Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. Wassermann
B. RFC
C. MAL
D. RIL
E. R de sarjare a leptospirelor cu trombocite
13. Selectaţi maladia provocată de microorganismul din imagine: - spirocheta T pallidum= sifillis
14. Selectaţi afirmaţia corectă: G---roșu
Către clostridiile patogene neinvazive se referă:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. septicum
D. C. tetani
E. C. histolyticum
Catre clostridiile invazive se refera:
A. C.perfringens
B. C. tetani
C. C. novyi
D. C. tetani
E. C. histolyticum
15. Selectaţi speca microbiană reprezentată în imagine (frotiu Gram) Borrelia= lyme
pleomorfă,
imobilă,
asporogenă,
tulpinile virulente posedă capsulă.
31. Selectati preparatul biologic utilizat pentru profilaxia specifica a tularemiei:
vaccin viu atenuat
37. Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. Penicilină
E. Vancomicină
38. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
A. Antraxul pulmonar
B. Antraxul cutanat
C. Antraxul digestiv
D. Meningoencefalita cărbunoasă
E. Forma bubonică
39. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
6
40. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
43. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
A. S. aureus
B. B.anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
45. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 – 28 0):
A. B.anthracis
B. Y. pestis
C. B.pertussis
D. B.melitensis
E. F. tularensis
51. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. Pertussis-
E. S. pneumoniae
Capsula
Proteina lcr
Proteinele V si W
Proteinele Yops
Antigenul F-1
Coagulaza si activatorul de plasminogen,
A. Furuncule, abcese
B. Intoxicații alimentare
C. Erizipel
D. Impetigo
E. Infecții ale tractului urinar
54. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S. aureus:
Geloză hepatică
Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
Mediul lichid cu glicerină şi cartof
Mediul Wilson-Blair
Bulionul biliat
E S. pneumoniae
56. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
S. aureus
N. meningitidis
Y. pestis
B. anthracis
E S. pneumoniae
57. Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă:
S. epidermidis
S. aureus
S. pyogenes
S. pneumoniae
E S. saprophyticus
58. Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii
rinofaringiene:
S. aureus
S. pneumoniae
C. diphtheriae
M. tuberculosis
E. coli
62. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:
S. aureus
B. anthracis
Y. pestis
S. pyogenes
E N. meningitidis
66. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice: criterii Sherman
Creşterea în BP la 10 şi 45° C
Creşterea în bulion cu 6,5% NaCl- doar enterococi
Creşterea în mediu cu pH 9,6- enterococi
Hidroliza esculinei în mediu cu 40% bilă
Liza culturii în bulion biliat
Sensibilitatea la bacitracină şi optochină
Hidroliza hipuratului de sodiu
67. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
A. Examen bacteriologic al exudatului faringian
68. Indicați investigația utilă în diagnosticul reumatismului:- infecție poststreptococică
A. Examenul bacteriologic al seccreției rinofaringiene
B. Examenul microscopic al secreției faringiene
C. Titrul anticoagulazei
D. Hemocultura
E. Titrul antistreptolizinei O (ASLO)
A. Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
17. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 370C
B. Geloză –ser la 220C
C. Geloză glucozată la 370C
D. Geloză glucozată cu cisteină la 370
E . Geloză ser la 370C
18. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 370C
B. Geloză ser la 370C în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 280C în atmosferă cu 5-10% CO2
D. Geloză cu lapte şi ou la 370C
E. Bulion glucozat la 370
19. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
20. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
C. Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
21. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
C Enterocite
D Nazo-faringian
E Conjunctival
22. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
C. Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
23. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
24. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
E. N. gonorrhoeae
25. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
D. Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
26. Manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
A. N. meningitidis
B. B. catarrhalis
C. N. gonorrhoeae
11
D. S. pyogenes
E. S. pneumoniae
27. O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă:
A. Meningită meningococică
B. Gonoree
C. Pestă
D. Tularemie
E. Tusea convulsivă
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
C. In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
E. Sursa infecţiei o constituie animalele
Catalazo+, oxidazo-, imobili, nesporulați, neacidorezistenți
Facultativ anaerobi
90. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M. Tuberculosis:
2-4 săptămâni
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Exsudat rinofaringian
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
Agentul tusei convulsive se transmite:
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
C. Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Lavaj bronşic
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
110. Posedă spori aranjaţi terminal, inerte faţă de glucide, determină contractură spastică generalizată:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
A. C. perfringens tip C
B. C. perfringens tip A
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
Cauzează intoxicaţii alimentare:
C. perfringens tip A
B. C. perfringens tip C
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. Botulinum
Sindromul clinic caracteristic în botulism:
A. Risus sardonicus
B. Opistotonus
C. Contracţii spastice ale musculaturii
D. Paralizii flasce
E. Convulsii clonice
Inactivarea toxinelor botulinice se efectuează prin următoarea cale:
A. Păstrarea la frigider 48 ore
B. Congelare – 20 C timp de 6 ore
C. Încălzire +60 C – 45 min
D. Încălzire +80 C – 20 min
E. Fierbere 100 C – 20 min
Bacterii nesporogene/Veillon
Coci gram+ (Peptococcus, Peptostreptococcus)
Coci gram- (Veillonella)
Bastonaşe gram+ (Eubacterium, Actinomyces, Bifidobacterium, Propionibacterium, Lactobacillus)
17
123. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:
ABCDE
O1
!OKA
O 4,5
O9
141. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră tifoidă:
Urina
Materii fecale
!Sânge
Bilă
Secreție rinofaringiană
O9; Hd; Vi
O9; H g,m
!O1,4, 5,12; Hb, H 1,2
O4, 5; Hi, H 1,2
145. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:
Reacţia Widal cu antigen O şi H
Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
Mielocultura
¡Urocultura
Bilicultura
146. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
Hemocultura
Bilicultura
Rozeolocultura
!Coprocultura
Mielocultura
157. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V. cholerae:
Lactoza – A; zaharoza – A
!Lactoza - ; zaharoza – A
Lactoza – A; zaharoza –
Lactoza AG; zaharoza –
Lactoza -; zaharoza AG
ADE
180. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
În lanţuri
Grupați în „ciorchine”
Diplobacterii
!Grupați în „bancuri de peşti”
Bacterii solitare
184. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
3, 0
5, 5
6, 0
!8, 6-9,0
> 10, 0
185. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
Kauffman
Endo
Levin
!Ploskirev
Wilson-Blair
Kligller
Geloză peptonată
B. ELISA
C. Imunofluorescență
D. PCR
E. Toate răspunsurile sunt corecte
196. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă: Virusul hepatitic D
197. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute: Togavirusuri
A. Virusul HIV
B. Virusul rujeolei
C. Virusul hepatitei A
D. Virusul gripal
E. Poliovirusul
199. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV): Familia Herpesviridae
200. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă: Epstein Barr
201. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
A. Celulele limfocitare CD4
B. Celulele limfocitare CD8
C. Epiteliul rinofaringian
D. Epiteliul urogenital
E. Enterocitele intestinului subţire.
205. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:
Culturi primare
Linii celulare
Tulpini diploide
Transplante de organ
Toate enumerate
207. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager:
Virusuri cu replicare autonomă
Virusuri cu genom fragmentat
Virusuri cu genom de sens +
Virusuri cu genom de sens –
Virusuri defective
208. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager:
28
218. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viralintegrat în cromozomul celulei gazdă: provirus (HIV
și HBV
A. Prion
B. Viroid
C. Virus vegetativ
D. Virus temperat
E. Provirus
220. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă: liza celulei
A. Decapsidare
B. Fuziune
C. Diviziune simplă
D. Explozie
E. Viropexis
228. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a Ag Paul-
Bunnell:
EBV (Epstein-Barr/Lymphocryptovirus)
Un pacient în vârstă de 30 ani prezintă febră și icter. Medicul îi recomandă analize de laborator
pentru detecția antigenului HBs și a anticorpilor anti Hbs. Rezultatele sunt negative. Care din analizele
următoare este cea mai potrivită pentru aflarea diagnosticului?
A. Antigen Hbe
B. Anticorpi anti Hbe
C. Anticorpi anti HBc
D. Antigenul delta
E. Anticorpul anti HDV
1. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
A. !Punctat din ganglioni limfatici
B. !Exsudat din elementele eruptive cutanate
C. Urină
D. ?Serozitate din şancru
E. !?Ser sangvin
2. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor:
a. Gram
b. !Giemsa
c. Ziehl-Neelsen
d. !Impregnare cu săruri de argint
e. Preparate „între lamă şi lamelă”
T. pallidum paraluiscuniculi
!T. pallidum endemicum
D. RPR
E. MRS
Bovinele
Oculo-ganglionară
Pulmonară
Cutanată cu erupţii variceliforme
E. Meningoencefalitică
Antraxina
Vaccin viu atenuat
Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
S. aureus
S. saprophyticus
S. epidermidis
S. haemolyticus
E . S. hominis
A. Stimulează fagocitoza
B. Activează limfocitele T CD4
C. Determină efect antifagocitar
D. Leagă fragmentul Fab al Ig G
E. Fixează fragmentul Fc al Ig G
Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
A. S. intermedius
B. S. aureus
C. S. gallinarum
D. S. epidermidis
E. S. saprophyticus
C. Hialuronidaza
D. Toxina eritrogenă
E. catalaza
69. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai virulenți:
A. K
B. T
C. A
D. B
E. C
Coci grampozitivi
Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
În frotiuri se aranjează în lanţuri
În frotiuri se aranjează în grămezi
Gram+ ovali sau lanceolați, în perechi sau lanțuri,; testul Neufeld, testul Sebin; mucoasa
tractului respirator superior, imobili, nesporogeni, capsulați; cultivare: pe medii
elective(geloză-sânge, geloză-ser, bulion-ser)
a) [ ] Coci sferici
b) [x] Coci lanceolaţi
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi
e) [x] Formează capsulă
*gram+
*imobili,
*nesporogeni,
75. Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae:
Scarlatina
Pneumonii lobare acute
Meningite la copii
Enterocolite
Otite
76. Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae:
A. Se incadrează in serogrupa A conform antigenului polizaharidic din peretele celular
B. Este exigent la cultivare
C. Antigenul capsular determina clasificarea în serotipuri
D. Pe geloză sange produce hemoliză alfa
E. Este un diplococ
77. Indicați bolile post-streptococice:
Otite
Meningite
Sinuzite
Reumatismul cardioarticular
Glomerulonefrita acută
Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
A. Faringite
B. Angine
C. Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
A. Piodermita streptococică
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
D. Erizipelul
E. Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
78. Selectați infecţiile determinate de S. pyogenes:
Infecţii ale mucoaselor
Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut), abcese
periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite
Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel (leziune cutanată eritematoasă, edem, febră), impetigo
(leziuni cutanate superficiale: papulă-pustulă-crustă), celulită, fasciită necrozantă (leziuni necrotice
subcutanate, durere, eritem, gangrenă, febră, şoc, mortalitate 30% - 48 h), mionecroză (sindromul
Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor
C. Pe medii uzuale
D. în condiții de anaerobioză
E. Pe geloză ciocolată
F. În atmosferă îmbogățită cu 5-10% de CO2
87. Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:
vaccin polizaharidic antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y, W)
vaccin combinat (N.meningitidis tipurile C si Y si Haemophilus influenzae b)
A. Fimbriile
B. Capsula
C. Hemolizinele
D. Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului
inflamator prin metodele:
A. Masajul prostatei
B. Administrare de vaccin gonococic omorât
C. Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
E. Utilizarea bacteriofagului
În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
A. Nazofaringita
B. Angina
C. Meningococcemia
D. Meningita
E Encefalite
După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
A. Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
C. Neisserii intermediare
D. Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
A. Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
C. Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
A. Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
C. Incubare la 370C
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
E. Umiditate crescută
Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
A. Mici, transparente
B. De tipul S
C. De tipul R
D. Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
A. Este un microorganism grampozitiv
B. Este fragil în mediul ambiant
C. Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E Este rezistent la factorii mediului ambiant
Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
A. Diplococi gram negativi
B. Oxidazopozitivi
C. Fermentează numai glucoza cu formare de acid
D. Cultivă numai la 370C pe mediu cu ser?
E Formează colonii lactozonegative
a) [ ] N. sicca
b) [x] N. gonorrhoeae
c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
e) [x] N. Meningitidis
b) [ ] Neisserii halofile
c) [ ] Neisserii intermediare
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
a) [x] Bacterioscopic
b) [x] Bacteriologic
c) [x] Citologic
d) [x] Biochimic
e) [ ] Biologic
a) [ ] La frigider
b) [ ] La temperatura camerei
c) [x] La temperatura 370C
d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
e) [ ] Fără restricţii
E. Aujeszky
F. Vaccinul ADTP
G. Vaccinul BCG
H. Anatoxină difterică
I. Streptochinază pentru proba Dick
J. Vaccinul DT
96. Numiţi caracterele C. diphtheriaе, utilizate în identificarea microbiologică:
A. Bacterii grampozitive
B. Bastonaşe măciucate
C. Coci gramnegativi
D. Bastonaşe dispuse în unghiuri
E. Cocobacterii grampozitive
97. Numiţi metodele de determinare a toxigenezei C. diphtheriaе:
A. RHAI
B. ELISA
C. Reacția de aglutinare
D. Reacția de precipitare în gel( testul Elek)
E. Reacția de precipitare în gel( testul Ouchterlony)
Testul Eleck- in vitro
Test de neutralizare in vivo
Test subcutanat Test intradermic
98. Numiţi caracteristicile exotoxinei difterice:
A. Este secretata doar de tulpinile lizogene
B. Este a citotoxină de tip A-B
C. Blochează sinteza proteinelor în celulele eucariote
D. ?Este o citolizină
E. Este o enterotoxină
99. Numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:
A. Autovaccin
B. Bacteriofag antidifteric
C. Anatoxină difterică
D. Ser heterolog antitoxic antidifteric
E. Imunoglobulina antidifterică
100. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М. tuberculosis:
A. Tuberculoza
B. Botulismul
C. Actinomicoza
D. Micoplasmoza
E. Difteria
F. Lepra
101. Numiţi metodele de bază (de confirmare) în diagnosticul de laborator a tuberculozei:
A. Examen serologic
B. Examen Bacteriologic
C. Examen ?Biologic
D. Examen microscopic
E. PCR
102. Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot cauza tuberculoza:
A. M.tuberculosis,
47
B. M.bovis,
C. M.africanum
D. M.pseudotuberculosis
E. M.avium
103. Numiţi caracterele proprii genului Mycobacterium:
A. Sunt bastonașe grampozitive
B. Sunt bastonașe gramnegative
C. Sunt bastonașe acidorezistente
D. Sunt sporulate
E. Sunt capsulate
106. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru microscopierea la
microscopul optic:
Gram, Loeffler, Neisser, Albert),
microscopia imunofluorescentă
107. Numiţi caracterele specifice micobacteriilor:
bacterie strict aerobă,
48
Toxina dermonectrotică
Endotoxina
Fimbrii
Pertactina
Lichefiaza gelatina
Coaguleaz laptele
Imobil
capsula
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
123. Sporogeneza este caracteristică pentru urmatorii agenţi:
A. B.anthracis
B. B.neotomae
C. B.abortus
D. C.tetani
E. C.perfringens
124. Caracteristic pentru C.tetani este:
a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
e) [x] Posedă activitate hemolitică
125. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin
administrarea de:
A. Vaccin inactivat
B. Vaccin DTP
C. Anatoxină tetanică
D. Imonoglobulină antitetanică
E. Vaccin viu atenuat
F. Penicilină?
126. În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii:
a) [ ] Lecitinaza
b) [x] Tetanolizina
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina
e) [x] Tetanospasmina
B pertussis
N.gonorrhea
130. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:
A. C.septicum
B. C.histolyticum
C. C.perfringens
D. C.botulinum
E. C.tetani
156. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
A. !Vaccin ribosomal
B. !Vaccin inactivat curativ
C. !Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
157. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-
paratifoide:
A. !Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. !Măduva osoasă
D. !Urină
E. ! Bila
158. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali aifebrelor tifo-paratifoide:
A. !O 9, Hd, Vi
B. 9, H g,m
C. O4, 5, H i, H1, 2
D. !O2, Ha
E. !O4, 5, Hb, H 1,2
E. !Vaccinsubunitar din Ag Vi
de perete,
LPZ,
termostabil şi rezistent la alcool, sensibil la formol,
specificitate de gen, specie, grup, variantă/tip
198. Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
59
antigenele H
antigenele N
Receptorul de virus gripal uman, SA α 2,6 galactoză, este dominant pe celulele epiteliale ale mucoasei
nazale, sinusurilor paranazale, faringelui, traheii și bronhiilor
211.Alegeți caracterele specifice virusului gripal A:
formează imunitate specifică de serovariantă
sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
include mai multe variante serologice (serotipuri)
A. anti-HDc
63
B. Ag HBc
C. Anti-Hbe
D. Ag HDs
E. AgHBs
F. anti-HBe
G. AntiHBc
H. AgHBc
I. Ag HBs
J. AntiHB
A. integraza (p31),
B. proteaza (p9)
- substraturi celulare: din cel embrionate, cel de rinichi de maimuta/caine/cobai, cel canceroase
- oua embrionate: de gaina de regula
- animale de lab
selectați metoda de sterilizare a mediilor de cultură utilizate pentru creșterea culturilor celulare
A. autoclavare la 120*C
B. autoclavare la 110*C
C. fracționat la 100*C
D. filtrare
E. tindalizare
- efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii
- formare de plaje (folosit in clonarea virusurilor)
- incluzii virale (puse in evidenta prin cooratii)
- hemadsorbtia si activitate hemaglutinanta (la virusurile gripale/paragripale care au hematinine pe
membrana cel-fixarea hematiilor la cultura)
- inhibitia metabolica
- interferenta
- transformarea celulara (virusurile oncogene)
256.Selectați proprietățile neuraminidazei virusului gripal tipul A:
Neuraminidaza (NA, N) N1 – N11
Tetramer, polipeptid unic
Funcţii :
1. Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat (tratarea celulelor cu neuraminidază
impiedică infecţia celulei cu virus)
2. Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
3. Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii
4. Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului sialic din receptorii celulari
Anticorpii anti-NA limitează diseminarea virionilor
259. Indicaţi afirmaţiile corecte Referitor la replicarea virusurilor se pot afirma următoarele:
P. Recunoașterea celulei gazdă are loc înaintea atașării virusului de celula gazdă
67
Q. Ultima etapă este reprezentată de eliberarea virionilor progeni din celula gazdă
R. Prima etapă o reprezintă penetrarea virusului în celula gazdă
S. Sinteza macromoleculară are loc înaintea decapsidării virusului
T. Recunoașterea celulei gazdă are loc după penetrarea virusului în celula gazdă
macrofagele,
leucocitele,
celulele endoteliale,
limfocitele T şi B,
celulele-suşă din măduva osoasă,
celulele epiteliale ale canalelor glandulare.
68