Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea: Fizică, Matematică şi Tehnologii

Informaţionale
Catedra: Fizică Teoretică și Experimentală

LUCRAREA DE LABORATOR NR.3

Tema: ”Studiul procesului izoterm”

A efectuat: Nicolai O. gr. C2F2

A verificat: Postolachi I. dr.conf.univ

Chişinău, 2021
Anexa 2
Lucrare de laborator. Clasa 11-a. tema: ”Studiul procesului izoterm”

Considerații teoretice
O substanță este caracterizată, după cum știm, de variabilele de stare: presiune,
volum, temperatură etc. La o anumită cantitate de substanță, aceste trei variabile se
găsesc într-o interdependență bine determinată de ecuația termică de stare:
f(p, V, T) = 0 (1)
Din ecuația (1) se poate extrage oricare dintre variabilele de stare în funcție de
celelalte două, de exemplu:
p = f(V, T) (2)
Starea gazoasă a substanței se caracterizează prin forțe slabe de interacţie
moleculară (se spune că gazele sunt expansibile, deci nu au volum propriu).
Pentru ușurarea studiului substanțelor în stare gazoasă s-au făcut unele considerații
care conduc la un model relativ simplu de studiu. Este vorba de așa numitul gaz ideal, în
care moleculele se consideră puncte materiale, iar forțele de interacţie dintre molecule
sunt nule. Este evident că acest caz nu poate fi întâlnit în practică, însă considerațiile
făcute pe acest sistem se pot extinde, cu anumite corecții și între anumite limite, la gazul
real.
Considerând ecuația termică de stare (1) și păstrând pe rând câte una din variabilele
de stare constantă, vom putea găsi dependența ei de celelalte două variabile de stare.
Reunind într-o singură ecuație cele trei legi obținute (cunoscute sub numele de legile
gazelor perfecte), vom obține o dependență între toate variabilele de stare, cunoscută sub
numele de legea generală a gazelor perfecte.
PV = νRT (3)

Legea Boyle-Mariotte
La temperatură constantă, volumul unei mase determinată de gaz, este invers
proporțional cu presiunea sa. Matematic, legea se scrie astfel:
V1 p
= 2 (4)
V2 p1
sau
P1V1 = P2V2 = const. (5)
Deci, la o temperatură constantă, pentru o
masă dată de gaz, produsul dintre presiune și
volum este constant.
Reprezentarea grafică a legii Boyle-
Mariotte, respectiv ecuațiile (4) sau (5) este un arc
de hiperbolă echilaterală (fig. 1).
Legea Boyle-Mariotte are valabilitate în
domeniul presiunilor joase până la 100 atm. De
asemenea, abaterile de la această lege sunt mici,
Fig. 1 dacă temperatura la care se lucrează este depărtată
de temperatura de lichefiere a gazului considerat.

Descrierea instalației virtuale

Aparatul folosit la studiul virtual a legilor gazelor ideale, fig. 4, se compune dintr-un
vas de sticlă calibrat, al cărui volum poate varia prin deplasarea unui piston p u s î n
m i ș c a r e d e m â n e r u l d i n s t â n g a 2. Dimensiunea unidimensională a
vasului, în nm (1nm=10 -9 m) se va afișa dacă selectăm (bifăm) comanda Width. La
partea superioară, vasul este prevăzut cu un mâner pentru evacuarea gazului 3.

Fig. 4

Tot în partea superioară a vasului sunt conectate un termometru și un manometru. Gazul

poate fi introdus în vas cu ajutorul unei pompe. Gazul din vas poate fi încălzit, dacă
selectăm ”Heat” sau răcit dacă selectăm ”Cool”. Cu ajutorul acestei instalații virtuale pot fi
verificate legile gazului ideal.

Modul de lucru
1. Lansăm platforma educațională a universității din staul Colorado, USA selectând
în fereastra unui motor de căutare adresa:
https://phet.colorado.edu/sims/html/gases-intro/latest/gases-intro_en.html
2. Selectă, modulul Intro;
3. Pompăm gaz în vas și urmărim variația presiunii;
4. Încălzim apoi răcim vasul deplasând butonul albastru spre Heat sau Cool și
urmărim variația temperaturii;
5. Variem dimensiunile vasului și urmărim variația parametrilor P și T.

Verificarea legii Boyle-Mariotte.

Acest proces decurge la temperatură constantă (T=const).
1. Din partea de jos a ecranului selectăm modulul Laws (Legi);
2. Bifăm condiția pentru procesul izoterm (T=const).
 3. Pompăm gaz în vas și urmărim mărirea presiunii până la valoarea de câteva
atmosfere;
4. Se fac cel puțin 10 măsurători pentru diferite valori ale volumului și presiunii și se
calculează produsul pV.
5. Datele se întroduc în tabel.
6. Se trasează graficul dependenței volumului de presiune, la temperatură constantă.
Din datele din tabel și grafic se fac concluzii de rigoare.
T=300 K

A. Experimentul pentru temperatura T=300K

V, nm 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5
P,kPa 6182 6611 7150 7714 8457 9233 10318 11653 13179 15438 18530
P*V 92730 92554 92950 92568 93027 92330 92862 93224 92253 92628 92650

Dependența presiunii de volum

la temperatura de 300 K
20000
19000
18530
18000
17000
16000 15438
15000
14000 13179
13000
11653
12000
11000 10318
10000 9233
9000 8457
7714
8000 7150
6611
7000 6182
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

B Experimentul pentru temperature T=340K

V,nm 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5
P,kP 1276
a 5081 5445 5877 6326 6916 7587 8503 9476 10824 5 15244
7621 7607 7659
P*V 5 76230 76401 75912 6 75870 76527 75808 75768 0 76220

Dependența
temperaturii de volulm la
temperatura de 340 K
18000
16000 15244

14000 12765
12000 10824
9476
10000 8503
7587
8000 6916 6326 5877 5445
6000 5081
4000
2000
0
4 6 8 10 12 14 16

C. Experimentul pentru temperatura T=440K

V, nm 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5
P,kPa 4838 5184 5583 6049 6600 7242 8023 9083 10425 12121 14478
PV 72570 72576 72579 72588 72600 72420 72207 72664 72975 72726 72390
 Dependența temperaturii de volum
la temperatura de 440 K
16000
14000 14478
12121
12000 10425
10000 9083
8023
8000 7242
6600 6049 5583
6000 5184 4838
4000
2000
0
4 6 8 10 12 14 16

Concluzie:
În procesul acestei lucrări am observat următoarele la o temperatură
constantă, pentru o masă dată de gaz, produsul dintre presiune și volum este
constant. Am obținut în toate cele trei cazuri hiperbole care ne demonstrează
dependența invers proporțională dintre presiune și volum. Am comprimat aerul
și l-am încălzit și am observat cum crește presiunea.
Cu ajutorul acestor simulateve lucrarea devine foarte atractivă pentru elevi,
poate fi exersată independent și individual chear ca temă pentru acasă pentru
orice gaz și amestecuri de gaze, chear și la presiuni de citevai mii de ori mai
mari decât în realitate, nu au necesitat multe instrumente doar calculatorul și
tehnica securității a fost respectată.