Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Termodinamica Bac Teorie Copy PDF Free
Termodinamica Bac Teorie Copy PDF Free
T = 273,15 K
8. ECHILIBRU TERMIC
= la contactul termic dintre A şi B nu există schimb de căldură între cele două
9. PRINCIPIUL 0 AL TERMODINAMICII
Există un parametru de stare numit temperatura empirică, astfel încât:
e parametru intensiv
are aceeaşi valoare pentru sistemele termodinamice aflate în echilibru termodinamic între ele
10. SCARA CELSIUS
0ºC → gheaţa se topeşte
100ºC → apa fierbe
3 J
E c, tr k T , unde k = 1,38 ·10-23 (constanta lui Bolzmann)
2 K
Variaţia
Transfor Căldura
Def Legea Lucrul mecanic energiei Reprezentare grafică
marea schimbată
interne
υ = ct p Q ν C v ΔT
Izocoră ct L=0 ΔU ν C v ΔT
V = ct T Q ν c v ΔT
υ = ct Q ν C p ΔT L p ΔV
V
Izobară ct ΔU ν C v ΔT
p = ct T Q ν c p ΔT L ν R ΔT
V2
Q ν R T ln V2
V1 L ν R T ln
υ = ct V1
Izotermă p V ct p ΔU = 0
T = ct Q ν R T ln 2 p
p1 L ν R T ln 2
p1
p V γ ct L ΔU ΔU ν C v ΔT
Adiabată - Q=0
TV γ -1
ct L ν C v ΔT
CICLUL CARNOT
1 → 2 destindere izotermă
2 → 3 destindere adiabatică
3 → 4 compresie izotermă
4 → 1 compresie adiabatică
Q1 Q 2 Q2
η 1
Q1 Q1
V2
1 → 2 Q1 Q12 ν R T1 ln
V1
V3
T2 ln
V4
2 → 3 Q 23 0 ⇒ η 1
V
T1 ln 2
V1
V3
3 → 4 Q 2 Q 34 ν R T2 ln
V4
4 → 1 Q 41 0
V3 V2
demonstrez că
V4 V1
2 → 3 ⇒ T V γ-1 ct ⇒ T1 V2γ-1 T2 V3γ 1
4 → 1 ⇒ T V γ-1 ct ⇒ T1 V1γ-1 T2 V4γ 1
____________________/
γ 1 γ 1
V3 V V3 V2
2 ⇒
V4 V1 V4 V1
Τmin
⇒ η 1 , în care Tmin este temperatura sursei reci
Τmax
Tmax este temperatura sursei calde
OBSERVAŢII
1. Randamentul ciclului nu depinde de natura substanţei de lucru, ci doar de raportul temperaturilor
extreme între care are loc transformarea ciclică.
2. randamentul nu poate fi supraunitar, iar valoarea „1” este posibilă dacă şi numai dacă
temperatura sursei reci este T2=0.
3. randamentul oricărui ciclu nu poate depăşi randamentul ciclului Carnot reversibil, care
funcţionează între aceleaşi temperaturi extreme.
1 → 2 încălzire adiabatică
2 → 3 încălzire izocoră
3 → 4 răcire adiabatică
4 → 1 răcire izocoră
SA = supapa de admisie
SE = supapa de evacuare
B = bujie
PMS= punct mortem superior
PMI = punct mortem inferior
Vmax
fie ε
Vmin
Q1 Q 2 Q2
η 1
Q1 Q1
1 → 2 Q12 0
T4 T1
2 → 3 Q 23 ν C v (T3 T2 ) ⇒ η 1
T3 T2
3 → 4 Q 34 0
4 → 1 Q 41 ν C v (T1 T4 )
γ 1
V
1 → 2 ⇒ TV γ -1
ct ⇒ T1 V
1
γ -1 γ 1
T2 V
2 ⇒ T2 T1 1 ⇒ T2 T1 ε γ 1
V2
γ 1
V
3 → 4 ⇒ T V ct ⇒ T3 V T4 V ⇒ T3 T4 1
γ -1 γ -1
2 1
γ 1
⇒ T3 T4 ε γ 1
2
V
T4 T1 T4 T1 1
⇒ η 1 ⇒ η 1 ⇒η 1
ε γ 1
γ 1 γ 1 γ 1
T4 ε T1 ε (T4 T1 ) ε
Randamentul mecanic efectiv al unui motor Otto modern este de circa 20-25%
Motorul Otto standard este un motor în 4 timpi, în care pistonul face 4 curse:
Timpul 1. Admisia. Pistonul porneşte de la capătul superior al cilindrului şi în cilindru este aspirat
amestecul de aer şi benzina, deoarece supapa de admisie este deschisă. La sfârşitul acestui timp pistonul
ajunge la capătul inferior şi supapa de admisie este închisă.
Timpul 2: Compresia adiabatică. Amestecul se încălzeşte pana când pistonul ajunge la capătul
superior.
Timpul 3:Arderea şi destinderea adiabatică. O descărcare electrica a bujiei aprinde amestecul
carburant a cărui ardere are loc rapid, ca o explozie. De aici provine şi denumirea alternativă de motor
cu explozie. Presiunea şi temperatura în cilindru cresc brusc şi pistonul este împins. Timpul 3 este timpul
motor, în care se efectuează lucru mecanic asupra pistonului. La sfârşitul acestui timp se deschide
supapa de evacuare.
Timpul 4: Evacuarea gazelor arse în atmosferă. Evacuarea gazelor arse în atmosferă începe printr-un
proces de răcire izocoră, până când gazele ajung la presiunea atmosferică. Pistonul se ridică şi gazele
sunt evacuate, supapa de evacuare fiind deschisă. La capătul ciclului supapa de evacuare se închide,
supapa de admisie se deschide şi începe un nou ciclu.
MOTORUL DIESEL
0 → 1 destindere izobară
1 → 2 compresie adiabatică
2 → 3 destindere izobară
3 → 4 destindere adiabatică
4 → 1 răcire izocoră
1 → 0 comprimare izobară
Vmax V
fie ε şi α 3
Vmin V2
Q1 Q 2 Q2
η 1
Q1 Q1
1 → 2 Q12 0
C v (T4 T1 )
2 → 3 Q 23 ν C p (T3 T2 ) ⇒ η 1
C p (T3 T2 )
T4 T1
3 → 4 Q 34 0 ⇒ η 1
γ (T3 T2 )
Cp 1 Cv
4 → 1 Q 41 ν C v (T1 T4 ) γ ⇒
Cv γ Cp
γ 1
V
1 → 2 ⇒ TV γ -1
ct ⇒ T1 V
1
γ -1 γ 1
T2 V
2 ⇒ T2 T1 1 ⇒ T2 T1 ε γ 1
V2
V2 V3 V
2→3⇒ ⇒ T3 3 T2 ⇒ T3 T2 α ⇒ T4 T1 α γ
T2 T3 V2
γ 1
V
3 → 4 ⇒ TV γ -1
ct ⇒ T3 V γ -1
2 T4 V
1
γ 1
⇒ T3 T4 1 ⇒ T3 T4 ε γ 1
V2
T1 α γ T1 α 1 γ
⇒ η 1 ⇒ η 1
γ (α ε γ1 ε γ 1 )
γ 1 γ 1
γ (T1 α ε T1 ε )
Principala diferenţă dintre un motor diesel în 4 timpi şi un motor pe benzină în 4 timpi e faptul că
combustibilul e injectat în cilindru şi nu intră în amestec cu aerul prin supapa de admisie.
Timpul 1: Admisia. Prin deschiderea supapei de admisie, pistonul se duce în jos, deplasându-se de la
punctul mort superior în punctul mort inferior şi se introduce aer în cilindru.
Timpul 2: Compresia. După închiderea supapelor, pistonul începe să se deplaseze dinspre punctul mort
inferior spre cel superior, comprimând aerul din piston. La un anumit moment al compresiei, prin
injector este introdus, în cilindru, combustibilul pulverizat.
Timpul 3: Arderea şi detenta. Amestecul de aer cu vapori de motorina, comprimat într-un timp foarte
scurt, explodează, împingând pistonul din punctul mort superior în punctul mort inferior.
Timpul 4: Evacuarea. Supapa de evacuare se deschide, iar cea de admisie rămâne închisă şi, prin
deplasarea pistonului din punctul mort inferior în cel superior, sunt evacuate gazele arse din cilindru.