Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare şi Sfînt”

La chimie

Tema: Probe de identificare a elementelor în compuşii

organici

Executat: Pascari Pavel, cl. XII-a „B”

Controlat: Bocancea Ion, prof. de chimie

Taraclia 2011
 Introducere.

Toti compusii organici contin carbon in molecula,motiv pentru care

chimia organica este denumita ca fiind chimia compusilor
carbonului..Majoritatea substantelor organice contin hidrogen in
molecula(exista cca.600 compusi organici fara hidrogen).

Compozitia compusilor organici se determina prin analiza elementala

.Prin analiza elementala calitativa se identifica elementele
organogene,iar prin analiza elementala cantitativa se determina proportia
elementelor care intra in compozitia substantei analizate.

Principiul analizei elementale organice consta in transformarea

compusilor organici in compusi anorganici(proces de mineralizare sau
de dezagregare),care se identifica si se dozeaza prin metode specifice
chimiei anorganice.

2
 Bibliografie:

1. Mircea Darabantu CHIMIE ORGANICA an II Ing. CURS-I

2. M. Avram „Chimie Organică”, vol. 1, ed. II, Editura
Zecasin, Bucuresti 1999.
3. S. Mager, „Chimie Organică”, partea I-a, vol. 1, curs
litografiat U.B.B. Cluj-Napoca, 1992.
4. S. Mager, D. Kovacs „Curs de Chimie Organică”, partea I-
a, vol. 2, curs litografiat U.B.B. Cluj-Napoca, 1994.
5. S. Mager, D. Kovacs, L. Muntean „Curs de Chimie
Organică”, partea I-a, vol. 3, curs litografiat U.B.B. Cluj-
Napoca, 1994.

3
 1. C Identificarea carbonului

La incalzirea probei cu arsenat de argint :

2 Ag3AsO4 + C (in compusul organic) → 2 AgAsO3 + CO2 ↑ + Ag
Arsenat de argint Arsenit de argint Se
identifica
Reducerea probei cu oxid(II) de cupru :
2 CuO + C (in compusul organic) → CO2 + 2 Cu
Se identifica
CO2 + Ba(OH)2 → BaCO3 ↓ + H2O
BaCO3 + 2 HCl → BaCl2 + CO2 ↑+ H2O

2. H Identificarea hidrogenului

Identificarea carbonului si a hidrogenului dintr-un compus organic se face prin

oxidarea acestora,folosind oxidul de cupru sau dioxidul de mangan care au rol de
oxidanti si de catalizatori.
Substanta(C,H) + CuO › CO2 + H 2 O + Cu
Exemplu: C6 H12 O6 + 12 CuO › 6CO2 + 6H2 O + 12 Cu
Principiul metodelor se bazeaza pe caracterul reducator al
hidrogenului:
“Piroliza” cu sulf a probei:
S + 2H (in compusul organic) → H2S ↑
(So + 2e- → S2-)
H2S + Pb(CH3COO)2 → PbS ↓ + 2 CH3COOH

3.1 N, S, X (Halogenii)
4
 Pentru toate aceste elemente se aplica metoda Lassaigne

3.1.a Mineralizarea:
(C, H, O, N, S, X) + Na (metalic) → NaX + NaCN + Na2S +
NaOH
Compusul organic
Se executa la cald, cu Na metalic topit (p.t. = 97.8 oC) in contact
direct cu proba de compus organic.
Toti compusii rezultati fiind solubili in apa, se aduc in solutie
apoasa si se analizeaza cote parte din aceasta solutie.

3.1.b Identificarea azotului

Azotul se identifica prin punerea in evidenta a “Albastrului de
Berlin”, Fe4[Fe(CN)6]3 (hexacianoferat (II) de fier (III)
FeSO4 + 6 NaCN → Na4[Fe(CN)6] + Na2SO4 (la incalzire)
(exces !) (hexacianoferat (II) de sodiu
2 FeSO4 + . O2 + H2SO4→ Fe2(SO4)3 + H2O
3 Na4[Fe(CN)6] + 2 Fe2(SO4)3 → Fe4[Fe(CN)6]3 + 6 Na2SO4
Albastru
Observatie: azotul se identifica “indirect” ca si ion de cianura.

3.1.c Identificarea sulfului

Se identifca simplu, ca ion de sulfura:
Na2S + Pb(CH3COO)2 → PbS ↓ + 2CH3COONa
Precipitat negru

3.2 Identificarea halogenilor

Se executa intotdeauna dupa identificarea azotului (vezi infra):

NaX + AgNO3 → NaNO3 + AgX ↓
(ATENTIE !!! Reactie valabila si pentru ionul cianura: NaCN +
AgNO3 → AgCN ↓ + NaNO3)
Comportarea lui AgX:
AgCl ↓ + 2 NH3 → Ag(NH3)2Cl solubil in exces de NH3 aq.
concentrat : se pune in evidenta Clorul.
AgBr ↓ + 2 NH3 → Ag(NH3)2Br greu solubil in NH3 aq. concentrat :
se pune in evidenta Bromul.
AgI ↓ + 2 NH3 → precipitat galben de AgI, insolubil in NH3 aq.
concentrat : se pune in evidenta Iodul.

5
 Cuprins:

Introducere ............................................................... 2
Bibliografie ............................................................... 3
1. C Identificarea carbonului ........................ 4
2. H Identificarea hidrogenului ..................... 4
3.1 N, S, X (Halogenii) ....................................
5
3.1.a Mineralizarea .............................................. 5
3.1.b Identificarea azotului ................................ 5

6
 3.1.c Identificarea sulfului ................................. 5
3.2 Identificarea halogenilor...........................
6