IOAN MĂRCULEŢ

MARIANA GHERGHINĂ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE
Clasa a XI-a

Caiet cu fişe de lucru

ISBN 978-973-0-31609-4

ISACCEA – 2020
 IOAN MĂRCULEŢ
MARIANA GHERGHINĂ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE
Clasa a XI-a

UTILIZATOR
Nume şi prenume.....................................
..............................................................
Clasa .....................................................

Caiet cu fişe de lucru

ISBN 978-973-0-31609-4

ISACCEA – 2020

1
Referenţi:
Prof. gr. I Valentina VLĂDAN, Colegiul Naţional „Octav Onicescu”, Bucureşti
Prof. dr. Viorel PARASCHIV, Liceul Economic de Turism, Iaşi
Prof. gr. I Mircea FURDUI, Colegiul Economic „George Bariţiu”, Sibiu

Autori:
Prof. dr. Ioan MĂRCULEŢ, Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale”, Bucureşti
Prof. gr. I Mariana GHERGHINĂ, Liceul Teoretic „Constantin Brătescu”, Isaccea
Cercet. dr. Cătălina MĂRCULEŢ, Institutul de Geografie al Academiei Române, Bucureşti

Redactare şi tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu acordul

autorilor.

ISBN 978-973-0-31609-4

Prezentul caiet reprezintă reeditarea lucrării „Geografie – probleme fundamentale ale lumii
contemporane. Caiet pentru clasa a XI-a” (2019), cu unele completări şi modificări.

Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
gherghinamariana72@yahoo.com
cmarculet@yahoo.com

2
 CUPRINS
Notă introductivă……………………………………………………………………………………..4

1. Mediul înconjurător – problemă fundamentală a lumii contemporane……………………………...5

Mediul înconjurător – aspecte generale………………………………………………………………………5
Factorii geoecologici – aspecte generale.……………………………………………………………………6
Geosistemul, ecosistemul și peisajul geografic…………………………………………………..………….9
Tipuri de medii geografice…………………………………………………………………………………….11
Tipuri de peisaje geografice…………………………………………………………………………............16
Hazarduri naturale şi antropice………………………………………………………………………………17
Despăduririle, deşertificarea şi poluarea – efecte ale activităţilor umane asupra mediului……………24
Protecția, conservarea și ocrotirea mediului………………………………………………………………..27
Managementul mediului înconjurător………………………………………………………………………..30

2. Regionalizarea şi globalizarea lumii contemporane…………………………………………………...33

Dimensiunile şi domeniile regionalizării şi globalizării……………………………………………………..33
Identitatea, uniformizarea şi diversitatea lumii contemporane……………………………………………35

3. Populaţia, resursele naturale şi dezvoltarea lumii contemporane…………………………..……….37

Evoluţii geodemografice contemporane. Diferenţieri regionale…………………………………………..37
Resursele umane şi dezvoltarea……………………………………………………………………………..39
Raportul dintre aşezări şi dezvoltare. Tendinţe ale evoluţiei aşezărilor umane………………………..42
Resursele umane şi agricole. Impactul exploatării şi valorificării resurselor asupra mediului…………44
Gestionarea resurselor, dezvoltarea economică şi dezvoltarea durabilă………………………………..45

4. Sistemul economic şi sistemul geopolitic…………………………..…………………………………...48

Evoluţia economiei mondiale şi sistemul economic mondial……………………………………………...48
Sistemul geopolitic mondial actual………………………………………………………………….............50
Rolul unor state în sistemul mondial actual…………………………………………………………………53
Ansambluri economice şi geopolitice mondiale actuale…………………………………………………...57
Organizarea spaţiului mondial (ţări în dezvoltare, ţări dezvoltate, alte categorii de ţări).
Raportul Nord-Sud………………………………………………………………………………………...59
De la lumea unipolară la lumea multipolară………………………………………………………………...61

Bibliografie………………………………………………………………………………………..…………..63

3
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Prezenta lucrare, Geografie, clasa a XI-a. Caiet cu fişe de lucru, este destinată activităţii elevilor
la clasă, sub directa îndrumare a profesorului de specialitate. Ea are în compunere 22 de lecţii.
Majoritatea textelor din conţinut sunt realizate pe baza manualelor publicate la editurile Humanitas
Educaţional (autori: S. Neguţ, M. Ielenicz, D. Bălteanu, M.-C. Neacşu, Al. Bărbulescu), Economică
Preuniversitaria (autori: Ge. Erdeli, N. Ilinca, Elena Matei, S. Costachie, Cătălina Şerban) şi Corint
(autor: O. Mândruţ), menţionate la notele de subsol cu: M 1 (manualul publicat la Edit. Humanitas), M
2 (manualul de la Edit. Economică) şi M 3 (manualul realizat la Edit. Corint).

Autorii

4
 1. Mediul înconjurător – problemă fundamentală a lumii contemporane

Fişa de lucru: MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – ASPECTE GENERALE

Geografia mediului înconjurător „are ca obiect de studiu analiza relaţiilor dintre societate şi natură”1.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce reprezintă:
 Mediul natural ___________________________________ Mediul natural
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
 exemplificări: ________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
 Realizaţi, în caseta alăturată (), o schiţă
sugestivă care să definească mediul natural.

 Mediul geografic _________________________________ Mediul geografic

______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
 Realizaţi, în caseta alăturată (), o schiţă sugestivă
care să definească mediul geografic.
 Completaţi textil de mai jos.
 Componentele mediului geografic pot fi grupate în:
a)  primare: ……………………………………………………..
……………………………………………………………………...;
 derivate: ………………………………………………………………………………………………………..;
 antropice: .…………………………………………………………………………………………………….. .
b)  abiotice: ………………………………………………..……………………………………………………;
 biotice: ………………………………………………..………………………………………………………..;
 antropice: ………………………………………………..……………………………………………………. .
 Mediul antropizat _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Mediul antropic ______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

1
M 2, p. 5.
5
  Precizaţi ce tip de mediu (antropizat sau antropic) este în regiunea în care locuiţi şi care
sunt modificările produse de om.

 Mediul înconjurător ______________________________ Mediul înconjurător

______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
______________________________________________________
 În literatura străină (franceză, britanică), sinonimul
termenului mediu înconjurător este environement.

 Realizaţi, în caseta alăturată (), o schiţă

sugestivă care să definească mediul înconjurător.

    

Fişa de lucru: FACTORII GEOECOLOGICI – ASPECTE GENERALE

 Factorii geoecologici determină şi influenţează caracteristicile mediului geografic. Cuprind:
 factorii abiotici:  cosmici
 climatici
 geomorfologici
 hidrologici
 edafici
 factorii biotici
 factorii antropici

I. Factorii abiotici
A. Factorii cosmici
Soarele influenţează majoritatea proceselor şi componentelor mediului.
 Radiaţia solară (luminoasă, ultravioletă, infraroşie) reprezintă sursa de lumină şi căldură.
1. Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent, scrieţi valorile medii anuale ale radiaţiei
solare globale în:
a. zona caldă: ……………………………………………………………………………………………………;
b. zonele temperate: ……………………………………………………………………………………………;
c. zonele reci: …………………………………………………………………………………………………. .
Radiaţiile ultraviolete în doze ridicate sunt nocive.
2. Cine absoarbe cea mai mare cantitate de radiaţii ultraviolete? ______________________
 Lumina este foarte importantă pentru biodiversitate.
3. Identificaţi şi scrieţi importanţa luminii pentru plante.
_________________________________________________________________________________________________

6
 Datorită nevoii de lumină, plantele se împart în:  heliofile şi  sciafile (sau umbrofile).
Pentru animale, lumina este importantă pentru orientare şi pentru sinteza unor vitamine (ex.: vitamina D).
Datorită adaptării la lumină, unele animale sunt  diurne, iar altele  nocturne.
Lumina influenţează migrarea unor specii de păsări şi a unor specii acvatice.
4. Rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:
a. Scrieţi zonele (sau etajele) de vegetaţie în care sunt prezente următoarele specii de
plante heliofile din România.
 colilie  ______________________________
 stejar brumăriu  ______________________________
 frasin  ______________________________
 larice (sau zadă)  ______________________________
 floare-de-colţ  ______________________________
b. Din ce categorie de plante (heliofile sau umbrofile) face parte feriga? Argumentaţi!
c. Scrieţi patru specii de păsări migratoare.
_________________________________________________________________________________________________
B. Factorii climatici includ temperatura aerului, precipitaţiile, vânturile etc.
a. Temperatura influenţează unele procese metabolice: germinarea, fotosinteza, creşterea etc.
 În funcţie de temperatură (necesarul de căldură), plantele se împart în:
 megaterme (adaptate la temperaturi de peste 20oC)  specifice zonei calde;
 mezoterme (se dezvoltă optim la temperaturi între 15oC şi 20oC)  specifice regiunilor subtropicale;
 microterme (care preferă temperaturi de 0-15oC)  coniferele;
 hechistoterme (adaptate la temperaturi scăzute)  specifice regiunilor subpolare şi alpine.
5. Activitate în perechi. Se dă următoarea listă cu specii de plante: acaju, afin, bananier,
brad, măslin, merişor, molid, palisandru, portocal, salcie pitică, smochin şi zadă.
 Grupaţi speciile de plante în funcţie de categoria din care fac parte.
 megaterme:
 mezoterme:
 microterme:
 hechistoterme:
 Fauna cuprinde specii:  poikiloterme (cu sânge rece) şi  homeoterme (cu sânge cald).
6. Scrieţi câteva specii de animale poikiloterme.
_________________________________________________________________________________________________
În funcţie de rezistenţa la variaţiile de căldură, animalele sunt:
 euriterme (care suportă variaţii mari de temperatură);
 stenoterme (care nu suportă variaţiile de temperatură).
7. Stabiliţi şi subliniaţi cu o linie speciile euriterme şi cu două linii speciile stenoterme.
 cangur, căprioară, focă, gorilă de pădure, iepure, mistreţ, pasărea
paradisului, pumă, varan de comodo, vrabie.
În zonele temperate şi reci, din cauza temperaturilor foarte scăzute din timpul iernii, unele specii intră în
hibernare: marmota, popândăul, ursul brun, ariciul, liliacul ş.a.
 Regimul temperaturilor determină formarea unor procese geomorfologice şi hidrologice.
8. Scrieţi câteva procese geomorfologice şi hidrologice generate de regimul temperaturilor.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
b. Regimul precipitaţiilor şi umiditatea influenţează scurgerea râurilor, umezeala solurilor, biodiversitatea etc.
 În funcţie de adaptarea la umiditate, organismele se împart în:1

1 După M 2, p. 15.
7
a. hidrofile (care trăiesc în mediul acvatic): algele, spongierii, cetaceele ş.a.;
b. higrofile (adaptate la umiditate excesivă): pipirigul, crocodilul, hipopotamul etc.;
c. mezofile (adaptate la condiţiile de umiditate moderată a solului şi aerului), frecvente în zonele temperate:
gramineele, tritonul, salamandra ş.a.;
d. xerofile (adaptate la deficit permanent sau sezonier de umiditate): cactusul, portocalul, saxaul ş.a.
9. Scrieţi:
 câteva procese geomorfologice condiţionate de precipitaţii;
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 câteva activităţi antropice influenţate de regimul precipitaţiilor.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
c. Vântul contribuie la uniformizarea temperaturii şi umidităţii aerului.
10. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, precizaţi importanţa vântului pentru
unele organisme.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
C. Factorii geomorfologici
Relieful reprezintă suportul natural al mediului geografic şi contribuie la formarea etajelor climatice, la
distribuţia organismelor vii, a omului etc.
 Importanţa reliefului este dată Etajarea climatică şi a vegetaţiei
de:  altitudine,  pantele versanţilor,
 fragmentare,  expunerea
versanţilor, formele majore (câmpii,
dealuri, podişuri, munţi),  formele
secundare (văi simple, chei, defileuri,
canioane, doline, padine ş.a.),
 alcătuirea petrografică,  procesele
de versant şi de albie,  conţinutul în
resurse de subsol ş.a.
11. Sprijiniţi de profesorul de
la clasă, explicaţi:
a) rolul reliefului în formarea
etajelor climatice şi de vegetaţie
(Realizaţi o schiţă sugestivă
care să indice etajarea
climatică şi a vegetaţiei. );
b) importanţa resurselor subsolului în dezvoltarea habitatului uman (aveţi în vedere depresiunile
Petroşani şi Loviştei);
c) cum orientarea versanţilor influenţează ceilalţi factori geoecologici.
D. Factorii hidrologici
Apa – prezentă în cea mai mare parte la contactul cu aerul şi relieful – este vitală pentru vieţuitoare şi om.
Ea determină geneza şi evoluţia tipurilor de medii naturale şi geografice, prin:  regimul scurgerii apelor
curgătoare,  caracteristicile fizico-chimice ale apelor lacurilor, apelor subterane, apelor mărilor şi oceanelor, 
extinderea gheţarilor etc.
12. Sprijiniţi de profesorul de la clasă, explicaţi:
a) importanţa cunoaşterii regimurilor de scurgere ale râurilor;
b) rolul mărilor şi oceanelor în crearea unor medii de viaţă diferite pentru biodiversitate.
E. Factorii edafici
8
 Solurile – prin fertilitate – influenţează răspândirea vieţuitoarelor şi a omului.
 Compoziţia fizico-chimică a solului determină unele adaptări şi distribuirea neuniformă a speciilor de plante.
De exemplu, conţinutul în ioni de hidrogen (pH-ul) influenţează prezenţa plantelor:
 acidofile sau oxifile (care trăiesc pe soluri acide, cu pH-ul între 5,8 şi 6,5): afinul, guşa porumbului alpin,
merişorul, roua cerului ş.a.;
 neutrofile (pe soluri cu pH-ul între 6,8 şi 7,2): grâul, obsiga, ochiul şarpelui, tutunul ş.a.;
 bazifile (pe soluri bogate în carbonat sau sulfat de calciu, cu pH >7,2): lucerna, păpădia, stejarul pufos ş.a.
13. Explicaţi importanţa fertilităţii solurilor pentru răspândirea diferită a omului pe glob.

II. Factorii biotici

Biosfera reprezintă principala rezervă de hrană pentru oameni.
 Între componentele biosferei se stabilesc o serie de relaţii:  fitogene,  zoogene şi  biocenotice.
 Relaţiile fitogene se realizează între speciile de plante, iar relaţii zoogene, între speciile de animale.
Aceste relaţii pot fi de:  competiţie (concurenţă),  cooperare (ex. simbioza),  comensalism (relaţie profitabilă
pentru o specie şi neutră pentru cealaltă) şi  parazitism.
14. Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi câteva exemple de relaţii de concurenţă,
cooperare şi parazitism.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Relaţiile biocenotice se realizează între plante şi animale.
15. Utilizaţi diferite surse de informare şi daţi exemple de relaţii biocenotice.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

III. Factorii antropici

Oamenii acţionează direct sau indirect asupra componentelor mediului.
16. Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi câteva activităţi antropice care au
determinat modificarea substanţială a mediului natural.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
    

Fişa de lucru: GEOSISTEMUL, ECOSISTEMUL ȘI PEISAJUL GEOGRAFIC

A. Geosistemul
 Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi ce este geosistemul.
……………………………………...........................................................................................................................................
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................

9
  Analizați schema alăturată și explicați câteva relații1 Componentele geosistemului
care se stabilesc între componentele geosistemului.
Geosistemul este cea mai complexă categorie de unitate
teritorială, care se evidențiază prin mai multe caracteristici
distincte, între care:
 este un sistem deschis;
 este un sistem unitar și organizat;
 este un sistem funcțional;
 este un sistem ierarhizat;
 este un sistem autoreglabil.
Sistem deschis
R – relief (Reliefosfera)
A – aer (Atmosfera)
H – apă (Hidrosfera)
V – viețuitoare (Biosfera)
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, explicați S – sol (Pedosfera)
caracteristicile unui geosistem, la alegere. O – om și acțiunile sale (Antroposfera)
B. Ecosistemul ..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
Ecosistemul este alcătuit din: Ecosistem
 Ce este biocenoza ?
 biocenoză 

 Ce este biotopul? R – relief;

 biotop  A – aer;
H – apă;
S – sol;
O – om și acțiunile
sale
Ecosistemul arată situația de moment a relației dintre organisme și condițiile de viață și este ierarhizat în
funcție de mărime în:
 ecosisteme planetare
 Daţi exemple de:
(macroecosisteme);
 ecosisteme regionale  macroecosisteme: ………………………………………………………..;
(mezoecosisteme);  mezoecosisteme: …………………………………………………………;
 ecosisteme locale  microsisteme: ……………………………………………………………. .
(microecosisteme).

C. Peisajul geografic
 Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi ce reprezintă peisajul geografic.
 ........................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................

1
Spațiale, temporale, cauzale, funcționale, cu caracter dinamic.
10
 Peisajul geografic este rezultatul interacţiunii componentelor abiotice, biotice şi antropice.
 Precizaţi componentele abiotice.
Comparativ cu geosistemul, peisajul geografic exprimă o situaţie de moment.
 Stabiliţi caracteristicile pădurii de foioase din România în cele patru anotimpuri ale anului.
 primăvara:
 vara:
 toamna:
 iarna:

Peisajul geografic se evidenţiază prin mai multe caracteristici: întinderea suprafeţei – de la câteva zeci de
metri pătraţi, până la nivel cosmic; fizionomie; unicitate; omogenitate; dinamică etc.
 Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, daţi exemple de peisaje geografice
care se evidenţiază prin:
întinderea suprafeţei: ____________________________________________________________;
fizionomie: ____________________________________________________________________;
unicitate: ______________________________________________________________________;
omogenitate: ___________________________________________________________________;
dinamică: _____________________________________________________________________.
    

Fişa de lucru: TIPURI DE MEDII GEOGRAFICE

 Mediul geografic reprezintă spaţiul în care se întrepătrund şi interacţionează litosfera (relieful),
atmosfera (clima), hidrosfera (apele), biosfera (plantele şi animalele), pedosfera (solurile) şi antroposfera
(omul cu activităţile specifice).

A. Principalele medii de pe uscat

Mediile de pe uscat se desfăşoară pe cca. 29% din suprafaţa Terrei. În funcţie de zonele de căldură se
disting:  mediile din zona caldă,  mediile din zonele temperate şi  mediile din zonele reci.

 Pe baza textului de mai jos – „Mediile din zona caldă” –, încercuieşte litera
corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmaţii:
1. Cantităţi de precipitaţii de 2.000-3.000 mm/an cad în:
a. Câmp. Amazonului c. Depr. Kalahari b. Pen. Arabia
2. Hamadele sunt forme de relief caracteristice mediului cu climat:
a. ecuatorial b. musonic c. tropical uscat
3. Emu trăieşte în:
a. Africa b. America de Sud c. Australia
4. La formarea oazelor contribuie:
a. apa subterană b. vânturile musonice c. vegetaţia luxuriantă
5. Precipitaţiile abundente din bazinul fluviului Congo sunt generate şi de:
a. calma ecuatorială b. solurile lateritice c. vânturile alizee
6. Mediul pădurii musonice este prezent în Peninsula:
a. Arabia b. Indochina c. Italică
7. Alternanţa, pe parcursul unui an, a calmei ecuatoriale şi a vânturilor alizee determină dezvoltarea:
a. pădurii ecuatoriale b. semideşertului c. savanei
8. Elefantul indian trăieşte în:
a. Africa b. Asia c. Australia
11
9. Arenosolurile şi calcisolurile se formează în regiunile cu climat:
a. ecuatorial b. musonic c. tropical arid
10. Diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte se produc în Podişul:
a. Braziliei b. Guyanelor c. Iranului

I. Mediile din zona caldă

❶ Mediul pădurilor ecuatoriale
 până la cca. 5o lat. N şi S (Câmp. Amazonului, bazinul fluviului Congo, I-le Filipine, Arh. Indonezian, Pen.
Malacca ş.a.);
 climă ecuatorială: temperaturi medii anuale de 25-28oC; umiditatea ridicată (peste 85%); precipitaţii medii
anuale de 1.000-3.000 mm; plouă în aproape fiecare zi din cauza calmei ecuatoriale;
 pădure ecuatorială (selvas, în Câmp. Amazonului): luxuriantă, cu coronamentul etajat; specii caracteristice:
palmier de ulei, arbore de cauciuc, arbore de cafea, mahon, palisandru, liane, orhidee ş.a.;
 fauna: maimuţe (urangutan, gorilă, cimpanzeu ş.a.), papagali, tucani, pasărea paradisului, reptile (iguane, anaconda,
crocodili, pitoni ), tarantule ş.a.;
 soluri lateritice;
 impactul antropic este generat de defrişări; se practică agricultura itinerantă (migratorie).
❷ Mediul de savană
 între 5 şi 15o (uneori 20o) lat. N şi S (Africa Centrală, Pod. Braziliei, Pod. Guyanelor, Pen. India, nordul
Australiei ş.a.);
 climă subecuatorială: temperaturi medii anuale de 20-28oC; precipitaţii medii anuale de 1.000-1.500 mm;
două sezoane (anotimpuri): cald şi ploios (umed) şi cald şi secetos (uscat), din cauza alternanţei calmei
ecuatoriale cu vânturile alizee;
 pe granit, din cauza alterării se formează „căpăţâni de zahăr”.
 savană (llanos, în Pod. Guyanelor, caatinga şi campos, în Pod. Braziliei); caracteristici: ierburi înalte (ex. iarba
elefanţilor) şi pâlcuri de pădure (cu baobabi, acacii etc.); păduri-galerii, pe malurile râurilor;
 fauna: mamifere mari (carnivore şi ierbivore) – leu, tigru, hienă, elefant, rinocer, girafă, zebră ş.a. – crocodil, struţ
(în Africa), nandu (în America de Sud), emu (în Australia);
 soluri: roşii de savană;
 impactul antropic este cauzat de practicarea agriculturii itinerante şi de păstoritul nomad.
❸ Mediul pădurii musonice (al pădurii tropicale şi subtropicale umede)
 între 5 şi 20o lat. N şi S (Pen. India, Pen. Indochina, America Centrală ş.a.);
 climă musonică: temperaturi medii anuale de 20-25oC; precipitaţiile medii de 1.000-1.500 mm/an; la poalele
Munţilor Himalaya se înregistrează chiar şi 10.000 mm/an;1 două sezoane (anotimpuri): cald şi ploios (umed) şi
cald şi secetos (uscat), din cauza vânturilor musonice;
 pădure musonică: luxuriantă, cu arbori şi arbuşti (tec, santal, mahon, bambus, liane ş.a.);
 fauna: elefant indian, tigru, urs panda, veveriţa zburătoare, maimuţe (macac, gibon ş.a.), şerpi (cobre, pitoni) ş.a.;
 soluri: lateritice (feralsoluri);
❹ Mediul deşerturilor şi semideşerturilor tropicale (tropical uscat)
 între 15 şi 35o lat. N şi S (în Sahara, Depr. Kalahari, Atacama2, Pod. Mexicului, Pen. Arabia, Pod. Iranului,
partea central-vestică a Australiei);
 climă tropicală uscată (tropicală aridă): temperaturi medii anuale de cca. 25-30oC; diferenţe mari de
temperatură între zi şi noapte (peste 40oC); precipitaţi medii sub 350 mm/an (cu caracter neregulat); bat
vânturile alizee şi sunt frecvente furtunile de nisip;
 vegetaţia: ierburi, tufişuri xerofile, cactuşi ş.a.;
 fauna: şerpi, scorpioni, că-mila, şacalul, hiena, struţul african ş.a.;
 soluri: arenosoluri, calcisoluri, gipsosoluri;

1 Assam, regiunea geografică în care s-a înregistrat recordul de precipitaţii (peste 10.000 mm pe an), este un stat în India. În localitatea Cherrapunji /
Cherrapunjee (statul Meghalaya) a căzut cea mai mare cantitate de precipitaţii dintr-un an (22.990 mm în 1861; „Polul Ploii”). Oraşul este situat la poalele
regiunii prehimalayene Garo-Khassi-Jaintia.
2 Atacama este cel mai uscat pustiu (1,8 mm în 10 ani; prima ploaie, după 400 de ani, s-a înregistrat în 1971) şi cu printre cele mai înalte dune de

nisip. Este situat în vestul Americii de Sud, pe teritoriile statelor Chile, Peru, Bolivia şi Argentina. Pe cei 105.000 km2, clima este tropicală uscată, cu
frecvente ceţuri generate de Curentul Perú (Humboldt). Uneori, local, fenomenul El Niño aduce precipitaţii mai bogate.
12
 se evidenţiază trei peisaje: semideşert (în regiunile cu precipitaţii mai mari de 150-200 mm/an, cu ierburi
rare şi arbuşti), deşert propriu-zis (cu precipitaţii sub 150 mm/an, cu erguri, reguri, hamade) şi oaze (în
regiunile cu apa freatică aproape de suprafaţă şi în văile mari).

 Activitate în perechi. Parcurgeţi textul de mai jos („Mediile din zonele temperate”) şi scrieţi:
a) două deosebiri între Tipuri de medii geografice în zonele temperate
mediile marcate, pe harta
alăturată, cu literele A şi B;
__________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
b) două deosebiri între mediile
marcate, pe harta alăturată, cu literele C şi D.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

II. Mediile din zonele temperate

❺ Mediul mediteranean
 între 30 şi 40o (45o) lat. N şi S, în: teritoriile din jurul Mării Mediterane, sudul Africii, California, Chile, sud-
vestul Australiei;
 climă mediteraneană (subtropicală): temperaturi medii anuale de 15-20oC; precipitaţii de 400-800 mm/an; verile
sunt calde şi uscate, iar iernile blânde şi umede;
 vegetaţia: păduri rare (cu: stejar veşnic verde, stejar de stâncă, stejar de plută, cedru de Liban, pin de Alep,
măslin sălbatic, eucalipt; vegetaţia secundară este formată din tufişuri dese sau mai rare numite: maquis,
garriga, tomilares (în Europa), chaparral (în California) etc.;
 fauna: şopârle, broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionul, şacalul ş.a.
 soluri: terra rossa.
❻ Mediul pădurilor de foioase cu frunze căzătoare (nemorale)
 între 40 şi 55o lat. N şi S, în: Europa de Vest şi Centrală, estul Asiei (Marea Câmpie Chineză, Japonia), estul
Americii de Nord (M-ţii Appalachi, Câmp. Atlantică ş.a.), sudul Americii de Sud, Noua Zeelandă;
 climă temperat-oceanică şi climă temperat-continentală moderată (temperată umedă, în E Chinei): temperaturi
medii anuale de 10-15oC; amplitudini termice sub 10oC; precipitaţii de cca. 1.000 mm/an; bat vânturile de vest.
 arbori cu frunze căzătoare: fag, stejar, carpen, arţar, tei, ulm, frasin;
 fauna: ursul brun, ursul baribal, lupul, jderul, vulpea, cerbul, mistreţul ş.a.;
 soluri: argiluvisoluri (luvisoluri), cambisoluri.
 pădurea de foioase din Europa a fost defrişată în mare parte şi înlocuită cu terenuri agricole, aşezări umane etc.
❼ Mediul stepelor
 între 30 şi 55o lat. N şi S, în: estul Europei, partea centrală a Asiei şi a Americii de Nord (în Pod. Preriilor,
numită prerie), în America de Sud (pampasul argentinian) etc. (Trecerea de la pădure se face printr-o fâşie
numită silvostepă.);
 climă temperat-continentală: temperaturi medii anuale de 5-10oC; amplitudini termice de peste 20oC; verile sunt
călduroase, iernile geroase; precipitaţii sub 600 mm/an (vara cu regim torențial);
 vegetaţia: ierburi (iarba bizonilor, iarba grama, colilie, iarba vântului, pelin ş.a.);
13
 fauna: iepurele, popândăul, hârciogul, lupul de prerie, antilopa-saiga, potârnichea, prepeliţa, dropia;
 soluri: cernoziomuri, negre de prerie, castanii;
 suprafeţe întinse din stepă au fost înlocuite cu terenuri arabile.
❽ Mediul deşerturilor şi semideşerturilor din regiunile temperate
 între 40 şi 50o lat. N, în: Asia (Deşertul Takla-Makan, Deşertul Gobi) şi America de Nord (Pod. Marelui Bazin);
 climă temperat-continentală excesivă: iernile geroase şi precipitaţii sub 200 mm/an;
 vegetaţia: ierburi mărunte, pelin, tufişuri cu ţepi, saxaul;
 fauna: insecte, reptile, pisica de barcană, calul sălbatic, cămila cu două cocoaşe;
 soluri: cenuşii de deşert, arenosoluri;
 locuitorii practică păstoritul nomad.
❾ Mediul pădurilor de conifere (boreale)
 între 50 şi 70o lat. N, în: Europa de Nord, Asia (Siberia, numită taiga), America de Nord (Canada);
 climă temperată rece: temperaturi medii anuale de 1-5oC; în timpul iernii temperaturile coboară frecvent la -35oC;1
precipitaţii sub cca. 400 mm/an; ierni geroase, cu ninsori; bat vânturile de vest şi pătrunderi ale vânturilor polare.
 arbori răşinoşi: brad (bradul Douglas, în Canada), molid, pin, larice;
 fauna: urs, elan, cerb, hermelină, zibelină, castor, samur, cocoş de mesteacăn;
 soluri: spodisoluri (sărace în humus şi acide).

 Citiţi textul de mai jos (Mediile din zonele reci) şi precizaţi dacă enunţurile următoare
sunt adevărate (A) sau false (F).
_____ 1. Pinguinii trăiesc în Insula Groenlanda.
_____ 2. Silvotundra este caracteristică climei polare.
_____ 3. Rogozurile arctice trăiesc în Antarctida.
_____ 4. Bradul Douglas este caracteristic tundrei.
_____ 5. Solurile de tundră sunt specifice sudului Asiei.
_____ 6. În mediul deşerturilor reci bat vânturile polare.
_____ 7. Condiţiile naturale optime molidului aparțin climatului temperat rece.
_____ 8. Muşchii, lichenii şi mestecenii pitici sunt specii caracteristice climatului polar.
_____ 9. Habitatul ursului polar este cuprins între 60 şi 70o lat. S.
_____ 10. Caribu trăieşte în Insula Irlanda.
III. Mediile din zonele reci
❿ Mediul de tundră2 ⓫ Mediul polar (deşerturilor reci)
 la peste 60o lat. N, în: Asia, Europa3, America de Nord,  în general, dincolo de cercurile polare, pe
Insula Groenlanda (în regiunile litorale), Insula Islanda; gheţurile continentale din Antarctida4, Ins.
în Emisfera Sudică ocupă suprafeţe foarte reduse; Groenlanda etc.
 climă subpolară: temperaturi medii anuale de cca.  climă polară: temperaturi medii anuale de -10…
0oC; temperatura medie în cursul verii <10oC; -50oC; precipitaţii <150-200 mm/an (sub formă de
precipitaţii <300-400 mm/an (predominant sub formă ninsoare); bat vânturile polare;
de ninsoare); bat vânturile polare;  vegetaţia: muşchi, licheni, alge verzi şi albastre;
 vegetaţia: muşchi, licheni, plante ierboase  fauna: pinguinul (în Antarctida), ursul polar,
(rogozuri arctice), sălcii pitice, mesteceni pitici; vulpea polară (în Insula Groenlanda), foca,
 fauna: renul, caribu, boul moscat, vulpea polară, pescăruşul.
lemingul, bufniţa de zăpadă;
 soluri de tundră.

1 Oimeakon (Oimiakon) este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a Emisferei Nordice (-71,2°C, la 26 ianuarie 1926;
-67,7oC, la 6 februarie 1933). Așezarea este situată într-o depresiune din Siberia Centrală (Federaţia Rusă), la 63o27’ lat. N și 142o47’ long. E.
2 Trecerea de la pădurea de conifere la tundră se face printr-o fâşie numită silvotundră.
3 Tundra eurasiatică, cea mai întinsă fâşie cu astfel de vegetaţie de pe Terra, se desfăşoară în nordul continentelor Europa şi Asia (între Cercul Polar

de Nord, Marea Norvegiei, Oceanul Arctic și Oceanul Pacific), în regiunea cu climă subpolară.
4 În Antarctida se înregistrează cea mai mare valoare a radiaţiei solare de pe Glob (120.000 cal/cm 2, cea mai mare parte a energiei pierzându-se însă

prin reflexie) și a fost măsurată cea mai scăzută temperatură de pe Pământ (după unele surse -89,2°C sau -94,5°C). Este continentul acoperit de cea
mai întinsă şi cea mai groasă calotă glaciară din lume.
14
  Scrieţi tipurile de medii marcate, pe harta alăturată, cu numere.
1. ……………………………………………..
2. ……………………………………………..
3. ……………………………………………..
4. ……………………………………………..
5. ……………………………………………..
6. ……………………………………………..
7. ……………………………………………..
8. ……………………………………………..
9. ……………………………………………..
10. ……………………………………………
11. ……………………………………………

B. Principalele medii din bazinele oceanice

Oceanul Planetar ocupă cca. 71% din suprafaţa globului.
Între mediile caracteristice bazinelor oceanelor şi mărilor se disting:  mediul litoral,  mediul
pelagic şi  mediul abisal.
 Cu ajutorul reţelei internet şi îndrumaţi de profesorul de la clasă, completaţi, în casetele din
desenul de mai jos, principalele caracteristici ale celor trei tipuri de medii geografice.

    

15
Fişa de lucru: TIPURI DE PEISAJE GEOGRAFICE
 Peisajul geografic este partea omogenă şi vizibilă a mediului geografic, caracterizată printr-un element
dominant1. Ca urmare, peisajul geografic se individualizează în funcţie de: forma de relief, tipul de unitate
acvatică, asociaţia vegetală2, tipul de aşezare umană3, modul de utilizare a terenurilor şi activitatea/activităţile
economice4.
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă scrieţi:
a) tipurile de peisaje al căror element dominant este relieful major al continentelor;
_________________________________________________________________________________________________
b) tipurile de peisaje generate de unităţile acvatice;
_________________________________________________________________________________________________
c) tipurile de peisaje impuse de utilizarea agricolă a terenurilor.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Activitate pe grupe. Stabiliţi şi scrieţi:
Grupa 1: două deosebiri între peisajul montan şi peisajul de câmpie;

Grupa 2: două deosebiri între peisajul satelor risipite şi peisajul satelor adunate;

Grupa 3: două deosebiri între peisajul câmpurilor cultivate închise şi peisajul câmpurilor cultivate
deschise.

 Folosiţi diferite surse de informare şi descrieţi un peisaj industrial.

    

1 M 2, p. 45.
2 Peisaje forestiere, peisaje de pajişti etc.
3 Peisaje rurale şi peisaje urbane.
4 Peisaje industriale ş.a.

16
Fişa de lucru: HAZARDURI NATURALE ŞI ANTROPICE
I. Hazarduri naturale
1. Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi ce sunt hazardurile (hazardele) naturale.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Hazardurile naturale se clasifică în hazarduri endogene şi hazarduri exogene.

A. Hazardurile endogene
2. Stabiliţi şi scrieţi ce sunt hazardurile endogene.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Hazardurile endogene cuprind:  cutremurele şi  vulcanismul.
a. Cutremurele de pământ (seismele)
Cum a descris scriitorul rus Maxim Gorki, martor ocular, seismul din Insula Sicilia, produs la 24 decembrie
1908 şi soldat cu moartea a peste 120.000 de oameni:
„Pământul vuia surd, suspina, se cocoşa sub picior şi se agita, formând crăpături uriaşe, de parcă s-ar fi
trezit şi mişcat un vierme uriaş; orb, viermele acesta se târa în întunecime, muşchii lui se contractau şi rupeau
scoarţa pământului aruncând peste oameni şi animale clădirile de pe ea ... Zgomotul subteran, bubuitul
pietrelor, trosnetul copacilor, acopereau strigătele de ajutor, ţipetele disperate, gemetele răniţilor ... Oameni şi
pietre se amestecau în grămezi şi, tot mai des, tot mai puternic, tremurau bisericile ... Pământul se agita ca
marea, aruncând de pe pieptul său palate, cocioabe, biserici, cazărmi, închisori, şcoli, nimicind cu fiecare
mişcare sute şi mii de femei, de copii, de bogaţi şi de săraci, de analfabeţi şi învăţaţi, de credincioşi şi de atei.”
3. Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, stabiliţi şi scrieţi:
1. ce sunt cutremurele; Elementele seismului
………………………………........................................................................................
.........................................................................................................................
.........................................................................................................................
2. cauzele producerii cutremurelor;
.........................................................................................................................
.........................................................................................................................
.........................................................................................................................
……………………………….................................................................................................................................................
3. efectele cutremurelor asupra mediului geografic.
.………………………….....................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Cutremurul din Chile din 22 mai 1960 este considerat cel mai violent seism înregistrat până în prezent.
Acesta a atins magnitudinea de 9,5 grade pe scara Richter și a durat 10 minute. Conform diferitelor surse,
şocul principal a cauzat până la 10.000 de decese.
 Cutremurul din Provincia Shaanxi (China, 23 ianuarie 1556) este considerat cel mai catastrofal cunoscut
până în prezent. Se presupune că a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter și că a produs cca.
830.000 de victime.
 Cutremurul din Tōhoku (23 martie 2011) este printre cele mai recente seisme de mare magnitudine (8,8-
9 grade pe scara Richter, durată 5 minute) şi cu cele mai numeroase replici: 262 cu magnitudinea de 5 şi peste
17
5 grade pe scara Richter, înregistrate în următoarele 7 zile. Epicentrul s-a aflat în largul Oceanului Pacific, în
apropierea orașului Sendai (Japonia), la adâncimea de 24,4 km. Acesta a cauzat scurtarea zilei cu 1,8
microsecunde și deplasarea Japoniei cu 2,4 m față de poziția anterioară. A declanșat valuri tsunami înalte de
10 m, cu viteza de propagare de 700-800 km/h. Au fost afectate centralele nucleare Fukushima și au decedat
circa 28.000 de persoane1.
 Important de reţinut: Cum ne putem proteja în caz de cutremur!2
● Înainte de a se confrunta cu un cutremur, membrii familiei stabilesc un loc în care vor pune: o trusă de prim ajutor, o lanternă, o
rezervă de mâncare (conservată), apă potabilă şi un radio cu baterii. Pentru cazul în care cutremurul se produce când membrii familiei sunt
plecaţi de acasă, iar locuinţa este avariată, se stabileşte un loc de întâlnire într-un spaţiu cât mai deschis.
● În timpul cutremurului este cel mai important lucru păstrarea calmului. În interiorul locuinţei se stă în dreptul uşilor dintre camere, într-
un colţ al camerei, lângă pereţi, departe de geamuri, oglinzi, coşuri de fum etc. În cazul clădirilor cu mai multe etaje, nu se aleargă pe scări
şi nu se utilizează liftul care poate să cadă.
În cinematografe, teatre, magazine mari etc., unde ieşirile sunt limitate, precipitarea spre ieşiri ar putea crea numeroase victime.
● După cutremur se acordă primul ajutor persoanelor rănite, se controlează instalaţiile de gaze, de apă şi de electricitate. Nu se vor
aprinde chibrituri, brichete şi nu se vor întrebuinţa întrerupătoarele electrice înainte de a se verifica prezenţa gazelor. Se vor folosi
telefoanele numai în situaţiile în care se solicită ajutor, pentru a se evita blocarea reţelelor.
În cazul avariilor mari, populaţia se deplasează, în ordine, spre zonele deschise cele mai apropiate: grădini, parcuri, stadioane etc.
 Lectură
 Pentru măsurarea intensităţii se utilizează scara Mercalli Modificată, cu grade care prezintă următoarele
caracteristici:
Gradul I: Nu este simțit. Animalele și păsările devin neliniștite.
Gradul II: Este simțit numai de puține persoane care se găsesc în repaus (în special de cele de la etajele superioare).
Gradul III: Este simțit de unele persoane din interiorul clădirilor.
Gradul IV: Este simțit de mai multe persoane din interiorul clădirilor și de unele aflate în exterior.
Gradul V: Este simțit de aproape toată lumea. Multe persoane sunt sculate din somn.
Gradul VI: Este simțit de toată lumea. Mulți se sperie și fug din locuințe. Unele mobile grele se deplasează.
Gradul VII: Cei mai mulți oameni părăsesc locuințele. Clădirile prost construite înregistrează stricăciuni considerabile. Este perceput și
de persoanele aflate la volan.
Gradul VIII: Casele se deplasează pe fundațiile lor, iar pereții ușori sunt aruncați în afară (unii pereți din cărămidă se prăbușesc).
Gradul IX: Provoacă panică generală, stricăciuni considerabile (chiar în structuri special construite) și crăpături mari în teren.
Gradul X: Distruge cele mai multe structuri din cărămidă și provoacă alunecări de teren.
Gradul XI: Dărâmă majoritatea clădirilor din cărămidă, distruge poduri și îndoaie puternic șinele de cale ferată.
Gradul XII: Provoacă distrugeri aproape totale. Au loc modificări ale reliefului, iar unele obiecte sunt aruncate în sus. 3

b. Vulcanismul (erupţiile vulcanice)

4. Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, stabiliţi şi scrieţi:
1. ce reprezintă vulcanismul;
.………………………….....................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
2. care sunt produsele vulcanismului ce afectează mediul şi comunităţile umane.
.………………………….....................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Tambora, vulcanul cu cea mai puternică erupţie din timpurile moderne, este situat în Insula Sumbawa
(Arhipelagul Sondele Mici, Indonezia). Erupţia sa din aprilie 1815 a fost de opt ori mai violentă decât erupţia
vulcanului din Insula Krakatoa4, din august 1883, în cazul căreia zgomotul a fost auzit în Australia şi în
Madagascar, iar cenuşa vulcanică a făcut de mai multe ori înconjurul lumii, înainte de a se depune într-un strat
de 60 cm. Exploziile produse în perioada 10-12 aprilie s-au auzit până la 1.750 km, iar bombele cântărind 5 kg
au fost proiectate până la distanţe de 40 km. Au fost pulverizaţi 150 km 3 de cenuşă şi s-au înregistrat 92.000
de victime.5

1 I. Mărculeţ (text): Tot ce trebuie să ştii despre cutremur, București, f.a., p. 24-26.
2 I. Mărculeţ (text): Tot ce trebuie să ştii despre cutremur, București, f.a., p. 28.
3 Florina Grecu: Hazarde şi riscuri naturale, Bucureşti, 2004, p. 51.
4 Anak Krakatoa („copilul lui Krakatoa”) a reînceput să erupă în decembrie 2018.
5 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 85-86.

18
  Regiunile geografice cu cele mai numeroase și ample procese vulcanice sunt:
 „Cercul de Foc al Pacificului”/„Inelul de Foc al Pacificului” (în jurul Oceanului Pacific);
 Dorsala Medio-Atlantică;
 Marele Rift African;
 Bazinul Mării Mediterane.

B. Hazardurile exogene
5. Stabiliţi şi scrieţi ce sunt hazardurile (hazardele) exogene.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Hazardurile exogene cuprind:  hazardurile geomorfologice,  hazardurile climatice şi hidrologice,
 hazardurile oceanografice,  hazardurile biologice şi  hazardurile cosmice.
a. Hazardurile geomorfologice
6. Cu ajutorul manualului şi al reţelei internet, scrieţi cauzele hazardurilor geomorfologice.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 În categoria hazardurilor geomorfologice sunt cuprinse:  alunecările de teren,  prăbuşirile,
 curgerile de noroi şi grohotiş,  avalanşele şi  eroziunea în suprafaţă.
7. Vă reamintiţi ce sunt/reprezintă: alunecările de teren, prăbuşirile, curgerile de noroi şi
grohotiş, avalanşele şi eroziunea în suprafaţă.
8. Stabiliţi şi scrieţi consecinţele hazardurilor geomorfologice.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
9. Numiţi hazardurile geomorfologice care s-au produs ori se pot produce în regiunea
localităţii în care se află şcoala în care învăţaţi.
_________________________________________________________________________________________________
b. Hazardurile climatice şi hidrologice
 Din categoria hazardurilor climatice fac parte fenomene și procese atmosferice care pot produce pierderi
de vieți omenești, pagube materiale și distrugeri ale mediului înconjurător:  ciclonii tropicali,  tornadele, 
furtunile extratropicale,  secetele etc.
10. Activitate în perechi. Parcurgeţi documentul de mai jos şi scrieţi:
a) principalele regiuni geografice afectate de ciclonii tropicali;
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
b) două deosebiri între ciclonii tropicali şi tornade;
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
c) fenomenele meteorologice care se pot produce vara în timpul furtunilor extratropicale;
__________________________________________________________________________________________________
d) tipul de secetă care cauzează compromiterea producţiilor agricole;
__________________________________________________________________________________________________
e) numele hazardurilor climatice care se pot produce în zona caldă;
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

19
f) numele hazardurilor climatice care se pot produce în regiunea geografică în care se află şcoala în
care învăţaţi.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

 Document1
 Ciclonii tropicali (numiţi uragane sau hurricane în Oceanul Atlantic, cicloni tropicali în Oceanul Indian și pe
coastele Australiei și taifunuri în Oceanul Pacific) sunt furtuni violente care se formează între 5 și 15° lat. N și S.
În cadrul lor mișcarea maselor de aer este circulară, pe o arie cu diametru de până la 200 km înregistrându-se
vânturi violente (cu viteze de peste 118 km/h) și ploi abundente, intensitatea fenomenelor scăzând spre
exterior.
Principalele regiuni geografice afectate de ciclonii tropicali

 Tornadele sunt fenomene ce se formează pe uscat între 20° și 60° lat. N și S, mișcarea turbionară a aerului
dând naștere unei coloane cu viteze de 60-400 km/h, de o forță distructivă deosebită.
 Furtunile extratropicale se produc în zonele temperate, la contactul dintre masele de aer de origine
polară cu cele tropicale, acoperind suprafețe extinse. Vara, se caracterizează prin precipitaţii torenţiale, căderi
de grindină, descărcări electrice şi vijelii. Iarna, când furtunile sunt însoțite de ninsori abundente, se formează
viscole puternice.
 Seceta este un fenomen cu perioadă de instalare îndelungată, cauzat de reducerea cantităților de
precipitații sub medie, situație care conduce la scăderea debitului apelor curgătoare și a rezervelor de apă
subterane, afectând mediul și îndeosebi culturile agricole. Se deosebesc trei tipuri de secete: seceta
atmosferică – cauzată de lipsa precipitațiilor timp de mai multe zile şi diminuarea umidităţii aerului; seceta
pedologică – cauzată de o perioadă mai lungă fără precipitații care determină uscăciunea în profunzime a
solurilor; seceta agricolă – produsă prin asocierea secetei atmosferice (meteorologice) cu cea pedologică,
determină, în condițiile micșorării resurselor de apă din subteran, ofilirea vegetaţiei, scăderea producțiilor
agricole sau chiar compromiterea culturilor agricole.

 Ciclonul tropical din 12-13. XI. 1970 a dus la înregistrarea unui număr foarte mare al pierderilor de vieţi
omeneşti (peste 300.000 persoane; după unele surse, peste 1.000.000 persoane). Frontul de unde de maree
produs de acesta s-a înălțat la 3-9 m, inundând o vastă regiune costieră dens populată din statul Bangladesh. În
urma inundațiilor, numărul sinistraților s-a ridicat la câteva milioane de persoane.
 Katrina este uraganul care a generat printre cele mai mari pagube materiale (peste 200 mld. dolari). S-a
produs între 24 și 31 august 2005 și a generat distrugeri fără precedent în regiunea Golfului Mexic și în sud-estul
S.U.A., pe o suprafață de peste 230.000 km2. Traseul său pe continent a determinat formarea a 36 de tornade.2
 Inundaţiile sunt hazarduri hidrologice care se produc, îndeosebi, în regiunile umede (musonice,
ecuatoriale ş.a.). Ele sunt cauzate de ploile torenţiale, de topirea bruscă a zăpezii, a gheţarilor, de ruperea
barajelor etc. Prin creşterea nivelului râurilor şi lacurilor, apa acoperă temporar terenurile învecinate joase.

1 M 1, p. 25.
2 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 19.
20
 c. Hazardurile oceanografice
 În categoria hazardurilor oceanografice sunt cuprinse:  valurile,  icebergurile,  banchizele,  El Niño şi  La Niña.
11. Stabiliţi şi scrieţi consecinţele negative generate de valuri (inclusiv tsunami), iceberguri
şi banchize.
 Valurile: ..……………………………................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Icebergurile şi banchizele: ..……………………………...................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
12. Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi evoluţia şi consecinţele
fenomenelor El Niño şi La Niña.
 El Niño: ……………………………………...........................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 La Niña: ……………………………………..........................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................

d. Hazardurile biologice
 Epidemiile1 sunt cauzate de virusuri, bacterii, protozoare etc. Pe glob, cele mai grave maladii sunt
transmise de ţânţari, musca-ţeţe şi păduchi.
De-a lungul timpului, sănătatea oamenilor şi bunăstarea economică au suferit din cauza numeroaselor
epidemii de ciumă, holeră, tifos exantematic, malarie, gripă aviară, gripă porcină, febră Zika, SARS (sindrom
respirator acut sever), COVID-19 ş.a.
13. Realizaţi corespondenţa dintre potenţialii transmiţători (A) şi maladii (B).
A B
căpuşe   boala Lyme
musca-ţeţe   malarie
păduche   tifos exantematic
ţânţar   tripanosomiaza africană/boala somnului
14. Stabiliţi ce sunt pandemiile şi exemplificaţi.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Invaziile insectelor distrug culturile agricole. Se evidenţiază cele ale lăcustelor, care produc probleme
majore culturilor agricole din Africa, estul Europei, Asia şi America de Nord.
 Incendiile naturale de vegetaţie sunt cauzate de erupţiile vulcanice, descărcările electrice din atmosferă
şi de autoaprinderea vegetaţiei uscate.

1 Epidemie = extindere, prin contaminare, cu o frecvenţă neobişnuită, a unei boli infecţioase, la un număr mare de persoane dintr-o anumită localitate,
regiune etc.
21
  Lectură
 Specii de animale care pot provoca oamenilor răni grave sau chiar decese1.
 Meduza cubică vipera de mare – întâlnită în apele din nordul Australiei, Noua Guinee, Arhipelagul Indonezian şi Peninsula Indochina –
„provoacă o senzaţie de arsură puternică şi durere intensă, afectează sistemul nervos şi inima, putând produce stop cardiac”.
 Steaua de mare numită cununa cu spini, trăieşte printre recifurile de corali din Oceanul Pacific, Oceanul Indian şi Marea Roşie.
Spinii ei „provoacă o durere intensă, greţuri şi vărsături ca şi inflamarea locului unde s-a produs înţepătura”.
 Caracatiţa cu inele albastre – întâlnită în Oceanul Pacific (din Japonia până în Australia) – injectează o neurotoxină care produce „o
paralizie a muşchilor, ducând la blocarea respiraţiei”.
 Peştele-piatră trăieşte printre recifurile din Oceanul Indian, Marea Roşie şi vestul Oceanului Pacific. Este cel mai veninos peşte din lume.
 Scorpionul cu coada groasă – prezent în regiunile semiaride şi aride din Africa, Peninsula Arabia etc. – este considerat cel mai
periculos scorpion.
 Vipera cu corn este considerată cea mai periculoasă viperă din Europa. Veninul inoculat provoacă necroza ţesuturilor, reacţie
inflamatorie severă, potenţial letală.
 Şarpele cu clopoţei este cel mai renumit şarpe veninos din America. Veninul neurotoxic este foarte puternic.

e. Hazardurile cosmice
 Intensificarea sau reducerea activităţii solare şi coliziunea Terrei cu un corp cosmic pot avea efecte
dezastruoase.
15. Îndrumaţi de profesorul de la clasă, identificaţi consecinţele produse de intensificarea ori
reducerea activităţii solare şi de coliziunea Pământului cu un corp cosmic.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

II. Hazarduri antropice și tehnologice

16. Stabiliţi şi scrieţi ce sunt hazardurile (hazardele) antropice.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Omul a intervenit în natură atât direct, prin activitățile agricole, exploatări miniere, cariere, industrie,
transporturi, cât și indirect, prin războaie, comerțul cu produse/deșeuri toxice şi radioactive ş.a.
 Sunt considerate consecințe ale hazardurilor antropice și tehnologice:
a. Degradarea solurilor
17. Stabiliţi şi scrieţi patru activităţi antropice care determină degradarea solurilor.
……………………………………...........................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
Potrivit evaluărilor realizate de instituţiile specializate ale O.N.U., procesele de degradare a solurilor sunt legate
de:  eroziunea prin apă,  eroziunea prin vânt,  degradarea chimică şi  degradarea fizică.
18. Cu ajutorul manualului şi al graficului alăturat, Ponderea proceselor de degradare a
scrieţi: solurilor pe glob
a. cel mai important proces de degradare a solului și
ponderea sa: ................................................................................
b. două cauze ale procesului identificat la punctul a.: ..…………
.......................................................................................................
.......................................................................................................
c. continentele cu terenuri puternic degradate: …..................
.......................................................................................................

1 După Cristina Muică, Ileana Muică: Factori naturali de risc în activitatea turistică, Bucureşti, 2011, p. 105-114.
22
 b. Reducerea biodiversității
Comunitățile biologice, dezvoltate în milioane de ani, au început sa fie distruse de activitățile oamenilor. Un
număr mare de specii suferă un declin rapid, altele au dispărut, ca rezultat al vânării excesive, distrugerii
habitatelor, pășunatului excesiv, poluării, atacului prădătorilor ş.a.
19. Activitate în perechi. Cu ajutorul rețelei de internet, identificați şi scrieţi:
a. patru specii dispărute în timpuri istorice ori ameninţate cu dispariţia de pe glob: ..................................
..................................................................................................................................................................................
b. patru specii dispărute în timpuri istorice ori ameninţate cu dispariţia din regiunea României: ....................
..................................................................................................................................................................................
c. două consecinţe ale reducerii biodiversității pe Terra: ................................................................................
..................................................................................................................................................................................
 Hazardurile industriale includ o gamă largă de accidente declanșate de om, legate de activitățile
industriale – emisii de substanțe nocive, incendii, explozii, depozitarea deșeurilor –, care afectează solul, apa și
aerul. Aceste hazarduri sunt frecvente în regiunile cu industrie chimică și metalurgică.
„Explozia din 10 iulie 1976 a unui reactor de la uzina chimică de la Seveso (Italia), urmată de scurgeri de
dioxină (o substanță cunoscută pentru efectele ei cancerigene, n.n.), a semănat moarte și maladii în toată
valea Brianza.’’1 Gravitatea accidentului a determinat Comunitatea Economică Europeană să adopte „Directiva
Seveso” (1982), prin care s-au introdus reglementări stricte privind producerea și stocarea a cca. 80 de
substanțe considerate foarte periculoase.
20. Îndrumaţi de profesorul de la clasă, identificați cauzele pentru care concentrațiile de
poluanți sunt mai mari în regiunile obiectivelor industriale amplasate în depresiuni şi în văi adânci.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
Mareea neagră este o suprafață marină pe care se află o pătură de petrol provenită din scurgeri de la
petroliere, de la exploatările submarine, de la vapoarele naufragiate etc.
Cel mai mare dezastru ecologic din S.U.A. a început la 20 aprilie 2010, când platforma petrolieră Deepwater
Horizon din Golful Mexic a fost devastată de o puternică explozie. Mareea neagră s-a extins și a fost purtată de vânt
până pe coasta de est ale S.U.A. Deversările au fost oprite la începutul lunii august, iar în apă au ajuns 4,9 milioane
de barili de țiței.
21. Identificați şi scrieţi consecințele mareelor negre.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Hazardurile legate de transporturi. Frecvența acestora „este corelată cu creșterea demografică
explozivă și cu dezvoltarea economico-socială.”2
22. Activitate pe grupe. Stabiliți și scrieți cauzele şi consecinţele hazardurilor legate de
transporturi.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Hazardurile nucleare sunt legate de funcţionarea centralelor atomoelectrice (pierderea agentului de
răcire, accident provocat de erorile umane, defectarea echipamentului, pierderea sursei radioactive, accidente
de transport ş.a.), de căderea pe Pământ a unor sateliți cu propulsie nucleară și transportul/depozitarea
deșeurilor radioactive.
23. Îndrumaţi de profesorul de la clasă stabiliţi şi scrieţi care sunt efectele accidentelor
nucleare asupra mediului înconjurător și populației.
_________________________________________________________________________________________________

1 M 1, p. 28.
2 M 1, p. 28.
23
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 La 26 aprilie 1986, ora 01,23, reactorul numărul patru al centralei nucleare sovietice de la Cernobîl (nordul
Ucrainei) a explodat în cursul unor teste de securitate, provocând cea mai mare catastrofă nucleară.
 Explozia a eliberat de cel puţin 100 de ori mai multă radiaţie decât bombele atomice de la Hiroshima şi
Nagasaki (Japonia).
 Republica Sovietică Belarus a „primit” 70% din cantitatea de radiaţii, iar ploaia radioactivă a ajuns până în Irlanda.
 800.000 de oameni au contribuit la contracararea efectelor exploziei. 25.000 dintre aceştia au murit (20% prin
sinucidere) şi 70.000 au dizabilităţi.
 În urma scurgerii de radiaţii, pădurea situată la cca. 10 km distanţă a fost colorată în tonuri roşiatice (denumită
„Pădurea Roşie).
 Regiunea abandonată, s-a transformat într-un loc sălbatic, cu populaţii de lupi, vulpi, căprioare etc.1

 Hazardurile sociale sunt generate de dificultăţile de organizare a vieţii sociale. Cuprind:  conflictele
militare,  conflictele sociale (economice, etnice, confesionale ş.a.),  terorismul,  criminalitatea şi consumul de
droguri etc.
24. Explicaţi consecinţele hazardurilor sociale asupra lumii contemporane.
_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
    

Fişa de lucru: DESPĂDURIRILE, DEŞERTIFICAREA ŞI POLUAREA –

EFECTE ALE ACTIVITĂŢILOR UMANE ASUPRA MEDIULUI
A. Despăduririle
 Stabiliţi şi scrieţi ce reprezintă despăduririle (defrişările).
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Activitate în perechi. Citiţi documentul de mai jos şi rezolvaţi următoarele cerinţe:
a) Identificaţi funcţiile pădurii şi explicaţi  Document2
importanţa acestora. Despăduririle au o multitudine de urmări, cele mai multe
______________________________________ fiind consecințe negative – șiroiri, torenți, alunecări, inundații –
______________________________________ care produc la nivel local pagube materiale și chiar pierderi de
vieți omenești. La nivel regional, prin despăduriri se produc
______________________________________
modificări ale condițiilor de mediu și ale peisajelor. La scară
______________________________________ planetară, reducerea fondului forestier, de la începutul
______________________________________ perioadei industriale până în prezent, cu aproape două treimi a
______________________________________ contribuit la modificări climatice globale şi deşertificare, din
______________________________________ cauza reducerii aportului de factor moderator climatic și
______________________________________ hidrologic.
______________________________________ Modalitățile/tipurile de despădurire: arderi intenționate sau
______________________________________ accidentale; tăieri pentru utilizarea lemnului drept combustibil
______________________________________ sau material de prelucrare în industrie; efectele unor fenomene
______________________________________ naturale – erupții vulcanice, inundații, uragane.
Exemple de măsuri de combatere și reducere a defrișărilor:

1 https://www.libertatea.ro/stiri/25-de-lucruri-despre-accidentul-nuclear-de-la-cernobil-2658112.
2 M 1, p. 25.
24
______________________________________ suprafețele defrișate, împăduriri pentru protecția mediului,
crearea de perdele forestiere pe suprafețe extinse în scopul
b) Calculaţi cu cât procente a scăzut
stopării deșertificării și protecției culturilor agricole.
ponderea suprafeţelor forestiere în ultimii
2.000 de ani. Ponderea suprafeţelor forestiere din
______________________________________ suprafaţa uscatului
c) Scrieţi două cauze ale reducerii
suprafeţei forestiere din regiunea
geografică în care se află şcoala voastră.
______________________________________
______________________________________

 Pădurea este considerată „plămânul verde Răspândirea pădurii pe Terra:

al Terrei”. În ultimii 8.000 de ani, suprafaţa A. în urmă cu 8.000 de ani; B. în anul 2015.
forestieră s-a redus la jumătate. Analizaţi hărţile
alăturate şi scrieţi:
a) regiunile geografice în care suprafaţa forestieră s-
a redus substanţial;
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
b) două consecinţe ale reducerii suprafeţelor
forestiere.
_____________________________________________
_____________________________________________

B. Deşertificarea
 Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, definiţi deşertificarea.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Principalele cauze ale deşertificării sunt:  încălzirea globală;  modificarea regimului precipitaţiilor;
 suprapopularea;  suprapăşunatul;  cultivarea excesivă a terenurilor;  defrişările;  poluarea.
 Efectele deşertificării sunt:  scăderea fertilităţii solului şi apariţia problemelor legate de lipsa hranei;
 diminuarea rezervelor de apă din sol;  distrugerea covorului vegetal.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, scrieţi două procese geomorfologice
generate de lipsa covorului vegetal, care contribuie la extinderea deşerturilor.
_________________________________________________________________________________________
 Acest fenomen dăunător omului şi biodiversităţii s-a intensificat în a doua jumătate a secolului al XX-lea,
în regiunile semiaride.
 Analizaţi harta de la pagina 26 şi scrieţi principalele regiuni geografice cu risc de
deşertificare.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
25
 Harta regiunilor geografice cu risc ridicat de deşertificare1

Conştiente de riscurile deşertificării, în anul 1994, ţările din Organizaţia Naţiunilor Unite au adoptat
„Convenţia privind Combaterea Deşertificării”, la care a aderat şi România.
 Cu ajutorul reţelei internet, identificaţi şi scrieţi patru măsuri destinate limitării
procesului de deşertificare.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________

C. Poluarea reprezintă procesul prin care mediile geografice sunt alterate cu substanţe provenite de la
activităţile omului şi de la unele fenomene naturale. În general, sunt afectate de poluare atmosfera (aerul),
hidrosfera (apa) şi pedosfera (solul).
 Se dau sursele de poluare de mai jos. Marcaţi cu X pe cele generate de oamenii.
apele menajere;
erupţiile vulcanice;
exploziile solare puternice;
furtunile de praf;
incendiile de vegetaţie;
dezintegrarea meteoriţilor;
războaiele şi testele militare;
transporturile;
unităţile industriale;
utilizarea îngrăşămintelor chimice.
 Principalele cauze care au stat la baza creşterii poluării la nivel mondial sunt:
 creşterea numerică a populaţiei mondiale;

1 Pe hartă nu sunt redate deşerturile propriu-zise.

26
  ritmul înalt de industrializare;
 intensificarea procesului de urbanizare;
 ridicarea continuă a standardului de viaţă.
 Majoritatea substanţelor poluante (poluanţii) provin din activităţile industriale (industria chimică,
industria metalurgică ş.a.), din transporturi (prin arderea combustibililor) şi din practicarea agriculturii
intensive (prin utilizarea îngrăşămintelor chimice, pesticidelor etc.). În cantităţi mari, poluanţii provoacă ploi
acide, reducerea grosimii stratului de ozon, boli cardiovasculare, boli respiratorii, intoxicaţii şi chiar decese.
 Poluarea aerului. Între poluanţii gazoşi şi pulberile solide care afectează local sau
regional calitatea aerului sunt: oxizii sulfului, acidul sulfuros, acidul sulfuric, hidrogenul
sulfurat, oxizii azotului, amoniacul, monoxidul de carbon, dioxidul de carbon, acidul
clorhidric, funinginea, fumul, azbestul ş.a.
 Poluarea apei a luat amploare în ultimele decenii, sursele de poluare fiind:  apele
uzate (publice, menajere, meteorice infectate, agricole ş.a.) şi  depozitele de deşeuri.
Printre principalii poluanţi ai apelor sunt: deşeurile industriale, metalele grele, ionul
amoniu, produsele petroliere, hidrogenul sulfurat, nitraţii, nitriţii, substanţele
radioactive1 şi deşeurile biologice.
 Poluarea solului – fertilizanţii, pesticidele, metalele grele, petrolul, deşeurile
menajere ş.a. – sunt generaţi de practicile agricole, de depozitarea gunoiului, de
exploatarea resurselor subsolului etc.
 Identificaţi şi scrieţi:
 Patru surse de poluare a mediului înconjurător din regiunea în care se află şcoala în care
învăţaţi:__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
 Patru măsuri destinate reducerii poluării şi creşterii calităţii vieţii în regiunea în care se află
şcoala în care învăţaţi:____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
    

Fişa de lucru: PROTECȚIA, CONSERVAREA ȘI OCROTIREA MEDIULUI

 Protecția mediului „reprezintă totalitatea acțiunilor întreprinse de om pentru păstrarea echilibrului
ecologic în limitele normale, menținerea și chiar ameliorarea calității factorilor naturali, dezvoltarea valorilor
materiale și spirituale, toate acestea în scopul asigurării unor condiții de viață și de muncă tot mai bune pentru
generațiile actuale și viitoare’’2.
 Identificaţi şi scrieţi patru activităţi socio-economice care determină degradarea mediului.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Conservarea mediului vizează un ansamblu de măsuri menite să asigure păstrarea și ameliorarea calității
mediului.
 Ocrotirea mediului vizează un ansamblu de măsuri legislative și tehnico-economice prin care sunt scoase
din circuitul economic anumite porțiuni de teren cu valoare științifică și peisagistică deosebită, acestea fiind
declarate forme de ocrotire a mediului.

1 Lacul Karachai, situat în sud-vestul Federaţiei Ruse, are cea mai poluată apă din lume, fiind folosit din 1951 ca groapă de gunoi pentru deşeuri
radioactive şi resturi industriale. Măsurătorile efectuate în anul 1990 indicau în componența apei un amestec cu concentraţie atât de mare de substanţe
mortale (Cesiu 137 și Stronţiu 90) încât o simplă plimbare de o oră în preajma lacului putea să-l omoare pe cel care se încumeta s-o facă.
Responsabilă de această nenorocire a fost uzina Mayak, construită în 1951 şi rămasă fără licenţă abia în 2003. Cu toate că până în 2016 lacul a fost
acoperit cu blocuri de beton, piatră etc., poluarea nu a putut fi oprită, substanţele periculoase infiltrându-se în pânza freatică (I. Mărculeţ, coord.: Mic
dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 47.).
2 M 1, p. 36.

27
  Forme de ocrotire și conservare a mediului.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce sunt parcurile naţionale.
 Parcurile naţionale ____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

 Se dau parcurile naţionale de mai jos. Cu Parcuri naţionale pe glob

ajutorul atlasului şcolar şi al reţelei Internet,
localizaţi pe harta alăturată („Parcuri naţionale pe
glob”) şi marcaţi cu numere, de la 1 la 6, poziţia
geografică a acestora. Completaţi, în listă, ţările în
care se găsesc.
1. Nord-Estul Groenlandei (97 mil. ha); ţara ……………………......
2. Wood-Buffalo (4,5 mil. ha); ţara ……………………………………
3. Gates of the Arctic (3,36 mil. ha); ţara ……………………...........
4. Kalahari-Gemsbok (2 mil. ha); ţara ………………………………..
5. Etosha (2,2 mil. ha); ţara ………………………………………......
6. Kafue (2,2 mil. ha); ţara …………………………………………….
…

 Activitate pe grupe. Harta parcurilor naţionale din România

Regăsiţi parcurile naturale
marcate, pe harta alăturată
(„Harta parcurilor naţionale din
România”), cu numere şi cu
ajutorul reţelei internet scrieţi
pentru fiecare câte două specii
sau peisaje ocrotite.
 Grupa I: 1, 2, 3 şi 4.
1. ……………………………………………
……………………………………………….
2. ……………………………………………
……………………………………………….
3. ……………………………………………
……………………………………………….
4. ……………………………………………
………………………………………………
 Grupa II: 5, 6, 7 şi 8.
5. ……………………………………………………………….. 7. ....…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….
6. ……………………………………………………………….. 8. ....…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….
 Grupa III: 9, 10 şi 11.  Grupa IV: 12, 13 şi 14.
9. ……………………………………………………………….. 12. ..…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….
10. ..…………………………………………………………….. 13. ..…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….
11. ..…………………………………………………………….. 14. ..…………………………………………………………….
…………………………………………….…………………….. …………………………………………….…………………….

28
  Parcul Național Yellowstone (S.U.A.), înființat în 1872, este cel mai vechi din lume, cu numeroase gheizere și
fântâni pietrificate, în plină regiune vulcanică. Cel mai vechi din România este Parcul Naţional Retezat înființat în
anul 1935, la inițiativa savantului Emil Racoviță. În prezent are statut de arie naturală protejată de interes național și
internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a biosferei din anul 1979.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce sunt parcurile naturale.
 Parcurile naturale _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Pe teritoriul României au fost declarate Harta parcurilor naturale din România
mai multe parcuri naturale: Munții Apuseni,
Porțile de Fier, Grădiștea de sub Munte-
Cioclovina, Munții Bucegi, Cefa, Comana,
Defileul Mureșului Superior, Vânători-Neamț,
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, Balta
Mică a Brăilei, Văcărești, Munții
Maramureșului, Putna-Vrancea.

 Pe baza textului de mai sus,

realizaţi harta parcurilor naturale din
România, pe modelul alăturat.

 Rezervațiile naturale includ suprafețele de uscat și de ape care trebuie păstrate datorită
componentelor caracteristice. După elementul major protejat, acestea pot fi paleontologice, geomorfologice,
geologice, speologice, de interes botanic, forestiere, zoologice, limnologice, marine, mixte etc.
A B
Calcarele de la Ampoiţa   forestieră
 Folosiţi diferite surse de Creasta Cocoşului   geologică
informare şi realizaţi Dealul cu Melci   geomorfologică
corespondenţa dintre rezervaţii Gheţarul Focul Viu   mixtă
(A) şi categoriile din care fac
Mlaştinile Satchinez   paleontologică
parte (B)
Pădurea Slivuţ   speologică
Valea Sighiştelului   zoologică
 În rezervațiile științifice ocrotirea unor elemente sau a peisajului este totală, scopul fiind conservarea
unui element rar. Din această cauză, accesul publicului este interzis. Rezervaţiile ştiinţifice fac parte integrantă
din parcurile naționale, parcurile naturale şi rezervaţiile naturale.
 Rezervațiile biosferei sunt regiuni protejate „de mare întindere cu valoare internaţională, menită să
asigure protejarea vieţii pe Terra în condiţii optime. Conservă integralitatea, funcţionalitatea şi evoluţia
naturală a ecosistemelor şi sunt alcătuite din mai multe districte: zona strict protejată, zona tampon, zona
culturală, zona turistică, zona cu activităţi umane cotidiene etc.”1 Termenul a fost introdus în 1974, în
programul UNESCO „Om și Biosferă”.
 Parcul Naţional Galápagos, cea mai mare rezervaţie a biosferei situată într-un arhipelag (cca. 750.000 km2),
este situat în arhipelagul omonim, din Oceanul Pacific. Adăposteşte un număr mare de specii endemice – 40% din
cele 700 de specii de plante, 18% din cele 800 de specii de moluşte, 13 specii de cinteze, iguane marine, broaşte
ţestoase uriaşe, pinguinul de Galápagos (singurul pinguin tropical din lume) etc. – şi aparţine statului Ecuador.2

1 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 72.
2 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 73.
29
  Pe teritoriul României au fost declarate trei rezervaţii ale biosferei: Delta Dunării, Retezat şi Munţii Rodnei.
 Citiţi documentul de mai jos (pag. 30) şi argumentați de ce Delta Dunării este o importantă
rezervație a biosferei.
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

 Document
 Delta Dunării este unica deltă rezervaţie a biosferei din România. Întinsă pe cca. 600.000 ha, rezervaţia
conţine 30 de tipuri de ecosisteme (majoritatea acvatice), cea mai întinsă regiune de stufărişuri din lume şi o
importantă bancă naturală de gene. Zona strict protejată este alcătuită din 18 areale (Pădurea Letea, Roşca-
Buhaiova, Vătafu-Lunguleţ, Răcanu, Lacul Nebunu, Pădurea Caraorman, Sărăturile-Murighiol, Grindul Chituc,
Grindul Lupilor ş.a.) care însumează 50.600 ha.1

 Este considerat monument al naturii o plantă, un animal, o formaţiune naturală de însemnătate

ştiinţifică sau estetică, ocrotită de lege.
 Folosiți diferite surse de informare şi scrieţi în tabel:
a. patru specii de plante protejate în România b. patru specii de animale protejate în România
 ………………………………………………………………………………..  ………………………………………………………………………………..
 ………………………………………………………………………………..  ………………………………………………………………………………..
 ………………………………………………………………………………..  ………………………………………………………………………………..
 ………………………………………………………………………………..  ………………………………………………………………………………..

 Patrimoniul cultural și natural mondial – UNESCO a propus un plan de protejare a bunurilor

culturale și naturale din lume, prin Convenția de la Granada privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și
Natural, aprobată în 1972.
 Folosind informaţiile din manual şi din reţeaua internet, scrieți câte două exemple de
entităţi aparţinând patrimoniului cultural mondial, în funcţie de categoriile de mai jos:
 așezări rurale: ___________________________________________________________________________
 orașe vechi: _____________________________________________________________________________
 castele și palate: _________________________________________________________________________
 biserici, catedrale, mănăstiri, temple, sanctuare: _______________________________________________
 statui și monumente: _____________________________________________________________________
    

Fişa de lucru: MANAGEMENTUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Managementul mediului (organizarea spaţiului geografic) „reprezintă modalităţi de organizare a activităţilor
umane care afectează mediul, în vederea maximizării bunăstării sociale şi pentru prevenirea şi micşorarea
posibilelor efecte generate asupra mediului, prin tratarea cauzelor generatoare”2.
 Managementul mediului se bazează, în special, pe:
 „elaborarea de politici guvernamentale care să furnizeze cadrul necesar pentru acţiuni sau măsuri ulterioare,
să informeze cetăţenii cu privire la obiectivele urmărite şi termenele preconizate;”
 „stabilirea instrumentelor pentru managementul mediului: legi, sisteme de autorizare, sisteme de
înregistrare şi certificare prin care se reglementează şi se impun activităţi care protejează mediul;”

1 I. Mărculeţ (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 72.
2 M 2, p. 71.
30
 „obţinerea de permise sau autorizaţii de funcţionare, care stabilesc standardele cărora trebuie să li se
conformeze activităţile economice”.1
 Domeniile care trebuie protejate sunt: apa, aerul, solul şi vieţuitoarele.

 Apa, indispensabilă vieţii, este supusă constant degradării.

 Pentru protejarea apelor continentale (curgătoare, stătătoare şi subterane) se impun unele măsuri.
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi câteva măsuri destinate protejării şi
creşterii calităţii apelor continentale.
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Pentru protejarea apelor marine, principalele măsuri sunt: 2
 preîntâmpinarea deversării apelor contaminate ale râurilor;
 protejarea spaţiului din regiunile platformelor de exploatare a petrolului, din regiunile portuare şi din cele
situate de-a lungul rutelor de transport marin.
 Identificaţi şi scrieţi patru măsuri destinate menţinerii ori creşterii calităţii apelor din
regiunea geografică în care se află şcoala în care învăţaţi.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________

 Aerul suferă numeroase modificări ale calităţii sale prin acţiunea activităţilor omeneşti. Pentru protejarea
mediului aerian se pot lua o serie de măsuri.
 Utilizând manualul şcolar şi informaţiile din reţeaua internet, scrieţi patru măsuri pentru
protejarea mediului aerian.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________

 Solul asigură o mare parte din hrana oamenilor, dar este supus degradării. Prevenirea degradării sale se
realizează prin numeroase măsuri.
 Activitate în perechi. Utilizând diferite surse de informare, identificaţi şi scrieţi măsurile
destinate menţinerii fertilităţii şi combaterii proceselor şi fenomenelor de mai jos, care
determină degradarea solurilor.
 combaterea alunecărilor de teren şi a eroziunii cauzate de apă şi vânt, prin: …………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………...
 combaterea înmlăştinirilor şi inundaţiilor, prin: …………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………...
 combaterea secetei, prin: ……………………………………………………………………………………
 împiedicarea suprapăşunatului, prin: ……………………………………………………………………….
 ameliorarea păşunilor, prin: ……………………………………………………………………………………………………………………..

1 M. Furdui: Caietul elevului. Geografie clasa a XI-a, Sibiu, 2016, p. 52; M 2, p. 71.
2 M 1, 39-40.
31
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 fertilizarea naturală şi artificială, prin: ………………………………………………………………………………………………………

 Biosfera constituie un domeniu important al protecţiei mediului, deoarece cuprinde, pe lângă speciile de
plante şi animale, şi celelalte învelişuri ale Terrei în care se manifestă viaţa.
 Identificaţi şi scrieţi patru măsuri pentru protejarea elementelor biosferei.
 Pentru plante:___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
 Pentru animale:_________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
    

32
 2. Regionalizarea şi globalizarea lumii contemporane

Fişa de lucru: DIMENSIUNILE ŞI DOMENIILE REGIONALIZĂRII ŞI

GLOBALIZĂRII
Deşi procese vechi, regionalizarea şi globalizarea s-au afirmat tot mai mult după cel de-al Doilea Război
Mondial. Tot mai „vizibile” în prezent, cele două procese sunt complementare.

A. Regionalizarea
Regiunea reprezintă un sector relativ omogen din spaţiul geografic al Terrei, care, datorită caracteristicilor
sale, se deosebeşte de spaţiile vecine.1
 Identificaţi şi scrieţi motivele care au determinat formarea regiunilor.
_________________________________________________________________________________________
 Între condiţiile/factorii care au determinat apariţia regiunilor se numără:
 poziţia geografică favorabilă (exemplu: deschiderea la mare);
 existenţa unor tradiţii de colaborare regională;
 potenţialul demografic optim;
 existenţa unei infrastructuri funcţionale în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor;
 dorinţa comună a guvernelor statelor2.
 Când mai multe state se grupează regional, formează aşa-zisele blocuri regionale.
Între tipurile de blocuri regionale se evidenţiază: zona de liber schimb şi uniunea economică.
a. Zona de liber schimb
 Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, scrieţi ce este zona de liber schimb.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Din această categorie fac parte: Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA; 3 state membre),
Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN; 10 state membre), Forumul de Cooperare Asia-Pacific (APEC;
21 de state membre) ş.a.
b. Uniunea economică reprezintă tipul cel mai integrat, care presupune, pe lângă libera circulaţie, şi
existenţa politicilor macroeconomice comune.3
Singura grupare regională de tip uniune economică este Uniunea Europeană.
 Scrieţi cele patru libertăţi care definesc Piaţa unică din cadrul Uniunii Europene.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

B. Globalizarea reprezintă „procesul de lărgire, de adâncire şi accelerare a interconectărilor la scară

mondială în toate aspectele vieţii social-economice contemporane”4.
 Pilonii globalizării sunt societăţile transfrontaliere (companiile multinaţionale).
 Explicaţi aspectul menţionat mai sus.
 Domeniile majore ale globalizării se referă la:  globalizarea informaţiilor;  globalizarea schimburilor de
produse;  globalizarea circulaţiei oamenilor;  globalizarea valorilor culturale;  globalizarea unor
caracteristici ale societăţii (ideologii, concepte ş.a.);  globalizarea limbii engleze5.

1
M 1, p. 43.
2
M 2, p. 73.
3
M 1, p. 43.
4
M 1, p. 44.
5 M 3, p. 52.

33
  Procesul de globalizare a vieţii social-economice se reflectă prin:  natura globală a ştiinţei şi tehnologiei;
 marketingul global;  sistemul mondial financiar;  gradul atins de infrastructura de comunicaţii.
 Exemplificaţi contribuţia aspectelor vieţii social-economice la procesul de globalizare.
 ştiinţa şi tehnologia: ………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………...
 marchetingul global: …………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………...
 sistemul mondial financiar: …………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………...
 infrastructura de comunicaţii: ………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………...

 În prezent, procesul de globalizare atrage atât aprecieri pozitive, cât şi aprecieri negative.
 Stabiliţi şi scrieţi în tabelul de mai jos câteva aspecte pozitive (A) şi negative (B) ale
globalizării.
A. Aspecte pozitive B. Aspecte negative

 Care este opinia ta în privinţa procesului de globalizare? Argumentează în spaţiul de mai

jos.

    

34
Fişa de lucru: IDENTITATEA, UNIFORMIZAREA ŞI
DIVERSITATEA LUMII CONTEMPORANE
A. Identitatea cuprinde „ansamblul fenomenelor sociale, morale, religioase, artistice, ştiinţifice şi tehnice
proprii unui popor.”1 Ea este rezultatul evoluţiei societăţii umane din ultimii 10.000 de ani şi se referă la
cultură şi civilizaţie, care se transmit prin educaţie.
La nivel general, identitatea poate fi sintetizată prin:
 comunitatea caracteristicilor ca specie,
 comunitatea de rasă,
 existenţa unei singure civilizaţii pe Terra etc.2
Însă, datorită condiţiilor istorice şi de mediu, evoluţia societăţii a dus la formarea unor identităţi zonale,
regionale şi naţionale.
Din punct de vedere politic, identitatea naţională „are la bază diversitatea etnică a grupurilor umane”.3
 Identificaţi şi scrieţi elementele care exprimă identitatea naţională a românilor.

B. Uniformizarea este procesul de diminuare a diversității lumii contemporane, prin preluarea unor
concepte, comportamente şi norme de viaţă, pornind de la modelul occidental, sub influenţa tot mai intensă a
globalizării.4
În prezent, influenţele lumii occidentale sunt cele care contribuie intens la uniformizarea economiei, a
comportamentului demografic şi a vieţii sociale şi culturale.
 Identificaţi şi daţi exemple de influenţe occidentale asupra comportamentului demografic
şi a vieţii sociale şi culturale de pe glob.

Conform unor opinii, „elementele de uniformizare şi relativă omogenizare ale lumii contemporane ascund
în realitate diferenţieri însemnate. Lumea contemporană nu este propriu-zis uniformă, deşi are la bază
elemente comune. Uniformitatea rezultă mai mult din procese care ţin de natura speciei şi mai puţin
convieţuirea socială”.5

C. Diversitatea lumii contemporane este o caracteristică actuală. La începutul mileniului III, lumea este
un „mozaic de culturi şi tipologii umane” (fiecare ţară, regiune geografică sau continent are un anumit specific
cultural şi civilizaţional care îi dă personalitate şi care îi conferă un loc anume în ansamblul mondial).6
Societatea occidentală, specifică Europei Vestice, Americii de Nord, Australiei etc., este total diferită de
societatea orientală, de cea africană sau de cea musulmană.7

1 M 1, p. 47.
2 M 3, p. 61.
3 M 2, p. 78.
4 D. Rus: Caietul elevului – geografie clasa a XI-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Bucureşti, 2012, p. 32.
5 M 3, p. 60.
6 M 1, p. 49; M 2, p. 78.
7 M 2, p. 78.

35
 Din punct de vedere etnic şi lingvistic, diversitatea grupurilor umane este covârşitoare. De exemplu, în
prezent pe glob oamenii utilizează cca. 3.000 de limbi şi 6.000 de dialecte.
Religia, un alt element fundamental al culturii şi civilizaţiei, este concludentă pentru reflectarea diversităţii
lumii contemporane. Pe glob, pe lângă cele câteva religii majore (creştină, islamică, budistă ş.a.), există o
multitudine de culte, secte, concepte spirituale etc.
 Scrieţi câteva consecinţe ale diversităţii confesionale.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Din punct de vedere politic, harta lumii se prezintă sub forma unui mozaic de sisteme de guvernare. Din
cele peste 190 de state ale lumii, peste 140 sunt republici (prezidenţiale, semi-prezidenţiale, parlamentare,
islamice, socialiste, populare, federale ş.a.), peste 40 sunt monarhii (constituţionale, islamice absolutiste,
islamice constituţionale ş.a.), state directoriale, teocraţii.
 Identificaţi în grupul clasei, elemente de uniformizare şi de diversitate.1
 Elemente de uniformizare:_______________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
 Elemente de diversitate:_________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
    

1 După M. Furdui: Caietul elevului. Geografie clasa a XI-a, Sibiu, 2016, p. 57.
36
 3. Populaţia, resursele naturale şi dezvoltarea lumii contemporane

Fişa de lucru: EVOLUŢII GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE

DIFERENŢIERI REGIONALE
 Evoluţiile geodemografice se referă la modificările care au intervenit în sfera componentelor populaţiei.
Aceste modificări se exprimă prin valorile natalităţii, mortalităţii, numărului de locuitori, migraţiei etc.
Dacă în urmă cu cca. 200 de ani, populaţia globului abia depăşea un miliard de persoane, în prezent, datorită
exploziei demografice, populaţia Terrei a depăşit şapte miliarde de persoane.
Încercând să explice evoluţia numerică a populaţiei, sociologul american Warren Thompson (1929) a elaborat
aşa-numitul model al tranziţiei demografice.1 Acest model, aplicat la scară globală, se prezintă sub forma
graficului de mai jos, în care se observă cinci faze (stadii) distincte.
 Analizaţi graficul de mai jos („Tranziţia demografică”) şi scrieţi numele celor cinci stadii
(faze).2
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Tranziţia demografică

 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, caracterizaţi fiecare stadiu, având în vedere: perioada

producerii, regiunile geografice şi/sau categoriile de state caracteristice tipului de stadiu,
particularităţile demografice (natalitatea, mortalitatea, bilanţul natural/sporul natural),
aspectele economice dominante ale societăţii.

1. Echilibru relativ (creştere lentă): ________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

1 M 1, p. 53.
2 După M 1, p. 54.
37
2. Explozie demografică (creştere agresivă): _______________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

3. Tranziţie demografică (creştere moderată): ______________________________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

4. Echilibru relativ (creştere lentă sau stagnare): ___________________________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

5. Declin demografic: _____________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Din analiza comportamentului geodemografic contemporan, se evidenţiază asimetria „Nord” (cea mai
mare parte a Europei, Japonia, S.U.A., Canada, Australia ş.a.) şi „Sud” (majoritatea Americii Latine, Africa –
fără statul Africa de Sud, Orientul Mijlociu, Asia Centrală ş.a.).
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, caracterizaţi sub aspect demografic statele de tip
„Nord” şi „Sud”, având în vedere: natalitatea, mortalitatea, bilanţul natural, speranţa de viaţă,
alte aspecte.
 Statele de tip „Nord”: ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Statele de tip „Sud”: ____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 În ţările dezvoltate este caracteristic comportamentul demografic procreator raţional, iar în slab
dezvoltate, cel natural.
 Analizaţi graficul de mai jos (pag. 38) şi identificaţi statele cu comportament procreator
natural.
Scrieţi două cauze care au determinat menţinerea acestui comportament demografic
(natural) în statele menţionate.
38
____________________________________ Rata natalităţii în unele state de pe glob (2016)
_____________________________________
_____________________________________
_____________________________________

 Consecinţele asimetriei demografice

„Nord” şi „Sud” sunt:
 orientarea migraţiilor dinspre „Sud” spre
„Nord”;
 asimetria forţei de muncă;
 asimetria pieţei;
 mutaţiile sociale profunde.
 Stabiliţi şi scrieţi consecinţele asimetriei demografice între statele de tip „Nord” şi „Sud”.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    

Fişa de lucru: RESURSELE UMANE ŞI DEZVOLTAREA

 „Resursele umane se referă la numărul şi posibilităţile mentale şi fizice ale oamenilor […] care pot fi
utilizate pentru desfăşurarea activităţilor economice, sociale, politice, ştiinţifice şi tehnice.”1
Sunt şi situaţii în care, din cauza pregătirii precare, numărul ridicat al locuitorilor nu generează de la sine o
dezvoltare corespunzătoare regiunii geografice ori statului respectiv.
 „Dezvoltarea este un proces de creştere şi amplificare, însoţit de transformări calitative”. Ea este
determinată de populaţie, care provoacă transformări pozitive (calitative şi cantitative) „în starea economico-
socială, ştiinţifică şi tehnică”.2
 Nivelul de dezvoltare este un criteriu utilizat pentru a reliefa diferenţierile teritoriale între aşezări,
regiuni geografice, state şi continente.3
Sub aspectul dezvoltării, O.N.U. clasifică ţările lumii în două categorii: dezvoltate şi în curs de dezvoltare.
 Ţările dezvoltate (sau Lumea nordică) – de unde au început revoluţia industrială (în secolul al XVIII-
lea) şi revoluția informaţională (în secolul al XXI-lea) – sunt situate în mare parte în zona temperată boreală.
Deşi nu toate dispun de resurse naturale suficiente, şi-au dezvoltat o puternică economie de piaţă şi o foarte
bună specializare a forţei de muncă.
 Ţările în dezvoltare (sau Lumea sudică), deşi se află în posesia unor importante resurse minerale şi
energetice, gradul de dezvoltare economică este destul de redus, economia lor fiind dominată de sectorul
primar (agricultură) şi de cel secundar (industrie extractivă).
 Analizaţi harta alăturată şi scrieţi: Harta statelor dezvoltate şi în dezvoltare
a) două state dezvoltate aflate în Emisfera Sudică;
___________________________________________
b) regiunile geografice în care sunt dominante
statele în dezvoltare.
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________

1 M 2, p. 85.
2 M 2, p. 85.
3 M 1, p. 59.

39
  Un indicator sintetic al calităţii resurselor umane îl reprezintă indicele dezvoltării umane (IDU)1, care este
rezultatul a trei dimensiuni: economică, demografică şi socială.
 Cel mai relevant indice economic al dezvoltării îl constituie produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc.)2.
În general, în ţările Lumii nordice PIB/loc. are valori mai mari de 15.000-20.000 $/loc., în timp ce în cele ale Lumii
sudice, sub 15.000 $/loc. Între ţările cu cele mai mari valori ale PIB/loc. se numără: Qatar (cu cca. 138.900 $/loc.),
Luxemburg (112.000 $/loc.), Singapore (105.700 $/loc.), Irlanda (87.000 $/loc.), Brunei (85.000 $/loc.), Norvegia
(79.600 $/loc.), Emiratele Arabe Unite (70.400 $/loc.), Kuwait (67.800 $/loc.), Elveţia (67.600 $/loc.), S.U.A. (67.400
$/loc.), San Marino (62.900 $/loc.), Arabia Saudită (56.900 $/loc.) ş.a., iar între ţările cu cele mai scăzute valori ale
PIB/loc. se găsesc: Burundi (724 $/loc.), Rep. Centrafricană (864 $/loc.), Rep. Dem. Congo (873 $/loc.), Eritreea
(1.103 $/loc.), Niger (1.152 $/loc.), Malawi (1.292 $/loc.), Mozambic (1.372 $/loc.), Liberia (1.428 $/loc.), Sudanul de
Sud (1.715 $/loc.), Madagascar (1.776 $/loc.), Togo (1.913 $/loc.), Afganistan (2,182 $/loc.), Comore (2.898 $/loc.) ş.a.3
 Explicaţi faptul că majoritatea ţărilor din regiunea Golfului Persic au PIB/loc. foarte ridicat.
 ________________________________________________________________________________________
Precizaţi continentul în care se găsesc ţările cu cele mai mari valori ale PIB/loc. şi scrieţi
două cauze care determină această situaţie.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Al doilea indicator – cel demografic – este reprezentat de speranţa de viaţă la naştere. Pe glob, media
speranţei de viaţă este de 71,5 ani, iar pe state, situaţia este destul de diferită. Se evidenţiază:
a) statele cu cele mai ridicate valori ale speranţei de viaţă: Japonia (83,7 ani), Australia (83,4 ani), Italia (83,3 ani),
Elveţia (82,8 ani), Singapore (82,6 ani), Israel (82,6 ani), Islanda (82,3 ani), Spania (82,2 ani), Suedia (81,9 ani),
Franţa (81,8 ani), Canada (81,7 ani), Noua Zeelandă (81,5 ani) ş.a.;
b) statele cu valori ale speranţei de viaţă apropiate de media mondială: Vanuatu (71,4 ani), Libia (71,4 ani),
Guatemala (71,4 ani), Rep. Moldova (71,3 ani), Belarus (71,0 ani), Surinam (70,9 ani), Egipt (70,8 ani), Ucraina
(70,7 ani) şi Azerbaidjan (70,6 ani);
c) statele cu cele mai scăzute valori ale speranţei de viaţă: Eswatini sau Swaziland (49,1 ani), Lesotho (49,5 ani), Rep.
Centrafricană (49,5), Sierra Leone (50,1 ani), Côte d’Ivoire (50,9 ani), Ciad (51,1 ani), Angola (51,6 ani), Nigeria
(52,5 ani), Mozambic (54,6 ani), Guineea-Bissau (54,7 ani), Zimbabwe (54,7 ani), Camerun (54,8 ani).4
 Precizaţi continentul cu cea scăzută speranţă de viaţă.  _______________________________
Explicaţi diferenţa mare între speranţa de viaţă din statele de la punctul a) şi speranţa de
viaţă din statele de la punctul c) (de mai sus).
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Al treilea indicator – care vizează dimensiunea socială – este gradul de alfabetizare. Rata de
alfabetizare se apropie de 100% în majoritatea statelor aparţinând Lumii nordice.
 Analizaţi tabelul de mai jos („Rata alfabetizării în unele state ale lumii”, pag. 41) şi scrieţi:
1. ţara cu cea mai ridicată şi ţara cu cea mai redusă rată a alfabetizării: ……………………………………….
2. rata de alfabetizare în majoritatea statelor din America Centrală (intervalul): ………………………............
3. continentul în care se găsesc majoritatea ţărilor cu rata de alfabetizare mai mică de 50%: ………………..
4. o cauză care să explice rata redusă de alfabetizare din Afganistan: ………………………………………...
5. două consecinţe ale analfabetismului ridicat din Africa: ………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………...

1 Indicele dezvoltării umane „este alcătuit în fiecare an pe baza unor criterii şi a unor date care provin din raporturile statistice ale statelor”. Corelarea
Indicelui Dezvoltării Umane „cu venitul global şi venitul pe cap de locuitor creează o imagine mult mai completă a nivelui de dezvoltare a statelor” (pot fi
identificate anumite abateri ale Indicelui Dezvoltării Umane în raport cu produsul înregistrat) (După M 3, p. 67).
2 Produsul intern brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final,

produse în toate ramurile economiei în interiorul unei ţări în decurs de un an.

3 https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita (accesat la 20.04.2020). În 2019, conform Fondului Monetar Internaţional, în

România PIB/loc. a fost de 29.555 $/loc.

4 https://translate.google.com/translate?hl=ro&sl=en&u=https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_life_expectancy&prev=search (accesat la

08.01.2019). În România speranţa de viaţă la naştere este de 74,46 ani (70,92 ani apentru bărbaţi şi 78,07 ani pentru femei).
40
 Rata alfabetizării în unele state ale lumii1
Sub 50% 50,1-60,0% 60,1-70,0% 70,1-80,0% 80,1-90,0% 90,1-100%
Etiopia (49,1) Nigeria (59,6) India (69,3) Rep. Congo (79,3) Jamaica (88.7) Coreea de Sud (100)
Sierra Leone (48,1) Mozambic (58,8) Togo (66,5) Kenia (78,0) Honduras (88,5) Armenia (99,8)
Liberia (47,6) Pakistan (56,4) Malawi (65,8) Comore (77,8) Guyana (88,5) Estonia (99,8)
Irak (43,7) Guineea-Bissau (55,9) Bhutan (64,9) Rep. Dem. Congo (77,3) El Salvador (88,4) Fed. Rusă (99,7)
Côte d’Ivoire (43,1) Senegal (55,7) Nepal (64,7) Cambodgia (77,2) Iran (86,8) Belarus (99,7)
Ciad (40,2) Gambia (55,5) Madagascar (64,7) Ghana (76,6) Zimbabwe (86,5) Italia (99,2)
Mali (38,7) Sudan (53,5) Papua Noua Guinee (64,2) Egipt (75,2) Siria (86,4) România (98,8)
Afganistan (38,2) Mauritania (52,1) Zambia (63,4) Camerun (75,0) Nicaragua (82,8) Spania (98,1)
Rep. Centrafricană (36,8) Haiti (60,7) Uganda (73,9) Belize (82,7) Argentina (98,1)
Burkina Faso (36,0) Eritreea (73,8) Namibia (81,9) Albania (97,6)
Benin (34,8) Bangladesh (72,8) Tunisia (81,8) Chile (97,3)
Guineea (30,4) Maroc (72,4) Algeria (80,2) China (96,4)
Sudanul de Sud (26,8) Angola (71,1) Bahrain (95,7)
Niger (19,1) Yemen (70,1) Brazilia (91,7)
 Calculate, valorile IDU se înscriu într-un interval cuprins între 0 şi 1. Conform acestor valori, ţările se
împart în:
 ţări cu o dezvoltare umană foarte ridicată  cu IDU de peste 0,80;
 ţări cu o dezvoltare umană ridicată  cu IDU între 0,70 şi 0,79;
 ţări cu o dezvoltare umană medie  cu IDU între 0,55 şi 0,69;
 ţări cu o dezvoltare umană redusă  cu IDU sub 0,55.
Conform statisticii, cele mai ridicate valori ale IDU (peste 0,90) se înregistrează în Europa Occidentală, Japonia,
S.U.A., Canada, Australia etc., iar cele mai reduse, în Africa şi în ţări din sudul Asiei.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul datelor statistice din tabelul de mai jos („Valoarea
indicelui dezvoltării umane în unele state ale lumii”), realizaţi harta indicelui dezvoltării umane
(), utilizând simbolurile indicate la legendă.
Harta indicelui dezvoltării umane

Valoarea indicelui dezvoltării umane în unele state ale lumii2

Afganistan (0,49) Ciad (0,40) Kenia (0,59) Pakistan (0,56)
Africa de Sud (0,69) Rep. Dem. Congo (0,45) Laos (0,58) Papua Noua Guinee (0,54)

1 https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_literacy_rate. Din statistica utilizată lipsesc datele pentru numeroase state dezvoltate: Australia,
Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Israel, Japonia, Luxemburg, Marea Britanie, S.U.A., Suedia ş.a.
2 https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Index (accesat la 08.01.2019).

41
 Algeria (0,75) Coreea de Sud (0,90) Madagascar (0,51) Paraguay (0,70)
Arabia Saudită (0,85) Cuba (0,77) Maroc (0,66) Siria (0,53)
Australia (0,93) Elveţia (0,94) Mexic (0,77) Spania (0,89)
Belarus (0,80) Etiopia (0,46) Rep. Moldova (0,70) S.U.A. (0,92)
Brazilia (0,75) Filipine (0,69) Mozambic (0,41) Sudanul de Sud (0,38)
Bulgaria (0,81) Germania (0,93) Niger (0,35) Eswatini (Swaziland) (0,58)
Cambodgia (0,58) Haiti (0,49) Norvegia (0,95) Turcia (0,77)
Canada (0,92) India (0,64) Noua Zeelandă (0,91) Ucraina (0,75)
Rep. Centrafricană (0,36) Indonezia (0,69) România (0,81) Uruguay (0,80)
China (0,75) Japonia (0,90) Fed. Rusă (0,81) Zambia (0,58)
    

Fişa de lucru: RAPORTUL DINTRE AŞEZĂRI ŞI DEZVOLTARE

TENDINŢE ALE EVOLUŢIEI AŞEZĂRILOR UMANE
„Dezvoltarea presupune creşterea nivelului de trai iar modul de evoluţie a aşezărilor umane s-a desfăşurat
în deplină concordanţă cu posibilitatea de a oferi o protecţie mai ridicată locuitorilor şi condiţiilor de viaţă ale
acestora.”1
 Precizaţi în cadrul cărui tip de habitat uman (rural sau urban) calitatea vieţii este mai
ridicată şi argumentaţi.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Cele mai vechi oraşe au apărut încă din Antichitate – Damasc (în Siria), Çatal Höyük (Asia Mică), Ur, Uruk,
Kiş, Nipur, Eridu (Mesopotamia), Mohenjo Daro (Valea Indusului, Pakistan) ş.a. – fiind primele aşezări urbane
ale civilizaţiei agricole.
 Precizaţi două activităţi economice non-agricole care au apărut în oraşele de mai sus.
 ________________________________________________________________________________________
 Revoluţia industrială a reprezentat un „şoc” pozitiv în evoluţia aşezărilor urbane. Oraşele industriale au
oferit „condiţii de viaţă superioare locuitorilor, o protecţie mai mare, servicii publice (de sănătate, de
educaţie), ceea ce a dus la scăderea considerabilă a mortalităţii (şi manifestarea exploziei demografice).”2
Pe de altă parte, dezvoltarea aşezărilor urbane are şi o serie de consecinţe negative, contribuind la
degradarea mediului ambiant.
 Stabiliţi şi scrieţi câteva consecinţe negative ale urbanizării.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Urbanizarea s-a concretizat prin creşterea ponderii populaţiei urbane pe glob, mai mult de una din două
persoane de pe glob, locuind în prezent în oraşe.
 Interpretaţi graficul „Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe glob” şi precizaţi:
a) ponderea populaţiei urbane la 1800;  _____________________________________________________
b) intervalul în care ponderea populaţiei urbane de pe glob a depăşit 50%;  ______________________
c) ponderea populaţiei urbane în anul 2015;  _________________________________________________

1 M 1, p. 62.
2 M1, p. 62.
42
d) proporţia populaţiei urbane estimată pentru anul 2025.  _____________________________________
Evoluţia ponderii populaţiei urbane pe glob Evoluţia numerică a metropolelor

Totodată, a crescut într-un ritm impresionant numărul oraşelor mari şi foarte mari, aglomeraţii ce
adăpostesc peste un milion de persoane, sau chiar peste 10 milioane de locuitori. Aceste metropole, de obicei
şi capitale ale statelor, se dezvoltă în mod exagerat, dublându-şi sau triplându-şi în doar câţiva ani numărul de
locuitori. Ele antrenează, prin extinderea periferiilor şi apariţia de nuclee urbane în ariile din apropiere, o
dezvoltare şi pe orizontală, care, prin unificare, formează arii urbane foarte extinse – megalopolisuri.
 Observaţi graficul „Evoluţia numerică a metropolelor” şi precizaţi:
a) numărul metropolelor în anul 1800;  ______________________________________________________
b) intervalul cu cea mai mare creştere a numărului de metropole;  ______________________________
c) numărul metropolelor în anul 2000.  ______________________________________________________
Printre oraşele cu cele mai ridicate ritmuri de creştere se numără Populaţia urbană din
oraşele capitale ale statelor în dezvoltare, cum sunt: Ciudad de México America de Sud, proiectată
(Mexic), Bogota (Columbia), Lima (Perú), Cairo (Egipt), Accra (Ghana), pentru anul 20201
Teheran (Iran), Bangkok (Thailanda), Jakarta (Indonezia), Conakry
(Guineea). La acestea se adaugă şi alte oraşe importante din ţările de tip
„Sud”: Rio de Janeiro, Sao Paulo (Brazilia), Karachi (Pakistan), Calcutta,
Mumbai, Delhi (India) etc.
În unele situaţii, din cauza spaţiului restrâns, unele oraşe se extind „pe
apă” sau chiar „sub apă”. Un astfel de exemplu este oraşul Tokyo, în care
se au în vedere două proiecte grandioase:  un zgârie-nori, ce va adăposti
două milioane de locuitori, şi  un oraş subacvatic (Aquapolis), pe fundul
Golfului Tokyo.

 Informaţi-vă din diferite surse şi descrieţi viaţa populaţiei 1. 40-60%; 2. 60-80%;

sărace din marile oraşe din America de Sud. 3. peste 80%.

    

1 M 2, p. 91.
43
Fişa de lucru: RESURSELE NATURALE ŞI AGRICOLE.
IMPACTUL EXPLOATĂRII ŞI VALORIFICĂRII RESURSELOR
ASUPRA MEDIULUI
 Aproximativ „două milioane de ani, omul a fost un element component al biosferei”, cu un rol limitat în
modificarea mediului (asemănător celorlalte viețuitoare). Treptat, omul din simplu consumator al produselor
mediului a devenit inițial un factor activ în modificarea mediului natural, iar apoi, un creator de medii.1
 Scrieţi două tipuri de medii create de om.
 ________________________________________________________________________________________
 În cadrul comunităților primitive, omul utiliza resursele naturale aflate la îndemână.
 Precizați două activități ale omului primitiv.
 ________________________________________________________________________________________
 Revoluția agricolă (neolitică) a reprezentat primul impact important al omului asupra mediului.
Prin practicarea agriculturii (cultivarea plantelor și domesticirea animalelor), omul s-a sedentarizat.
 Scrieți câteva modificări produse de om în mediul natural, ca urmare a practicării
agriculturii.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Din cauza practicării agriculturii (amprenta agriculturii), cca. 50% din mediul natural a fost modificat.
 Societatea industrială, care a debutat în secolul al XVIII-lea, a produs cele mai mari modificări ale
mediului, toate componentele sale înregistrând modificări substanțiale.
Concomitent s-au dezvoltat așezările urbane, s-au extins zonele industriale și infrastructura căilor de
comunicație, spațiile locuite artificializându-se.
Solurile se degradează continuu și tot mai multe specii de plante și animale au dispărut ori sunt amenințate
de dispariție.
 Identificaţi şi scrieţi: a. cauzele şi b. consecinţele degradării solurilor.
a. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 În unele state dezvoltate (S.U.A., Japonia), aşa-numita societate informațională pune problema identificării
unor alternative energetice (exemplu hidrogenul) și realizării unor tehnologii ecologice. Astfel, se configurează tot
mai mult o nouă viziune asupra economiei (ecoeconomia), în consens deplin cu factorii de mediu.

 Stabiliţi şi scrieţi patru consecințe ale Consecinţe ale încălzirii globale

încălzirii globale ().
Pe lângă încălzirea globală, care îngrijorează tot
mai mult societatea, alte probleme geo-economice
ale prezentului sunt:
 repartiția inegală între bazinele de resurse și
nivelul de consum al statelor;
 diferențierile calitative ale resurselor naturale;
 caracterul extensiv ori intensiv al economiei;
 calcularea costurilor de mediu.1

1 M 1, p. 64.
44
  Identificaţi şi scrieţi câteva măsuri prin care pot fi depăşite problemele economice
menţionate mai sus.

    

Fişa de lucru: GESTIONAREA RESURSELOR, DEZVOLTAREA

ECONOMICĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ
 Dezvoltarea economică vizează creșterea cantității și calității bunurilor și serviciilor, urmărindu-se
creșterea bunăstării, ridicarea nivelului de trai, fără a ține cont de impactul avut asupra mediului înconjurător.
 Dezvoltarea durabilă reprezintă capacitatea omenirii de a asigura satisfacerea cerințelor generației
prezente, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități (conform
Raportului Brundtland, 1987).
 Activitate în grupe. Cu ajutorul manualului şcolar ori utilizând alte surse, scrieți
caracteristicile de bază ale noului model de dezvoltare economică: durabilitatea, dimensiunea
economică, dimensiunea socială şi dimensiunea ecologică.
 Grupa 1: Durabilitatea

 Grupa 2: Dimensiunea economică

 Grupa 3:
Dimensiunea socială

Dimensiunea ecologică

 Un concept nou al dezvoltării durabile este ecodezvoltarea care reprezintă „strategia de dezvoltare
socio-economică bazată pe realizarea unei concordanțe între valorificarea resurselor fizice, biologice și sociale
și păstrarea calității mediului; program de amenajare a teritoriului în care să fie respectate anumite raporturi

1 După M 2, p. 92.
45
între elementele naturale și cele antropice, încât să se poată asigura habitate normale pentru om și celelalte
organisme, dar și conservarea calităţii mediului abiotic”.1
 Observaţi harta alăturată şi precizaţi România – regiunile de dezvoltare
numele celor opt regiuni de dezvoltare din
România. În care regiune se află judeţul în
care locuiţi?
 Activitate în perechi. Folosiţi reţeaua
internet şi scrieți pentru judeţul în care se
află şcoala voastră:
a) patru obiective stabilite în Strategia de
Dezvoltare, pentru perioada 2014-2020;
 _________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
___________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b) două obiective prioritare din domeniul de conservare a mediului și adaptarea la schimbările climatice;
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
c) două obiective prioritare din domeniul creșterii calității și securităţii vieții cetățenilor.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Supraexploatarea și activitățile agricole în continuă expansiune sunt determinate de creșterea consumului
uman, iar unul din indicatorii utilizați pentru măsurarea sustenabilității mediului este amprenta ecologică.
 Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, stabiliţi şi scrieți ce reprezintă
amprenta ecologică.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Citiţi documentul de mai jos şi scrieţi cauzele pentru care există niveluri diferite ale
amprentei ecologice.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Document2
 Fiecare arab din Emiratele Arabe Unite are nevoie de cel puțin o suprafață de 16 ha pentru a trăi, potrivit
modului actual de viață, în condițiile în care din întreaga suprafață a țării revine fiecăruia aproximativ 3 ha.
De asemenea, fiecare american consumă valoarea productivității a cca. 12 ha, de patru ori mai mult decât îi
revine fizic (suprafața totală raportată la populație). Valorile cele mai mari în Europa se întâlnesc în
Danemarca, aproximativ 10 ha necesare pe locuitor.
Diametral opus se află majoritatea statelor din Africa, unde fiecare locuitor își satisface nivelul de trai din
mai puțin de un hectar.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul atlasului şcolar, identificaţi pe harta de mai jos (pag. 46)
şi scrieţi:
a) şase state africane cu amprenta ecologică mai mica de 1 ha/loc.;

1 M. Ielenicz (coord.): Dicționar de geografie fizică, Bucureşti, 1999, p. 143.

2 După M 1, p. 67.
46
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………. Harta amprenta ecologică
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
b) patru state din America de Sud
cu amprenta ecologică cuprinsă
între 1,1 şi 3,0 ha/loc.
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….

    

47
 4. Sistemul economic şi sistemul geopolitic

Fişa de lucru: EVOLUŢA ECONOMIEI MONDIALE ŞI

SISTEMUL ECONOMIC MONDIAL
 „Economia mondială reprezintă ansamblul economiilor naționale ale statelor lumii privite în
interdependența complexă a legăturilor lor pe piaţa mondială.”1 La menţinerea şi funcţionarea sa contribuie
relaţiile stabilite în planul comerțului exterior, cooperării în producție, în știință și tehnologie, prestărilor de
servicii internaționale, relațiilor externe valutare și de credit.2
Piața mondială datează încă din secolul al XVI-lea3, însă, adevăratul salt al vieții economice la nivel mondial a fost
rezultatul primei revoluții industriale din Anglia (sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea).
 Activitate în perechi. Stabiliţi importanţa Marilor Descoperiri Geografice în formarea
economiei mondiale.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Precizaţi două imperii coloniale care au contribuit la mondializarea economiei.
 ________________________________________________________________________________________
 În secolul al XX-lea s-au diferențiat două modele economice:  capitalistă şi  socialistă.
 Stabiliţi caracteristicile economiei capitaliste/de piaţă şi economiei socialiste.
 Economia de piaţă. ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Economia socialistă. _________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Pe baza informațiilor acumulate până în prezent, precizați:
 Trei ţări vest-europene cu economie capitalistă: _______________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Trei ţări europene şi două din Asia, cu economie socialistă în secolul al XX-lea: _________
__________________________________________________________________________________________
 Cum funcționa agricultura românească în perioada socialistă. _________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Trei ţări cu o economie socialistă în prezent: __________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 În prezent, economia mondială este foarte complexă și diversificată, reflectându-se în structura
Produsului Intern Brut (PIB) și în cea a exporturilor. În țările dezvoltate predomină serviciile, în crearea PIB, și
produsele industriale finite, în exporturi, iar în țările în dezvoltare agricultura și mineritul, în crearea PIB, şi
produsele agricole şi resursele naturale, în exporturi.

 Analizați tabelul alăturat și explicați Ponderea sectoarelor economice la crearea

diferențele regionale, în ceea ce privește PIB (%), în 20164
ponderea sectoarelor economice, între Țara Servicii Industrie Agricultură
țările Europei de Vest, Europei Centrală și Franța 79 19 2
Europei de Est.
Belarus 56 36 8

1 M 1, p. 70.
2 Ge. Erdeli (coord.): Dicționar de geografie umană, Bucureşti, 1999, p. 114.
3 Economia mondială a început să se formeze concomitent cu Marile Descoperiri Geografice, care au dus la formarea imperiilor coloniale.
4 http://www.insse.ro/cms/ro/tags/economia-mondiala-cifre

48
………………………………………………………………………….. Belgia 76 22 1
………………………………………………………………………….. Danemarca 75 24 1
………………………………………………………………………….. Germania 69 30 1
………………………………………………………………………….. Letonia 75 22 3
Marea Britanie 80 19 1
…………………………………………………………………………..
Rep. Moldova 71 14 15
………………………………………………………………………….. Olanda 79 20 1
………………………………………………………………………….. România 58 38 4
………………………………………………………………………….. Ucraina 59 27 14
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Activitate pe grupe. Pe baza informaţiilor acumulate în anii anteriori, scrieţi
caracteristicile şi schimbările recente produse în cadrul principalelor componente ale
economiei mondiale.
 Grupa 1: Industrie

 Grupa 2: Agricultură

 Grupa 3: Transporturi

 Grupa 4: Comerţ exterior

 Grupa 5: Turism

49
  În prezent, se desfășoară procesul de globalizare a economiei mondiale, care poate fi definit, aşa cum am
precizat, drept întărirea și lărgirea legăturilor dintre economiile naționale pe piața globală a bunurilor,
serviciilor și mai ales a capitalurilor.
Factorii economico-comerciali care au influențat accentuarea procesului de globalizare a economiei
mondiale includ:
 libera circulație a mărfurilor;
 liberalizarea serviciilor;
 liberalizarea piețelor de capital;
 liberalizarea investițiilor străine de a înființa firme ş.a.
 Activitate în perechi. Stabiliţi şi scrieţi cum influenţează procesul de globalizare a
economiei liberalizarea investiţiilor străine de a înfiinţa firme.

    

Fişa de lucru: SISTEMUL GEOPOLITIC MONDIAL ACTUAL

În lume există o singură organizaţie internaţională cu valori universale – Organizaţia Naţiunilor Unite – şi
numeroase alte asociaţii, organizaţii, blocuri regionale, cu obiective speciale.
În prezent, se vorbeşte de actori şi centre de putere, nu numai de state, ca în trecut.
În categoria actorilor intră:
 state: S.U.A., Federaţia Rusă, Japonia, Australia, India, Indonezia, Brazilia, Africa de Sud;
 blocuri militare: Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO);
 blocuri economice regionale: Uniunea Europeană (UE), Cooperarea Economică Asia-Pacific (APEC), Piaţa
Comună a Sudului (MERCOSUR) ş.a.

A. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)

ONU – cea mai importantă organizaţie internaţională – cuprinde 193 de state1 şi a avut ca precursoare Liga
Naţiunilor (înfiinţată în 1919, după Primul Război Mondial, a avut ca principal obiectiv garantarea păcii şi
securităţii internaţionale). A fost înfiinţată la 24 octombrie 1945 şi are sediul principal la New York şi oficii
importante la Viena, Geneva şi Nairobi.
 Obiectivele fundamentale ale ONU sunt:
 menţinerea păcii şi securităţii internaţionale;
 realizarea cooperării internaţionale în domeniile economic, social, cultural şi umanitar.
 Pentru realizarea obiectivelor de mai sus, se acţionează în conformitate cu mai multe principii.
 Folosiți manualul şcolar sau site-ul „Despre ONU | Ministry of Foreign Affairs - Ministerul
Afacerilor Externe” (www.mae.ro/node/5601) și scrieţi patru principii pentru realizarea
obiectivelor fundamentale ale ONU.

1 România a fost primită în ONU la 14 decembrie 1955.

50
  ONU este extrem de complexă, cuprinzând:  organe principale (Adunarea Generală, Consiliul de
Securitate, Secretariatul, Curtea Internaţională de Justiţie, Consiliul Economic şi Social),  organe speciale
(comitete, programe) şi  instituţii specializate.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, scrieţi principalele
caracteristici ale Adunării Generale şi Consiliului de Securitate (număr de membrii, atribuţii etc.).
 Adunarea Generală. __________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Consiliul de Securitate. _______________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Între instituţiile/organizaţiile specializate se numără:
 Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO);
 Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO);
 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS);
 Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (UNEP/PNUE);
 Fondul Monetar Internaţional (FMI).
 Documentele ONU sunt traduse în şase limbi.
 Identificaţi şi scrieţi limbile în care sunt traduse documentele ONU.
 ________________________________________________________________________________________
 De-a lungul existenţei sale, ONU s-a implicat  în sprijinul ţărilor sărace,  în rezolvarea unor conflicte,  în
menţinerea păcii în unele zone de conflict etc.

B. Blocurile militare
După cel de-al Doilea Război Mondial, din antinomia „Est”–„Vest” (ţările comuniste versus ţările capitaliste)
au rezultat blocuri militare, reprezentative fiind NATO şi Tratatul de la Varşovia1.
 Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)
NATO – cu sediul la Bruxelles – a apărut ca urmare a „Războiului Rece”, dintre cele două mari puteri
militare: S.U.A. şi Uniunea Sovietică. A fost înfiinţată în anul 1949, statele fondatoare (12) fiind: S.U.A.,
Canada, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda, Danemarca, Luxemburg, Islanda, Norvegia şi Portugalia.
Până la desfiinţarea regimurilor comuniste din Europa de Est (1989-1991), la NATO au mai aderat Germania de
Vest, Grecia, Spania şi Turcia.

1 Tratatul de la Varşovia / Pactul de la Varşovia

 A fost o alianţă militară a ţărilor din Europa de Est (Blocul Răsăritean), care avea ca obiectiv apărarea împotriva ameninţării pe care statele
comuniste o percepeau din partea NATO. A fost înfiinţată la 14 mai 1955, prin semnarea unui tratat la Varşovia.
 Statele membre au fost: Albania (1955-1968), Bulgaria (1955-1991), Cehoslovacia (1955-1991), Germania de Est (1956-1990), Polonia (1955-1991),
România (1955-1991), Ungaria (1955-1991) şi Uniunea Sovietică (1955-1991).
 S-a autodesfiinţat oficial la 1 iulie 1991.
51
  Iniţial, obiectivul central al NATO „a fost menţinerea şi dezvoltarea capacităţii individuale şi colective de
rezistenţă împotriva unui atac armat”1. După prăbuşirea regimurilor comuniste din estul Europei şi
autodizolvarea Tratatului de la Varşovia (1991), şi-a redefinit obiectivele politice şi militare:
 „promovează valorile democratice şi dă membrilor săi posibilitatea de a se consulta şi de a coopera în
aspecte privind apărarea şi securitatea pentru a soluţiona probleme, a clădi încrederea şi, pe termen lung, a
preveni conflictele”;
 „se angajează să soluţioneze paşnic disputele. În cazul în care eforturile diplomatice eşuează, alianţa
dispune de puterea militară de a întreprinde operaţiuni de management al crizelor. Aceasta se desfăşoară
sub clauza de apărare colectivă a tratatului de constituire a NATO – Articolul 5 al Tratatului de la
Washington – sau sub un mandat al Naţiunilor Unite, independent sau în cooperare cu alte state şi
organizaţii internaţionale”2.
 În prezent, NATO cuprinde 30 de state din Harta aderării la NATO, după anul 1991
Europa, America de Nord şi Asia.
 Analizaţi harta alăturată şi scrieţi
numele statelor care au aderat la NATO
după desfiinţarea Tratatului de la
Varşovia (1991).
 în anul 1999:_________________________
______________________________________
 în anul 2004:_________________________
______________________________________
______________________________________
______________________________________
 în anul 2009:_________________________
______________________________________
 în anul 2017:_________________________
 în anul 2020:_________________________
 După anul 1991, forţele NATO, sub mandat ONU, au intervenit în multe zone de conflict.
 Activitate în perechi. Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi câteva zone de conflict
în care au fost implicate forţele NATO.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

C. Blocurile economice regionale

Aceste structuri regionale – Uniunea Europeană, Cooperarea Economică Asia-Pacific, Piaţa Comună a Sudului,
Acordul Nord-American de Comerţ Liber, Asociaţia Europeană a Liberului Schimb ş.a. – au apărut din dorinţa de
cooperare şi coordonare a activităţilor şi politicilor economice.
În prezent, unele sunt considerate „poli de putere” (Uniunea Europeană), iar altele tind să dobândească astfel
de poziţii (Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei – ASEAN şi Cooperarea Economică Asia-Pacific – APEC).
 Explicaţi de ce Uniunea Europeană este considerată un „pol de putere”.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    

1 M 1, p. 75.
2 https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html.
52
Fişa de lucru: ROLUL UNOR STATE ÎN SISTEMUL MONDIAL ACTUAL
În prezent, tot mai numeroase state deţin un rol regional ori mondial important. Locul şi rolul lor în sistemul
geopolitic mondial este determinat de nivelul dezvoltării generale, dar şi de o serie de elemente colaterale,
între care:  poziţia geografică (inclusiv localizarea de-a lungul unor rute comerciale),  accesul la mare,
 potenţialul demografic,  resursele subsolului,  potenţialul militar,  apartenenţa la diferite structuri geopolitice
şi geoeconomice etc.
Între statele cu rol geopolitic reprezentativ se numără: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Japonia,
China, India, Brazilia, Australia şi Africa de Sud.
 Activitate în grupe. Folosiţi diferite surse de informare, identificaţi şi scrieți câteva dintre
elementele de suport geopolitic pentru statele de mai jos.
 Realizaţi pentru fiecare stat câte o prezentare în power-point care să cuprindă: elementele
geografice precizate mai jos, imagini sugestive şi o listă bibliografică relevantă.
 Grupa 1: Statele Unite ale Americii
 Aşezarea geografică: _______________________________________________________________________
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Suprafaţa teritoriului: ______________________________________________________________________
 Potenţialul demografic: _____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Resursele subsolului reprezentative: __________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Valoarea produsului intern brut: ______________________________________________________________
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): _______________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: ________________________________________________
 Apartenenţa la diverse structuri economice: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Grupa 2: Federaţia Rusă
 Aşezarea geografică: _______________________________________________________________________
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Suprafaţa teritoriului: ______________________________________________________________________
 Potenţialul demografic: _____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Resursele subsolului reprezentative: __________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
53
 Valoarea produsului intern brut: ______________________________________________________________
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): _______________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: ________________________________________________
 Apartenenţa la diverse structuri economice: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Grupa 3: Japonia
 Aşezarea geografică: _______________________________________________________________________
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Suprafaţa teritoriului: ______________________________________________________________________
 Potenţialul demografic: _____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Resursele subsolului reprezentative: __________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Valoarea produsului intern brut: ______________________________________________________________
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): _______________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: ________________________________________________
 Apartenenţa la diverse structuri economice: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Grupa 4: China
 Aşezarea geografică: _______________________________________________________________________
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Suprafaţa teritoriului: ______________________________________________________________________
 Potenţialul demografic: _____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Resursele subsolului reprezentative: __________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Valoarea produsului intern brut: ______________________________________________________________
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): _______________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

54
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: ________________________________________________
 Apartenenţa la diverse structuri economice: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Grupa 5: India
 Aşezarea geografică: _______________________________________________________________________
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Suprafaţa teritoriului: ______________________________________________________________________
 Potenţialul demografic: _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Resursele subsolului reprezentative: __________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Valoarea produsului intern brut: ______________________________________________________________
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): _______________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: ________________________________________________
 Apartenenţa la diverse structuri economice: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Grupa 6: Brazilia
 Aşezarea geografică: _______________________________________________________________________
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Suprafaţa teritoriului: ______________________________________________________________________
 Potenţialul demografic: _____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Resursele subsolului reprezentative: __________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Valoarea produsului intern brut: ______________________________________________________________
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): _______________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: ________________________________________________
 Apartenenţa la diverse structuri economice: ____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

55
 Grupa 7: Australia1
 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ………………………………………………………………………………….………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Suprafaţa teritoriului: ……………………………………………………………………………………………………………………………….……..
 Potenţialul demografic: ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Resursele subsolului reprezentative: ……………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Valoarea produsului intern brut: …………………………………………………………………………………………….……………………….
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): ……………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: ……………………………………………………………………………………………
 Apartenenţa la diverse structuri economice: …………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

 Grupa 8: Africa de Sud2

 Aşezarea geografică: ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
 Elementele Oceanului Planetar la care are acces: ………………………………………………………………………………….………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Suprafaţa teritoriului: ……………………………………………………………………………………………………………………………….……..
 Potenţialul demografic: ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Resursele subsolului reprezentative: ……………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Rolul economic în regiune şi în plan mondial: ………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Valoarea produsului intern brut: …………………………………………………………………………………………….……………………….
 Potenţialul militar (apartenenţa la structuri militare, efective, tehnică de luptă): ……………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Poziţia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU: ……………………………………………………………………………………………
 Apartenenţa la diverse structuri economice: …………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
    

1 Pentru clasele cu două ore de geografie pe săptămână.

2 Pentru clasele cu două ore de geografie pe săptămână.
56
Fişa de lucru: ANSAMBLURI ECONOMICE ŞI GEOPOLITICE
MONDIALE ACTUALE
 Din Antichitate, „până în secolul al XX-lea, marile ansambluri economice şi geopolitice ale lumii au fost
reprezentate de interesele coloniale, metropolele fiind cele care, stăpânind, impuneau profilul economic al
regiunii cucerite:1
 cultivarea anumitor plante;
 creşterea anumitor animale;
 exploatarea minereurilor.
Odată cu procesul de decolonizare, aceste ansambluri teritoriale au dispărut.
 În secolul al XX-lea s-a evidenţiat pregnant divizarea lumii în două ansambluri şi grupări de state, opuse din punct de
vedere politic, ideologic şi economic:
 „EST”, ţările comuniste, cu economii centralizate şi planificate;
 „VEST”, ţările capitaliste, cu economie de piaţă.
Începând din 1990, regimurile totalitare din Europa Centrală şi de Est au căzut, rămânând pe glob doar câteva ţări
comuniste: China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba.
 Stabiliţi şi scrieţi:
a. cinci puteri coloniale existente până la Primul Război Mondial: …………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b. şase state socialiste aflate pe teritoriul Europei în secolul al XX-lea: ………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Pe plan mondial, după căderea regimurilor comuniste şi destrămarea Uniunii Sovietice s-a produs o
„reaşezare” a principalilor actori şi a centrelor de putere. În urma „reaşezării” se evidenţiază:2
 „«dispariţia» unuia dintre cei doi mari actori ce au dominat lumea după al Doilea Război Mondial, Uniunea
Sovietică, şi întărirea rolului celuilalt actor, S.U.A., care a devenit hegemon mondial;”
 „dispariţia unui important bloc militar, Tratatul de la Varşovia […] şi întărirea NATO, bloc militar care
depăşeşte interesul euro-atlantic;”
 „dezvoltarea economică şi extinderea teritorială a Uniunii Europene, care a devenit cel mai puternic «pol
economic» al planetei şi tinde să dobândească şi un rol geopolitic pe măsură;”
 afirmarea accelerată a unor asociaţii regionale (ASEAN3, APEC4) şi ţări (mai ales China) din zona Asia-Pacific,
în afara Japoniei care deja era un pion important”;
 „constituirea altor asociaţii regionale funcţionale, în creştere ca putere şi influenţă, precum NAFTA5,
MERCOSUR6 ş.a.”
 În prezent, între asociaţiile/blocurile regionale se evidenţiază: Uniunea Europeană, Asociaţia Naţiunilor din
Asia de Sud-Est, Acordul de Liber Schimb Nord-American, Piaţa Comună a Sudului şi Forumul de Cooperare
Economică Asia-Pcific.
 Activitate în grupe. Cu ajutorul manualului şcolar şi al reţelei internet, caracterizaţi
asociaţiile/blocurile regionale de mai jos.
 Grupa 1: Uniunea Europeană (UE)
 Aşezarea geografică: ………………………………………………………………………………………….
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..

1 M 1, p. 89.
2 După M 1, p. 90,
3 Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est.
4 Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific.
5 Acordul Nord-American de Comerț Liber.
6 Piaţa Comună a Sudului.

57
……………………………………………………………………………………………………………………
 Principalele obiective: …………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..

 Grupa 2: Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN)

 Aşezarea geografică: ………………………………………………………………………………………….
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………..
 Principalele obiective: ………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………...
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..

 Grupa 3: Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA)

 Aşezarea geografică: ………………………………………………………………………………………….
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..
 Principalele obiective: ………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………...
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………...

 Grupa 4: Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR)

 Aşezarea geografică: ………………………………………………………………………………………….
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..
 Principalele obiective: ………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………..
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………...

58
 Grupa 5: Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC)1
 Aşezarea geografică: ………………………………………………………………………………………….
 Numărul şi numele statelor din compunere: ………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..
 Principalele obiective: ………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………...
 Forţa economică: ………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………...
    

Fişa de lucru:ORGANIZAREA SPAŢIULUI MONDIAL (ŢĂRI ÎN

DEZVOLTARE, ŢĂRI DEZVOLTATE, ALTE CATEGORII DE ŢĂRI).
RAPORTUL NORD-SUD
 Până în anii ’90 ai secolului al XX-lea, în perioada confruntării „EST-VEST”, statele lumii erau împărţite în
trei categorii:
 state capitaliste – ţările din Europa Occidentală, S.U.A., Canada, Australia ş.a.;
 state socialiste – ţările din Europa de Est, China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba;
 state nealiniate2 – ţări neaparţinând celor două sisteme de mai sus (Iugoslavia, Argentina, Cipru, Malta,
India, Malaysia, Irak, Siria, Africa de Sud, Egipt ş.a.).
 Scrieţi câte şase state capitaliste şi socialiste din Europa.
 state capitaliste: _________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 state socialiste: __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 În prezent, după prăbuşirea regimurilor comuniste din estul Europei, în cadrul ONU se vorbeşte despre
două categorii de ţări:  dezvoltate şi  în dezvoltare.
Limita dintre cele două categorii de ţări este destul de greu de stabilit. Spre exemplu, unele ţări considerate
în dezvoltare – „tigrii asiatici” – au unele caracteristici asemănătoare statelor dezvoltate: PIB pe locuitor
ridicat, PIB în mare parte realizat din servicii ş.a. Alte ţări au atât caracteristici tipice ţărilor dezvoltate, cât şi
ţărilor în dezvoltare: Federaţia Rusă, Emiratele Arabe Unite, Qatar ş.a.
 Ţările dezvoltate. În această categorie sunt cuprinse statele cu performanţe economico-sociale, care se
răsfrâng în nivelul de trai ridicat al locuitorilor.
În perioada Războiului Rece aceste ţări făceau parte din categoria celor industrializate. În prezent, cel mai
mare procent din PIB este asigurat de servicii.
 Ţările în dezvoltare. În această categorie intră ţările în care nivelul dezvoltării sociale şi economice este mai
redus (sub standardul firesc al epocii actuale). În aceste state, crearea PIB este asigurată de sectorul primar
(agricultură, minerit) – majoritatea ţărilor din Africa, numeroase ţări din Asia şi unele din America Latină –,
sectorul secundar (industrie prelucrătoare) şi de cele două sectoare combinate (ţările foste socialiste).
Frecvent, ţările foste socialiste sunt încadrate unei noi subcategorii: ţări (cu economia) în tranziţie.

1 Pentru clasele cu două ore de geografie pe săptămână.

2 În unele surse sunt catalogate ca „ţările lumii a treia”.
59
  Scrieţi ce înţelegeţi prin economii în tranziţie.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Un alt termen utilizat frecvent: economii emergente. Termenul este utilizat pentru statele cu economii în
plină dezvoltare, fie foste socialiste, fie din „lumea a treia”.
 Conform altor surse, „în funcţie de locul pe care îl deţin în sistemul economiei mondiale şi în relaţiile
internaţionale, convenţional, ţările lumii pot fi clasificate în trei grupuri:” 1
1. ţări cu economie puternic dezvoltată (S.U.A., Canada, Japonia, Israel, Africa de Sud, Noua Zeelandă,
Australia ş.a.);
2. ţări cu un nivel mediu al dezvoltării economice (Turcia, Federaţia Rusă ş.a.);
3. ţări în dezvoltare (conform terminologiei ONU – ţări în curs de dezvoltare: Nicaragua, Cuba, Ecuador,
Mali, Niger, Madagascar, Thailanda, Cambodgia, Mongolia, Vanuatu ş.a.).

 Analizaţi harta alăturată şi scrieţi: Europa – organizarea spaţiului2

a) cinci ţări cu economii puternic dezvoltate:
…………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………..
b) cinci ţări cu nivel mediu de dezvoltare: ……
…………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………..
c) trei ţări în curs de dezvoltare: ……….…..………
…………………………………………………………………………..

 Raportul NORD-SUD
Decalajul dintre ţările dezvoltate (NORD) şi
ţările în dezvoltare (SUD) a determinat apariţia
unor forme de dialog între părţi:
 dialogul Nord-Sud; 1. ţări cu economie puternic dezvoltată; 2. ţări cu un nivel mediu de
 dialogul Sud-Sud; dezvoltare; 3. ţări în curs de dezvoltare.
 În prima situaţie (dialogul Nord-Sud), ONU şi alte organisme internaţionale au lansat o serie de programe
destinate reducerii decalajului dintre cele două categorii de state. Cu toate acestea, decalajul a rămas evident.
 Dialogul Sud-Sud. În paralel, ţările în dezvoltare au lansat un parteneriat în vederea sprijinirii reciproce. În
acest scop au folosit două forumuri internaţionale:
1. Grupul celor 77, care „şi-a propus obiective economice comune şi cooperare în sfera internaţională a
ţărilor semnatare”3.
2. Mişcarea de nealiniere (cca. 150 de ţări, la un moment dat), care îşi propunea colaborarea în scopul
apărării şi consolidării independenţei naţionale şi pentru asigurarea păcii în lume.
 Stabiliţi şi scrieţi câteva recomandări destinate reducerii decalajului dintre NORD şi SUD.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    

1 M 2, p. 126.
2 M 2, p. 128.
3 M 1, p. 99.

60
Fişa de lucru: DE LA LUMEA UNIPOLARĂ LA LUMEA MULTIPOLARĂ
 Din punct de vedere geopolitic, după cel de-al Doilea Război Mondial, până în anul 1990, lumea era
împărțită în două mari sisteme de putere: lumea capitalistă (cu Statele Unite ale Americii) și lumea socialistă
(cu Uniunea Sovietică).
 Explicați faptul ca în prezent Statele Unite ale Americii au rămas singurul pol de putere
mondial.
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 În prezent se evidențiază o tendință de apariție a noi poli de putere și a mai multor modele geopolitice.
 Bipolar – cu două superputeri: S.U.A. și Federaţia Rusă.
 De ce Federaţia Rusă?
 Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent scrieţi pentru Federaţia Rusă câteva atuuri.
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................

 Tripolar – la modelul anterior se adăugă China.

 De ce China?
 Citiți documentul alăturat și scrieți  Document
elementele prin care, în viitor, China se
„China dispune de toate elementele necesare afirmării
va putea afirma ca o putere
supraregională. sale ca o putere supraregională și viitoare putere globală,
întrucât are populație, resurse, teritoriu și potențial
…………………………………………………………………….. nuclear. Aflată într-un proces de dezvoltare economică
…………………………………………………………………….. fără precedent China, deși ideologic este încă un stat
…………………………………………………………………….. comunist, va putea să-și valorifice pe deplin potențialul
…………………………………………………………………….. demografic, economic și militar, odată cu trecerea totală la
o dezvoltare capitalistă, competițională, prin care își va
……………………………………………………………………..
putea dezvolta statutul de putere mondială”.1
 Pentapolar – celor trei (S.U.A., Federaţia Rusă și China) li se adaugă Japonia și Germania.
 De ce Japonia şi Germania?
 Activitate pe grupe. Citiți documentul de mai jos și scrieți atuurile Japoniei şi Germaniei.
 Grupa 1: Atuurile Japoniei  Grupa 2: Atuurile Germaniei

 Document
 „Japonia, deşi nu dispune de resursele naturale ale Statelor Unite ale Americii, Rusiei și Chinei, prin
dinamismul economic înregistrat (a doua mare putere economică a lumii) şi prin poziţia cheie pe care o are în
Pacific, va putea să-şi afirme rolul de lider regional în deceniile viitoare. Chiar dacă din punct de vedere militar,
Japonia nu dispune de potenţialul Statelor Unite ale Americii, al Federaţiei Ruse sau al Chinei, rolul geopolitic

1 M 2, p. 130-131.
61
deţinut va «acoperi» această deficienţă şi va compensa prin avansul tehnologic și prin armamentul modern”.1
 „Germania, motorul economic al Europei şi statul cu cea mai pronunţată dinamică economică în regiune,
va putea recupera, în deceniile următoare, dezvoltarea relativ restricţionată în domeniul militar impusă de
aliaţi după cel de-al Doilea Război Mondial. Germania dispune şi de resursele materiale necesare afirmări sale,
precum şi de elementul demografic necesar, cât şi de o anumită tradiţie şi ambiţie geopolitică afirmate în
cadrul continentului european şi în cadrul structurilor sale militare şi politice, NATO şi Uniunea Europeană”.2

 Multipolar (cu și mai mulţi actori) – statelor menţionate anterior adăugându-li-se, după caz, statele
emergente Australia, Brazilia, Mexic, India, Indonezia, Africa de Sud, Arabia Saudită („piloni regionali”).
State („piloni regionali”) Atuuri
 stat dezvoltat economic;
 Australia
 lider regional.
 resurse naturale;
 Brazilia
 lider regional (America de Sud).
 Mexic  lider regional (America Centrală).
 populaţie numeroasă;
 India
 resurse naturale.
 populaţie numeroasă;
 Indonezia
 resurse naturale.
 lider regional (Africa);
 Africa de Sud
 resurse naturale.
 lider regional (Orientul Mijlociu);
 Arabia Saudită
 resurse naturale.
 Cu ajutorul informaţiilor Harta modelului geopolitic multipolar
din tabelul de mai sus, realizaţi
„Harta modelului geopolitic
multipolar” ().

 Alte modele. Au fost

elaborate unele modele care:
 includ state şi blocuri regionale de
tipul:
 S.U.A. – Rusia – UE;
 S.U.A. – China – Rusia – UE.
 sau numai blocuri regionale de tipul:
 NAFTA (Acordul Nord-American
de Comerț
Liber, cu „pilonul” S.U.A.) – UE (cu axa Germania – Franţa) – OCS (Organizaţia de Cooperare Shanghai, cu
„actorii” Rusia şi China);
 NAFTA (cu pilonul SUA) – UE (cu binomul Germania – Franţa) – ASIA-PACIFIC (o combinaţie ASEAN –
APEC3, cu „actorii” Japonia, China, Coreea de Sud, Australia, Indonezia ş.a.).
 Care este modelul geopolitic pe care îl consideri ideal pentru asigurarea echilibrului
mondial în domeniile economic şi strategic? Argumentează alegerea făcută.4
 ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    

1 M 2, p. 131.
2 M 2, p. 131.
3 Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est – Forumul de Cooperare Asia-Pacific.
4 D. Rus: Caietul elevului – geografie clasa a XI-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Bucureşti, 2012, p. 57; M. Furdui: Caietul elevului.

Geografie clasa a XI-a, Sibiu, 2016, p. 87.

62
 BIBLIOGRAFIE

Erdeli Ge., Ilinca N., Matei Elena, Costachie S., Şerban Cătălina: Geografie. Probleme fundamentale ale lumii
contemporane. Manual pentru clasa a XI-a, Edit. Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2006.
Erdeli Ge. (coord.): Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, Bucureşti, 1999.
Furdui M.: Caietul elevului. Geografie clasa a XI-a, Edit. Techno Media, Sibiu, 2016.
Grecu Florina: Hazarde și riscuri naturale, Edit. Universitară, București, 2004.
Ielenicz M. (coord.): Dicționar de geografie fizică, Edit. Corint, Bucureşti, 1999.
Mărculeţ I. (text): Tot ce trebuie să știi despre cutremur, Edit. Erc Press, București, f.a.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina, Marcu Daniela, Mărculeț V.: Superlativele României. Mică enciclopedie, Edit.
Meronia, București, 2010.
Mărculeț I. (coord.): Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică,
Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București, 2014.
Mărculeţ I., Gherghină Mariana, Mărculeţ Cătălina: Geografie – probleme fundamentale ale lumii
contemporane. Caiet pentru clasa a XII-a, ISBN 978-973-0-28858-2, Bucureşti, 2019.
Mândruţ O.: Geografie. Probleme fundamentale ale lumii contemporane. Manual pentru clasa a XI-a, Edit.
Corint, Bucureşti, 2006.
Muică Cristina, Geacu S., Sencovici Mihaela: Biogeografie generală, Edit. Transversal, Bucureşti, 2006.
Muică Cristina, Muică Ileana: Factorii naturali de risc în activitatea turistică, Edit. Universitară, Bucureşti, 2011.
Neguţ S., Ielenicz M., Bălteanu D., Neacşu M.-C., Bărbulescu Al.: Geografie – manual pentru clasa a XI-a, Edit.
Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2012.
Rus D.: Caietul elevului – geografie clasa a XI-a. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Edit. CD
Press, Bucureşti, 2012.
Velcea I., Popescu Claudia, Nicolae I., Dumitru D.: Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 42.
*** https://dexonline.ro/.
*** https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Human_Development_Index.
***https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita.
***https://translate.google.com/translate?hl=ro&sl=en&u=https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_b
y_life_expectancy&prev=search.
***https://www.libertatea.ro/stiri/25-de-lucruri-despre-accidentul-nuclear-de-la-cernobil-2658112.
***https://en.wikipedia.org/wiki/Lst_of_countries_by_literacy_rate.
***https://www.nato.int/nato-welcome/index_ro.html.
***http://www.insse.ro/cms/ro/tags/economia-mondiala-cifre.

IOAN MĂRCULEŢ  MARIANA GHERGHINĂ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

Geografie, clasa a XI-a. Caiet cu fişe de lucru

ISBN 978-973-0-31609-4

Isaccea – 2020

63