CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE

DEFINIŢII ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE

IUSTIN LUPU

n articolul prezent am încercat să definim conceptul de calitate a

Î vieţii, din perspectiva cercetărilor contemporane. În acelaşi timp,

prezentăm tipologia instrumentelor generice şi specifice, folosite în
evaluarea calităţii vieţii pacienţilor, în general, a celor stomatologici, în special.
În categoria instrumentelor generice sunt prezentate structurile
factoriale ale unor instrumente precum: MOS-SF-36, WHOQOL-100, Duke
Health Profile, Nottingham Health Profile, Sickness Impact Profile-136 şi
unele instrumente specifice pentru bolile cardiovasculare: MACNEW, Seattle
Angina Questionnaire. Pentru domeniul neoplaziilor maligne sunt propuse:
Rotterdam Symptom Checklist, EORTC QOL-C30, iar pentru domeniul
stomatologic: Dental Impact Profile, Oral Health Impact Profile, Oral
Quality of Life Inventory, Oral Health-Related Quality of Life, Oral Impact on
Daily Performance şi pentru pacienţii pediatrici PedsQOL-CM-27 şi Kindl.

CALITATEA VIEŢII ÎN MEDICINĂ

Calitatea vieţii este dată de percepţiile indivizilor asupra situaţilor lor sociale,
în contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc şi în dependenţă de
propriile trebuinţe, standarde şi aspiraţii (OMS, 1998). Mai specific, prin calitatea
vieţii în medicină se înţelege bunăstarea fizică, psihică şi socială, precum şi
capacitatea pacienţilor de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite, în existenţa lor
cotidiană. O definiţie utilitaristă este propusă de Revicki & Kaplan (1993): calitatea
vieţii reflectă preferinţele pentru anumite stări ale sănătăţii ce permit ameliorări ale
morbidităţii şi mortalităţii şi care se exprimă printr-un singur indice ponderat – ani
de viaţă standardizaţi, în funcţie de calitatea vieţii.
Analizele consacrate calităţii vieţii sunt deosebit de utile pentru practica
medicală, în evaluarea efectelor fizice, psihice şi sociale ale îmbolnăvirilor şi
tratamentelor medicale asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor; în analiza efectelor
tratamentelor sau bolii, din punctul de vedere al pacientului, precum şi în
determinarea nevoilor pacientului de suport psihic, fizic şi social pe durata
îmbolnăvirii. Folosirea instrumentelor pentru evaluarea calităţii vieţii pacienţilor
ajută personalul medical să aleagă între diferite tratamente alternative, să informeze
pacienţii asupra efectelor posibile ale diferitelor proceduri medicale, să
monitorizeze progresul tratamentelor aplicate, din punctul de vedere al pacientului
şi, în fine, permite personalului medical să proiecteze pachete de îngrijiri medicale
eficace şi eficiente.

CALITATEA VIEŢII, XVII, nr. 1–2, 2006, p. 73–91

74 IUSTIN LUPU 2

Interesul manifestat în lumea medicală pentru problemele calităţii vieţii

pacienţilor este demonstrat prin numărul articolelor pe teme de calitatea vieţii
publicate în reviste de prestigiu şi prezentate în baza de date PUBMED a National
Library of Medicine, din SUA.

Tabelul nr. 1
Articole consacrate problemei calităţii vieţii în sănătate, cuprinse în baza de date PubMed
(a Bibliotecii Naţionale de Medicină din SUA), în perioada 1950–2005
Anii Număr articole publicate Procente %
1950–1960 1 0,001
1961–1970 10 0,01
1971–1980 1674 2,38
1981–1990 7346 10,43
1991–2000 30841 43,79
2001–2005 (mai 2005) 30550 43,38
1960–1965 1 0,001
1966–1970 9 0,01
1971–1975 285 0,40
1976–1980 1383 1,96
1981–1985 2242 3,18
1986–1990 5104 7,25
1991–1995 10597 15,05
1996–2000 20244 28,75
2001–2005 (mai 2005) 30550 43,38
1990 1479 2,10
1991 1553 2,21
1992 1820 2,58
1993 2130 3,02
1994 2351 3,34
1995 2743 3,90
1996 3125 4,44
1997 3490 4,96
1998 3976 5,65
1999 4542 6,45
2000 5111 7,26
2001 5678 8,06
2002 6257 8,89
2003 7248 10,29
2004 8160 11,59
2005 (mai 2005) 3419 4,86
1950–2005 70481 100,00%

Se poate remarca o creştere constantă şi spectaculoasă a articolelor dedicate

studiului diferitelor aspecte ale calităţii vieţii pacienţilor, de la un articol, în
perioada 1960–1965 la 30 550 articole, în intervalul 2000–2005 şi de la 1 479, în
anul 1990 la 8 160, în anul 2004.
3 CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE 75

Mai nuanţat, este vorba de următoarele dimensiuni ale calităţii vieţii:

1. Bunăstarea emoţională sau psihică, ilustrată prin indicatori precum: fericirea,
mulţumirea de sine, sentimentul identităţii personale, evitarea stresului excesiv, stima
de sine (self-esteem), bogăţia vieţii spirituale, sentimentul de siguranţă.
2. Relaţiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de
intimitate, afecţiune, prieteni şi prietenii, contacte sociale, suport social
(dimensiunile suportului social).
3. Bunăstarea materială, ilustrată prin indicatori precum: proprietate,
siguranţa locului de muncă, venituri adecvate, hrană potrivită, loc de muncă,
posesie de bunuri (mobile – imobile), locuinţe, status social.
4. Afirmarea personală, care însemnă: competenţă profesională, promovare
profesională, activităţi intelectuale captivante, abilităţi/deprinderi profesionale
solide, împlinire profesională, niveluri de educaţie adecvat profesiei.
5. Bunăstarea fizică, concretizată în sănătate, mobilitate fizică, alimentaţie
adecvată, disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistenţei medicale de bună
calitate, asigurări de sănătate, activităţi preferate interesante în timpul liber (hobby-
uri şi satisfacerea lor), formă fizică optimă sau fitness, concretizată în cei patru S,
Strenght – forţă fizică, Stamina – vigoare sau rezistenţă fizică, Suppleness – supleţe
fizică şi Skills – îndemânare sau abilitate fizică (Lupu, Zanc, 1999, pag. 57).
6. Independenţa, care însemnă autonomie în viaţă, posibilitatea de a face
alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezenţa unor
valori şi scopuri clar definite, auto-conducerea în viaţă.
7. Integrarea socială, care se referă la prezenţa unui status şi rol social,
acceptarea în diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de
muncă stimulativ, participarea la activităţi comunitare, activitatea în organizaţii
neguvernamentale, apartenenţa la o comunitatea spiritual-religioasă.
8. Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la
vot, dreptul la proprietate, la intimitate, accesul la învăţătură şi cultură, dreptul la
un proces rapid şi echitabil etc. (vezi şi Indicatorul Libertăţii Umane, cu 40 de
itemi, în Zanc Ioan, Iustin Lupu, 2004, pag. 164).
În contextul activităţii din domeniul medical, se impune găsirea unor criterii
operaţionale pentru măsurarea calităţii vieţii pacienţilor (Rumboldt, 1997). Printre
modelele existente, se pot aminti: modulul celor 14 nevoi fundamentale ale
pacientului, sistematizate de Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977) şi cele
12 activităţi cotidiene Roper Nancy (1990) esenţiale pentru un pacient.
Cele 14 nevoi fundamentale ale pacientului propuse de Virginia Henderson sunt:
1. Respiraţie normală.
2. Alimentaţia (a bea şi mânca) adecvată.
3. Eliminarea excreţiilor corporale.
4. Mişcarea şi menţinerea unor poziţii corporale dorite.
5. Somnul şi odihna.
6. Selectarea unor articole de îmbrăcăminte potrivite – îmbrăcare şi dezbrăcare.
76 IUSTIN LUPU 4

7. Menţinerea unei temperaturi corporale normale, prin adaptarea îmbrăcăminţii

şi modificarea mediului ambiant.
8. Menţinerea curăţeniei corporale şi protejarea tegumentelor.
9. Evitarea pericolelor din mediul de viaţă şi evitarea rănirii/traumatizării altora.
10. Comunicarea cu semenii prin exprimarea emoţiilor, trebuinţelor, temerilor şi
opiniilor.
11. Practicarea cultului religios la care aparţine.
12. Munca, ce dă sens şi valoare vieţii.
13. Jocul şi participarea la activităţi distractive.
14. Învăţarea, descoperirea satisfacerea curiozităţii şi folosirea serviciilor
medicale accesibile/disponibile.
(vezi Adam E. 1991, pag 14–15)
Cele 12 activităţi vitale pentru un pacient sunt, după Roper Nancy, următoarele:
1. Menţinerea unui mediu de viaţă sigur şi sănătos.
2. Comunicarea cu semenii.
3. Respiraţia.
4. Hrana şi băutura / satisfacerea minimului de hrană şi apă.
5. Eliminarea excreţiilor (urină şi materii fecale).
6. Îmbrăcarea şi curăţenia corporală.
7. Controlul temperaturii corporale.
8. Mobilitatea corporală.
9. Munca şi jocul.
10. Exprimarea sexualităţii.
11. Somnul.
12. Moartea/decesul.
Ce determină calitatea vieţii? (Carr, Higginson, 2001, pag. 1360).
a. Gradul în care speranţele şi ambiţiile proprii se realizează în viaţa cotidiană.
b. Percepţia poziţiei în viaţă a persoanei, în contextul cultural şi axiologic în
care trăieşte şi în raport cu scopurile, aspiraţiile, standardele şi preocupările proprii.
c. Evaluarea stării proprii de sănătate, prin raportare la un model ideal.
d. Lucrurile ce sunt considerate importante în viaţa persoanelor.

INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CALITĂŢII VIEŢII

Numeroşi cercetători s-au ocupat cu prezentarea sintetică a unor instrumente

destinate evaluării calităţii vieţii în practica medicală, între care se remarcă;
Bowling (1997), Orley şi Kuyken (1994) şi Leplège şi Hunt, (1997).
I. Instrumente globale : Cum este Flanagan Quality of Life Scale (scala de
evaluarea vieţii a lui Flanagan, Flanagan, 1978), care măsoară satisfacţia personală
în 15 domenii distincte ale vieţii, dintre care menţionăm: securitatea financiară,
sănătatea, relaţiile cu rudele şi prietenii, învăţarea, activitatea profesională,
creativitatea, socializarea, lecturile şi independenţa personală. Cei 15 itemi ai
5 CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE 77

instrumentului sunt grupaţi în cinci scale: bunăstarea fizică şi materială, relaţiile cu

semenii, activităţile sociale, comunitare şi civice, dezvoltarea şi împlinirea
personală şi timpul liber. Fiecare item se cotează pe o scală Likert de la încântat la
îngrozitor. Scorurile ridicate indică o calitate superioară a vieţii.
II. Instrumente generice, care se aplică la mai multe grupuri de subiecţi,
pentru evaluarea tuturor tipurilor de patologii sau afecţiuni, aplicabile în orice
unitate medicală sau chiar şi în populaţia generală.
A. MOS-SF-36 – Medical Outcome Study-Short Form 36 (studiul rezultatului
activităţilor medicale, forma scurtă cu 36 de itemi, autor principal John Ware jr.,
1992) şi 8 domenii:
1. Scala funcţionalităţii fizice, cu 10 itemi: (ex., urcatul mai multor etaje pe scări,
parcurgerea pe jos a unei distanţe mai mari de 1 kilometru. Scoruri între 10–30).
2. Scala problemelor cauzate de afecţiunile fizice, cu 4 itemi; (ex., aţi
realizat mai puţine activităţi decât aţi fi dorit; aţi fost limitat în ceea ce priveşte
felul muncii sau altor activităţi? Sc. 4–8).
3. Scala funcţionalităţii sociale, cu 2 itemi; (ex., În ultimele patru săptămâni, în
ce măsură starea dumneavoastră de sănătate fizică sau problemele emoţionale,
afective au afectat în mod negativ activităţile dvs. sociale obişnuite, legate de familie,
prieteni, vecini sau alte grupuri de persoane?; În ultimele patru săptămâni, cât de
mult problemele dvs. de sănătate fizică sau problemele emoţionale, au afectat
activităţile dvs. sociale obişnuite (cum ar fi vizite la prieteni, rude etc.)? Sc. 2–10).
4. Scala durerilor corporale, cu 2 itemi; (ex., Cât de intens aţi resimţit dureri
corporale în ultimele patru săptămâni?; În ultimele patru săptămâni cât de mult v-
a afectat durerea resimţită, munca dumneavoastră obişnuită (inclusiv activităţile
casnice din casă şi din afara casei? Sc. 2,–12).
5. Scala sănătăţii mintale, cu 5 itemi; (ex., Aţi fost foarte nervos?; Aţi fost
calm şi liniştit?; Sc. 5–30).
6. Scala problemelor cauzate de stări emoţionale, cu 3 itemi; (ex., Aţi
realizat mai puţine activităţi decât aţi fi dorit? Aţi redus perioada de timp
petrecută muncind sau cu alte activităţi?; Sc. 3–6).
7. Scala de vitalitate, cu 4 itemi; (ex., V-aţi simţit plin de viaţă?;V-aţi simţit
extenuat?; Sc. 4–24).
8. Scala sănătăţii generale, cu 5 itemi (ex., Mi se pare că mă îmbolnăvesc mai
repede decât alţi oameni; Sunt la fel de sănătos ca oricare cunoscut al meu; Sc. 5–25).
B. SIP – Sickness Impact Profile (profilul impactului bolii asupra sănătăţii,
autor principal Marylin Bergner, 1981), compus din 136 de itemi, care evaluează
12 dimensiuni ale activităţii zilnice:
1. Mobilitatea fizică (cu 12 itemi, ex., Pot urca sau coborî scările doar cu
ajutorul altei persoane; Pot merge pe jos doar dacă mă sprijin de cineva);
2. Îngrijirea corporală şi activităţile cotidiene (cu 23 itemi; ex., Trebuie să mă
ţin de ceva pentru a mă întoarce în pat; Nu pot face baie singur; am nevoie de
ajutorul cuiva);
78 IUSTIN LUPU 6

3. Capacitatea de deplasare (cu 10 itemi, ex., Trebuie să stau la pat mai mult
timp; Nu folosesc deloc transportul în comun);
4. Activităţile casnice (cu 10 itemi, ex., Îndeplinesc mai puţine treburi casnice
ca de obicei; Nu mai pot face cumpărăturile pe care le făceam des altă dată);
5. Activităţi reactive în timpul liber (cu 8 itemi, ex., Consacru mai puţin timp
activităţilor mele preferate din timpul liber; Nu mai practic nici un fel de activitate
fizică recreativă dintre cele pe care le practicam înainte);
6. Interacţiuni sociale (cu 20 itemi, ex., Îmi vizitez mai rar prietenii; Evit să
am oaspeţi în casă);
7. Comportamentul emoţional (cu 9 itemi, ex., Râd sau plâng pe neaşteptate;
Am încercat să-mi pun capăt vieţii);
8. Vigilenţa (cu 10 itemi, ex., Sunt zăpăcit şi mă apuc de mai multe lucruri
deodată; Fac mai multe greşeli ca de obicei);
9. Comportamentul alimentar (cu 9 itemi, ex., Mănânc mult mai puţin ca de
obicei; Nu consum deloc hrană solidă, ci doar lichide);
10. Capacitatea de comunicare (cu 9 itemi, ex., Îmi vine greu să scriu cu
mâna sau la maşina de scris ori la computer; Cei din jur mă pot înţelege doar cu
dificultate);
11. Somnul şi odihna (cu 7 itemi, ex., Stau majoritatea timpului pe jumătate
adormit; Dorm mai puţin în timpul nopţii; spre exemplu, mă trezesc cu uşurinţă, nu
adorm mult timp, sau rămân treaz);
12. Activităţile profesionale (cu 9 itemi plus trei întrebări filtru, ex., Nu lucrez
deloc; Lucrez perioade scurte de timp, deseori întrerupte de pauze pentru odihnă).
C. Duke Health Profile (Profilul de sănătate Duke, autor principal George
Parkerson, 1991), cu 17 itemi şi 10 scale, pe domeniile:
1. Sănătatea fizică (5 itemi, ex., V-ar fi greu să urcaţi scările între două etaje?;
Aţi avut impresia că obosiţi prea repede?).
2. Sănătate mintală/psihică (5 itemi, ex., Mă descurajez/mă las învins(ă) prea
uşor; Aţi fost tensionat(ă)/agitat(ă) sau nervos (-oasă)?).
3. Durerea (1 item, Aţi avut dureri în vreo parte a corpului?).
4. Sănătatea percepută/percepţia stării de sănătate (1 item, În fond/în esenţă,
sunt o persoană sănătoasă).
5. Incapacitatea (1 item, Îmi este greu să mă concentrez).
6. Stima de sine (5 itemi, ex., Sunt o persoană dificilă, capricioasă, irascibilă;
Sunt mulţumit(ă) de viaţa mea de familie).
7. Anxietatea (6 itemi, ex., Aţi avut probleme serioase cu somnul/cu
dormitul?; Aţi fost tensionat(ă)/agitat(ă) sau nervos (-oasă)?).
8. Depresia (5 itemi, ex., Aţi fost trist(ă) sau deprimat(ă)?; Aţi avut impresia
că obosiţi prea repede?).
9. Anxietatea/depresia (cu 7 itemi, ex., Mă simt în largul meu în compania
altor oameni; Aţi avut probleme serioase cu somnul/cu dormitul?).
10. Sănătate socială (5 itemi, ex., Sunt mulţumit(ă) de viaţa mea de familie;
V-aţi întâlnit cu părinţii, rudele sau prietenii?(conversaţie, vizită)?).
7 CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE 79

Scorurile mai ridicate la Duke Health Profile indică o stare mai proastă a
calităţii vieţii pacienţilor.
D. WHOQOL –100 – World Health Organization Quality of Life (chestionarul
OMS pentru evaluarea calităţii vieţii, WHO, 1995, Bonomi, 2001), cu 100 de itemi,
6 domenii şi 24 de dimensiuni, după cum urmează:
1. Sănătatea fizică, cu 3 dimensiuni: vigoare şi oboseală, durere şi disconfort,
somn şi odihnă.
2. Sănătatea psihică, cu 5 dimensiuni: înfăţişarea personală, stările afective
pozitive şi negative, stima de sine sau încrederea în forţele proprii şi capacităţile
cognitive – gândirea, învăţarea, memoria şi concentrarea.
3. Gradul de independenţă, cu 4 dimensiuni: mobilitate fizică, îndeplinirea
activităţilor cotidiene, dependenţa de medicamente şi dispozitive medicale (pentru
mişcare, auz, vorbire, vedere etc.), capacitatea de muncă.
4. Sănătatea socială sau calitatea vieţii în relaţiile sociale, cu 3 dimensiuni:
relaţiile interpersonale, suportul social şi activitatea sexuală.
5. Mediul de viaţă, cu 8 dimensiuni obiective ale calităţii vieţii: resursele
financiare, libertatea de mişcare fizică, protecţia muncii sau securitatea muncii,
accesibilitatea şi calitatea serviciilor medicale şi de asistenţă socială, locuinţa,
accesul la pregătirea personală şi la informaţii, participarea la activităţi în timpul
liber, calitatea mediului fizic ambiant (poluare chimică, poluare sonoră, intensitatea
traficului, climatul fizic, disponibilitatea mijloacelor de transport).
6. Calitatea vieţii spirituale, care se referă la aderenţa la o organizaţie
religioasă, la credinţele şi convingerile proprii.
E. Nottingham Health Profile (profilul de sănătate Nottingham, autor
principal Sonya Hunt, 1985), cu două părţi. Prima parte are 38 de itemi, ce
evaluează 6 domenii principale:
1. Vitalitatea (cu 3 itemi, ex.: Sunt obosit tot timpul; Tot ceea ce fac îmi cere
un efort deosebit).
2. Durerea (cu 8 itemi, ex.: Am dureri insuportabile; Noaptea simt dureri în
diferite părţi ale corpului).
3. Reacţiile emoţionale la boală (cu 9 itemi, ex.: Mă simt nervos şi tensionat;
Îmi este greu să fac faţă evenimentelor zilnice).
4. Mobilitatea sau capacitatea fizică (cu 8 itemi, ex.: Nu mă pot deplasa decât
în interiorul locuinţei; Sunt totalmente incapabil să mă mişc pe propriile picioare).
5. Izolarea socială (cu 5 itemi, ex.: Mă simt însingurat; Am impresia că nu am
pe nimeni apropiat cu care să schimb o vorbă).
6. Somnul (cu 5 itemi, ex.: Îmi trebuie mult timp seara ca să adorm; Noaptea
am un somn agitat şi perturbat).
Partea a doua evaluează 7 domenii ale vieţii cotidiene: activitatea profesională,
activitatea casnică, relaţiile interpersonale, viaţa socială, viaţa sexuală, petrecerea
sărbătorilor şi hobby-urile.
Itemii se cotează dihotomic cu DA = 1 punct şi NU = 0 puncte. Cotarea
itemilor de la prima parte se poate face în două modalităţi:
80 IUSTIN LUPU 8

1. Se adună răspunsurile DA de la fiecare scală, se împarte suma la numărul

total de itemi ai scalei şi se înmulţeşte cu 100. Se pot obţine scoruri între 0, care
semnifică sănătate perfectă şi 100, care înseamnă cea mai proastă posibilă stare a
sănătăţii pacientului.
2. Fiecare item are stabilită o anumită pondere, în funcţie de gravitatea
simptomului respectiv. Suma tuturor valorilor ponderate a itemilor scalei dă
valoarea de 100, care semnifică cea mai proastă stare posibilă a sănătăţii, iar 0, cea
mai bună stare posibilă a funcţionalităţii fizice, psihice şi sociale a pacientului.
Valorile ponderate ale itemilor cu răspunsuri DA, la prima parte (itemii 1–38)
este redată în tabelul de mai jos:

Item Pondere Item Pondere Item Pondere Item Pondere

1. 39,20 11. 10,57 21. 20,13 31. 13,95
2. 12,91 12. 36,80 22. 27,26 32. 16,21
3. 10,47 13. 12,57 23. 13,99 33. 21,70
4. 19,74 14. 21,30 24. 8,96 34. 15,97
5. 22,37 15. 19,36 25. 12,61 35. 12,69
6. 9,31 16. 7,08 26. 24,00 36. 5,83
7. 7,22 17. 10,79 27. 11,20 37. 12,01
8. 9,99 18. 9,30 28. 20,86 38. 10,49
9. 22,01 19. 11,22 29. 16,10
10. 11,54 20. 9,76 30. 22,53

În general, scorurile mai ridicate, apropiate de 100 înseamnă o stare mai

proastă a calităţii vieţii pacientului.
F. SCL-90-R (Symptom Checklist Revised – Inventarul Simptomelor Revizuit,
cu 90 de itemi, Derogatis, 1983).
SCL-90-R are 9 scale ale simptomelor primare:
1. Somatizarea (12 itemi, ex.: Am avut stări de leşin, slăbiciune sau
ameţeală; Am avut dureri de inimă).
2. Tulburările obsesiv-compulsive (10 itemi, ex.: A trebuit să lucrez încet şi
cu mare atenţie pentru a fi sigur că nu greşesc; A trebuit să verific de mai multe ori
tot ce făceam).
3. Anxietatea (10 itemi, ex.: Am avut stări de nervozitate şi agitaţie; Am fost
înfricoşat).
4. Depresia (13 itemi, ex.: M-am simţit trist şi deprimat; Viitorul mi-a apărut
a fi lipsit de speranţă).
5. Sensibilitatea interpersonală sau senzitivitatea (9 itemi, ex.: Am fost
excesiv de critic faţă de cei din jur; M-am simţit sfios sau stângaci în prezenţa
persoanelor de sex opus).
6. Ostilitatea (6 itemi, ex.: Am fost cuprins de izbucniri de furie incontrolabile/de
nestăpânit; Am fost stăpânit de la pornirea de a bate, răni sau vătăma pe cineva).
7. Anxietatea fobică sau fobii (7 itemi, ex.: Mi-a fost frică să călătoresc cu
autobusul, troleibuzul, tramvaiul, trenul sau metroul; M-am simţit nervos şi
indispus atunci când am rămas singur).
9 CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE 81

8. Psihoticismul (10 itemi, ex.: Am avut senzaţia că cineva străin este stăpân
pe gândurile mele; Am avut senzaţia că aud voci pe care cei din jur nu le auzeau).
9. Ideaţie paranoidă (6 itemi, ex.: Am avut convingerea că cei din jur sunt
de vină pentru majoritatea necazurilor mele; Am avut senzaţia că cei din jur mă
spionează şi apoi mă bârfesc).
Pentru SCL-90-R se calculează scoruri separate pe cele nouă scale factoriale,
precum şi trei indici generali: Indicele de severitate globală, (GSI – media
scorurilor la cei 90 itemi); Indicele simptomelor pozitive totale (PST – numărul
itemilor cotaţi cu un scor diferit, mai mare decât 0) şi Indicele simptomelor
pozitive de stres, PSDI, calculat prin împărţirea sumei scorurilor la cei 90 de itemi
la scorul Indicelui simptomelor pozitive totale .
Cu cât scorurile sunt mai ridicate, cu atât este mai proastă calitatea vieţii
persoanei respective.
1. Instrumente specifice ce sunt destinate unor grupe speciale de pacienţi şi
unor patologii sau grupe de patologii distincte.
Pentru domeniul cardiovascular se utilizează instrumente cum ar fi:
A. MACNEW – Mac Master-Newcastle Heart-related Quality of Life
Questionnaire (chestionarul Mac Master-Newcastle pentru calitatea vieţii pacienţilor
cu boli cardiovasculare, autor Neil R. Oldridge, 1998, şi versiunea românească,
Oldridge, et al., 2003) cu 27 itemi şi 3 scale:
1. Scala funcţionalităţii emoţionale sau psihice (cu 14 itemi, ex.: În general,
cât de des v-aţi simţit dezamăgit, nervos sau nerăbdător?; Cât de des aţi plâns sau
v-a venit să plângeţi?);
2. Scala funcţionalităţii sociale (cu 13 itemi, ex.: Cât de des v-aţi simţit slăbit
sau epuizat fizic şi psihic?; Cât de des aţi simţit dureri în piept în timpul
activităţilor zilnice?);
3. Scala funcţionalităţii fizice (cu 14 itemi, ex.: Cât de des aţi simţit că cei
apropiaţi nu mai au aceeaşi încredere în dumneavoastră, ca înainte de apariţia
problemelor dv. cu inima?; Cât de des aţi fost incapabil să ieşiţi în societate
datorită bolii de inimă?).
În acelaşi domeniu este folosit şi chestionarul SAQ – Seattle Angina
Questionnaire (chestionarul pentru angină pectorală Seattle, autor principal John
Spertus, 1995) cu 19 itemi şi 5 domenii: limitarea activităţilor fizice, stabilitatea
durerilor pectorale, frecvenţa durerilor pectorale, satisfacţia faţă de tratamentul
medical primit şi percepţia subiectivă a bolii.
Pentru domeniul cancerului se folosesc:
A. Rotterdam Symptom Checklist (Inventarul de Simptome Rotterdam,
autor principal Johanna de Haess, 1990 ) cu 39 de itemi şi 3 subscale.
Chestionarul este compus din 30+8+1 = 39 itemi şi 3 subscale principale:
1. Scala suferinţei fizice produse de cancer (cu 22 de itemi, ex.: M-am simţit
obosit(ă). Am avut dureri musculare. M-am simţit lipsit de energie/lipsit de putere);
82 IUSTIN LUPU 10

2. Scala suferinţei psihice generată de cancer, (cu 8 item, ex.: Am fost foarte
nervos, iritabil. Am fost deprimat, (supărat şi melancolic, trist). Am fost cuprins de
stări de încordare nervoasă);
3. Scala activităţilor zilnice/cotidiene (cu 8 itemi, ex.: Să urcaţi scările de la
locuinţă; Să faceţi plimbări mai lungi, departe de locuinţă; Să faceţi cumpărăturile
pentru familie).
O apreciere generală a stării de sănătate pe o scală de la 1 (foarte proastă) la 7
(excelentă).
Fiecare item poate avea un scor în intervalul de valori 1–4 puncte, cu
excepţia scalei activităţilor cotidiene, unde valorile sunt în intervalul 1–7. Se poate
calcula şi un scor global al întregului chestionar, ce poate lua valori între 39–155
puncte.
Cu cât scorurile sunt mai mari la primele două scale, starea de sănătate a
pacientului este mai gravă sau nefavorabilă. La scala activităţilor zilnice şi la scala
aprecierii generale a stării de sănătate, scorurile mari indică o funcţionalitate mai
bună a pacientului.
Chestionarul este anonim şi se aplică prin auto-administrare, eventual cu
asistenţă tehnică minimă din partea personalului medical şi durează, în medie, 8
minute. Întrucât face parte din domeniul public, inventarul RSCL este prezentat
integral în anexa nr. 1.
B. EORTC QOL-C30 (European Organization for Research and Treatment of
Cancer Quality of Life C30, Aaronson et al. 1993, 1996), destinat evaluării calităţii vieţii
pacienţilor cu neoplazii maligne, compus din 30 de itemi şi care explorează 15 domenii:
Funcţionalitatea fizică (5 itemi, ex.: Vă este greu să faceţi o plimbare mai
lungă?; Aveţi nevoie de o persoană care să vă ajute să mâncaţi, să vă îmbrăcaţi sau
să folosiţi toaleta?).
Îndeplinirea rolurilor sociale (2 itemi, ex.: Puteţi să vă îndepliniţi obligaţiile
de serviciu zilnice obişnuite?; Sunteţi capabil să vă desfăşuraţi hobby-urile şi
activităţile preferate din timpul liber?).
Funcţionalitatea psihică, emoţională (4 itemi, ex.: V-aţi simţit încordat(ă)?;
V-aţi simţit deprimat, trist, melancolic?);
Funcţionalitatea cognitivă (2 itemi, ex.: Aţi avut dificultăţi în a vă concentra
asupra unor lucruri (citirea unui ziar, cărţi, urmărirea emisiunilor TV etc.)?; Aţi
avut dificultăţi în a vă aminti anumite lucruri?).
Funcţionalitatea socială (2 itemi, ex.: Starea sau tratamentul medical v-au
afectat viaţa de familie?; Starea fizică sau tratamentul medical v-au afectat activităţile
sociale (să faceţi vizite la prieteni, să mergeţi la biserică, la cinema etc.)?).
Starea generală a sănătăţii pacientului (2 itemi, cu 7 variante de răspuns; Cum
vă apreciaţi, în general, starea dumneavoastră de sănătate din ultima săptămână?;
Cum apreciaţi în ansamblu calitatea vieţii dumneavoastră din ultima săptămână?).
Oboseala (3 itemi, ex.: Aţi simţit nevoia să vă odihniţi în timpul zilei?; V-aţi
simţit obosit?).
11 CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE 83

Greaţa şi voma (2 itemi, ex.: Aţi vomat?; Aţi avut senzaţia de greaţă?).
Durerea (2 itemi, ex.: Aţi avut dureri, v-aţi simţit rău?; Durerile v-au tulburat
activitatea zilnică?), şi 6 scale cu câte un singur item; dispneea, insomnia, scăderea
apetitului alimentar, constipaţia, diareea şi dificultăţile financiare.
Cele 15 scale se grupează pe trei categorii: scale funcţionale (1–5), scale ale
simptomelor (7–9) şi scale cu un singur item (10–15). Se adaugă scala stării
generale a sănătăţii (6). La scalele funcţionale şi la scala 6, scorurile mai ridicate
indică o mai bună calitatea a vieţii, iar la scalele de simptome şi cele cu un singur
item, scorurile mai ridicate indică o calitate mai proastă a vieţii pacienţilor.
Se calculează scoruri individuale pe fiecare scală.
Se poate calcula un scor parţial pentru fiecare scală care se converteşte într-o
scală cu valori de la 0–100 puncte, în felul următor: se scade din scorul total scorul
minim, rezultatul obţinut se împarte la mărimea intervalului de dispersie a
scorurilor scalei şi se înmulţeşte cu 100. Cu cât scorul este mai mare, cu atât starea
de sănătate a pacientului este mai bună. Se pot calcula şi scoruri standardizate T cu
media 50 şi abaterea standard de 10 puncte (Norm Based Scoring).
Pentru pacienţii pediatrici se foloseşte în domeniul neoplaziilor maligne
chestionarele: A. PedsQL – CM – Pediatric Quality of Life-Cancer Module (modulul
pentru cancer al calităţii vieţii pacienţilor pediatrici, autor principal Varni, John,
1999), care are 27 de itemi şi 8 subscale:
1. Durerea – 2 itemi (M-am simţit foarte rău.; Am avut dureri şi suferinţe la
muşchi şi la încheieturi).
2. Senzaţii de greaţă – 5 itemi (ex.: Am avut o poftă de mâncare scăzută;
Unele alimente şi mirosuri mi-au produs senzaţia de greaţă la stomac).
3. Anxietatea procedurală – 3 itemi (ex.: Testele de sânge mă înspăimântau;
Înţepăturile cu ace (injecţii, analize de sânge, injecţiile în vene), mi-au produs
durere şi suferinţă).
4. Anxietatea legată de tratamentul medical – 3 itemi (ex.: Eram neliniştit şi
speriat atunci când aşteptam să fiu consultat de către medic; Eram înspăimântat
atunci când trebuia să merg la spital să mă internez).
5. Îngrijorarea – 3 itemi (ex.: Eram îngrijorat de posibilitatea ca tratamentele
urmate să nu dea rezultatele aşteptate; Eram îngrijorat de posibilitatea revenirii sau
agravării bolii mele).
6. Comunicarea – 3 itemi (ex.: Îmi era greu să pun întrebări medicilor şi
asistentelor despre sănătatea mea; Îmi venea greu să spun medicilor şi asistentelor
cum mă simţeam).
7. Înfăţişarea fizică – 3 itemi (ex.: Eram jenat dacă medicii, asistentele sau
părinţii mă vedeau dezbrăcat; Nu-mi făcea plăcere ca ceilalţi să-mi vadă cicatricele
de pe corp).
8. Probleme cognitive – 5 itemi (ex.: Era greu să-mi amintesc ceea ce am citit
cu câtva timp înainte; Îmi era greu să-mi concentrez atenţia la tot felul de lucruri).
Aplicabil la copii în vârstă de 8–12 ani (eventual prin interviu al medicului
sau asistentei) şi prin autoadministrare pentru copiii de 13–18 ani.
84 IUSTIN LUPU 12

Se pot calcula scoruri medii pe fiecare subscală în parte (numărul de puncte

împărţite la numărul de itemi ai subscalei) pentru determinarea factorului critic (cel
cu media cea mai ridicată) ce afectează calitatea vieţii pacientului şi un scor global
pe întregul chestionar, prin însumarea scorurilor parţiale la cei opt factori ai
calităţii vieţii pacientului. Autorul nu a comunicat rezultate ale procesului de
etalonare al scalei.
Calitatea vieţii cotidiene, 11 itemi.
Structura factorială a chestionarului (Kiddo – 47 itemi): patru factori:
– Bunăstarea psihică, emoţională, 14 itemi;
– Bunăstarea fizică, 11 itemi;
– Bunăstarea socială, 11 itemi.
B. KINDL (Ravens-Sieberer, Ulrike, şi Bullinger. M. 1998) = Chestionar german
pentru evaluarea calităţii vieţii copiilor şi adolescenţilor, are trei forme complete.
– Forma A (Kiddy), pentru copii în vârstă de 4–8 ani, 40 itemi;
– Forma B (Kid), pentru copii în vârstă de 8–12 ani, 40 itemi;
– Forma C (Kiddo), pentru adolescenţi în vârstă de 12–16 ani, 47 itemi.
Există forme similare (A, B, C,) şi pentru părinţi, cu acelaşi număr de itemi.
Structura factorială a chestionarului (Kindl – 40 itemi) cuprinde patru factori:
– Bunăstarea psihică, emoţională, 11 itemi (ex.: Am fost foarte încordat şi
stresat; Am fost fericit şi bine dispus);
– Bunăstarea fizică, 9 itemi (ex.: Am avut senzaţii de greaţă; M-am simţit
activ şi plin de viaţă);
– Calitatea vieţii cotidiene, 11 itemi ( ex.: Am participat cu plăcere la lecţii;
Am comis numeroase greşeli la temele pentru acasă);
– Bunăstarea socială, 9 itemi (ex.: M-am înţeles bine cu părinţii; Am avut
dureri în tot corpul).
Varianta prezentată este B, la care se cotează invers 20 de itemi. Cotarea
inversă se foloseşte întrucât Kindl măsoară aspectele pozitive ale calităţii vieţii
pacienţilor. Un scor mai mare semnifică o calitate mai bună a vieţii pacientului.
Se calculează câte un scor parţial pentru fiecare din cele patru subscale,
scorul brut al subscalei nu are relevanţă, datorită numărului inegal de itemi pe
fiecare factor, de aceea se calculează câte un scor mediu pe fiecare factor, care este
obţinut prin împărţirea scorului total al subscalei la numărul de itemi din subscala
respectivă.
Se calculează şi un scor total al scalei, prin însumarea scorurilor parţiale ale
celor patru factori. Starea sănătăţii mai bună este dată de un scor total mai ridicat.
Pentru a putea face comparaţii, scorul total se poate converti într-un scor total
mediu pentru întregul chestionar.

Utilitatea clinică a chestionarului

Kindl se poate folosi pentru evaluarea efectului diferitelor proceduri
terapeutice (cu înregistrări baseline şi la încheierea tratamentului), pentru realizarea
13 CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE 85

unor comparaţii între diferite grupe de pacienţi, cu diferite afecţiuni, atât în

activitatea clinică precum şi în activitatea de ambulator sau a medicului de familie.
Se recomandă folosirea instrumentului şi în evaluarea tratamentului individualizat,
precum şi în planificarea activităţii medicale.

INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CALITĂŢII VIEŢII PACIENŢILOR

STOMATOLOGICI

În literatura internaţională consacrată calităţii vieţii pacienţilor stomatologici,

cele mai frecvent utilizate instrumente sunt cele prezentate în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2
Chestionare pentru evaluarea calităţii vieţii la pacienţii stomatologici
Aspecte ale calităţii vieţii stomatologice Nr. de
Chestionarul şi autorii
evaluate itemi
1. Sociodental scale – Scala socio- Vorbitul, mestecatul alimentelor, zâmbetul,
14
stomatologică (Cushing et al., 1986). râsul, durerea, înfăţişarea fizică.
2. RAND Dental Index – Indicele Sănătăţii Durerea, îngrijorarea, conversaţia.
3
Stomatologice RAND (Dolan et al., 1991).
3. General Oral Health Assessment Index – Mestecatul, alimentaţia, contactele sociale,
Indicele General de Evaluare a Sănătăţii înfăţişarea fizică, durerea, îngrijorarea, 12
Stomatologice, (Atchison şi Dolan, 1990). timiditatea sau jena socială.
4. Dental Impact Profile – Profilul Înfăţişarea fizică, alimentaţia, vorbirea,
Impactului Tratamentului Stomatologic, încrederea în sine, fericirea, viaţa socială, 25
(Strauss şi Hunt, 1993). relaţiile interpersonale.
5. Oral Health Impact Profile – Profilul Limitarea funcţională, durerea fizică, 49, şi o
Impactului Tratamentului Stomatologic disconfortul psihic, dizabilitatea fizică, variantă
asupra Sănătăţii Orale, (Slade şi Spencer, dizabilitatea psihică, dizabilitatea socială, de 14
1994). handicapul. itemi
6. Subjective Oral Health Satus Indicators Mestecatul, vorbirea, simptomele, alimentaţia,
42
– Indicatorii Subiectivi ai Sănătăţii Orale. comunicarea cu semenii, relaţiile sociale.
7. Oral Health Quality of Life Inventory – Sănătatea orală, nutriţia, sănătatea orală
Inventarul Calităţii Vieţii Stomatologice, auto-evaluată de pacient, calitatea vieţii 56
(Cornell et al., 1997) globală.
8. Dental Impact to Daily Living – Impactul Confortul fizic, înfăţişarea fizică, durerea,
Afecţiunilor Stomatologice asupra Vieţii activităţile cotidiene, alimentaţia. 36
Cotidiene, (Leao şi Sheiham, 1996).
9. Oral Health-Related Quality of Life – Activităţile zilnice, activităţile sociale,
Calitatea Vieţii legată de Problemele conversaţia. 3
Stomatologice, (Kressin et al., 1996).
10. Oral Impact on Daily Performance – Posibilitatea de a se alimenta, de a vorbi,
Impactul Stomatologic asupra Îndeplinirii igiena orală, somnul, înfăţişarea fizică, 9
Activităţilor Zilnice, (Adulyanon, et al., 1996). starea emoţională.
11. UK Oral Health Related Quality of Life Alimentaţia, înfăţişarea fizică, vorbirea,
Questionnaire – Chestionarul pentru mirosul respiraţiei, viaţa socială, relaţiile
16
Calitatea Vieţii legată de Sănătatea Orală, romantice, încrederea în sine, somnul,
(McGrath şi Bedi, 2001). dispoziţia sufletească.
86 IUSTIN LUPU 14

O trecere recentă în revistă a principalelor instrumente pentru evaluarea

calităţii vieţii în domeniul medical evidenţiază existenţa a peste 800 de instrumente
generice şi specifice.
Se pune firesc întrebarea: la ce servesc aceste instrumente în domeniul sanitar? O
sinteză parţială a opiniilor în acest domeniu se concretizează în următoarele direcţii de
utilizare a instrumentelor generice şi specifice pentru evaluarea calităţii vieţii:
– Depistarea şi supravegherea problemelor psihosociale ce apar în îngrijirea
pacientului.
– Realizarea de anchete populaţionale pentru evidenţierea problemelor de
sănătate, la nivel societal.
– Evaluarea beneficiilor aduse de tratamentele medicale pentru pacienţi.
– Integrarea instrumentelor pentru calitatea vieţii în procedurile complexe ale
auditului medical.
– Sunt măsurători ale rezultatelor activităţii medicale, ce pot fi folosite la
evaluarea eficienţei serviciilor medicale.
– Evaluarea rezultatelor obţinute în testările clinice, mai ales cele solicitate de
companiile de medicamente, care au ca indicator central ameliorarea calităţii vieţii
pacienţilor.
– Folosirea acestor instrumente în analizele de cost–beneficiu, ce se practică
tot mai mult în domeniul sanitar (vezi şi Allen, 2003).
Alegerea unui instrument pentru a fi aplicat în sistemul sanitar depinde, în
mod cert, de unele proprietăţi psihometrice ale acestora, cum sunt: fidelitatea (test-
retest, Cronbach α, prin înjumătăţire, forme alternative, Guttman etc.), validitatea
(conceptuală, criterială, convergentă, divergentă etc.), specificitatea şi reactivitatea
la schimbare.
Nivelurile de fidelitate a câtorva dintre instrumentele de evaluare a calităţii
vieţii folosite la catedra de Sociologie medicală a Universităţii de Medicină şi
Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca sunt condensate în tabelul de mai jos.
Toate valorile coeficientului de fidelitate internă Cronbach α ce au valori de
peste 0,70 denotă un nivel de fidelitate bun, iar valorile de peste 0,90 arată o
precizie a măsurării excelentă. În această din urmă categorie se înscriu: SCL 90-R,
KIDDO, PEDSQL şi KINDL. Rezultate mai modeste ale gradului de fidelitate
internă am obţinut la chestionarele: Duke Health Profile, Ch RSCL – Global şi
MOS-SF36 Global.
Majoritatea instrumentelor prezentate se află la autor şi sunt în curs de
validare pe loturi de pacienţi din ţara noastră. SCL-90-R a fost deja aplicat pe loturi
de subiecţi şi pacienţi ce însumează peste 400 de cazuri, ceea ce permite
întreprinderea unei tentative de stabilire a unor norme specifice pentru populaţia
românească, ce pot fi apoi comparate cu cele internaţionale.
Ansamblul datelor şi argumentelor invocate în cele de mai sus justifică
afirmaţia că tematica centrată pe evaluarea calităţii vieţii în domeniul sanitar este,
pretutindeni, în plin progres, ceea ce constituie un îndemn convingător şi pentru
cercetătorii interesaţi din ţara noastră
 87
Tabelul nr. 3
Indici de fidelitate ai unor instrumente psihometrice utilizate la disciplina de Sociologie medicală din UMF Cluj-Napoca
Cronbach α Prin Media corel. Corel. între cele
Itemi Subiecţi Cronbach α Guttman

CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE

Testul standardizat înjumătăţire interitemi două jumătăţi
1 2 3 4 5 6 7 8
PEDSQL 30 10 0,92034 0,91631 0,96197 0,9618 0,306127 0,926727
KINDL 40 7 0,92896 0,92848 0,96269 0,9550 0,3175577 0,92807
KIDDO 47 10 0,90762 0,90267 0,89338 0,8917 0,1881311 0,807319
Duke Health Profile 17 62 0,81566 0,81347 0,895362 0,8934 0,2150701 0,810548
Ch RSCL -Global 39 30 0,63493 0,62970 0,637651 0,6336 0,0469419 0,468053
RSCL – Suferinţa fizică 22 30 0,82076 0,80855 0,893259 0,8852 0,1691762 0,807108
RSCL –Suferinţa psihică 8 30 0,79244 0,79332 0,829168 0,8285 0,3412975 0,708187
RSCL –Activităţi zilnice 8 30 0,85708 0,84142 0,940368 0,9233 0,4384178 0,887448
Ch MOS-SF36 F. fizică 10 43 0,87645 0,87045 0,920061 0,9167 0,4250520 0,851956
MOS-SF36 Pr. Afecţ. Fiz. 4 43 0,68848 0,57330 0,62941 0,5216 0,3052327 0,459225
MOS-SF36 Săn mentală 5 43 0,64195 0,62779 0,711335 0,7098 0,2794307 0,551994
MOS-SF36 Vitalitate 4 43 0,78756 – 0,621475 0,6211 0,124344 0,450826
MOS-SF36 Global 36 43 0,53772 0,65702 0,758015 0,7417 0,0560078 0,610325
SCL 90-R 90 50 0,94836 0,94777 0,960721 0,8436 0,174128 0,924411

15
88 IUSTIN LUPU 16

Anexa nr. 1

ROTTERDAM SYMPTOM CHECKLIST

Instrucţiuni: Mai jos sunt enumerate o seamă de simptome pe care le trăiesc pacienţii. Vă
rugăm să precizaţi în ce măsură v-au deranjat asemenea simptome, în ultima săptămână şi să treceţi
varianta care se potriveşte cel mai bine cu starea dumneavoastră în rubrica de răspuns. Chestionarul
este anonim, iar datele rămân confidenţiale.

Variante de răspuns:
Deloc 1 punct,
Puţin 2 puncte,
Mult 3 puncte,
Foarte mult 4 puncte.

Simptomul Răspuns
1. Mi-a lipsit pofta de mâncare.
2. Am fost foarte nervos, iritabil.
3. M-am simţit obosit(ă).
4. Am fost îngrijorat (de starea sănătăţii mele, de alte probleme ale vieţii etc.)
5. Am avut dureri musculare.
6. Am fost deprimat, (supărat şi melancolic, trist).
7. M-am simţit lipsit de energie / lipsit de putere.
8. Am avut dureri dorsale lombare (la spate, la şale).
9. Am fost foarte agitat(ă).
10. Am avut senzaţii de greaţă.
11. Am fost lipsit de orice speranţă pentru viitorul meu.
12. Am avut dificultăţi legate de somn (nu am putut dormi bine).
13. Am avut dureri de cap.
14. Am avut accese de vomă (am vomat de mai multe ori).
15. Am avut stări de ameţeală.
16. Mi-a scăzut interesul şi pofta pentru viaţa sexuală.
17. Am fost cuprins de stări de încordare nervoasă.
18. Am avut dureri de stomac.
19. Am avut stări de nelinişte şi îngrijorare.
20. Am avut stări de constipaţie.
21. Am avut accese de diaree.
22. Am avut aciditate la stomac.
23. Am avut de mai multe ori frisoane (tremurături de frig).
24. Am avut furnicături şi mâncărime la mâini sau la picioare (a trebuit să mă scarpin
la mâini sau la picioare).
25. Am avut greutăţi de concentrare a atenţiei.
26. Am avut dureri în gură la mestecarea şi înghiţirea hranei.
27. Mi-a căzut părul de pe cap.
28. Am avut senzaţii de arsuri sau dureri la ochi.
29. Am avut greutăţi cu respiraţia.
30. Am avut senzaţia de gură uscată (uscăciune în gură).
17 CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE 89

În ce măsură aţi putut îndeplini activităţile de mai jos, în ultima săptămână de zile?
Variante de răspuns:
Deloc, 1 punct,
Numai cu ajutor, 2 puncte,
Fără ajutor, dar cu dificultăţi, 3 puncte,
Singur, fără nici un ajutor, 4 puncte.

Activitatea Răspuns
1. Să vă faceţi toaleta personală (spălat, pieptănat, îmbrăcat etc.).
2. Să vă plimbaţi în jurul locuinţei.
3. Să îndepliniţi activităţi casnice uşoare (curăţat cartofi, spălat vesela etc.).
4. Să urcaţi scările de la locuinţă.
5. Să îndepliniţi activităţi casnice mai dificile (spălat haine manual, aspirat praful,
cărat găleţi cu apă, bătut covoare etc.).
6. Să faceţi plimbări mai lungi, departe de locuinţă.
7. Să faceţi cumpărăturile pentru familie.
8. Să mergeţi la serviciu.

În general, cum vă apreciaţi calitatea vieţii dumneavoastră din ultima săptămână? (încercuiţi
varianta care vi se potriveşte).
Excelentă,
Bună,
Destul de bună,
Mulţumitoare,
Destul de proastă,
Proastă,
Foarte proastă.

Vă mulţumim pentru bunăvoinţă!

Vârsta ….. ani; Sexul M F; Ocupaţia ………;

Apartenenţa religioasă ………; Ani de şcoală terminaţi …….ani;
Nr. FO. …; Clinica ………; Data completării ………………

BIBLIOGRAFIE
1. Aaronson N. K., Ahmedzai S., Bergman B., et al., The European Organization for Research
and Treatment of Cancer QLQ-C30: A quality-of-life instrument for use in international clinical trials
in oncology, „Journal of National Cancer Institute”, 85, 365–76, 1993.
2. Aaronson N. K., Cull A., Kaasa S., Sprangers M. A. G., The European Organization for
Research and Treatment of Cancer (EORTC) modular approach to quality of life assessment in
oncology: an update, în Spilker B., editor. Quality of Life and Pharmacoeconomics in Clinical Trials,
New York, Raven Press, pag. 179–89, 1996.
3. Adam, Evelyn, To be a nurse, Philadelphia , W. B. Saunders Company, 1991.
4. Adulyanon S., Vourapukjaru J., Sheiham A., Oral impacts affecting daily performance in a
low dental disease Thai population, Community Dent Oral Epidemiology, 24, 385–389, 1996.
5. Allen, Finbarr P., Assessment of oral health related quality of life, Health and Quality of
Life Outcomes, 1, 40–49, 2003.
6. Atchison K. A. şi Dolan T. A., Development of the Geriatric Oral Health Assessment Index,
J Dent Educ, 54, 680–687, 1990.
90 IUSTIN LUPU 18

7. Bergner M., Bobbitt R. A., Carter W. B., Gilson B. S., The Sickness Impact Profile: development
and final revision of a health status measure, Med Care; 19, 787–805, 1981.
8. Bowling, Ann, Measuring health: A review of quality of life measurement scale, Milton
Keynes, Open University Press, 1997.
9. Bonomi, A. E., Patrick, D. L., Bushnell, D. M., Martin, M., Validation of the United States'
version of the World Health Organization Quality of Life (WHOQOL), 2000.
10. Instrument, „Journal of Clinical Epidemiology”, 53, 19–23.
11. Carr, Alison J., Higginson, Irene, J., Measuring quality of life: Are quality of life measures
patient centered?, „British Medical Journal”, 322, 1357–1360, 2001.
12. Cornell J. E., Saunders M. J., Paunovich E. D şi Frisch M. D., în Gd Slade (Ed), Measuring
oral health and quality of life, Chapel Hill, NC: University of North Carolina, 1997.
13. Cushing A., Sheiham A., Maizels J., Developing socio-dental indicators – the social
impact of dental disease, Community Dent Health, 3, 3–17, 1986.
14. De Haes, Johanna, C. J. M., Van Knippenberg F. C. E., Nejit, J. P., Measuring psychological
and physical distress in cancer patients: structure and application of the Rotterdam Symptom Checklist,
„British Journal of Cancer”, 62, 1034–1038, 1990.
15. Derogatis, Leonard, R., SCL-90-R: Administration, scoring & procedures manual II,
Baltimore, Clinical Psychometric Research, 1983.
16. Dolan T. A., Gooch B. F. şi Bourque L. B., Associations of self-reported dental health and
general health measures in the Rand Health Insurance Experiment, Community Dentistry and Oral
Epidemiology, 19, 1–8, 1991.
17. Engquist, C. L., Can quality of life be evaluated?, Hospitals, 16 (Nov.), 97–100, 1979.
18. Ferrans C. E., Quality of life: conceptual issues, Seminars in Oncology Nursing, 6,
248–254, 1990.
19. Flanagan, J. C., A research approach to improving our quality of life, „American Psychologist”,
31, 138–147, 1978.
20. Henderson, Virginia, Basics principles of nursing care, Geneva, I.C.N. (International
Council of Nursing), 1977.
21. Henderson, Virginia, The nature of nursing, New York, Macmillan, 1996.
22. Hörnquist, J. O., Quality of life: concept and assessment, „Scandinavian Journal of Social
Medicine”, 18, 69–79, 1989.
23. Hunt, Sonya, M., Mcewen, J., Mckenna Stephen, P., Measuring health status: a new tool for
clinicians and epidemiologists, „Journal of the Royal College of General Practitioners”, 35, 185–188, 1985.
24. Kressin N. R., Introduction: symposium on self-reported assessments of oral health
outcomes, J Dent Educ, 60, 485–7, 1996.
25. Leâo A, Sheiham A., The development of a socio-dental measure of dental impacts on
daily living, Community Dent Health, 13, 22–6, 1996.
26. Leplège, A., Hunt Sonya, The problem of quality of life in medicine, „Journal of American
Medical Association”, 278, 47–50, 1997.
27. Locker D, Miller Y., Subjectively reported oral health status in an adult population,
Community Dent Oral Epidemiol, 22, 425–30, 1994.
28. Lupu Iustin, Ioan Zanc, Sociologie medicală. Teorie şi aplicaţii, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
29. Lupu Iustin, Ioan Zanc, Sociologia sănătăţii. De la teorie la practică, Piteşti, Editura
Tiparg, 2004.
30. Mcgrath C. şi Bedi R., Measuring the impact of oral health on quality of life in Britain
using OHQoL-UK, „Journal of Public Health Dentistry”, 63, 73–77, 2003.
31. Oldridge, Neil, R., Gottlieb, M., Guyatt, G., et. al, Predictors of health-related quality of
life with cardiac rehabilitation after acute myocardial infarction, „Journal of Cardiopulmonary
Rehabilitation”, 18, 95–103, 1998.
32. Oldridge, Neil B., Dan L. Dumitraşcu, Iustin Lupu, Dinu I. Dumitraşcu, Gabriela Breaz,
Eleonora Vatman, Dana Perşa, MacNew Heart Disease Related Quality of Life Questionnaire-the
19 CALITATEA VIEŢII ÎN SĂNĂTATE 91

official Romanian version, A brief presentation, „Romanian Journal of Cognitive and Behavioral
Psychoterapies”, 3, 189–197, 2003.
33. Orley, J., Kuyken, W., eds, Quality of life assessment in health care setttings, Heidelberg,
Germany, Springer Verlag, 1994.
34. Parkerson, George, R., Broadhead, W. E., TSE, C-KJ, Comparison of the Duke Health
Profile and the MOS Short Form in healthy young adults, Medical Care, 26, 679–683, 1991.
35. Ravens-Sieberer, Ulrike, şi Bullinger. M., Assessing health-related quality of life în
chronically ill children with the German Kindl: first psychometric and content analitycal results,
Quality of Life Research, 7, 399–407, 1998.
36. Revicki, D. A., şi Kaplan, R. M., Relationships between psychometric and utility – based
approaches to the measurements of health-related quality of life, „Quality of Life Research”, 2, 477–487,
1993.
37. Roper, Nancy, Winifred, W. Logan şi Alison J. Thierney, The elements of nursing, A
model of nursing based on a model of living, Edinburgh, Churchill Livingstone, 1991.
38. Rumboldt, Graham, Ethics in nursing practice, London, Baillière Tindall, 1997.
39. Slade G. D, Spencer A. J., Development and evaluation of the Oral Health Impact Profile,
Community Dent Health, 11, 3–11, 1994.
40. Slade G. D., Derivation and validation of a short-form oral health impact profile,
Community Dent Oral Epidemiol, 25, 284–90, 1997.
41. Slade G. D., Measuring oral health and quality of life, Chapel Hill: University of North
Carolina, 1997.
42. Spertus J. A., Winder Ja, Dewhurst T. et al., Development and evaluation of the Seattle
Angina Questionnaire: a new functional status measure for coronary artery disease, J. Am. Coll.
Cardiol, 25, 333–341, 1995.
43. Strauss R. şi Hunt R., Understanding the value of teeth to older adults: influences on the
quality of life, J Am Dent Ass, 124,105–110, 1993.
44. Ware, J. E., şi Sherbourne, C. D., The MOS 36-Item Short-form Health Survey(SF-36).1.
Conceptual framework and item selection, Medical Care, 34, 220–223, 1992.
45. Varni, J. W., Seid M., Rode C. A., The PedsQL: Measurement model for pediatric quality
of life inventory, Medical Care, 37, 126–139, 1999.
46. WHO, WHOQOL-100, Division of Mental Health, Geneva, 2001.
47. WHOQOL Group, Development of the World Health Organization WHOQOL-BREF
quality of life assessment, Psychological Medicine, 28, 551–558, 1998.
48. Zanc, Ioan, Iustin Lupu, Bioetică medicală. Principii, dileme, soluţii, Cluj-Napoca, Editura
Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 2004.

I
n our review paper we try to define the concept of quality of life
from contemporary theoretical perspectives. At the same time, we
present the typology of generic and specific psychometric instruments
used for the evaluation of quality of life in general and dental medicine. In the
category of generic instruments are presented the structure and scoring
procedures of instruments like: MOS-SF-36, WHOQOL-100, Duke Health Profile,
SCL-90-R, Nottingham Health Profile, Sickness Impact Profile-136, and some
specific instruments for cardiovascular diseases like: MACNEW, Seattle Angina
Questionnaire; for cancer are presented: Rotterdam Symptom Checklist,
EORTC QOL-C30, and l, and for pediatric patients PedsQOL-CM-27, and
Kindl questionnaires. For oral health status are briefly presented: Dental
Impact Profile, Oral Health Impact Profile, Oral Quality of Life Inventory,
Oral Health-Related Quality of Life, Oral Impact on Daily Performance.