Neamul Soimarestilor

Capitolul I. - La Cornul lui Sas

În anul Mîntuitorului 1612, pe vremea cînd înfloresc teii, singurătăţile Prutului, la

cotitura care se chiamă Cornul lui Sas, vuiau de furtuna războiului.

Încă din zorii zilei se mişcase de deasupra Popricanilor Ştefan Tomşa, cu oastea
lui amestecată. Iar din susul apei, vestitul şleahtic Potocki şi Constantin Vodă
Movilă grăbeau cu leşii şi cu cazacii lor şi cu puţină oaste de ţară.

Tomşa era nerăbdător. Pe harmasarul lui alb, arăbesc curat, întruna se sălta în
şaua adîncă şi cerceta zarea malurilor Prutului. Apoi îşi întorcea căutătura
încruntată, c-un ochi uşor fugind în laturi, spre şiragurile strînse de ieniceri, de
tatari de Bugeac, de munteni şi de moldoveni din Ţara-de-jos. Cercetaşii tatari
tocmai aduseseră „limbi” de la duşman, tîrîndu-le în arcane. – Constantin-Vodă
cu ai lui veneau în Cornul lui Sas.

----
Neamul Șoimăreștilor este un roman istoric scris de Mihail Sadoveanu și
publicat pentru prima oară sub formă de foileton în anii 1912-1913 în revista
literară ieșeană Viața Românească. Acțiunea romanului se petrece la începutul
secolului al XVII-lea, în timpul domniei în Moldova a lui Ștefan Tomșa al II-lea
(1611-1615). Sursa principală de inspirație a romancierului a fost Letopisețul
Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace al cronicarului Miron Costin.
Urangutanii sunt capabili să utilizeze în mod spontan un ciocan pentru a sparge nuci

Urangutanii şi-au câştigat deja o reputaţie datorită remarcabilei lor dexterităţi fizice care îi ajută
să se deplaseze cu uşurinţă prin zonele dens împădurite, însă o echipă de cercetători germani
a anunţat că lista impresionantă de abilităţi ale acestor vieţuitoare poate fi completată, mai nou,
cu spargerea nucilor cu ajutorul unui ciocan, relatează DPA miercuri.

Urangutanii sunt capabili să deprindă singuri această abilitate şi nu au nevoie de îndrumare

pentru a face acest lucru, a constatat o echipă de cercetători de la Universitatea din Tübingen în
urma unui studiu publicat în revista ştiinţifică American Journal of Primatology.

În cadrul studiului, urangutanii de la Grădina Zoologică din Leipzig, printre alţii, au primit nuci de
consistenţă tare, precum şi crengi tăiate pentru a putea fi folosite pe post de ciocan şi o bucată
de lemn ce putea servi drept nicovală.

Animalele utilizate în acest experiment au folosit spontan ciocanele pentru a sparge nuci şi nu
au copiat acest comportament din altă parte, au notat cercetătorii.

''Dintre maimuţele mari, urangutanii sunt cunoscuţi pentru că deţin al doilea cel mai mare
repertoriu în ceea ce priveşte utilizarea instrumentelor, după cimpanzei'', au notat cercetătorii.

''Cu toate acestea, animalele sălbatice nu au fost observate anterior spărgând nuci'', a declarat
conducătorul studiului, Claudio Tennie, citat într-un comunicat emis de universitate.

Experimente similare au fost desfăşurate la Grădina Zoologică din Zurich, unde patru
urangutani dintr-un grup au spart nuci cu un ciocan.

Prin urmare, spargerea nucilor cu ajutorul uneltelor este - cel puţin la urangutani - un
comportament care nu necesită transmitere culturală prin copiere, a explicat echipa de
cercetători.

Oamenii de ştiinţă credeau anterior contrariul şi chiar se aşteptau ca această abilitate să

dispară la maimuţe în absenţa posibilităţii de transmitere culturală.

AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)

Alte stiri:
https://www.agerpres.ro/stiintatehnica/2021/08/27/la-un-an-dupa-diagnosticarea-cu-covid-19-
oboseala-si-dificultatile-respiratorii-persista-pentru-multi-pacienti-studiu--769840

https://www.agerpres.ro/stiintatehnica/2021/09/06/populatiile-umane-din-sudul-chinei-
produceau-bere-in-urma-cu-9-000-de-ani-studiu--774636
https://www.agerpres.ro/stiintatehnica/2021/09/29/doua-noi-specii-de-dinozaur-descoperite-pe-
insula-wight-din-marea-britanie--787996