Sunteți pe pagina 1din 34

Criminologie

MULTIPLE CHOICE

1. Din ce surse s-a inspirat criminologia ?


a. operele filosofice si literare ale antichitatii inspirate din tema crimei si a
criminalului
b. programele unor organizatii neguvernamentale ce au ca obiect crima si criminalul
c. cercetarile sociologice ce s-au facut in penitenciare

2. Cui i se atribuie termenul "criminologie" ?


a. C. Lombroso
b. E. Ferri
c. P. Topinard

3. Ce momente marcheaza sau influenteaza aparitia criminologiei ca stiinta ?


a. opera lui Cesare Beccaria (1764) si a lui Cesare Lombroso ( 1876)
b. opera lui Jeremy Bentham ( 1787) si a lui Edwin Sutherland
c. opera lui Quetelet si a lui Lacasagnne

4. Ce studii si publicatii de specialitate influenteaza evolutia criminologiei ca stiinta ?


a. studii statistice publicate de A.M.Guerry in 1834 in Franta
b. studii de psihologie judiciara publicate de T. Bogdan in Romania
c. Revista de drept penal si Criminologie ( 1907- Belgia)

5. Ce reprezinta criminologiile specializate ?


a. proces de specializare pe plan profesional in domeniul criminalitatii
b. combinare a intereselor unor discipline din cadrul stiintelor sociale
c.criminologia clasica din perspectiva altor discipline ( biologice, psihologice, etc.)

6. Care este trasatura esentiala a criminologiei biologice ?


a. extinde aria de investigatie privind infractorul si criminalitatea
b. studiaza trasaturilor biologice ale minorilor delincventi
c. urmareste cunoasterea criminalitatii aparente

7. Prin ce se caracterizeaza criminologia sociologica ?


a. o extindere a interesului stiintific si asupra fenomenului criminalitatii
b. studiaza infractorul sub raportul personalitatii sale
c. studiaza crima si criminalul ca entitate juridical

8. Ce vizeaza criminologia generala ?


a. suma criminologiilor specializate
b. o noua perspectiva de abordare a problematicii criminalitatii
c. o abordare a criminalitatii din perspectiva bio- psihologica

9. Care sunt criteriile de delimitare a criminologiei de alte stiinte ?


a. scopul, obiectul, metoda
b. criminalitatea aparenta si criminalitatea legala
c. criminalitatea reala si cifra neagra a criminalitatii
10. Ce studiaza conceptiile sectoriale ?
a. dreptul penal si sistemul sanctionator
b. fapta si delincventul
c. victima si pedepsele privative d elibertate

11. Ce presupun conceptiile eclectice de unificare ?


a. nu depasesc puncte de vedere unilaterale
b. incearca o reunire in planul obiectului de studio
c. realizeaza un obiect complex de cercetare cu perspectiva unei analize
differentiate

12. Ce include Criminologia traditionala ?


a. criminologia clasica si criminologia pozitivista
b. criminologia reactiei sociale
c.. criminologia preventive

13. Care sunt limitele conceptiilor sectoriale cu privire la obiectul de studiu ?


a. ignora personalitatea individului in geneza crimei
b. pune prea mare accent pe delincventa juvenila
c. se definesc in mod confuz conceptele

14. Prin ce se delimiteaza criminologia reactiei sociale ( noua criminologie) fata de criminologia
traditionala ?
a. prin obiect, respectiv studierea proceselor ce duc la etichetare si reactiile sociale
fata de aceasta
b. prin modelele utilizate
c. prin finalitatea urmarita

15. Care este obiectul generic al criminologiei ?


a. crima, criminalul, criminalitatea, victima si reactia sociala
b. criminalitatea aparenta si reactia legitima
c. criminalitate legala si delincventa

16. În ce constă scopul general al criminologiei ?


a. asigurarea unei politici penale corespunzatoare
b. asigurarea unor institutii special
c. asigurarea separarii delincventilor minori de cei majori

17. Care este scopul particular si imediat al criminologiei ?


a. cunoasterea fenomenului deviant in societate
b. vizeaza paradigma etiologica
c. numai prevenirea tertiara

18. Ce loc ocupa functia descriptiva in criminologie ?


a. vizează fenomenologia criminalitatii- etapa obligatorie in cunoasterea acestuia
b. descrie caracterul autonom al criminologieib.
c. priveste latura calitativa a fenomenului

19. Care este locul functiei explicative in cercetarea criminologica ?


a. este in stransa legatura cu scopul imediat
b. explica tipurile de infractori si victim
c. priveste latura cantitativa a fenomenului
20. Care este rolul functiei predictive in criminologie ?
a. construieste modele prospective
b. nu apeleaza la informatii din alte domenii
c. utilizeaza concepte specifice prevenirii

21. Care este esenta functiei profilactice ?


a. excede ariei de preocupari a criminologiei
b. evidentiaza relatia dintre mijloacele de tratament si prevenire
c. aduce in atentie curentul radical

22. Care sunt particularitatile metodologia cercetarii criminologice ?


a. abordarea interdisciplinara a criminalitatii reflecta si particularitatile utilizarii
diferitelor metode
b. criminologia nu are o metodologie proprie
c. criminologia foloseste numai metode de imprumut

23. Care dintre urmatoarele metode particulare este valorificata in domeniul criminologiei ?
a. metoda logica
b. metoda clinica
c. metoda cartografica

24. La ce se refera conceptul de Criminalitate ?


a. fixeaza dimensiunile spatio – temporale ale fenomenului
b. evidentiaza categoriile speciale de infractori
c. evidentiaza latura calitativa a analizei criminologice

25. Care este obiectul de studiu al criminologiei ?


a.orice fapta devianta dezaprobata de societate
a. criminalitatea ca fenomen social
b. apararea valorilor sociale fundamentale, implicit criminalitatea

26. Ce vizeaza criminalitatea reala ?


a. nu se poate vorbi de o criminalitate reala
b. totalitatea infractiunilor savarsite pe un anumit teritoriu, intr-o anumita perioada
c. criminologia este preocupata doar de criminalitatea aparenta

27. Cum se defineste criminalitatea aparenta ?


a. criminalitatea mediatizata de mijloacele mass- media
b. criminalitatea ce poate fi descoperita stiintific, prin metode de cercetare
c. totalitatea infractiunilor pentru care au fost sesizate organele din sistemul justitiei
penale

28. Ce este criminalitatea legala ?


a. totalitatea infractorilor trimisi in judecata
b. totalitatea infractorilor cercetati de organele de urmarire penala
c. totalitatea infractiunilor finalizate cu hotarari definitive

29. Ce este Cifra neagra a criminalitatii ?


a. diferenta intre infractorii condamnati la pedeapsa inchisorii si cei ce-si executa
pedeapsa in libertate
b. nucleul dur al criminalitatii format din criminali in serie
c. diferenta dintre criminalitatea reala si cea aparenta
30.Ce caracteristici prezinta observatia empirica ?
a. ia nastere doar in aglomeratie sau situatii criminogene
b. ofera o larga imagine asupra fenomenelor obsevate
c. este subiectiva , fragmentara si primara

31. Prin ce se caracterizeaza observatia stiintifica ?


a. o percepere intentionata si atenta a realitatii in domeniul studiat
b. intervine caracterul subiectiv al informatiilor culese
c. observatorul va fi influentat de conceptiile sale politice

32. Care este esenta Experimentului ?


a. grad redus de generalitate
b. aplicat mai mult in medicina
c. vizeaza legaturile de interconditionare intre fenomene

33. Ce tipuri de experiment recunoasteti ?


a. experiment particular si colectiv
b. experiment de laborator si de teren
c. experiment urbane si rurale

34. Ce are in vedere Metoda clinica?


a. explorarea multidisciplinara a unui infractor determinat
b. opereaza cu variabile independente si depandente
c. este suportul criminologiei reactiei sociale

35. Care sunt conceptele operationale de ordin explicativ ale criminologiei ?


a. prezent, hazard, probabilitate
b. cauza, conditie , factor
c. mijloacelor de supraveghere, asistenta sociala, liberarea conditionata

36. Ce criminologi au realizat tipologii ale infractorilor ?


a. tipologia lui R. Garoffalo
b. tipologia lui E. Ferri
c. tipologia lui J.Pinatel

37. Prin ce se caracterizeaza Metoda comparativa ?


a. poate fi intalnita doar in faza de inceput a unei cercetari criminologice
b. are un camp de aplicare limitat la fenomenele ce pot fi comparate
c. orice comparatie presupune cel putin doua elemente, fapte ori procese ce pot fi
comparate

38. Ce presupun Metodele de predictie ?


a. se asociaza cu alte metode de investigatie a infractorului ( studii de caz, follow-up)
b. privesc si evolutia sistemului sanctionator dupa incheierea tranzitiei in tara noastra
c. vizeaza numai bandele de delincventi minori si tineri

39. Ce tehnici principale sunt utilizate in criminologie ?


a. chestionarul si interviul
b. observatia colectiva in cercetari interdisciplinare
c. logica si comparatia
40. Ce tip de observatie se diferentiaza in functie de etapa cercetarii ?
a. partiala ( axata pe o anumita tema)
b. observatia prudent
c. observatia definitive

41. Care sunt conceptele operationale de ordin predictiv ale criminologiei ?


a. prezent, hazard, probabilitate in cazul cercetarilor de diagnostic
b. observatia sistematizata si observatia nesistematizata
c. cauza , conditie, effect

42. Ce tipuri de observatie se pot delimita in raport cu pozitia observatorului fata de sistemul
observat ?
a. externa, cu observatorul in afara sistemului studiat, si interna, cu participare pasiva
a. in parteneriat, cu observatori din domenii diferite
b. parţială, stabilind relatii prin corespondenta cand observatorul nu este admis in
grup sau totală

43. Cum se clasifica chestionarele dupa natura si intinderea informatiei cerute ?


a. chestionar privind motivatia si privind datele de identificare, stare civila, ocupatie
b. chestionar privind interesele subiectilor si omnibus
c. chestionare cu o singura tema insotita de observatie

44. Ce tipuri de chestionar recunoasteti in raport cu momentul codificarii informatiei ?


a. chestionare intrebari inchise, deschise si mixte
b. chestionare intrebari inchise, deschise
c. chestinare cu raspunsuri dihotomice si trihotomice

45. Ce tipuri de chestionare in raport cu modul de recoltare a informatiei cunoasteti ?


a. chestionare administrate prin extemporal
b. chestionare administrate prin profesori si studenti
c. chestionare autoadministrate colectiv sau prin operatori de ancheta

46. Cum se pot clasifica interviurile ?


a. interviu structurat si nestructurat
b. interviu desensibilizat si clinic
c. interviu standardizat si informal

47. Carei metode i se subsumeaza interviul ?


a. metoda experimentului
b. metoda anchetei
c. metoda clinica

48. Ce este tehnica documentara ?


a. o observatie directa ( nemijlocita )
b. o tehnica de cercetare a continutului manifest unui înscris
c. un tip aparte de documentare

49. Ce vizeaza metoda clinica utilizata in criminologie ?


a. exploreaza simultan doar 3 trasaturi de personalitate
b. vizeaza depistarea tulburarilor de personalitate
c. cerceteaza un caz individual pentru formularea unui diagnostic si prescrierea unei
terapeutici
50. La ce se refera Testul de personalitate Rorschach ( "testul petelor de cerneala" ) ?
a. se urmaresc reactiile subiectului la anumite imagini simetrice , stimuli neclari
b. rezultatele confirma existenta unui tip de personalitate specific infractorilor
c. depisteaza diferente intre infractor si noninfractor sub aspectul intensitatii
anumitor trasaturi

51. Cum poate fi experimentul in functie de natura variabilei independente ?


a. de laborator sau de teren
b. invocat si provocat
c. experiment de tipul “inainte”, respectiv “dupa”

52. Pe baza carui test Soţii Glueck au selecţionat factorii psihologici ?


a. Luscher
b. Rorschach
c. Szondi

53. Ce cuprinde „nucleul personalităţii” în teoria lui J. Pinatel ?


a. inteligenţa si creativitate
b. labilitatea si indiferenţa afectivă
c. agresivitate si stare periculoasa

54. In ce consta diferenţa dintre infractor şi noninfractor în teoria personalităţii criminale ?


a. diferenta de natura
b. de pregătire şcolară
c. de grad

55. Care sunt reprosurile ce se aduc statisticii judiciare ?


a. criminalitatea este doar parţial reflectată
b. criminalitatea legală nu este separat înregistrată
c. nu arata diferentele intre criminalitatea legala si aparenta

56. Care sunt procedeele utilizate în metoda comparativă ?


a. Grafologic
b. Etiologic
c. Concordanţei

57. Ce scop au metodele de predicţie ?


a. influentarea asistentei postpenale
b. finalizează procesul de cunoastere a personalitatii criminale
c. formularea unei previziuni asupra fenomenului criminalitatii

58. Cine este autorul Teoriei personalităţii criminale ?


a. Enrico Ferri
b. J. Pinatel
c. E. Durkheim

59. Care sunt trasaturile criminologiei pozitiviste ?


a. fapta – ca obiect de studio
b. făptuitorul – ca obiect de studio
c. victima si criminalitatea
60. Care este obiectul de studiu al criminologiei tradiţionale ?
a. crima, criminalul, criminalitatea
b. crima şi reacţia socială faţă de aceasta
c. victima şi delincventul minor

61. Cine sunt reprezentanţii criminologiei clasice ?


a. Jean Pinatel si Etienne De Greeff
b. Denis Szabo si Sigmund Freud
c. Jeremy Bentham si Cesare Beccaria

62. Care sunt trăsături Criminologiei clasice ?


a. axarea studiului criminologic asupra infractorului
b. fapta – obiect de studio
c. pedeapsa – fundament al acţiunii umane

63. Cine sunt reprezentanţii Criminologiei pozitiviste ?


a. E. Sutherland, S. Freud
b. Cesare Lombroso, Enrico Ferri
c. Etienne de Greeff si Jean Pinatel

64. Care este obiectul criminologiei clinice ?


a. personalitatea infractorilor anormali
b. factorii individuali ai crimei
c. trecerea la act, personalitatea criminală şi reacţia socială

65. Ce semnifica reacţia socială în criminologie ?


a. reacţia violentă a unui grup de persoane
b. totalitatea mijloacelor de pedepsire a infractorilor
c. totalitatea reacţiilor şi acţiunilor societăţii faţă de criminalitate

66. Cand a aparut curentul interacţionist ?


a. secolul al XIX-lea
b. a doua jumătate a secolului XX
c. la începutul secolului nostrum

67. Care este obiectul de studiu al „criminologiei reacţiei sociale” ?


a. faptele antisociale săvârşite în mediul urban
b. infracţiunile care prezintă un pericol grav pentru societate
c. structurile sociale care impun un anumit sistem de valori şi norme şi mecanismele
prin care un comportament este etichetat delincvent

68. Care este meritul criminologiei reacţiei sociale ?


a. lărgirea orizontului de studiu al criminologiei
b. abordarea sistemică a personlităţii infractorului
c. evidentiaza rolul personalitatii infractorului

69. Cum se explica diversitatea definiţiilor în criminologie ?


a. neînţelegeri între autorii unor teorii
b. complexitatea obiectului de studio
c. diversitatea conceptelor operaţionale
70. Ce trasaturi prezenta criminologia clasica ?
a. proporţionalizarea pedepsei în raport cu periculozitatea făptuitorului
b. proporţionalizarea pedepsei în raport cu gravitatea faptei
c. aprecierea infractorului în funcţie de reacţia social

71. Cine este autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse ?


a. Paul Topinard
b. Rafaelle Garofallo
c. Cesare Beccaria

72. Cine este considerat initiatorul criminologiei antropologice ?


a. Cesare Lombroso
b. Cesare Beccaria
c. Jean Pinatel

73. Care sunt reprezentantii criminologiei pozitiviste ?


a. Rafaelle Garofallo si Enrico Ferri
b. Cesare Beccaria si Jeremy Bentham
c. M. Guerry si L. Quetelet

74. Care este premisa antropologiei criminale ?


a. criminalitatea este un fenomen de natura sociala
b. criminalitatea este un fenomen de natura economica
c. criminalitatea este un fenomen de natura biologica

75. Cine este autorul teoriei psihomorale ?


a. Jean Pinatel
b. Olof Kinberg
c. Etienne de Greeff

76. Care sunt fazele procesului de degradare morală a individului în teoria psihomorală ?
a. starea de confuzie
b. asentimentul formulat
c. asentimentul obţinut

77. Cine a introdus în criminologie conceptul de „stare periculoasă” ?


a. E. de Greeff
b. E. Durkheim
c. R. Garofalo

78. De unde rezultă diferenţa dintre infractor şi noninfractor în Teoria lui Etienne de Greeff ?
a. trăsăturile de caracter ale infractorului
b. Inteligenţă
c. uşurinţa de a săvârşi infracţiuni

79. Care sunt instanţele personalităţii în teoria lui S. Freud ?


a. Preconstientul
b. conştiinţa de sine
c. conştiinţa morală
80. Ce explică Freud prin complexul oedipian ?
a. paricidul si incestul
b. narcisismul si .homosexualitatea
c. agresivitatea si omorurile

81. Ce favorizează complexul de vinovăţie in conceptia lui S. Freud ?


a. tentaţia permanentă de a încălca norme morale
b. săvârşirea de fapte penale
c. trecerea la act

82. Unde situeaza S. Freud diferenţa dintre infractori şi noninfractori ?


a. la nivelul conştiinţei de sine
b. la nivelul conştiinţei morale
c. la nivelul inconstientului

83. Care au fost discipolii lui C. Lombroso ?


a. A. Lacasagnne si Leonce Manouvrier
b. Enrico Ferri si Rafaelle Garofallo
c. Adolphe Quetelet si Andre Guerry

84. Cine a efectuat masuratori antropometrice pe baza carora a fundamentat teoria atavismului
evolutionist ?
a. C. Lombroso
b. C. Beccaria
c. E. Ferri

85. Ce ipoteza formuleaza C. Lombroso ?


a. gemenii pot deveni infractori
b. existenta unor stigmate anatomice
c. anturajul individului induce comportamentul infractional

86. Cum poate fi recunoscut infractorul in conceptia lui C. Lombroso ?


a. dupa complexele de inferioritate
b. dupa antecedentele penale
c. dupa anomaliile de ordin fizic

87. Cum se numeste lucrarea fundamentala a lui C. Lombroso ?


a. Omul delincvent
b. Despre infractiuni si pedepse
c. Criminalitatea gulerelor albe

88. In ce sens isi revizuieste C. Lombroso teoria ?


a. extinde tipologia infractorilor
b. include si ipoteza reacţiilor la sindromul de violenţă
c. restrange procesul de dezvoltare a individului la biologic

89. Care sunt meritele orientării biologice în criminologie ?


a. introduce metoda „pozitivă”
b. introduce metoda tipologică
c. valorifica un bogat material factual
90. Care sunt limitele orientării biologice ?
a. nu ţine seama de pregătirea individului
b. tendinţa de biologizare a omului
c. nu se bazeaza pe aplicarea unor metode coroborate

91. Care sunt principalele caracteristici  ale teoriilor din orientarea psihiatrică-psihanalitică ?
a. acordă atenţie procesului de socializare a individului
b. studiază caracterul delincvenţilor privaţi de libertate
c. explică comportamentl delincvent pe baza unor componente psihice

92. Cand este mai ridicat riscul de delincvenţă la copiii adoptaţi ?


a. atunci cand părinţii biologici au antecedente penale
b. atunci cand părinţii adoptivi sunt infractori
c. atunci cand părinţii biologici şi părinţii adoptivi au antecedente penale

93. Ce rol are tipologia în criminologie ?


a. descoperirea anumitor infractori după comportamentul lor
b. descrierea şi explicarea fiecărui infractor
c. descrierea unor tipuri particulare de infractori

94. Care e diferenţa dintre infractor şi noninfractor în teoria lui Lombroso ?


a. o diferenţă de percepţie
b. o diferenţă de cultură
c. o diferenţă de natură

95. Care sunt principalele critici care se aduc operei lui Lombroso ?
a. lipsa unor studii predictive
b. lipsa grupurilor de control
c. lipsa echipelor de specialişti în cercetare
d. număr prea mic de subiecţi studiaţi

96. Care este diferenţa între infractor şi noninfractor în concepţia lui C. Goring ?
a. de natură morală
b. de natură psihosocială
c. de natură biologic

97. Prin ce se caracterizeaza criminalul înnăscut ?


a. un tip scund şi cu maxilar proeminent
b. un nebun din punct de vedere moral
c. un individ fara constiinta morala

98. Prin ce se caracterizeaza Scoala cartografica ?


a. s-a ocupat de infractor
b. a surprins anumite regularitati in savarsirea unor infractiuni
c. a pus accent pe analiza factorilor criminogeni individuali

99. Care este locul Scolii cartografice in evolutia criminologiei ?


a. aduce in planul preocuparilor cauzele individuale ale criminalitatii
b. sesizeaza o anumita constanta in savarsirea infractiunilor
c. delimiteaza zona ecologica de zona interstitial
100. Care este esenta Legii termice a criminalitatii ?
a. diferenta dintre delincventa juvenila si cea adulta
b. diferenta dintre mediul urban si mediul rural
c. diferentierea criminalitatii in functie de anotimpuri

101. Care sunt autorii Legii termice a criminalitatii ?


a. R. Garoffalo si O. Kinberg
b. E.Ferri si E. Sutherland
c. A.F.Quetelet si M. Guerry

102. In ce constau erorile Scolii cartografice ?


a. neglijarea factorilor morali
b. neglijarea factorilor individiuali
c. numarul limitat de situaţii studiate

103. Care sunt principalele idei ale Scolii mediului social ?


a. criminalitatea trebuie explicata prin ea insasi
b. crima e necesara, e legata de cultura, timp, si spatiu
c. criminalitatea este un fenomen trecator

104. Care este conceptia lui G.Tarde in cadrul Scolii mediului social ?
a. nu se opune conceptiei celorlalti reprezentanti
b. crima e necesara
c. criminalul e o persoana de prisos

105. Care sunt reprezentantii Scolii mediului social ?


a. R. Merton
b. A. Lacasagnne
c. D. Szabo

106. Care este conceptia lui E.Durkheim privind crima ?


a. crima e inutila
b. criminalul e un intrus
c. crima e utila si necesara

107. Care este semnificatia anomiei în conceptia lui E. Durkheim ?


a. un fenomen specific oricarei comunitati
b. o stare de confort
c. o atitudine ambivalent

108. Cum concepe anomia R.Merton ?


a. este sinonim cu cel al lui E.Durkheim
b. îi confera acestuia sensuri noi fata de cele cunoscute
c. leaga aparitia criminalitatii numai de crizele economice

109. Care este tipologia infractorilor in opinia lui E.Ferri ?


a. infractorul dependent de droguri si cel corrupt
b. delincventul juvenil si femeia criminal
c. "criminalul innascut" si cel de ocazie
110. Ce datoreaza C. Lombroso lui E.Ferri ?
a. denumirea teoriei al carei autor este ( atavismul evolutionist)
b. denumirea de "criminalul innascut"
c. legea saturatiei si suprasaturatiei

111. La ce se refera conceptia multifactorila a lui E.Ferri ?


a. are in vedere legea saturatiei si suprasaturatiei
b. descopera unele legitati ale fenomenului infractional
c. infractiunea are o determinare multipla

112. Care sunt principalele critici care i se aduc lui E.Ferri ?


a. nu a gasit cauzele care determina criminalitatea ca fenomen de masa
b. nu a continuat traditia lui Lombroso
c. a neglijat factorii sociali

113. La ce se refera precursorii orientarii sociologice ?


a. Scoala cartografica
b. Scoala antropologica
c. Scoala psihiatrica –psihologica

114. Care dintre urmatoarele teorii sunt inspirate de modelul consensual ?


a. teoriile integrative
b. teoriile culturaliste
c. teoria controlului social

115. Ce include modelul conflictual ?


a. criminologia critica
b. teoria psihomorala
c. teoria asociatiilor diferentiale

116. Prin ce se caracterizeaza modelul consensual ?


a. realizeaza o analogie cu stiintele naturii
b. explica criminologia radical
c. are in vedere interactionismul

117. Care este modelul de analiza care accepta ideea de adaptare ?


a. modelul systemic
b. modelul conflictual
c. modelul consensual

118. Prin ce se caracterizeaza Scoala de la Chicago ?


a. se ocupa de criminalii innascuti
b. explica teoriile ereditatii
c. delimiteaza zone criminogene specific

119. Care sunt principalele concepte pe care le formuleaza Scoala de la Chicago ?


a. anomie si imitatie
b. spatiu ecologic si zona de deteriorare morala
c. asociatii diferentiate si stare periculoasa
120. La ce se refera zona de deteriorare morala propusa de Scoala de la Chicago ?
a. familii dezorganizate si conditii de munca improprii
b. clima si anotimpurile
c. conflictul intre generatii si imitatia

121. Ce include conceptul de zona criminogena specifica, propus de Scoala de la Chicago ?


a. delincventa este specifica unor cartiere
b. zona interzisa organelor de politie
c. zona accesibila doar infractorilor straini

122. Ce ipoteza de cercetare propune E.Sutherland in teoria asociatiilor diferentiate ?


a. comportamentul delincvent este innascut
b. comportamentul delincvent este ereditar
c. comportamentul delincvent este invatat

123. Cum difera asociatiile diferentiate ?


a. in functie de profesie si educatie
b. in functie de frecventa, intensitate, prioritate
c. in functie de domiciliu si mediul de provenienta

124. Care sunt caile de invatare a comportamentului criminal in teoria lui E.Sutherland ?
a. se transmit ereditar
b. prin izolarea fata de familie
c. prin asocierea cu modele criminale

125. Ce manifestari ale criminalitatii scapa de sub incidenta legii penale, in opinia lui E.Sutherland
?
a. criminalitatea informatica
b. criminalitatea feminine
c. criminalitatea in mediile sociale instarite

126. Care sunt meritele teoriei lui E.Sutherland ?


a. surprinde efectele mediului fizic asupra comportamentului delincvent
b. explica mecanismele psihosociale ce modeleaza conduita delincventa
c. are o viziune mai larga asupra criminalitatii organizate

127. Ce critici se aduc teoriei asociatiilor diferentiate ?


a. lipsa grupurilor de control
b. nu clarifica originea criminalitatii
c. nu a pus in prim plan prevenirea

128. Care este tema centrala a orientarii culturaliste ?


a. raportul dintre cultura si criminalitate;
b. descrierea personalitatii delincventului minor;
c. raportul dintre cultura si infractiunile contra proprietatii

129. Carui model criminologic apartin teoriile din orientarea culturalista ?


a. modelul preventive
b. modelul deontologic
c. modelul consensual
130. Ce autori au tratat conflictele de cultura ?
a. E. Sutherland
b. A. Cohen
c. T. Sellin

131.In ce constau conflictele de cultura ?


a. au in vedere in special fenomenul migratiei
b. nu sunt conflicte de sensuri
c. reflecta contrastul dintre sat si oras

132. Caror teorii le este specifica tema conflictelor de coduri culturale ?


a. teoriile controlului social;
b. teoriile culturaliste
c. teoriile frenologice

133. Care este autorul teoriei “Subculturile delincvente”?


a. R.Merton
b. E.Durkheim
c. A.Cohen

134. Care sunt variantele criminologice ale culturalismului ?


a. conflictele de cultura
b. conflictele intre factorii de control social
c. conflictele dintre imigranti din tari diferite

135. Ce solutii propune Cohen pentru adaptarea grupurilor defavorizate ?


a. imigrarea pentru rezolvarea problemelor de existenta
b.ruptura definitiva cu valorile traditionale si alegerea caii delincvente
c. implicarea in diferite afaceri

136. Ce caracteristici prezinta subcultura delincventa in opinia lui Cohen ?


a. utilitara
b. Malitioasa
c. avantajoasa

137. In ce constau erorile in teoria lui A.Cohen ?


a. neglijeaza factorii mediului implicati in geneza crimei
b. neglijeaza unele aspecte legate de procesul de socializare a femeilor
c. restrange sfera infractiunilor comise de bandele de adolescenti la infractiunile
nonutilitare

138. Care sunt principalele concepte utilizate in teoriile functionaliste ?


a. prevenire primara si secundara
b. statusuri si roluri sociale , sistem social
c. sistem individual si colectivitati urbane

139. Ce examineaza teoriile de esenta functionalista ?


a. fenomenul delincventei juvenile
b. fenomenul migratiei
c. procesul de devenire a delincventei
140. Care este continutul conceptului de anomie in opinia lui R.Merton ?
a. un efect al ineficientei activitatii de prevenire
b. un efect al unei rupturi in structura culturala in contextul unei discrepante intre
normele sociale si capacitatea membrilor de a le respecta
c. un efect al confuziei in sistemul de drept

141. Ce tipurile de adaptare propune R.Merton ?


a. inovatie, evadare, rebeliune
b. imitatia si acomodarea
c. relatii cu un model pozitiv

142. Cui i se tribuie paternitatea conceptului de control social ?


a. R.Jeffery
b. G.Tarde
c. E.Durkheim

143. Care sunt motivele care justifica controlul social in opinia lui R.Jeffery ?
a. oamenii sunt prin natura lor antisociali si trebuie controlati
b. strategiile de prevenire nu sunt eficiente
c. societatea trebuie sa reactioneze pentru ca legea trebuie aparata

144. Cum e construita teoria infranarii ?


a. constructie ierarhica, presupunand doua categorii de frane complexe
b. se bazeaza doar pe individ sub raportul trasaturilor sale psihologice
c. se bazeaza doar pe factori sociali priviti ca un system

145. Care sunt barierele exterioare in teoria infranarii a lui W. Reckless ?


a. mediul geografic din zona de domiciliu
b. anturajul apropiat
c. strategiile de prevenire

146. Prin ce se caracterizeaza modelul conflictual ?


a. nu are nimic comun cu adaptarea si readaptarea sociala
b. vizeaza resocializarea si readaptarea infractorului la viata sociala
c. contesta rolul statutului ca "arbitru neutru"

147. Care sunt aspectele principale ale Curentului interactionist ?


a. isi are originea in teoria infranarii si modelele de control social
b. isi are originea in teoria etichetarii, grupul social aflat la putere creeeaza
delincventa
c. se centreaza pe structurile sociale nocive si indivizi periculosi

148. Ce aspecte esentiale caracterizeaza criminologia reactiei sociale ?


a. marcheaza ruptura epistemologica cu criminologia radicala
b. cercetarea criminologica nu mai priveste personalitatea infractorului
c. cercetarea criminologica explica procesele de aplicare a legii penale

149. Care sunt aspectele principale ale Teoriile criminologice integrative ?


a. implica o combinare a diferitelor teorii intr-o posibila si unica explicatie
b. vizeaza o integrare corespunzatoare a individului in societate
c. reflecta o conexare a opiniilor referitoare la criminalitate
150. Din ce perspectiva studiaza D.Szabo problematica criminalitatii ?
a. Biosocioantropologica
b. reuneste personalitatea si comunitatea intr-o conceptie cu valente integrative
c. perspectiva comparatista

151. Ce tipuri de observatie delimitam in functie de fenomenul observat ?


a. observaţie externă şi internă;
b. observatie directa si indirecta;
c. observatie partiala si totala.

152. Cărei funcţii îi este specifică cercetarea remediilor criminalitatii ?


a. funcţiei descriptive
b. funcţiei explicative
c. funcţiei proficatice

153. Carei criminologii îi aparţine postulatul următor « determinismul ca fundament al acţiunii


umane » ?
a. criminologia clasică
b. criminologia pozitivistă
c. criminologia reacţiei sociale

154. Cărei criminologii îi aparţine următoarea afirmaţie « liberul arbitru ca fundament al acţiunii
umane » ?
a. criminologia clasică
b. criminologia pozitivistă
c. criminologia reacţiei sociale

155. Cărui autor îi aparţine afirmaţia: « Criminologia este o regina fără regat « ?
a. C. Beccaria
b. T. Sellin
c. S. Freud

156. Ce presupun concepţiile eclectice ?


a. o sinteză a concepţiilor sectoriale
b. o fragmentare a obiectului de studiu
c. o amplă bază de date

157. În ce perioadă se propune examinarea formelor de reacţie socială ?


a. primul deceniu al sec. XXI
b. deceniile 6-7 ale sec. XX
c. ultima decadă a sec. XX

158. Ce-şi propun să studieze reprezentanţii criminologiei reacţiei sociale ?


a. descifrarea mecanismelor sociale prin care anumite comportamente erau etichetate
drept « criminale »
b. identificrea tipologiei infractorilor
c. stabilirea motivatiei infractionale

159. Cum se defineşte metoda ?


a. procedeu de aplicare
b. sistem de reguli necesare în cercetarea realităţii
c. stiinta studiului metodelor
160. Ce fel de metode sunt observatia si experimentul ?
a. metode cu grad ridicat de generalitate
b. metode cazuistice
c.metode de interpretare a datelor

161. Prin ce metode se pot culege date criminologice pentru esantioane mari ?
a. studiul de caz si anamneza
b. experimente si anchete de teren
c. observatia si metoda clinica

162. Care este principala caracteristică a experimentului ?


a. metoda cu grad redus de generalitate
b. un construct teoretic abstract
c. o observaţie provocată

163. Ce probleme ridica aplicarea experimentului ?


a. problema spatiului si timpului
b. probleme strategice si de limbaj
c. probleme metodologice si deontologice

164. Care sunt criterile in functie de care se pot grupa experimentele ?


a. natura variabilei independente
b. autorii cu studii interdisciplinare
c. avantajele pe care le confera

165. Care dintre următoarele criterii permit delimitarea experimentelor ?


a. locul de desfasurare
b. prezenta unor anchetatori selectati
c. finalitatea acestora

166. Ce avantaj prezintă experimentul de teren ?


a. studiaza fenomenul in conditii natural
b. permite izolarea variabilelor dependente
c. se finalizeaza mai rapid

167. Ce dezavantaj prezintă experimentul de laborator ?


a. subiectii sunt amagiti
b. creeaza un mediu artificial
c. variabilele nu pot fi controlate usor

168. Ce dificultăţi prezintă experimentul de teren ?


a. controlul variabilelor
b. atitudinea reticenta a subiectilor
c. masurarea facila rezultatelor

169. Ce avantaj prezintă experimentul de laborator ?


a. masurarea rezultatelor automat
b. acţionarea variabilelor independente repetat
c. consecintele unui mediu creat
170. Ce premise se asigura pentru buna desfasurare a experimentului ?
a. cât mai multi anchetatori în locul desfasurarii
b. alcatuirea unor grupuri cat mai asemantoare
c. corelarea variabilelor independente

171. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?


a. procedee de deductive
b. procedeul concordantei
c. procedeul rationamentului logic

172. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?


a. procedee de diferentiere
b. procedeul diferentei
c. procedeul per a contrario

173. Ce procedee utilizeaza metoda comparativa ?


a. procedee directe
b. procedeul variatiilor concomitente
c. procedeul de precizie

174. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?


a. procedee de diferentiere
b. controlul de precizie
c. procedeul per a contrario

175. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?


a. controlul statistic
b. procedeul diferentei
c. procedeul per a contrario

176. Prin ce procedee se alcatuiesc grupurile experimentale ?


a. procedeul deosebirilor
b. rationamentul reductio ad absurdum
c. controlul aleatoriu

177. Ce ofera metoda experimentala cu precadere ?


a. studiul infractorului in general
b. studiul infractorului determinat
c. atat studiul infractorului in general, cat si studiul infractorului determinat

178. Ce ofera metoda clinica cu precadere ?


a. studiul infractorului in general
b. studiul infractorului determinat
c. atat studiul infractorului in general, cat si studiul infractorului determinat

179. Ce metoda are ca finalitate formularea unui diagnostic ?


a. metoda observatiei
b. metoda experimentului
c. metoda clinica
180. Ce isi propune criminologia clinica ?
a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa orienteze regimul de executarea sanctiunilor penale
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice

181. Ce finalitate are criminologia clinica ?


a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa redirectioneze programul de resocializare al infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice

182. Ce obiectiv isi propune metoda clinica ?


a. sa releve trasaturile personalitatii infractorului
b. sa dobandeasca mai mute valente practice
c. sa atraga atentia asupra erorilor metodologice

183. Ce isi propune metoda clinica ?


a. sa compare un infractor cu un noninfractor
b. sa evalueze conduita viitoare a infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale

184. Ce premise ofera metoda clinica ?


a. sa ofere studiul infractorului in general
b. sa orienteze regimul de executarea sanctiunilor penale
c. sa elaboreze un program de tratament adecvat

185. Cum opereaza metoda clinica ?


a. prin intermediul variabilelor
b. prin intermediul anamnezei
c. prin intermediul comparatiilor

186. Ce presupune metoda clinica ?


a. un examen multidisciplinar al infractorului
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. introducerea unor variabile dependente

187. Ce presupune aplicarea metodei clinice ?


a. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
b. o incursiune in viata individului antisocial
c. introducerea unor variabile dependente

188. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?


a. interviu clinic aprofundat
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. noi variabile dependente

189. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?


a. teste psihologice
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. analize statistice
190. Ce tehnici presupune aplicarea metodei clinice ?
a. experimente de teren
b. o comparatie ampla intre infractor/noninfractor
c. tehnica documentara

191. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?


a. Dosare
b. Statistici
c. mijloace mass-media

192. Ce isi propune metoda clinica ?


a. sa compare un infractor cu un noninfractor
b. sa reconstituie biografia infractorului
c. sa atraga atentia asupra erorilor politicii penale

191. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?


a. statistici
b. biografii
c. mijloace mass-media

192. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?


a. mijloace mass-media
b. statistici
c. jurnale

193. Ce documente presupune aplicarea metodei clinice ?


a. fise medicale si scolare
b. statistici
c. mijloace mass-media

194. Ce persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice ?


a. Familia
b. comunitatea
c. magistratii

195. Ce persoane pot fi intervievate prin aplicarea metodei clinice ?


a. comunitatea
b. prietenii
c. alti infractori

196. Ce urmareste metoda tipologica ?


a. descrierea tipului criminal fata de cel noncriminal
b. delimitarea unor variabile
c. construirea unor clasificari complexe

197. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?


a. in teoriile de orientare bioantropologica
b. in statistici complexe
c. in rapoartele de cercetare
198. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?
a. in statistici complexe
b. in teoriile de orientare psihologica-psihiatrica
c. in rapoartele de cercetare

199. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?


a. in articolele masss-media
b. in statistici complexe
c. in teoriile de orientare sociologica

200. Cum e valorificata metoda tipologica in criminologie ?


a. in articolele masss-media
b. in statistici complexe
c. in teoriile integrative

201. Cum se pot clasifica tipologiile in criminologie ?


a. tipologii specifice si de imprumut
b. tipologii clasice si modern
c. tipologii concrete si abstracte

202. Ce notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?


a. Ipoteza
b. Tipologie
c. Anamneza

203. Ce notiune trebuie diferentiata de conceptul de tip ?


a. follow-up
b. descriere concreta
c. Anamneza

204. Prin ce se caracaterizeaza tipul criminalului innascut ?


a. dispune de un nucleu dur al personalitatii
b. e agresiv doar cand e provocat
c. trasaturi considerate stigmate ale crimei

205. Care sunt autorii care au realizat tipologii ale criminalilor ?


a. J. Pinatel
b. S. Mill
c. E. Ferri

206. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?


a. faza cercetarii exploratorii
b. faza diseminarii concluziilor
c. toate fazele cercetarii criminologice

207. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?


a. descrierea fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. Anamneza
208. In ce faza a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?
a. explicarea fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. Anamneza

209. In ce faza a a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?


a. prognoza fenomenului criminal
b. observarea empirica
c. Anamneza

210. La ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?


a. studierea faptei si a faptuitorului
b. studierea procedeelor de inductie
c. anamneza

211. La ce nivel de interpretare a cercetarii criminologice aplicam metoda comparativa ?


a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. studiul victimei si a reactiei sociale
c. studiul teoriilor psihanalitice

212. Carui tip de cercetare criminologica ii aplicam metoda comparativa ?


a. studierea tehnicilor
b. studiul victimei si a reactiei sociale
c. cercetarea cantitativa

213. Carui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?


a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor sociologice

214. Carui tip de cercetare criminologica aplicam metoda comparativa ?


a. studierea tipologiei faptei si a faptuitorului
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor sociologice

215 In ce domenii se aplica mai frecvent metoda comparativa ?


a. stiinte exacte
b. stiinte sociale
c. stiinte realiste

216. Ce etape obligatorii presupune metoda comparativa ?


a. stabilirea asemanarilor si deosebirilor
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor antropologice

217. Ce etape obligatorii presupune metoda comparativa ?


a. stabilirea variabilelor independente
b. explicarea deosebirilor
c. studiul teoriilor antropologice
218. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?
a. obiectul comparatiei
b. cercetarea calitativa
c. studiul teoriilor antropologice

219. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?


a. numarul asemanarilor si deosebirilor
b. criteriile de comparative
c. cauzele deosebirilor

220. Ce probleme ridica aplicarea metodei comparative in criminologie ?


a. numarul subiectilor comparati
b. criteriile de clasificarea a esantioanelor studiate
c. determinarea unei dimensiuni comune

221. Ce valoarea metodologica are comparatia in criminologie ?


a. reprezinta suportul metodologic al conceptiilor privind caracterul ereditar al
criminalitatii
b. criteriile de intocmire a statisticilor demografice
c. delimiteaza variabilele independente de cele dependente

222. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?


a. studii privind arborele genealogic
b. studii asupra criteriilor de comparative
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

223. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?


a. studii privind conceptiile utilitariste
b. studii asupra gemenilor
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

224. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?


a. studii privind comportamente deviante
b. studii asupra criteriilor de comparatie
c. studii vizand anomaliile genetice

225. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?


a. studii privind tipuri de reactie sociala
b. studii asupra criteriilor de comparative
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

226. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?


a. studii privind controlul social
b. studii asupra criteriilor de clasificare
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

227. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?


a. studii privind tendintele criminalitatii
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act
228. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?
a. studii privind rata criminalitatii
b. studii asupra probabilitatii de delincventa
c. studii vizand atitudinea opiniei publice fata de justitia penala

229. Caror tipuri de studii li se poate aplica metoda comparativa in criminologie ?


a. studii privind criminalitatea nedescoperita
b. elaborarea unor programe de terapie integrative
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

230. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?


a. studii privind tendintele criminalitatii
b. studii asupra tipurilor de penitenciare
c. studii vizand motivatia infractionala

231. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?


a. studii privind evaluarea probabilitatii de delincventa
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

232. Caror tipuri de studii li se pot aplica metodele de predictie in criminologie ?


a. studii privind evaluarea probabilitatii de recidiva
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

233. La ce se refera probabilitatea de delincventa ?


a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. elaborarea unor programe de tratament si prevenire a delincventei
c. studii vizand starile premergatoare trecerii la act

234. La ce se refera probabilitatea de recidiva ?


a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. evaluarea semnelor unei posibile delincvente a persoanelor care au deja o conduita
delincventa
c. studii vizand profilele unor criminali in serie

235. La ce segmenete ale criminalitatii se raporteaza metodele de predictie ?


a. evaluarea semnelor unei posibile delincvente la o varsta frageda
b. estimarea criminalitatii legale
c. studii vizand profilele unor criminali in serie

236. Cui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul european ?


a. Scolii cartografice
b. Scolii germane de criminology
c. Scolii mediului social

237. Cui se datoreaza elaborarea metodelor de predictie pe continentul american ?


a. Scolii de la Chicago
b. sotilor Glueck
c. Scolii de la Berkeley
238. Cum se numeau metodele de predictie elaborate de Scoala germana ?
a. Scheme de prognostic
b. Tabele de predictive
c. legitati ale mediului

239. Cum se numeau metodele de predictie elaborate de Sotii Glueck ?


a. Scheme de prognostic
b. Tabele de predictive
c. legile termice ale criminalitatii

240. Cum se numeau reprezentantii Scolii germane de prognostic ?


a. C. Lomboso si R. Garoffalo
b. M. Guerry si A. Quetelet
c. Schwaab si Schiedt

241. Ce pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?


a. probabilitatea de delincventa a unui grup
b. tipologii ale infractorilor
c. reactii sociale si profile ale victimelor

242. Ce pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?


a. probabilitatea de delincventa a unui individ
b. tipologii ale infractorilor
c. reactii sociale si profile ale victimelor

243. Ce pot evalua metodele de predictie elaborate de criminologi ?


a. probabilitatea de delincventa a unui grup
b. tipologii ale infractorilor
c. reactii sociale si profile ale victimelor

244. Cati factori predictivi au selectionat sotii Glueck ?


a.
5 factori predictive
b.
50 factori predictive
c.
15 factori predictive

245. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?


a.
5 factori de natura sociala
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali

246. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?


a.
5 factori privind caracterul
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali
247. La ce se refereau factorii selectionati de sotii Glueck ?
a.
5 factori vizand trasaturile de character
b.
15 factori motivationali
c.
10 factori medicali

248. Ce reguli deontologice se respecta in cazul observatiei ?


a.
stabilirea tipului de observatie
b.
stabilirea unei delimitari intre observator-observati
c.
intocmirea unei liste cu comportamentele observabile

249. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?


a.
posibilitatea aplicarii pe esantioane largi
b.
succesiunea intrebarilor
c.
accesibilitatea limbajului

250. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?


a.
succesiunea intrebarilor
b.
posibilitatea aplicarii pe esantioane eterogene
c.
accesibilitatea limbajului

251. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?


a.
posibilitatea aplicarii pentru diverse scopuri
b.
succesiunea intrebarilor
c.
accesibilitatea limbajului

252. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?


a.
posibilitatea aplicarii pentru aflarea cifrei negre a criminalitatii
b.
posibilitatea aplicarii pentru identificarea problemelor mentale
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

253.Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?


a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatii
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
254. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?
a.
posibilitatea corelarii cu alte metode
b.
posibilitatea completarii statisticilor
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

255. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?


a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii evolutiei cazului individual
c.
permite costuri financiare reduse prin autoadministrare

256. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?


a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea aplicarii in studiile privind reintegrarea postpenala
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

257. Prin ce se explica frecventa valorificare a chestionarului in criminologie ?


a.
posibilitatea aplicarii diferitelor metode
b.
posibilitatea evaluarii de ansamblu a fenomenului criminalitatii
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

258. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?


a.
intocmirea unei liste de intrebari
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen

259. Ce elemente presupune elaborarea unui chestionar ?


a.
inregistrarea comportamentului subiectului
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
posibilitatea aplicarii pentru determinarea potentialului victimogen
260.
a.intocmirea unui set de raspunsuri
b.
realizarea unei succesiuni logice si psihologice de intrebari
c.
prezenta unui operator de ancheta si a subiectilor
261. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
succesiunea intrebarilor
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
varsta operatorului de ancheta

262. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
limbajul utilizat - formularea intrebarilor
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
varsta operatorului de ancheta

263. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
ora la care se aplica chestionarul
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
dimensiunile chestionarului

264. Ce elemente pot modifica raspunsurile subiectilor in cazul aplicarii unui chestionar ?
a.
ora la care se aplica chestionarul
b.
locul in care se aplica chestionarul
c.
tipul intrebarilor

265. Ce avantaj prezinta chestionarul omnibus ?


a.
indica tendinta agresiva a subiectilor
b.
surprinde modul in care subiectii relationeaza faptele sociale
c.
arata nivelul inteligentei

266. Ce avantaj prezinta chestionarul omnibus ?


a.
indica nivelul de receptivitate a subiectilor
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

267. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?


a.
intrebarile sunt inchise si raspunsurile au coduri
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema
268. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?
a.
nu pot fi anticipate toate tipurile de raspunsuri
b.
arata nivelul inteligentei emotionale
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

269. Ce avantaj prezinta chestionarul postcodificat ?


a.
intrebarile sunt deschise si raspunsurile primesc coduri dupa administrare
b.
arata perceptia despre sine
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul cu o singura tema

270. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?


a.
arata tipul de temperament
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat

271. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?


a.
releva tipul de temperament
b.
evidentiaza structura chestionarului
c.
asigura mai bine anonimatul subiectilor investigate

272. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?


a.
arata tipul de temperament
b.
se adreseaza numai subiectilor cu studii superioare
c.
faciliteaza analiza statistica a raspunsurilor

273. Ce avantaj prezinta chestionarul precodificat ?


a.
evidentiaza tipul de infractor
b.
vizeaza mai mult intrebarile factual
c.
ajuta la construirea chestionarului postcodificat

274. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?


a.
sugestibilitatea variantelor de raspuns
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat
275.Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?
a.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
b.
atractia catre raspunsuri moderate si pozitiv
c.
ofera o cantitate mare de date fata de chestionarul autoadministrat

276. Ce dezavantaj prezinta chestionarul precodificat ?


a.
se intocmeste mai greu
b.
se adreseaza si subiectilor cu o pregatire scolara redusa
c.
includerea fortata a unor raspunsuri in categoriile fixate

277. Ce criterii determina tipul de chestionar selectat ?

a. domiciliul subiectilor

b. varsta si sexul celor chestionati

c. natura problemei investigate

278. Ce criterii determina tipul de chestionar selectat ?

a. domiciliul si studiile subiectilor

b. caracteristicile esantionului investigat

c. varsta si sexul celor chestionati

79. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?

a. prin posta

b. prin organizarea unui experiment

c. prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate

280.Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?


a.
prin publicare
b.
prin organizarea unui experiment
c.
prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate

281. Cum poate fi aplicat chestionarul autoadministrat ?


a.
prin intrevievarea fiecarui subiect
b.
prin extemporale collective
c.
prin ampla instruire prealabila a subiectilor asupra problemei investigate
282. Ce avantaje prezinta chestionarul autoadministrat ?
a.
nu implica personal specializat
b.
creste increderea subiectilor
c.
genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari

283. Ce avantaje prezinta chestionarul autoadministrat ?


a.
creste stima de sine a subiectilor
b.
obtinerea datelor direct de la sursa
c.
genereaza o reactie pozitiva fata de noi chestionari

284.Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?


a.
marimea literelor si instructajul
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
forma de prezentare

285. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?


a.
marimea literelor si instructajul
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
dimensiunea chestionarului

286. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?


a.
marimea literelor si instructajul
b.
formularea intrebarilor
c.
pregatirea operatorilor de ancheta

287. Ce probleme ridica alcatuirea oricarui chestionar ?


a.
structura chestionarului
b.
pregatirea operatorilor de ancheta
c.
marimea literelor si instructajul

288.Ce tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?


a.
tehnica documentara
b.
tehnica palniei (de la intrebari generale la intrebari particulare)
c.
tehnici de persuasiune
289. Ce tehnici se folosesc in construirea unui chestionar ?
a.
tehnica documentara
b.
tehnica palniei rasturnate (de la intrebari particulare la intrebari generale)
c.
tehnici de persuasiune

290.Ce rol au intrebarile filtru in construirea unui chestionar ?


a.
cresc autostima
b.
motiveaza continuarea raspunderii la intrebari
c.
opereaza o selectie a subiectilor

291. Ce rol au intrebarile introductive in construirea unui chestionar ?


a.
pun in contact subiectul cu tema investigate
b.
motiveaza continuarea raspunderii la intrebari
c.
opereaza o selectie a subiectilor

292. Ce rol au intrebarile de identificare in construirea unui chestionar ?


a.
cresc autostima
b.
evidentiaza datele personale ale subiectilor
c.
opereaza o selectie a subiectilor

293. Care este cel mai vechi test de inteligenta ?


a.
testul Binet-Simon
b.
testul Raven
c.
testul de inteligenta emotional

294. Ce masoara testul Binet-Simon ?


a.
Autostima
b.
motivatia invatarii
c.
coeficientul de inteligenta

295. Cine este creatorul primei scoli de criminologie din Quebec, Canada ?
a.
parintele Noel Mailloux
b.
judecatorul Ezat Fattah
c.
prof. Denis Szabo
296.De ce modelul Quebec e considerat o sinteza originala ?
a.
combina elemente din psihologie, sociologie, drept şi psihiatrie
b.
predau profesori din toata lumea
c.
elibereaza diplome de criminology

297. Ce propune Charles Goring ca remediu împotriva crimei ?


a.
izolarea in anumite locuri a infractorilor
b.
Eugenia
c.
masuri umanizate si personalizate

298. Ce teorie propune criminologul suedez Olof Kinberg ?


a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria atavismului evolutionist
c.
teoria infranarii

299.Ce teorie propune criminologul italian Benigno di Tullio ?


a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria infranarii

300. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?


a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria anomie

301. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?


a.
teoria asociatiilor differentiate
b.
teoria constitutiei delincvente
c.
teoria anomie

302. Ce teorii pot explica fenomenul traficului de persoane ?


a.
teoria inadaptarii biologice
b.
teoria subculturilor delincvente
c.
teoria anomie
303.Cine este autorul teoriei imitaţiei ?
a.
Gabriel Tarde
b.
Jean Pinatel
c.
Maurice Cusson

304. Cine este autorul teoriei conflictelor de cultură ?


a.
Gabriel Tarde
b.
Jean Pinatel
c.
Thorsten Sellin

305.Cine este autorul teoriei subculturilor delincvente ?


a.
Gabriel Tarde
b.
Albert Cohen
c.
Maurice Cusson

306. Cine este autorul teoriei alegerii economice raţionale ?


a.
Gary S. Becker
b.
Albert Cohen
c.
Maurice Cusson

S-ar putea să vă placă și