Octavian Sãrbãtoare

Sunt zamolxian
Îndrumarul renaºterii
spirituale
dacice
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

First published in Australia in Jan. 2014 by

Sarbatoare Publications, Sydney, NSW
For other publications SEARCH ‘Octavian Sarbatoare’ at
National Library of Australia: http://www.nla.gov.au/
sarbatoare@hotmail.com

Copyright © 2014 and subsequent years by Octavian Sărbătoare. Această lucrare şi

traducerile ei sunt copyright (au drept de autor Octavian Sărbătoare). Ea poate fi
liber folosită ca fişier electronic sau imprimată pe hârtie în forma în care se află.

National Library of Australia Cataloguing-in-Publication entry:

Sarbatoare, Octavian, author

Sunt zamolxian : îndrumarul renaşterii spirituale dacice / Octavian Sărbătoare.

Bibliography.
Includes index.
Edition: 1st. ed.
ISBN: 978 0 9875729 6 7.
1. Zalmoxis. | 2. Dacians - Religion. | 3. Spiritual life. | 4. Romanians - Religion.
I. Title.

201.42

Pe prima copertă: E lună plină, procesiunea neodacilor se îndreaptă către vatra

focului sacru dacic.

Pe coperta a patra: Tânără purtând coroniŃă de frunze verzi precum femeile dace, o
Ileană Cosânzeană.

2
 Octavian Sãrbãtoare

Sunt Zamolxian
Îndrumarul renaºterii
spirituale
dacice

ColecŃia Deceneu

Sarbatoare Publications
Sydney
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Introducere

Omenirea trăieşte în prezent o nouă epocă axială, cea mai recentă a avut loc
în sec. al 6-lea î.e.n., pe timpul când a trăit străbunul Zamolxe, precum şi alŃi
mari gânditori ai umanităŃii, Pitagora, Buddha, Confucius, Lao-tze, Mahavira,
profetul Zaharia. Prezenta epocă axială reconstituie conştiinŃa spirituală a
naturii, integrând într-un tot natura, oamenii şi divinitatea. Curentul
spiritual şi religios numit zamolxianism modern se încadrează deplin în noua
epocă axială din perspectiva ethosului colectiv al neamului românesc,
păstrătorul în Europa al matricei primordiale a sacrului.
Temele aparte ale zamolxianismului modern au generat în ultimii cinci ani
(de când în februarie 2009 s-a lansat semantica neozamolxiană) un interes
crescând printre români. Faptul că tradiŃia spirituală strămoşească a neamului
românesc este în prezent într-un stadiu avansat de structurare, oferind
răspunsuri la multe întrebări privind ethosul strămoşesc al neamului, a făcut
necesară elaborarea mai temeinică a unor răspunsuri la întrebările cheie.
Există azi români care-şi afirmă deschis apartenenŃa la spiritualitatea şi
religia zamolxiană nouă. Sunt zamolxian! se spune. Ce înseamnă în prezent a
fi zamolxian pentru individ, familie şi comunitate? Care este baza de susŃinere
a crezului? Ce practici curente întreŃin viaŃa spirituală a zamolxianului? Iată
câteva întrebări la care ne propunem să răspundem aici.
Scurta lucrare de faŃă este succint elaborată să limpezească noŃiunea de a fi
zamolxian al zilei, în teorie şi practică, precum şi sistemul de credinŃă şi
utilitate individuală şi colectivă. Avem certitudinea că importanŃa temei
curentă va determina dezvoltarea ei amplă în viitor. Argumentul cărŃii
prezente este mai mult informativ, schiŃează răspunsuri la întrebările
pertinente şi prezintă sumar felurite ritualuri neodacice. Vom expune temele
propuse sintetizând o parte din informaŃiile deja aflate la îndemâna cititorului,
în special cele prezente în cărŃile noastre (Sărbătoare, 2010a, 2010b, 2010c,
2013a, 2013b, 2013c, 2014), dar făcând şi proiecŃii de idei noi.
AudienŃa cărŃii o reprezintă toŃi cei interesaŃi de subiectul renaşterii
neamului românesc pe bazele tradiŃiei sale strămoşeşti dacice, lucrarea fiind
prima de acest gen apărută ca îndrumar al vieŃii adeptului neozamolxian.

Octavian Sărbătoare,
ianuarie 2014, Sydney, Australia

Prescurtări folosite în carte: CLZ = Cartea Lui Zamolxe; i.e. = id est (Lat.)
= aceasta înseamnă; Lat. = din limba latină; LEG = Cartea Legii
Strămoşeşti; NEM = Cartea Nemuririi; VIE = Cartea VieŃii.

4
 Neozamolxianismul şi baza sa de idei

Cap. 1 – Neozamolxianismul şi baza sa de idei

Ce este neozamolxianismul şi ce importanŃă are el azi pentru români?

În primul rând noul curent spirtual îl reprezintă pe român ca urmaş al
străbunilor, geto-dacii. Remarcăm importanŃa tradiŃiei strămoşeşti la sate,
un ethos care s-a transmis din generaŃie în generaŃie de-a lungul timpului.
Ne recunoaştem în poveştile cu zâne şi FeŃi-Frumoşi, cu sânziene şi Ilene
Cosânzene. Aici neozamolxianismul are rol identitar (Fig. 1).

În al doilea rând, prin neozamolxianism centralitatea spirituală a

neamului românesc revine în MunŃii CarpaŃi, acolo unde era şi pe timpul
străbunilor noştri (vezi referinŃele istorice despre cogaioni, munŃii sacri).
Un popor care-şi are miezul spiritual în aria habitatului propriu este
puternic şi nu depinde de factorii externi. În prezent centralitatea iudeo-
creştinismului este mormântul gol al lui Iisus, o realitate religioasă şi
geografică ce dă avantaj celor care posedă acel loc. În acest al doilea caz
neozamolxianismul are rol centralizator.
Şi în al treilea rând putem spune că neozamolxianismul este viabil prin
faptul că poporul român păstrează o tradiŃie veche şi o poate aplica la
viaŃa-i socială. În satul românesc evenimentele marcabile sunt legate mai
5
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

ales de tradiŃia strămoşească cuprinzând Crăciunul, Paştele ca sărbătoare

a primăverii, Dragobetele ca
sărbătoare a iubirii, nedeile ca
sărbători populare, colindele,
pomenile ca expresie a cultului
strămoşilor, etc. Din acest filon
strămoşesc viguros se poate
RENAŞTE, pe baze noi,
moderne, o credinŃă a bucuriei
trăirii vieŃii. Rădăcinile neamului
românesc sunt viguroase ca şi ale
unui copac puternic (Fig. 2).
Putem spune că neozamolxianismul are şi rol social sănătos.
S-a afirmat pertinent şi transpare clar din lucrările tematice, apărute
până acum, că neozamolxianismul este atât spiritualitate cât şi religie, un
fundament dual ce reiese din lucrarea de temelie Cartea Lui Zamolxe sau
ÎnŃeleapta Scriptură sau Noul Testament al Dacilor – CLZ (Sărbătoare,
2013a). Alte lucrări, care susŃin zamolxianismul modern, în latura sa de
spiritualitate, sunt:
1. Zamolxiana, ezoterismul neozamolxian: structurare şi hermeneutică
(Sărbătoare, 2013b),
2. Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi: terapie holistică
şi tehnici de evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c).

Cartea curentă va itera câteva informaŃii prezente în publicaŃiile de mai

sus (lucrări care se află la îndemâna cititorului de pe internet, de unde pot
fi descărcate gratuit), făcând totodată legături ideatice care să întregească
panorama largă a neozamolxianismului.
Reluăm, în paragraful acesta şi cel următor, câteva idei prezentate într-
un articol al nostru apărut în cursul anului 2010 sub titlul Ce este
neozamolxianismul? Neozamolxianismul nu este o invenŃie a nimănui, ci
o realitate pe care au descoperit-o cercetătorii în domeniul social: istorici,
antropologi, etnologi, etnografi, folclorişti, filosofi, jurişti studiind rolul
cutumei, etc. Printre cei mai remarcabili cercetători moderni sunt
Romulus Vulcănescu şi Ion Ghinoiu. În afara cărturarilor în domeniul
social există persoane sincer interesate care şi-au dat seama de valoarea
imaginarului religios prezent în tradiŃia strămoşească a românilor şi care

6
 Neozamolxianismul şi baza sa de idei

au contribuit şi contribuie după putinŃă la închegarea conceptuală şi

faptică a crezului nativ poporului român de azi.
Remarcăm pertinent calitatea curentului neozamolxian, el fiind mai
degrabă o spiritualitate decât o simplă religie cu dogme şi ritualuri
calcinate. Dezvoltarea neozamolxianismului s-a făcut prin contribuŃie
colectivă nicidecum ca rezultat al revelaŃiilor unei persoane. Structurarea
şi conceptualizarea rezultate cuprind şi cunoştinŃele omului modern,
faptul că trăim în mileniul al III-lea. Neozamolxianismul aduce o briză
de raŃionalitate în relaŃia omului cu divinitatea şi totodată integrarea
omului în natură, evidenŃiind umanitatea ca fiind în parteneriat cu mediul
natural, nicidecum ca stăpânind natura, precum Biblia iudeo-creştină în
mod eronat recomandă.
Sunt zamolxian! este o afirmaŃie de credinŃă. Ea incubă acceptarea
unor valori spirituale la care zamolxianul de astăzi aderă din convingere
personală. Ele reies din structura arhetipală evolutivă în spiritualitatea
neozamolxiană. Există şapte arhetipuri tradiŃionale zamolxiene fiecare
fiind însoŃit de calităŃi dobândite odată cu absorbŃia arhetipului respectiv
în psihologia (comportamentul) uman (vezi desenul în capitolul 3).
Natura pragmatică a crezului se centrează pe salvare şi mister.
Salvarea sufletului duce la trezvie (trezirea spirituală), la starea de
conştiinŃă a nemuririi dacice. Latura de mister a neozamolxianismului
permite accesul la tainele sufletului şi trăirea lor în viaŃa omului.
Neozamolxianismul este
direcŃionat pe dobândirea
trezviei sufletului, starea în
care înŃelepciunea capătă rol
major. Menirea sacerdoŃilor
neodaci de astăzi este de a
facilita obŃinerea înŃelepciunii.
BrăŃara sacerdotală dacică din
aur (în imaginea din stânga,
Fig. 3), are la extremităŃi
capul de şarpe, simbolul clasic
al înŃelepciunii. Tot capul de
şarpe apare sculptat pe toiagul înŃelepciunii Lui Zamolxe în partea sa de
sus (vezi în Fig. 18).

***

7
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Cap. 2 – Mediul şi lăcaşele de cult

Mediul social principal de practică neozamolxiană îl reprezintă familia
care, adoptând crezul, se poate numi familie zamolxiană neodacică sau
familie neozamolxiană. Totodată există şi comunitatea neozamolxiană
care uneori, pentru activităŃile de grup, are nevoie de un mediu exterior
mai elaborat.
În ultimii ani s-au construit în România lăcaşe de cult neodacice, un
proiect de mare surpriză pentru români. Există astfel vetre, altare şi
temple neodacice care permit Ńinerea ritualurilor de cult, în special cele
care folosesc focul sacru dacic de proporŃii, adică Rugul Lui Zamolxe.
Templul Lui Zamolxe de
la muntele Detunata (Fig. 4,
în stânga), judeŃul Alba,
este unul dintre cele mai
cunoscute lăcaşe de cult
neozamolxian. Templul are
catarg pe care, la momente
deosebite, se poate înălŃa
stindardul dacic şarpele cu
cap de lup. Un alt gen de
vetre dacice sunt cele în
care nu se aprinde focul
sacru, ele fiind locuri de meditaŃie şi contemplare. Un astfel de lăcaş se
află pe valea râului IalomiŃa, în MunŃii Bucegi, între Vila Coteanu şi
Peştera IalomiŃei (Fig. 5,
din dreapta). Are forma
florii vieŃii cu şase petale
şi un diametru de aprox.
5-6 metri, marginile îi
sunt pavate cu pietre de
mai multe dimensiuni.
Vatra dacică Floarea
VieŃii IalomiŃa, aflată în
MunŃii Bucegi, atrage pe
turiştii spirituali la clipe
de meditaŃie, pe malul
râului IalomiŃa.

8
 Mediul şi lăcaşele de cult

La Uibăreşti, localitate aflată la aprox. 10 Km de oraşul Brad, se

găseşte singurul sanctuar neodacic de până în prezent. Acolo sunt
construite două lăcaşe de cult, vatra Marelui Lup Alb şi templul ZeiŃei
Bendisa.
Un alt gen de lăcaş de
cult neodacic este cel
natural, o formaŃiune
ambientală locală care iese
din cadrul obişnuit. Un loc
deosebit este Templul
Uriaşilor (Fig. 6) aflat în
nordul Olteniei. Locul este
tainic, greu de găsit fără un
ghid care cunoaşte traseul.
Este esenŃial de specificat
în acest capitol faptul că
prezenŃa, unor lăcaşe de cult stabile, nu este strict necesară pentru
aprinderea unui foc sacru; o vatră dacică făcută ad hoc poate fi la fel de
bună. Regula de bază este că focul sacru dacic se poate aprinde în orice
loc curat în aer liber acolo unde nu există pericol de incendii, sau în
încăperi. Practic, în mediul exterior din natură, se improvizează din
pietre o vatra, de regulă sub formă de cerc, dar ea poate lua şi forma de
triunghi, pătrat, hexagon, etc. (vezi simbolurile sacre în Tabelul 1).
Nici prezenŃa unui sacerdot iniŃiat nu este strict necesară. Un sacerdot,
bărbat sau femeie (sau mai mulŃi/ mai multe, sau în combinaŃie) ales ad
hoc poate conduce focul sacru dacic. FuncŃia focului sacru dacic este
cea de iluminare a minŃii privitorilor, prin urmare este prevalentă
oricărei poziŃii sacerdotale. Nimeni nu are monopolul conducerii
ritualului focului sacru dacic. Neozamolxianismul nu creează o clasă
sacerdotală care să o înlocuiască pe cea coruptă a ortodoxiei
româneşti şi care cu timpul să devină tot aşa de coruptă ca şi aceasta
din urmă prin instituirea monopolurilor de cult. Este de obicei mai
folositor ca un sacerdot deceneu, iniŃiat în preoŃie şi cu experienŃă, să
îndrume desfăşurarea ritualului focului sacru dacic.

***

9
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Cap. 3 – Zamolxianul modern

în societate şi cel retras din lume

Zamolxianul modern este omul evoluat (un superman, îi putem spune)

care înŃelege existenŃa-i umană dintr-o perspectivă larg vizionară şi are
soluŃii eficiente pentru problemele pe care le poate întâmpina în viaŃă. El
(sau ea) urmează un crez de evoluŃie spirituală bazat pe cunoaşterea celor
şapte arhetipuri tradiŃionale zamolxiene (Fig. 7) pe care, pe parcursul
creşterii spirituale, le absoarbe comportamental în propria personalitate.

Zamolxianul modern, în măsura în care se angrenează în evoluŃia

spirituală proprie, se angajează să urce sistematic treptele evoluŃiei.

10
 Zamolxianul modern în societate şi cel retras din lume

Tabel general de psihofiziologie neozamolxiană şi simbolistică

Portalurile/ Primul (al lui Al doilea (al Al treilea (al Al patrulea Al cincilea
porŃile Zamolxe) Bendisei) Marelui Lup (al lui Iisus (al
trezirii
Alb) Fiul Daciei) Cavalerului
trac)

Arhetipul Zamolxe Bendisa Marele Lup Iisus Fiul Cavalerul

tradiŃional Alb Daciei trac
Simbolul Soarele Bradul Lupul Mielul Bourul
strămoşesc
Arhetipul Femeia Femeia Îngrijitoarea Femeia cu Femeia
feminin generoasă fericită compasiune dreaptă/
cinstită
Arhetipul Bărbatul Bărbatul Protectorul Bărbatul cu Bărbatul
masculin generos fericit compasiune dreapt/ cinstit
Psihologia Generozitatea/ Fericirea/ Curajul/ Iubirea Virtutea/
echilibrată Dărnicia Bucuria pacea reciprocă Demnitatea
Surplusul Risipă / Desfrânare Furie/ Ură AroganŃă
energetic NechibzuinŃă
duce la:
Deficitul Lăcomie/ furt Gelozie Frică Viclenie/ Fugă Timiditate
energetic de relaŃionare
duce la:
Obstacole Risipa/ Desfrânarea/ Furia/ Ura/ Viclenia AroganŃa/
psihice Lăcomia/ gelozia Nervozitatea / Timiditatea
furtul Frica
IniŃierea Botezul Botezul apei Botezul Botezul aerului Botezul
pământului focului spaŃiului
PercepŃiile A solidităŃii A fluidităŃii A căldurii A volatilităŃii A spaŃialităŃii
SimŃul uman Mirosul Gustul Vederea Pipăitul Auzul

Organul de Nasul Limba Ochii Pielea Urechile

percepŃie
Elementul Pământul Apa Focul Aerul Eterul
grosier (SpaŃiul)
Simbol Pătratul Pătrarul de Triunghiul Hexagonul Cercul
sacru Lună
Culoarea Roşu Portocaliu Galben Verde Albastru
Degetul Mic Inelar Mijlociu Arătător Gros
mâinii

Tabelul 1
© 2012 Octavian Sărbătoare

11
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Se porneşte de la arhetipul Zamolxe armonizând cele şapte arhetipuri,

Zamolxe, Bendisa, Marele Lup Alb, Iisus Fiul Daciei, Cavalerul trac,
Deceneu şi Dumnezeu/ Domnazâna (sau Dumnezeea) corespunzând
stărilor de psihologie echilibrată respectiv, dărnicie, bucurie, curaj,
iubire, virtute, înŃelepciune şi trezvia sufletului. Conceptul este dezvoltat
în gnoza neozamolxiană, în seria de lucrări Zamolxiana (Sărbătoare,
2013b, 2013c).
Există două categorii principale de zamolxieni ai zilei, cel trăitor în
societatea laică şi sihastrul zamolxian. Dominantă ca număr de persoane
este prima categorie; majoritatea zamolxienilor, de acum şi a celor din
viitor, vor trăi în societate. Doar o mică parte dintre neozamolxieni vor
opta pentru sihăstrie. Aceşti anahoreŃi, călugări, prin retragerea lor din
lume, îşi dedică viaŃa scopului trăirii unei conştiinŃe înalte. Zamolxianul
din societatea laică urmează calea înŃelepciunii aplicabilă comunităŃilor
umane unde familia este celula de bază. Ambele categorii îşi au Cartea
Lui Zamolxe lucrare de inspiraŃie spirituală şi de căpătâi.
ViaŃa zamolxianului trăitor în societatea laică este centrată mai ales pe
activităŃile în familie, însă cea a sihastrului necesită câteva precizări.
TradiŃia sihăstriei este bine înrădăcinată în ethosul neamului românesc.
Cu mult înainte de creştinare Daciei, anahoreŃii (călugării) daci erau
cunoscuŃi în lumea antică. Astăzi sihăstria zamolxiană renaşte pe un alt
fundament decât cea iudeo-creştină a călugăriei creştin-ortodoxe.
Zamolxianul retras din societate în sihăstrie are două căi principale ca
opŃiuni de urmat, fie trăieşte ca ascet singuratic, sau în grup separat
masculin sau feminin urmând acelaşi gen de asceză, fie este însoŃit de
parteneră (partenere) de viaŃă. În acest ultim caz un sihastru bărbat va
avea relaŃii sexuale cu femei, iar o femeie sihastru cu bărbaŃi, urmând
preceptele sexualităŃii sacre.
Ideile practicilor sexualităŃii sacre nu sunt noi, vechimea lor milenară
este prezentă în hinduism şi buddhism, religii binecunoscute în lumea. O
prezentare pe scurt a sexualităŃii sacre în neozamolxianism este făcută în
lucrarea noastră Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi:
terapie holistică şi tehnici de evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c, p.
61). Subiectul necesită o dezvoltare mai amplă în viitor.

***

12
 Familia neozamolxiană

Cap. 4 – Familia neozamolxiană

O reformă de bază, pe care neozamolxianismul o aduce azi societăŃii

româneşti şi a altor comunităŃi care-l adoptă în lume, o reprezintă noua
configurare a componenŃei familiei, care poate fi monogamă, poligamă
sau poliandră. Căsătoria (relaŃia) monogamă este cea efectuată între un
bărbat şi o femeie; căsătoria (relaŃia) poligamă are loc între un bărbat şi
mai multe femei; căsătoria (relaŃia) poliandră se face între o femeie şi
mai mulŃi bărbaŃi. RelaŃiile homosexuale nu se aplică în nicio situaŃie în
neozamolxianism, homosexualitatea fiind subiect de dezbătut şi legiferat
în societatea laică.
Anacronismul neacceptării astăzi în Europa a căsătoriilor multiple
(poligame şi poliandre) este bazat pe dogma iudeo-creştină. Oamenii
care sunt natural înclinaŃi spre poligamie sau poliandrie nu sunt acceptaŃi
ca normalitate socială în Ńările creştine, căsătoriile multiple sunt în afara
legilor acestor Ńări. Însă, paradoxal, sunt unele Ńări europene care acceptă
legal căsătoriile între homosexuali şi resping legalizarea poligamiei şi
poliandriei, care sunt manifestări naturale ale sexualităŃii umane.
Studiile ştiinŃifice ale naturii speciei umane Homo Sapiens arată că
normalitatea în relaŃiile dintre sexe o reprezintă în egală măsură atât
monogamia, cât şi poligamia şi poliandria.
SocietăŃile iudeo-creştine europene se complac în schimb în practica
acceptării de amanŃi şi amante, legături extraconjugale larg răspândite.
Dar suferinŃele personale şi zbuciumul oamenilor care iubesc în afara
căsătoriei pot lua sfârşit dacă societăŃile europene vor accepta o realitate
pe care o trăiesc de sute de ani – oamenii îşi urmează înclinaŃiile naturale
şi sănătoase iubind şi extraconjugal persoane de sex opus, în ciuda
opoziŃiei instituŃiilor religioase retrograde şi a dogmelor impuse de
acestea.
În cadrul lucrării de faŃă, referitor la familia zamolxiană modernă, vom
înŃelege prin ea atât pe cea monogamă precum şi poligamă sau poliandră.
RelaŃiile multiple, poligame şi poliandre, ca relaŃii de facto, pot exista în
afara cadrului legal al căsătoriei impus de societate instituŃiei familiei.
Pur şi simplu oamenii care se iubesc pot locui liberi împreună fără să
aibă nevoie de certificate de căsătorie, care oricum sunt în prezent mai
mult contracte de afaceri. Un bărbat care iubeşte trei femei, de exemplu,
poate locui cu toate trei dacă ele acceptă poligamia. Iar o femeie, care
iubeşte doi bărbati, de pildă, poate vieŃui cu cei doi dacă ei sunt de acord

13
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

cu poliandria. Acestea fiind spuse, prezentăm acum activităŃilor spiritual-

religioase ale familiei.
În primul rând familia neozamolxiană va avea un sacerdot al familiei,
persoana care se ocupă cu organizarea şi Ńinerea evenimentelor specifice
crezului. Sacerdotul familiei este de obicei o femeie. În ziua când familia
se reuneşte în jurul focului sacru dacic, numită ZIUA LUMINII SACRE,
sacerdotul familiei ia toate măsurile ca totul să fie pregătit din vreme şi
membrii familiei să participe activ. Se hotărăşte ora
începerii ceremoniei, cadrul de manifestare, locul. Se
pregătesc lumânările sau combustibilul şi containerul
(Fig. 8) în care va arde focul sacru dacic, etc.
Când acestea sunt la îndemână şi participanŃii sunt
gata, începe ritualul propriu-zis. Sacerdotul familiei
anunŃă începerea evenimentului, se face linişte, toŃi
cei prezenŃi sunt atenŃi la cele ce vor urma. Apoi
sacerdotul familiei aprinde focul sacru dacic şi poate
face invocaŃii. ToŃi cei prezenŃi privesc focul sacru
relaxaŃi, aceia care doresc îşi pot spune dorinŃele (cu
voce tare sau în gând) pe care le cer ca divinitatea să
le împlinească. Timpul acestui gen de ritual este variabil. Este la
latitudinea sacerdotului familiei când ceremonia va înceta. Ca reper
temporal se stă în contemplarea focului sacru dacic în familie între 10 şi
30 de minute.
Alte activităŃi pe care sacerdotul familiei le organizează sunt adunările
spirituale tematice la care se citeşte din scriptura neozamolxiană, Cartea
Lui Zamolxe (CLZ). Se pot organiza şedinŃe de studiu în familie sau cu
rudele şi prietenii folosind Cartea Lui Zamolxe, Noile Legi Belagine şi
alte lucrări relevante (pentru teme de spiritualitate sunt cărŃile din seria
Zamolxiana, gnoza neozamolxiană). Se pot totodată organiza adunări cu
tematică anume de educaŃie zamolxiană a copiilor şi tinerilor, de etică şi
moralitatea pentru indivizi şi de grup, etc.
Tot activităŃi de familie sunt şi cele care
reunesc grupul familial cu alte grupuri în
vederea participării la evenimente comunitare,
precum sunt Rugul Lui Zamolxe (Fig. 9),
botezul dacic, iniŃierile, nunta dacică, etc.
Familia îşi hotărăşte mai înainte prezenŃa, cât
şi cum se va implica în aceste manifestări.

14
 Familia neozamolxiană

Un subiect aparte în familia zamolxiană îl reprezintă sexualitatea. Se

stabilesc reguli între partenerii sexuali, mai cu seamă în cazul familiilor
poligame şi poliandre, planificarea întâlnirilor sexuale, a conceperii
copiilor, etc. Incestul este complet interzis. ExistenŃa polirelaŃiilor, a
familiilor multiple (poligame şi poliandre) nu reprezintă o noutate, se
cunoaşte faptul că omenirea, în mare parte din istoria ei, s-a perpetuat în
acest cadru familial. InformaŃii, care completează cele scrise mai sus, se
află în cartea Pe Calea Lui Zamolxe: trilogie zamolxiană (Sărbătoare,
2010a, p. 107-120).
Căsătoria şi nunta dacică
sunt momente deosebite în
viaŃa zamolxianului de azi.
Iată imaginea a câtorva
participanŃi la nunta dacică
care a avut loc în cursul
anului 2013 (Fig. 10,
stânga) şi cadrul unde s-a
Ńinut această manifestare de
excepŃie (Fig. 11, jos).

15
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Evenimentul facerii unei nunŃi dacice este o premieră de renaştere a

tradiŃiei străbune a românilor şi un exemplu demn de urmat pentru
popoarele europene de renaştere a tradiŃiilor lor culturale străbune.

Cu acest prilej este arătată participanŃilor pâinea coaptă în forma

simbolului floarea vieŃii cu opt petale reprezentând abundenŃa şi
întreŃinerea vieŃii (Fig. 12, sus).

***

16
 Comunitatea zamolxiană azi

Cap. 5 – Comunitatea zamolxiană azi

Ne întrebăm cine sunt zamolxienii astăzi? În virtutea sincretismului

zamolxianism – iudeo-creştinism, care formează ortodoxia românească,
toŃi cei botezaŃi ortodocşi pot opta pentru a se numi neozamolxieni. A fi
neozamolxian nu necesită convertire pentru românii ortodocşi, ci doar
conştientizarea ideii că, în virtutea primirii botezului creştin ortodox în
pruncie, românul este totodată şi zamolxian.
Preotul ortodox român este şi preot zamolxian, el a fost hirotonisit în
preoŃie jurând şi pe datina străbună alături de cea creştină. Practic preoŃii
ortodocşi sunt urmaşii preoŃilor decenei, ei posedă în prezent custodia
credinŃei zamolxiene tradiŃionale şi pot opta oricând să practice crezul
zamolxian preferenŃial faŃă de cel creştin bazat pe Biblia iudeo-creştină.

Vestea că botezul creştin ortodox conferă românilor şi botezul

zamolxian este o mare surpriză identitară şi religioasă a majorităŃii
românilor ortodocşi (Fig. 13 – grup strâns la focul sacru dacic). Există,
prin urmare, milioane de români creştini ortodocşi care-şi pot revendica

17
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

astfel moştenirea spirituală dacică redescoperindu-şi adevăratele rădăcini

care-i Ńin aproape de Dumnezeul străbunilor daci, de Zamolxe.
Este esenŃial să se înŃeleagă faptul că teonimul Dumnezeu nu există
menŃionat nicăieri în textul originar (manuscrisul masoretic) al Bibliei.
Numele precreştin Dumnezeu a fost folosit de strămoşii românilor, dacii,
având etimologia nativă neamului românesc, Dumnezeu = Domnul Zeu.
Cu timpul românii vor deveni din ce în ce mai conştienŃi de acest adevăr
de netăgăduit care validează credinŃa neamului în Dumnezeul strămoşesc
care nu are nicio legătură cu cel fictiv biblic.
Putem vorbi astăzi de o comunitate zamolxiană în curs de constituire
pe măsură ce românii înŃeleg comoara identitară şi valorică moştenită de
la străbunii daci. Grupuri neodacice se formează cu ocazia evenimentelor
care au scop părtăşia în frăŃie în preajma focului sacru dacic, în jurul
căruia pot avea loc momente deosebite.
Un scop aparte de
reuniune de grup a
zamolxienilor azi, în
jurul focului sacru
dacic, îl formează
încingerea horei
dacilor (Fig. 14). Este
un vechi ritual de
statornicie care leagă
cu foc sacru dacic
inimile celor ce
participă cu dragoste
de glie strămoşească,
de neam şi de Ńară.
Adunările neodacice pot
cuprinde manifestări artistice
de factură sacerdotală, precum
este dansul Zânelor Zalăului
(Fig. 15). FrumuseŃea tradiŃiei
dansatoarelor preotese decenee
renaşte astăzi. Comunitatea
zamolxiană înfloreşte cu
vlăstre noi din trunchiul
ancestral dacic, o realitate

18
 Comunitatea zamolxiană azi

spiritual-religioasă remarcabilă şi unică în Europa şi în lume.

Zânele pot face şi ritualuri de
venerare a soarelui (heliolatrie), de
invocaŃii a elementelor naturii, de
vindecare a dacului luptător (Fig.
16), etc.
Cu alte prilejuri neodacii se
strâng în părtăşie cu natura şi cu zeii
neamului. Femeile şi fetele poartă
coroniŃe de flori ca un legământ al omului cu natura din care face parte
intrinsec (Fig. 17, jos; în detaliu pe coperta a patra).

ValenŃele neamului românesc se dovedesc surprinzătoare atunci când

sufletul frumos al românului iese la iveală. Neozamolxianismul se
conturează, nu ca o reînviere a religiei dacilor, ci ca o renaştere bazată pe
noile realităŃi social-spirituale printre românii de azi. Crezul este o
viziune de idei teistice aflată cu mult deasupra religiilor tradiŃionale ale
lumii, reminiscenŃe ale trecutului. Spiritualitatea neodacică a prins aripi.

***

19
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Cap. 6 – IniŃieri, binecuvântări şi ritualuri de trecere:

botez, maturitate, căsătorie, moarte

Adoptarea neozamolxianismului ca spiritualitate şi crez este foarte

flexibilă ca mod de iniŃiere. Nu există iniŃiere sau botez unic strict
necesare zamolxianului de azi, doritorii optează pentru acele iniŃieri care
cred ei că li se potrivesc mai bine. Există iniŃieri multiple, având scopul
de creştere treptată a conştiinŃei spre a fi pregătită pentru marele salt, i.e.
conştiinŃa nemuririi, o stare care este practic indescriptibilă prin cuvinte.
ConştiinŃa nemuririi este apoi folosită în dinamica existenŃei umane. Nu
repetăm gama iniŃierilor, ele sunt prezentate în cărŃile noastre
Zamolxiana, ezoterismul neozamolxian: structurare şi hermeneutică
(Sărbătoare, 2013b) şi Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi:
terapie holistică şi tehnici de evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c).
Practicile sacerdotale (hieratice) conŃin felurite botezuri care sunt
iniŃieri speciale ce predispun persoana botezată la asimilarea unor calităŃi
spirituale aparte (vezi Tabelul 2).

IniŃierea Botezul Botezul apei Botezul Botezul Botezul

pământului focului aerului spaŃiului
Tabelul 2

O iniŃiere deosebită este cea în Ordinul Cavalerilor Zamolxieni, o

frăŃie tainică care în ultimii ani a luat o mare amploare printre români.
Din această frăŃie fac parte cutezătorii şi justiŃiarii neamului, acei oameni
aparte, disciplinaŃi şi responsabili în primul rând cu ei înşişi. Cartea Lui
Zamolxe prezintă acest ordin astfel: „Şi Marele Lup Alb a întemeiat
Ordinul Cavalerilor Zamolxieni, o frăŃie al cărui conducător nevăzut era
Cavalerul trac. Tot el a iniŃiat primii cavaleri zamolxieni, un grup de
doisprezece bărbaŃi şi femei, cărora le-a spus: „FrăŃia aceasta a
cavalerilor zamolxieni este tainică. Pornim acum această cale a luminii,
dar cu adevărat omul care vrea să slujească dreptatea şi adevărul se poate
iniŃia singur în Ordinul Cavalerilor Zamolxieni. Şi fără ajutorul nimănui
va face jurământul la focul viu. Aşa cavalerii zamolxieni vor dăinui în
vecii vecilor, ei nu au nevoie de recunoştinŃa şi onorurile nimănui. Şi
mulŃi dintre aceşti cavaleri nu se vor cunoaşte nici între ei, datoria lor
fiind să slujească dreptatea şi adevărul. Că Domnul Dumnezeu şi Marele

20
 IniŃieri, binecuvântări şi ritualuri de trecere: botez, maturitate, căsătorie, moarte

Cavaler trac vor şti faptele acestor cutezători şi nemuritori, cavalerii

zamolxieni, oamenii dreptăŃii”” (LEG, 2, 36-42).
Tot Cartea Lui Zamolxe menŃionează
Jurământul Cavalerilor Zamolxieni: „Jur
pe toiagul înŃelepciunii Lui Zamolxe (Fig.
18), pe Cavalerul trac din Varanha, să
slujesc dreptatea şi adevărul. Jur ca în
luptă să fiu puternic ca şoimul în zbor, ca
apele învolburate să răstorn stânca
vrăjmaşilor, ca vântul năpraznic să
nimicesc pe cei răi. Jur pe inima Lui
Zamolxe, neamului meu să-i fiu
credincios, pe asupritor să-l pun în
genunchi, şi pe cel umilit să-l ridic. Jur pe
focul sacru dacic, să Ńin vie flacăra iubirii
de oameni, să aduc la lumină oamenii
lumii. Focul Viu al Lui Dumnezeu să mă
însoŃească. Zău! Zău! Zău!” (LEG, 2, 45-50). łara Varanha (Vlanha sau
Vlaha) era Dacia.
Cavalerul zamolxian (bărbat
sau femeie) face jurământul în
prezenŃa focului sacru dacic,
focul viu, legământ pe care
frecvent îl reînnoieşte, fie de
unul singur, fie în grup.
Cutezătorii daci de astăzi se
remarcă prin bărbăŃie şi
temeritate (Fig. 19).
Binecuvântările dacice şi
ritualurile de împuternicire,
sunt făcute la focul sacru. Binecuvântările pot fi date oamenilor, caselor,
locurilor, etc. PrezenŃa focului sacru dacic este necesară la aceste
manifestări de sacralitate, prin focul viu se angrenează participarea
marilor forŃe nevăzute.
Câteva idei despre ritualurile de trecere sunt prezentate în cartea
noastră Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi: terapie
holistică şi tehnici de evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c, p. 60).
Lucrări specifice vor trata mai pe larg în viitor aceste practici.

21
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Moartea zamolxianului este un subiect puŃin discutat până în prezent.

Practicile funerare reies din Cartea Lui Zamolxe (CLS). Este la
latitudinea omului să hotărască ce se va face cu trupul său neînsufleŃit,
sau familia va lua această decizie în cazul că omul nu a apucat să spună.
OpŃiunile majore sunt incinerarea şi înhumarea (inhumaŃia).
Principala metodă de
despărŃire de corpul mort al
zamolxianului de astăzi
rămâne incinerarea, tot ca şi
la străbunii daci. În prezent
incinerarea se face la
crematorii umane, dar în
viitor vor exista temple
funerare (un exemplu de
proiect în Fig. 20) acolo unde
trupul mortului va fi ars în
aer liber. Cenuşa rezultată
după incinerare va fi luată de
către membrii familiei,
păstrată acasă în urne funerare, care opŃional pot fi depuse în morminte
din cimitire sau în alte locuri. Cenuşa funerară mai poate fi presărată în
diferite locuri, pe munŃi şi văi, pe firul apelor sau chiar lăsată în spaŃiul
cosmic.
Un alt mod de despărŃire de corpul mortului este
îngroparea în cimitir în maniera care se face astăzi
în creştinismul ortodox; mortul este depus într-un
coşciug care se îngroapă într-un mormânt ce sus
prezintă în acest caz crucea Lui Zamolxe. Există
nenumărate dovezi pe cruci mortuare care etalează
floarea vieŃii simbolul nemuririi dacilor (Fig.
21). În timp se vor constitui cimitire zamolxiene
separate de cele creştine, întru amintirea celor care
şi-au trăit viaŃa după datina străbună dacică. Pe
astfel de morminte se pot aprinde focurile nemuririi dacice pentru
chemarea la întrupare a celor decedaŃi (vezi capitolul următor).

***

22
 Practici deosebite individuale şi de grup

Cap. 7 – Practici deosebite individuale şi de grup

Marile taine ale spiritualităŃii neamului românesc abia se revelă. Anual

apar cărŃi care uimesc prin temele abordate, redescoperirea unor comori
de spirit care s-au menŃinut cunoscute doar de un număr mic de iniŃiaŃi.
TradiŃia zalmonarilor (numiŃi în mod eronat solomonari de către creştini)
este o dovadă certă a cunoaşterii înalte spirituale. Cuvântul zalmonar
provine de la numele Lui Zalmoxe (Zamolxe). Nu încetăm astăzi să fim
uimiŃi de profunzimea acestei gnoze.
Misterele zamolxiene se descoperă mai cu seamă în aria practicilor
deosebite, gama lor largă tematică ducând la ritualuri surprinzătoare.

În primul rând, în prezenŃa focului sacru dacic (Fig. 22), românul

poate intra în legătură de suflet şi percepŃie cu zeii şi cu străbunii
neamului românesc. În focul sacru dacic se află toŃi zeii lumii, care se
manifestă în mintea omului prin stări specifice de conştientizare.
ExperienŃa aparte de comuniune sufletească, avută cu străbunii, trezeşte
în români memoria ancestrală a neamului, care este o trăire uimitoare.

23
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Zamolxianul, prin prezenŃa sa la focul viu, intră imediat într-un proces

de purificare, catharsis. Este cunoscut faptul că omul adună de-a lungul
vieŃilor karmă individuală şi colectivă, aceasta din urmă aplicându-se la
remanenŃele karmice specifice unui grup de oameni. Prin urmare, nu
numai cei în viaŃă sunt pasibili de karma colectivă a celor vii, dar omul
moşteneşte karmă de la înaintaşii lui precum îi sunt părinŃii, bunicii,
străbunicii şi din întreaga lui filiera genetică. O faptă rea făcută de un
strămoş, din spiŃa a zecea de exemplu, poate încă avea implicaŃii în viaŃa
prezentă a cuiva care este urmaş de sânge al acelui om din trecut.
Panorama largă a implicaŃiilor karmice ne determină să adoptăm
metode pentru ştergerea karmei negative (dobândită individual sau
moştenită din familie) prin purificări individuale şi colective la focul
sacru dacic.
Astăzi se pune problema acută a existenŃei trădătorilor în rândul
românilor, acei oameni care în folosul individual sau al străinilor fură din
avutul Ńării sau distrug binele colectiv. Cine sunt aceşti oameni care-şi
vând părinŃii şi fraŃii? Cum nu tresaltă iubirea de neam în aceşti români?
Pentru evaluarea existenŃei trădătorilor printre români trebuie luată în
seamă istoria zbuciumată a neamului, a românilor şi a strămoşilor lor.
SoluŃia de compasiune este aducerea acestor oameni să stea în prezenŃa
focului sacru dacic ca să-şi cureŃe karma.
Ritualuri deosebite sunt şi cele care
vizează chemarea spiritelor avansate să
descindă în sufletele noastre (folosirea
metodei metemsomatozei). Spiritele
unor oameni aparte, din istoria neamului
românesc, Zamolxe, Deceneu, Mircea
Cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai
Viteazul, Avram Iancu, pot influenŃa
sufletele românilor trăitori astăzi.
Alte rituale sunt cele care-şi propun
chemarea la întrupare a cuiva, fie o rudă,
un prieten, o cunoştiinŃă, sau un om
deosebit care a trăit cândva (i.e. metoda numită metempsihoză). Cartea
Lui Zamolxe menŃionează ritualuri speciale de chemare la întrupare a Lui
Zamolxe, a lui Deceneu sau a Lui Iisus Fiul Daciei (Fig. 23, sus).

***

24
 ViaŃa de zi cu zi a zamolxianului, mântuire şi mister

Cap. 8 – ViaŃa de zi cu zi a zamolxianului, mântuire şi mister

Există astăzi printre români numeroase persoane care au aflat şi citit

despre neozamolxianism şi ar vrea să ştie cum îşi pot trăi viaŃa urmând
acest crez spiritual şi religios deosebit. Un portret spiritual unic al
zamolxianului de astăzi nu poate fi făcut, oamenii găsindu-se pe nivele
proprii de evoluŃie. Putem schiŃa însă câteva repere precum şi anumite
calităŃi pe care un adept al spiritualităŃii şi religiei neozamolxiene le
poate avea. Salvarea (mântuirea) sufletului este Ńinta.
În primul rând învăŃăturile de spirit
formatoare de înŃelepciune se găsesc în
Noile Legi Belagine aflate în Cartea
Lui Zamolxe, principalul ghid spiritual.
Adeptul zamolxian îşi va face timpul
disponibil să le citească şi să-şi
împrospăteze mereu cunoaşterea lor.
Zamolxianul de astăzi este un om
disciplinat, iubitor al tradiŃiei străbune
(Fig. 24), îşi întreŃine conştient starea
de trăire prin metode specifice (vezi
Zamolxiana, practica neozamolxiană a
nemuririi: terapie holistică şi tehnici de
evoluŃie spirituală (Sărbătoare, 2013c).
Una dintre cele zece precepte (a patra
în ordine) ale Dumnezeului Ler aflată în Cartea Lui Zamolxe, este cea
referitoare la odihnă şi la focul sacru: „La fiecare şapte zile să te
odihneşti după ce ai muncit în celelalte zile. Şi cel puŃin o dată la şapte
zile să aprinzi şi să priveşti focul sacru care este legătura ta cu Domnul
Dumnezeu” (VIE, 1, 90-91).
Prin urmare ZIUA LUMINII SACRE, în timpul căreia sacerdotul
familiei aprinde în casă focul sacru dacic, este Ńinută cu mare grijă.
Această zi poate fi fixă sau variabilă în funcŃie de nevoi. Ea se va anunŃa
membrilor familiei pentru a se pregăti din timp. După eveniment
urmează de obicei o masă comună moment la care nu se consumă băuturi
alcoolice şi de preferabil nici carne. În Cartea Lui Zamolxe se spune:
„Dacii frângeau pâinea, pascua, şi o mâncau împreună întru amintirea lui
Zamolxe cel Bătrân” (VIE, 3, 148). Zamolxe arianul era vegetarian.

25
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Alt reper de urmat în familia zamolxiană este adâncul respect pentru

natură şi venerarea ei.

Adesea zamolxienii merg să-şi petreacă timpul împreună (Fig. 25,

sus), uneori să facă rugăciuni şi invocaŃii în mijlocul naturii, pe munŃi şi
văi, pe cursul apelor, în păduri şi livezi, în grădini şi în lanuri. Semănatul
şi strângerea recoltelor sunt evenimente de comuniune sacră cu mama
pământ (Vulcănescu, 1985, passim).
FrăŃia zamolxiană este o
legătură profundă de
suflete, ea se reînnoieşte
cu orice prilej în părtăşie
la focul sacru dacic (Fig.
26, stânga). Lupul alb,
animalul totemic la daci şi
la români, este simbolul
protectorului neamului (Fig. 27, sus). Legătura de
suflet cu spiritul lupului se reînnoieşte tot la focul
sacru dacic mai cu seamă de către cavalerii zamolxieni.

☼ ☼ ☼ ☼ ☼ ☼

26
 Lista de grafice
Pagina
Fig. 1 – Grup neodacic. 5
Fig. 2 – Copac cu rădăcini puternice, tot ca şi ale neamului românesc 6
trăitor pe pământurile străbunilor daci.
Fig. 3 – BrăŃară sacerdotală dacică. 7
Fig. 4 – Templul Lui Zamolxe de la muntele Detunata, localitatea Bucium 8
Şasa, jud. Alba.
Fig. 5 – Vatra dacică Floarea VieŃii IalomiŃa din MunŃii Bucegi. 8
Fig. 6 – Vatra dacică de la Templul Uriaşilor din nordul Olteniei. 9
Fig. 7 – O reprezentare cu arhetipuri a sistemului evolutiv în 10
spiritualitatea neozamolxiană.
Fig. 8 – Container cu toarte în care arde focul sacru dacic. 14
Fig. 9 – Rugul Lui Zamolxe. 14
Fig. 10 – ParticipanŃi la o nuntă dacică. 15
Fig. 11 – ParticipanŃi la o nuntă dacică. 15
Fig. 12 – ParticipanŃi la o nuntă dacică. 16
Fig. 13 – Grup neodacic prezent la focul sacru. 17
Fig. 14 – Hora dacilor (hora dacică). 18
Fig. 15 – Dansul sacerdotal al Zânelor Zalăului. 18
Fig. 16 – Ritual de vindecare a dacului luptător. 19
Fig. 17 – Zânele purtând coroniŃe din flori. 19
Fig. 18 – Toiagul înŃelepciunii Lui Zamolxe purtat de zâne. 21
Fig. 19 – Stindardul Daciei de mâine arborat în anul 2013 pe Vârful 21
Retezat la 2485 m.
Fig. 20 – SchiŃă de templu spiralat neodacic putând fi folosit ca templu 22
funerar.
Fig. 21 – Cruce mortuară dacică aflată la Sarmisegetuza Regia. 22
Fig. 22 – Focul sacru dacic în care a apărut o imagine feminină (poate a 23
Zânei Focului Sacru).
Fig. 23 – Iisus Fiul Daciei pictat pe piatră. 24
Fig. 24 – Un dac mândru al zilelor noastre. 25
Fig. 25 – Neodaci petrecându-şi timpul împreună. 26
Fig. 26 – Părtăşie în frăŃia dacică între români. 26
Fig. 27 – Lupul alb, cutezanŃă şi lumină, animalul totemic al dacilor de 26
ieri şi de azi, simbol al Marelui Lup Alb, protectorul neamului românesc.

Lista de tabele
Tabelul 1 – Tabel general de psihofiziologie neozamolxiană şi 11
simbolistică.
Tabelul 2 – Cinci feluri de botezuri neodacice prin iniŃieri. 20

27
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Sumarul cărŃii Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale

dacice

Sunt zamolxian! este o afirmaŃie de credinŃă. Ea presupune

acceptarea unor seturi de valori la care zamolxianul de astăzi aderă din
convingere.
Lucrarea curentă este un studiu informativ al paradigmei afirmative
SUNT ZAMOLXIAN!, un îndrumar sumar al evoluŃiei curentului
neozamolxian, în ultimii cinci ani, în aspectele sale esenŃiale: baza de
idei, lăcaşele de cult, zamolxianul în societate şi călugărul, familia,
comunitatea, felurite iniŃieri şi ritualuri individuale şi de grup. Se
schiŃează portretul unui zamolxian al zilei. Paleta largă a temelor este
succint tratată fiind adesea însoŃită de ilustraŃii de profil.
Dezvoltarea argumentului începe cu baza de idei a zamolxianismului
modern, un crez atât de factură spirituală cât şi religioasă. Dualitatea
neozamolxianismului nu este o divizare de idei şi practici, ci mai mult o
împărŃire a aderenŃilor pe laturi de abordare a conceptelor care sunt
unitar prezentate mai cu seamă în Cartea Lui Zamolxe. Sinteza care se
face în această lucrare permite o evaluare panoramică a curentului
neozamolxian dezvăluind şi laturile sale de evoluŃie ulterioară.
Temele abordate nu sunt pe departe în stadiul final de expunere, ele
permiŃând ulterioare aprofundări tematice. Cartea este prima de acest gen
apărută ca îndrumar al vieŃii adeptului neozamolxian de astăzi.

28
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Book Summary of I am Zamolxian: The Primer of Dacian Spiritual

Renaissance

I am Zamolxian! is an affirmation of faith. It denotes the acceptance

of sets of values to which the Zamolxian holds today as personal belief.
The current work is an informative study of the paradigmatic
affirmation I AM ZAMOLXIAN! It is a summery guide of the evolution
of Neo-Zamolxian stream of thinking in the last five years, in its
essential aspects such as: the basis of ideas, places of worship, the
Zamolxian man in society and the hermit, the family, the community,
those diverse kinds of rituals and initiations on personal or group levels.
It sketches a depiction of today’s Zamolxian person. The large arrays of
themes are briefly tackled, sometimes accompanied by relevant images.
Development of the subject in point starts with the basis of ideas of
Neo-Zamolxianism, a creed of both spiritual and religious sort. The
dichotomy in the modern Zamolxianism isn’t a division of ideas and
practices. They are more of a sharing out of those followers perceiving
the united concepts from their angles of view. The concepts are
integrated in The Book of Zamolxe. The resulting synthesis allows a
panoramic evaluation of the Neo-Zamolxian stream of ideas unveiling its
sides of further evolution.
The approached themes aren’t by far exhaustive, they allowing
additional thematic elaboration and development. This book is the first of
its kind published as primer of life conduct for the benefit of a Neo-
Zamolxian follower.

29
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Bibliografie recomandată
Balas, Edith (1987) Brancusi and Rumanian folk traditions, New York: Columbia University.
Bălaşa, Dumitru (1993) De la Zamolxis la Iisus Hristos, Bârda: Editura Cuget românesc.
Bălaşa, Dumitru (2006) Dacii de-a lungul mileniilor, Bucureşti: Editura Miracol.
Bârlea, Ovidiu (1974) Istoria folcloristicii româneşti, Bucureşti: Editura Enciclopedică Românească.
Bernea, Ernest (1997) SpaŃiu, timp şi cauzalitate la poporul român, Bucureşti: Editura Humanitas.
Bivolaru, Gregorian (2003) Enciclopedia naturistă a elementelor minerale, Bucureşti: Editura
Shambala.
Bivolaru, Gregorian (2003) Enciclopedia naturistă a vitaminelor, Bucureşti: Editura Shambala.
Blaga, Lucian (1983) Meşterul Manole, Bucureşti: Editura Albatros.
Boia, Lucian (1997) Istorie şi mit în conştiinŃa românească, Bucureşti: Editura Humanitas.
Bucurescu, Adrian (1998) Dacia secretă, Bucureşti: Editura Arhetip.
Budiş, Monica (1998) Microcosmosul gospodăresc: Practici magice şi religioase de apărare,
Bucureşti: Editura Paidea.
Buliga, Sorin Lory (2008) Brâncuşi: Religiozitate, filosofie şi artă, Craiova: Editura Universitaria.
Buliga, Sorin Lory (2009) Simbolistică sacră în opera lui Constantin Brâncuşi, Craiova: Scrisul
Românesc.
Busuioceanu, Alexandru (2009) Zamolxis sau mitul dacic în istoria şi legendele spaniole, Bucureşti:
Editura Dacica.
Caraioan, Pompiliu (1967) Geneza sacrului, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică.
Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain (1994) DicŃionar de simboluri, vol. 1-3, Bucureşti: Editura Artemis.
ChiŃimia, I. C. (1968) Folclorişti şi folcloristică românească, Bucureşti: Editura Academiei.
CoruŃ, Pavel (2005) Omul din CarpaŃi, Bucureşti: Editura Ştefan.
CoruŃ, Pavel (2006) Oamenii lui Zamolxe, Bucureşti: Editura Ştefan.
CoruŃ, Pavel (2007) Ultimul mag, Bucureşti: Editura Pavel CoruŃ.
CoruŃ, Pavel (2008) Codul lui Zamolxe, Bucureşti: Editura Pavel CoruŃ.
CoruŃ, Pavel (2009) Noi vom renaşte dintr-un vis, Bucureşti: Editura Pavel CoruŃ.
CoruŃ, Pavel (2010) Zamolxe Arianul, Bucureşti: Editura Pavel CoruŃ.
Crainicu, Felix; IoniŃă, Cristi (2009) Legendele dacilor liberi, Bucureşti: Editura Dacica.
Crişan, Ion HoraŃiu (2007) Medicina în Dacia, Bucureşti: Editura Dacica.
Crişan, Ion HoraŃiu (2008) CivilizaŃia geto-dacilor, 2 vol., Bucureşti: Editura Dacica.
Cueşdean, Lucian Iosif (2006) Româna, limba vechii Europe, Bucureşti: Editura Solif.
Datcu, Iordan (1998) DicŃionarul etnologilor români, vol. I, Bucureşti: Editura Saeculum I.O.
Datcu, Iordan (1998) DicŃionarul etnologilor români, vol. II, Bucureşti: Editura Saeculum I.O.
Datcu, Iordan (2001) DicŃionarul etnologilor români, vol. III, Bucureşti: Editura Saeculum I.O.
Deceneea (2013) InvocaŃiile poporului meu dac, Sydney: Sarbatoare Publications.
Delcea, Eugen (2000) Secretele Terrei: Istoria începe în CarpaŃi, Craiova: Editura Obiectiv.
Densuşianu, Nicolae (2000 [1913]) Dacia preistorică, Editura Meteor.
Drăgan, Constantin Iosif (1976) Noi, tracii şi istoria noastră multimilenară, Milano: Editura Nagard.
Drăgan, Constantin Iosif (1985) Mileniul imperial al Daciei, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică şi
Enciclopedică.
Drăgan, Constantin Iosif (2000) Imperiul romano-trac, Bucureşti: Editura Europa Nova.
Dumitriu, Anton (1974) Philosophia Mirabilis: Încercare asupra unei dimensiuni necunoscute a
filosofiei greceşti, Bucureşti: Editura Enciclopedică Română.
Eliade, Mircea (1954) Le Yoga, Immortalité et Liberté, Payot.
Eliade, Mircea (1962) Aspects du mythe, Paris.
Eliade, Mircea (1965) Rites and Symbols of Initiation, New York: Harper & Row Publishers.
Eliade, Mircea (1972) Zalmoxis, the Vanishing God: Comparative Studies in the Religions and Folklore
of Dacia and Eastern Europe, Chicago: University of Chicago Press.
Eliade, Mircea (1977) Forgerons et alchimistes, Paris: Flamarion.
Eliade, Mircea (1980) De la Zalmoxis la Genghis-Han, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică.
Eliade, Mircea (1987), editor şef, The Encyclopedia of Religions, New York: Macmillan Publishing
Company.
Eliade, Mircea (1992) Istoria credinŃelor şi ideilor religioase, Vol. 1, Vol. 2. Vol. 3, Chişinău:
Universitas.

30
 Bibliografie recomandată
Evseev, Ivan (1994) DicŃionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Timişoara: Editura Amarcord.
Feier, Nicolae (2010) Zestrea strămoşească: Pagini alese din mitologia şi istoria strămoşilor neamului
românesc, BistriŃa: Editura Karuna.
Filipaşcu, Alexandru (1940) Istoria Maramureşului, Bucureşti: Tipografia Universul.
Florian, Mircea (2006) Cunoaştere şi existenŃă, Bucureşti: Editura Garamond.
Fochi, Adrian; Datcu, Iordan (2002) Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc,
Bucureşti: Editura Saeculum I.O.
Gaivoronschi, Vlad (2002) Matricile spaŃiului tradiŃional, Bucureşti: Editura Paidea.
Gavrilă, Mariana (2009) Rădăcinile Ardealului: Marea preoteasă, Oradea: Editura Arca.
Gavrilă, Mariana (2010) IniŃierea dacică: Osiris s-a născut în CarpaŃi, Cluj-Napoca: Editura Dacia
XXI.
GavriluŃă, Nicu (1998) MentalităŃi şi ritualuri magico-religioase, Iaşi: Polirom.
Gebhardi, Ludewig Albrecht (1778) Geschichte des Reichs Hungarn und der damit verbundenen
Staaten, Leipzig: I. Theil.
Gennep, Arnold van (1996) Riturile de trecere, Iaşi: Polirom.
Georgescu Mircea (2010) Dacia lui Zamolxis, zeul celest, Filipeştii de Târg: Editura Antet.
Ghinoiu, Ion (2001) Panteonul românesc, Bucureşti: Editura Enciclopedică.
Ghinoiu, Ion (2003a) Atlasul etnografic român, Vol. I – Habitatul, Bucureşti: Editura Academiei
Române şi Editura Monitorul Oficial.
Ghinoiu, Ion (2003b) Atlasul etnografic român, Vol. II – OcupaŃiile, Bucureşti: Editura Academiei
Române.
Ghinoiu, Ion (2004) Cărările sufletului, Bucureşti: Editura Etnologică.
Ghinoiu, Ion (2005) Comoara satelor: calendar popular, Bucureşti: Editura Academiei Române.
Ghinoiu, Ion (2007) Sărbători şi obiceiuri româneşti, Bucureşti: Editura Elion.
Ghinoiu, Ion (2008a) Atlasul etnografic român, Vol. III – Tehnica populară; AlimentaŃia, Bucureşti:
Editura Academiei Române.
Ghinoiu, Ion (2008b) Mică enciclopedie de tradiŃii româneşti: sărbători, obiceiuri, credinŃe, mitologie,
Bucureşti: Editura Agora.
Godea, Ioan (2007) DicŃionar etnologic român, Bucureşti: Editura Etnologică.
Godwin, Joscelyn (1981) Mystery Religions in the Ancient World, London: Thames and Hudson Ltd.
Gorovei, Artur (1990) Folclor şi folcloristică, Chişinău: Editura Hyperion.
Herodot (1961), Istorii, vol. 1, Bucureşti: Editura ştiinŃifică.
Huszti, András (1791), Ó és újj Dacia AZ AZ Erdelynek Regi Es Mostani Allapotjarol Valo Historia,
Kessinger Publishing.
Iorga, Isabela (2006) Mistere ale pământului românesc, Bucureşti: Editura Miracol.
Kernbach, Victor (1983) DicŃionar de mitologie generală, Bucureşti: Editura Albatros.
Loisy, Alfred (2012) Misterele antichităŃii, Bucureşti: Editura Herald.
Lozovan, Eugen (2006) Dacia Sacră, Bucureşti: Editura Saeculum I.O.
Lovinescu, Vasile (2000) Interpretarea esoterică a unor basme şi balade populare româneşti,
Bucureşti: Editura Cartea Românească.
Lund, Carl; Crişan, Maria (2004) Zamolxis, primus getarum legislator: Upsaliae, 1687 = Zamolse,
primul legislator al geŃilor = Zamolxis first lawgiver of the Getae, Bucureşti, Arvin Press.
MacKenzie, Andrew (1977) Dracula Country: Travels and Folk Beliefs in Romania, London: Barker.
Manolache, Dumitru (2006) Tezaurul dacic de la Sinaia – Legendă sau adevăr ocultat?, Bucureşti:
Editura Dacica.
Miulescu, Nicolae (1975) Daksha, God’s Country, Editura Nagard.
Modorcea, Grid (2001) Brâncuşi înainte de Brâncuşi, Bucureşti: Editura Semne.
Muşat, Mircea (1980) Izvoare şi mărturii străine despre strămoşii poporului român: culegere de texte,
Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România.
Necşoiu, Floarea (2012) Un tezaur nepieritor... creaŃia noastră populară, Bucureşti: Editura
DacoRomână TDC.
Noica, Constantin (1991) Pagini despre sufletul românesc, Bucureşti: Editura Humanitas.
Nour, A. (2006) Cultul lui Zamolxis, Bucureşti: Editura Miracol.
Oişteanu, Andrei (1998) Mythos & Logos. Studii şi eseuri de antropologie culturală, Bucureşti: Editura
Nemira.

31
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare
Oişteanu, Andrei (2004) Mircea Eliade între publicistica politică şi opera ştiinŃifică, în Nr. Archaeus,
tom VIII, fasc. 1-4.
Oltean, Dan (2002) Religia dacilor, Bucureşti: Editura Saeculum.
Oltean, Dan (2008) MunŃii dacilor: Călătorii pe plaiurile regeşti ale Sarmizegetusei, Bucureşti: Editura
Dacica.
Papadopol-Calimah, Al. (2007) Scrieri vechi pierdute atingătoare de Dacia, Bucureşti: Editura Dacica.
Piticaru, Ilie (1941) Teoria evoluŃiei spirituale, Bucureşti: Tiparul „Cartea românească”.
Platon (1974) Charmides, Opere I, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică.
Pop, Dumitru (2003) Universul culturii, tradiŃia şi promovarea lui în cultura şi viaŃa contemporană,
Cluj-Napoca: Casa CărŃii de ŞtiinŃă.
Rădulescu-Motru, Constantin (1999) Psihologia poporului român şi alte studii de psihologie socială,
Bucureşti: Editura Paideia.
Rogoz, Viorel (2002) Familia în credinŃe, rituri, obiceiuri, Satu Mare: Editura SolstiŃiu.
Romavia (2011) Sufletul neamului românesc: Vol. 1 - Legenda nemuritorilor din Valea Dunării –
Zalmoxis - Primus Getarum et Europae Legislator, Bucureşti: Editura Anima Mundi.
Russu, Ion Iosif (2009 [1944-1948]) Religia geto-dacilor: zei, credinŃe, practici religioase, Bucureşti:
Editura Dacica.
Russu, Ion Iosif (2009 [1959]) Limba traco-dacilor, Bucureşti: Editura Dacica.
Sărbătoare, Octavian (2010a) Pe Calea Lui Zamolxe: Trilogie zamolxiană, Sydney: Sarbatoare
Publications.
Sărbătoare, Octavian (2010b) Românul s-a născut zamolxian: Întrebări şi răspunsuri despre renaşterea
zamolxiană, Bucureşti: Editura DacoRomână TDC.
Sărbătoare, Octavian (2010c) ViaŃa Lui Zamolxe, Sydney: Sarbatoare Publications.
Sărbătoare, Octavian (2013a) Cartea Lui Zamolxe, Bucureşti: Editura Moroşan.
Sărbătoare, Octavian (2013b) Zamolxiana, ezoterismul neozamolxian: structurare şi hermeneutică,
Sydney: Sarbatoare Publications.
Sărbătoare, Octavian (2013c) Zamolxiana, practica neozamolxiană a nemuririi: terapie holistică şi
tehnici de evoluŃie spirituală, Sydney: Sarbatoare Publications.
Sărbătoare, Octavian (2014) Focul sacru dacic trezeşte neamul românesc: întrebări şi răspunsuri
despre renaşterea zamolxiană, Sydney: Sarbatoare Publications.
Săvescu, Napoleon (1999) Noi nu suntem urmaşii Romei, Bucureşti: Editura Intact.
Silver, Ellis (2013) Humans are Not from Earth: A scientific evaluation of the evidence for and (mostly)
against man's evolution on Planet Earth, Devon: Ideas4writers.
Sims, Martha C. (2005) Living Folklore: An Introduction to the Study of People and their Traditions,
Logan: Utah State University Press.
Stahl, Henri H. (1983) Eseuri critice despre cultura populară românească, Bucureşti: Editura Minerva.
Stroe, Geo (1999) DacoRomânia nemuritoare: Legende şi realităŃi, Bucureşti: Editura Tempus.
Stroe, Geo (2002) ŞtiinŃa dacoromânisticii pe înŃelesul tuturor, Bucureşti: Editura Tempus.
Stroe, Geo (2006) În căutarea lui Zamolse în DacoRomânia, Bucureşti: Editura DacoRomână TDC.
Stroe, Geo (2012) DacoRomânitatea, încotro, Bucureşti: Editura DacoRomână TDC.
Tăbran, Octavian (2011) Ancoră în... adevăr!...: Enigme sub... Obroc!, Bucureşti: Editura DacoRomână
TDC.
Toader, Şerban (2007) Pomană şi dar, Bucureşti: Editura Etnologică.
Tonciulescu, Paul Lazăr (1999) De la Tărtăria la łara Luanei, Bucureşti: Editura Miracol.
Trompf, Garry (1990) In Search of Origins, New Delhi: Sterling Publishers Private Limited.
Tudosescu, Ion (2006) Filosofia şi condiŃia umană, Bucureşti: Editura FundaŃiei România de Mâine.
Vartic, Andrei (1997) Magistralele tehnologice ale civilizaŃiei dacilor, Chişinău: Editura Basarabia.
Vartic, Andrei (1998) Drumul spre Kogaionon, Chişinău: Editura Basarabia.
Ubicini, Abdolonyme (1886) Les origines de l’histoire Roumaine, Paris: Ernest Leroux.
Vinereanu, Mihai (2008) DicŃionar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-
europenistică, Bucureşti: Editura Alcor.
Vulcănescu, Mircea (1991) Dimensiunea românească a existenŃei, Bucureşti: Editura FundaŃiei
culturale române.
Vulcănescu, Romulus (1985) Mitologie română, Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste
România.

32
 Index
A Homo Sapiens, 13 poligamie, 13, 15
abundenŃă, 16 hora dacilor, 18 practica nemuririi, 6-7
afirmaŃie de credinŃă, 7, 28 preotese, 18
arhetipuri, 7, 10-12 I psihofiziologie, 11
ascet, 12 Iisus Fiul Daciei, 5, 11-12, purificare (catharsis), 23-24
24
B iniŃieri, 11, 14, 20, 28 R
binecuvântări, 21 iudeo-creştinism, 5, 17, 22 reîncarnare, 24
botezuri, 11, 14, 17, 20 renaştere spirituală, 19
Î ritualuri de trecere, 20
C înŃelepciune, 7, 12, 25 rol centralizator, 5
capul de şarpe, 7, 21 rol identitar, 5
Cartea Lui Zamolxe, 6, 12, J rol social sănătos, 6
14, 20-22, 24-25, 28 Jurământul Cavalerilor Rugul Lui Zamolxe, 14
catharsis vezi purificare Zamolxieni, 20-21
căsătorie, 13, 15 S
comunitate, 8, 14, 17-18, 28 K sacerdotul familiei, 7, 14
conştiinŃă, 7, 20 karmă, 24 salvare vezi mântuire
sanctuar neodacic, 9
D L sexualitate, 12-13, 15
Dacia, 21 lăcaşe de cult, 8-9 sihastru (călugăr), 12, 28
dansatoare, 18 Legile Lui Zamolxe, vezi simbolistică, 11
de facto, 13 Noile Legi Belagine societate, 10, 12-13, 28
Deceneu, 12, 24 spiritualitate, 4, 6-7, 14, 20, 23,
Detunata, 8 M 25
Dumnezeea, 12 Marele Lup Alb, 11-12, 20
Dumnezeul strămoşesc, 17-18 maturitate, 20 T
mântuire (salvare), 7, 25 temple, 8, 22
E memoria ancestrală, 23 Templul Uriaşilor, 9
epocă axială, 4 metempsihoză, 24 trădători, 24
ethos, 4-5, 12 metemsomatoză, 24
evoluŃie, 10, 25 mister, 7, 20, 23 U
moarte, 22 urne funerare, 22
F monogamie, 13
familie, 8, 12-15 MunŃii CarpaŃi, 5 V
floarea vieŃii, 8, 16, 22 valoare, 6
focul sacru dacic, 8, 14, 17 N vetre dacice ad hoc, 9
frăŃie, 18, 20, 26 neodaci, 7, 18 vindecare, 19
funeralii, 22 neozamolxianism, 5-7, 12
Noile Legi Belagine, 14, 25 Z
G Zamolxe, 4, 7, 11-12, 17, 21-
gânditori ai lumii, 4 O 22, 24
gnoză, 12, 14, 23 ortodoxie, 17 Zamolxiana, 6, 12, 14, 20
zamolxianism vezi
H P neozamolxianism
hieratic, 20 poliandrie, 13, 15 zâne, 5, 19
Ziua Luminii Sacre, 14, 25

33
 Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale dacice – Octavian Sărbătoare

Cuprins
Pagina
Introducere 4

Cap. 1 – Neozamolxianismul şi baza sa de idei 5

Cap. 2 – Mediul şi lăcaşele de cult 8
Cap. 3 – Zamolxianul modern în societate şi cel retras din lume 10
Cap. 4 – Familia neozamolxiană 13
Cap. 5 – Comunitatea zamolxiană azi 17
Cap. 6 – IniŃieri, binecuvântări şi ritualuri de trecere: botez, 20
maturitate, căsătorie, moarte
Cap. 7 – Practici deosebite individuale şi de grup 23
Cap. 8 – ViaŃa de zi cu zi a zamolxianului, mântuire şi mister 25

Lista de grafice 27
Lista de tabele 27
Sumarul cărŃii Sunt zamolxian: îndrumarul renaşterii spirituale 28
dacice
Book Summary of I am Zamolxian: The Primer of Dacian 29
Spiritual Renaissance

Bibliografie recomandată 30
Index 33

34
 Despre autor

Octavian Sărbătoare s-a născut în România în 1952 şi din 1987 trăieşte în

Australia. A absolvit Facultatea de Litere cu specializările de licenŃă în studii
ale religiilor şi filosofie, apoi un an de specialitate postlicenŃă în studii ale
religiilor, Master la Litere (studii de pace şi conflict) cu distincŃie şi diplomă
postuniversitară (economie politică) la Universitatea din Sydney, Australia.
Doctor Honoris Causa. Este autorul unor cărŃi de cercetare în domeniul social
cât şi de beletristică, în limbile română, engleză şi italiană.

About the author

Octavian Sarbatoare was born in Romania in 1952. Since 1987 he has been
living in Australia. He completed his BA in Philosophy and Studies in
Religion, BA (Honours) in Studies in Religion, Master of Arts with Merit
(PACS) and Graduate Diploma (Political Economy) at the University of
Sydney, Australia. Doctor Honoris Causa. He is the author of various books
of scholarly research and fiction, in Romanian, English and Italian.

Sull'autore
Octavian Sarbatoare è nato in Romania nel 1952 e dal 1987 vive in
Australia. Ha conseguito la Laurea in Lettere con specializzazione in studi
sulle religioni e filosofia, e un anno di specializzazione post laurea in studio
delle religioni, Master in Lettere (studi sulla pace e sui conflitti), con
distinzione e diploma post universitario (economia politica) all'università di
Sydney, Australia. Doctor Honoris Causa. E' autore di alcuni libri di ricerca
nell'ambito sociale ma anche di ballettistica, nelle lingue romeno, inglese e
italiano.

35
 Colecþia Deceneu

"Atunci când omul

este îndeajuns de conºtient de
legãtura sa cu Creatorul Lumii, el devine
nemuritor prin cunoaºterea flãcãrii nemuririi din inima sa".

(din Cartea Lui Zamolxe, NEM, 3, 120)

Sarbatoare Publications
Sydney