Managementul Deşeurilor

Organice

PRO F. D R. VA S ILICA S TA N
USAMV BUCUREŞTI
D E PA R TA M E N T U L Ş T I I N Ţ E L E P L A N T E LO R
VA S I L I C A . S TA N @ U S A M V. R O
S VA S I L I C A @ YA H O O . C O M

1
 Managementul Deşeurilor Organice

Informaţii cu cracter general privind

disciplina

Conţinutul ştiinţific al disciplinei

Informaţii cu cracter general
privind disciplina

3
Despre disciplinele din planul de învăţământ
superior, disciplinele din planul de învăţământ sunt grupate

Discipline fundamentale
Conform standardelor de calitate pentru învăţământul

Discipline în domeniu
După categoria Discipline
formativă impuse
conform schemei alăturate.

Discipline de specialitate
MDO
Discipline complementare DO/DD

Discipline impuse
Discipline (93%)
obligatorii =100%
După (DO) Discipline opţionale =DO +
opţionalitate Discipline
(7%) DF
facultative
(DF)
 Managementul Deşeurilor Organice

Obiectivul general al disciplinei

În contextul economiei globale, al societăţii de consum şi al efectelor
acestora asupra mediului înconjurător este nevoie să se dezvolte
competenţe profesionale care să poată gestiona în mod sustenabil
subprodusele şi deşeurile organice generate de diferite procedee
tehnologice din domeniul industriilor agro-alimentare.
Această disciplină ţinteşte dezvoltarea la studenţi a unor competenţe
profesionale (cunoştinţe şi abilităţi) specifice, care să le permită să identifice
subprodusele de natură organică biodegradabilă şi deşeurile organice, să le
evaluaze din punct de vedere cantitativ şi calitativ şi să propună metode şi
tehnologii corespunzătoare pentru managementul sustenabil al acestora
utilizând cunoştinţele şi abilităţile fundamentale dobândite anterior.
 Managementul Deşeurilor Organice

Competenţe profesionale scontate:

Dezvoltarea capacităţii de a identifica entităţile economice şi procesele tehnologice
generatoare de subproduse şi deşeuri organice;
Utilizarea cunoştinţelor dobândite pentru a explica, în cadrul unei echipe, metodele
de tratare adecvate pentru anumite tipuri de deşeuri, precum şi fenomenele ce se
pot petrece pe durata acestora;
Identificarea de soluţii tehnologice pentru diferite cazuri şi explicarea sustenabilităţii
acestora folosind gandirea critică şi creativă;
Utilizarea de mijloace şi metode pentru determinarea calităţii unor produse
obţinute ca urmare a aplicării unor procedee biotehnologice de tratare, formularea
de judecăţi de valoare referitoare la eficienţa metodelor şi la modul în care acestea
influenţează calitatea rezultatelor.
 Managementul Deşeurilor Organice

Competenţe transversale (dezvoltare personală):

Utilizarea de mijloace şi strategii variate pentru dezvoltarea capacităţii de
comunicare şi de integrare în cadrul unei echipe şi în comunitate;
Participarea ca cetăţean responsabil în viaţa comunităţii locale, naţionale şi
chiar globale (practică de specialitate, acţiuni de voluntariat);
Dezvoltarea spiritului de observaţie şi a însuşirilor comportamentale în
relaţiile de muncă (punctualitate, responsabilitate, tenacitate, perseverenţă
etc.).
Identificarea şi exploatarea oportunităţilor de dezvoltare antreprenorială.
 Managementul Deşeurilor Organice

Metode de predare:
◦ Cunoştinţe teoretice:
◦ Cursurile sunt interactive, în regim de 2 ore săptămânal, timp de 10
săptămâni. Se efectuează în clasă cu studenţii, corespunzător
orarului. În situaţii excepţionale se poate recurge la lucrul online.
Prezentarea efectivă a cursului de către cadrul didactic se face
utilizând un suport electronic în format PowerPoint şi tabla. Cadrul
didactic utilizează informaţii actualizate şi complete în raport cu
nivelul de formare al studenţilor şi cu obiectivele disciplinei.
Studenţii pot lua notiţe şi, de asemenea, sunt antrenaţi să participe
activ, intervenind cu diferite răspunsuri, opinii şi întrebări în funcţie
de temele abordate.

8
 Managementul Deşeurilor Organice

Lucrări practice:
Studenţii efectuează lucrări aplicate în binom sau în echipe de câte 4 cu ajutorul
ghidului/îndrumătorului de lucrări practice sub îndrumarea cadrului didactic, în
regim de două ore săptămânal, pe temele descrise în Fişa disciplinei:
◦ Identificarea fizică a diferitelor tipuri de subproduse/deşeuri organice
◦ Realizarea de substraturi organice biodegradabile în vederea aplicării
tehnologiei de compostare;
◦ Identificarea microorganismelor saprofite care participă la procesul de
compostare;
◦ Analize pentru caracterizarea proprietăţilor fizice şi chimice ale composturilor.
În funcţie de starea vremii şi de alte condiţii specifice, se poate organiza şi o
vizită în teren pe tematica disciplinei.

9
 Managementul Deşeurilor Organice

Evaluare :
Cunoştinţe teoretice curs (50% din nota finală):
◦ Examen scris (criterii de evaluare):
◦ Explicarea logică, corectă şi completă a tuturor răspunsurilor
corespunzător subiectelor primite;
◦ Utilizarea de informaţii ce relevă studiul individual din bibliografia
dată, inclusiv notele de curs.
 Managementul Deşeurilor Organice

Evaluare :
Lucrări practice de laborator şi teren (50% din nota finală):
◦ Test scris:
◦ Explicarea principiilor metodelor de lucru şi ale celor de funcţionare a aparatelor
utilizate, precum şi a modului de aplicare a metodelor în vederea realizării diferitelor
activităţi;
◦ Evaluarea critică rezultatelor obţinute la finele aplicaţiilor;
◦ Formularea de judecăţi de valoare şi prezentarea de soluţii pentru eventuale corectări
ale erorilor;
◦ Temă de casă:
◦ Elementele de originalitate ale proiectulu/referatului şi fundamentarea ştiinţifică;
◦ Rigoarea organizării şi prezentării proiectului/referatului.
◦ Vizită în teren (facultativ în funcţie de condiţii):
◦ Gradul de implicare în formularea întrebărilor adresate interlocutorilor;
◦ Structurarea şi nivelul de dificultate al întrebărilor.
 Managementul Deşeurilor Organice

Resurse de învăţare:
Stan, Vasilica. 2013. Managementul deşeurilor organice. Ed. AcademicPres. Cluj-Napoca. Curs în format electronic oferit
studenţilor gratuit.

Ionescu Alexandru, Jinga Ionel, Ştefanic Gheorghe. 1985. Utilizarea deşeurilor organice ca îngrăşământ, Ed. Ceres,
Bucureşti.

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului european şi a Consiliului privind deşeurile.

Directiva 91/676/CEE a Consiliului, din 12 decembrie 1991, referitoare la protecţia apelor cu nitraţi provenind din surse
agricole.

Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile.

Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 referitoare la protecţia mediului înconjurător şi în special a solurilor
ca urmare a utilizării nămolurilor de epurare în agricultură.

Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în special a solurilor, când se
utilizează nămolurile de epurare în agricultură.

NOTĂ! Sursele menţionate mai sus pot fi găsite la Biblioteca Centrală a USAMV Bucureşti, la Biblioteca Departamentului
de Ştiinţele Plantelor (Corp A, et. 2, cam 84b), pot fi accesate pe internet (ex.: Directivele şi Regulamentele UE -
http://ec.europa.eu/environment/index_ro.htm sau pot fi solicitate titularului disciplinei.

12
Conţinutul ştiinţific teoretic al
disciplinei

13
 Managementul Deşeurilor Organice
ASPECTE GENERALE
Aspecte generale privind
problematica deşeurilor în România şi
în UE. Definiţii.
Legislaţia naţională, europeană şi
internaţională privind managementul
deşeurilor organice
Tipologia subproduselor şi a
deşeurilor organice şi sursele
generatoare
Principii ale managementului
subproduselor şi deşeurilor organice
APROFUNDARE
Impactul deşeurilor organice asupra
mediului
Caracteristici generale ale celor mai
cunoscute metode de tratare a deşeurilor
organice; tehnologii de tratare a deşeurilor
organice în vederea reciclării materiilor
Biotehnologii de tratare a produselor
reziduale şi/sau a deşeurilor organice în
vederea reciclării :
◦ Compostarea
◦ Metanizarea
Concluzii
14
 Aspecte generale privind
problematica deşeurilor în
România şi în UE; Definiţii

15
 Cauze generale ale creşterii producţiei de
deşeuri
Creşterea demografică
Societatea de consum
Diversitatea activităţilor
economice
Producţia de deşeuri
Educaţia privind
deşeurile
Programe adecvate
privind deşeurile

16
Creşterea demografică la nivel global

17
18
Populaţia Uniunii Europene, 1960–2015 (¹) (la 1
Ianuarie, milioane persoane)

19
 Evoluţia demografică în România în perioada 2003-
2015
22000000

21500000

21000000

20500000

20000000

19500000

19000000

18500000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total

20
Societatea de consum şi obiceiurile populaţiei

21
Diversitatea activităţilor economice
Era post- industrială

Era post-
industrială 
dezvoltare
durabilă,
bioeconomie

Era industrială
+ societatea de
consum

Consum Producţii Poluare,

mare de foarte mari risipă de Era industrială
resurse de deşeuri resurse

22
Producţia de deşeuri

23
• În Uniunea
Europeană se
folosesc 16 tone
materiale/persoană
anual din care 6
tone devin deşeuri.

• Total: 2 miliarde
tone deşeuri anual
• 36 % se reciclează
• Restul se arde sau
se depozitează, iar
din acest rest, 600
milioane tone ar
putea fi reciclate.
Eurostat 24
Educaţie privind deşeurile

Pesoanele fizice şi juridice au responsabilităţi în

gestionarea deşeurilor!
LEGE nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor

25
 Consilii
PNGD PRGD ARPM ANMP
judeţene

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

Planuri Regionale şi Judeţene
Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD), sunt
gestionate de către Consiliile judeţene ale judeţelor din raza de
competenţă a fiecărei Agentii Regionale pentru Protectia Mediului
(ARPM),
sub coordonarea Agenţiei Nationale pentru Protecţia Mediului (ANPM)

26
 Programe adecvate privind deşeurile – 1

La nivelul administraţiilor publice:

◦ Programe ce vizează colectarea diferenţiată şi direcţionarea
deşeurilor în vederea integrării lor ca resurse în economia circulară;
◦ Programe ce vizează educarea permanentă şi conştientizarea
populaţiei şi măsuri de implicare activă a acesteia;
◦ Asigurarea cadrului necesar şi sprijinirea asociaţiilor civice sau de
voluntari în scopul diseminării informaţiilor privind reducerea,
refolosirea şi reciclarea (RRR) deşeurilor, ca şi cele referitoare la
colectarea diferenţiată sau la exemplele de bune şi/sau rele practici
etc.;
◦ Programe de măsuri în vederea depistării răufăcătorilor şi de
sancţionare a acestora etc.

27
Programe adecvate privind deşeurile - 2

La nivelul instituţiilor de învăţământ:

◦ Integrarea în programele educaţionale a cunoştinţelor şi aplicaţiilor
privind economia resurselor, prevenirea producerii de deşeuri, reducerea
producţiei de deşeuri, refolosirea deşeurilor şi reciclarea acestora de la
cele mai mici vîrste;
◦ Implicarea copiilor şi a tinerilor în acţiuni civice coordonate cu tematici
legate de RRR deşeurilor, protecţia resurselor naturale (sol, apă, aer,
biodiversitate etc.) faţă de poluarea cu deşeuri;
◦ Implicarea copiilor şi a tinerilor în acţiuni de voluntariat pentru colectarea
deşeurilor aruncate şi răspândite în natură;
◦ Orientarea şi educarea copiilor şi a tinerilor în spiritul transmiterii către
familie şi adulţi a exemplelor de bună practică privind deşeurile etc.

28
Programe adecvate privind deşeurile - 3

Diferite alte programe pot fi dezvoltate de organizaţiile

neguvernamentale în scopul creării unei culturi a calităţii
mediului înconjurător, a chibzuinţei utilizării resurselor, a
implicării civice în responsabilizarea tuturor cetăţenilor privind
managementul deşeurilor.

29
Programe adecvate privind deşeurile - 4

Programe de cercetare privind deşeurile care să poată implica

deopotrivă cercetătorii experimentaţi şi tinerii aflaţi în formare
(licenţă, masterat, doctorat) pe teme referitoare la:
◦ Transformarea deşeurilor în produse;
◦ Efectele diferitelor tipuri de deşeuri asupra mediului (sol, apă,
aer, biodiversitate, climă etc.);
◦ Economia resurselor;
◦ Integrarea deşeurilor, pe căi dintre cele mai inofensive în mediul
înconjurător;
◦ Efectele depozitării necontrolate a deşeurilor ş.a.

30
Concluzii
În cadrul prezentării în clasă a cursului, concluziile
sunt desprinse cu participarea activă a studenţilor.

31
Întrebări generale/C1:
Care sunt cauzele generale ale creşterii producţiei de deşeuri la nivel
global, european şi naţional?
Între creşterea demografică şi societatea de consum, care dintre aceşti
factori şi în ce condiţii ar putea fi cauza unei rate mai mari de creştere a
producţiei de deşeuri?
Care sunt producţiile de deşeuri generate la nivel european şi care sunt
modalităţile de eliminare a acestora conform EUROSTAT?
Cum este organizat şi coordonat managementul deşeurilor în România?
Care sunt domeniile esenţiale de activitate care ar trebui vizate de
programele de măsuri privind managementul sustenabil al deşeurilor?

32