,C'-"'-C_~C-""'7C-'--~~:",-=",,~-:=~°c.:~:_-:c, =-::,' c::::-.;:.-t::~:=~::=~~_':=,,,,=::=>cc,:'::"cc;;c"'-;'-=-':'::'-=C--:-C:C='=::::'~oo,,,,"t-='?'::::.C'~ ..,:c.c,'
 .: i. ;',~ :
.;c linia;r;a~~{~;~~~,ft~fjr~f~~~~t§li
tntre 1,0 ~i 2,3. Valorlle supraunitare
, __

Tabclul·4.1 valorilor modulului E, obtlnute prln tricercarlpe +-,,-~., """..

I edornetrlc, se explica prin cfectul de deranjare
I Natura p~mJntulul ;1[,_" da,,/cm' turii pamlnturilor. coczlve produs prin operatille de e
\ - I recolt are a probelor pe teren, transportul la Iabora-:
i ArgiJii pJa~~;~~noale 15 50
lor etc.
I "\rgiJii plastic cnnsiste nt a 50 100
i ..:\rgHa plastic virt oasa 100 ." 150 Curba de com.presiune- porozitate (fig. 4.11)
::-;isipuri al iriate 100 200 est e 0 diagrama in care in abscise se re- •
:\"bipuri de iudesare medie 200 500
:\"isipuri ludesat e, argile tnri E.(H)
prez ints presiune a la scara obisnuita sau 'I inCOrCQie
la scara lcgaritmica, iR1' in ordonata ind i­ el~1---..--+!":''-''"-'('''-.,
J[Odllllll de deiormatie Hnlard E. ACfSl ruodul se obt inc in fllnqie de jl in coridit iile
cele por-ilor e.
'~
Trecerea de la un mod de recrezentare
so]icitiirii edometrice (ng. 4.10), ast Iel :
la celalalt se poate race stabillnd relat ia ~Descarcare
2x=E)/=0;

care leRgii variatia de velum (sau de lnal­ p

va: = VJ:/.
time) a ~p1'obei de variatia indicelui porilor. Pr P2

Se cxprirna legea lui Hooke gencraliz ata :

Deo arece deiorm atia laterala este tmpiedi­ Fin· .1.11. Curbc de coinpr esiunc­

1 cata, se po ate scrie: poroz it at e.

E" = "y = - [vx - 'I (0)/ + uz)] = 0,
E 6fT A-!1H fJ.H
(4.6)
un de \l est e coefic(entul de deform are 1ateraLl (cocficient ul lui Poiss on) 21e u'irui valor! la pa­
min t nri slnt date in t abclul -1.2.
Vo A ·'H =li'
V;;; - VCy = '~'Gz: ~V Yo-V,
v,,(l- ',) = 'Iuz; ·V= -V-"-;
o 0
v ..
G;::; = vy ~ ~-- Gz= .:.~ ;]'1'.:; V o = V8.t.,
'
VgO = V'8.'i ; e0 V8 .~
1 -- V

Vx = Gy = !ioCi"z. . (43) Vf = V. -+- Vgf = V. +- efVs;

~
Ace asta I2StC relat ia intrc tl"r:~il111ile norm«!e in st~1.diDl cornportanl pii111intuh}1.ca un Elt:dil1
:niar-defotlnabil; ](0 sc dcnumcste cocficicn t de irnpingfrc J::::.tcIala 1n st are ,JC rcpaus.
f,J:l V. +- eaT', - V s - efV., eo - e,
=--~.
!J.e
=---.
Vo V,(l -+ eo) 1+ +
+ vy) = -1 rCz - r11 - ---1-= eo 1 eo
G'J1 = 0,
2'1 1 2
~z = -1
E
[vz - '.(vx
E _
:2 - - - -
y2

1 ~ VEL 1 -
--"..
E'
-S,
'ij
07"
Deei:
M1 Lle
= H'
Mi
= = t;jT=
,:"p
= (~.1)
--=---_. (4.7)
dar: E:z 0z f',p; E ,il;3; E .11;3.
H '1 +- eo
JI Pentru a putea construi curb a de compresiurie-poroz.itate, atunci cind
Intrucit ?< 1 rcz uh a ca, t corc t i c, E < .II.
se cunosc t.asarile fJ.H, este necesar sa se cunoascaindicele initial al porilor eo.
Tctus}, in STAS 3300"", se da rclat ln :
.E = Jl oJ'l 1..
Caracteristicile de compresibilitate obtinute din curba de com.presiune­
(4,5) -porozitaie sin t: . ,
-I'
r, Tcl'dul ';.2 - coeficicntul de compresibilitate at, este dat de 1'e141a:

,.~f
...,
Cit .." ~~ :":d.ori f"x;~t·rjrll~.n~:'dc Il~lllr:l c~H:~"jtin,­
t111 h:I .ll;)H~un ~l ((JClJ("jCnl111 l.f;1IdiJij('Tll
rnle III 5falr lIt' repa:.lS
JaU'­ D.e C:111
au=c t:..P. l~-!aN·J
2
r 1 (4.8)
i
.~. [;(,JnH!;!!'l~;1 - coeficientul de comprcsibilitate yolnmica III v EC detclTninii (l~tfel:
; ;'i.rnl/;lld') '(:1' XI)

0.H LlC _ -.3:,,' ~.!:-_ == In ' t1p ;

I
v
fZ

;,,~.,jj)uri 0)2G ... G.:=!9 (l.~~3 , . I:,.q 1 H 1 -,, eo -l-'-e I 0

Sisipilri Ilr~dL'asr 0)3(\ , C,l;)

r;u- .\rgllc 'p;·:';fC,~1':1"'

r cm _1·
t O. 1.:OhditH (1(' s.u]Jci1src in
2
~-
j.
edO;~·jl2tru :
f'r'J!ur! [lJ:,.;du, "B ')):.3" "I.'J~l (,,;)0 ... O,~,C) (>~.9)
J _·-1'1"...113 rir 1;;'l,::Ji:,1.
0,"1:~ It.'7{! '." '.'. i-'
IlI
v
= 1-+ to L daN J

1'1
i0 79
 ilp',_ 1
-i1H - Jl= , ))!.
. .·hPiitninturile -nisipoase stnt, ,in indlrcii,,! stat icc, In .schi mh;
H dcfor'matti le erose mull In caz ul pamln turf Ior sup use vi.brat lilor. 0' p~~il de nisrp. supusa In
1 cdomclru unor incarcihi ciclic« ajuugc, dupa un llUm~r, de ciclurt, - sa' aiba 0 comportare
III v (4.10)
.11 elnstica (curbcle de ln cfircare , desdhc::ue ~i rctn carcare sc suprapun).

Piuniniuri arqiloase, Fie curba de compresiune-porozf tate a unei probe de argi15 (0]1­

fcctiul1stJ III Iahorat or (fig . .!,J:jJ 0). avin d initial C-0115ist(,1113 !JJ1ci P~1~t{· mol, 2sell1~1n;1toarc
4.2.3. DETERMINAREA COMPRESI81L1TATII PRIN iNCERCARI PE TEREN
cc1ci pc care 0 are nn st r.it de .:rgDJ in p1'1111n1 st.ull u ~J fOrm31'ii. In sis ternul de ccordo­
_·\'('e;dsUl dct crrnlnare sc po a tc cf ect ua f ic p c calc dil'(:cU'i prin illCCrc8.ri I..:U pluca :".~lU in­ nate c- 1(';~ P (Jig. 4.j3~ b). curha de jnc<.1rcan~ (curb a primara) ponte fi ~proxiJn:1t;1 ell 0
c('r(';~ri ell prcsf omet r«, fie pc ca!c iJldirt.>L.'U1, pc JJ<:1.za prob clor de pcnctrnr« (dluarm c.i S~!'!.I SL1­ dr eapt a. D3c:1 ]:1 0 :lllumiLl llJcJrc~1r(' P proba sc dl'sc;lrc~l~ iar apo! se rl'inc3!'C::L curbcle de
t j C:;1)_ dc~c:irc:-Hc .si rctncar carc form.c:n.J 0 J)lH:]fi de h is t e rez i s , c1l1j)a «arc curba de rClndilTDre
a. [p(:c'l"e.iri eli. phl<'a 1,(,!llrU de1l.~llllIllal'ea lui E. Sc ~"JroceJcilza Ia i\1C'rll'carc3. lind pl:lli c.OJiUnlJj curha prjmar~1_
rifidl' patratc san ci rcularc. ell ar!u minima de 2500 Cl11 2 (de rcgu15 .5 000 .. ,10000 (111 2), Ja Curba e - Jog p a lind prot,-' ell st r nct ura 1l~;.t\lr:lhJ_ n.-'c(;~laLl dinL'~lm Joraj de 1:1 0
inccrcarea in son d aj dcschis, ,?i de minimum (jon (':m2 • J30 in ccr carea in p-aura cll' Ioraj. lnaintc ~1JJ.U1l1itii a dincimc, se caract crlzr az a prin tr-o I)O~·ti\;nE' illiti?13,
cvasj-oriz on t ald (fig. 4.14)_
de inc<1rc1ril
inc('\Jcfei\ c-ztse .. Sl' pn311C1fCl.
pr opri 0 prfsjl..llH~ Jig L·(!;'C'::-:Pt:llz;jtoafl~ co­
P!2.C3 c u
E:\j-11i c~tj:1 csic urmat oarca: port iunca cva si-orizcntnlfi reprezillUi, dc Iupt , 0 curD.} Lle rein­
lo anci at:' P2JllIl1t de dcasupra nlvelului pJsdi. 1~1('8rc2r('3. sc face in trcp:«. l~l~~SUrilldu-sL' c~1r\"ar('. d{'o~rcce. prin rccoltarr-a probci de b. aGll"lcirne t::-t a fo~t dcscJ;yc-ata dc p n-siunca ('(;­
t asarca placii dtrc ct pc supralat a placil ]a incl'rc:.'irne ill soridaje dcs chise S:TU 1)(' prClI~Jlgitorl1] r c-punzatoare gTC'ut~i.tii coloan ei de p;;millt. Proba se V.1. dciunna in edomct ru ahi a dupa ce
l;lctalic solid::nlzat ell p13c8., la in('(:rcarj]e ill Jorajc (Y. ~n~X:1 1).­ prcsiu nea 2p1icat~\ va ln trcce presiunca 11laxiJ113 la care a fost SUPllS~{ anterior. Curba e - log p
b. Ctii1z;~r('a rHten:ari!or prC'si0111dt'i(c pCHtrH carnct criz ar ea l:olnprcsiLil1U'I!ii. Frcsiu­ a unc i prol.e de <J.r:5ii;l ponte oh-ri deci inforrnat i! <15:.11j1"a .Lslorici: st/iri i de icnsinni hi care
l11L'trul ~ll'nard (fig, 4.12) c:uprillde 0 sonja cjl1ll(i!icu colJol'iUi intr-ul1 il,r~j exettl~;}t iiI prc;1­ a fi.l~t ~':-lpu~a proba.
J:d)d si dintr·ul1 ap::nat de nl~hurat (Yo]uHi(:iru) ..:.11'1<1t Ja supr:1f3ta tcrenu]ni. Sm;(l;J ('stc :l1Cc~l­ Se definc~te dreptpresiunc de consolidaTe._ Po prt'siU!j(,3 n!n~~il~la It] (2fL"' :l fns1 Sl!]jns
luiUi diIitr-o cc1'i1);l l-;:ntr::l15~ g(mnaJ)j)~1 sub ciect})] prcslunii lll1ui 1ichid~. ~i din J(JH~l celu1c de in c,:xist(:nta s~~ un str:lt de parnh~t ~1TfTiJO~~ 121 dl'l.'Ilt presiL'ne!!co[O!j[Ccl. Pc' pfL'~;'tnea cor(-'~Jltln­
~:::lrdft. dC":':~,lp:-a -:;1 dedcsu1 J t u J c('lnlei ('.c::nirc:i(:~ in :-J.lc::re g!"CJltf\1ii strateJor de. pall1int <1fl~1tc in prl'zent d(:3supra p~;!l11riiuhJi ('o115idefal.
5 ('~lre se crt~caz~l a('{ea~i prE'~tul1e~ ins;) ttl tdulond
j}J ;11Dc1ie de rnportul Intrc Pc ~1 }.'g ::~ dl:o~cb('sc:
l1:i11i ..-!~U_ Scopu1 ceJll]p1or de gJ.rdfi t:-ste Crem'c,}
r - ,:;;;./ ~l~i\]i C'i11:p l1nifonn de Pl'(~illJj'i in jurul - ceiulci
- argile ~llOrnH.ll consolidate, la care Pc := Pill :)[..n!lntari L'2.re 1111 ;.lU fast S~lP~lSC u~H:i indir~

I
! ~
~~It
•

'00'
i.l
',1 V

(:::r- .-~~~~
('cntr;;1c. :1.1e c;irei dC'forn13\ii r:H11~k se st~1l:Ji1(5(,
ell :ijldoful \"01Ul11ctl"u1ui. In fllllc1ie d.~ presiu;lca p
~J i1c!ClrJnriLia r3din.];'i Sf' SC' <ldcrmin:\ D"JoclUJtll (l~·
eari Tllni Inari dedt presiunea gpo!ogiea 3dl.1;~Jl1;
-- argile sHpracoJl..$olidQfe~ Ja c:tre pc > j~'J' pan1inti)j"i supnse i~l tn:cut ll]1ur prc.5iuni rl1<1i
lli;:n-j dc-dt :"!.ctu;lJa pres-june gculogidL Pn:corlso)Jda:n:'2. ~-a plltui da~lOr:l grtllU,~Ii 1Ji-::or s.tr.lte

/7FS.,'/'-;/'/'Y'/'I Ci P/A'/kY/.iV7~;­
I I rJ('fornL--ltie prc~iGrJ'lctric E'Prui c.;rc pGi1lC Ii 1.1tiHz3t
in ('o1culr de l~~~:rc. en
de p~lniint Indtj)2st3.IC prin erOz.lu:;lL: sau (~xt:a\"~J.le, :.: -unoI' glli.:>'I\Dri care ~, ~;U torit Li. schim.­

2~~I-'
/-J~~' 1:1 tb--~­
Pres iOln c!r111 ('ufr,'/ororc
01 e~
,,/'
J'ff:zillta :1\';1nt3jll! e<'{,_ pe JlI2~lir~ t-'>.:ccut2rii fnr:J­ C I j
r----"-- EI I'
~ ~~
,._-_':> ju]ui , <:c L'fc('tHC<1Lfi '3i iJ1l'CfC1TCa prl~,jom('trjc:'l.
-:r I I:cl \ ~

\<gt
I
~iJj I'~I e!
J I 1
<Sl i
':d-l r:-~
I ;/ r. l'lilizal'ea iIleCr'c-;"nilor (ic pl'Jldr~lrc prJltrn
; I ..----- 3
eo~,,,,­
~~2
I I cor I, ' "
, , ' (./.,
/-0
(,lJ!inejC;1 e~Jr-:ld('rbfid!or (~e (~C!alllre~jhiHtnl(';. r'(~ll('­ ~(""----"-~....4

: ~I''''
,/,.::"__1-:-
f \-----
- /iel
al
I lrH1'ea stalic:\ consUl dill infigL'rC3 ~n r::~mlnt prill :"'~~ i
,~ ./ t pr(,~,8.r(' :l l:nl?i tije ttrnlinaUi cD lIn virf ronie. i

r:rr?::J/·
I
7, r1
I; < - - - - - ._ ~-'~,."
-
-­
illH·gi:::·tr)\lI:hi-5l' pe C(\l1 rc,.isk1113 R p : .~i a unci 1.. . . .d I ~ -----'p
i
i _ I "'"

1 1 -
L ~ - ---i::~I;gp
1·'jU· ~.1:!. ,(;...:hl'm~l lnc:1rciirii in g:~l:ra

l(1ncCJ~trj(e Cll
Cc frccHrc pc 111nnta (f:upr[;LJia
tija. inrfgjstrIndu-~c for~3

h-Jtrr~-jL;)
tnla!:i
F r, St' .., b
L __-. icg P
de' JO);lj C'.1 Pf(-::jc':~~ct.n1] ;-,lb:Grd:
i;'n'~jstrl':ll:1. dl:--ig')'~1,nle~l' rlc- \·;-l.l-;n1ic l'U ,u..! inci:r::l:':t
-I Fi!t. {.l:l. Curta., de- ('':J111pr('~h;n('-1~ornzit.;}Lc ,~~ un..:.'!
FiH. ·1.i·~. ~~l;.1.1L· ,i( L:'..iIrly:n'$ i '_m~­
/ ~ l,ju;,l {'j !Jlr;!j;~ ~ ~ - - ccJuJa (;c lZ.1rdi1;
:-lle \;lJCJfJI(1r rtp ~i Fi (\-. CDlJ. 5). fd'(ilJe'de, argi l;i confl'qi(llJ;)t;"l ill J3borato~':
PO} ..... Zit;itC' :i ;;l1l·.i (~t' :·1 r!:;]l rl
., ~ \"I,h~n~l U 1); ,1 -~ ;~j;l; :; - gilZ FJlJ p!'e·

J>!.IP~1. "thll'!crt:·/13]ill: F, ~ ::.r:]J' (1.1 J) u _ .• ('pr(l:'cnt;-~rc n\.!r~;)'3.1;i.; ~.- Fl\!"[i.(';l~;.re ':2Hi;1i\;:rr-:1­

r,,·co~t;·11 '\ t t'l'(';l.
rnjc{~.; 1 - curJJa de j!~t.;1re~rc (prj;na!"a): :! ~-- eLil l:,e de

dc.':('r~r0:HC: :; --- (ur!~'J (;~ rejjil:ih·c<uc.

t I' J.;./;' r~:r:dt:;~\Jor prol~ci de r;f'nl"{'·~,;T diJl:,IJ,ic~ ~U-·md:1Hl:

7~' =_ 8 Y ~d;'1:"":,'('m2] (.~ .\2) ;)';1I'lil cl~'ll(,: t:~C. COIHEiii pCJllfU p-r...l'or.suhd~Fl" ::'c ('r(C,~l;:'i in ~·I,::dt CU '-li;i~~.~ :.:.(:.ld .-\j ,rjr;~

l.l,ejL' _" L~~tc :IUIJJ:1f,;} ';(' ]()\'i(t.:j clJ\inuL' JIL:-;irll '-:,(r8tl 1 tUI1<,:i[kr8~ prin ]''l''"1I1.! (~r; ]·f'n\'.T~fl' prin u~(' ..l.rC:l pi1nllnt'll]ui. De aSl'm,·nc"!.~ rid1c1fl':l nhcillh:i :·qh·i StllJ~L'!"~u~c lk:':5\:;·~·:~ : ..!;ui ~·tl';H
,.in,lJl·;'.~ .d;'j,: \" ('~(p. ;).). cu.ri;"J1TsiLljl i'("~11Y.'1k~·:7.;i. IC~ 0 prLCDl1:c,1iddl"t.': ';l~ ...)t~l\:("t' jn:'(·'~vn't,I.:·' PTl":,iIi' 'C;l ~'i"\."l \-:,.

8]
~PNSTD'~~:~I~:;!~=-;;-;::-;:~
,_0

;­