Alternativesociale Book Ong-Urile Iesene

ONG-urile ieşene.
Realitate şi potenţial în
dezvoltarea locală
ONG-urile ieşene. Realitate şi potenţial în dezvoltarea locală

Raport de cercetare
Proiect �inanțat de
ASOCIAŢIA ALTERNATIVE SOCIALE

Str. Cuza-Vodă, Nr.8A, Iaşi, 700036
Tel: +40 332 405 476
Fax: +40 332 405 477
of�ice@alternativesociale.ro
www.alternativesociale.ro
www.antitra�ic.ro
Raport de cercetare
ONG-urile ieşene.
dezvoltarea locală
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „ONG-urile - catalizatori ai dezvoltării
comunitare“
implementat de Asociația Alternative Sociale
și �inanţat de Trust for Civil Society in Central & Eastern Europe
„ONG-urile ieşene. Realitate şi potenţial în dezvoltarea locală”
Coordonatori
Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
Dr. Cătălin Luca
Alexandru-Stelian Gulei
Colectiv de autori
Conf. Univ. Dr. Adrian Netedu
Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
Asist. Univ. Drd. Romeo Asiminei
Asist Univ. Drd. Camelia Morariu
Ec. Cristian Anghel
Mulțumim colaboratorilor, susținătorilor, voluntarilor, reprezentaților instituțiilor și organizațiilor care au participat la

realizarea acestui studiu.
Voluntari: Ungureanu Valentina, Dionisa Loredana, Onu Cristina, Juncu Cezara, Dorneanu Iuliana, Dranga Cosmina, Talas Ionela,
Damian Lavinia, Pitea Catalina, Darandoi Roxana, Sorohan Mariana, Cajugaru Diana, Cojocaru Bianca, Tanăselea Elena, Iftime Roxana,
Cucoș Laura, Todireasa Ramona, Done Alexandra, Turturică Mihaela, Moglan Corina, Acsinte Ionela, Boghian Dana, Rusu Genoveva,
Pocneț Ștefana, Dănăila Bianca, Cristescu Cristina
Consultanţă editorială: Editura Junimea
Asociaţia Alternative Sociale

Str. Cuza Vodă nr. 8A, Scara B, demisol,
Iaşi, jud. Iaşi, România
Cod poştal 700036
Tel: +40-332-405 746 Fax: +40-332-405477
E-mail: of�i ce@alternativesociale.ro
Pagini web: www.alternativesociale.ro
Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin Asociaţiei Alternative Sociale (AAS).
Orice reproducere integrală sau parţială, indiferent de mijloacele tehnice utilizate, fără consimtământul scris al AAS, este interzisă.
Părţi din această publicaţie pot �i reproduse în scopuri necomerciale doar cu precizarea sursei.
CUPRINS
Introducere 5
Capitolul I. Determinări contextuale ale apariţiei ong-urilor 7

I.1. Raţionalitatea instituirii ONG-urilor 7
I.2. Probleme sociale, economice culturale şi de mediu ale judeţului Iaşi 10
I.2.1. Economie 11
I.2.2. Social 12
I.2.3. Mediu 14
I.2.4. Cultură 15
I.3. Indexul ONG-urilor ieşene 16
I.4. Suportul legislativ al ONG-urilor 18
I.5. Imperativitatea activităţii ONG-urilor. Definiri laconice 20
Capitolul II. Metodologia cercetării 23

II.1. Studiul Cantitativ (mediul ONG) 23
II.2. Studiul calitativ (mediul ONG) 34
II.3. Studiul calitativ (autoritaţi locale) 41
Capitolul III. Starea de fapt 43

III.1. Istoricul ONG-urilor din judeţul Iaşi 43
III.2. Distribuţia pe domenii a ONG-urilor 47
III.3. Proiecte şi beneficiari 50
III.4. Angajaţi, voluntari 53
III.5. Surse de finanţare şi Bugete 54
III.6. Relaţionarea ONG-urilor 58
III.6.1. Relaţia ONG – Autorităţi 59
III.6.2. Relaţia ONG – ONG 97
III.6.3. Relaţia ONG – Companii 72
III.7. Vizibilitate şi încredere 75
Capitolul IV. ONG-urile ieşene - resurse pentru dezvoltarea locală /
zonală 78
IV.1. Contribuţia ONG la dezvoltarea judeţului Iaşi 78
IV.2. Ce însemnă proiect de succes? 82
IV.3. Practici de informare şi comunicare în sectorul ONG 91
Capitolul V. Noua filosofie de orientare acţională a ONG-urilor 95
Concluzii 102
5
INTRODUCERE
În România, ONG-urile sunt invenţii sociale ale ultimilor două decenii. Apariţia
acestora a fost rezultatul unor schimbări de ordin politic concretizate inclusiv în
acordarea unui plus de libertate pentru mediile neguvernamentale.
Primite cu suspiciune şi considerate la început drept „enclave subversive”, ONG-
urile au avut de depăşit serioase bariere ideologice şi opoziţii fondate pe anumite
prejudecăţi. În demersurile lor de a-şi impune statutul de resursă alternativă la
potenţialul guvernamental, ONG-urile au fost sprijinite, în mod paradoxal, tocmai de
anomia imediată a post-comunismului românesc. Înlăturarea brutală a unor
organizaţii şi instituţii, incapacitatea de a menţine ordinea socială, precum şi imitarea
extinsă a sistemelor organizatorice occidentale au reprezentat conjuncturi prielnice
colaborării cu ONG-uri din afara României, pe de o parte, şi prilejuri de declanşare a
procedurilor de înfiinţare a propriilor ONG-uri, pe de altă parte.
Utilitatea socială a unor astfel de organizaţii, în contextul presiunii multor forme
de criză, a determinat nu doar depăşirea obstacolelor birocratice de legitimare a ONG-
urilor, ci şi proiectarea capacităţilor funcţionale ale unităţilor administrativ-teritoriale
prin prisma serviciilor pe care ar putea să le obţină de la noile structuri organizaţionale.
Treptat, pentru a-şi îndeplini obiectivele specifice, instituţiile guvernamentale precum
Consiliile Judeţene, Prefecturile, Primăriile, Inspectoratele etc. au luat în calcul din ce în
ce mai mult colaborarea cu organizaţiile non-guvernamentale. Actualmente, sectorul
non-guvernamental din România dispune de personal, infrastructură, forţe
organizatorice şi acţionale impresionante, mai ales dacă îl raportăm la împrejurările în
care a apărut şi a evoluat.
Cu cât expectanţele legate de ONG-uri sunt mai mari, cu atât cunoaşterea
experienţelor (pozitive / negative) trăite de acestea trebuie să fie mai precisă. Prin
urmare, este necesar să ştim ce au făcut ONG-urile până acum şi ce ar putea ele să facă la
nivelul spaţiului comunitar european, naţional, zonal, local. Astfel de aspecte înfăţişăm în
paginile următoare sub forma unui Raport de cercetare sociologică pe tema
Contribuţia ONG-urilor la dezvoltarea unei unităţi teritoriale de tip zonal: judeţul
Iaşi.
6
Am urmărit în esenţă să reiterăm încrederea socială în ONG-uri, plecând de la
premisa că aceste organizaţii au strategii şi abilităţi care pot reduce mult din amploarea
stărilor disfuncţionale locale şi zonale. Cu ajutorul mai multor tehnici sociologice, am
diagnosticat „starea de fapt” a ONG-urilor ieşene, în funcţie de o serie de indicatori
relevanţi, şi am delimitat argumente pentru care acestea pot fi definite drept resurse
atrăgătoare ale dezvoltării locale / zonale. Asemenea capitole tematice constituie partea
substanţială a raportului de cercetare, însă la fel de importante devin, pentru
cunoaşterea sociologică a obiectului investigat, elementele referitoare la „naşterea”
ONG-ului românesc, definirea lui laconică sau necesitatea modificării filosofiei acţionale
a ONG-ului şi imperativul racordării lui la ideal-tipul european.
Am realizat această cercetare uzând de un capital cognitiv irelevant despre
ONG-uri, dar pe măsură ce am avansat în derularea investigaţiei, am ajuns la concluzia că
tema necesită şi merită multe alte abordări. Indiferent dacă acestea vor fi de natură
teoretic-explicativă, axate pe perspectiva practicii sociale sau pe perspectiva
complementarităţii dintre teorie şi practică, ele vor ajuta la optimizarea efectelor ONG-
urilor în cadrul societăţii româneşti.
7
Capitolul I
DETERMINĂRI CONTEXTUALE
ALE APARIŢIEI ONG-URILOR
I.1. Raţionalitatea instituirii ONG-urilor
Funcţionarea normală a mediilor umane este imposibilă în afara unei organizări

suficient de convenabile. În derularea actelor individuale şi, mai ales, la nivelul actelor de
grup, se reflectă preocupările oamenilor legate de spaţiul şi perioada de manifestare,
proiectarea dezirabilă a efectelor, prioritizarea scopurilor, eliminarea ori diminuarea
riscurilor acţiunii etc. Când obiectivele membrilor grupurilor sunt mai greu de atins,
actul organizării tinde să se perfecţioneze şi să se fixeze în construcţii raţionale, eventual
principiale, care să dirijeze eficient exprimările intragrupale. Comportamentele
indivizilor ajung astfel să fie corelate, controlate, distribuite sau preprogramate în cadrul
a numeroase categorii de organizaţii.
Fiind un spaţiu extrem de mozaicat, societatea devine unitară doar dacă
reuşeşte cuprinderea sistemică a organizaţiilor ei, indiferent dacă acestea sunt
configurate pe probleme locale / zonale ori statale, pe probleme economice / sociale /
culturale sau pe elemente mai subtile, spirituale, indiferent dacă acestea vizează aspecte
specifice tinerilor ori bătrânilor, femeilor sau bărbaţilor, săracilor sau bogaţilor, celor
din cadrul satelor ori din perimetrul oraşelor etc.
Un centru esenţial al organizării într-un registru tematic atât de extins este
guvernul. Specificul acestuia este centrarea acţională pe scopuri statale (comune la
nivel naţional) şi pe coordonarea cibernetică a unor eforturi, resurse, reacţii utile pentru
grupuri de dimensiuni apreciabile. Un asemenea specific presupune nu numai existenţa
organizaţiilor în toate domeniile socio-culturale utile, ci şi prezenţa unui comportament
organizaţional cu caracter exemplar. În acest context se poate spune că o societate
guvernată ajunge să-şi delimiteze propria reţea de organizaţii şi, implicit, propria
„reţetă” de funcţionare organizaţională. Abaterile de la acestea ar fi nesemnificative, mai
8
ales dacă guvernele îşi exercită în manieră responsabilă calitatea de centre sau de
„creiere” coordonatoare.
Realitatea socială ne forţează să reconsiderăm această ultimă aserţiune şi să
acceptăm câteva evidenţe:
a. Nu întotdeauna reţetele exersate şi / sau asumate de guverne sunt adecvate şi
eficiente.
b. Nu întotdeauna persoanele / colectivităţile beneficiare ale actelor de guvernare
sunt cu adevărat satisfăcute de măsurile întreprinse de instituţiile
guvernamentale.
c. Indivizii şi grupurile nu se mulţumesc doar cu postura de pacienţi
guvernamentali, ci intervin creativ în funcţionarea mediului social, provocând
remanierea ori căderea guvernelor, revizuirea electorală a alocării puterii
politice, modificarea tipologiei instituţiilor şi organizaţiilor, diversificarea
strategiilor de distribuire şi redistribuire a resurselor naţionale etc.
d. Guvernul este, în mod normal, un garant al respectării contractului social, însă,
în acelaşi timp, el este şi un terminal al unor acte politice şi electorale, o sursă
de concordie, dar şi de perturbare a armoniei sociale.
În structura şi funcţionarea guvernelor se reflectă, aşadar, presiunea unor
factori obiectivi / subiectivi, tradiţionali / de strictă actualitate, justificaţi din punct de
vedere ştiinţific / pseudoştiinţifici, partizani / cu pretenţii de neutralitate politică
ş.a.m.d. În consecinţă, însuşi miezul organizaţional al unui stat, reprezentat de guvern,
lasă loc manifestării multor neajunsuri şi vulnerabilităţi. Desconsiderarea acestora se va
regăsi în stări de tensiune şi criză socială, iar reacţiile compensatorii faţă de ele survin
în mod firesc şi devin priorităţi imperative.
Urmarea naturală a unei asemenea procesualităţi este adăugarea la variantele
organizaţionale de tip guvernamental (orientate preponderent macrosocial) a unei
noi resurse de soluţionare a dificultăţilor sociale: organizaţia nonguvernamentală -
ONG. Prin ofertele alternative ale acesteia, se obţine orientarea predilectă a
intervenţiilor sociale colective pe chestiuni microsociale, adesea chiar de ordin
individual, fără a neglija exigenţele raportării şi conectării la aspectele mezosociale şi
macrosociale.
9
Concluzii
a. Apariţia ONG-urilor a reprezentat o necesitate întrucât, datorită lor, soluţiile
mai puţin eficiente construite de guverne au putut fi modelate / dezvoltate /
optimizate şi adecvate problemelor şi situaţiilor concrete. ONG-urile nu au
devenit, însă, instanţe care subminează autoritatea guvernului; dimpotrivă, ele
ajută cât mai mult posibil la amânarea deteriorării acestei autorităţi.
b. Ca alternative la oferta guvernelor, ONG-urile sunt posibile doar în mediile
democratice. Aşa se explică de ce în România ele au fost acceptate legal abia în
urma falimentului regimului totalitar. După aproximativ două decenii de la
căderea comunismului încă se menţine prejudecata conform căreia ceea ce
nu este controlat de guvern este tendenţios sau potenţialmente periculos. Pe
măsură ce se va consolida şi maturiza democraţia românească, în măsură
aferentă ONG-urile vor dobândi mai multă credibilitate şi se vor apropia de
caracteristicile organizaţiilor occidentale de acest gen.
c. Organizaţii paralele celor guvernamentale au apărut de fiecare dată când
guvernele nu au acoperit exhaustiv domeniile în care au avut atribuţii. Cu
timpul, atribuţiile acestora au fost preluate de organizaţii guvernamentale.
Recunoaşterea formală a existenţei organizaţiilor paralele de tip ONG s-a
produs în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Din acele momente, sistemul
organizaţional nou creat s-a raţionalizat continuu, căpătând meritul de a se
adapta proactiv la problemele de rezolvat. Disponibilitatea de a se modela şi
acomoda la voinţele, dorinţele, aspiraţiile, trebuinţele beneficiarilor face din
ONG-uri o instanţă care, comparativ cu statul, este mult mai apropiată de
oameni. Inflexibilitatea guvernelor şi pozitivismul lor exagerat vor determina
îndepărtarea indivizilor de actul politic - concomitent cu creşterea încrederii
indivizilor în ONG-uri.
d. Validarea socio-juridică a unui ONG se realizează într-un spaţiu naţional
inclusiv prin raportarea la calitatea actelor guvernamentale din acel spaţiu.
Prin urmare, un ONG se instituie din motive indigene şi ca răspuns la cauze
endogene, dar nu este exclus să evolueze spre un statut transfrontalier, mai ales
dacă problemele de soluţionat se „exportă” sau sunt similare în teritorii
patronate de guverne străine. Manifestarea transfontalieră a unui ONG nu
10
înseamnă imixtiunea lui în viaţa altor state, ci o dovadă de specializare
profundă care determină urmărirea unei disfuncţii dincolo de graniţele politice.

e. Atât organizaţiile guvernamentale, cât şi cele non-guvernamentale trebuie să
corespundă unei scheme de viaţă socialmente agreată. Altfel spus, ele trebuie
să fie concordante unor concepţii culturale, economice, morale, sociale etc.,
adică unei viziuni filosofice naţionale. ONG-ul indigen sau străin care refuză
să se plieze unei asemenea filosofii, are şanse reduse să fie acceptat ca soluţie
alternativă, iar efectele declanşate de el vor fi superficiale şi conjuncturale.
f. Cu cât ONG-urile sunt mai adaptate la specificul problemelor naţionale, zonale
şi locale, cu atât ele sunt mai bune cunoscătoare ale caracteristicilor
populaţiilor beneficiare, activităţile iniţiate de ele sunt mai potrivite cu
imperativele locuitorilor şi cu atât impactul activităţilor lor este mai mare. Prin
urmare, o cercetare precum cea de faţă devine necesară atât din perspectiva
organizaţiilor guvernamentale, cât şi din cea a ONG-urilor. Primele îi vor putea
evalua potenţialul acţional luând în calcul şi parteneriatul cu diferite ONG-
uri, iar secundele îşi vor evalua mai uşor importanţa socială şi vor conştientiza
mai bine misiunea deţinută în funcţionarea sistemului social.
I.2. Probleme sociale, economice, culturale şi de mediu ale

judeţului Iaşi
Judeţul Iaşi este situat în regiunea de Nord – Est a României, în bazinele mijlocii
ale râurilor Prut şi Siret. Judeţul Iaşi, cu o suprafaţă totală de 5.476Km² / 548.000 Ha
(Sursa: Breviar statistic Judeţul Iaşi în cifre - 2008, p.5) este cel mai mare din regiune
(829.973 locuitori – 1 iulie 2009), fiind un important centru universitar cu nu mai puţin
de şapte instituţii de învăţământ superior. Tot aici este dezvoltat un important nucleu de
cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea
ramurilor sale. Totodată, în Iaşi se afla cel mai mare lăcaş de cult ortodox din Romania -
Catedrala Mitropolitană.
Unitate Suprafaţă Număr Număr Număr Număr Număr
teritorială totală locuitori Municipii Oraşe comune sate
(Km²)
Iaşi 5.476 Km² 829.973 2 3 93 418
11
În continuare vom prezenta succint starea de fapt şi principalele probleme la

nivelul a patru dimensiuni relevante pentru acest raport de cercetare: economie, social,
mediu şi cultură.
I.2.1. Economie
Tranziţia de la economia planificată la economia de piaţă a devenit un slogan de
o absurdă banalitate. Cu douăzeci de ani în urmă, această tranziţie sugera intuitiv, la
nivelul fiecărui individ, schimbarea, transformarea, îmbunătăţirea. O astfel de tranziţie
era, în mod sigur, dătătoare de speranţă. Pentru oricine, era clar că economia planificată
era sinonimă cu „sărăcia”, iar economia de piaţă cu abundenţa vieţii zilnice, sprijinită de
supermarket-urilor de tip occidental. Din păcate, acel moment nu a fost depăşit. Trăim şi
astăzi în deruta conceptuală pe care o creează sloganul tranziţiei.
Dacă obiectivul tranziţiei început în 1989 a fost cucerirea democraţiei, a
libertăţii şi a pieţei libere, după două decenii – noi înregistrăm încă un evident eşec la
destul de multe niveluri şi segmente ale societăţii româneşti.
Cauzele care au dus la prăbuşirea economiei ieşene sunt privatizările dubioase
ale marilor societăţi comerciale, ce au condus la falimente în lanţ, urmate de
disponibilizări masive ale personalului muncitor; productivitatea scăzută a societăţilor
rămase în funcţiune, dezinteresul celor direct implicaţi în atragerea de investiţii şi
fonduri europene, indiferenţa autorităţilor locale, precum şi absenţa totală a unei
veritabile viziuni şi a unei strategii economice locale. Situarea Iaşului într-una din cele
mai sărace regiuni ale Uniunii Europene, precum şi starea modestă a infrastructurii au
agravat problemele economice ale Iaşului (a se vedea datele elocvente cuprinse în
Eurostat regional yearbook 2009 care se poate accesa şi pe Internet).
Plecând de la cele mai recente date statistice existente, putem afirma faptul că
în judeţul Iaşi există comunităţi „ţintă” care pot constitui obiectul unor programe de
reducere a disparităţilor economico-sociale:
• arii aflate în declin industrial şi cu şomaj ridicat, ce includ localităţile Paşcani,
Hârlău, Târgu Frumos, cu platformele industriale adiacente;
• arii de zone rurale izolate, cu infrastructura slab dezvoltată (zona rurală situata
în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi şi care continuă în nord-estul
judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut);
12
• zone cuprinzând grupuri izolate, fară infrastructură, pe raza comunelor
Pârcovaci şi Strunga;
• aria zonelor deficitare în domeniul alimentărilor cu apă (sub aspectul
infrastructurii specifice şi al surselor de alimentare – cantitatea şi calitatea
apei). Din acest punct de vedere, se poate afirma că majoritatea localităţilor
rurale nu au alimentări centralizate cu apa potabilă.
• în luna mai, 2010 judeţul Iaşi înregistra un număr de 24.298 şomeri (15279
bărbaţi şi 9019 femei) cu o rata a şomajului de 7,8% (9,0% în cazul bărbaţilor
şi 6,3% în rândul femeilor).
I.2.2. Social
În România, studiile (Lazăr Florin, 2010) arată că sectorul social se confruntă cu
probleme majore. Aceste se regăsesc la mai multe niveluri:
• probleme structurale: număr insuficient de specialişti, accentul pus pe
măsurile pasive (prestaţii sociale) în detrimentul măsurilor active şi serviciilor;
• probleme de organizare a sistemului: finanţarea slabă a serviciilor în mediul
rural, incoerenţa structurală a sistemului de asistenţă socială între diferitele
instituţii cu responsabilităţi, fragmentarea organizatorică şi administrativă,
incoerenţă legislativă;
• probleme de implementare în sfera practicii: contractarea redusă a
serviciilor către ONG-uri, implicarea minimă a beneficiarilor, multitudinea de
cazuri care îi revine unui profesionist din sectorul social.
Serviciile sociale în regiune sunt afectate puternic de caracteristicile dominante
ale perioadei de tranziţie prin care trece toată ţara şi de faptul că regiunea are cea mai
mare populaţie comparativ cu celelalte regiuni, dar şi cel mai redus PIB/locuitor.
Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce în ce mai mult în
ultima perioadă datorită disponibilizărilor masive din economie, dar şi datorită
incapacităţii agenţilor economici de a absorbi forţa de muncă tânără. In plus, cererea
mare este determinată şi de nivelul general de sărăcie a populaţiei, în special în cazul
unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: bătrânii, cei cu afecţiuni cronice sau cu
diverse handicapuri.
La nivelul judeţului Iaşi, principalii furnizori de servicii sociale şi prestaţii
sociale sunt: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Direcţia de
13
Muncă, Familie şi Solidaritate Socială, Serviciile Publice de Asistenţă Socială de la nivelul
primăriilor din mediul rural şi urban, organizaţii neguvernamentale, biserica, alte
organizaţii publice sau private.
Serviciile sociale au fost dezvoltate în ultimii ani în zona urbană la iniţiativa
instituţiilor statului dar şi a organizaţiilor neguvernamentale pentru ca în zonele rurale
acest tip de servicii să fie preponderent în sarcina primăriilor şi mult mai rar a ONG
urilor. Putem deci conchide că puţine comunitaţi din zona rurală au dezvoltat servicii
sociale, cu personal calificat în domeniul asistenţei sociale. Pentru a exemplifica să
amintim bunăoară de Primăriile din Valea Lupului, Lespezi, Mirceşti (cu proiecte vizând
limitarea marginalizării sociale), Primăria Ciurea (care a iniţiat ajutorarea unor familii în
Centrul de zi Sf. Nicolae), Primăriile Cepleniţa, Ciurea, Mogoşeşti, Costeşti, Răducăneni,
Cozmeşti etc. (cu preocupări în asistenţa persoanelor vulnerabile) etc. Practic
majoritatea primăriilor rurale se preocupă de „identificarea nevoilor sociale, individuale,
familiale şi de grup” ale unor diverse populaţii ţintă. La rîndul lor ONG urile desfăşoară
anumite proiecte în zonele rurale fară a avea efectiv filiale sau puncte de lucru în acest
mediu. Există însă şi unele excepţii: Asociaţia „Congregaţia Surorilor Franciscane
Misionare de Assisi-Filiala Hălăuceşti sau Asociaţia Surorilor Misionare ale Patimilor lui
Isus – Filiala Butea.
Judeţul Iaşi dezvoltă o problematică socială complexă datorită multitudinii de
grupuri şi categorii de persoane vulnerabile (Sursa: DGASPDC, Raport privind activitatea
Directiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Iaşi, 2009):
• 1.635 de copii aflaţi în centrele de plasament din subordinea DGASPDC;
• 2.640 de copii aflaţi în protecţie prin măsuri de tip familial;
• 978 de copii identificaţi ca fiind supuşi unei forme de abuz;
• 3.753 cazuri de încadrare a copilului într-un grad de handicap prezentate în
CPC în cursul anului 2009;
• 2.817 de copii cu nevoi speciale din judeţul Iaşi cu certificat de încadrare într-o
categorie de handicap;
• 22.788 persoane cu handicap (din care 2.617 copii şi 20.171 adulţi
neinstituţionalizaţi) pe tipuri de handicap;
14
• 17.685 de persoane beneficiare de venit minim garantat (din care 25% în
situaţii de ilegalitate, după se consemnează într-un articol postat pe Internet 1).

In prezent este nevoie de o diversificare a serviciilor (Şoitu, Daniela, 2006) în
funcţie de nevoi, de nivelul veniturilor, starea de sănătate, localizarea serviciilor, vârsta
beneficiarilor, sursele de finanţare, nivelul contribuţiei beneficiarului, tipul de sprijin
oferit.
Insă, de multe ori în selectarea priorităţilor de către autorităţi, atât la nivel
central, cât şi la nivel local, cântăresc cel mai mult fondurile disponibile - adesea în valori
reduse.
Este posibil ca ONG-urile, şi practica a demonstrat-o, să identifice alte modalităţi
de a umple golurile lăsate de instituţiile publice, acţionând ca un impuls pentru inovarea,
dezvoltarea şi re-organizarea sistemului de servicii sociale.
I.2.3. Mediu
Protecţia mediului se realizează atât prin acţiunile ecocivice ale fiecărui
cetăţean în parte, cât şi prin acţiunile realizate de către administraţia publică locală şi
celelalte organizaţii de mediu sau organizaţii non-guvernamentale.
În România, planificarea de mediu se desfăşoară la următoarele niveluri:
• naţional (Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului - PNAPM),
• regional (Planul Regional de Acţiune pentru Mediu - PRAM)
• local (Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM) - PLAM-ul oferă un cadru
comun de întâlnire a diverselor autorităţi locale, ONG-uri, grupuri de indivizi cu
idei, interese, valori şi perspective diferite, lucrând împreună pe o durată bine
definită pentru obţinerea consensului asupra priorităţilor şi acţiunilor prin care
pot fi soluţionate problemele de mediu.
Conform Planului Local de Acţiune pentru Mediu, principalele probleme de
mediu din judeţul Iaşi sunt:
• calitatea apei de suprafaţă (poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor
de ape uzate din industrie, menajere neepurate sau epurate insuficient în
aglomerări urbane; poluarea apelor de suprafaţă datorită depozitării în albia
majoră şi pe malurile râurilor, în special a deşeurilor menajere; poluarea apelor
1
http://www.iasiplus.ro/news/5/30943/Iasul%2C+campion+la+dosare+ilegale+de+ajutor+social.html
15
de suprafaţă datorită activităţii de creştere a animalelor în complexe zootehnice
etc.);
• gestionarea deficitară a deşeurilor;
• pericole generate de catastrofe / fenomene naturale / antropice (mari
suprafeţe agricole şi numeroase localităţi expuse riscului inundaţiilor datorită
lipsei sau ineficienţei lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor;
intensificarea fenomenelor de eroziune şi degradare a terenurilor; lipsa unui
sistem optim de monitorizare a fenomenelor meteorologice de risc la nivel
judeţean şi naţional etc.);
• calitatea apei potabile (deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei
potabile distribuite în mediul urban şi rural; deficienţe în monitorizarea calităţii
apei potabile; deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei industriale
distribuite);
• transporturile, degradarea mediului natural şi construit, poluarea
atmosferei (poluarea atmosferei datorită emisiilor generate de activităţile
industriale, datorită traficului rutier etc.) turism şi agrement (cauze asociate
instituţiilor şi factorilor cheie: administrarea necorespunzătoare a potenţialului
turistic şi de agrement existent, neaplicarea legislaţiei existente, ignorarea
aspectelor privind protecţia mediului; cauze asociate populaţiei: lipsa educaţiei
ecologice, ignorarea legislaţiei etc.). În municipiul Iaşi există 4 zone potenţial
critice din punct de vedere al poluării aerului: SC FORTUS SA, SC CET SA IASI,
SC CERAMICA SA, SC MOLDOMOBILA SA.
• în ceea ce priveşte animalele abandonate / fără stăpân nu există informaţii
concrete privind numărul acestora.
I.2.4. Cultura
Condensată în centru, cultura ieşeană este departe de a avea o adresabilitate şi
receptivitate generală. În condiţiile în care nu se poate vorbi şi despre o cultură dispusă
pe diferite zone din municipiul Iaşi, respectiv diferite localităţi din judeţ, constatăm un
profund dezechilibru „Centru” – „Periferie” şi, implicit o discriminare culturală
inacceptabilă pentru un judeţ cu un potenţial cultural impozant.
Există, la ora actuală, un anumit blocaj funcţional în sectorul cultural, generat de
câteva motive distincte printre care:
16
• neîncurajarea unor proiecte de tip inovator;
• birocratizarea excesivă a relaţiei instituţie – ordonator de credit;

• utilizarea organismelor culturale ca paravane politice;
• lipsa unor strategii de atragere a investiţiei private în mediul cultural;
• limitele dialogului între autorităţi – instituţii culturale – societate civilă.
Eşecul sistematic al încercărilor de a ieşi în plan naţional cu evenimente de
impact este un semn al inexistenţei unor strategii de promovare a Iaşului cultural şi al
lipsei unor politici culturale viabile.
I.3. Indexul ONG-urilor ieşene
În prezent există mai multe baze de date cu ONG-uri la nivelul judeţului Iaşi. Din
păcate, aceste baze fie nu sunt accesibile, fie informaţiile conţinute sunt incomplete şi /
sau greşite. De exemplu, Registrul ONG realizat de către Ministerul Justiţiei este greu
accesibil la nivelul Tribunalului Iaşi, datele despre acestea fiind neactualizate şi
irelevante. Instituţia Prefectului Iaşi dispune de o baza de date construită pe baza
înscrierii voluntare a ONG-urilor. Deşi accesibilă la cerere, în baza legii accesului la
date publice, această bază de date este incompletă şi conţine numeroase erori. In aceeaşi
situaţie este şi baza de date cu ONG-uri a Primăriei Municipiului Iaşi.
Baza de date pe care am utilizat-o ca punct de pornire a fost Catalogul ONG-
urilor ieşene realizat de către Fundaţia ProWomen (vizibil şi la www.ongiasi.ro).
Conform acestui document în Iaşi sunt active 51 de ONG-uri distribuite pe diferite
domenii de interes:
Fundaţia Domeniul principal Domeniul secundar
Cultura, Arta
A.E.L.V.A. - Asociaţia Elevilor Liceului Teoretic Integrare sociala
Invăţământ, Educaţie, Cercetare
"V. Alecsandri", Iaşi Protecţia mediului
Sport
ACREMIS - Asociaţia pentru conservarea şi
reevaluarea monumentelor istorice şi a Cultura, Arta
siturilor
AIESEC Iaşi Tineret
Sănătate/ Persoane cu
ARAS Asociaţia Română Anti SIDA, Filiala Iaşi dizabilităţi
Servicii sociale
Asociaţia „Il Chicco" Iaşi Servicii sociale
Asociaţia „Recreaţii Matematice" Invăţământ, Educaţie, Cercetare

Asociaţia „Tinerii Ecologi Români din Iaşi" -
Protecţia mediului
T.E.R.IS
Asociaţia Alternative Sociale Drepturile omului Dezvoltare comunitară
17
Asociaţia Ars Continua Cultura, Arta
Asociaţia Centrul Regional de Facilitare şi
Consiliere, Negociere şi Mediere
Negociere
Asociaţia Clubul de Dans Sportiv NIKONS Sport
Asociaţia Contrafort Cultura, Arta

Asociaţia Creştin - Umanitară Slujirea Vieţii Sănătate / Persoane cu
Servicii sociale
Iaşi dizabilităţi
Asociaţia de informare şi atitudine civică
Dezvoltare comunitară
Orizont European Paşcani
Asociaţia Naţională a Studenţilor în Ştiinţe
Tineret Invăţământ, Educaţie, Cercetare
Administrative ANSSA - Filiala Iaşi
Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Sănătate / Persoane cu
Servicii sociale
Autism din România - Filiala Iaşi dizabilităţi
Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iaşi 2003 Dezvoltare comunitară
Asociaţia pentru Biserica Nicorită Cultura, Arta Servicii sociale
Asociaţia Primul Pas Servicii sociale

Asociaţia Studenţească "Tineri pentru Viitor" Tineret
Servicii sociale
Asociaţia Studenţească AMiCUS Iaşi Tineret
Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Servicii sociale
Credinţă
Români ASCOR Sport
Asociaţia Studenţilor Europeni AEGEE - Iaşi Dezvoltare durabilă Tineret
Asociaţia Tehnică de Formare Profesională
Invăţământ, Educaţie, Cercetare Servicii sociale
„TEACHING"
Asociaţia WALDORF Invăţământ, Educaţie, Cercetare Tineret
Credinţă
Centrul Diecezan Caritas Iaşi Servicii sociale
Sănătate / Persoane cu
dizabilităţi
Clubul de Ecologie şi Turism MOLDAVIA Dezvoltare durabilă
Fundaţia "Fraţii Carităţii" Filiala Iaşi Servicii sociale

Cultura, Arta
Fundaţia „Solidaritate şi Speranţă" Iaşi Servicii sociale Dezvoltare comunitară
Tineret
Fundaţia Academică pentru Progres
Cultura, Arta
Rural„Terra Nostra", Iaşi
Fundaţia Alături de Voi România dizabilităţi
Servicii sociale
Fundaţia Ancora Salvării Servicii sociale
dizabilităţi
Fundaţia Casa Speranţei dizabilităţi
Sport
Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate

Consiliere, Negociere şi Mediere
Comunitară
Fundaţia Corona Iaşi Dezvoltare comunitară Protecţia mediului
Servicii sociale
Fundaţia COTE Servicii sociale
Fundaţia EuroEd Invăţământ, Educaţie, Cercetare
Fundaţia HECUBA Servicii sociale
Fundaţia IOSIF Servicii sociale Consiliere, Negociere şi Mediere
Fundaţia Link România Moldavia Iaşi Servicii sociale
Fundaţia Păpădia Servicii sociale
Fundaţia Pro Women Servicii sociale Invăţământ, Educaţie, Cercetare

18
Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany
Servicii sociale
Fundaţia Star of Hope România Servicii sociale
dizabilităţi
Fundaţia TERRAMOLD Servicii sociale
Protecţia mediului
Fundaţia World Vision România Servicii sociale
HOLT ROMÂNIA - Fundatia de Consultanta si
Consiliere, Negociere şi Mediere Servicii sociale
Servicii Sociale pentru Copii si Familii
Liga Studenţilor Electronişti Iaşi Servicii sociale
Tineret
Organizaţia Salvaţi Copiii Iaşi Servicii sociale
SPEhRo dizabilităţi
Cu siguranţă că ONG-urile Ieşene sunt mai numeroase, însă ele nu au putut fi

identificate în documentele accesibile la momentul demarării cercetării.
I.4. Suportul legislativ al ONG-urilor
Conform normelor metodologice în vigoare (Sursa: Guvernul României - Norma

metodologică din 09/06/2005 de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
68/2003 privind serviciile sociale, Monitorul Oficial, Partea I nr. 535 din 23/06/2005),
furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public sau
privat, care au prevăzut, în mod obligatoriu, ca obiect de activitate în actul de înfiinţare
sau după caz, în autorizaţia pentru desfăşurarea unor activităţi în mod independent,
acordarea de servicii sociale.
Furnizorii publici pot fi:
• direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului – la
nivel judeţean;
• serviciul public de asistenţă socială la nivel local;
• instituţii publice care au constituite compartimente de asistenţă socială;
• alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local.
Furnizorii privaţi pot fi:
• asociaţii şi fundaţii (inclusiv fundaţii ale unor societăţi comerciale);
• filiale şi sucursale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
• organizaţii internaţionale de profil;
• culte religioase;
19
• orice alte forme organizate ale societăţii civile;
• persoane fizice autorizate în condiţiile legii.
Legislaţia referitoare la organizarea şi funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor
(O.G. nr.26/2000) impune obligativitatea unor structuri de conducere, precum adunarea
generală sau consiliul director.
Caracteristici ASOCIAŢIA FUNDAŢIA

Număr fondatori Minim 3 persoane Minim 1 persoană
Adunarea Generală
Consiliul Director
Consiliul Director
Cenzorul sau comisia de
Organele de conducere Cenzorul sau comisia de
cenzori (pentru asociaţii cu
cenzori (număr impar)
un număr mai mare de 100
de membrii)
Da (pentru asociaţii şi
Colectarea de cotizaţii Nu
federaţii)
Conform O.G. nr. 37/2003 pentru modificarea şi completarea O.G. nr.26/2000, o

asociaţie sau fundaţie poate fi recunoscută de către Guvernul României ca fiind de
utilitate publică, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
• activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau comunitar, dupa caz, şi
funcţionează de cel puţin 3 ani, anterior datei depunerii cererii privind
recunoaşterea statutului de utilitate publică;
• a realizat majoritatea obiectivelor stabilite;
• prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi
anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice
scopului sau, însoţit de situaţiile financiare anuale şi de bugetele de venituri şi
cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaşterea
statutului de utilitate publică;
• valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori este cel puţin
egală cu valoarea patrimoniului iniţial.
20
Guvernul Romaniei, prin organul său de specialitate, poate, la propunerea
autorităţii administrative competente, să acorde o dispensă de la îndeplinirea

condiţiilor menţionate mai sus, dacă:
• asociaţia sau fundaţia solicitantă a rezultat din fuziunea a două sau mai multe
asociaţii ori fundaţii preexistente;
• fiecare dintre asociaţiile sau fundaţiile preexistente ar fi îndeplinit cele două
condiţii, dacă ar fi formulat solicitarea în mod independent.
Prin utilitate publică se înţelege orice activitate care vizează atingerea unor
scopuri benefice în domenii de interes public general şi / sau comunitar.
Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea O.G. 26/2000 cu privire la asociaţii şi
fundaţii, stipulează faptul că, recunoaşterea utilităţii publice conferă asociaţiei şi
fundaţiei drepturi şi obligaţii:
• dreptul de a i se atribui în folosinţă gratuită bunurile proprietate publică;
• asociaţiile şi fundaţiile trebuie să menţină cel puţin nivelul activităţii şi
performanţele care au determinat recunoaşterea;
• au obligaţia de a comunica autorităţii administrative competente orice
modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de
activitate şi situaţiile financiare anuale;
• autoritatea administrativă are obligaţia să asigure consultarea acestor
documente de către orice persoană interesată;
• obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului
calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul
Oficial al României.
I.5. Imperativitatea activităţii ONG-urilor. Definiri laconice
În problemele abordate în acest prim capitol am explicat raţionalitatea socială

a instituirii ONG-urilor. Implicit, am sugerat faptul că aceste organizaţii sunt răspunsuri
culturale alternative la diferite presiuni şi crize sociale. Sintagma „organizaţie
nonguvernamentală” este foarte des întrebuinţată astăzi de sociologi, asistenţi sociali,
jurişti etc., dar prea puţin utilizată şi înţeleasă de marea majoritate a populaţiei. La
nivelul percepţiei comune, se reţine doar ideea că „un grup de oameni organizaţi acordă
ajutoare celor nevoiaşi”, omiţându-se esenţa provocării acestei activităţi. Statul
21
(guvernul), fie că nu este capabil să intervină în favoarea acestor beneficiari, fie în mod
tendenţios sau rău voitor nu realizează asemenea intervenţii.
În pofida acestor situaţii, populaţia din ţara noastră are aşteptările cele mai
înalte legate tot de intervenţia statului. Ca atare, viziunea intervenţionist-etatistă a
românilor afectează, încă, receptarea corectă a ONG-urilor. Abia specialişii şi lucrătorii
din aceste organizaţii înţeleg „indispensabilitatea” socială a ONG-urilor, siguranţa
existenţială indusă de acestea şi libertatea dobândită de cetăţeni prin posibilitatea lor
de a alege şi altceva decât oferta guvernamentală.
Definirile laconice şi nonconformiste enunţate de manageri de instituţii care
apelează la serviciile ONG-urilor ori chiar de conducători de ONG-uri, insistă, în primul
rând, pe ideea necesităţii existenţei acestor organizaţii şi, ulterior, pe elementele
privitoare la beneficiari, finanţare, susţinere normativă, capacitate empatică etc.
Selectăm mai jos câteva dintre definirile invocate:
• „instituţii care apără oamenii de sfidările şi piedicile statului. Până catadicsesc cei
de la guvern să reacţioneze, durerile beneficiarilor devin de nesuportat, iar
ajutoarele ajung să fie primite cu ură.” (D. L., manager ONG)
• „expresia cea mai dezinteresată a altruismului într-o lume reglată de interese şi
conflicte ... în care valorile se confundă cu nonvalorile, iar guvernul nu mai
urmăreşte decât să se salveze pe sine.” (P. O., manager instituţie de stat)
• „gura de oxigen pentru cel aflat în pragul dispariţiei sau raza de lumină pentru
cel care orbecăie prin beznă.” (P. O., manager instituţie de stat)
• „Faţa umanismului dincolo de ideologii şi de graniţe ... a unor oameni motivaţi de
bucuria de a face bine acolo unde e nevoie cel mai mult.” (D. B., manager
instituţie de stat)
• „Minune a creativităţii în sfera organizaţiilor. O modalitate de a alimenta
speranţa, chiar şi atunci când totul pare pierdut.” (P. O., manager instituţie de
stat)
• „Sursă de completare a lipsurilor şi golurilor create de stat, dar şi sursă de critică
pentru neputinţele statului.” (D. B., manager instituţie de stat)
• „Cadru care descoperă oamenii deopotrivă inteligenţi şi buni, adică îi adună pe cei
deştepţi, întreprinzători şi morali.” (M. Ţ., manager instituţie de stat)
22
• „Mediu necesar chiar şi numai pentru că îi provoacă pe oameni să acţioneze nu
atât pentru ei înşişi, cât pentru alţii, sau pentru că mobilizează energiile unor
proaspăt absolvenţi prin integrarea lor în organizaţii.” (S. C., manager ONG)
La aceste variante mai adăugăm două opinii aparţinând unor specialişti străini:
„montaje eclectice, dar care trebuie să funcţioneze orchestral” (Cl. Lafaye, 1996) şi
„gardieni ai ghetourilor ... pentru emanciparea oprimaţilor” (B. Hours, 2010).
Nu continuăm prezentarea definirilor pe această linie pentru că riscăm ca în loc
de evidenţierea existenţei necesare a ONG-urilor pentru spaţiul românesc să realizăm
apologia acestora. Deocamdată, realitatea ieşeană înregistrează momente care menţin
organizaţiile vizate la un bun nivel de creştere către maturitatea scontată.
23
Capitolul II
METODOLOGIA CERCETĂRII
Cercetarea „Contribuţia ONG-urilor la dezvoltarea judeţului Iaşi” s-a desfăşurat

în perioada iunie-iulie 2010. În derularea acestei cercetări am utilizat chestionarul, focus
grupul şi interviul semi-structurat. În consecinţă, am realizat analiza cantitativă şi
calitativă a datelor de teren. Mai menţionăm că toate ONG-urile ieşene au fost vizate,
însă multe dintre ele au refuzat să răspundă solicitărilor investigatorilor.
II.1. Studiul Cantitativ (mediul ONG)
Scopul cercetării prin chestionar a fost acela de a identifica anumite tendinţe în

ceea ce priveşte aportul ONG-urilor şi, pe cât a fost posibil, exemplificarea contribuţiilor
la dezvoltarea de ansamblu a judeţului Iaşi, la consolidarea societăţii civile, la
interacţiunea dintre societatea civilă –reprezentată de ONG uri şi administraţia publică
locală. În acest scop era imperios necesar să existe voci cât mai diverse, din domenii de
activitate variate (servicii sociale, dezvoltare comunitară, tineret, protecţia mediului;
învăţământ, educaţie, cercetare; cultură, artă; integrare socială, dezvoltare durabilă,
drepturile omului, sănătate / persoane cu dizabilităţi, credinţă; consiliere, negociere şi
mediere).
Cu alte cuvinte, în cadrul cercetării ne-a interesat aplicarea unui chestionar la
toate ONG-urile identificate. Metodologia de aplicare a chestionarului a urmărit
îndeaproape evitarea unor dificultăţi inerente, unele neanticipate.
Astfel, într-o primă etapă chestionarul a fost trimis pe e-mail unui număr de
peste 60 de ONG-uri după consultarea mai multor liste provenite din zona administraţiei
locale. Am plecat de la aceste liste deoarece existau motive temeinice de a considera
acele ONG-uri identificate ca fiind active şi cu relaţii mai mult sau mai puţin intense cu
administraţia publică locală. Evident că am consultat şi alte surse de date inclusiv de pe
site-urile web oficiale, însă nici una din surse nu poate fi considerată exhaustivă sau cel
puţin cele consultate / observate de echipa de cercetare. Chiar dacă o astfel de listă ar fi
24
să spunem completă urmează un lung efort de a demonstra în ce măsură respectivele
organizaţii mai fiinţează şi dacă informaţiile din acele baze de date sunt valabile etc.
De altfel, o primă expediere a chestionarului prin e-mail a avut o returnare
foarte slabă; ca atare am decis folosirea operatorilor de teren pentru a identifica anumite
ONG-uri aşa cum rezultau din lista iniţială de organizaţii. Scopul general nu a fost acela al
unei cercetări exhaustive (lucru de altfel imposibil), ci de a lucra cu un eşantion teoretic
de ONG-uri pentru a desprinde anumite constante specifice temelor studiate. În final, am
obţinut un eşantion de 41 ONG-uri.
Obiectivele generale ale studiului cantitativ au fost:
1. Evaluarea percepţiei şi autopercepţiei rolului ONG-urilor locale în dezvoltarea
de ansamblu a societăţii civile a judeţului;
2. Identificarea principalelor surse de finanţare şi dificultăţile specifice
întâmpinate în derularea proiectelor din acest punct de vedere;
3. Identificarea caracteristicilor proiectelor de succes şi ierarhizarea acestora în
funcţie de importanţa lor. Constituirea unor strategii satisfăcătoare (strategii de
succes), plecând de la constatările empirice respective;
4. Evaluarea colaborării locale dintre autorităţi şi ONG-uri. Identificarea unui
model al acestor schimburi reciproce;
5. Identificarea strategiilor de inter-comunicare şi inter-schimb între ONG-uri,
autorităţi locale şi finanţatori aşa cum rezultă acestea din experienţa acumulată
în ultimii ani. Evaluarea strategiilor cu impact pozitiv privind dezvoltarea jud.
Iaşi
6. Evaluarea strategiilor de relaţii publice puse în practică de către ONG uri şi a
vizibilităţii publice a acestora.
Chestionar
Eşantionare: 41 ONG-uri
Aplicare: s-au realizat doua valuri de aplicare: #1 - prin e-mail (15 chestionare)
#2 - face-to-face (26 chestionare)
25
Bună ziua! Suntem o echipă de cadre didactice din Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Catedra de Sociologie şi
Asistenţă Socială. Efectuăm o cercetare legată de contribuţia O.N.G.- urilor din Iaşi la dezvoltarea
comunitară, promovarea rolului acestora şi modalităţile prin care organismele publice locale ar putea apela
la serviciile dvs. Vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări şi vă asigurăm de confidenţialitatea
celor declarate de dvs. Datele culese vor fi prelucrate doar în scop ştiinţific şi de cercetare.
A. Date generale
Instrucţiuni de completare:
Notaţi răspunsurile in spaţiile marcate cu gri Nume ONG

Numele ONG-ului Meu
notaţi numele
Puneţi un „x” în dreptul codului pe care doriţi Sediu central 1x

să îl selectaţi
Filială 2
A1 Nume ONG A2 răspuns unic

Notaţi numele Sediu
1
central
Filială 2
A3 Formă de organizare Asociaţie 1
răspuns unic Fundaţie 2
Federaţie 3
Confederaţie patronală 4
Confederaţie sindicală 5
Corp profesional 6
A4 Domeniu de activitate secundar
principal răspuns
Domeniul răspuns
unic
multiplu
Servicii sociale 1 1
Dezvoltare comunitară 2 2
Tineret 3 3
Protecţia mediului 4 4
Învăţământ, Educaţie,
5 5
Cercetare
Cultură, Artă 6 6
Sport 7 7
Integrare socială 8 8
Dezvoltare durabilă 9 9
Drepturile omului 10 10
Sănătate / persoane cu
11 11
dizabilităţi
Credinţă 12 12
Consiliere, Negociere şi
13 13
Mediere
26
A5 În ce localitate aveţi
sediul central? notaţi
răspunsul
A6 doar pentru sediul central Da 1 A7 Dacă există
Aveţi filiale în alte filiale,
localităţi? Nu 2
Notaţi răspunsul Unde?
A8 În ce an a fost înfiinţată organizaţia dvs.?
anul: luna:
notaţi răspunsul
A9 În prezent organizaţia dvs. este recunoscută de Guvernul Da 1
României ca fiind de utilitate publică? răspuns unic Nu 2
A10 Câţi angajaţi are organizaţia? notaţi răspunsul
prin angajat se înţelege orice persoană care prestează o activitate
remunerată în cadrul organizaţiei
A11 Dintre aceştia câţi sunt angajaţi permanenţi?
notaţi răspunsul
A12 Câţi voluntari activi s-au implicat în activităţile
desfăşurate de organizaţia dvs. în ultimele 12 luni?
notaţi răspunsul
A13 Care este numărul de proiecte implementate de 2005:
organizaţia dvs. în ultimii 5 ani? notaţi răspunsul
2006:
2007:
2008:
2009:
A14 Câte dintre aceste proiecte au fost derulate cu

finanţare preponderent/majoritar locală?
notaţi răspunsul
finanţare preponderent/majoritar naţională?
notaţi răspunsul
finanţare preponderent/majoritar internaţională?
notaţi răspunsul
A17 Câte dintre aceste proiecte au fost derulate cu fonduri
preponderent/majoritar proprii?
notaţi răspunsul
A18 Care este bugetul mediu pe proiect pentru proiectele 2005 (EUR):
implementate în ultimii 5 ani (2005-2009)?
notaţi răspunsul 2006 (EUR):
2007 (EUR):
2008 (EUR):
2009 (EUR):
A19 Care este bugetul cel mai mare alocat pentru un

proiect implementat în ultimii 3 ani (2007/2009)? EUR:
notaţi răspunsul
27
A20 Care este numărul persoanelor fizice care au
beneficiat direct de proiectele implementate în ultimii
3 ani (2007/2009)? notaţi răspunsul
A21 Care este numărul profesioniştilor care au beneficiat
direct de proiectele implementate în ultimii 3 ani?
notaţi răspunsul
A22 Care este numărul organizaţiilor/instituţiilor care au
beneficiat direct de proiectele implementate în ultimii
3 ani? notaţi răspunsul
B. Activităţi de succes
B1. Vă rugăm să precizaţi care a fost principalul proiect de succes pe care l-aţi
implementat în judeţul Iaşi de la înfiinţare până azi?
B2. Ce domenii a vizat acest proiect?
B2 notaţi codul
corespunzător
B1 Notaţi răspunsul
domeniului de la
A4
Titlu:
Scopul principal:
B2. După părerea dvs. care sunt trei condiţii necesare pentru ca un proiect să poată fi
implementat cu succes. Notaţi răspunsul
a)
b)
c)
B3. Puteţi enumera câteva direcţii de acţiune pe care vi le propuneţi pentru viitor? Notaţi
răspunsul
1.________________________________________________2__________________________________________________
B4. Enumeraţi principalele dificultăţi pe care le aveţi în acest moment în derularea

proiectelor dvs.:
1.________________________________________________2__________________________________________________
28
C. Activitatea organizaţiei dvs.
C2. Dacă DA, cum caracterizaţi colaborarea

C1. În ultimii 5 ani aţi cu respectivele instituţii/organisme?
încheiat parteneriate locale Răspuns unic pe linie
DA NU
cu: Destul
Foarte Destul de Foarte
răspuns unic pe linie de
bună bună Proastă
proastă
1. Primăria Iaşi 1 2 4 3 2 1
2. Prefectura Iaşi 1 2 4 3 2 1
3. Consiliul Judeţean Iaşi 1 2 4 3 2 1
4. DGASPC Iaşi 1 2 4 3 2 1
5. Direcţia Asistenţă
1 2 4 3 2 1
Comunitară Iaşi
6. Direcţia Judeţeană pentru
1 2 4 3 2 1
Cultură Iaşi
7. Agenţia pentru Protecţia
1 2 4 3 2 1
Mediului Iaşi
8. Primăria din alt oraş din
1 2 4 3 2 1
ţară
9. Prefectura din alt judeţ din
1 2 4 3 2 1
ţară
10. CJ din altă zonă din ţară 1 2 4 3 2 1
11. Inspectoratul Şcolar
1 2 4 3 2 1
Judeţean Iaşi
12. Universitatea Al. I. Cuza
1 2 4 3 2 1
Iaşi
13. Inspectoratul Judeţean de
1 2 4 3 2 1
Poliţie Iaşi
14. Alta: 1 2 4 3 2 1
15. Alta: 1 2 4 3 2 1
16. Alta: 1 2 4 3 2 1
17. Alta: 1 2 4 3 2 1
18. Alta: 1 2 4 3 2 1
19. Alta: 1 2 4 3 2 1
20. Alta: 1 2 4 3 2 1
C2. În acest moment aveţi încheiat un astfel de parteneriat pe plan local cu astfel de
instituţii?
Da 1 Nu 2
C3. Dacă DA, cu cine anume? Notaţi răspunsul
a)
b)
c)
C4. Numiţi trei ONG uri locale cu care comunicaţi frecvent indiferent dacă aveţi sau nu
proiecte comune:
1.__________________________________ 2_________________________________ 3. _____________________________

29
C5. Bugetul total al organizaţiei dvs., în anul 2009, a fost

aproximativ de … EUR:
notaţi răspunsul
C6. În anii 2005-2009, care a fost principala dvs. sursă de finanţare a activităţii
organizaţiei?
(va rugam o singură alegere pe fiecare coloană)
2005 2006 2007 2008 2009
1. surse proprii (bani proprii, contravaloarea
1 1 1 1 1
serviciilor prestate etc.)
2. finanţare de către alte ONG-uri din România 2 2 2 2 2
3. finanţare de către alte ONG-uri din străinătate 3 3 3 3 3
4.finanţare de către firme comerciale private
4 4 4 4 4
româneşti
5. finanţare de către firme comerciale private străine 5 5 5 5 5
6. finanţare de către firme comerciale de stat
6 6 6 6 6
româneşti
7. finanţare de către firme comerciale de stat străine 7 7 7 7 7
8. finanţare de către instituţii internaţionale (UE,
8 8 8 8 8
PHARE, …)
9. finanţare de către instituţii locale ale statului
9 9 9 9 9
(primărie, prefectură…)
10.finanţare de către instituţii centrale ale statului
10 10 10 10 10
(ministere, …)
11.
altă Care?_____________________________________ 11 11 11 11 11
sursă.
C7. Intenţia de participare la diverse proiecte a adus cu sine şi o competiţie între

organizaţii. După părerea dvs. cum are loc această competiţie pe plan local? Răspuns unic
Fiecare ONG are şanse egale de a accesa un proiect 1
Competiţia este uneori incorectă 2
Competiţia nu este corectă niciodată 3
Nu ştiu/Nu pot aprecia 9
C8. Indiferent de alegere, vă rugăm să justificaţi răspunsul: notaţi răspunsul
C9. Vă rugăm să enumeraţi localităţile (oraşe sau comune) din judeţul Iaşi în care aţi
implementat proiecte în ultimii 5 ani? (Vă mulţumim dacă lista este cât mai completă):
30
D. Organizaţia dvs. şi colaborarea cu alte organisme locale
D1. Cât de des vă informaţi despre proiectele / hotărârile autorităţilor locale prin...?
răspuns unic pe linie
De câteva
De câteva De câteva O dată pe an
ori pe Deloc
ori pe lună ori pe an sau mai rar
săptămână
a) lectura ziarelor locale 5 4 3 2 1
ascultarea posturilor de radio
b) 5 4 3 2 1
locale
urmărirea emisiunilor
c) 5 4 3 2 1
posturilor TV locale
d) accesarea Internetului 5 4 3 2 1
discuţii cu prietenii sau
e) 5 4 3 2 1
rudele
discuţii cu consilieri /
f) 5 4 3 2 1
autorităţi locale
panourile de informare ale
g) 5 4 3 2 1
autorităţilor locale
anunţurile verbale ale
h) 5 4 3 2 1
afişe, fluturaşi ale
i) 5 4 3 2 1
participarea la şedinţele
j) 5 4 3 2 1
D2. Enumeraţi două metode prin care vă faceţi cunoscută activitatea dvs. în mun./jud.
Iaşi?
1.________________________________________________2__________________________________________________
D3. În ce măsură organizaţia dvs.... ? răspuns unic pe linie

Foarte Destul de Destul de Foarte
Deloc
des des rar rar
se informează despre
a) proiectele şi hotărârile 5 4 3 2 1
Primăriei şi Consiliului Local
participă la şedinţele publice
b) ale Primăriei şi Consiliului 5 4 3 2 1
Local
face recomandări Primăriei şi
c) 5 4 3 2 1
Consiliului Local
propune Primăriei şi
Consiliului Local proiecte
d) 5 4 3 2 1
pentru activităţi nonprofit de
interes local
participă la activităţi voluntare
e) 5 4 3 2 1
de interes local
31
D4. În ce măsură organizaţia dvs. ...? răspuns unic pe linie
Foarte Destul de Destul de
Foarte rar Deloc
des des rar
a) se informează despre proiectele
şi hotărârile Consiliului 5 4 3 2 1
Judeţean Iaşi
b) participă la şedinţele publice
5 4 3 2 1
din Consiliul Judeţean Iaşi
c) face recomandări Consiliului
5 4 3 2 1
Judeţean Iaşi
d) propune Consiliului Judeţean
proiecte pentru activităţi 5 4 3 2 1
nonprofit de interes local
D5. În ce măsură organizaţia dvs. ...? răspuns unic pe linie

Foarte Destul de
Destul de des Foarte rar Deloc
des rar
se informează despre
a) proiectele şi hotărârile 5 4 3 2 1
Prefecturii Iaşi
participă la şedinţele publice
b) 5 4 3 2 1
din Prefectura Iaşi
face recomandări Prefecturii
c) 5 4 3 2 1
Iaşi
propune Prefecturii proiecte
d) pentru activităţi nonprofit de 5 4 3 2 1
interes local
D6. Dacă ne referim la anul 2009, dvs. / organizaţia dvs. ...? răspuns unic pe linie
Da N
u
a) A participat la o şedinţă publică a Primăriei sau a Consiliului Local 1 2
A participat la o şedinţă publică a Primăriei sau a Consiliului Local, dar v-a fost
b) 1 2
refuzat accesul
c) A vorbit la o şedinţă publică a Primăriei sau a Consiliului Local 1 2
d) A solicitat Primăriei sau Consiliului Local informarea pe o anumită temă 1 2
e) A solicitat Primăriei sau Consiliului Local să vă dea proiectul unui act normativ 1 2
A făcut o recomandare Primăriei sau Consiliului Local, recomandare ce a fost
f) 1 2
inclusă în proiectele de acte normative şi în deciziile luate
A depus un proiect la Primărie sau Consiliul Local pentru activităţi nonprofit de
g) 1 2
interes local
A primit fonduri nerambursabile din partea Primăriei sau a Consiliului Local
h) 1 2
pentru activităţi nonprofit de interes local
D7. Dacă ne referim la anul 2009, dvs. / organizaţia dvs. ...? răspuns unic pe linie
Da Nu
a) aţi participat la o şedinţă publică a Prefecturii Iaşi 1 2
aţi vrut să participaţi la o şedinţă publică a Prefecturii, dar v-a fost refuzat
b) 1 2
accesul
c) aţi vorbit la o şedinţă publică a Prefecturii 1 2
d) aţi solicitat Prefecturii o informare pe o anumită temă 1 2
32
e) aţi solicitat Prefecturii să vă dea proiectul unui act normativ 1 2
aţi făcut o recomandare Prefecturii, recomandare ce a fost inclusă în proiectele
f) 1 2
de acte normative şi în deciziile luate
g) aţi depus un proiect la Prefectură pentru activităţi nonprofit de interes local 1 2
aţi primit fonduri nerambursabile din partea Prefecturii pentru activităţi
h) 1 2
D8. Dacă ne referim la anul 2009, dvs./organizaţia dvs. ...? răspuns unic pe linie
Da Nu
a) aţi participat la o şedinţă publică a CJ Iaşi 1 2
b) aţi vrut să participaţi la o şedinţă publică a CJ, dar v-a fost refuzat accesul 1 2
c) aţi vorbit la o şedinţă publică a CJ Iaşi 1 2
d) aţi solicitat CJ Iaşi o informare pe o anumită temă 1 2
e) aţi solicitat CJ Iaşi să vă dea proiectul unui act normativ 1 2
aţi făcut o recomandare CJ Iaşi, recomandare ce a fost inclusă în proiectele de
f) 1 2
acte normative şi în deciziile luate
g) aţi depus un proiect la CJ Iaşi pt. activităţi nonprofit de interes local 1 2
aţi primit fonduri nerambursabile din partea CJ Iaşi pentru activităţi nonprofit
h) 1 2
de interes local
D9. În ultimii ani vi s-a cerut colaborarea / expertiza dvs. de către vreo instituţie de pe
plan local? răspuns unic
Da 1 Nu 2
D10. Dacă DA, de către cine anume? notaţi
răspunsul
a)
b)
c)
D11. Reprezentanţi ai organizaţiei dvs. s-au întâlnit în ultimul an cu reprezentanţi ai

următoarelor instituţii pentru a discuta probleme de interes public? răspuns unic pe linie
Da, aproximativ de câte ori? Nu
a) Prefectură 0
b) Primărie 0
c) Consiliul Local 0
d) Consiliul Judeţean 0
e) Mass-media locală 0
f) Asociaţii profesionale 0
g) ONG-uri 0
h) Agenţi economici 0
D12. În ce mod consideraţi că organizaţiile societăţii civile contribuie la dezvoltarea

locală…? notaţi răspunsul pe linie
a) … în plan social
b) … în plan economic
33
… în protecţia
c)
mediului
d) … în plan cultural
… a drepturilor
e)
omului
D13. Pe o scală de la 1 la 8, unde aţi poziţiona relaţia organizaţiei dvs. cu autorităţile

locale? răspuns unic
Relaţie foarte proastă Relaţie foarte bună
1 2 3 4 5 6 7 8
Relaţionare ONG-uri
R1. La ora actuală aveţi proiecte în colaborare/comune cu alte ONG-uri locale?

Da 1 Nu 2
R1. Dacă DA, cu cine anume? notaţi răspunsul
a)
b)
c)
R2. La ora actuală aveţi proiecte în colaborare/comune cu alte ONG-uri din România?
Da 1 Nu 2
a)
b)
c)
R3. La ora actuală aveţi proiecte în colaborare/comune cu ONG-uri din alte ţări?
Da 1 Nu 2
a)
b)
c)
34
R4. Să presupunem că aveţi oportunitatea de a demara un proiect important şi în acest sens veţi
avea nevoie de colaboratori. Numiţi trei ONG uri locale (în ordine descrescătoare!) la care aţi
apela pentru un parteneriat:

notaţi răspunsul
1
2
3
La final câteva date personale despre dvs.:
Sex 1. Masculin 2. Feminin

Vârstă (ani împliniţi)
Studii
Vechime în organizaţie
(ani)
Poziţia/funcţia dvs. în
organizaţie
Pentru controlul operatorilor de teren sau pentru eventuale lămuriri viitoare vă
rugăm să ne daţi (opţional) un număr de telefon la care puteţi fi
contactat:_________________________________________________________
II.2. Studiul calitativ (mediul ONG)
Studiul calitativ a vizat evaluarea autopercepţiei mediului ONG în raport cu o

serie de teme relevante pentru impactul pe care acest sector îl are asupra dezvoltării
judeţului Iaşi. Principalele teme de discuţie s-au referit la implicarea ONG-urilor în
dezvoltarea judeţului Iaşi. Analiza acestei teme cu ramificaţii vaste în diferite sectoare
socio-economice presupune şi studiul unor teme conexe. Astfel, au fost analizate şi teme
precum: istoricul sectorului non-profit în judeţul Iaşi, vizibilitatea şi încrederea de care
se bucură ONG-urile şi relaţionarea ONG-urilor cu autorităţile locale, cu alte ONG-uri şi
cu companii private sau de stat. O altă componentă a discuţiilor s-a axat pe strategiile
utilizate în elaborarea şi implementarea cu succes a proiectelor, în contextul mai larg al
obţinerii finanţării.
Studiul calitativ în mediul ONG a vizat patru domenii de interes: servicii sociale,
protecţia mediului, cultură şi economie. Designul iniţial al cercetării a presupus
desfăşurarea unui număr de patru sesiuni de focus grup, câte o sesiune pentru fiecare
domeniu de interes. Din păcate, deşi invitaţiile au fost realizate sub sigla Universităţii
35
„Alexandru Ioan Cuza”, am înregistrat un grad foarte redus de prezenţă a
reprezentanţilor ONG la discuţii. Această situaţie a impus elaborarea unui nou design.
Astfel, s-au realizat patru interviuri de profunzime, câte unul pentru fiecare domeniu de
interes, şi o sesiune de focus grup cu reprezentanţi din toate cele patru arii.
Criteriile de selecţie s-au referit, pe de o parte direct la persoanele prezente la
discuţii, iar, pe de altă parte, la ONG-urile invitate. Participanţii la sesiunile de interviu şi
focus grup au fost reprezentanţi ai ONG-urilor, care ocupă o poziţie de management. Un
alt criteriu de selecţie a fost cerinţa ca ONG-urile participante să aibă cel puţin cinci ani
de activitate.
Analiza datelor culese în urma interviurilor de profunzime şi a focus grupului a
fost de tip tematic, aprofundând şi explicând, de fapt, rezultatele studiului cantitativ.
Focus Grup
Eşantionare: ONG-uri cu minim 5 ani de activitate din domeniile: servicii sociale,

protecţia mediului, cultură şi economic;
Participanţi: s-a realizat o sesiune de focus grup cu 5 participanţi (fiecare ONG a

nominalizat câte un reprezentant care ocupă o poziţie de management).
Interviuri de profunzime
Eşantionare: ONG-uri cu minim 5 ani de activitate din domeniile: servicii sociale,

protecţia mediului, cultură şi economic;
Participanţi: s-au realizat 4 interviuri de profunzime (câte un interviu pentru fiecare

domeniu de activitate).
36
Ghid FOCUS GRUP
Introducere: (5 – 10 min.)
• Mă numesc ……….. şi sunt de la Catedra de Sociologie şi Asistenţă Socială,

Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi.
• Prezentare asistent interviu.
• Explicarea subiectului discuţiei: În prezent desfăşurăm un studiu sociologic

privind impactul activităţii ONG-urilor asupra dezvoltării judeţului Iaşi
• Explicarea metodei focus grup: Interviu de grup, la care participă în general între
6 şi 8 persoane.
• Înregistrare: Aş dori să menţionez ca voi înregistra interviul pentru a-mi fi mai

uşor să-mi reamintesc răspunsurile dvs.
• Motivare, încurajare de a participa: „Opiniile dvs. sunt foarte importante pentru

noi”, „Nu există răspunsuri corecte sau greşite”, „Răspunsurile dvs. vor rămâne
anonime”.
• Introducere succintă a fiecărui respondent (!!! Accentul pus pe OM !!!): nume,

organizaţia, cum îşi petrece timpul liber, pasiuni.
Istoria sectorului ONG în judeţul Iaşi (10 min.)
• Cum au evoluat ONG-urile din judeţul Iaşi din anul 1990 şi până în prezent?
[nr. ONG, tipuri de relaţii, tipuri de proiecte, servicii oferite, beneficiari, surse de
finanţare, legi, momente critice] (etapizare flipchart#1)
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
• Cum vedeţi evoluţia sectorului ONG în România şi în judeţul Iaşi?

37
Relaţionarea ONG (15 min.)
• Descrierea relaţiilor ONG – Autorităţi locale
+ momentul apariţiei relaţiei
+ puterea relaţiei (relaţie slabă, moderată, puternică)
+ sensul relaţiei (iniţiatorul, dominatorul)
+ tipul relaţiilor (formale - doar “pe hârtie” / colaborări efective)
+ resurse alocate (materiale, financiare, umane, expertiză)
+ servicii (servicii complementare, servicii dublate, servicii nou create)
• Descrierea relaţiilor ONG – ONG
+ puterea relaţiei (relaţie slabă, moderată, puternică; competiţie /

complementaritate)
+ resurse alocate (materiale, financiare, umane, expertiză, beneficii obţinute)
• Descrierea relaţiilor ONG – Companii private
+ puterea relaţiei (relaţie slabă, moderată, puternică)
+ resurse alocate (materiale, financiare, umane, expertiză)

38
Implicarea ONG-urilor în dezvoltarea judeţului Iaşi (15 min.)
• Domenii în care ONG-urile pot contribui de dezvoltarea judeţului Iaşi [general]
• Domenii în care s-au implicat ONG-urile. Cu ce rezultate? [general]
• Domenii în care ONG-urile deţin “supremaţia” serviciilor [general]
• Impactul ONG-urilor: + număr de proiecte (cantitate – estimare calitativă)
+ fonduri atrase (valoare – estimare calitativă)
+ număr si tipuri de beneficiari (estimare calitativă)
• Factori catalizatori ai implicării ONG-urilor în dezvoltarea judeţului Iaşi
• Factori inhibitori ai implicării ONG-urilor în dezvoltarea judeţului Iaşi
Proiecte de succes (10 min.)
• Ce însemnă un proiect de succes? (consideraţii generale)
• Scala succesului (flipchart#2)
Factori care
Factori care contribuie la
contribuie la succesul
PROIECT DE SUCCES insuccesul proiectului la
proiectului la nivelul
nivelul de …
de …
… implementare
… obţinere finanţare
… concept proiect
39
Vizibilitate şi încredere (10 min.)
• În ce măsură consideraţi că ONG-urile din Iaşi sunt cunoscute de către:
+ autorităţile locale?
+ companii private?
+ populaţia judeţului Iaşi?
+ ONG-uri din judeţul Iaşi?
+ ONG-uri din alte Judeţe?
• Care consideraţi că sunt cele mai bune modalităţi prin care un ONG se poate face
cunoscut?
• În ce măsură consideraţi că ONG-urile din Iaşi sunt creditate cu încrederea de

către:
+ autorităţile locale?
+ companii private?
+ populaţia judeţului Iaşi?
+ ONG-uri din judeţul Iaşi?
+ ONG-uri din alte Judeţe?
• Care consideraţi că sunt cele mai bune modalităţi prin care un ONG îşi poate creşte
cota de încredere?
Finanţarea şi sustenabilitatea proiectelor (10 min.)
• Care sunt în prezent principalii finanţatori ai proiectelor desfăşurate în prezent de

către ONG-urile din Iaşi?
• Care sunt principalele deficienţe / greutăţi în accesarea finanţărilor:

40
+ locale?
+ naţionale?
+ internaţionale?
[de insistat, dacă apare aici sau a apărut anterior sustenabilitatea – importanţă; sunt
proiectele cu adevărat sustenabile?]
• Din experienţa dvs. se poate vorbi de „căi ortodoxe” şi de „căi neortodoxe” de

obţinere a finanţării?
• Dacă ar fi să faceţi o serie de recomandări cu scopul îmbunătăţirii şi eficientizării

finanţării proiectelor, care ar fi acestea?
Concluzii (5-10 min.)
 După ce am discutat despre toate aceste, care consideraţi că este impactul ONG-
urilor asupra dezvoltării judeţului Iaşi?
Se mulţumeşte participanţilor şi se încheie discuţia.

41
II.3. Studiul calitativ (autorităţi locale)
Interviul semistructurat a fost aplicat pentru a obţine informaţii care să le

completeze pe cele procurate cu ajutorul chestionarului şi focus grupului. Subiecţii
participanţi la interviu au funcţii de conducere în cadrul unor instituţii de stat şi au avut
numeroase ocazii să relaţioneze cu ONG-urile ieşene. Opiniile exprimate de subiecţi au
fost, în toate cazurile, precedate de experienţe de cel puţin trei ani de solicitări de
servicii de la diverse categorii de ONG-uri ori de acţiuni comune cu acestea. Am recurs,
de asemenea, la intervievarea unor subiecţi manageri de ONG, pentru a dobândi
cunoştinţe relevante despre natura relaţiilor dintre organizaţiile nonguvernamentale şi
despre modul cum receptează aceşti manageri relaţia dintre ONG şi instituţiile statului.
Dimensiuni şi baterii de întrebări

(interviu semistructurat)
DIMENSIUNI ÎNTREBĂRI ŞI ITEMI DE ORIENTARE
A. Fundamente 1. În ce constă esenţa unui ONG?
cognitive 2. Care sunt ONG-urile ieşene de care aţi auzit cel mai des?
3. Cu care dintre ONG-urile ieşene aţi dori să colaboraţi în
viitorul apropiat?
4. Ce condiţii ar trebui să îndeplinească un ONG pentru a-
şi merita statutul?
B. Plasamentul 1. Care sunt domeniile în care activitatea ONG-urilor este
funcţional local / zonal mai potrivită?
2. Ce anume determină orientarea unui ONG spre un
domeniu sau altul de activitate?
3. Ce vă sugerează prezenţa unui număr mare / mic de
ONG-uri într-un domeniu de activitate?
C. Calitatea activităţii 1. Numiţi câteva proiecte de succes desfăşurate de ONG-

urile ieşene?
2. Care sunt caracteristicile unui ONG de succes?
3. Ce factori detemină creşterea contribuţiei ONG-urilor la
dezvoltarea judeţului?
42
4. Care sunt factorii care diminuează performanţele ONG-
urilor ieşene?
D. Încredere şi 1. Cum ar trebui să procedeze un ONG pentru a deveni
vizibilitate cunoscut?
2. Ce anume provoacă lipsa de încredere în ONG?
E. Schimbare valorică 1. Numiţi şi explicaţi două aspecte legate de ONG-urile
ieşene care ar trebui modificate fără nici o întârziere.
2. Se poate vorbi de o nouă orientare valorică în activitatea
ONG-urilor ieşene după 20 de ani de experienţă?
Unele dintre întrebările adresate respondenţilor par relativ dificile şi cu un grad

ridicat de abstractizare. Această constatare este însă greşită, întrucât subiecţii cunosc
foarte bine realitatea ONG-urilor, ele reprezentând pentru aceştia fie locul unde îşi
desfăşoară activitatea profesională, fie sunt parteneri de relaţie curentă.
43
Capitolul III
STAREA DE FAPT
III.1. Istoricul ONG-urilor din judeţul Iaşi
Atât pentru participanţii la focus grup, cât şi pentru participanţii la interviurile

de profunzime, ONG-urile sunt rezultatul unor iniţiative individuale (fundaţii) sau de
grup (asociaţii) care-şi propun realizarea unor schimbări. Ele au apărut ca alternative la
modul instituţional de organizare şi funcţionare a sistemului social.
Din punctul de vedere al respondenţilor, apariţia şi evoluţia sectorului ONG în
judeţul Iaşi, ca, de altfel, şi evoluţia acestui sector la nivel naţional, a fost influenţată de
mediul internaţional. Dacă ar fi să bornăm parcursul sectorului ONG ieşean, l-am putea
structura în două etape principale:
a. Perioada cuprinsă între anii 1990 – 2000.
b. Perioada cuprinsă între anii 2000 – 2010.
a. Perioada cuprinsă între anii 1990 – 2000

Perioada de început a tranziţiei româneşti a fost caracterizată, printre altele, şi
de o nevoie acută de asistare socială. Pe fondul acestei nevoi, la care se adaugă
mediatizarea excesivă a unor cazuri în mass-media internaţională, ONG-urile externe şi-
au canalizat activităţile în judeţul Iaşi spre satisfacerea nevoilor de bază.
Astfel, începând cu anii 1990, ONG-urile cu experienţă internaţională (Holt,
World Vision, Bethany etc.) au iniţiat servicii sociale („s-a lucrat în principal pe formele
alternative la instituţionalizare – asistenţa maternală, adopţie”), promovând în acelaşi
timp „un aport de metode, tehnici pe care le foloseau americanii în practica lor”, sprijinind
derularea unor proiecte pilot, cu ajutorul unor finanţări externe. „Primii care au venit cu
finanţări au fost cei din Statele Unite”. În momentul în care aceste proiecte si-au dovedit
eficienţa, ele au fost multiplicate şi de către instituţiile publice, pentru început fiind
destinate unui număr mic de beneficiari.
44
În perioada 1990 - 1997, unele „instituţii au fost desfiinţate, altele au fost
reorganizate pe un sistem de tip familial, iar altele au rămas la fel, cu mici retuşuri doar de
formă”. Este perioada în care a crescut mult numărul de adopţii, în special cele
internaţionale, „adopţiile naţionale rămânând la un nivel foarte scăzut”.
Pentru această perioadă, respondenţii au identificat două categorii de ONG-uri.
O primă categorie este reprezentată de filiale ale unor ONG-uri internaţionale, care
desfăşurau preponderent activităţi caritabile. Practic, aceste ONG-uri nu erau altceva
decât „distribuitori de ajutoare aduse cu camioanele din vest”. O a doua categorie de ONG-
uri a fost reprezentată de ONG-uri locale care în numeroase cazuri „speculau anumite
facilităţi fiscale”. Pentru respondenţi sunt de notorietate cazurile unor „ONG-uri din
nordul României, specializate în aducerea de maşini, în scop comercial”.
În perioada de început a tranziţiei, în lipsa sistemului public de servicii sociale
de asistenţă socială, ONG-urile străine şi româneşti au avut un rol important în oferirea
unor locuri de practică studenţilor de la asistenţă socială, creându-le apoi şi oportunităţi
de angajare. Au existat însă şi ONG-uri care au avut un impact deformant asupra
profesiei. „S-a creat uneori falsa impresie că acţiunile caritabile pot substitui activităţile
profesionale de tip preventiv”. În acea perioadă, s-a acreditat ideea că „oricine” poate
lucra în asistenţa socială şi „oricum”.
În ceea ce priveşte relaţia ONG-urilor din perioada 1990 – 2000 cu autorităţile
centrale, teritoriale şi locale, respondenţii au evidenţiat faptul că, „ONG-urile nu au fost
sprijinite de către autorităţile publice”.
Politica socială din anii 1997 - 2000, care a „mizat pe ONG-uri”, a dus la
„ignorarea dezvoltării unor servicii publice de asistenţă”. În anul 1997 s-a declanşat un
proces de descentralizare (s-au înfiinţat direcţii judeţene de protecţie a copilului), dar el
a fost realizat „haotic, cu pierderea capacităţilor de evaluare şi control”.
În opinia respondenţilor, descentralizarea administraţiei publice a „încurajat
iniţiativele locale”, dar a avut şi un efect negativ: „a generat accentuarea decalajelor
dintre comunităţi. Comunităţile cu resurse financiare mai mari, la care se adaugă şi o
expunere mai ridicată la exemplele celor din Vest, au dezvoltat servicii comunitare;
comunităţile lipsite de resurse, cu probleme sociale mari, nu au putut dezvolta asemenea
servicii”.
Proiectele iniţiate şi desfăşurate în perioada anilor ’90, de către ONG-uri se
bazau pe finanţări din străinătate, însă aceste finanţări erau accesibile doar „ONG-urilor
45
mari”, care erau, în fapt, filiale ale ONG-urilor internaţionale. Durata proiectelor era, în
medie, de 3-5 ani.
Sfârşitul anilor ’90 şi începutul anilor 2000 marchează o perioadă caracterizată
prin trecerea de la „ONG-urile caritabile, care distribuiau haine şi alimente la ONG-urile
care oferă servicii de calitate”.
b. Perioada cuprinsă între anii 2000 – 2010

Începutul anilor 2000 a fost marcat de o schimbare profundă, atât la nivel
internaţional, cât şi la nivel naţional, cu impact asupra funcţionării ONG-urilor.
Astfel, la nivel internaţional organisme precum Naţiunile Unite, Banca Mondială
au introdus paradigma „dezvoltării de jos în sus”, care pune accentul pe rezolvarea
problemelor prin utilizarea resurselor locale (resurse umane, resurse materiale etc.) şi
pe transferul de abilităţi de la specialişti la membrii comunităţilor. Raportul dedicat
combaterii sărăciei editat de Banca Mondială în 2002 a fixat capacitarea
(empowerment) ca principală prioritate a politicilor de dezvoltare. Respondenţii au
identificat şi o serie de avantaje ale acestei paradigme: „strategiile ghidate de liderii
informali din comunitate pot capacita grupurile marginalizate, gestionarea în comunitate
a resurselor poate fi transparentă, controlul comunităţilor asupra proceselor decizionale
poate spori capitalul social etc.”
În acelaşi timp, respondenţii au adus şi o serie de critici care vizează
instrumentele pe care Banca Mondială le-a recomandat în direcţia reducerii sărăciei. În
opinia participanţilor la interviuri, politicile recomandate de Banca Mondială „au
prezentat dezavantaje pe termen lung; concentrarea pe privatizarea serviciilor sociale şi
pe oferirea de beneficii focalizate către categorile defavorizate ale populaţiei se asociază
cu riscul unei segregări sociale” între cei care beneficiază şi cei care susţin aceste
beneficii prin taxe şi impozite.
Dacă la începutul anilor ’90 Banca Mondială viza acordarea suportului pentru
realizarea cu succes a tranziţiei către economia de piaţă, anul 2006 a adus cu sine o
reorientare a Băncii către sprijinirea integrării României în spaţiul UE.
La nivel naţional, România cunoaşte o perioadă de creştere economică, pe de o
parte, iar pe de altă parte, Guvernul, în 2001, a adoptat Legea-cadru a asistenţei sociale
care fixează condiţiile construirii unor servicii profesioniste, specializate. Modificată prin
Legea nr. 47/2006, ea a iniţiat crearea structurilor necesare sporirii rolului şi
46
responsabilităţii sistemului în furnizarea serviciilor sociale publice. Noua filosofie a
serviciilor specializate, orientate către familie şi comunitate a fost susţinută şi de O.G.

nr.68/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale. Prin O.G. nr.86/2004,
s-a stipulat posibilitatea Consiliilor Locale de a finanţa din bugetele locale apariţia unor
instituţii de asistenţă socială pe bază de parteneriat.
În comparaţie cu perioada anilor 1990, când „au apărut foarte multe ONG-uri, ca
o modă”, perioada anilor 2000, este caracterizată de o selecţie treptată a ONG-urilor. „O
primă selecţie a fost când s-au retras partenerii şi finanţările din străinătate, care
susţineau un anumit ONG”. O a doua selecţie a fost determinată de fondurile accesibile
ONG-urilor: „foarte multe ONG-uri şi-au schimbat obiectul de activitate pentru a
corespunde cerinţelor fondurilor de stat sau fondurilor de pre-aderare”.
Perioada anilor 2000 – 2010 este marcată şi de o încercare de profesionalizare
şi specializare a ONG-urilor, prin atragerea de personal calificat (specialişti şi voluntari).
Pe baza expertizei şi a dezvoltării abilităţilor de a atrage fonduri, ONG-urile au „stabilit
parteneriate eficiente cu multe instituţii locale, naţionale şi internaţionale, publice sau
private”. Parteneriatul public-privat asigură serviciul public în totalitate sau parţial, în
funcţie de fondurile private atrase şi face apel la know-how-ul sectorului ONG.
ONG-urile din judeţul Iaşi au jucat un rol important pe piaţa furnizorilor de
servicii sociale, intervenind acolo unde administraţia locală nu era abilitată să intervină,
fie „din cauza lipsei specialiştilor, fie ca urmare a mecanismelor administrative
birocratice”. Mai mult, iniţierea şi derularea de servicii sociale a condus la „dezvoltarea
sistemului de asistenţă socială şi la apariţia unor instituţii”. ONG-urile au jucat un rol de
complementaritate cu statul şi mediul de afaceri, dezvoltând deseori activităţi de
pionierat în diferite sectoare ale vieţii sociale. Din punctul de vedere al respondenţilor, la
ora actuală, ONG-urile deţin supremaţia pe piaţa serviciilor oferite victimelor traficului
de fiinţe umane, reintegrării deţinuţilor, protecţia persoanelor infectate cu HIV/SIDA etc.
Schimbarea de paradigmă de la nivelul organismelor internaţionale, dublată de
schimbările din plan legislativ, economic şi social la nivel naţional, amintite mai sus, a
determinat trecerea de la ONG-uri ca „simpli distribuitori de ajutoare în neştire” la „ONG-
uri care oferă intervenţii individualizate şi specializate, de la caz la caz, planuri de servicii
adaptate nevoilor beneficiarilor”.
47
Respondenţii au remarcat faptul că, după anul 2000, durata proiectelor
finanţate s-a restrâns de la 3 - 5 ani la 12 - 18 luni. Acest fapt a determinat o „dezvoltare
a abilităţilor ONG-urilor de a atrage fonduri de finanţare”.
III.2. Distribuţia pe domenii a ONG-urilor
Conform Catalogului ONG-urilor ieşene realizat de către Fundaţia ProWomen

cele 51 de organizaţii non-guvernamentale acoperă următoarele domenii de interes (ne
referim atât la domeniul principal, cât şi la domeniul secundar):
Domeniul: %
Servicii sociale 32,2
Invatamant, Educatie, Cercetare 13,8
Sanatate / Persoane cu dizabilitati 10,3
Tineret 9,2
Cultura, Arta 8,0
Dezvoltare comunitara 5,7
Consiliere, Negociere si Mediere 4,6
Protectia mediului 4,6
Sport 4,6
Credinta 2,3
Dezvoltare durabila 2,3
Drepturile omului 1,1
Integrare sociala 1,1
48
O situaţie interesantă este dată de distribuirea domeniilor de interes principal –
secundar la nivelul fiecărui ONG. Astfel, există două domenii de interes care sunt
declarate doar ca domeniu principal: Dezvoltare durabilă şi Drepturile omului, respectiv
un domeniu care a fost declarat doar ca domeniu secundar: Integrare socială.
Domeniu Domeniu secundar
Domeniul principal (%)
(%)
Dezvoltare durabila 100,0 0,0
Drepturile omului 100,0 0,0
Consiliere, Negociere si Mediere 75,0 25,0
Cultura, Arta 71,4 28,6
Servicii sociale 67,9 32,1
Dezvoltare comunitara 60,0 40,0
Sanatate / Persoane cu dizabilitati 55,6 44,4
Credinta 50,0 50,0
Tineret 50,0 50,0
Invatamant, Educatie, Cercetare 41,7 58,3
Protectia mediului 25,0 75,0
Sport 25,0 75,0
Integrare sociala 0,0 100,0
49
Dacă ne referim acum la eşantionul pe care s-a făcut cercetarea, organizaţiile
non-profit care au făcut parte din acesta au avut următoarele caracteristici principale:
Număr
Fundaţie 21
Asociaţie 18
Tip de organizaţie
Federaţie 1
Corp profesional 1
Sediu central în Iaşi 29
Locaţia sediului
Filială în Iaşi 12
Servicii sociale 14
Dezvoltare comunitară 4
Tineret 3
Protecţia mediului 1
Învăţământ, Educaţie, Cercetare 6
Domeniu Cultură, Artă 3
principal de Integrare socială 2
activitate Dezvoltare durabilă 1
Drepturile omului 1
Sănătate / Persoane cu 3
dizabilităţi
Credinţă 1
Consiliere, Negociere şi Mediere 2
Preocupările ONG-urilor locale intrate în eşantion sunt însă multiple. Iată cum
arată domeniile secundare şi numărul aferent al organizaţiilor:
Domenii secundare de activitate Număr de ONG
Servicii sociale 12
Dezvoltare comunitară 12
Tineret 10
Protecţia mediului 5
Învăţământ, Educaţie, Cercetare 14
Cultură, Artă 3
Integrare socială 2
Dezvoltare durabilă 1
Drepturile omului 14
Sănătate / persoane cu dizabilităţi 11
Credinţă 2
Consiliere, Negociere şi Mediere 8
Trebuie precizat că ONG urile au preocupări diversificate, doar două dintre ele
rămânând doar la un domeniul principal. De asemenea, apreciem că domeniile de
activitate trebuie privite într-un sens general din moment ce am dedus inadvertenţe
chiar şi între răspunsurile la chestionare şi diverse materiale de popularizare. Asistăm,
50
practic, la suprapuneri de competenţe (generatoare de concurenţă!) din moment ce un
domeniu este principal pentru un ONG, dar în acelaşi timp el este secundar pentru alt
ONG. Dacă în întreg eşantionul doar două ONG-uri se rezumă la un singur domeniu de
activitate, la cele mai multe domeniile cumulate sunt foarte multe iar specificul
proiectelor extrem de variat. Există ONG uri care într-un an calendaristic pot derula
concomitent teme precum: drepturile omului, colaborarea transfrontaliera, mediere pe
piaţa muncii, politici de sanatate şi/sau discriminarea pe piaţa muncii. Situaţia aceasta
persistă chiar şi acolo unde un domeniu principal este conex cu alte domenii secundare.
Varietatea temelor proiectelor este însă foarte mare şi există riscul unei lipse de
focalizare pe un domeniu anumit, mai restrâns, dar mai bine aprofundat.
III.3. Proiecte şi beneficiari
ONG-urile vizate în cercetare, fie prin chestionar fie prin focus grupuri, au fost
rugate să stipuleze numărul de beneficiari fie ei persoane fizice, profesionişti sau
organizaţii / instituţii, cu referire expresă la proiectele implementate în ultimii trei ani.
Conform H.G. nr. 1007/2005 privind modificarea H.G. nr. 539/2005 pentru
aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de
personal, principalele categorii de beneficiari ai asistenţei sociale sunt:
• Copiii separaţi sau cu risc de separare de părinţi;
• Persoanele cu handicap;
• Persoanele vârstnice;
• Persoanele victime ale violenţei în familie;
• Persoanele toxico-dependente;
• Persoanele victime ale traficului de fiinţe umane;
• Persoanele imigrante şi refugiaţii;
• Persoanele fără adăpost;
• Alte persoane aflate în situaţii de dificultate.
Dacă ne referim la beneficiarii persoane fizice consemnaţi în ultimii trei ani
(2007-2009) într-adevăr numărul acestora este impresionant: de la câteva zeci de
beneficiari (de exemplu: Terra Nostra, Fraţii Carităţii etc.) la câteva sute (de exemplu:
Fundaţia Iosif, LECUPO, Waldorf etc.) şi la câteva mii de beneficiari (de exemplu: Star of
51
Hope, Caritas, Salvaţi Copiii, Alternative Sociale etc.). Categoriile în care se pot încadra
aceşti beneficiari sunt foarte diverse chiar dacă respectă tipologia de mai înainte: familii
marginalizate şi vulnerabile, persoane cu anumite probleme de sănătate asistate la
domiciliu, persoane care apelează la cantinele sociale, persoane cu dificultăţi pe piaţa
muncii, persoane cu dizabilităţi, persoane de vârsta a treia, copii aflaţi în dificultate din
cauza migraţiei sau a statutului familiei, persoane dependente de droguri, alcool etc.,
copii cu risc de abandon şcolar, copii abandonaţi sua exploataţi, persoane cu HIV / SIDA
etc.
Numărul acestor beneficiari poate varia mult deoarece se pot include foarte
uşor şi beneficiarii indirecţi. Trebuie amintit că mai multe ONG-uri nu ne-au declarat
decât cifre aproximative, deoarece după tipul de proiecte implementate, ele nu pot avea
o evaluare cantitativă precisă a beneficiarilor.
Dintr-o perspectivă globală, ar fi fost interesantă şi o cercetare a beneficiarilor
prin chestionare directă pentru a sesiza gradul de satisfacţie al acestora odată ce au fost
incluşi în diverse programe.
In acelaşi timp, după cum s-a observat în alte cercetări, gradul de dependenţă
faţă de programele derulate atât de ONG-uri, cât şi de diferite autorităţi, poate da naştere
la raporturi inegale.
Cât priveşte numărul profesioniştilor ca beneficiari direcţi ai proiectelor acestor
ONG-uri, şi de această dată, numărul declarat este impresionant. În aceeaşi perioadă
2007-2009 se disting o serie de organizaţii care depăşesc cifra de 1000 de specialişti
beneficiari direcţi (ex. Centrul Regional de Facilitare şi Negociere, Salvaţi Copiii,
Alternative Sociale şi Alături de Voi) sau organizaţii care declară câteva sute de
beneficiari (asociaţii studenţeşti diverse, Fundaţia Corona, Star of Hope, Bethany, Holt).
Evident că aceste cifre puteau fi foarte utile într-o perspectivă comparativă la nivel inter-
judeţean sau naţional (cu atât mai mult dacă eşantionul cuprins în această cercetare era
mai mare sau nu am fi avut atât de multe refuzuri din partea unor ONG-uri ieşene de a
participa la studiu). De asemenea, se poate face o analiză separată după tipul de activităţi
în care au fost implicaţi aceşti specialişti, şi aceasta, pentru a vedea în ce măsură nu se
excede numărul de aplicaţii formative / trainning-uri.
Dacă ne referim la numărul de beneficiari ca şi instituţii / organizaţii, şi de data
aceasta, cifrele dovedesc activitatea deosebit de fructuoasă a unora dintre ONG-urile din
eşantion. Astfel, există organizaţii care declară beneficiari instituţionali în număr de
52
peste 100 (de ex. Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară, Alternative Sociale,
Bethany), altele specificând câteva zeci de beneficiari (Alături de Voi, Waldorf, Holt,
Corona etc.).
Evident că există o corelaţie pozitivă între valoarea proiectelor şi numărul de
beneficiari, dar putem găsi şi excepţii: beneficiari foarte mulţi cu costuri relativ scăzute
(în cazul asociaţiilor pentru studenţi sau elevi).
In concluzie putem spune că, nu neapărat numărul beneficiarilor este
impresionant, cât varietatea acestora dată de compexitatea şi ingeniozitatea proiectelor
implementate pe plan local.
In ceea ce priveşte localizarea proiectelor putem construi o veritabilă hartă a
activităţii ONG-urilor ieşene. Practic, ONG-urile locale (din eşantionul cantitativ)
desfăşoară proiecte atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Cu toate acestea, cele mai
multe dintre proiecte sunt concentrate în mediul urban, municipiul Iaşi deţinând prima
poziţie de departe. Situaţia distribuirii pe localităţi a priectelor în ultimii cinci ani a fost
următoarea:
Număr de
Localitatea
proiecte
Iaşi 20
Harlau 9
Tg Frumos, Pascani 8
Voinesti, P. Iloaie, Popricani, Raducaneni 6
Aroneanu 5
Erbiceni, Andrieşeni, Scanteia, Belceşti, Ciurea, Strunga, Valea
4
Lupului
3 proiecte în
Restul localităţilor rurale
medie
Se observă preponderenţa zonelor urbane sau, în multe cazuri, a comunelor mai

apropiate de zonele urbane. Zonele rurale au un ascendent, în primul rând, prin prisma
ONG-urilor care au declarat că au avut proiecte în toate comunele (Holt şi Alternative
Sociale).
53
III.4. Angajaţi, voluntari
Performanţa unui ONG depinde de cel puţin trei factori: experienţa şi

competenţele liderului, dificultatea sarcinilor şi provocările la care este supus ONG-ul,
motivaţia celor care lucrează în interiorul organizaţiei.
Spre deosebire de instituţiile publice şi de companii, care folosesc doar resursa
umană remunerată, ONG-urile folosesc în derularea activităţilor lor, într-o măsură mai
mare sau mai mică, voluntari. Programele de voluntariat au două avantaje majore:
• asigură pentru ONG-uri costuri minime;
• oferă roluri sociale persoanelor care se implică în derularea proiectelor.
Cele două categorii de personal (angajaţii şi voluntarii) au aşteptări diferite de la
ONG-uri şi reclamă, de cele mai multe ori, o politică managerială distinctă în ceea ce
priveşte mobilizarea, motivarea, organizarea, monitorizarea, evaluarea şi
recompensarea. Între angajaţi şi voluntari pot apărea tensiuni, dat fiind faptul că ambele
categorii au o contribuţie socială importantă pentru comunitate, în condiţiile în care
numai unii sunt remuneraţi pentru activităţile desfăşurate. De aceea construirea şi
menţinerea spiritului de echipă şi a unui climat organizaţional care favorizează
cooperarea şi spiritul reciproc este una din sarcinile de bază ale celor care conduc
ONG-ul.
Cifrele legate de personal, aferente ONG-urilor cuprinse în studiul cantitativ,
sunt relevante doar în măsura în care pot fi făcute comparaţii la nivel mai larg (de
exemplu la nivel european). Deducem, totuşi, că ONG-urile (din eşantion!) au un număr
relativ redus de angajaţi (în medie 13 angajaţi), din care angajaţi permanenţi în medie
11 persoane. La aceştia se adaugă voluntarii cu o medie de 54 de persoane. Diferenţele
sunt pregnante dacă ne referim la domenii: astfel cele din domeniul social au medii mult
mai mari de 26, 21 şi 74 de persoane.
54
III.5. Surse de finanţare şi Bugete
Problematica finanţării ONG-urilor este una deosebit de sensibilă şi majoră în

acelaşi timp. Sursele de finanţare nesigure şi inconstante, lipsa ajutorului intern,
dificultăţile derulării plăţilor, insuficienţa resurselor etc. fac din problema finanţării un
adevarat cal troian. ONG-urile din eşantionul studiului cantitativ au vehiculat diverse
sume în ultimii cinci ani, însă, cel mai sigur criteriu de departajare considerăm a fi
bugetul total pe anul 2009.
Bugetul în Euro Nr. de ONG

Nedeclarat / Buget foarte mic 4
Sub 10.000 Euro 9
Între 10.000 şi 100 000 Euro 10
Între 100.000 şi 500.000 Euro 12
Între 500.000 Euro şi 1.000.000 Euro 4
Peste 1.000.000 euro 2
Total 41
Sursele de finanţare sunt, de asemenea, un subiect extrem de important pentru

ONG-urile locale. În mod deductibil, categoriile de finanţatori sunt relativ puţine, iar
evoluţia procentelor (pentru datele valide din eşantionul cantitativ) este semnificativă.
Graficul de mai jos ne arată faptul că finanţatorii dominanţi sunt instituţiile
internaţionale şi ONG-urile suport, din străinătate. Instituţiile locale de stat au poziţii
relativ apropiate de ONG-urile care se auto-finanţează. Companiile private străine sau
instituţiile centrale de stat lipsesc practic din rândul finanţatorilor. Lipsesc, de
asemenea, alte ONG-uri din România sau firmele româneşti de stat. Ca o compensare,
câteva ONG-uri au amintit de cota de 2% care poate fi cedată din venituri, sumele
adunate astfel fiind totuşi reduse.
55
45%
41%
40%
38%
35% 34%
32%
30% 29%
26%
25% 25%
22%
21% 21%
20% 20%
18%
17%
15% 15% 15% 15%
13%
12%
10% 9%
6%
5%
3% 3% 3%
0% 0% 0%
Surse proprii Alte ONG Firme private Firme private Institutii Institutii locale Institutii
straine romanesti straine internationale de stat centrale de
stat
2005 2006 2007 2008 2009
Obs: procentele pe fiecare an totalizează 100%
În general, principalele surse de finanţare de care pot beneficia ONG-urile din

Iaşi, evidenţiate de studiul calitativ, sunt:
• finanţările europene, ”în ciuda dificultăţilor extreme, legate de cantitatea de
documentaţie pe care trebuie să o faci pentru accesarea fondurilor”;
• finanţările publice (grant-uri nerambursabile, contracte de servicii, acordate de
către guvern, autorităţi locale, agenţii şi ONG-uri);
• donaţii ale cetăţenilor individuali, donaţii ale companiilor sau finanţări
nerambursabile din partea unor fundaţii sau fonduri private);
• venituri generate prin activităţi proprii (cotizaţii ale membrilor, comercializare
de produse proprii – publicaţii, produse de artizanat etc. ‐ taxe de participare la
diverse evenimente: baluri de caritate, conferinţe etc.
Un alt aspect important dezvoltat de participanţii la focus grup s-a referit la
conceptul de sustenabilitate în raport cu finanţarea proiectelor. Sustenabilitatea
proiectului exprimă capacitatea acestuia de a susţine continuarea activităţilor şi
obţinerea rezultatelor pe un interval cât mai lung de timp şi la un nivel al rezultatelor cât
mai ridicat. În opinia respondenţilor, sustenabilitatea înseamnă ”să oferi expertiza ca
56
practică altor ONG-uri la nivel local sau naţional, şcolilor, altor instituţii, astfel încât, ceea
ce ai implementat pe parcursul proiectului, să poată fi preluat de alţii”.

În general, reprezentanţii ONG-urilor au menţionat faptul că:
1. Pe de o parte, în cadrul proiectelor desfăşurate „se încearcă transmiterea
informaţiei mai departe şi altor lideri comunitari”;
2. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciile directe realizate prin proiecte,
„după finanţare se reduce numărul de beneficiari şi se preiau cazurile cele mai
dificile”. De cele mai multe ori, din punct de vedere financiar, „ONG-urile nu-şi
permit să ofere sustenabilitatea”.
Respondenţii afirmă că „pentru un ONG, cele mai mari şanse de sustenabilitate
apar în momentul în care serviciile oferite în cadrul unor proiecte se dovedesc a fi eficiente,
caz în care, în unele situaţii, sunt susţinute sub forma parteneriatelor de către autorităţile
locale”.
Garanţia sustenabilităţii, conform declaraţiilor respondenţilor, este efemeră
deoarece, funcţionând într-un mediu dinamic, ONG-urile trebuie în permanenţă să se
adapteze, să se reinventeze.
Participanţii la interviuri au menţionat şi câteva neajunsuri, dificultăţi în
obţinerea finanţării şi în derularea proiectelor:
• există ONG-uri care obţin finanţare pentru că „au în spate suport politic”;
• „criteriile de eligibilitate confuze, lasă loc de interpretare, permiţând apariţia
subiectivismul în alegerea unui ONG”;
• „cantitatea de documentaţie pe care trebuie să o faci pentru finanţarea
respectivă”;
• extrema inflexibilitate în ceea ce priveşte implementarea proiectelor;
• „lipsa de interes pentru munca efectivă a resurselor umane depusă în activităţile
proiectului, pentru că, pe cei de la UE nu-i interesează ce faci şi cum faci, atâta
timp cât ai hârtiile în regulă. De foarte multe ori, ONG-urile invită finanţatorul în
teren pentru a vedea cum se desfăşoară activităţile, pentru a cunoaşte partenerii,
beneficiarii, iar acest lucru este mai eficient decât un raport(din păcate invitaţia
este de3 multe ori declinată!).
• din momentul în care scrii un proiect şi până îl implementezi poate să dureze cel
puţin un an, iar situaţia se poate schimba. În general, în finanţările europene să
57
schimbi ceva pe parcurs este extrem de dificil, sunt foarte inflexibili, procedurile
sunt greu de schimbat;
• dificultăţi în raportarea finală;
• entuziasmul ONG-urilor pentru fondurile structurale este scăzut, din cauza
„problemelor de implementare”;
• există finanţări europene în care nu se acceptă plata concediului, ceea ce este
ilegal pentru că în România concediul este plătit;
• există situaţii „când după încheierea proiectului nu ai voie să faci cheltuieli decât
după o anumită dată; După acea dată nu poţi introduce în contabilitate şi
deconta anumite cheltuieli, ţi se cere după 6 luni să trimiţi anumite documente... şi
nu mai ai oamenii necesari să rezolve aceste probleme”.
• altă problemă identificată de respondenţi se referă la „slaba adaptare a
cerinţelor finanţatorilor la nivelul economic al ONG-urilor”, într-o perioadă de
timp în care „solicitantul nu poate veni cu o contribuţie proprie în ceea ce priveşte
implementarea proiectelor, adică să contribuie la cofinanţarea proiectelor”.
Astfel, ONG-urile mici nu au bani să contribuie la cofinanţarea lor. Cu alte
cuvinte, se produce o segregare a ONG-urilor: „organizaţiile mari pot accesa
fondurile structurale, cele mici nu au curajul de a iniţia un asemenea demers”. În
ceea ce priveşte autorităţile locale, nu toate au fonduri pentru cofinanţare.
În concluzie, considerăm că punerea în operă şi accesul Fondurilor Structurale

de către ONG-uri rămâne dificilă. În Uniunea Europeană există o singură ţară în care
fondurile structurale sunt efectiv puse în operă într-un mod semnificativ de ONG-uri:
Marea Britanie. Atunci când ONG-urile au reuşit să acceadă la fonduri, ele s-au
confruntat cu obstacole financiare şi administrative. Aceste dificultăţi limitează
capacitatea ONG-urilor de a juca un rol activ în cadrul fondurilor structurale. Este cu atât
mai adevărat faptul că acolo unde au reuşit să acceadă la fonduri, se raportează că
„proiectele bune au schimbat viaţa a numeroase persoane, în multe comunităţi”.
58
Dificultăţi de accesare a fondurile structurale
ONG-urile au parte, fără încetare, de serioase obstacole administrative care

împiedică participarea lor la programele fondurilor structurale:
* natura condiţiilor de finanţare;
* modificarea regulilor după semnarea proiectelor;
* lunga aşteptare înaintea aprobării;
* întârzieri în plăţi;
* greu de accesat de către ONG-urile mici.
Cu toate aceste dificultăţi fondurile atrase la Iaşi de către ONG-uri sunt destul de
mari. De exemplu pentru anul 2009 pentru organizaţiile din eşantion suma atrasă s-a
apropiat de 10 milioane de EURO, deci în realitate suma finală este mai mare. Pentru a
face o comparaţie, bugetul local al municipiului era în 2009 de cca. 150 mil. EURO.
Evident că o mică parte a bungetului local a fost redirecţionat către ONG uri dar este
vorba de o sumă infimă: putin peste 20 000 EURO. Concluzia este că activitatea ONG
urilor depinde în mică măsură de fondurile locale. Dacă dorim totuşi să ne facem o
anumită imagine privind sumele cheltuite de diverse ONG uri (cele care au fost
identificate în documentarea statistică) ele pot fi urmărite în ANEXA1.
III.6. Relaţionarea ONG-urilor
ONG-urile încep să devină exponenţi ai societăţii civile, evoluând de la „util”

spre „indispensabil”. În fapt, devine din ce în ce mai necesară cooperarea, punctuală şi de
ansamblu, între ONG-urile naţionale şi, mai mult, între organizaţiile, instituţiile din toate
statele interesate de proiecte comune.
În acest sens, cercetarea calitativă a vizat şi evaluarea relaţiilor pe care ONG-
urile le stabilesc cu diferite categorii de publicuri. Astfel, s-a realizat o primă evaluare a
relaţiei ONG-urilor cu autorităţile, o a doua evaluare a vizat relaţiile dintre ONG-uri, iar,
în final, o analiză a relaţiilor dintre ONG-uri şi companii (atât cu capital privat, cât şi cu
capital de stat). La această analiză vom adăuga şi rezultatele studiului cantitativ privind
relaţia ONG – Autorităţi şi relaţia ONG – ONG.
59
III.6.1. Relaţia ONG – Autorităţi

Relaţia dintre ONG şi autorităţi nu poate fi analizată uniform: respondenţii
studiului calitativ consideră că „o parte dintre ONG-uri au o relaţie bună, chiar foarte
bună cu autorităţile”, în timp ce „alte ONG-uri au doar o relaţie formală sau chiar aproape
nici un fel de relaţii”, la fel de bine cum unele autorităţi au „o relaţie bună, chiar foarte
bună cu ONG-urile, iar alte autorităţi au o relaţie mai puţin bună.”
Principalul mecanism care stă la baza relaţiilor dintre ONG-uri şi autorităţile
locale se referă la stabilirea de relaţii interpersonale. Participanţii la interviuri consideră
că „baza unui parteneriat eficient dintre ONG-uri şi autorităţi este aşezată sub auspiciile
proverbului: „omul sfinţeşte locul”. Pe de o parte, este vorba despre abilităţile de a stabili
relaţii interpersonale ale reprezentanţilor ONG-urilor, iar pe de altă parte este vorba
despre aceeaşi abilitate de a stabili relaţii interpersonale ale reprezentanţilor
autorităţilor, dublată şi de necesitatea existenţei unei viziuni largi, deschise a acestora.
„Dacă în instituţia respectivă, persoana care este desemnată să lucreze cu ONG-urile vede
în ONG-uri oportunitatea de a face nişte lucruri să se întâmple, atunci relaţia va fi una de
succes”.
Practic, relaţia dintre ONG-uri şi autorităţi este stabilită mai întâi la „nivel
personal”, fiind de natură subiectivă şi de cele mai multe ori informală, ca mai apoi
această „relaţie să fie formalizată şi instituţionalizată”.
Relaţiile dintre ONG-uri şi autorităţi sunt dependente de caracteristicile
schimbării sociale, de gradul de flexibilitate şi mobilitate, de receptivitatea structurilor
existente şi, nu în ultimul rând, de deschiderea şi expertiza factorilor decidenţi.
Respondenţii au identificat un neajuns major în continuitatea relaţiilor stabilite de ONG
cu diferite autorităţi locale: schimbarea managementului autorităţilor publice pe criterii
politice. „Este foarte greu să stabileşti relaţii durabile între instituţii, atunci când şefii sunt
schimbaţi după fiecare rundă de alegeri electorale”.
Un alt factor care contribuie la succesul relaţiilor dintre ONG-uri şi autorităţile
locale vizează cantitatea şi calitatea proiectelor desfăşurate în comun de cele două
entităţi. „Există ONG-uri care au o bună colaborare cu instituţiile respective, colaborare
construită în ani...”. Totuşi, colaborarea iniţială este facilitată de o „imagine bună de care
se bucură respectivul ONG în ochii instituţiei”. Capitalul simbolic, constituit din vizibilitate
60
şi încredere, de care dispune ONG-ul este, alături de capitalul relaţionist uman, cheia
succesului colaborării şi parteneriatului cu autorităţile.

În opinia respondenţilor, instituţiile sunt „parteneri foarte buni în accesarea de
fonduri internaţionale şi în derularea de proiecte”. Parteneriatul a fost impus în primul
rând de finanţatorii externi. Astfel, „în cadrul liniilor de finanţare pentru instituţiile
publice a fost solicitată existenţa unui parteneriat cu ONG-urile” şi invers, „când au fost
lansate selecţii pentru propunerile de finanţare pentru ONG-uri, s-au solicitat acestora
parteneriate cu instituţiile publice”, sub forma unor condiţii eliminatorii în procesul de
selecţie al propunerilor.
De cele mai multe ori, aceasta colaborare între ONG şi autorităţi este „iniţiată de
ONG-uri; autorităţile se implică, punând la dispoziţie toate resursele, însă se remarcă lipsa
unei strategii clare la nivel de instituţii publice”. Totuşi, iniţierea relaţiei depinde foarte
mult şi de autoritatea la care ne referim. Fiecare instituţie publică are propria cultură
organizaţională (norme comportamentale organizaţionale, credinţe, valori), iar pentru a
desfăşura activităţi în comun cu un ONG trebuie găsite elementele care le apropie,
elementele comune, dar şi cele divergente („pentru a reduce din start eventualele
conflicte care pot apărea în timpul derulării unui proiect”).
În urma discuţiilor, s-au identificat două tipuri de parteneriate cu instituţiile
publice:
1. Parteneriatul „real” exprimat printr-o relaţie de egalitate, în care există
interesul şi implicarea partenerilor în toate elementele proiectului. Totuşi,
respondenţii au subliniat faptul că, în anumite situaţii, instituţiile publice, care
aparţin structurilor statului, încearcă să menţină o relaţie de supraordonare în
relaţiile cu ONG-urile. Parteneriatul „real” comportă două aspecte:
• Parteneriatul „real” formalizat, care se bazează pe un contract semnat
între două instituţii (ONG-ul, respectiv autoritatea publică), pe o perioadă
mai lungă sau mai scurtă de timp;
• Parteneriatul „real” informal, exprimat prin „colaborări punctuale, mai
puţin reglementate în mediul oficial”.
2. Parteneriatul „fictiv”, realizat „doar pe hârtie”: În anumite situaţii, „când au
nevoie de un partener, ONG-urile obţin un proiect pentru că pe hârtie ei au acel
partener...”
61
Din punct de vedere cantitativ, ONG-urile au fost chestionate asupra densităţii
colaborărilor cu autorităţile locale în ultimii 5 ani şi, acolo unde ele au răspuns afirmativ,
au fost solicitate să precizeze cum a decurs respectiva colaborare.
A. În ultimii 5 ani aţi încheiat un parteneriat local cu Primăria Iaşi?
Dacă DA, cum caracterizaţi colaborarea

Nu, 34%
cu Primăria Iaşi?
- 92% bună sau foarte bună

Da, 66%
- 18% destul de proastă
În perioada analizată, respectiv ultimii 5 ani, s-au înregistrat procentele de mai

sus. Independent de acestea observăm, totuşi, o bună colaborare care a caracterizat
raporturile cu Primăria Iaşi.
B. În ultimii 5 ani aţi încheiat un parteneriat cu Prefectura Iaşi?
Da, 32% Dacă DA, cum caracterizaţi colaborarea

cu Prefectura Iaşi?
Nu, 68%
-70% destul de bună
-30% foarte bună
C. În ultimii 5 ani aţi încheiat un parteneriat cu CJ Iaşi?
Dacă DA, cum caracterizaţi colaborarea cu CJ

Da, 37% Iaşi?
Nu, 63% -60% Destul de bună

-33% Foarte bună
-7% Destul de proastă
62
Se observă o mai mare deschidere pentru Primăria Iaşi şi o cotă ceva mai
scăzută pentru Prefectură şi Consiliul Judeţean Iaşi. Alte direcţii care ţin sau nu de aceste
instituţii principale le-am introdus într-un tabel separat unde la fiecare partener am
introdus procentele date de existenţa unui parteneriat în ultimii 5 ani.
Colaborare Colaborare
D. În ultimii 5 ani aţi încheiat un DA
bună şi foarte proastă şi
parteneriat cu....? (%)
bună foarte proastă
DGASPC Iaşi 49% 90% 10%
Direcţia Asistenţă Comunitară Iaşi 39% 100% -
Direcţia Judeţeană pentru Cultură 12% 100% -
Iaşi
Agenţia pentru Protecţia Mediului 12% 80% 20%
Iaşi
Primăria din alt oraş din ţară 31% 100% -
Prefectura din alt judeţ din ţară 15% 100% -
Consiliul Judeţean din altă zonă din 12% 100% -
ţară
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi 54% 100% -
Universitatea Al. I. Cuza Iaşi 46% 100% -
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi 34% 93% 7%
ONG-urile din eşantion au specificat şi alte colaborări în afara listei de mai sus,
însă frecvenţele acestora sunt inevitabil mai scăzute. Enumerăm aici entităţile mai des
întâlnite din această categorie: Casa de Cultura a Studentilor, Societatea de ştiinte
matematice din Romania, Casa Corpului Didactic Bucureşti/Cluj, Centrul de Prevenire
Antidrog, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală Iaşi, Direcţia de Sănătate
Publică, AJOFM Iaşi, Direcţia Judeţeană de Turism Iaşi, Direcţia de Sănătate Publică Iaşi,
Garda de mediu, Inspectoratul Şcolar Iaşi şi din alte judeţe, Inspectoratul pentru situaţii
de urgenţă, Penitenciarul Iaşi, Primării şi şcoli din rural Iaşi, primării din Republica
Moldova, Spitalul Socola, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Camera Agricola Iaşi,
Inspectoratul de Jandarmi Iaşi, Spitalul de Copii Sf. Maria, Universitatea „Petre Andrei”,
Tribunalul din Iaşi etc.
Se observă o diversitate excepţională, semn al unei deschideri spre colaborări
multiple de unde rezultă şi rolul foarte activ al multor ONG-uri. De altfel, o bună parte
din acestea au în derulare chiar în acest moment parteneriate diverse după cum
urmează:
63
Număr de ONG uri Număr de ONG uri
la prima opţiune la a doua opţiune
Agentia pentru Protecţia Mediului Iasi 1 -
Consiliul Judeţean Iaşi 2 2
DADR Iaşi 2 -
DGASPC Iaşi 2 3
DSP Iaşi 2 -
Inspectoratul de Politie Iaşi 2 -
ISJ Iaşi 3 1
ONG-uri locale ieşene 1 -
Primaria Iaşi /Consiliul Local 5 -
Şcoli diverse 2 -
Universitatea Al. I. Cuza Iaşi 5 1
Universitatea Tehnica Gh.Asachi 1 -
AJOFM Iaşi - 2
British Council - 1
Direcţia de Asistenţă Comunitară - 3
Garda de Mediu Iaşi - 1
Prefectura Iaşi - 1
Altele - 5
Ns-Nu răspuns 13 20
Total 41 41
Şi din acest tabel se observă aceeaşi diversitate de instituţii publice cu care

ONG-urile din eşantion sunt în parteneriat.
Evaluarea relaţiilor cu autorităţile locale pe o scală de la 1 (relaţii foarte
proaste) pînă la 8 (relaţii foarte bune) a dat o medie de 5.1 puncte. Ceea ce relevă relaţii
în general pozitive. Acest rezultat este confirmat şi de faptul că jumătate din ONG-uri au
dat note de până în 5 şi jumătate peste (Mediana = 5).
Studiu de caz: parteneriatele încheiate de ONG-uri cu Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi şi

serviciile publice deconcentrate din judeţul Iaşi
Plecând de la datele constatate în eşantion putem preciza că o analiză

exhaustivă a parteneriatelor derulate în ultimii ani - de tip ONG-autorităţi – este dificil
de întreprins. Putem însă, din datele avute la dispoziţie, să exemplificăm astfel de
64
parteneriate, aici pe cazul Prefecturii Iaşi (în condiţiile în care nu am avut date suficiente
despre parteneriatele Primăriei Iaşi).

Să amintim de exemplu că încă din anul 2005 s-a concretizat interesul pentru
dezbateri în spaţiul public, odată cu organizarea mesei rotunde „Parteneriatul: de la
teorie la practică” (orgaizată de CENTRAS Bucureşti – Centrul de Asistenţă pentru
Organizaţii Neguvernamentale). Această activitate a beneficiat de parteneriatul
Prefecturii Iaşi. În perioada 2005-2006 tot Prefectura Iaşi a avut parteneriate pentru
diferite activităţi cu Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Asociaţia Alternative sociale,
Organizaţia World Vision, Asociaţia Centrul european de resurse şi consultanţă,
Asociaţia Studenţească AMICUS, Fundaţia Alături de voi, Asociaţia europreană a
Studenţilor în Drept (ELSA), Asociaţia glasul Inimii, Asociaţia ARAS, Asociaţia pentru
Ecologie şi Dezvoltare Durabilă, Asociaţia „Arta de a Trăi”, Asociaţia „Alianţa Civică”,
Asociaţia Naţională a Studenţilor în Ştiinţe Administrative, Liga Studenţilor Economişti,
Asociaţia Studenţilor Europeni AEGEE Iaşi, Asociaţia HOPE Iaşi, Asociaţia Comunicare
Socială etc.
În anul 2006 consemnăm multe alte diverse parteneriate. De exemplu Agenţia
pentru protecţia mediului Iaşi încheia parteneriate cu fundaţia Corona, cu Asociaţia
pentru Ecologie şi Dezvoltare Durabilă (AEDD) Iaşi, cu EuroDEMOS, Aquaterra, Terris
etc. La rândul ei AJOFM Iaşi încheia, în acelaşi an, parteneriate cu Fundatia Pro women,
Asociaţia Consensual şi Fundaţia Corona. De asemenea Centrul de Prevenire, Evaluare
şi Consiliere Antidrog Iaşi (CPECA) s-a remarcat prin parteneriatele cu Liga Studenţilor
Electrotehnişti, Fundaţia „Alături de Voi” România, Organizaţia Salvaţi Copiii - Filiala Iaşi
etc.
Putem consemna, tot în 2006 parteneriatul dintre Direcţia pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală Iaşi cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iaşi. DMSSF Iaşi încheia în
acelaşi an parteneriate cu Asociaţia „Centrul Diecezan Caritas”, cu Fundaţia Solidaritate
şi Speranţă, cu Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, cu Fundaţia Păpădia şi cu Fundaţia
Star of Hope România. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi (IPJ) încheia în 2006
parteneriate cu Organizaţia Salvaţi copiii- Iaşi, Asociaţia Alternative sociale, Fundaţia
Catharsis. Dacă ne referim la ISJ să amintim de parteneriatele din 2006 cu Asociaţia
Umanitară “Il Chico”, Fundaţia Serviciilor Sociale Bethani, Fundaţia Corona, Fundaţia
ProWomen. Autoritatea pentru Sanatate publică a încheiat parteneriate cu fundaţia Pro
Women, fundaţia pentru sănătatea familiei şi comunităţii precum şi cu Fundaţia Alături
65
de voi. La acestea se poate adăuga şi Direcţia Judeţeană pentru Tineret Iaşi care a
consemnat diverse parteneriate cu diverse asociaţii de tineri.
În anul 2007 în cadrul serviciilor publice deconcentrate din judeţul Iaşi s-au
înregistrat multiple colaborări cu ONG-urile ieşene. Astfel ISJ Iaşi a fost în parteneriat cu
Pro Women (pentru un proiect care viza şi Rep. Moldova) dar şi cu Fundaţia Euroed.
AJOFM s-a aflat în acelaşi an în parteneriat cu Fundaţia Corona şi Fundaţia Pro women în
proiecte transfrontaliere dar şi cu Club Sportiv 21, Asociatia Teritoriala a Surzilor,
Fundatia Nadejdea Copiilor, Asociatia Spehro. CPECA Iaşi a continuat perteneriatele
consemnate deja la care s-au adăugat colaborările cu Fundaţia pentru Sănătatea
Familiei şi Comunităţii, Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Asociaţia pentru Dezvoltare
Comunitară, Asociaţia Cluburilor Alcoolicilor în Recuperare etc. O noutate a constituit
parteneriatele dintre Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi şi Organizaţia Salvaţi
Copiii - Filiala Iaşi; Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Iaşi şi Fundaţia World
Vision; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihail Grigore Sturdza”al Jud. Iaşi şi
Fundaţia World Vision sau cu Asociaţia Sfântul Nicolae cel Milostiv Iaşi.
În acelaşi an, 2007, Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi a intrat în diverese
parteneriate care priveau protecţia şi promovarea drepturilor omului (deşi această temă
trebuie privită în sens larg). În general colaborările cu ONG uri s-au concentrat pe
aceleaşi nume consacrate însă nu considerăm necesară enumerarea lor. Pentru a da un
exemplu, numai Seminarul cu tema „2007 – Anul European al Egalităţii de Şanse pentru
Toţi”, organizat de Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi a implicat un număr de 25 ONG-
uri din Judeţul Iaşi.
În anul 2008 colaborarea cu ONG urile a continuat pe programe cu finanţare
Phare (Fundaţia Alături de Voi România şi Fundaţia Pro Women Iaşi) dar şi finanţare
UNICEF (Fundaţia Star of Hope Iaşi). Alte parteneriate au fost încheiate cu: Asociaţia
Salvaţi Copiii Iaşi, Fundaţia Euroed Iaşi, Fundaţia Rinascimento Iaşi, Fundaţia Serviciilor
Sociale Bethany Iaşi, Asociaţia Română Anti-Sida – Iaşi. Astfel de parteneriate au
continuat şi în 2009.
66
Studiu de caz: parteneriatele încheiate de ONG-uri cu CJ Iaşi (prin Directia Generala de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi).
Proiectele sociale pe care CJ Iaşi le pune în practică prin DGASPC vizează un

spectru larg de preocupări: persoane adulte cu handicap, persoane de varsta a treia,
diverse categorii de persoane adulte aflate in dificultate – femei abuzate, victime ale
violentei in familie, persoane dependente, persoane abuzate emoţional, fizic, sexual
(traficul de persoane), persoane afectate de saracie etc. (a se vedea şi pe adresa
http://www.dasiasi.ro/index_istoric.html).
După cum se ştie actuala Directie Generala de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului Iasi (D.G.A.S.P.C.) are ca precursoare o serie de organisme publice similare încă
din 1997. În acea perioadă a apărut necesitatea centralizării tuturor activităţilor
desfăşurate pe raza judeţului în ceea ce priveşte protecţia copilului. Actuala denumire a
acestei direcţii datează abia din 2004 după ce instituţia a preluat mai multe servicii de
profil.
Din activitatea CJ Iaşi în domeniul serviciilor sociale vom face referire la perioada
iunie 2008-iunie 2009 deoarece există un raport de activitate pentru această perioadă şi
pentru că nu este locul aici pentru o detaliere pe o perioadă mai extinsă. Astfel, în
această perioadă am depistat printre beneficiari şi/sau parteneri: Fundaţia Link
Romania (în proiectul Identitate Europeană pentru etnia rroma din Iaşi), Fundaţia
Corona (în proiectul Initiativa Administratiei pentru Salubritate in judetul Iasi), Fundaţia
Solidaritate şi Speranţă (în proiectul Sistem integrat de servicii de asistenta si recuperare
pentru varstnici marginalizati) etc. La acestea se adaugă colaborările cu ONG-uri sau
entităţi de servicii sociale din afara ţării.
Să amintim şi de o serie de proiecte care se află în derulare prin D.G.A.S.P.C. Iaşi şi
în care sunt deja o serie de parteneri ONG uri:
Proiect Parteneri ONG
"Centrul de Resurse pentru Copii si in Vederea Fundatia Serviciilor Sociale

Adoptiei si pentru Familiile Adoptatoare” Bethany , Organizatia Holt
“Restructurarea partiala a Centrului de Ingrijire si Fundatia Serviciilor Sociale
Asistenta Harlau prin crearea unor alternative la Bethany (colaborare în
institutionalizare pentru persoanele adulte cu vederea recrutării de
dizabilitati” voluntari)
“Centre zonale de consiliere si sprijin pentru parinti si Organizatia Holt
copii aflati in dificultate”
67
“Dezvoltarea si diversificarea serviciilor acordate in Asociatia SPEhRo
cadrul centrului de pregatire a tinerilor cu handicap
pentru o viata independenta Revis -Harlau”
“Servicii specializate de asistenta , suport si recuperare Asociatia Umanitara Il
pentru copiii si tinerii cu dizabilitati-beneficiari ai Chicco- Iasi
Centrului MICUL PRINT, loc. BARNOVA,jud. Iasi”
“Alinare-proiect pentru copii afectati de cancer ‘' Asociatia Umanitara Il
Chicco- Iasi
“Comunicare si coeziune sociala in prevenirea si Fundatia ‘' Solidaritate si

tratarea dependentei‘' Speranta ‘'
Un număr de alte 22 proiecte s-au derulat în perioada 2000-2004 iar detalii despre
acestea se pot porcura de la adresa http://www.dasiasi.ro/proiecte.html.
III.6.2. Relaţia ONG – ONG

Deşi există numeroase situaţii în care ONG-urile concurează pentru aceleaşi
finanţări, respondenţii studiului calitativ consideră că în cele mai multe cazuri
colaborarea este relativ facilă între ONG-uri. „În general, colaborăm bine cu majoritatea
ONG-urilor, atât din Iaşi, cât şi din alte judeţe sau alte ţări”. La nivel naţional sau local
funcţionează diferite forme de asociere între ONG-uri: „există foarte multe federaţii şi
reţele de ONG-uri pe diverse teme” şi aceste forme de asociere funcţionează într-un cadru
formal sau se bazează pe relaţii informale.
Participanţii la interviuri consideră că există bazele pentru o bună relaţionare
între ONG-uri, având în vedere resursele umane (asistenţi sociali, psihologi, economişti,
sociologi, voluntari etc.) de care acestea dispun. „În principiu, ONG-urile sunt organizaţii
umanitare, au psihologi, asistenţi sociali, care au abilităţi speciale în a colabora, a se
înţelege şi a lucra.”
Pe baza răspunsurilor la chestionare, putem sintetiza următoarele motivele
care stau la baza încheierii de parteneriate între ONG-uri:
• parteneriatele încheiate între ONG-uri, atunci când au o identitate bine definită,
pot atrage mai uşor sprijinul companiilor din sectorul privat. Cu alte cuvinte,
„creşterea şanselor de reuşită în obţinerea finanţărilor”;
• „asigurarea unei baze mai largi de specialişti”;
• „acces la reţele de organizaţii”, „informaţii noi în domeniu”, „creşterea nivelului de
inovare şi creativitate”;
68
• abordarea eficientă a furnizării de servicii, capabilă „să rezolve probleme
imposibil de rezolvat de către o singură organizaţie şi să genereze intervenţii

complexe”;
• învăţarea şi transferul de cunoştinţe, experienţă, abilităţi, valori, pe scurt:
„competenţă profesională”;
• „creşterea calităţii serviciilor oferite”;
• şi, nu în ultimul rând, împărţirea riscurilor între parteneri.
Pe baza discuţiilor cu participanţii la focus grup şi interviurile de profunzime,

putem construi o tipologie a principalelor relaţii stabilite între ONG-uri, în funcţie de
două criterii:
1. După domeniul de expertiză:
a. Relaţii stabilite între ONG-uri care activează în acelaşi domeniu.
b. Relaţii stabilite între ONG-uri care activează în domenii complementare.
2. După mărimea organizaţiei:
a. Relaţii simetrice, relaţii stabilite între ONG-uri cu resurse umane,
materiale, financiare şi expertiză asemănătoare.
b. Relaţii de dependenţă - relaţii stabilite între un ONG cu resurse limitate şi
un ONG care dispune de resurse consistente [Organizaţia mai bogată în resurse
primeşte ceva în schimbul resurselor puse la dispoziţie (voluntari, acoperire
geografică, expertiză etc.), practic achiziţionează servicii şi infrastructură].
În ceea ce priveşte factorii care inhibă stabilirea unor bune relaţii de colaborare
între ONG-uri, respondenţii au menţionat pe de o parte o posibilă precaritate a relaţiilor
interumane, iar pe de altă parte, o posibilă imagine deteriorată a ONG-ului, fie la nivelul
sectorului nonprofit, fie la nivelul finanţatorilor. Participanţii la interviuri au subliniat
importanţa unui istoric relaţional pozitiv stabilit între reprezentanţii organizaţiilor
care urmează să interacţioneze: „Dacă persoana din ONG-ul „X” şi cu persoana din ONG-ul
„Y”, când erau studenţi, de exemplu, s-au certat la o anumită conferinţă sau au avut discuţii
în contradictoriu şi acea situaţie nu s-a rezolvat, atunci au rămas o serie de animozităţi
care afectează relaţionarea respectivelor organizaţii”. Cum am menţionat mai sus, un alt
factor inhibitor al relaţiilor se referă la imaginea publică a ONG-urilor aşa cum este ea
percepută în sectorul non profit. „Dacă ai auzit zvonuri sau ai informaţii certe cum că un
69
ONG nu ar avea prea multe finanţări şi ar mai avea şi conturile blocate, atunci nu ai mai fi
dispus la o colaborare cu ei. Finanţatorii discută între ei şi acea organizaţie nu mai
primeşte finanţări”. „Daca afli că un ONG îşi face prost treaba, atunci nu mai ai nici un
motiv să te asociezi cu ei”.
De multe ori, menţionează respondenţii, colaborarea în cadrul unui parteneriat
este frânată, împiedicată de faptul că ONG-urile se percep ca şi „competitori în accesarea
fondurilor”. Totuşi, competiţia şi parteneriatele nu se exclud reciproc: „ONG-urile pot
colabora într-un anumit domeniu şi pot concura în altele”.
Temerile încheierii unor astfel de parteneriate, între ONG-uri, au în vedere:
costurile - care pot fi mai mari uneori decât beneficiile (respondenţii au avut în vedere
resursele de timp şi cele financiare); conflictele - care pot să apară în orice fază a
proiectelor; controlul - calitatea activităţilor partenerilor sunt în afara controlului
fiecărui membru; marketing-ul non-profit - nereuşita unui parteneriat poate afecta
imaginea propriei organizaţii etc.
ONG-urile din eşantionul cantitativ au fost rugate să nominalizeze trei alte ONG-
uri locale cu care comunică în mod obişnuit indiferent dacă au sau nu proiecte comune.
Evident că o astfel de analiză este destul de complexă, dar rezultatele erau cumva
previzibile: ONG-urile comunică în primul rând cu organizaţii care au acelaşi domeniu
principal sau domenii secundare de activitate, deşi unele dintre ele comunică în forma
relaţiei de complementaritatea. Să exemplificăm acest lucru pe domeniul social şi
domeniul educaţie (selecţia domeniilor a avut la bază ponderea domeniilor principale
declarate în chestionare):
ONG-uri din eşantion cu domeniul ONG-uri nominalizate ca fiind

principal servicii sociale parteneri de dialog
Bethany, Caritas, Cote, Fratii Carităţii, ADV, Alternative Sociale, Bethany,
Hecuba, Holt, Il Chico, Iosif, Link Caritas, Casa Sperantei, Izvor, World
Romania, Papadia, Pro Women, Vision ACAR Iasi, ARAS Iasi, CMSC, Cote,
Solidaritate şi Speranţă, Star of Hope Emaus, Hecuba, Iosif, Solidaritate şi
Speranţă, Filocalia, Salvaţi copiii, Star of
Hope.
70
ONG uri din eşantion cu domeniul ONG-uri nominalizate ca fiind
principal: învăţământ, educaţie, parteneri de dialog

cercetare
AIESEC, Asociatia Natională a studenţilor World Vision, AIESEC, Asoc. Florica. T.
în ştiinţe Administrative, Centrul de Campan, Humanitaria, JCI, Bethany, ASFI,
calificare adulti, Pro ruralis, Recreaţii Societatea de ştiinţe matematice, Elpar,
matematice, Waldorf Teris etc.
În general, majoritatea ONG-urilor menţin aceste relaţii informale, chiar dacă la

prima vedere ar părea să existe bariere din cauza concurenţei (pe o piaţă a proiectelor).
De altfel, întrebate asupra unei eventuale competiţii între ONG-urile locale, răspunsurile
au fost semnificative:
nu stiu/nu pot aprecia 34%
competitia nu este corecta

5%
niciodata
competitia este uneori

24%
incorecta
fiecare ong are sanse egale

37%
de a accesa un proiect
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Cele mai multe ONG-uri consideră că şansele sunt egale în ceea ce priveşte
accesarea de proiecte, însă există şi procente semnificative care consideră competiţia
incorectă. De ce s-ar întâmpla acest lucru, vedem în câteva aprecieri:
• „De multe ori se merge pe principiul „Primul venit, primul servit”, sau în funcţie de
prestigiul ONG-ului”;
71
• „Relaţiile cu cei din sistem sunt importante uneori”;
• „Uneori e suspect cum la unele licitaţii câştigă aceleaşi organizaţii”;
• „Unele proiecte foarte bune nu sunt aprobate pentru că exista instituţii, ONG-uri
care au în interior persoane influente care pot asigura finanţări”;
• „Pe plan local criteriile de acordare a finanţării nu sunt clare şi nici transparenţa
selecţiei nu este asigurată”;
• „Obţinerea unei finanţări de către cei care au obţinut anterior finanţări”;
• „Unii finanţatori lucrează cu ONG-uri cunoscute în domeniul respectiv”;
• „Totul depinde de vizibilitatea ONG-ului, de relaţii nu doar de calitatea serviciilor
efectuate”.
Evident că aceste opinii sunt subiective, disparate şi nu pot fi generalizate. Am
încercat să vedem dacă opinia despre corectitudinea competiţiei este influenţată de
fondurile disponibile: cu alte cuvinte să observăm dacă opiniile negative provin dintr-un
nivel scăzut de finanţare. Analiza statistică nu a arătat această dependenţă (χ2=3,4; df=6;
p=0,755).
În concluzie nemulţumirile legate de competiţie se distribuie fără a se ţine cont
de bugetul disponibil, deci pot fi ONG-uri fără probleme financiare, dar nemulţumite
totuşi de competiţia în sine.
Am observat că ONG urile din eşantion au declarat că desfăşoară proiecte comune
cu alte ONG-uri (procente din răspunsuri valide):
ONG locale ONG din

Romania
49% 42%
ONG locale
51%
ONG externe
72
Dacă ar avea un proiect important, ONG-urile locale ar apela la următoarele

ONG-uri:
Total
ONG-uri nominalizate (nr.
Bethany 11
ADV, Salvaţi Copiii 9
Diverse organizaţii studenţeşti 7
AIESEC 6
Alternative Sociale, Caritas 5
COTE, Iosif, Star of Hope 4
Solidaritate şi Speranţă 3
Şanse Egale pentru Femei, World Vision, Filocalia 2
Mai Bine, Asociaţia .F.T. Campan, Asociaţia Magistraţilor din Iaşi, Centrul de
Mediere şi Securitate Comunitară, EGRETA, Ancora Salvării, Fundaţia Corona,
JCI Iaşi (Junior Chamber International), Cercetaşii României, Fundaţia Petre
Andrei Izvor, Sf. Mitropolit Varlaam, Asociaţia de Consiliere şi Terapie a 1
Familiei, Asociaţia Română de Supervizare, Casa Speranţei, Fundaţia Leris,
Centrul de reabilitare infantilă „Penilla”, Primul Pas, Pro Democraţia, Pro
Women, Terris
III.6.3. Relaţia ONG – Companii

Relaţia între ONG-uri şi companii, cu capital privat sau de stat, poate lua forme
diferite, putând evolua şi transforma în timp, trecând de la o formă la alta. In funcţie de
iniţiatorul relaţiei putem distinge următoarele situaţii:
1. ONG-ul se adresează direct companiei - în cadrul acestei relaţii, compania
deţine rolul de donator, subvenţionând programul 2, proiectul sau activitatea
iniţiată de organizaţie. De asemenea, compania se poate implica în proiectele
ONG-urilor şi cu resurse umane sau servicii pe care compania le desfăşoară în
scopul implementării proiectelor. In acest context, respondenţii au identificat
două tipuri de relaţii:
• ONG-uri care se adresează direct companiilor, în general cu scopul de a
atrage fonduri în vederea susţinerii unor proiecte. Ideea generală a fost că
2
Există şi alte tipuri de suport. De exemplu Alternative Sociale a primit susţinere din partea diverselor companii
şi prin campanii de voluntariat (angajaţii au interacţionat cu beneficiarii AAS, au colectat şi donat carţi,
rechizite, jucării etc.; un alt exemplu îl constituie suportul oferit de o alta firmă care, tot în regim de
voluntariat, a participat la optimizarea planului de strângere de fonduri al asociaţiei.
73
aceste categorii de organizaţii „nu au experienţa necesară atragerii altor
tipuri de fonduri, de exemplu, fonduri structurale”.
• ONG-uri care se adresează direct companiilor cu scopul explicit de a atrage
fonduri în vederea redistribuirii acestor fonduri către alte ONG-uri. Aceste
ONG-uri joacă un veritabil rol de suport pentru celelalte organizaţii non-
profit, dar „numărul acestora este destul de redus”. [Ne referim aici la ONG-
uri care sunt filiale ale unor ONG uri internaţionale].
2. Companiile se adresează ONG-ului - în cadrul acestei relaţii compania joacă
rolul de cumpărător al unor „proiecte servicii” pe care ONG-ul le poate oferi
beneficiarilor companiei.
În timp, apreciază respondenţii, companiile au înţeles că ONG-urile îi pot ajuta
să construiască relaţii cu membrii comunităţilor, aducând în parteneriat imaginea lor
publică, acces la o gamă largă de beneficiari, canale de comunicare şi diseminare a
informaţiilor, relaţii cu persoane şi proiecte inovative.
Ca şi în prima situaţie în care iniţiatorul relaţiei este ONG-ul, şi în cazul în care
iniţiatorul este compania, putem distinge două specificităţi relaţionale:
• Companii care se adresează direct unor ONG-uri cu scopul principal de a
demara o serie de programe cu caracter social pentru angajaţi sau comunitate.
De asemenea, scopul principal al iniţierii acestui tip de relaţii poate fi crearea
unei imagini pozitive cu scopul de a obţine avantaje competitive. Raportul
dintre cele două scopuri este unul complex şi relativ dificil de discriminat: „este
greu să spui dacă compania este interesantă mai mult de programe sociale sau de
reclamă”.
• O situaţie particulară este reprezentată de companii care şi-au dezvoltat
propriul ONG. La fel ca în cazul anterior, este greu de disociat între scopul social
şi scopul comercial al acestor iniţiative. In plus, în multe situaţii aceste ONG-uri
sunt cele care joacă rolul de ONG-uri suport, adică organizaţii care orientează
fondurile companiei către alte organizaţii non-guvernamentale. Scopul acestor
organizaţii este strâns legat de scopul companiei.
In tabelul următor este sintetizată relaţia ONG-uri – companii, plecând de la

organizaţia care iniţiază această relaţie. Rezultatul acestor relaţii, exprimat sub formă de
beneficiu dominant, este prezentat diferenţiat pentru ONG-uri, respectiv, companii. Cele
74
două tipuri de beneficii dominante, profit social sau profit economic, nu se exclud, ci
subliniază mai curând orientarea relaţiei către o anumită finalitate urmărită, putând
genera şi celălalt tip de profit.
Trebuie menţionat faptul că, prin profit economic înţelegem acţiunile care au ca
rezultat atragerea unor resurse financiare / materiale / umane sau de marketing. De
exemplu, profitul economic înregistrat de un ONG care se adresează direct companiei
poate înseamna atragerea unor sponsorizări.
Iniţiatorul Beneficiul dominant

Descrierea relaţiei
relaţiei ONG Companii
Se adresează direct Atragere de
Profit economic
companiei resurse
ONG
Atragere de
ONG suport / balama Profit economic
resurse
Atragere de Profit social /
Se adresează ONG-urilor
resurse Profit economic
COMPANII
Profit social /
Dezvoltă propriile ONG-uri Nu este cazul
profit economic
Respondenţii au insistat asupra faptului că beneficiile relaţiei ONG – companii

se răsfrâng „asupra beneficiarilor acestora şi uneori asupra comunităţii” precum şi asupra
actorilor implicaţi direct.. Pentru unele companii, responsabilitatea socială corporatistă
(CSR) a devenit mai mult decât o ecuaţie de profit, în conformitate cu legea şi filantropia:
„nevoia de a înţelege comunităţile în cadrul cărora îşi desfăşoară proiectele tinde să devină
o nevoie vitală pentru companii”. Într-un mediu global în permanentă mişcare, aspectele
sociale ale afacerilor capătă proporţii tot mai diverse, precum: „investiţii în comunitate”,
„responsabilitatea pentru societate”, „standarde de bună practică în domeniul social şi al
muncii”. Totuşi, respondenţii au reclamat faptul că, CSR poate constitui „un jargon
corporativ” sau „o măsură de politică internă bifată doar pe hârtie, decât un angajament
pentru activităţi concrete”. În această împrejurare, beneficiile ONG-ului pot fi în cel mai
bun caz superficiale, situaţie în care vizibilitatea şi credibilitatea organizaţiei poate
suferi de pe urma asocierii cu un partener nepotrivit.
75
Companiile se implică în iniţiative de CSR, datorită unor motivaţii dintre cele
mai diverse care pot varia de la „dorinţa de a face un lucru bun” până la aceea „de a
consolida rolul companiei într-o comunitate” sau „nevoia de a găsi rezolvarea la anumite
probleme care îi preocupă”.
Participanţii la interviuri au menţionat faptul că, deşi beneficiile sunt evidente,
ele au şi un cost: „parteneriatul implică investiţii semnificative de timp şi compromisuri”.
*
* *
In finalul discuţiilor din cadrul focus grupurilor şi al interviurilor de profunzime

la această temă, li s-a cerut respondenţilor să realizeze o ierarhizare a celor mai eficiente
relaţii pe care le stabilesc ONG-urile din Iaşi. In toate interviurile rezultatul ierarhizării a
fost asemănător: cea mai bună colaborare este realizată între ONG-uri, pe locul doi a fost
plasată relaţia ONG – autorităţi, iar pe ultimul loc a fost plasată relaţia ONG – companii.
ONG - ONG
ONG - Autorităţi
ONG - Companii I
II
III
III.7. Vizibilitate şi încredere
Sectorul ONG, spre deosebire de companii, apelează la ceea ce literatura de

specialitate denumeşte ca fiind marketing-ul non-profit. Marketing-ul non-profit vizează
obţinerea unui „profit” simbolic. Acest profit simbolic este compus din doi indicatori:
vizibilitate şi încredere. Vizibilitatea se referă la gradul în care un ONG este cunoscut în
rândul diferitelor publicuri (autorităţi, companii şi populaţie). Încrederea este un
indicator subiectiv, bazat fie pe experienţa directă, fie pe cunoaşterea experienţei
terţilor, fiind, în contextul dat, disponibilitatea de a-şi asuma riscul iniţierii şi derulării
unei relaţii instituţionale şi / sau interpersonale. Încrederea într-un ONG este în strânsă
76
legătură cu gradul de vizibilitate – putem vorbi de încredere sau neîncredere într-un
ONG, doar în cazul în care acesta este cunoscut de către public (sau, mai precis, doar în
situaţia în care publicul ţintă are o imagine pozitivă asupra ONG ului respectiv). Cu cât
un ONG este mai cunoscut, cu atât, posibilitatea ca acesta să înregistreze o cotă de
încredere mai ridicată, este mai mare. Capacitatea de a câştiga încredere este o calitate
multidimensională bazată pe percepţia relativă a publicului unei instituţii asupra
credibilităţii, seriozităţii, onestităţii şi integrităţii acesteia. Orice relaţie începe cu un
nivel diferit de încredere. Diferenţele ţin de norme culturale, variabile de personalitate,
prejudecăţi. Indiferent la ce nivel se află la începutul relaţiei, încrederea evoluează
continuu. Ea creşte sau scade în funcţie de experienţele şi informaţiile acumulate.
Cercetarea calitativă a urmărit evaluarea auto-percepţiei ONG-urilor din judeţul
Iaşi, la nivelul vizibilităţii şi încrederii, în raport cu autorităţile locale, ONG-uri, companii
şi populaţie.
Respondenţii au căzut de acord asupra faptului că autorităţile au o bună
cunoaştere vis-a-vis de existenţa şi activităţile ONG-urilor, cu toate că „Prefectura
judeţului Iaşi are un sistem de centralizare a ONG-urilor, însă nu toate sunt active”. De
asemenea, participanţii la discuţii consideră că ONG-urile „se cunosc bine între ele, mai
ales cele care lucrează pe acelaşi domeniu”, considerând că „este util să cunoşti ONG-urile
care au aceleaşi interese”.
În ceea ce priveşte auto-percepţia respondenţilor faţă de vizibilitatea ONG-
urilor în raport cu populaţia şi companiile, putem afirma că „ele sunt cunoscute în măsura
în care lucrează cu diferite categorii de beneficiari”. Practic, vizibilitatea în rândul
companiilor şi populaţiei pare a fi limitată de o relaţionare directă sau de cunoaşterea
derulării unor relaţii între ONG-uri cu membri ai publicurilor amintite. „Dacă un ONG
lucrează cu o anumită categorie de beneficiari sau cu un anumit grup, care nu este foarte
popular (consumatorii de droguri, traficul de fiinţe umane, deţinuţii etc.), bineînţeles că nu
va stârni interesul publicului larg”.
Respondenţii nu au dat răspunsuri consistente în ceea ce priveşte încrederea pe
care cele patru categorii de publicuri (autorităţi, ONG, companii şi populaţie) o au în
ONG, dar au insistat asupra importanţei „experienţelor pozitive pe care beneficiarii sau
colaboratorii” le-au avut cu aceştia. Participanţii la interviu consideră că din moment ce
autorităţile „aşteaptă soluţii” sau „se bazează pe serviciile ONG-urilor”, acestea manifestă
77
un grad ridicat de încredere. Totuşi, „cel mai ridicat grad de încredere în ONG-uri, îl au tot
ONG-urile”.
Concluzia a fost aceea că „în general, asistăm la o schimbare semnificativă a
imaginii ONG-urilor la nivel local şi naţional. Imaginea este pozitivă pentru ONG-uri”, dar
„aşa cum există mişcări pro, există şi mişcări contra sectorului ONG”.
Strategiile utilizate de ONG-uri pentru creşterea gradului de vizibilitate şi a
încrederii sunt „cele clasice: mass-media, departamentul de comunicare, newsletter,
evenimente, website (cu condiţia upgradării periodice)”. Un accent deosebit este pus pe
promovarea „directă, de la om la om: dacă beneficiarul este mulţumit, acesta va spune mai
departe”. O altă strategie amintită a fost „asocierea ONG-urilor cu imaginea unor
personalităţi din viaţa publică”. O a treia strategie se referă la organizarea de evenimente
speciale, cu impact crescut asupra unor categorii largi de public şi promovate intens de
mass-media.
78
Capitolul IV
ONG-URILE IEŞENE - RESURSE PENTRU

DEZVOLTAREA LOCALĂ / ZONALĂ
IV.1. Contribuţia ONG la dezvoltarea judeţului Iaşi
La 20 de ani de la Revoluţie, încă mai sunt situaţii în care se pune această

întrebare: Care este rolul ONG-urilor? şi Care sunt reprezentările sociale ale acestora?.
Există o percepţie multiplă: din partea societăţii civile, din partea specialiştilor acestor
organisme, din partea autorităţilor, din partea beneficiarilor etc.
În cercetarea cantitativă am stipulat o serie de răspunsuri ale specialiştilor din
aceste ONG-uri. Iată cum cred aceşti specialişti că au contribuit ONG-urile din eşantion la
dezvoltarea locală:
a. în plan social:
• „ONG-urile au îmbunătăţit serviciile pentru populaţiile vulnerabile acolo
unde autorităţile nu pot interveni”;
• „ONG-urile readuc vieţii sociale solidaritatea, creşterea implicării şi
participării”;
• „ONG-urile pot infiinţa servicii la standarde europene”.
b. în plan economic:
• „se creează noi locuri de muncă prin accesare de finanţari nerambursabile”;
• „creştere reinserţiei socio-profesionale”;
• „proiecte şi iniţiative care contribuie la creşterea competitivităţii
economice”;
• „diminuarea unor probleme sociale si atragerea de fonduri la nivel local”.
• Se introduc fonduri în circuitul economic local prin achiziţionarea de bunuri
şi servicii din comunitate, adică se stimulează economia locală”.
79
c. în planul protecţiei mediului:
• „acţiuni de conştientizare a comunităţii cu privire la problemele mediului”;
• „acţiuni de ecologizare”;
• „educaţia ecologică şi dezvoltare durabilă”;
• „promovarea bunelor practici europene, informarea populaţiei în probleme
de mediu”.
d. în plan cultural:
• „promovarea valorilor culturale româneşti”;
• „promovarea valorilor locale”;
• „publicare de volume, schimburi de experienţă la nivel internaţional”.
e. în planul drepturilor omului:
• „prin oferirea de servicii sociale şi prin activităţi de advocacy care militează
pentru non-discriminare”;
• „iniţiative de apărare a drepturilor omului”.
Participanţii la interviuri consideră că ONG-urile contribuie consistent la

dezvoltarea judeţului Iaşi. Aceştia au identificat două perioade majore cărora le este
circumscrisă implicarea sectorului non-profit în dezvoltarea judeţului:
1. Prima perioadă, cuprinsă între anii 1990 – 2000, este caracterizată de un număr
mare şi foarte mare al beneficiarilor proiectelor: „până în anul 2000 erau mii de
beneficiari pe an”.
2. A doua perioadă, începând cu anii 2000 şi până în prezent, se distinge prin
reducerea numărului de beneficiari pe proiect, concomitent cu creşterea
numărului de proiecte. Totuşi, numărul general de beneficiari din această a
doua perioadă este mai redus decât numărul beneficiarilor înregistraţi în anii
’90. Principalul motiv al reducerii beneficiarilor pe proiect a fost determinat de
reducerea finanţărilor/proiect. „Numărul de proiecte a crescut, dar finanţările
sunt tot mai mici”. „Capacitatea financiară nu mai acoperă în prezent un număr
atât de mare de beneficiari.”
Această diagnoză a dinamicii implicării ONG-urilor în dezvoltarea judeţului
trebuie analizată în contextul mai larg al schimbării de paradigmă de la începutul anilor
2000. Dacă în perioada anilor ’90 accentul a fost pus pe oferirea de suport direct,
concretizat, în general, sub forma unor proiecte caritabile, anii 2000 aduc o accentuare a
80
importanţei rolului jucat de cetăţean în dezvoltarea propriei comunităţi. Conceptul
prioritar este cel de „dezvoltare de jos în sus” şi se referă la rolul activ jucat de individ în
dezvoltarea comunitară. Proiectele desfăşurate de ONG-uri vizează, în primul rând,
formarea şi catalizarea resurselor umane comunitare în vederea dezvoltării.
În ceea ce priveşte domeniile în care ONG-urile contribuie la dezvoltarea
judeţului Iaşi, marea majoritate a respondenţilor pune accentul pe serviciile sociale.
Chiar dacă „ONG-urile, prin domeniilor lor de activitate, ajută la dezvoltare”, domeniile în
care acest sector „contribuie la dezvoltarea judeţului Iaşi sunt, cele mai multe, în plan
social”. În acest context vorbim mai ales despre „servicii directe pentru copii şi bătrâni”.
Alte domenii în care ONG-urile au contribuţii importante se referă la „tehnologie,
formare şi informare, prevenire”.
De asemenea, respondenţii au insistat asupra faptului că dezideratul rolului
ONG-urilor este acela de complementaritate şi cooperare cu autorităţile. „Rolul unui ONG
este de a ajuta autorităţile să funcţioneze şi să se dezvolte. Nu este normal ca un ONG să
vină cu servicii care dublează serviciile statului”. În prezent, în Iaşi există o serie de
servicii care sunt dominate de către sectorul ONG. Cele mai importante se referă la
serviciile oferite victimelor traficului de fiinţe umane, reintegrării deţinuţilor, protecţia
persoanelor infectate cu HIV/SIDA, serviciul de probaţiune etc. Respondenţii au
identificat două mecanisme prin care s-a produs această dominanţă:
a. prin dezvoltarea unor servicii în zone neacoperite de către instituţiile publice;
b. servicii în care ONG-urile au o expertiză net superioară instituţiilor publice.
Dezvoltarea unor servicii în zone neacoperite de către instituţiile publice este
specifică sfârşitului anilor ’90 şi începutul anilor 2000, când finanţările nu au mai vizat
doar acţiuni caritabile, ci, aşa cum am menţionat mai sus, identificarea nevoilor
beneficiarilor şi oferirea de soluţii prin noi servicii. „De exemplu, în 1997 existau foarte
multe servicii neacoperite. Serviciul de probaţiune oferit de noi era singurul de acest tip şi
nu avea concurenţă.”
În acelaşi sens, există servicii în care ONG-urile au o expertiză net superioară
instituţiilor publice. Principalul motiv este faptul că „serviciile guvernamentale nu-şi mai
permit oameni cu un anumit tip de pregătire, iar ONG-urile au investit foarte mult în
specialişti şi în cursuri de formare”. Respondenţii consideră că în contextul economic
actual şi al evoluţiilor următoare este de aşteptat ca această situaţie să se accentueze.
81
Modalităţile prin care sectorul non-profit din Iaşi participă la dezvoltarea
judeţului cunoaşte o paletă largă de valenţe:
• asigurarea de diferite servicii sociale, cu impact direct asupra membrilor
comunităţii. La acest punct respondenţii s-au referit, în special, la servicii
sociale;
• implementarea de proiecte cu impact direct asupra mediului comunitar. Prin
mediul comunitar respondenţii au avut în vedere diferite aspecte ale vieţii
comunităţii: protecţia mediului, educaţie, cultură, artă etc.
• atragerea de resurse umane şi financiare în comunitate („aducerea de fonduri şi
specialişti în comunitate”);
• achiziţionarea de bunuri şi servicii de la diferite companii şi organizaţii din
comunitate („cumpără tot felul de lucruri necesare în desfăşurarea proiectelor”;
„de multe ori apelăm la alte companii sau instituţii pentru a realiza diferite studii
de evaluare iniţială, de impact ş.a.m.d.”);
• facilitarea colaborării între diferite instituţii, organizaţii şi companii şi
implementarea unui protocol de lucru („realizarea cadrului de colaborare între
diferite instituţii, în multe cazuri chiar între instituţii publice, guvernamentale…”;
„punem în legătură instituţii cu organizaţii, instituţii cu specialişti”);
• apărarea drepturilor diferitelor grupuri profesionale („la fel şi sindicatele sau
patronatele care apără interesele diferitelor grupuri”);
• crearea de locuri de muncă („Numai noi am angajat peste 10 persoane în ultimii
ani. La fel au făcut şi alte ONG-uri.”).
Cei mai importanţi factori identificaţi de către participanţii la discuţii care
inhibă implicarea ONG-urilor în dezvoltarea judeţului Iaşi sunt:
• dificultăţile în accesarea finanţărilor proiectelor ONG-urilor;
• relativa centralizare a serviciilor sociale;
• cadrul legislativ („ONG-urile sunt tratate aproape la fel ca un S.R.L.”);
• relaţie destul de deficitară cu autorităţile locale;
• destul de slabă implicare şi susţinere din partea diferitelor instituţii publice
locale;
• lipsa transparenţei în lucrul cu autorităţile publice;
• inerţia birocratică la nivelul autorităţilor.
82
Pe de altă parte, cei mai importanţi factori catalizatori ai implicării ONG-urilor
în dezvoltarea judeţului Iaşi sunt preponderent de natură simbolică (satisfacţia oferirii

unor servicii către diferite categorii de beneficiari, îndeplinirea scopului umanitar al
organizaţiei, construirea unei imagini pozitive) şi mai puţin de ordinul beneficiilor
materiale. De asemenea, respondenţii au menţionat importanţa unor relaţii
instituţionale sau interpersonale bune cu reprezentanţi ai autorităţilor.
Concluzia respondenţilor a fost aceea că sectorul non-profit din judeţul Iaşi
reprezintă o resursă valoroasă, dar insuficient exploatată, care poate contribui
semnificativ la dezvoltarea judeţului.
IV.2. Ce însemnă proiect de succes?
Organizaţiile din sectorul non-profit „trăiesc” prin proiecte. Cu cât un ONG

accesează mai multe surse de finanţare şi implementează mai multe proiecte, cu atât
„viaţa” respectivului ONG este mai „sănătoasă”.
Referitor la proiectele desfăşurate de organizaţiile non-guvernamentale pentru
dezvoltarea judeţului Iaşi, respondenţii studiului calitativ au identificat trei tipuri de
proiecte, în funcţie de finalităţile acestora:
1. proiecte de dezvoltare instituţională;
2. proiecte de servicii sociale;
3. proiecte comunitare.
Proiectele de dezvoltare instituţională vizează două direcţii distincte: pe de o
parte, dezvoltarea unor servicii în acord cu identificarea sau apariţia unor nevoi
specifice diferitelor categorii de beneficiari sau determinate de necesitatea alinierii la
diferite standarde internaţionale, iar pe de altă parte, o a doua direcţie vizează
elaborarea sau eficientizarea unor proceduri de lucru în cadrul diferitelor instituţii.
Proiectele de servicii sociale sunt cele mai numeroase tipuri de proiecte
desfăşurate de sectorul ONG din judeţul Iaşi, dar şi din România. De altfel, statistica
prezentată în acest raport privind domeniile principale de activitate specifice sectorului
ONG evidenţiază orientarea către servicii sociale. [a se vedea şi subcapitolul III.2].
Proiectele comunitare reprezintă, din punctul de vedere al respondenţilor, un
capitol important al dezvoltării judeţului Iaşi. Deşi, cantitativ nu sunt la fel numeroase ca
serviciile sociale, acestea ocupă un loc important în activitatea ONG-urilor şi au un
83
impact semnificativ asupra comunităţii. Aceste proiecte vizează protecţia mediului,
educaţia, formarea, arta şi cultura etc.
Varietatea proiectelor desfăşurate de organizaţiile non-guvernamentale este
foarte mare, atingând zone sociale dintre cele mai diverse, acolo unde sunt şi probleme
specifice identificabile. În studiul cantitativ am întrebat ONG-urile din eşantion care sunt
caracteristicile unui proiect de succes, judecat prin prisma rezultatelor lui dar şi prin
concluziile legate de modalităţile cum poate fi implementat în mod eficient. Respondenţii
au indicat mai multe condiţii. Iată care au fost principalele condiţii menţionate:
Altceva 5%
Identificarea precisa a
7%
populatiei tinta
Parteneriat cu institutiile
12%
publice
Finantare si cofinantare 15%
Redactare/formulare proiect 17%
Identificarea unei nevoi

20%
reale
Calitatea echipei implicate 24%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
După cum se observă, domină problema calităţii resurselor umane implicate în

proiect cu 24% dintre menţiuni. În mod inedit, cel de al doilea item a fost identificarea
unei nevoi reale, item care poate fi foarte sugestiv: fie au fost în trecut destule proiecte
care nu s-au centrat pe o nevoie bine identificată, fie o anumită nevoie a fost doar un
pretext pentru atragere de fonduri. De altfel un membru al unui ONG important preciza
că:
„Identificarea unei nevoi reale este o premisă cât se poate de … practică. În grila de
evaluare a unui proiect (în etapa premergătoare acordării finanţării) se punctează înainte
de toate Relevanţa. Este vorba de relevanţa acţiunii faţă de obiectivele liniei de finanţare
(se elimină deci ipoteza problemei-pretext pentru atragere de fonduri) şi de relevanţa
84
acţiunii pentru grupul ţintă (se elimină ipoteza proiectelor care nu au o nevoie bine
identificată). Fiind vorba de un concurs – un punctaj mic la acest capitol = proiectul cade”.
Sunt şi situaţii în care un proiect este valid din punct de vedere al termenelor şi
finanţării, dar scopul proiectului nu este atins tocmai din cauză că nevoia comunitară
respectivă este o falsă nevoie. Din acest punct de vedere itemul respectiv denotă mai
degrabă caracterul prosocial al activităţilor specifice acestor organizaţii.
Redactarea, formularea unui proiect rămâne un item important. Nu de puţine
ori o greşeală mică a dus la non-eligibilitate sau la probleme legate de costuri eligibile /
non-eligibile. Puţine procente sunt alocate parteneriatelor specifice cu instituţiile
publice (iar unele din cauze le vom identifica chiar în acest studiu). Multe alte variante
de răspuns merită amintite, între care menţionăm pe cele referitoare la condiţiile care
garantează reuşita unui proiect:
• să fie susţinut de către mass-media;
• să producă modele;
• flexibilitatea finanţatorului (prin eliminarea şi nu prin consolidarea barierelor
birocratice);
• relaţie directă şi de încredere cu autorităţile locale;
• finanţare constantă pe toată durata proiectului;
• să aibă efecte durabile în timp.
Respondenţii studiului calitativ au definit factorii care contribuie la succesul,
respectiv insuccesul, unui proiect la nivelul a trei etape majore ale desfăşurării lui:
conceperea, obţinerea finanţării şi implementarea proiectului.
În opinia participanţilor la interviuri, factorii esenţiali care contribuie la
succesul proiectului sunt asociaţi în primul rând satisfacerii exigenţelor şi expectanţelor
generale ale finanţatorului la nivelul tuturor etapelor proiectului. Intr-un cadru mai larg
de discuţie s-a putut contura o adevărată metodologie a scrierii/implementării
proiectelor fără de care nu poate fi garantat succesul:
• Etapa de concept a proiectului:
• actualitatea ideii proiectului;
• identificarea şi delimitarea beneficiarilor;
• identificarea corectă a nevoilor reale ale beneficiarilor;
• identificarea şi selectarea finanţatorilor în acord cu tema proiectului;
85
• metodologia de lucru clară şi fezabilă, care să răspundă exigenţelor
finanţatorilor;
• furnizarea de informaţii eronate (atât legate de sănătatea financiară cât şi
de expertiza, interesul în domneiu etc.).
• Etapa obţinerii finanţării:
• demonstrarea capacităţii manageriale şi organizatorice de a gestiona
fondurile;
• încheierea de parteneriate între: ONG-ONG, ONG-Autorităţi şi ONG-
Companii, după caz;
• vizibilitatea ridicată şi imaginea pozitivă a ONG-ului.
• Etapa de implementare a proiectului:
• comunicarea eficientă cu finanţatorul şi echipa;
• regulamentul clar şi concis;
• contractul echitabil atât pentru finanţator, cât şi pentru cel finanţat;
• respectarea criteriilor cantitative şi calitative stabilite prin obiectivele
proiectului.
În ceea ce priveşte, identificarea factorilor care contribuie la insuccesul unui
proiect, participanţii la interviu au avut în vedere:
• Etapa de concept a proiectului:
• nerespectarea exigenţelor finanţatorilor;
• evaluare greşită a nevoilor grupului ţintă;
• evaluarea greşită a necesităţilor de implementare a proiectului (umane şi
materiale);
• parteneriate formale, „pe hârtie”, doar pentru obţinerea finanţării;
• furnizarea de informatii eronate (atât legate de sănătatea financiară cât şi
de expertiza, interesul în domeneiu etc.).
• Etapa obţinerii finanţării:
• incapacitatea managerială;
• lipsa unei resurse umane suficient pregătită;
• alocarea deficitară a resurselor umane şi materiale pentru diferite
activităţi;
• vizibilitatea scăzută şi / sau imaginea negativă a ONG-ului.
86
• Etapa de implementare a proiectului:
• parteneri incapabili să ducă la bun sfârşit obiectivele propuse;

• proceduri rigide şi neclare care trebuie urmate de cei finanţaţi, reguli
schimbate în timpul desfăşurării proiectului;
• comunicare deficitară cu finanţatorul şi echipa;
• nerespectarea criteriilor cantitative şi calitative stabilite prin obiectivele
proiectului.
La nivelul unui ONG, cele mai importante elemente, capabile să atragă alte
surse, sunt considerate a fi:
• vizibilitatea şi imaginea ONG-ului;
• experienţa şi performanţa în derularea proiectelor organizaţiei;
• promovarea rezultatelor şi a practicii ONG-ului;
• imaginea pe care o are în rândul finanţatorilor; organizaţiile de succes îşi
orientează mesajele de promovare, incluzând finanţatorii în categoria
grupurilor ţintă şi încurajează feedbackuri din partea acestora, chiar în lipsa
unor resurse disponibile la un moment dat din partea lor;
• relaţiile şi legăturile organizaţiei cu alte ONG-uri, autorităţi sau companii.
In concluzie, participanţii la interviuri au realizat o serie de asocieri spontane
cu ideea „Proiect de succes”. Aceste asocieri sunt detaliate mai sus, în cadrul secvenţei
privind factorii care contribuie la succesul unui proiect. Reprezentarea grafică a
asocierilor spontane conţine nouă elemente:
realizarea obiectivelor
construirea de propuse de proiect
parteneriate durabile
consolidarea
reputaţiei
menţinerea constantă a
unui standard ridicat
de calitate Proiect de implicarea
resurselor umane
identificarea corectă a satisfacerea nevoilor

necesitaţilor beneficiarilor
b fi i il
realizarea de proiecte
satisfacerea exigenţelor şi sustenabile
expectanţelor
87
Din considerentele de până acum deducem rezultatele cercetării calitative întregesc
concluziile cercetării cantitative. Respondenţii s-au apropiat mai mult de o perspectiva
căutată: un proiect de succes nu este unul care a avut parteneri, ci unul care a dus la
întărirea unor relaţii, nu unul care şi-a atins pur şi simplu indicatorii ci unul care a
asigurat sustenabilitatea rezultatelor, reuşind şi menţinerea unui standard înalt de
calitate.
Să exemplificăm în continuare cu cîteva proiecte de succes (încheiate sau în
derulare) aşa cum au fost ele nominalizate de către respondenţii din eşantion:
Organizaţia Titlul proiectului Scopul proiectului

ADV Primul pas spre o viata Dezvoltarea si promovarea structurilor
independenta economiei sociale (ateliere
protejate/ateliere de terapie
ocupationala/unitati protejate) pentru
a ajuta tinerii exclusi social sau expusi
riscului de excluziune sociala sa se
integreze pe piata muncii.
Alternative Instanţa pt minori Iaşi Asigurarea şi respectarea standardelor
Sociale impuse de norme de drept interne si
internaţionale în ce priveşte procesele
penale cu infractori minori si victime.
Asociaţia AVI-RO in EURO "PENE" Facilitarea procesului de integrare
oamenilor europeană prin sprijinirea firmelor din
de afaceri sectorul avicol in intelegerea si
AOAI aplicarea eficienta a acquis-ului
comunitar.
ARAS Prevenirea infecției cu Menţinerea incidenţei HIV/SIDA la un
HIV/SIDA în rândul nivel scăzut prin creşterea accesului
grupurilor vulnerabile persoanelor sărace şi vulnerabile la
servicii de prevenire şi tratament. In
cadrul acestui proiect sunt desfasurate
o serie de activitati precum
ARS Simpozionul de arte vizuale Valorificare fond cultural arheologic
CONTINUA HUMAn Cucuteni
Bethany Centre de promovare a Cresterea accesului populatiei la
bunăstării copiilor şi serviciile sociale si medicale (in mod
adulţilor din judeţele Timiş şi special al femeilor gravide, al sugarilor
Iaşi din zonele rurale si al adolescentilor
din mediul urban).
Caritas Şanse pentru viitor Facilitarea accesului pe piaţa muncii a
tinerilor peste 18 ani care au părăsit
sau se pregătesc să părăsească sistemul
de stat privind protecţia copilului, prin
dezvoltarea de măsuri active.
88
Organizaţia Titlul proiectului Scopul proiectului
CORONA Controlul poluarii mediului Monitorizarea poluarii in judetele

in zona de granita Romania – Botosani, Vaslui, Iasi
Republica Moldova
COTE Absolvent Integrarea sociala si profesionala a
tinerilor postinstitutionalizati.
HOLT Community Based Services in Realizarea unor modele de servicii
Iasi, Vaslui and Suceava primare (educaţie parentală, grupuri de
suport, consiliere şi sprijin pentru
părinţi) la nivelul comunităţilor cu
implicarea şi mobilizarea resurselor
locale.
IOSIF Casa Iosif Reintegrarea socială a copiilor străzii
PAPADIA Andante Servicii de asistenţă socio-medicală la
domicilu pt. varstnici
Salvaţi Centrul de consiliere pentru Interventie asupra problemelor
copiii copilul abuzat comportamentale a copiilor abuzati
Solidaritate Centrul de consiliere si Acordarea de sprijin persoanelor
şi speranţă reabilitare a pers dependente afectate de alcool si alte droguri
de alcool "Sf Nicolae "
Star of Reabilitarea bazată pe Integrarea in comunitate a persoanelor
Hope comunitate cu dizabilitati
Tineri IaŞi Reciclează Colectarea selectiva a deseurilor si
ecologi implicarea civica
romani din
Iaşi
Toate precizările anterioare pot fi regăsite şi în direcţiile de acţiune ale acestor

ONG-uri pentru perioada imediat următoare. ONG-urile din eşantionul cantitativ declară
că vor urmări în viitor următoarele direcţii:
• dezvoltare organizaţională;
• dezvoltarea de colaborări extinse (internaţionale);
• căutarea de noi surse de finanţare şi perfecţionarea de capacităţi în acest sens;
• menţinerea serviciilor sociale existente.
Din direcţiile de dezvoltare viitoare menţionate mai sus lipsesc referirile la
administraţia locală şi la consolidarea legăturilor cu ele! Din datele culese în cercetare se
configurează destul de clar motivele acestei absenţe deşi legăturile ONG urilor cu
administraţia locală nu trebuie tratate în mod simplist!
Am chestionat ONG-urile şi cu privire la dificultăţile cu care se confruntă.
Răsunsurile au fost următoarele:
89
54%
Altceva/Non raspuns
19%
10%
Resursele umane
10%
2%
Legislatia
7%
17%
Birocratia excesiva
20%
17%
Dificultati financiare
44%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Prima optiune A doua optiune
Graficul de mai sus cuprinde itemii sintetici care au nevoie de dezvoltări pentru
a fi mai bine înţeleşi. Dacă ne referim la dificultăţi financiare trebuie spus că aici se
ascund o multitudine de aspecte conexe:
• probleme în asigurarea sustenabilităţii;
• lipsa resurselor proprii pentru asigurarea continuităţii proiectelor;
• reducerea unor finanţări din partea administraţiei locale;
• nerespectarea termenelor de oferire a banilor de către finanţator;
• diminuarea cotei sponsorilor privaţi.
Ca o concluzie, putem spune că majoritatea ONG-urilor chestionate se plâng de o
criză generalizată a situaţiei financiare cu explicaţii diverse. Putem conchide că
finanţarea este o problemă majoră pentru toate organismele chestionate, iar rezolvarea
acesteia ar putea aduce un spor de productivitate şi eficienţă.
Cît priveşte birocraţia, imaginea de ansamblu este descurajatoare din moment
ce sunt vizate o serie întreagă de aspecte:
• termene depăşite ale rambursărilor;
• calitatea celor care administrează fondurile;
• excesul birocratic în ce priveşte fondurile structurale;
90
• proceduri de achiziţie foarte dificile;
• cerinţe neclare de la autorităţile care gestionează proiectele;

• unele proceduri sunt imposibil de efectuat.
Dificultăţile legate de birocraţie fac referire la cadrele interne şi nu la cele
externe implicate în finanţări diverse. Un răspuns al unui respondent, surprinzător prin
duritate, îl regăsim în caracterizarea referitoare la ethosul birocratic respectiv:
„rigiditatea şi incompetenţa persoanelor din structura organizatională de monitorizare şi
raportare a proiectelor europene”!
În ceea ce priveşte legislaţia, referirile sunt făcute mai ales în legătură cu
legislaţia fiscală românească, care nu este adaptată specificului activităţilor ONG-urilor.
De asemenea, a fost consemnat şi faptul că legislaţia este stufoasă şi greoaie.
Problematica resurselor umane este foarte largă aici şi se referă practic la toţi
actorii implicaţi în implementarea proiectelor:
• numărul relativ redus al unor angajaţi sau voluntari;
• slabă implicare / dezinteres / demotivare / mentalităţi învechite din partea
beneficiarilor;
• dificultăţi în menţinerea beneficiarilor.
La aceste liste se adaugă şi alte nemulţumiri punctuale:

• lipsa unor dotări / sedii;
• relaţiile defictare cu autorităţile locale;
• dificultăţi în promovarea proiectelor.
91
IV.3. Practici de informare şi comunicare în sectorul ONG
Iniţiativele locale ale autorităţilor publice pot fi în atenţia ONG-urilor în măsura

în care acestea sunt interesate. Iată câteva modalităţi prin care ONG-urile cuprinse în
eşantionul cantitativ se informează:
De câteva
De câteva ori De câteva O dată pe an
ori pe Deloc
pe săptămână ori pe an sau mai rar
lună
accesarea Internetului 71% 15% 12% - 2%
lectura ziarelor locale 39% 17% 7% 10% 27%

ascultarea posturilor de 32% 20% 7% 10% 31%
radio locale
discuţii cu prietenii sau
29% 10% 22% 7% 32%
rudele
urmărirea emisiunilor
17% 27% 20% 7% 29%
posturilor TV locale
discuţii cu consilieri /
10% 20% 39% 10% 22%
autorităţi locale
panourile de informare
10% 10% 22% 15% 43%
ale autorităţilor locale
anunţurile verbale ale
10% 10% 17% 15% 48%
afişe, fluturaşi ale
5% 10% 27% 24% 34%
participarea la şedinţele
5% 5% 24% 17% 49%
După cum se observă, tipurile de informare sunt în ordine descendentă plecând

de la Internet şi ajungând la o frecvenţă foarte scăzută în ce priveşte participarea la
şedinţele autorităţilor locale. Informarea pe Internet este eficientă în măsura în care
datele sunt actualizate permanent şi în mod cât mai complet (acest fapt necesitând însă
o cercetare auxiliară). Lectura ziarelor locale şi ascultarea posturilor de radio locale
urmează imediat în preferinţele de informare ale ONG-urilor.
92
Cât priveşte propria mediatizare, ONG-urile recurg la următoarele canale:
Ns/Nr 5%
Altceva 5%
Conferinte de presa 10%
Campanii de
10%
informare/sensibilizare
Diseminare de materiale 14%
Internet 17%
Mass-media locale 39%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
De această dată, mediatizarea pe Internet se dovedeşte a fi secundară. Inafară de

aceste opţiuni, unele ONG-uri au indicat şi alte variante folosite uneori: acţiuni directe în
comunitate, expoziţii la finalul proiectelor, diseminare prin editura proprie etc.
Cât priveşte informarea legată de activităţile administraţiei locale, ne-am
concentrat pe Primărie / Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi Prefectura Iaşi.
A. Legat de activitatea Primariei şi a Des şi Rar şi

Consiliului Local, în ce măsură organizaţia Deloc
foarte des foarte rar
dvs.... ?
...se informează despre proiectele şi hotărârile
61% 39% -
Primăriei şi Consiliului Local
...participă la şedinţele publice ale Primăriei şi
12% 34% 54%
Consiliului Local
...face recomandări Primăriei şi Consiliului Local 15% 39% 46%
...propune Primăriei şi Consiliului Local proiecte
32% 44% 24%
pentru activităţi nonprofit de interes local
...participă la activităţi voluntare de interes local 49% 32% 19%
93
B. Legat de activitatea Consiliului Judeţean, Des şi Rar şi
Deloc
în ce măsură organizaţia dvs.... ? foarte des foarte rar
34% 42% 24%
Consiliului Judeţean Iaşi
...participă la şedinţele publice din Consiliul
10% 24% 66%
Judeţean Iaşi
...face recomandări Consiliului Judeţean Iaşi 15% 29% 66%
...propune Consiliului Judeţean proiecte pentru
22% 22% 66%
activităţi nonprofit de interes local
C. Legat de activitatea Prefecturii Iaşi, în ce Des şi Rar şi

Deloc
măsură organizaţia dvs.... ? foarte des foarte rar
34% 34% 31%
Prefecturii Iaşi
...participă la şedinţele publice din Prefectura Iaşi 10% 27% 63%
...face recomandări Prefecturii Iaşi 12% 20% 68%

...propune Prefecturii proiecte pentru activităţi
15% 12% 73%
Din lectura acestor tabele rezultă un interes sporit pentru activităţile Primăriei
şi Consiliului Local (61%), însă interesul pentru acţiunile Prefecturii sau Consiliului
Judeţean Iaşi este mult mai scăzut. Cu toate acestea, intervenţia mai activă a ONG-urilor
în activităţile autorităţilor locale se lasă aşteptată: puţine asociaţii participă la şedinţe
publice, fac recomandări autorităţilor locale sau propun efectiv unele activităţi. Cu
excepţia Primăriei / Consiliului Local, practic legăturile par mai curând sporadice şi
întâmplătoare.
Legat de colaborarea cu autorităţile locale, am remarcat următoarele tipuri de
implicări publice ale unui ONG local:
Primăriei / Consiliului
Prefecturii
Consiliului Local Judeţean
a luat cuvântul la o şedinţă
15% 12% 10%
publică a...
a solicitat informaţii...
41% 7% 22%
a solicitat proiectul unui act

20% 2% 10%
normativ...
a făcut o recomandare care a fost
inclusă în proiecte normative 15% 2% 10%
ale...
a depus o propunere pentru 44% 5% 12%
94
activităţi non-profit...
a primit fonduri nerambursabile
39% 2% 7%
din partea...
Aşa cum am arătat şi mai sus, se observă un nivel mai intens al interesului ONG-
urilor pentru colaborarea cu Primăria şi Consiliul local. Ne aşteptăm să existe şi o cerere
mai pronunţată din partea Primăriei în ce priveşte expertiza specifică a acestor ONG-uri.
De altfel, 61% dintre ONG-urile din eşantion au confirmat că li s-a cerut expertiza în
probleme specifice fie direct prin Primărie fie prin organisme care aparţin autorităţii
locale în general. Iată cine a cerut expertiză şi în câte cazuri:
Frecvenţe
ISJ Iaşi / Şcoli 7
DAC Iaşi 6
Primăria Iaşi 6
DGASPC Iaşi 5
IPJ Iaşi 3
AJOFM Iaşi 3
Primării rurale 4
Consiliul Judeţean Iaşi 2
Autoritatea Teritorială de Ordine Publica, DADR Iaşi, Garda de mediu,
Penitenciarul de Maximă Siguranţă, Prefectura, Universitatea Tehnică
„G. Asachi”, DADR Vaslui, DMPS Iasi, Inspectoratul de Cultura şi 1
Patrimoniu Iaşi, UAIC Iaşi, ISJ Vaslui, ASAS Iaşi, DGASPC Vaslui, DSP
Iaşi, Parchetul de pe lângă Tribunal, Agenţia pentru Protectia Mediului
95
Capitolul V
NOUA FILOSOFIE DE ORIENTARE
ACŢIONALĂ A ONG-URILOR
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, grupuri de tineri

americani afectaţi de starea precară a semenilor lor s-au hotarât să distribuie alimente şi
îmbrăcăminte, să ofere consultaţii medicale gratuite, să igienizeze spaţii de locuit din
suburbii, să adune fonduri şi bunuri pentru nevoiaşi, să alfabetizeze etc. Realizau aceste
acţiuni din foarte multă iubire şi compasiune pentru cei care, neajutaţi, nu se puteau
descurca singuri. Urmarea cea mai însemnată a acestor acte a fost instituirea Asistenţei
Sociale ca responsabilitate de stat. Guvernele lumii au înţeles, rând pe rând, că este mult
mai eficient să aibă reţele de instituţii de asistenţă socială şi să controleze din timp
diversele forme de criză trăite de oameni, decât să intervină corectiv abia după ce relaţia
dintre populaţie şi autorităţile statului s-a deteriorat.
Capacitatea asistenţială a guvernelor depinde de un complex de factori:
personal specializat, metode şi tehnici de asistare, legislaţie în vigoare, mărimea
resurselor, politica de împărţire a bugetelor, acoperirea instituţională etc. Urmărind
asistenţa socială la nivel macrosocial, guvernele se pot declara mulţumite de modul cum
administrează aceşti factori pentru asistaţi, în timp ce multe categorii ale acestora din
urmă se pot declara total nemulţumite de ceea ce le oferă guvernele. Cu alte cuvinte,
între evaluările guvernamentale ale calităţii actelor asistenţiale şi realitate, pot să apară
diferenţe însemnate; ele trebuie acoperite conform solicitărilor şi expectanţelor
nemulţumiţilor, dar din alte resurse decât cele planificate şi alocate de guverne. În acest
context au apărut ONG-urile ca instanţe de acţiune care identifică resurse noi.
Surprinzător, ele au apărut tot ca urmare a manifestării unor „tineri aventurieri ...
ingenioşi” (B. Hours, 2010), situaţia fiind oarecum comparabilă cu ceea ce am descris ca
valabil pentru etapa settlement din instituirea asistenţei sociale. Totuşi, deosebirile sunt
într-atât de evidente încât singura apropiere certă între cele două realităţi este misiunea
lor asistenţială. Nici aceasta nu s-a păstrat în totalitate, astfel că, în prezent, putem vorbi
despre ONG-uri ca fiind o realitate aparte, având propria lor filosofie, precum şi propria
dinamică filosofică. După decenii de istorie şi experienţe funcţionale, ONG-urile
96
occidentale îşi delimitează astăzi o nouă filosofie, unele caracteristici ale acesteia
regăsindu-se şi în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale ieşene.

Cea mai de seamă modificare, în acest sens, priveşte chiar natura misiunii ONG-
ului: transformarea din organizaţie cu obiective de remediere a situaţiilor catastrofice în
organizaţii proiective. Altfel spus, dacă ONG-urile iniţiale au fost axate pe asistare /
intervenţie / protecţie socială, actualmente ele nu au mai păstrat obiectivele legate
aproape exclusiv de criză sau disperare, ci s-au transformat din organizaţii de
urgenţă în organizaţii de dezvoltare. În spaţiul românesc, cele mai multe ONG-uri, pe
lângă faptul că au o istorie scurtă şi experienţă redusă, au rămas captive sensului
primar – asociat asistenţei sociale.
„La noi aproape totul înseamnă consum de subzistenţă. Se investeşte mult prea
puţin şi nici nu se înţelege că mai importantă este undiţa decât peştele. Spre exemplu, un
ONG care şi-ar propune să înveţe o comunitate întreagă să construiască locuinţe în aşa fel
încât să nu mai fie victime ale inundaţiilor ... ar avea şanse mai mici de finanţare în faţa
unui ONG care ar ridica efectiv un număr mic de case.” (P.O. – manager instituţie de stat)
În Occident, ONG-urile au scopuri educaţionale, formative pentru perioade

medii şi lungi; de aceea ele sunt numite „ONG-uri de dezvoltare” şi au dobândit o
însemnătate imensă.
La această dimensiune de fundamentare filosofică a acţiunilor specifice,
ONG-urile adaugă multe alte trăsături / tendinţe sau orientări de schimbare:
a. Orientarea criticistă: nefiind dependente de guvern, ONG-urile trebuie să forţeze
autorităţile să-şi revizuiască politicile sociale, adică să nu rămână pasive faţă de
sărăcie, corupţie, discriminare, nevoile persoanelor cu dizabilităţi etc.
„Un ONG trebuie să aibă spirit critic permanent. Cu cât guvernul este mai ineficient, cu
atât ONG-ul trebuie să fie mai critic ... în sens constructiv, să se manifeste în aşa
manieră încât să reprezinte un fel de barometru al calităţii guvernării.” (S. C. -
manager ONG)
b. Orientarea comunitaristă: cultivarea spiritului comunitar şi a solidarităţii

interpersonale trebuie urmărite de ONG-uri nu atât pentru rezolvarea
97
problemelor grupului, cât pentru depăşirea neajunsurilor trăite de fiecare individ
în parte.
„Niciodată nu trebuie desconsiderat individul ... Relaţia acestuia cu ONG-ul devine una
personală: individul simte că este preţuit şi va căuta să demonstreze că merită
preţuirea prin receptivitatea cât mai mare la ceea ce i se oferă. În plus, nu se va eschiva
să dea la rândul lui altora, ca replică, oarecum echivalentă şi ca o formă de
recunoştinţă faţă de ONG.” (D. B. - manager instituţie de stat)
c. Orientarea transfrontalieră: urmărirea problemei de rezolvat şi a beneficiarilor

actelor de soluţionare trebuie să se realizeze în pofida graniţelor politice, fizice,
sociale, culturale.
„Un ONG este puternic cu adevărat atunci când îşi îndeplineşte misiunea. Dar dacă
pentru aceasta trebuie înlăturate barierele de orice fel, atunci trebuie să îşi sporească
puterea prin parteneriate, deplasări în ţară şi în străinătate, atrageri de fonduri,
intervenţii mai mult sau mai puţin formale, renunţări la convenienţe.” (D. L. – manager
ONG)
d. Orientarea misionaristă: utilitatea socio-culturală a activităţilor ONG-urilor este

motivată nu doar de un scop bine poziţionat în raport cu ierarhia valorilor, ci şi
de convingerea că li se cuvine / potriveşte ceea ce fac. Plecând de la această
convingere, ONG-urile vor căuta să-şi maximizeze eforturile în atingerea
obiectivelor acţiunilor şi îşi vor asuma fără rezerve activităţile care se înscriu
specificului lor, ca şi cum le-ar fi predestinate şi nu ar avea libertatea de opţiune.
„Ca ONG, când ţi-ai găsit zona de manifestare şi ai căpătat recunoaştere pe aceasta,
atunci trebuie să ştii că nu mai poţi da înapoi. Toţi cei care îţi cunosc activitatea
asociază criza de la nivel de domeniu cu neîndeplinirea misiunii la nivel de ONG.” (D. L.
– manager ONG)
e. Orientarea pragmatistă: faptele ONG-urilor sunt mobilizate de perspectiva unui

dublu câştig: al beneficiarilor vizaţi prin proiecte şi specificul misiunii, pe de o
parte, şi al specialiştilor din ONG-uri, pe de altă parte. Aceştia din urmă sunt
98
profesionişti care îşi asigură confortul existenţei personale prin remuneraţia
primită, demonstrând astfel că este o eroare să echivalăm ONG-urile cu

organizaţiile de caritate.
„Când munceşti în ONG cîştigi de mai multe ori: întâi pentru că produci o stare de bine
altuia, apoi pentru că te bucuri că poţi să faci bine semenilor şi, în fine, pentru că
primeşti salariu. Dar trebuie să înţelegi toate aceste efecte ca să te poţi bucura
realmente de câştig.” (P. O. – manager instituţie de stat)
f. Orientarea dinamistă: natura ONG-urilor nu poate fi decât una dinamică în sensul

că trebuie să caute destul de mult până să-şi identifice domeniul de activitate, să
consume energie considerabilă pentru a-şi satisface categoriile de beneficiari şi
să se reorienteze acţional imediat după ce obiectul activităţii nu mai este de
actualitate.
„Practic, în ONG nu ar trebui să existe timpi morţi. Mereu ar trebui să existe critică,
inovaţie, proiectare de alternative. De aceea, oamenii cu adevărat buni pentru munca
în ONG sunt tinerii cu aspiraţii înalte, dispuşi să se adapteze din mers şi cu energie
suficientă pentru a-şi reconstrui mereu aspiraţiile.” (M. Ţ. – manager instituţie de stat)
Din răspunsurile subiecţilor au derivat şi alte orientări acţionale de

principiu:
• fidelitate totală faţă de beneficiar;
• fidelitate maximă faţă de finanţator;
• mercantilism radical;
• respingerea birocratismului şi a politizării;
• complementaritatea interorganizaţională.
Explicit sau implicit, aproape toţi subiecţii au menţionat profesionalismul ca

orientare acţională generală a ONG-urilor. Prin acesta ei înţeleg „misiune îndeplinită” şi
„lucru bine făcut” prin respectarea exigenţelor deontologice şi ştiinţifice. Numai
procedând astfel ONG-urile vor deveni alternative realmente puternice şi instanţe de
presiune / control asupra guvernelor.
99
V.I. ONG urile ieşene de la branding la rebranding
Lucrarea de faţă nu şi-a propus un studiu privind activităţile specifice de

branding-rebranding şi tocmai de aceea aici putem contura doar câteva sugestii care pot
fi luate în calcul de eventualii beneficiari ai acestui material.
Încercarea de a privi ONG urile într-o perspectivă de tip marketing nu este nouă şi
nici inedită. Tot mai multe astfel de organizaţii ajung să îşi construiască o adevărată
imagine de piaţă în vederea unei eficienţe urmărite continuu. Acest deziderat este şi
poate fi urmărit la diferite paliere ale activităţii organismelor non-profit aşa cum se
deduc din această lucrare sau la nivelele deja stipulate în literatura de specialitate
dedicată brandingului. Dacă un ONG urmăreşte o strategie de branding/rebranding
atunci trebuie avute în vedere următoarele secvenţe:
a. Descriere adecvată
ONG-urile ieşene trebuie să gîndească/regândescă misiunea asumată, modul de

organizare, evaluarea capacităţii de îndeplinire a sarcinilor, modul în care reuşesc să
impună anumite valori în rândul beneficiarilor/comunităţii, evaluarea ofertei de servicii,
modalităţi de obţinere a finanţării, modalităţi de diseminare a activităţii şi a identităţii
organizaţiei etc. ONG urile trebuie să aibă în vedere şi limitele unor astfel de organizaţii:
proiecte relativ restrînse ca impact, dependenţa care se creează în rîndul beneficiarilor,
activităţi mai bine ancorate care să evite paternalismul dar şi filantropia naivă. De
asemenea trebuie avute în vedere diferenţele între obiectivele pe termen lung şi cele pe
termen scurt: cele pe termen lung trebuie să prevaleze.
b. Beneficii scontate
ONG urile trebuie să îşi promoveze imaginea şi activitatea în măsura în care

beneficiile pentru clienţi/comunitate sunt rezonabile dar şi posibile. În acest punct
organismele comunităţii (alese sau deconcertate) vor avea tot interesul să colaboreze cu
sectorul nonprofit în măsura în care poate avea loc o derobare de la anumite activităţi pe
care nu le pot face. Beneficiile scontate trebuie deci în mod eficient popularizate de către
100
orice ONG. De asemenea trebuie sistate fără menajamente acele activităţi care nu mai
dau randament dar care sunt totuşi continuate în virtutea inerţiei.
c. Publicuri ţintă
Publicurile ţintă nu mai sunt astăzi punctuale, doar cele formate din beneficiarii
direcţi. Ele sunt multiple: diverse organisme private, grupurile media, serviciile
administraţiei locale sau centrale, organisme supra-statale etc. Brandul unui ONG
trebuie să se deschidă spre toate aceste publicuri deopotrivă. O situaţie specială are loc
în caz de rebranding prin schimbarea misiunii iniţiale a organizaţiei de unde va rezulta şi
o reconfigurare a publicurilor ţintă.
d. Poziţionarea competitivă
Din cele analizate în această lucrare am constatat percepţia din partea

organizaţiilor non-profit a unei anumite competiţii pe plan local în ceea ce priveşte
cîştigarea unor zone de influenţă sau accesul la resurse. Unii lideri de organizaţii văd
această competiţie ca fiin uneori neloaială deşi majoritatea consideră mai degrabă
contrariul. Evident că un brand viabil al oricărul ONG va trebui să poziţioneze respectiva
organizaţie într-o distribuţie coerentă în ce priveşte competiţia pe piaţa proiectelor sau
a acţiunilor sociale diverse. Din păcate am observat că există o anumită suprapunere a
activităţii unor ONG uri plecînd de la domeniile secundare de activitate asumate şi care,
prin diversitate şi extensie este posibil să nu poată fi acoperite calitativ. Cu alte cuvinte,
o poziţionare competitivă înseamnă şi o restrîngere a domeniilor de activitate în măsură
să fie asigurată calitatea serviciilor. Obţinerea de diverse acreditări trebuie şi ea corect
dimensionată.
e. Costuri
Orice analiză de branding implică o serie de costuri care uneori nu pot fi

suportate de către organizaţiile nonprofit. Tocmai de aceea multe acţiuni de promovare,
campanii de PR sunt duse de către ONG uri cu resurse proprii sau după o concepţie
proprie. Se pune problema în ce măsură improvizaţia poate fi eligibilă atunci cînd
101
promovarea organizaţiei este vitală pe o piaţă a proiectelor. Cu atît mai novatoare se
doreşte a fi o acţiune de rebranding. Nu avem în acest moment date de astfel de acţiuni.
f. Diseminare
Orice activitate de branding/rebranding înseamnă distribuirea imaginii

organizaţiei pe cele mai adecvate canale media. Impunerea pe piaţa media a unor
acţivităţi/acţiuni pot constitui totuşi cel mai bun exemplu de facilitare a interesului
societăţii civile pentru un ONG. Strategiile de diseminare nu pot fi totuşi scumpe
deoarece se pot găsi modalităţi de implicare în strategii pro bono a actorilor de pe piaţa
media.
g. Poziţionarea brandului
Procesul de poziţionare este extrem de important şi cumulează la un loc întreaga

activitate şi misiune ale organizaţiei. Un punct de reper îl reprezintă identificare unei
nevoi reale a populaţiei ţintă şi departajarea activităţilor organizaţiei de cele ale altor
organisme. Canalizarea eforturilor pe o singură activitate ar putea fi o soluţie însă cu
riscul pierderii alteor proiecte care să justifice continuitatea organizaţiei.
102
CONCLUZII
Participarea activă a organizaţiilor non-guvernamentale la implementarea unor

proiecte cu impact social major şi, de ce nu, soluţionarea unor situaţii de criză, se
dovedeşte din ce în ce mai mult a fi strategia optimă a prezentului.
Principalele concluzii ale studiului sunt prezentate în continuare:
1. Reprezentanţii ONG-urilor şi cei ai instituţiilor guvernamentale care au relaţii cu

aceste organizaţii înţeleg faptul că ONG-ul este „oferta alternativă la ceea ce
impune statul”, dar consideră că ONG-urile româneşti nu se vor dezvolta prea
curând; statul le obstrucţionează deja pe cele prea „îndrăzneţe”, le favorizează
pe cele obediente şi proiectează în mediile sociale o imagine deficitară despre
aceste organizaţii pentru a nu le permite accesul la ipostaze de decizie şi control
social.
2. Un ONG activ este acela care are gestionează relații optime cu beneficiarii,
autorităţile și finanţatorii.
3. Excesul de birocratizare poate fi ameninţarea primordială a activităţii din

sectorul non-profit. Manifestarea fenomenului este vizibilă la orice nivel inter-
sau intra- organizaţional. ONG-urile ieșene reclamă în bloc incompetenţa sau
excesele birocratice şi nu o persoană anume.
4. Evoluţia sectorului ONG în judeţul Iaşi a cunoscut două perioade majore.

Perioada cuprinsă între anii 1990 – 2000 este caracterizată de o nevoie acută de
asistare socială şi de apariţia unui număr mare de ONG-uri caritabile. Perioada
cuprinsă între anii 2000 – 2010 este marcată de o schimbare de paradigmă:
rezolvarea problemelor prin utilizarea resurselor locale şi pe transferul de
abilităţi de la specialişti la membrii comunităţilor.
5. ONG-urile ieşene acoperă, în special nevoi de tip asistenţial şi mai ales în mediul
urban. Reţeaua de ONG-uri este relativ extinsă, dar nu în totalitate activă, iar
103
capacitatea de acţiune este importantă – dacă ne raportăm la istoria relativ
scurtă a acestor organizaţii.
6. Vizibilitatea ONG-urilor în rândul diferitelor publicuri (autorităţi locale,

companii, populaţie, alte ONG-uri) analizate în cadrul acestei cercetări este în
general redusă la relaţionarea directă cu acestea. În general ONG-urile nu îşi fac
campanii de imagine, ci îşi ataşează imaginea unor campanii de interes public
(social, mediu etc.). ONG-urile ieșene sunt mai bine cunoscute de autorităţile
locale şi celelalte ONG-uri, și mai puţin cunoscute de companii şi public.
7. Declaraţiile respondenţilor cu privire la relaţia dintre ONG-urile şi autorităţile

ieşene arată că acestea sunt stabilite mai întâi la nivel personal, fiind de natură
subiectivă şi de cele mai multe ori informală, ca apoi această „relaţie să fie
formalizată şi instituţionalizată” prin acorduri de parteneriat.
8. Relaţia ONG-urilor cu autorităţile locale / centrale deconcentrate este una

pozitivă pe ansamblu, dar cu grade diferite de intensitate. Profunzimea
relevantă se realizează atunci când între ONG-uri şi autorităţi se instituie
parteneriatul. Pentru accentuarea relaţiei de parteneriat trebuie să se
depăşească nivelul de gândire de la cerere-donaţie la nivelul schimbului de
expertiză (cu beneficii de ambele părţi).
9. Deşi există numeroase situaţii în care ONG-urile concurează pentru aceleaşi

finanţări, respondenţii au considerat că între acestea colaborarea este relativ
ușor de realizat.
10. Modul de acordare a finanţărilor în ultima perioadă este suspectat de unii

respondenţi ca fiind alterat de „favorizări şi ingerinţe politice”. Doar aşa s-ar
explica obţinerea de finanţări importante şi rapide de către ONG-uri noi şi fără
experienţă în domeniu.
11. Problemele finanţării ONG-urilor rămân centrale, iar cauzele şi efectele acestor
probleme pot fi cu greu cuantificate datorită diversităţii situaţiilor (de la lipsa
fondurilor proprii până la întârzierile de plată).
104
12. Criteriile cele mai invocate în a defini un ONG de succes au fost:

a. impactul activităţii – derivat atât din numărul beneficiarilor, cât

şi din calitatea serviciilor;
b. capacitatea de adaptare la necesităţile problematice ale
mediului;
c. câştigarea încrederii finanţatorilor şi, implicit, obţinerea rapidă
a finanţării;
d. au o echipă o de specialişti, posibilitatea de a mobiliza voluntari
şi un consiliu de conducere activ;
e. deţinerea unor forme eficiente de promovare a rezultatelor
activităţilor trecute şi de anunţare a noilor posibilităţi acţionale;
f. contactul permanent cu autorităţile – pentru a obţine
contractări de servicii – şi, mai ales, cu beneficiarii – pentru a
înţelege nevoile viitoare de servicii;
g. conformitatea acţiunilor desfăşurate cu statutul şi misiunea
organizaţiei.
13. ONG-urile de succes invocate de către subiecţii reprezentanţi ai instituţiilor

statului au fost: Alternative Sociale, Alături de Voi, Salvaţi Copiii, Bethany, COTE,
Fundaţia Hecuba, Terra Mold, Fundaţia HOLT, EuroEd, Fundaţia Corona, Şanse
Egale pentru Femei, World Vision. Enumerarea a avut în vedere în primul rând
renumele social al organizaţiilor şi nu performanţele acestora pe tipuri de
servicii. În subsidiar, respondenţii au avut ca reper tot calitatea serviciilor ONG-
urilor, apreciind că ar încheia parteneriate cu organizaţiile amintite pentru că
„nu ar compromite finanţarea şi desfăşurarea serviciilor”.
14. În scopul îndeplinirii obiectivelor dezvoltării judeţului Iaşi, este necesară

întărirea relaţiilor dintre instituţiile administraţiei publice şi ONG-uri care
activează în serviciilor sociale, protecţiei mediului, cultură şi artă, domeniul
economic, inclusiv prin optimizarea cadrului legislativ. De exemplu, ONG-urile
pot sprijini dezvoltarea socială prin:
• campanii de informare pentru cetăţeni;
105
• crearea şi oferirea de servicii sociale indivizilor, grupurilor,
comunităţilor aflate în nevoie;
• consultanţă economică şi financiară oferită micilor întreprinzători;
• consultanţă oferită autorităţilor locale;
• implicarea cetăţenilor în procesul de participare la luarea deciziilor
şi implementarea programelor, proiectelor;
• suport oferit pentru anumite cauze (advocacy şi lobby).
15. Se cere o diversificare şi o regândire a modalităţilor prin care se fac studii cu şi

despre ONG-uri. Anumite organizaţii de acest tip nu mai participă / refuză / nu
răspund la astfel de cercetări, iar în anumite cazuri doresc să fie chiar
remunerate pentru a participa.
16. Pentru obținierea de fonduri, pentru acreditări, ONG-urile fac dovada plății
taxelor și impozitelor, a respectării unor standarde de siguranță (autorizații
pentru Sănătate, Securitatea Muncii și PSI).
106
PROPUNERI
1. Orice modificare a legislaţiei româneşti referitoare la ONG-uri să se realizeze

abia după consultarea acestora.
2. Susţinerea prin anumite măsuri ale administraţiei centrale a activităţii ONG-
urilor, în vederea evitării dispariţiei lor din motive economice:
- subcontractarea de servicii de la ONG-uri, acordarea de facilităţi

fiscale (vezi comparaţia cu statutul firmelor);
- obligativitatea introducerii în bugetul instituţiior publice a unor

capitole destinate asigurării cofinanţării proiectelor (în prezent, în
majoritatea cazurilor, ONG-urile acoperă cofinanţarea, chiar dacă partenere şi
beneficiare sunt instituţii publice) etc.
3. Colaborarea predilectă a instituţiilor statului cu ONG-urile locale şi zonale
deoarece acestea cunosc mai bine natura expectanţelor beneficiarilor.
4. Promovarea în rândul ONG-urilor locale a standardelor de calitate pe care
trebuie să le îndeplinească în directă legătură cu posibilitatea de a fi
acreditate/licenţiate. Aceste condiţii se referă la experţii aflaţi la dispoziţie, la
dotările aferente (infrastructură), la fondurile deținute etc3.
Fără îndoială că ONG-urile locale vor evolua în mod diferit pe termen mediu şi
lung. Unii chiar fac distincţie între perioada de pînă în 2013 şi după acest an când, se
pare, situaţia ONG-urilor se va schimba semnificativ. Din păcate, am întâlnit specialişti
din această sferă care se gândesc deja să renunţe la aceste activităţi, fiind convinşi că
viitorul acestor organizaţii este pecetluit, cel puţin la scara internă de percepţie. În acest
context soluţiile pentru viabilitatea unor astfel de organizaţii vin din înseşi modalităţile
de adaptare la o piaţă a serviciilor de acest tip în directă concordanţă cu nevoile sociale
identificate.
3
O listă a ONG urilor acreditate din domeniul servicii sociale o putem vedea în [ANEXA 2].
107
BIBLIOGRAFIE:
1. Adirondack Sandy, Managementul pur și siplu?Management eficient pentru

organizații neguvernamentale, Fundația pentru o Societate Deschisă, London
Voluntary Service Council, București, 1999
2. Bryson M. John, Planificarea strategică pentru organizațiile publice și
nonprofit, Editura Arc, București, 2002;
3. Flangan John, Successsful Fundraising – A complete handbook for volunteers
and professionals,Second Edition, Contemporary Books,USA,1999;
4. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, România 2010. Sectorul
neguvernamental – profil, tendințe, provocări, 2010
5. Johns Garry, Comportament organizațional, Editura Economică, București,
1998;
6. Letts W. Christine, Ryan P. William, Grossman Allen, High nonprofit
organizations. Managing upstream for a greater impact, John Wiley & Sons,
Inc, New York, 1999;
7. Marion Peters Angelica, Resolving conflict in nonprofit organizations.The
leader’s guide to finding constructive solutions, Amherst H. Wilder Foundation,
Minnesota, 1999;
8. Miftode Vasile, Tratat de metodologie sociologica - tehnici de investigatie de
teren, elaborarea proiectelor de interventie, Lumen, Iași, 2003;
9. Nițu Florian, În căutarea sustenabilității organizaționale. Câteva posibile
strategii de succes,World Learning, Seria Organizații Non-profit, Editura
Anima, București, 2007;
10. Nițu Florian, Conducerea și managementul schimbării în organizațiile non-
profit, World Learning, Seria Organizații Non-profit, Editura Anima, București,
2007;
11. Opran Constantin (coord), Stan Sergiu, Năstasă Steluța, Abaza Bogdan,
Managementul proiectelor, Comunicare.ro, București, 2002;
12. Vasilache Ana, Parteneriate eficiente. Un ghid pentru organizațiile
neguvernamentale, World Learning, Seria Organizații Non-profit, Editura
Anima, București, 2007;
13. Warwick Mal, Haw to write successful fundraising letters, Jossey-Bass, New
York, 2001;
108
104
[ANEXA 1]
Nr.
crt. Denumire organizație Cheltuieli totale(RON)
2007 2008 2009
1 ARAS Asociaţia Română Anti SIDA, Filiala Iaşi 31,659 110,077 134,796
2 Asociaţia „Il Chicco" Iaşi *** *** ***
3 Asociaţia Alternative Sociale 824,856 1,184,628 1,917,618
4 Asociaţia Centrul Regional de Facilitare şi Negociere 198,796 91,056 522,811
5 Asociaţia Creştin - Umanitară Slujirea Vieţii Iaşi 5,322 4,985 7,731
6 Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din
România - Filiala Iaşi 7,950 34,840 52,781
7 Asociaţia Primul Pas 97,523 76,577 100,619
8 Centrul Diecezan Caritas Iaşi 1,987,332 3,237,194 2,741,170
9 Fundaţia "Fraţii Carităţii" Filiala Iaşi 109,403 231,293 211,744
10 Fundaţia „Solidaritate şi Speranţă" Iaşi 1,330,648 1,453,715 2,383,036
11 Fundaţia Alături de Voi România 1,709,816 2,571,399 3,852,115
12 Fundaţia Ancora Salvării 89,606 125,105 153,844
13 Fundaţia Casa Speranţei *** *** ***
Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate
14 Comunitară 426,434 670,104 ***
15 Fundaţia Corona Iaşi 2,525,736 1,491,917 5,396,321
16 Fundaţia COTE 565,566 591,438 682,907
17 Fundaţia HECUBA 1,110,648 1,322,801
18 Fundaţia IOSIF 259,071 573,243 748,814
19 Fundaţia Link România Moldavia Iaşi *** *** ***
20 Fundaţia Păpădia 286,322 322,016 334,933
21 Fundaţia Pro Women 1,044,108 2,037,699 3,365,907
22 Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany 1,269,543 1,780,435 1,848,350
23 Fundaţia Star of Hope România 850,836 1,115,582 1,058,174
24 Fundaţia TERRAMOLD 53,198 240,231 333,535
25 Fundaţia World Vision România-Filiala Iasi *** *** ***
26 HOLT ROMÂNIA - Fundatia de Consultanta si Servicii
Sociale pentru Copii si Familii 346,127 310,131 454,969
27 Liga Studenţilor Electronişti Iaşi *** *** ***
28 Organizaţia Salvaţi Copiii Iaşi 511,575 1,387,249 928,235
Subtotal organizatii neguvernamentale 14,531,427 20,751,562 28,553,211
1 Consilul judetean Iasi 135,553,335 1,859,689
2 Primaria Iasi *** *** ***
Subtotal institutii guvernamentale 0 135,553,335 1,859,689
TOTAL GENERAL 14,531,427 156,304,897 30,412,900
Notă
*** - date indisponibile
109
DOMENIUL SERVICII SOCIALE
[Anexa 2]
Lista asociaţiilor, fundaţiilor şi instituţiilor publice cu sediul în judeţul Iaşi,

acreditaţi, respinşi sau în curs de acreditare
Nr. Denumire Servicii acreditate Anul Servicii Anul ne-

furnizor acreditarii neacreditate acreditarii
crt
1 Asociaţia -servicii de consiliere pentru 2005 - -
Consensual persoane dezavantajate social;
2 Asociaţia - cantina de ajutor 2005

Crestină de social “Aldonai”, “El-
Ajutor Europa de Shadai”.
Est
3 Centrul Diecezan -asistenţă socială cu cazare pentru 2005

Caritas Iaşi minori;
-asistenţă socială pentru emigraţi;
-asistenţă socială socio –

educaţională;
Centrul Diecezan -sprijin şi orientare pentru integrarea, 2006

Caritas Iaşi readaptarea şi reeducarea
profesională.
Centrul Diecezan -asistenţă şi consiliere pentru 2007
Caritas Iaşi persoane cu handicap din judeţul
Bacău.
Centrul Diecezan -servicii de îngrijiri medicale şi 2007
Caritas Iaşi asistenţă socială la domiciliu în
comuna Sagna, judeţul Neamţ şi sat Pe 3 ani
-asistenţă socială cu cazare pentru
minori şi tineri – ce se acordă în
Centrul Diecezan locaţia Centrul de plasament Sf. Iosif 2008
Caritas Iaşi din str. Sărăriei, nr. 134 – Iaşi;
Pe 3 ani
-prevenire, evaluare şi consiliere
antidrog – ce se acordă în locaţia
Biroul de prevenire, evaluare şi
consiliere antidrog din str. Sărăriei,
nr. 134 – Iaşi;
- asistenţă şi consiliere pentru

personae cu handicap – ce se acordă
în locaţia Biroul de asistenţă şi
consiliere pentru personae cu
handicap – str. Theodor Pallady, nr. 4,
Iaşi;
Centrul Diecezan -sprijin şi orientare pentru integrarea, 2008

Caritas Iaşi readaptarea şi reeducarea
profesională . Pe 3 ani
110
crt
Centrul Diecezan -îngrijiri medicale şi asistenţă socială 200909
Caritas Iaşi la domiciliu – în comuna Oţeleni,
Judeţul Iaşi. Pe 3 ani
Centrul Diecezan -servicii de îngrijiri medicale şi 2009
Caritas Iaşi asistenţă socială la domiciliu din
comuna Dărmăneşti, judeţul Bacău. Pe 3 ani
Centrul Diecezan -asistenţă socială pentru personae şi 2009
Caritas Iaşi familii defavorizate aflate în
dificultate. Pe 3 ani
Centrul Diecezan -asistenţă şi consiliere pentru 2009
Caritas Iaşi persoanele cu handicap în cadrul
Biroului de Asistenţă şi Consiliere Pe 3 ani
Centrul Diecezan -îngrijiri medicale şi Respins
Caritas Iaşi asistenţă socială la
domiciliu, acordat în 2010
4 Fundaţia Ancora -reabilitare copii şi adulţi cu nevoi 2005
Salvării speciale.
Fundaţia Ancora -(re)abilitare pentru copii şi adulţi cu 2008

Salvării nevoi speciale.
Pe 3 ani
5 Fundaţia Izvor -adăpost copii, ocrotirea copiilor 2005
abandonaţi în cadrul unui model de
tip familial.
Fundaţia Izvor -găzduire, îngrijire şi reinserţie socio 2007

– profesională a persoanelor adulte cu
handicap şi fără adăpost, în cadrul
unui modul de tip familial.
Fundaţia Izvor -găzduire şi asistenţă în regim 2008

rezidenţial a persoanelor adulte cu
handicap, acordat în locaţia din satul Pe 3 ani
Pietrărie, comuna Bîrnova, judeţul
Iaşi ;
Fundaţia Izvor -găzduire, îngrijire, recuperare, 2008

reabilitare şi reinserţie socială a
copiilor abandonaţi, în cadrul unui Pe 3 ani
modul de tip familial, acordat în
locaţia din municipiul Iaşi, str.
Dimuneţii, nr. 9, bl. 775, sc. A, ap. 3 ;
6 Fundaţia -serviciu de suport şi asistenţă pentru 2005

Creştină pentru copii aflaţi în dificultate în cadru unui
Copii Agape Iaşi centru de tip familial.
Fundaţia -suport şi asistenţă pentru copiii şi 2008

Creştină pentru tinerii aflaţi în dificultate în cadrul
Copii Agape Iaşi unui centru de tip familial. Pe 3 ani
7 Asociaţia -sprijin şi consiliere pentru familiile 2006

Dezvoltare sau persoanele afectate de alcoolism.
Comunitară Iaşi
111
crt
Asociaţia -sprijin şi consiliere Respins
Dezvoltare pentru familii sau
Comunitară Iaşi persoane afectate de 2007
alcoolism.
Asociaţia -sprijin si consiliere pentru familii sau 2007
Dezvoltare persoane afectate de alcoolism.
Comunitară Iaşi
8 Asociaţia de -recuperarea şi reabilitarea copiilor 2006
Ajutorare cu nevoi speciale.
„Maranatha”- Iaşi
Asociaţia de -recuperare şi reabilitare a copiilor cu 2009
Ajutorare nevoi speciale de către Asociaţia de
„Maranatha”- Iaşi Ajutorare “Maranatha”, în cadrul Pe 3 ani
Centrului de Reabilitare Infantilă
9 Congregaţia -asistenţă şi suport în centru de 2006
Fraţii Şcolilor plasament de tip rezindenţial pentru
Creştine Iaşi copii aflaţi în dificultate (separaţi sau
cu risc de separare de părinţi) şi
pentru tinerii care deja sunt
beneficiari şi urmează o formă de
învăţământ organizată în condiţiile
legii
Congregaţia -asistenţă şi suport în Centru de 2009
Fraţii Şcolilor Plasament de tip rezidenţial pentru
Creştine Iaşi copii aflaţi în dificultate (separaţi sau Pe 3 ani
cu risc de separare de părinţi) şi
pentru tinerii care deja sînt
beneficiari şi urmează o formă de
învăţămînt organizată în condiţiile
legii .
10 Asociaţia de -centrul de consiliere psihologică şi 2006
Caritate Primul terapie.
Pas Iaşi
Asociaţia de -consiliere psiho-socială şi terapie 2009

Caritate Primul pentru persoanele aflate în dificultate.
Pas Iaşi Pe 3 ani
11. Fundaţia Pro -servicii de consiliere privind 2006

Women Iaşi orientarea profesională şi dezvoltarea
carierei copiilor şi tinerilor aflaţi în
situaţii de risc.
Fundaţia Pro -educaţie informală extracurriculară; 2006

Women
Fundaţia Pro -consiliere privind Aprobat 2009

Women Iaşi orientarea profesională
şi dezvoltarea carierei Retragere
adolescenţilor şi acreditare
adulţilor femei aflaţi în
situaţii de risc . 2009
112
crt
Fundaţia Pro -educaţie informală
Women Iaşi extracurriculară – punct
de lucru: aleea Copou, -””-
nr. 3, municipiul Iaşi
Fundaţia Pro DA / 22 / -consiliere privind

Women Iaşi orientarea profesională
12.03.2009 şi dezvoltarea carierei -””-
adolescenţilor şi
Retragere adulţilor femei aflaţi în
acreditare situaţii de risc .
89 /
15.12.2009
12 Asociaţia -servicii psiho-sociale pentru 2006

Alternative prevenirea instituţionalizării şi
Sociale Iaşi reabilitării copiilor victime ale
abuzului şi / sau neglijării.
Asociaţia -serviciul psiho-social pentru copii şi 2009

Alternative tineri neglijaţi / abuzaţi.
Sociale Iaşi Pe 3 ani
Asociaţia -servicii psiho – sociale pentru 2010

Alternative persoane vîrstnice – şoseaua Nicolina,
Sociale Iaşi nr. 24, bl. 949, parter, Iaşi . Pe 3 ani
13 Fundaţia „Alături -serviciul de asistenţă psiho - socială

de Voi” România oferit persoanelor infectate şi afectate
HIV / SIDA; 2006
-serviciu de asistenţă maternală

pentru copilul seropozitiv HIV;
-consilierea şi testarea voluntară HIV;
-integrarea socială şi şcolară a

tinerilor seropozitivi HIV;
-campanii de informare, educare şi

comunicare în domeniul HIV / SIDA;
-integrarea socială şi profesională a

tinerilor infesctaţi HIV / bolnavi
SIDA.
113
crt
-integrarea socială şi Retras
şcolară a tinerilor acreditarea
seropozitivi HIV 2007
(municipiul Iaşi, str.
Vovideniei, nr. 10 şi str.
Mitropolit Veniamin
Costache, nr. 16);
-integrarea socială şi
profesională a tinerilor
infectaţi HIV / bolnavi
SIDA (municipiul Iaşi,
str. C.A. Rosetti, nr. 11-
15).
Fundaţia „Alături -serviciul de informare şi consultanţă

de Voi” România privind drepturile şi obligaţiile
persoanelor infectate şi afectate HIV / 2007
bolnavi SIDA – din judeţele Constanţa
şi Mureş şi punctul de lucru Spitalul
Clinic de Boli Infecţioase “Sf.
Parascheva” Iaşi – 1 an;
-integrare socială şi şcolară a tinerilor

infectaţi cu HIV / bolnavi SIDA – B-dul
Chimiei, nr. 12 Iaşi ;
-integrarea socială şi profesională a

tinerilor infectaţi cu HIV / bolnavi
SIDA – din judeţele Constanţa şi
Mureş şi punctual de lucru din B-dul
Chimiei, nr. 12, str. Vovideniei, nr. 10,
judeţul Iaşi.
Fundaţia „Alături -servicii de informare şi asistenţă în
de Voi” România rîndul persoanelor defavorizate şi a
celor care prezintă comportamente la 2009
risc în contactarea infecţiei cu HIV –
în Iaşi, Mureş şi Constanţa; Pe 3 ani
-servicii de asistenţă psiho-socială

oferită persoanelor infectate şi
afectate de HIV / SIDA – în judeţul Iaşi
la sediul situat în B-dul Chimiei, nr. 12
şi / sau la cabinetul de consiliere din
cadrul pavilionului 7, parter al
Spitalului Clinc de Boli Infecţioase
„Sfînta Paraschiva”- din str. Botez, nr.
7, municipiul Iaşi; judeţul Constanţa –
la sediul din str. Ion Tăutu, nr. 16 şi în
judeţul Mureş – la sediul din Tîrgu
Mureş – din str. Spitalul Vechi, nr. 4 şi
în incinta Spitalului Clinic de Boli
Infecţioase, nr. 1 din str. Gh. Doja, nr.
89
114
crt
Fundaţia „Alături -integrarea socială şi profesională a 2009
de Voi” România tinerilor infectaţi cu HIV / bolnavi
SIDA din B-dul Chimiei, nr. 12, Pe 3 ani
municipiul Iaşi, str. Vovideniei, nr. 10,
municipiul Iaşi, str. Ion Tăutu, nr. 16,
municipiul Constanţa, str. Cosminului,
nr. 14, Tîrgu Mureş ;
-integrarea socială şi şcolară a

tinerilor seropozitivi HIV din B-dul
Chimiei, nr. 12, municipiul Iaşi, str.
Ion Tăutu, nr. 16, municipiul
Constanţa, str. Spitalului Vechi, nr. 4,
Tîrgu Mureş
Fundaţia „Alături -informare şi consiliere profesională 2010

de Voi” România şi de mediere pe piaţa muncii,
desfăşurat la următoarele puncte de Pe 3 an
lucru:
- Centrul de Resurse al Fundaţiei

“Alături de Voi”- România, situate în
b-dul Chimiei, nr. 12, municipiul Iaşi,
judeţul Iaşi;
- Centrul Constanţa situate pe str.

Ion Tăutu, nr. 16, municipiul
Constanţa, judeţul Constanţa;
- Centrul Mureş, situate pe str.

Spitalului Vechi, nr. 4, municipiul
Tîrgu Mureş, judeţul Mureş .
14 Fundaţia Holt -suport şi asistenţă pentru familiile şi 2006

Romania copiii aflaţi în dificultate.
Fundaţia Holt -suport şi asistenţă pentru familiile şi 2009

Romania copiii aflaţi în dificultate;
Pe 3 ani
15 Asociaţia Spehro -sprijin, orientare, readaptare şi 2006
Iaşi reeducare pentru persoane cu
handicap / dizabilităţi.
16 Asociaţia Star Of -servicii consiliere şi sprijin pentru 2006

Hope părinţi şi copii (Botoşani, Huşi);
România -consiliere şi sprijin pentru copii cu

dezabilităţi (Iaşi, Dorohoi, Bârlad);
-centru consiliere şi sprijin pentru

părinţi şi copii bolnavi de cancer.
115
crt
Asociaţia Star Of -consiliere şi sprijin pentru copii cu
Hope dizabilităţi şi familiile lor din judeţul
Iaşi, municipiile Bîrlad şi Dorohoi şi
România împrejurimi (str Albineţ, nr. 3,
municipiul Iaşi; str Epureanu, nr. 19, 2009
municipiul Bîrlad, judeţul Vaslui; str.
Pe 3 ani
Ştefan cel Mare, nr. 11, municipiul
Dorohoi, judeţul Botoşani;
-copii cu risc de abandon şi familiile

lor din judeţul Botoşani – str. Ştefan
cel Mare, nr. 11, municipiul Dorohoi,
judeţul Botoşani;
-consiliere şi sprijin pentru copii şi

familiile lor aflate în dificultate din
municipiul Huşi – B-dul 1 Mai, bl. 25,
sc. D, municipiul Huşi, judeţul Vaslui.
17 Congregaţia -serviciul de îngrijire social medical 2006

Fiicelor Sf. Maria pentru persoane vârstnice;
a Divinei
Congregaţia -îngrijire socio-medicală pentru 2009
Fiicelor Sf. Maria persoane vîrstnice în cadrul
a Divinei Căminului de Bătrîni “Sfîntul Iosif”. Pe 3 ani
Congregaţia -asistenţă şi suport pentru copii 2009
Fiicelor Sf. Maria proveniţi din familii aflate în
a Divinei dificultate în cadrul Centrului Social Pe 3 ani
Congregaţia -asistenţă şi suport pentru copii 2009
Fiicelor Sf. Maria proveniţi din familii defavorizate, din
a Divinei regiunea Moldovei; Pe 3 ani
Providenţe Iaşi
18 Asociaţia -recuperarea psiho-socială post-cură 2006
Cluburilor a persoanelor cu probleme alcool
Alcoolicilor în corelate şi complexe.
Asociatia -recuperarea psiho – socială post – 2007
Cluburilor cură a persoanelor cu probleme alcool
Alcoolicilor în – corelate şi complexe.
19. Fundaţia -asistenţă socială medicală şi îngrijire 2006
Solidaritate şi la domiciliu pentru vârstnici;
Speranţă Iaşi
-acordarea de asistenţă socială cu
Fundaţia -servicii de prevenţie, consiliere, 2006
Solidaritate şi suport şi asistenţă în sfera
Speranţă Iaşi reproducerii parentalitaţii şi relaţiilor
de cuplu pentru adolescenţi, tineri şi
Fundaţia -servicii de prevenire, consiliere, 2006
Solidaritate şi reabilitare şi terapie ocupaţională
Speranţă Iaşi persoanelor dependente de alcool şi
alte droguri.
Fundaţia -asistenţă socială şi suport prin 2006
Solidaritate şi cantina socială Sf. Sava pentru
Speranţă Iaşi persoanele aflate în dificultate.
116
crt
Fundaţia -măsuri şi acţiuni de sprijin a 2009
Solidaritate şi persoanelor vîrstnice aflate în
Speranţă Iaşi – dificultate . Pe 3 ani
Fundaţia -educaţie, consiliere, reabilitare, 2009
Solidaritate şi terapie ocupaţională şi ludoterapie
Speranţă Iaşi pentru persoanele dependente şi Pe 3 ani
codependente de alcool şi alte droguri
în cadrul Centrului de Consiliere şi
Reabilitare a Persoanelor Dependente
Fundaţia -îngrijire socio-medicală la domiciliu 2009
Solidaritate şi pentru personae aflate în dificultate.
Speranţă Iaşi Pe 3 ani
Fundaţia -asistenţă socială şi suport pentru 2009

Solidaritate şi personae aflate în dificultate prin
Speranţă Iaşi Cantina “Sf. Sava”. Pe 3 ani
Fundaţia -măsuri şi acţiuni de prevenire bio- 2010

Solidaritate şi psiho-sociale a abandonului şcolar şi a
Speranţă Iaşi excluziunii sociale în cadrul Centrului Pe 3 ani
de Zi “Mia Casa - Inculeţ”- Bîrnova,
situate în sat / comuna Bîrnova .
20 Fundaţia -asistenţă şi suport psiho-socio- 2010

Solidaritate şi educativ pentru copiii în dificultate şi
Speranţă Iaşi – familiile acestora în Cntrul de Zi Pe 3 ani
Centrul de Zi “Sfînta Marina”, situat pe str. Costache
„Sfînta Marina” Negri, nr. 48, municipiul Iaşi .
Fundaţia -asistenţă şi suport psiho – socio – 2007

„Solidaritate şi educativ pentru copiii în dificultate şi
Speranţă”- familiile acestora în cadrul Centrului
Centrul de Zi de zi “Sf. Maria”.
„Sfînta Maria”
Iaşi
21 Asociaţia Salvaţi -serviciul de consiliere şi reabilitare 2006

Copiii Iaşi psiho - socială pentru copilul abuzat,
traficat; -serviciul de consiliere şi
reabilitare psiho - socială, socio -
medicală, recuperare socio -scolară şi
Asociaţia Salvaţi -promovare şi consiliere privind
Copiii Iaşi drepturile copilului ;
2009
-asistenţă psiho-socială, socio-
medicală, recuperare socio-şcolară şi Pe 3 ani
suport pentru copiii exploataţi ;
22 Fundaţia Fraţii ili social

-serviciu i specializat
bili ih
de i lă 2006
Carităţii, filiala recuperare şi reabilitare a pacienţilor
Iaşi cu schizofrenie.
117
crt
Fundaţia Fraţii -recuperare, resocializare şi 2009
Carităţii, filiala reabilitare a adulţilor diagnosticaţi cu
Iaşi schizofrenie în cadrul a două locuinţe
protejate din str. Albineţ, nr. 6 şi de pe
B-dul Dacia, nr. 19, bl. H6, municipiul
Iaşi, judeţul Iaşi.
23 Asociaţia Familia -asistenţă socială cu Aprobat 2006

Noastra Iaşi cazare pentru minori,
care se acordă în cadrul Retragere
Centruli de Primire - acreditare
Copiii Străzii.
2007
24 Fundaţia de -servicii de recuperare complexă 2006

Cultură şi Ştiinţă neuro - psihomotorie a copilului de
Daco-România varstă mică cu nevoi speciale aflati în
Iaşi familie, în cadrul programului zilnic.
Fundaţia de -recuperare complexă 2009

Cultură şi Ştiinţă neuropsihomotorie a copilului de
Daco-România vîrstă mică cu nevoi speciale, Pe 3 ani
Iaşi menţinut în familie, cu integrarea
concomitentă în programul normal al
unor creşe şi grădiniţe din municipiul
Iaşi şi activităţi de informare, educare,
consiliere a comunităţii în domeniul
prevenirii, combaterii şi
managementul deficienţelor în
dezvoltarea copilului de vîrstă mică
cu nevoi speciale.
25 Fundaţia Păpădia -serviciu de asistenţă la domiciliu 2006
Iaşi pentru persoane vîrstnice.
Fundaţia Păpădia -asistenţă socio-medicală la domiciliu 2009

Iaşi pentru personae vîrstnice ANDANTE.
Pe 3 ani
Fundaţia Păpădia -locuinţă protejată 2008

pentru persoanele
adulte cu dizabilităţi.
26 Asociaţia -suport şi asistenţă pentru copiii aflaţi 2006

Crestină Adăpost în dificultate.
şi Veghe Iaşi
27 Fundaţia -adăpost şi integrare socială pentru 2007

Nădejdea tinerii aflaţi în dificultate de pe raza
Copiilor din judeţului Iaşi.
118
crt
Fundaţia -adăpost şi integrare socială pentru 2010
Nădejdea tinerii aflaţi în dificultate, desfăşurat
Copiilor din în str. Henci, nr. 44, oraşul Podu Pe 3 ani
România Iloaiei, jud. Iaşi .
28 Asociaţia -educaţie informală extracurriculară 2006

Umanitară „Il pentru copii aflaţi în dificultate.
Chicco”
Asociaţia -sprijin şi consiliere pentru tinerii 2006

Umanitară „Il care părăsesc instituţiile de protecţie
Chicco” a copilului ale Asociaţiei “Il Chicco” cu
scopul formării deprinderilor de viaţă
independentă.
Asociaţia -serviciul de îngrijire socio - medicală 2006

Umanitară „Il de natură serviciilor conexe
Chicco” interdisciplinare;
-servicii de recuperare, reabilitare şi

terapie ocupaţională pentru copii cu
nevoi speciale.
Asociaţia -serviciul social specializat de 2006

Umanitară „Il asistenţă şi suport pentru adulţii cu
Chicco” handicap - locuinţe protejate de tip
familial.
Asociaţia -suport şi asistenţă pentru copii aflaţi 2006
Umanitară „Il în dificultateîn cadrul modulelor de
Chicco” tip familial.
Asociaţia -asistenţă şi suport
Umanitară „Il pentru familiile şi copiii
Chicco” aflaţi în dificultate în Respins
cadrul Centrului de zi
“Vulturaş”. 2008
Asociaţia -îngrijire, suport şi asistenţă psiho- 2009

Umanitară „Il socio-medicală oferite copiilor
Chicco” diagnosticaţi cu maladii canceroase în Pe 3 ani
cadrul Centrului de Zi “Casa
Îngerilor”- municipiul Iaşi, str. Vasile
Lupu, nr. 132, bl. D1, sc. B, ap. 1;
-suport şi asistenţă pentru copii şi

tineri aflaţi în dificultate în cadrul
modulelor de tip familial Casa
Caramine – municipiul Iaşi, b-dul
Chimiei, nr. 35, bl. F2-1, sc. A, et. 3, ap.
3, Casa Barbara şi Casa Francesca –
comuna Bîrnova, judeţul Iaşi.
119
crt
29 Asociaţia -asistenţă şi suport pentru copii 2006
„Congregaţia proveniţi din familii aflate în
Surorilor dificultate, în cadrul centrului de zi
Franciscane pentru copii “Sf. Francisc”.
Misionare de
Assisi-Filiala
Hălăuceşti
Asociaţia -asistenţă şi suport pentru copiii 2009

„Congregaţia proveniţi din familii aflate în
Surorilor dificultate în cadrul Centrului de Zi Pe 3 ani
Franciscane pentru copii “Sfîntul Francisc”-
Misionare de Hălăuceşti.
Assisi-Filiala
Hălăuceşti
30 Fundaţia Link -serviciul de suport şi asistenţă 2006
România pentru copii şi familie aflate în
Moldavia dificultate.
Fundaţia LINK -suport şi asistenţă pentru copiii şi 2007
România familiile acestora aflate în dificultate,
Moldavia – Iaşi pentru punctul de lucru din sat Rediu,
comuna Rediu.
31 Asociaţia Paşii -suport şi asistenţă pentru copiii şi 2006

Speranţei Iaşi familiile acestora aflate în dificultate.
32 Asociaţia -asistenţă şi suport pentru minori şi 2008

Surorilor tineri în cadrul unei case de tip
Misionare ale familial. Pe 1 an
Asociaţia -îngrijire socio-medicală la domiciliu 2008
Surorilor pentru persoanele aflate în dificultate
Misionare ale din zona Moldovei; -îngrijire social – Pe 3 ani
medicală pentru persoane aflate în
Patimilor lui
dificultate în cadru instituţionalizat –
Isus-Filiala Butea Casa de Bătrîni “Sf. Părinte Papa Ioan
Paul al II-lea” – filiala Butea.
Asociaţia -asistenţă şi suport pentru minori şi 2009

Surorilor tineri în cadrul Casei de tip familial
Misionare Ale “Madre Carla”. Pe 3 ani
Patimilor lui
Issus - filiala
Butea
33 Societatea de Suport Psihosocial pentru Persoanele 2006

Psihoterapie şi Aflate in Dificultate
Intervenţie
psihosocială
„Catharsis”
34 Asociaţia -educaţie informală extracurriculară 2006

Centrului Creştin pentru copiii şi tinerii aflaţi în
Iaşi evidenţa sistemului de protecţie a
35 Asociaţia pentru -asistenţă şi suport pentru copiii 2006
Dezvoltare supradotaţi proveniţi din familii
Programe Sociale defavorizate supuse riscului
120
crt
Asociaţia pentru -sprijin şi orientare pentru integrarea, .2007
Dezvoltarea readaptarea şi reeducarea
Programelor profesională a tinerilor care părăsesc
Sociale centrele de plasament;
Asociaţia pentru -prevenirea abuzului în domeniul 2009

Dezvoltarea protecţiei drepturilor copilului –
Programelor punct de lucru: str. Păun, nr. 70, Pe 3 ani
Sociale municipiul Iaşi (în incinta
Complexului de Servicii Comunitare
Bucium)
Asociaţia pentru -asistenţă şi orientare pentru 2010

Dezvoltarea integrarea, readaptarea şi reeducarea
Programelor profesională a tinerilor care părăsesc Pe 3 ani
Sociale centrele de plasament, acordat la
sediul din str. Păun, nr. 70, municipiul
Iaşi
-asistenţă şi suport pentru copiii

supradotaţi, proveniţi din familii
defavorizate supuse riscului
marginalizării, în cadrul unui modul
rezidenţial şi a unui centru de zi
specializat, serviciu acordat la sediul
din str. Păun, nr. 70, municipiul Iaşi .
36 Asociaţia -activităţi de asistenţă socială, de 2006

Nevăzătorilor din consiliere, de integrare socială a
România nevăzătorilor.
Filiala Iaşi-Vaslui
37 Fundaţia -găzduire, suport şi asistentă bio – 2006

Adăpost psiho – socială a copiilor şi tinerilor
aflaţi în dificultate în cadru
Fundaţia -găzduire, suport şi asistenţă bio- 2009
Adăpost psiho-socială a copiilor şi tinerilor
aflaţi în dificultate, în cadru Pe 3 ani
38 Fundaţia Corona -îngrijire la domiciliu 2006
pentru persoane
vîrstnice.
Fundaţia Corona -îngrijire la domiciliu 2007
pentru persoane
vîrstnice.
39 Asociaţia -suport şi asistenţă socială pentru 2007
Invalizilor de persoanele invalide de război cu
Război deficienţe de văz, accidentate de
Asociaţia -asistenţă socială, consiliere, integrare 2010
Invalizilor de a invalizilor de război nevăzători,
Război accidentaţi de război în afara Pe 3 ani
121
crt
40 Fundaţia Iosif -identificarea nevoii sociale, 2006
individuale, familiale şi de grup şi
consiliere.
Fundaţia Iosif -asistenţă şi suport pentru copii şi 2009

familiile acestora aflate în dificultate –
municipiul Iaşi, str. Cicoarei, nr. 51 C. Pe 3 ani
41 Asociaţia -identificare a nevoii sociale 2007

Distroficilor individuale, familiale şi de grup
Musculari din pentru persoanele cu dizabilităţi şi
România-Filiala familiile acestora, informare despre
Iaşi drepturi şi obligaţii, consiliere şi
dezvoltare comunitară în vederea
integrării socio – profesională a
acestei categorii de persoane aflate în
dificultate.
42 Asociaţia pentru -sprijin şi orientare pentru integrarea, 2006
Ecologie şi readaptarea şi reeducarea
Dezvoltare profesională a persoanelor cu vîrstă
Asociaţia pentru -serviciul de sprijin şi Respins
Ecologie şi orientare pentru
Dezvoltare integrarea, readaptarea 2007
Durabilă şi reeducarea
43 Congregaţia -îngrijire socio - medicală la domiciliu; 2007
Fiicelor „Sf. -asistentă şi suport pentru copii şi
Maria” Divinei adolescenţii proveniţi din familii
Providenţe defavorizate din regiunea Moldovei;
44 Children on the -asistenţă şi sprijin pentru copiii 2007

Edge instituţionalizaţi în regim rezidenţial ;
- integrare socio – profesională pentru

tinerii care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului.
Children on the . -sprijin şi orientare Respins

Edge România pentru integrarea
(COTE) socială şi profesională a 2010
tinerilor vulnerabili
Children on the -asistenţă, gazduire şi suport 2010

Edge România biopsihosocial pentru tinerii aflaţi în
(COTE) dificultate şi pentru tinerii proveniţi Pe 3 ani
din centrele de plasament din
Regiunea Nord-Est, orientare pentru
integrare şi readaptare socio-
profesională, în vederea incluziunii
sociale .
45 Centrul de -mediere socială (soluţionare a 2007
Mediere şi dsiputelor prin metode alternative);
Securitate
122
crt
46 Fundaţia Casa . -suport şi asistenţă Respins
Speranţei primară pentru
personaele aflate în 2007
dificultate
47 Asociaţia -asistenţă şi consiliere Respins

Teritorială a pentru persoane cu
Surzilor Iaşi handicap în limbaj 2007
mimico – gestual.
48 Asociaţia Paşii -suport şi asistenţă pentru copiii şi 2007

Speranţei familiile acestora aflate în dificultate.
49 Asociaţia Ajutaţi -identificare, informare, Respins

Copiii – Paşcani consiliere şi asistenţă
socio – medicală pentru 2007
femei, copii şi tineri în
dificultate.
50 Asociaţia -educaţie informală extracuriculară şi 2007

„Centrul Creştin sprijin pentru integrare profesională
Iaşi” pentru copiii şi tinerii aflaţi în
evidenţa sistemului de protecţie a
copilului şi a celor care provin din
familii în dificultate
Asociaţia -educaţie informală şi sprijin pentru 2008
„Centrul Creştin integrare profesională pentru copiii şi
Iaşi” tinerii aflaţi în sistemul de protecţie a Menţinere
copilului şi a celor care provin din acreditare
familii în dificultate.
51 Fundaţia -măsuri şi acţiuni de sprijin în 2007
„Somerset” Iaşi vederea menţinerii în comunitate a
persoanelor aflate în dificultate. Pentru 1 an
Fundaţia -măsuri şi acţiuni de sprijin în 2008
„Somerset” Iaşi vederea menţinerii în comunitate a
persoanelor în dificultate. Pe 3 ani
52 Fundaţia „Şanse -asistenţă şi suport pentru persoanele 2007 2007
Egale pentru aflate în dificultate din zona
Femei” Iaşi metropolitană Iaşi;
-servicii socio – medicale la domiciliu

pentru persoanele aflate în dificultate.
56 Asociaţia Familia -serviciul de asistenţă şi suport în .2007

Nostra cadru instituţionalizat pentru copii
defavorizaţi socio – economic Pentru 1 an
Asociaţia Familia -asistenţă socială şi suport în cadru 2008
Nostra instituţionalizat pentru copii
defavorizaţi socio–economic, Pe 3 ani
57 Asociaţia -consilierea şi sprijinul părinţilor 2007
Părinţilor cu pentru acordarea terapiilor de
Copii care au recuperare a copiilor cu handicap Pe 3 ani
Deficienţe auditiv.
Auditive
123
crt
59 Asociaţia „Sfîntul . -îngrijire socio – Respins
Damian” medicală la domiciliu
pentru vîrstnici şi alte 2008
categorii de persoane
aflate în dificultate,
inclusiv îngrijiri
paleative pentru
persoane aflate în faze
terminale ale unor boli
Asociaţia „Sfîntul -îngrijire socio – medicală la domiciliu 2008
Damian” pentru vîrstnici şi alte categorii de
personae aflate în dificultate. Pe 3 ani
60 -găzduire, supraveghere Respins

şi activităţi educativ-
Asociaţia recreative pentru copii 2008
„Speranţa Elena” cu vîrstă între 7-14 ani
Iaşi proveniţi din familii
defavorizate de pe raza
municipiului Iaşi.
-găzduire, supraveghere Respins

şi activităţi educativ-
Asociaţia recreativ pentru copii 2010
„Speranţa Elena” cu vîrstă între 7-14 ani
Iaşi proveniţi din familii
defavorizate de pe raza
municipiului Iaşi .
61 Asociaţia „Mica -asistenţă şi reintegrare socială a 2009

Operă a Divinei persoanelor sau familiilor
Providenţe Iaşi” defavorizate din Municipiul Iaşi ; Pe 1 an
-serviciul socio-educaţional în
vederea integrării sociale a rromilor
din Municipiul Iaşi.
Asociaţia „Mica -asistenţă socio-educaţională, în 2010

Operă a Divinei vederea integrării sociale a rromilor
Providenţe Iaşi” din municipiul Iaşi, desfăşurat la Pe 3 ani
sediul asociaţiei din Şos. Rediu Tătar,
nr. 21-23, municipiul Iaşi;
-asistenţă şi integrare socială a

persoanelor sau familiilor din
municipiul Iaşi, organizat de la sediul
asociaţiei din Şos. Rediu Tătar, nr. 21-
23, municipiul Iaşi:
62 Asociaţia -consiliere şi sprijin pentru familiile 2009

Naţională pentru care au în îngrijire copii / tineri cu
Copii şi Adulţi cu dizabilităţi (autism) din judeţul Iaşi. Pe 3 ani
Autism din
România
124
crt
63 Asociaţia -sistenţă socială, consiliere, de 2009
Nevăzătorilor din integrare socială a nevăzătorilor.
România Pe 1 an
64 Fundaţia -asistenţă şi suport pentru asigurarea 2009

Umanitară unei vieţi independente în cadrul
Omenia Centrului de Consiliere şi Sprijin Pe 1 an
pentru Tineri cu vîrste de peste 18
ani.
Fundaţia -asistenţă şi suport pentru 2010

Umanitară asiguararea unei vieţi independente
Omenia în cadrul „Centrului de consiliere şi Pe 3 ani
sprijin pentru tineri cu vîrste de peste
18 ani”.
65 Asociaţia „O -asistenţă şi suport pentru copii şi 2009
Kairos” Iaşi adolescenţi proveniţi din familii aflate
în dificultate în cadrul unui centru de Pe 3 ani
zi.
66 Asociaţia de -asistenţă şi suport bio-psiho-social 2009

Ajutor Social a pentru persoanele vîrstnice aflate în
„Fecioarei Maria dificultate din oraşul Tîrgu Frumos,
şi Cuvioasei judeţul Iaşi, în vederea îmbunătăţirii
Parascheva ” condiţiilor de viaţă şi prevenirii
marginalizării sociale .
67 Cabinet -consiliere psiho-socio-profesională, 2009

Individual de consultanţă şi terapie pentru
Psihologie persoane defavorizate din regiunea Pe 1 an
„Gabriela Petcu” de nord – est, în cadrul Centrului de
Consultanţă, consiliere psiho-socio-
profesională şi terapie al Cabinetului
Individual de Psihologie Gabriela
Petcu din str. Primăverii, nr. 4,
municipiul Iaşi (în incinta policlinicii
industriale), str. Toma Cozma, nr. 4,
municipiul Iaşi (în incinta policlinicii
pentru studenţi şi elevi) .
68 Asociaţia „Dr. -îngrijire psiho-socio-medicală pentru 2009

Micu Vasile”- Iaşi persoane vîrstnice şi pentru
persoanele în dificultate, în vederea Pe 1 an
incluziunii sociale .
Asociaţia „Dr. -asistenţă şi suport pentru personae

Micu Vasile”- Iaşi vîrstnice aflate în dificultate din
Regiunea N-E, în vederea prevenirii 2010
marginalizării sociale, în cadrul
Centrului Rezidenţial “Dr. Micu Pe 6 luni
125
crt
Asociaţia „Dr. -asistenţă şi support biopsihosocial şi 2010
Micu Vasile”- Iaşi îngrijire medical / paleativă pentru
personae / familii / grupuri aflate în Pe 3 ani
dificultate din Regiunea Nord-Est, în
vederea incluziunii sociale .
69 Asociaţia -îngrijire socio-psiho-medicală pentru 2009

Filantropică persoane vîrstnice aflate în dificultate
„Trup şi Suflet”- din Regiunea N – E din B-dul Socola, Pe 3 ani
Iaşi nr. 188 – 190, municipiul Iaşi .
70 Congregaţia -asistenţă şi suport pentru copiii 2010

Surorilor defavorizaţi în cadrul Centrului de Zi ”
Providenţei Alois Scrosoppi”- Iaşi, care Pe 3 ani
funcţionează în incinta Şcolii nr. 2
Veronica Micle – municipiul Iaşi, Şos.
Bîrnova, nr. 72 .
71 Asociaţia -măsuri şi acţiuni desfăşurate în 2010
Umanitară vederea efectelor situaţiilor de criză a
„Landra” persoanelor şi familiilor aflate în Pe 3 ani
dificultate, precum şi de
conştientizare şi sensibilizare socială
a opiniei publice cu privire la
persoanele cu sindrom Reet şi
handicap neuro – motor .
72 Asociaţia „Lupta -recuperare şi reabilitare, asistenţă şi 2010

pentru Uşurarea suport pentru persoanele aflate în
Suferinţei” dificultate şi / sau marginalizate Pe 3 ani
social (persoane de vîrsta a III-a,
persoane cu dizabilităţi, persoane de
etnie rromă şi alte categorii
defavorizate) ; -îngrijire social –
medicală la domiciliu pentru
persoanele aflate în dificultate de pe
raza municipiului Iaşi.
73 Asociaţia -educaţie şi îndrumare Respins
„TIMON” pentru copii cu nevoi
sociale sau în situaţii de 2010
risc .
ONG-urile ieşene.
dezvoltarea locală

Raport de cercetare
Proiect �inanțat de
ASOCIAŢIA ALTERNATIVE SOCIALE

Str. Cuza-Vodă, Nr.8A, Iaşi, 700036
Tel: +40 332 405 476
Fax: +40 332 405 477
of�ice@alternativesociale.ro
www.alternativesociale.ro
www.antitra�ic.ro

Alternativesociale Book Ong-Urile Iesene

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alternativesociale Book Ong-Urile Iesene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ONG-urile ieşene.

ONG-urile ieşene. Realitate şi potenţial în dezvoltarea locală

ASOCIAŢIA ALTERNATIVE SOCIALE

„ONG-urile ieşene. Realitate şi potenţial în dezvoltarea locală”

Mulțumim colaboratorilor, susținătorilor, voluntarilor, reprezentaților instituțiilor și organizațiilor care au participat la

Consultanţă editorială: Editura Junimea

Asociaţia Alternative Sociale

Capitolul I. Determinări contextuale ale apariţiei ong-urilor 7

Capitolul II. Metodologia cercetării 23

Capitolul III. Starea de fapt 43

Capitolul V. Noua filosofie de orientare acţională a ONG-urilor 95

I.1. Raţionalitatea instituirii ONG-urilor

Funcţionarea normală a mediilor umane este imposibilă în afara unei organizări

profundă care determină urmărirea unei disfuncţii dincolo de graniţele politice.

I.2. Probleme sociale, economice, culturale şi de mediu ale

În continuare vom prezenta succint starea de fapt şi principalele probleme la

situaţii de ilegalitate, după se consemnează într-un articol postat pe Internet 1).

• birocratizarea excesivă a relaţiei instituţie – ordonator de credit;

I.3. Indexul ONG-urilor ieşene

Asociaţia „Il Chicco" Iaşi Servicii sociale

Asociaţia „Recreaţii Matematice" Invăţământ, Educaţie, Cercetare

Asociaţia Contrafort Cultura, Arta

Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iaşi 2003 Dezvoltare comunitară

Asociaţia pentru Biserica Nicorită Cultura, Arta Servicii sociale

Asociaţia Primul Pas Servicii sociale

Fundaţia "Fraţii Carităţii" Filiala Iaşi Servicii sociale

Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate

Fundaţia EuroEd Invăţământ, Educaţie, Cercetare

Fundaţia HECUBA Servicii sociale

Fundaţia IOSIF Servicii sociale Consiliere, Negociere şi Mediere

Fundaţia Link România Moldavia Iaşi Servicii sociale

Fundaţia Păpădia Servicii sociale

Fundaţia Pro Women Servicii sociale Invăţământ, Educaţie, Cercetare

Cu siguranţă că ONG-urile Ieşene sunt mai numeroase, însă ele nu au putut fi

I.4. Suportul legislativ al ONG-urilor

Conform normelor metodologice în vigoare (Sursa: Guvernul României - Norma

Caracteristici ASOCIAŢIA FUNDAŢIA

Conform O.G. nr. 37/2003 pentru modificarea şi completarea O.G. nr.26/2000, o

autorităţii administrative competente, să acorde o dispensă de la îndeplinirea

I.5. Imperativitatea activităţii ONG-urilor. Definiri laconice

În problemele abordate în acest prim capitol am explicat raţionalitatea socială

Cercetarea „Contribuţia ONG-urilor la dezvoltarea judeţului Iaşi” s-a desfăşurat

II.1. Studiul Cantitativ (mediul ONG)

Scopul cercetării prin chestionar a fost acela de a identifica anumite tendinţe în

Notaţi răspunsurile in spaţiile marcate cu gri Nume ONG

Puneţi un „x” în dreptul codului pe care doriţi Sediu central 1x

A1 Nume ONG A2 răspuns unic

A14 Câte dintre aceste proiecte au fost derulate cu

A19 Care este bugetul cel mai mare alocat pentru un

B4. Enumeraţi principalele dificultăţi pe care le aveţi în acest moment în derularea

C2. Dacă DA, cum caracterizaţi colaborarea

1.__________________________________ 2_________________________________ 3. _____________________________

C5. Bugetul total al organizaţiei dvs., în anul 2009, a fost

C7. Intenţia de participare la diverse proiecte a adus cu sine şi o competiţie între

C8. Indiferent de alegere, vă rugăm să justificaţi răspunsul: notaţi răspunsul

D3. În ce măsură organizaţia dvs.... ? răspuns unic pe linie

D5. În ce măsură organizaţia dvs. ...? răspuns unic pe linie

D11. Reprezentanţi ai organizaţiei dvs. s-au întâlnit în ultimul an cu reprezentanţi ai

D12. În ce mod consideraţi că organizaţiile societăţii civile contribuie la dezvoltarea

D13. Pe o scală de la 1 la 8, unde aţi poziţiona relaţia organizaţiei dvs. cu autorităţile

R1. La ora actuală aveţi proiecte în colaborare/comune cu alte ONG-uri locale?

apela pentru un parteneriat:

La final câteva date personale despre dvs.:

1.__________________ 2_ 3. _____________