Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
03 Titu Ionascu
03 Titu Ionascu
3/2014
Titu IONAŞCU**
Abstract: Practica judiciară, deşi nu este
considerată , în dreptul românesc, izvor de drept, este
considerată ca fiind deosebit de valoroasă în procesul Abstract: Judicial practice, although it is not
interpretării şi aplicării legii la cazuri concrete. considered in the Romanian law, sources of law, is
considered particularly valuable in the interpretation
Cuvinte cheie: jurisprudenţă, practică and application of the law to specific cases.
judiciară, competenţă, instanţe judecătoreşti
Key words: law, judicial practice,
competence, court
1. Noţiune
Jurisprudenţa sau practica judiciară
este alcătuită din totalitatea soluţiilor şi 1. Concept
hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Jurisprudence and legal practice
către instanţele de toate gradele, prin care consists of all solutions and judgments by
s-au interpretat sau aplicat normele courts at all levels, which have been
juridice la diferite situaţii concrete. Din interpreted or applied legal standards
punct de vedere etimologic, cuvântul different situations. Etymologically
“jurisprudenţă” provine din cuvintele speaking, the word "law" comes from the
latine “juris”, insemnând drept şi “dictio”, Latin words "juris" means right and
semnificând pronunţare, iar la origine, "dictio" signifying references and
jurisprudentia” desemna arta şi ştiinţa originally Jurisprudence " appoint legal art
juridică, în societatea contemporană. and science in contemporary society.
Jurisprudenţa este un izvor de drept Case law is a formal source of law
formal ce include experienţa practică a which includes practical experience
organelor judecătoreşti ce aplică dreptul judiciary applying positive law and that
pozitiv şi căruia îi probează şi legitimează proves it legitimizes validity. It should be
valabilitatea. Trebuie menţionat faptul că noted that the case is the result of
jurisprudenţa este rezultatul interpretării şi interpretation and law enforcement,
aplicării dreptului, realizată de organul conducted by the judicial body according
judiciar potrivit voinţei legiuitorului care to the will of the legislature that approves
a edictat norma de drept. În dreptul the rule of law. The current Romanian law
românesc actual, prin de finiţie, by the finite case and judicial precedent is
jurisprudenţa şi precedentul judiciar nu not a source of positive law, the judge
constituie izvor de drept pozitiv, having the duty to obey the law and to
judecătorul având îndatorirea de a se apply it in letter and spirit 8.
supune legii şi de a o aplica în litera şi Jurisprudence in relation to the
spiritul ei1. law, has three forms which distorts or
Jurisprudenţa în raport cu legea, transforms dead letter law: case law
*
Conf. univ. dr., Departamentul Ştiinţe Juridice, Facultatea de Relaţii Internaţionale, Drept şi Ştiinţe
Administrative, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg-Jiu
**
Assoc.Proff.Ph.D, Department of Juridical Sciences, Faculty of International Relations, Law and
Administrative Sciences, “Constantin Brâncuşi” University of Tg-Jiu
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2014
31
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2014
cunoaşte trei forme care denaturează sau required under the law, a delegating law
transformă legea în literă moartă: (secundum legem), which can not be
jurisprudenţa obligatorie în virtutea legii, challenged as a source of law, because its
a unei delegări a legii (secundum legem), power comes from the law, it does not
care nu poate fi contestată ca izvor de change or supplement the law, but only
drept, deoarece puterea ei vine din lege, determines its application strictly
aceasta nu modifică şi nu completează praeterita case legem (in addition to the
legea, ci doar determină aplicarea ei strict, law), it is intended to complement the law
jurisprudenţa praeter legem (în and replace it where there legislative gaps
completarea legii), aceasta are rolul de a by praeterita legem interpretation, which
completa legea sau de a o suplini acolo is a kind of creative interpretation of the
unde există lacune legislative, prin law by the judge; legem praeterita case,
interpretarea praeter legem, care although formal kept within legal text
constituie un tip de interpretare creatoare basically distorts the content rule legal
a legii de către judecător; jurisprudenţa standing to its limit.
praeter legem, deşi formal se păstrează în Although the law is not
limitele textului legal, practic deformează contradicted by praeterita legem
conţinutul normei juridice, situându-se la interpretation changes subtly, its content.
limita acestuia. This is allowed only to the extent that
Cu toate că legea nu este legal texts are outdated and obsolete. Case
contrazisă, prin interpretarea praeter law contra legem (against the law) in
legem se modifică, în mod subtil, modern law could not exist. By law contra
conţinutul acesteia. Aceasta nu este legem interpretation of the law the judge
admisă decât în măsura în care textele gives a contrary one considered by the
legale sunt învechite şi desuete. legislature, and this is permissible only if
Jurisprudenţa contra legem (împotriva legal rules that are anachronistic, being
legii) în sistemele moderne de drept nu ar overcome by the development of society
putea exista. Prin jurisprudenţă contra and thus transforming the law a dead
legem judecătorul dă legii o interpretare letter.
într-un sens contrar celui avut în vedere de
către legiuitor, iar aceasta este admisibilă 2. Historical Evolution
doar în măsura în care normele legale Judicial practice is the emanation
respective constituie anacronisme, ele of judicial authority, the previous law that
fiind depăşite de dezvoltarea societăţii şi source of law. Jurisprudence and legal
astfel transformă legea în literă moartă. practice had the same role in all systems
of law, its role has varied from one
2. Evoluţie istorică historical epoch to another, from one
Practica judiciară este emanaţia country to other. In antiquity and
autorităţii judiciare, fiind anterioară legii feudalism (as is customary) law has been a
ca izvor de drept. Jurisprudenţa sau important source of law, which then
practica judiciară nu a avut acelaşi rol în diminished in modern European countries
toate sistemele de drept, rolul său a variat along with the percentage growth laws.
de la o epocă istorică la alta, de la o ţară la In Rome the king was judge and
alta. În antichitate şi feudalism (la fel ca şi creator of legal rules while case is an
cutuma), jurisprudenţa a constituit un important source of law, which formed the
izvor de drept important, care s-a diminuat basis of evolution right. After creating
apoi în epoca modernă în ţările europene o royalty decisions Pretoria called edicts,
data cu ponderea creşterii actelor became mandatory for all judges forming
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2014
32
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2014
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2014
33
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2014
franceze, rolul practicii judiciare s-a sources of law. This was motivated by the
limitat. Cu ocazia adoptării Codului Civil fact that resistance to new case law, can
francez din 1804, Portalis afirma că not provide models appropriate legal
trebuie să existe o jurisprudenţă cu rol de social change. Also, the case loses its
a umple golurile legii, susţinând în acelaşi importance and due to normative
timp că, „toate materiile trebuie development activities of the state.
reglementate de legi (...) abandonând
jurisprudenţei cazurile rare şi 3. The role of jurisprudence
extraordinare precum şi cele neprevăzute Contemporary Romanian law does
de legi”. not grant legal practice quality source of
Cu timpul, unele curente şi şcoli law, because the principle of separation of
juridice s-au pronunţat chiar defavorabil powers and the legality, the judiciary is
menţinerii practicii judiciare între not competent to legislate (to create law),
izvoarele de drept formal. Acest lucru era but to apply the law that is enacted by the
motivat de faptul că jurisprudenţa opune Parliament (the legislative power state).
rezistenţă la nou, neputând oferi modele Moreover, the Romanian Civil Code
juridice corespunzătoare schimbărilor expressly prohibits the judge determines
sociale. De asemenea, jurisprudenţa îşi create legal rules by a judgment which
pierde din importanţă şi ca urmare a pronounced. Article 4 of our Code Civil
dezvoltării activităţii normative a statului. has "the judiciary can only resolve
disputes between individuals, giving the
3. Rolul jurisprudenţei ruling applied only case without a general
Dreptul românesc contemporan, nu and permanent 10".
acordă practicii judiciare calitatea de izvor Mandatory magistrates to decide
de drept, pentru că, potrivit principiului cases based only on the law, without
separaţiei puterilor în stat şi al legalităţii, create new rules of law and without being
puterea judecătorească nu este competentă bound by judicial precedent, results from
să legifereze (să creeze legea), ci doar să the provisions of Art. 124, pt. 3 of the
aplice legea care este edictată de Constitution of Romania 11, that: Judges
Parlament (ca putere legislativă în stat). are independent and subject only to the
De altfel, Codul civil român stabileşte law, without being bound by the
expres interdicţia ca judecătorul să creeze judgments in similar cases by other judges
norme juridice prin hotărârea pe care o or even her, and to establish general
pronunţă. Art.4 din Codul nostru provisions that create new legal rules
civil dispune: „puterea judecătorească nu when solving a reason.
poate decât să rezolve litigiile între There are cases in judicial practice
indivizi, dând hotărâri aplicabile numai for whose solution there legal provisions
speţei şi fară caracter general şi or even if there is not sufficient or clear
permanent 3”. enough, but the judge is obliged to settle
Obligativitatea magistraţilor de a the principles of law specific and legal
soluţiona cauzele numai în baza legii, fară conscience, otherwise is guilty of denial
a crea noi reguli de drept şi fară să fie of justice. In such cases, the judge will
ţinuţi de precedentul judiciar, rezultă şi decide after other legal requirements,
din dispoziţiile Art. 124, pct. 3 din without which deciding a case to compel
Constituţia Românie 4, conform căruia: him or other judges to decide the same in
judecătorii sunt independenţi şi se supun other case, the respect of the principles
numai legii, fară a fi legaţi de hotărârile which it stops giving general solutions12.
pronunţate în cauze similare de alţi The judgment of the judge in a case
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2014
34
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2014
judecători sau chiar de ei, şi fară a putea shall be binding only to cause to give (for
stabili dispoziţii generale prin care să the present case in question) not for other
creeze noi norme juridice, cu ocazia similar cases. The judicial prectica does
soluţionării unei pricini. not create new legal rules, but only to
Există însă situaţii în practica interpret or supplement existing ones or
judiciară pentru a căror soluţionare nu adapt to new conditions life of society. It
există prevederi normative sau chiar dacă is estimated that the practice of judicial
există nu sunt suficiente sau destul de bodies is of particular importance in the
clare, dar pe care judecătorul este obligat rule of law, even as a subsidiary source of
să le rezolve conform principiilor de drept law, which is particularly valuable in
specific şi conştiinţei sale juridice, în caz solving the many problems social,
contrar se face vinovat de denegare de economic and political.
dreptate. În astfel de cazuri, judecătorul se From the above, we can define the
va pronunţa după alte norme juridice, fară following features of jurisprudence:
ca ceea ce decide într-o speţă să-l oblige emanating from a public authority or
pe el sau pe alţi judecători să decidă la fel judicial authority, is of a formal, legally
şi în alte speţe, respectând astfel binding to specific cases, has written,
principiul care-l opreşte să dea soluţii cu which gives them accurate, earlier law, in
caracter general5. terms of its appearance, is evolutionary
Hotărârea pronunţată de judecător dynamic printed social needs, had a
într-o cauză are forţă obligatorie numai creative role in law has a role in the
faţă de cauza pentru care s-a dat (numai interpretation and application of the law to
pentru speţa respectivă) nu şi pentru alte specific cases, completing the law when
cauze similare. În prectica judiciară nu se incomplete.
creează norme juridice noi , ci numai se Although not receiving the right to
interpretează sau se completează cele consider the source of contemporary
existente sau se adaptează noilor condiţii Romanian as though the judicial activity
de viaţă ale societăţii. Se apreciază că of the Constitutional Court can enforce the
practica organelor judiciare prezintă o Constitution even the legislature,
importanţă deosebită într-un stat de drept, declaring unconstitutional any act issued
chiar şi ca izvor subsidiar de drept, by it. So, by jurisdiction, the
aceasta fiind deosebit de valoroasă în Constitutional Court established a law can
procesul rezolvării multiplelor probleme ignore the will of the legislature,
social-economice şi politice. jurisprudence arising important decisions
Din cele prezentate, putem contura that can confirm or refute the direct rules
următoarele trăsături caracteristice ale legal persons adopted by the legislative
jurisprudenţei: emană de la o autoritate body. Also decisions of the Court
publică, respectiv autoritatea Supreme Court to resolve appeals on
judecătorească, are un caracter oficial, points of law, the Attorney General's
are forţa juridica obligatorie pentru complaint are general-binding as law, all
cazurile concrete, are formă scrisă, fapt courts.
ce-i conferă precizie, este anterioară legii, In most cases, courts reach
sub aspectul apariţiei sale, are caracter solutions in the interpretation and
evolutiv, dinamic, imprimat de nevoile application of legal rules. In case of
sociale, a avut un rol creator în drept, are conflict between lower courts, the
rol în interpretarea şi aplicarea legii la Supreme Court requires such an
cazuri concrete, completează legea când interpretation, the constant and consistent
este lacunară . delivery of solutions (decisions of the
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2014
35
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2014
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2014
36
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2014
1 Elena Paraschiv, Izvoarele formale ale dreptului , Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2007, p.92
2 Instanţelor anglo-saxone li se recunoaşte puterea de a crea atât norme individuale, aplicabile la cazuri
concrete, cât şi norme generale asemenea legilor, precedentul judiciar fiind obligatoriu, atât în cazul
soluţionat , cât şi în cazuri viitoare , pentru instanţa care l-a creat şi pentru celelalte instanţe care
soluţionează cazuri similare.
3
Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, Ed. Actami, Bucureşti, 1994 ,p.195
4
În Art.124 pct.3 din Constituţia României se stabilesc două cerinţe, care de fapt sunt principial
constituţionale: independenţa judecătorului şi supunerea judecătorului numai legii. A se vedea în acest
sens Ioan Muraru, E.S. Tănăsescu (coordonatori), Constituţia României. Comentariu pe articole, Ed.
C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p.1221-1225.
5 Ion Dobrinescu, Dreptatea şi valorile culturii, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1992, p.44
6 Convenţia pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Liberalităţilor Fundamentale, cunoscută şi su b
sistematizarea procedurii plângerilor în materria drepturilor omului provenite din statele membre al e
Consiliului Europei. Misiunea Curţii este să vegheze la respectarea prevederilor Convenţiei Europene a
Drepturilor Omului de către statele semnatare.
8 Elena Paraschiv, Formal sources of law, Ed. CH Beck, Bucharest, 2007, p.92
9 Anglo-Saxon courts are recognizing the power to create both individual rules applicable to specific
cases and general rules also laws, judicial precedent is binding both to solve and in future cases, the
court created for other courts that settled similar cases.
10 Nicolae Popa, General Theory of Law, Ed. Actami, Bucharest, 1994, p.195
11 In item 3 Article 124 of the Constitution of Romania to establish two requirements that are actually
constitutional principles: the independence of the judge and the judge obedience only to the law. See this
John Muraru, E. S. Tanasescu (coordinators), Constitution of Romania. Comment on articles, Ed. C. H.
Beck, Bucharest, 2008, p.1221-1225.
12 Ion Dobrinescu, Justice and cultural values, Ed. Romanian Academy, Bucharest, 1992, p.44
13
Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Liberties, known as the European
Convention on Human Rights, is a catalog of fundamental rights developed by the Council of Europe,
signed in Rome on 4 November 1950 and entered into force on 3 September 1953.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2014
37
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2014
14Strasbourg Court called the European Court of Human Rights was created to systematize the procedure
Materr human rights complaints from Council of Europe member states. Its job is to ensure compliance
with the European Convention on Human Rights by the signatory States.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2014
38