Grile Economie

Modulul 1
1. Ceea ce numim astăzi Uniunea Europeană (UE), s-a născut în perioada care a urmat celui
de-al Doilea Război Mondial, pornind de la o cooperare economică în domeniul cărbunelui și
oțelului între următoarele state fondatoare:
a. Franța și Germania;
b. Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg;
c. Țările Benelux.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..
2. Numărul victimelor celui de-al Doilea Război Mondial a fost:
a. aproximativ 8 milioane de oameni în Europa de Vest;
b. mai mult de 9 milioane în Europa Centrală și de Est;
c. înjur de 20 de milioane de oameni în Uniunea Sovietică.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este: .
3. În perioada postbelică, ca răspuns la întrebarea ”Cum poate Europa să evite un alt război?
' ', au fost identificate următoarele soluții:
a. Planul Morgenthau, care sugerea distrugerea industriei Germaniei și convertirea acesteia
într-o eminamente agricolă și pastorală, în caracter";
b. Marxism-Leninismul, care a dat vina pe capitalism pentru majoritatea relelor din lume,
inclusiv cele două războaie mondiale. Această părere a sugerat că soluția era instaurarea
comunismului în întreaga Europă;
c. Integrarea cât mai strânsă a tuturor națiunilor europene, pornind de la consolidarea
cooperării economice, care va lichida urmările naționalismului distructiv.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este:
39
Modulul I Economie Europeană
4. Expresia "Statele Unite ale Europei” aparține discursului lui:
a. Winston Churchill din 1946;
b.
Jean Monnet din 1949;
c. Robert Schuman din 1950.
Răspunsul pe care îl consideri corect este:
5. Soluția marxist-leninistă s-a impus în:
a. Europa Centrală și de Vest;
b. Europa Centrală și de Est;
c. Europa de Est.
6. Startul integrării europene a avut loc în:
a. Europa Centrală;
b. Europa Centrală și de Est;
c. Europa de Vest;
Răspunsul pe care îl consideri corect este: .
7. Declarația lui Robert Schuman a fost făcută publică în:
a. 9 mai 1950;
b. 18 aprilie 1951;
c. 1-3 iunie 1955.
8. Denumirea actuală a construcției europene este:
a. Comunitatea Economică Europeană;
b. Statele Unite ale Europei;
c. Uniunea Europeană.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................
9. Statele fondatoare ale Uniunii Europene sunt:
a. Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg;
b. Franța, Germania, Italia, Marea Britanie;
c. Franța, Germania, Italia, Spania și Portugalia.

IO. România a aderat la Uniunea Europeană în anul:
a. 2005;
b. 2007;
c. 2009.
I l. În anul 2004 au aderat la Uniunea Europeană următoarele țări:
a. Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta;
b. Polonia, Cehia, Slovacia;
c. Slovenia si Ungaria.
12. Criteriile de aderare generale, așa-numitele ''criterii de la Copenhaga", au fost:
a. stabilite în decembrie 1993 de Consiliul European de la Copenhaga;
b. completate în 1995 de Consiliul European de la Madrid;
c. revizuite în 1996 de Consiliul Europei.
13. ''Criterii de la Copenhaga", stabilite în decembrie 1993 de Consiliul European de la
Copenhaga, sunt:
a.instituții
stabile care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului, respectarea și
protecția minorităților (criteriul politic);
b. o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față presiunii
concurențiale și forțelor pieței din cadrul Uniunii (criteriul economic);
c.capacitatea de a-și asuma obligațiile de stat membru și, în special, adeziunea la obiectivele uniunii
politice, economice și monetare (criteriul legislativ) și de a pune în practică regulile și procedurile
comunitare prin adaptarea structurilor sale administrative (criteriul administrativ).
14. O țară devine membră a Uniunii Europene în momentul în care:

a.își depune candidatura pentru aderarea la UE și cererea sa este acceptată oficial;
b. îndeplinește criteriile de aderare și finalizează negocierile de aderare;
c.Tratatul său de aderare este ratificat de către Parlamentele tuturor Statelor Membre . Răspunsul pe
care îl consideri corect este: ............................
15. În anul 2016, printre statele candidate la Uniunea Europeană se află:
a. Islanda;
b. Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;
c. Muntenegru, Turcia, Serbia.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ......................
16. În anul 2016, printre statele potențial candidate la Uniunea Europeană se află:
a. Bosnia și Herțegovina;
b. Kosovo;
c. Serbia.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ........................
17. Ce țară a renunțat în anul 2014 la integrarea europeană ?
a. Islanda;
b. Turcia;
c. Marea Britanie.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: .................. .
18. Marea Britanie (stat membru din 1973) în urma referendumului din iunie 2016, cunoscut
sub denumirea Brexit, a decis:
a. renunțarea la moneda națională;
b. ramânerea în Uniunea Europeană;
c. ieșirea din Uniunea Europeană.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..................... . ..
19. La baza procesului de integrare europeană stau următoarele tratate:
a. Tratatul de la Paris (1951), Tratatul de la Roma (1957), Actul Unic European (1986), Tratatul de
la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997), Tratatul de la Nisa (2001), Tratatul de la
Lisabona (2007);
b. Tratatul de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997), Tratatul de la Nisa (2001);
c. Tratatul de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997), Tratatul de la Nisa (2001),
Tratatul Constituțional.
20. Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt:
a. promovarea progresului economic și social, afirmarea identității Uniunii Europene pe scena
internațională (prin ajutor umanitar pentru țările membre, o politică externă și de securitate comună,
implicare în rezolvarea crizelor internaționale, poziții comune în cadrul organizațiilor internaționale);
b. să instituie cetățenia europeană (care nu înlocuiește cetățenia națională, dar o completează,
conferind un număr de drepturi civile și politice cetățenilor europeni);
c. să dezvolte o zonă de libertate, securitate și justiție (legată de funcționarea pieței interne și în
particular de libera circulație a persoanelor); să existe și să se consolideze în baza dreptului comunitar
(corpul legislației adoptate de către instituțiile europene, împreună cu tratatele fondatoare).
21. Pentru realizarea obiectivelor Uniunii Europene, sunt implicate în conducerea Uniunii
Europene următoarele instituții:
a. Parlamentul European, Consiliul European, Comisia Europeană;
b. Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Parlamentul European,
Curtea de Justiție și Curtea de Conturi;
c. Comisia Europeană, Curtea Europeană de Justiție, Parlamentul European și Consiliul European.
22. Printre instituțiile și organismele interinstituționale specializate, care îndeplinesc un rol
esențial în funcționarea UE, se află:
a. Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor,
b. Banca Europeană de Investiții și Banca Centrală Europeană;
c. Ombudsmanul European, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, Echipa de intervenție
în caz de urgență informatică, Oficiul European pentru Selecția Personalului, Oficiul pentru Publicații,
Școala Europeană de Administrație.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ................ —
23. Simbolurile proprii prin care se identifică Uniunea Europeană sunt:
a. drapelul european, albastru cu 12 stele, și imnul Europei, ”0da bucuriei", preludiul celei de-a
patra părți a Simfoniei a IX-a de Ludwig van Beethoven;
b. moneda unică — Euro;
c. ziuaUniunii Europene, 9 mai, și deviza Uniunii Europene, ''Unitate în diversitate". Varianta
corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c Răspunsul pe care îl consideri corect este: .
24. Cele 12 stele de pe drapelul european semnifică:

a. numărul de state membre ale Comunității Europene;
b. plenitudinea și perfecțiunea;
c. numărul statelor fondatoare ale Comunității Europene. Răspunsul pe care îl consideri corect este:
.
25. Cele două linii paralele din sigla monedei Euro simbolizează:
a. stabilitatea;
b. plenitudinea și perfecțiunea;
c. prima literă a cuvântului Europa.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..................
Modulul 2
1.Care dintre următoarele afirmații sunt corecte:
a. UE este în prezent prima putere economică mondială, având un un produs intern brut (PIB) de 13 920 541
milioane de euro, în 2014;
b. UE reprezintă doar 7% din populația mondială;
c. UE reprezintă cel mai mare actor comercial global, schimburile sale comerciale cu restul lumii (importurile
și exporturile) reprezentând aproximativ 20% din importurile și exporturile derulate Ia nivel mondial.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c Răspunsul pe care îl
consideri corect este:
Modulul 2 — Economie Europeană
2. Din perspectiva exporturilor și importurilor analizate separat, UE este:
a. principalul exportator ca mărime din lume (realizând 15,4 % din totalul exporturilor efectuate la nivel
mondial în 201 1, față de 13,4 % cât a realizat China și 10,5 % SUA);
b. principalul inĘ)0ttator ca mărime din lume (16,4 % din importurile efectuate la nivel mondial în 201 1,
față de 15,5 % SUA și 11,9 % China);
c. lider mondial cu 15% din exporturile totale de bunuri, respectiv 25% din exporturile totale de servicii, în
2012.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c Răspunsul pe care îl consideri corect este:
3. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte:
a. UE deține prima poziție mondială ca sursă pentru investiții străine directe;

b. UE are o contribuție importantă și la PIB mondial, aproximativ 20% în 2010;
c. UE este cel mai mare furnizor de ajutor oficial pentru dezvoltare la nivel mondial. Varianta corectă este:
A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c Răspunsul pe care îl consideri corect este:
4. Suprafața UE pe plan mondial este:
a. 9,6 mil. km2 , ocupând locul II după Rusia (17,0 mil. km2);
b.
4,27 milioane de km2 și ocupă locul 4 pe plan mondial, după Rusia — 17,08 milioane de km2 , China—
9,6 milioane de km2 , SUA — 9,83 milioane de km2;
c. 4,27 milioane de km2 , fiind urmată de India — 3,28 milioane km2 și Japonia — 0,37 milioane de km2.
5. Din punct de vedere al suprafeței acestora, statele UE se pot clasifica în următoarele categorii:
2
a. state mari (cu o suprafață de peste 100 mii km);

b. state mijlocii (cu o suprafață între 10 mii km2 — 100 mii km2);
c. state mici, chiar foarte mici (cu o suprafață sub IO mii km 2).
6. Dintre Statele Membre ale Uniunii Europene, cea mai mare suprafață o are:
a. Spania;
b. Germania;
c. Franța.
7. În UE, în categoria statelor mari (cu o suprafață de peste 100 mii km 2), intră:
a. Franța, Spania, Suedia, Portugalia, Austria, Finlanda, Italia, Marea Britanie, România, Grecia, Bulgaria;
b. Republica Cehă, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovacia, Danemarca, Malta, Luxemburg;
c. Franța, Spania, Suedia, Germania, Polonia, Finlanda, Italia, Marea Britanie, România, Grecia,
Bulgaria.
8. În UE, în categoria statelor mijlocii (cu o suprafață între IO mii km2 — 100 mii krn2) se numără:
a. Cipru, Luxemburg, Malta;
b. Ungaria, Portugalia, Croația, Austria, Republica Cehă, Irlanda;
c. Letonia, Slovacia, Estonia, Danemarca, Olanda, Belgia, Slovenia.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care Îl consideri corect este: „
9. În UE, în categoria statelor mici, chiar foarte mici (cu o suprafață sub IO mii km2) se încadrează:
a. Malta; Cipru;
b. Slovenia, Slovacia;
c. Luxemburg.
IO. În anul 2015 există aproximativ 508 milioane de cetățeni europeni, cifră care este:
a. mai mare decât corespondența sa americană;
b. mai mică decât corespondența sa japoneză;
c. mai mică decât corespondența sa rusă.
Răspunsul pe care Îl consideri corect este:
11. Cel mai mare stat din UE din punct de vedere demografic (2015) este:
a. Franța;
b. Germania;
c. Spania.
12. Care dintre afirmațiile următoare demonstrează diversitatea statelor europene în ceea ce priveste
populația:
a. cel mai mare stat din punct de vedere demografic, Germania, are o populație de aprox. 200 ori mai mare decât
Malta, cel mai mic stat din această categorie;
b. locuitorii Uniunii nu sunt dispuși uniform pe continent: anumite țări (și regiuni) au o densitate a populației mai
mare decât celelalte;
c. suprafață mare nu înseamnă neapărat o populație numeroasă;
13. În UE28, în categoria statelor foarte mari (peste 35 milioane locuitori) intră:
a. Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria, Suedia, Austria și Bulgaria;
b. Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Polonia;
c. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia și Estonia. Răspunsul pe care îl consideri
corect este: .
14. În UE28, în categoria statelor mijlocii după numărul de locuitori (cu o populație între 7 și 1 1 milioane
locuitori) intră:
a. Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria, Suedia, Austria și Bulgaria;
b. Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Polonia, România și Olanda;
c. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia și Estonia. Răspunsul pe care îl consideri
corect este: .
15. În UE28, în categoria statelor mici după numărul de locuitori (cu o populație între I și 6 milioane
locuitori) intră:
a. Danemarca, Finlanda, Slovacia, Irlanda, Croația;
b. Lituania, Slovenia, Letonia, Estonia;
c. Cipru, Luxemburg și Malta.
16. În UE28, în categoria statelor foarte mici după numărul de locuitori (cu o populație sub I milion de
locuitori) intră:
a. Danemarca, Slovacia, Finlanda, Irlanda, Lituania, Letonia, Slovenia și Estonia;
b. Slovenia, Estonia, Cipru, Luxemburg și Malta;
c. Cipru, Luxemburg și Malta.
17. Bogăția UE pe cap de locuitor (media PIB-ului pe cap de locuitor), în anul 2013 este aproximativ:
a. 40.000 Euro;
b. 26.600 Euro;
c. 27.400 Euro.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ...
18. În categoria țărilor cu o participare individuală Ia PIB-ul UE în anul 2013 între I % - 2% intră, printre
altele:
a. Luxemburg, Slovenia, Cipru;
b. Danemarca, Grecia, Irlanda, Finlanda;
c. Portugalia, Republica Cehă și România.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ........................
19. În categoria țărilor cu o participare individuală Ia PIB-ul UE în anul 2013 sub 1% intră:
a. Ungaria, Slovacia, Luxemburg, Croația, Bulgaria, Slovenia;
b. Grecia și Republica Cehă;
c. Lituania, Letonia, Estonia, Cipru si Malta.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..............
20. Statele cu cea mai mare contribuție Ia PIB-ul UE în anul 2013, a căror participare însumată se ridică Ia
peste 75%, sunt:
a. Germania, Franța;
b. Germania, Franța, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg;
c. Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și Olanda. Răspunsul pe care îl consideri corect
este: .....,.................
21. Țara cu cea mai mare participare individuală Ia PIB-ul UE este:
a. Franța;
b. Germania;
c. Marea Britanie.
22. În categoria statelor UE cu venit mare pe cap de locuitor (peste media UE28) intră:
a. Luxemburg, Olanda, Irlanda, Austria, Suedia, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Germania,
Franța;
b. Italia, Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Grecia, Germania, Franța, UK și Suedia;
c. Luxemburg, Spania, Grecia, Portugalia, Cipru, Slovenia, Malta, Cehia, Ungaria, Slovacia și Estonia.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ...................... . ...
23. În categoria statelor UE cu venitul pe cap de locuitor cuprins între 15.000 € și
26.600 € intră:
a. Danemarca, Irlanda, Austria, Olanda, Belgia, Finlanda, Italia, Germania, Franța, UK și Suedia;
b. Spania, Grecia, Portugalia, Cipru, Slovenia, Malta și Cehia;
c. Italia, Spania, Malta, Cipru, Republica Cehă, Slovenia, Portugalia, Slovacia, Lituania, Estonia, Grecia,
Polonia, Ungaria, Letonia, Croația.
Răspunsulpe care îl consideri corect este: .
24. În categoria statelor UE cu venituri mici pe cap de locuitor, sub 15.000 €, intră:
a. Polonia, Ungaria, Letonia, Croația;
b. Luxemburg, Cipru și Malta;
c. România, Bulgaria.
Modulul 3
I . După Macmillan English Dictionary, termenul ' 'integrare” are următoarele semnificații:
a. procesul de a deveni membru cu drepturi depline într-un grup ori societate și de a deveni complet implicat în
activitățile acestora;
b. procesul prin care se permite oamenilor, indiferent de rasă, să utilizeze un loc, o instituție sau organizație;
c. procesul de combinare cu alte elemente, într-o unitate mai largă sau într-un sistem unic.
2. Termenul de integrare economică a fost utilizat pentru prima dată:

a. de Eli F. Heckscher, care, în lucrarea Mercantilismul (1931), definește mercantilismul ca un sistem de
uniformizare îndreptat spre înlăturarea efectelor integrării economice cauzată de sistemul feudal;
b. în documentația Planul Marshall — Programul de Reconstrucție Europeană, întocmită de trei economiști
americani: Charles P. Kindleberger, Harold Van B. Cleveland și Ben T. Moore — unde era considerată
"coordonarea programului de reconstrucție a Europei în vederea creării unei Europe puternice și integrate
economic";
c. de Robert Schuman, în Declarația din 9 mai 1950.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ................
3. Din punctul de vedere al lui A.M. EI-Agraa, integrarea economică reprezintă:
a. ”0 stare de fapt sau un proces care implică amalgamarea unor economii separate într-o regiune de comerț liber
mai largă";
b. ”eliminarea discriminatorie a oricăror impedimente comerciale între cel puțin două națiuni participante și
instaurarea unor elemente certe de cooperare și coordonare între ele";
c. procesul prin care se permite oamenilor, indiferent de rasă, să utilizeze un loc, o instituție sau organizație;
Varianta corectă este: A a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c, Răspunsul pe care îl consideri corect este: .
4. Integrarea economłcă înseamnă crearea unor ansambluri economice tot mai vaste, care să permită:
a. lărgirea cadrului diviziunii muncii și a specializării la nivel local, sectorial, de ramură, național, regional sau
global și creșterea productivității;
b. libertatea și mobilitatea factorilor de producție, a bunurilor materiale și serviciilor,
c. tratamentul comercial diferențiat sau discriminatoriu față de originea sau destinația bunurilor, serviciilor și
factorilor de producție.
Varianta corectă este: A a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este: .
5. Integrarea economică presupune:
a. un ansamblu de politici economice comune;
b. libertatea de mișcare a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor;
c. armonizarea legislațiilor naționale și crearea de instituții comune, asupra cărora țările participante transferă unele
competențe de natură economică.
Varianta corectă este: A a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este:
6. Spre deosebire de cooperarea economică, integrarea economică:
a. cuprinde raporturile economice dintre state, stabilite în plan bi- și multi-lateral, regional și global, pe toate
direcțiile principale ale relațiilor economice internaționale;
b. un presupune un transfer de competențe, iar deciziile partenerilor nu leagă statele între ele decât în limitele
stricte ale consimțământului lor, în condițiile respectării independenței și suveranității naționale;
c. presupune un transfer de competențe la nivel supranațional. Răspunsul pe care îl consideri corect este: .
7. Noțiunea de federalizare înseamnă:
a. uniune de state autonome într-un stat unitar condus de un guvern central;
b. unirea unor state, organisme sau entități care își păstrează individualitatea lor specifică în cadrul uniunii
respective;
c. unirea sub o singură putere centrală a mai multor state sau teritorii, care își păstrează autonomia administrativă.
8. Conform abordării lui Tinbergen (1954), integrarea negativă reprezintă:
a. introducerea politicilor comune și constituirea instituțiilor comune;
b. înlăturarea barierelor comerciale;
c. integrarea economică completă.
9. Conform abordării lui Balassa (1961), se pot distinge următoarele forme de integrare economică:
a. zona de comerț liber, uniunea vamală;
b. piața comună;
c. uniunea economică, integrarea economică completă.
10. Efectul de ”deturnare de comerț” apare în cazul:
a. zonei de comerț liber;
b. uniunii vamale;
c. pieței comune.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ....................... ....
11.Uniunea vamala , in abordarea lui balassa reprezinta
b.forma de integrare prin care tarile membre inlatura toate barierele...........
12. Piața comună, în abordarea Iui Balassa, reprezintă:
a. acea formă a integrării prin care două sau mai multe țări convin să înlăture barierele tarifare și netarifare în
schimburile comerciale dintre ele, pe baza unui acord prefențial de comerț, dar fiecare țară își menține propriile bariere
comerciale în comerțul cu terții;
b. forma de integrare prin care țările membre înlătură toate barierele în comerțul dintre ele și adoptă un tarif vamal
comun față de terți;
c. o uniune vamală, în cadrul căreia liberalizarea mișcării bunurilor și a serviciilor este acompaniată de
liberalizarea mișcării fluxurilor de factori între țările membre. Răspunsul pe care îl consideri corect
este: .....................
13. Integrarea economică completă, în abordarea Iui Balassa:
a. reprezintă etapa finală a integrării, în cadrul căreia economiile naționale se contopesc, fiind înlocuite de o
economie ”unificată”;
b. este o formă de cooperare interguvernamentală;
c. determină un sistem complex de interdependențe, care cuprinde toate sectoarele, ramurile și activitățile și în
cadrul cărora sunt eliminate toate restricțiile cu privire Ia mobilitatea factorilor și a produselor, ceea ce conduce Ia
egalizarea prețurilor, productivităților și veniturilor.
12. Piața comună, în abordarea Iui Balassa, reprezintă:

a. acea formă a integrării prin care două sau mai multe țări convin să înlăture barierele tarifare și netarifare în
schimburile comerciale dintre ele, pe baza unui acord prefențial de comerț, dar fiecare țară își menține propriile bariere
comerciale în comerțul cu terții;
b. forma de integrare prin care țările membre înlătură toate barierele în comerțul dintre ele și adoptă un tarif vamal
comun față de terți;
c. o uniune vamală, în cadrul căreia liberalizarea mișcării bunurilor și a serviciilor este acompaniată de
liberalizarea mișcării fluxurilor de factori între țările membre. Răspunsul pe care îl consideri corect este:
............................
13. Integrarea economică completă, în abordarea Iui Balassa:
a. reprezintă etapa finală a integrării, în cadrul căreia economiile naționale se contopesc, fiind înlocuite de o
economie ”unificată”;
b. este o formă de cooperare interguvernamentală;
c. determină un sistem complex de interdependențe, care cuprinde toate sectoarele, ramurile și activitățile și
în cadrul cărora sunt eliminate toate restricțiile cu privire Ia mobilitatea factorilor și a produselor, ceea ce
conduce Ia egalizarea prețurilor, productivităților și veniturilor.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ....................... .
14. Uniunea politică completă, în abordarea Iui Ali M. EI-Agraa, reprezintă:
a. etapa finală a integrării, în cadrul căreia economiile naționale se contopesc, fiind înlocuite de o economie
”unificată”, toate chestiunile relative Ia politica economică, inclusiv politicile fiscale și monetare, fiind preluate de o
autoritate supranațională, ale cărei decizii sunt obligatorii pentru statele membre, putându-se păstra, Ia nivele inferioare
din ierarhia guvernamentală, un grad semnificativ de autonomie;
b. o 'ț)iață comună” în care se realizează ”unificarea completă a politicilor monetare și fiscale", sub controlul unei
''autorități centrale";
c. o formulă superioară uniunii economice complete, în care țările participante devin practic o națiune și în
care autoritatea centrală controlează nu numai politicile monetare și fiscale, dar este și răspunzătoare în fața unui
parlament. Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............. .. . .
15. Cele mai importante teorii care au stat la baza procesului integrării europene sunt:
a. federalismul;
b. interguvernamentalismul;
c. marxism — leninismul.
16. Încercările de a explica procesul integrăril europene, în toată complexitatea lui, au dat naștere mai multor
abordări federaliste:
a. funcționalismul;
b. neofuncționalismul;
c. federalismul european.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: .......................... .
17. Funcționalismul lui David Mitrany (1966) susține:
a. crearea unui super-stat peste statele membre;
b. un proces de integrare văzut ca un proces de ''contaminare” (spill-over), rezultat al acțiunii ”functional spill-
over” și ”political spill-oveF';
c. o formă de integrare pragmatică, flexibilă și tehnocratică, în cadrul căreia integrarea internațională între
state ar dobândi propria dinamică internă, beneficiile obținute ar atrage loialitatea cetățenilor și ar crea
dependențe reciproce, ceea ce ar face imposibil un război.
18. Abordarea neo-funcționalistă dezvoltată de Haas (1958) și Lindberg (1963) explică integrarea europeană
ca fiind:
a. o formă de integrare pragmatică, flexibilă și tehnocratică;
b. un proces care nu poate avea caracter politic, deoarece identitatea și loialitatea națională nu sunt foarte
predispuse la schimbare, iar suveranitatea rezidă în cele din urmă în statele națiune, chiar dacă acestea decid să o exercite
în comun;
c. un proces de ”contaminare ” (spill-over), rezultat al acțiunii ”functional spillover” și ”political spill-over '
19. Federalismul european se bazează pe:

a. abordarea neo-funcționalistă dezvoltată de Haas și Lindberg;
b. funcționalismul Iui David Mitrany;
c. aportul teoretic al Iui Jean Monnet.
20. "Metoda Monnet” prevede integrarea europeană ca un proces:
a. de integrare pragmatică, flexibilă și tehnocratică;
b. de ''contaminare” (spill-over), care are doar caracter funcțional;
c. în continuă evoluție, rezultat al unei palete largi de procese convergente.
21. Etapele 'hnetodei comunitare", așa cum au fost descrise de Jean Monnet, sunt următoarele:
a. integrarea va începe în sectoare din zona Iow politics și se va crea o autoritate 'înaltă” care să supravegheze
procesul integraționist;
b. spill-over I: integrarea unor sectoare specifice ale economiei naționale va crea presiuni funcționale pentru
integrarea altor sectoare interdependente, ' 'înalta autoritate” va dirija aceste evoluții;
c. spill-over II: grupurile naționale de interese își vor transfera loialitățile și activitatea de lobby către noul centru.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este: ........... .
22. Criticile Ia adresa ”metodei Monnet”, ca metodă comunitară, se referă Ia faptul că:
a. nu explică cum se pot forma identitățile și un sentiment al loialității care să susțină o asemenea evoluție;
b. consideră statele națiune cele mai stabile și eficiente forme de guvernământ;
c. Uniunea Europeană nu reprezintă un răspuns funcțional Ia procesul de globalizare.
23. Inter-guvernamentaliștii, spre deosebire de neofuncționaliști, susțin că, în fapt:
a. suveranitatea națională aparține în ultimă instanță statuluinațiune, chiar dacă acesta alege să o exercite în comun
Ia nivel european;
b. actorii supranaționali vor avea mai puțină importanță decât guvernele naționale atunci când se va decide viitorul
statelornațiune și al Europei;
c. integrarea economică atrage după sine integrarea politică. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c,
D=a+b+c. Răspunsulpe care îl consideri corect este: —
24. Construcția europeană reprezintă o formă deosebit de elaborată a:
a. neofuncționalismului;
b. inter-guvernamentalismului;
c. guvernanței pe mai multe niveluri.
25. Conform teoriei guvernanței pe mai multe niveluri:
a. distincția național/ internațional își pierde din semnificație, autoritățile supranaționale, naționale și subnaționale
(regiuni) interacționează constant;
b. statul-națiune are autoritatea exclusivă în procesul decizional, împărțind-o, pe de o parte, cu instituții
internaționale și supranaționale și, pe de altă parte, cu actori privați, iar suveranitatea statului-națiune nu poate fi
împărțită și exercitată în comun la diferite niveluri de guvernanță;
c. funcțiile guvernării aparțin unor ”rețele de negociere” din care fac parte nu numai guvernele (la nivel național,
regional sau local), ci și actori privați (companii transnaționale, grupuri de interese) și societatea civilă (organizații
nonguvernamentale).
Modulul 4 — Economie Europeană

1.In 1947 secretarul de stat al SUA George Marshall, a anuntat ca SUA vor acorda ajutor financiar tuturor
natiunilor.......
a. tarile europei occidentale.....
b.URSS a refuzat in nume propriu.......
c. Marea Britanie, Franța și Germania de Vest au fost singurele care au acceptat tără rezerve oferta, au semnat acordul și
au beneficiat de acest ajutor. Varianta corectă este: A—a+b, B—b+c, C—a+c, D—a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri
corect este: .
2. Care a fost suma la care s-a ridicat ajutorul nerambursabil acordat prin Planul Marshall?
a. 22 mld.dolari;
b. 12 mld.dolari;
c. IO mld.dolari.
Răspunsul pe care Îl consideri corect este: — .
3. Care sunt cele rnai importante instituții și organizații comune care au luat ființă după cel de-al doilea
război mondial, în smul prevenirii apariției de noi conflicte:
a. Consiliul Europei, Uniunea Europei de Vest, Organizația Națiunilor Unite (ONU), Banca Mondială (BM),
Fondul Monetar Internațional (FMI), Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) și Organizația Europeană pentru
Cooperare Economică (OECE);
b. Organizația Națiunilor Unite, Banca Mondială, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional,
Acordul General pentru Tarife și Comerț;
c. Organizația Europeană de Cooperare Economică, Uniunea Europei de Vest, Consiliul European.
Răspunsul pe care Îl consideri corect este:
4. Care dintre afirmațiile următoare cu privire la Organizația Europeană de Cooperare Economică sunt
adevărate:
a. a fost înființată în 1948, cu un număr inițial de 18 membri;
b. s-a înființat pentru a ajuta la administrarea Planului Marshall;
c. mandatul organizației consta în avansarea integrării economice europene.
Varianta corectă este: A—a+b, B—b+c, C—a+c, D—a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este: .
5. Etapele constructiei europene sunt:
a. Prima etapă: obiectivul pieței comune sectoriale — Tratatul de la Paris (1951); A doua etapă: obiectivul uniunii
vamale— Tratatul de la Roma (1957); A treia etapă: obiectivul pieței interne unice — Tratatul Corstituțional (2004); A
patra etapă: obiectivul uniunii economice și monetare — Actul Unic European (1986); A cincea etapă: obiectivul uniunii
politice și al extinderii — Tratatele de la Amsterdam (1997) și Nisa (2001), Tratatul de la Maastricht (1992) și Tratatul
de la Lisabona sau Tratatul de Reformă (2007);
b. Prima etapă: obiectivul pieței comune sectoriale — Tratatul de la Paris (1951); A doua etapă: obiectivul uniunii
vamale— Tratatul de la Roma (1957); A treia etapă: obiectivul pieței interne unice — Actul Unic European (1986); A
patra etapă: obiectivul uniunii economice și monetare — Tratatul de la Maastricht (1992); A cincea etapă: obiectivul
extinderii și al uniunii politice — Tratatele de la Amsterdam
(1997) și Nisa (2001), Tratatul Constituțional (2004) și Tratatul de la Lisabona sau Tratatul de Reformă (2007);
c. Prima etapă: obiectivul pieței comune sectoriale — Tratatul de la Roma (1951); A doua etapă: obiectivul uniunii
vamale — Tratatul de la Paris (1957); A treia etapă: obiectivul pieței interne unice — Actul Unic European (1986); A
patra etapă: obiectivul uniunii economice și monetare — Tratatul de la Maastricht (1992); A cincea etapă: obiectivul
extinderii și al uniunii politice — Tratatele de la Nisa (1997) și Amsterdam (2001), Tratatul de la Lisabona sau Tratatul
de Reformă (2004) și Tratatul Constituțional (2007).
6. Procesul integrării europene a început:
a. la 9 mai 1950, când ministrul francez de externe Robert Schuman a adresat o propunere Franței și Germaniei,
precum și altor țări europene care vor dori să li se alăture, de a pune în comun resursele lor de cărbune și oțel;
b. la 18 aprilie 1951, o dată cu semnarea Tratatului de la Paris privind crearea Comunității Europene a Cărbunelui
și Oțelului (CECO);
c. la 25 martie 1957, odată cu semnarea, la Roma, a Tratatelor de constituire a Comunității Economice Europene
(CEE) și respectiv a Comunității Europene a
Energiei Atomice (Euratom).
7. Prima etapă a procesului de integrare economică europeană este legată de:
a. intensificarea cooperării economice dintre statele europene și de liberalizarea progresivă a schimburilor
comerciale și a decontărilor intraregionale;
b. numele lui Jean Monnet ca ”inspirator”, de cel al ministrului de externe francez,
Robert Schuman, și de Franța, Germania (R.F .G.), Italia și Țările Benelux, care au semnat la 18 aprilie 1951 Tratatul de
la Paris, prin care s-a constituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO);
c. Statele Unite, care au lansat și pus în aplicare Planul Marshall, conceput inițial sub forma unui ajutor
nerambursabil însoțit de evitarea supralicitărilor și a dublei impuneri, acordat tuturor statelor europene.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: . .
8. Țările fondatoare ale construcției europene sunt:
a. Belgia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie și Olanda;
b. Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg și Olanda;
c. Franta, Germania, Italia și Marea Britanie. Răspunsul pe care Îl consideri corect este:
9. ”Planul Schuman” propunea:
a. crearea unei autorități unice pentru controlul producției de cărbune și oțel pe teritoriul Republicii Federale
Germane și al Franței;
b. plasarea cărbunelui și oțelului din Franța și Germania sub autoritate comună, prin
înlăturarea taxelor vamale și contingentelor pentru cele două produse și libera circulație a acestora între cele două țări,
oferta fiind adresată guvernului german, însă comunitatea era deschisă și celorlalte state doritoare din Europa;
c. încurajarea procesului de împăcare dintre statul francez și cel german prin cooperarea la nivelul industriei
cărbunelui și a oțelului. Răspunsul pe care îl consideri corect este: .....................
IO. Care din afirmațiile de mai jos cu privire la Tratatul de la Paris sunt corecte:
a. a fost semnat la 18 aprilie 1951 de către Franța, Germania (R.F.G.), Italia și Țările Benelux;
b. a fost semnat la pe 25 martie 1957 și a condus la instituirea Comunității Economice; Europene (C.E.E.) și a
Comunității Europene a Energiei Atomice (EURATOM)•,
c. a fost semnat pe 8 aprilie 1965 și a realizat un cadru instituțional unic pentru cele trei Comunități.
I l. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) a avut drept misiune:
a. făurirea piețe unice europene;
b. făurirea unei piețe comune sectoriale;
c. făurirea unei piețe comune în domeniul cărbunelui și oțelului.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este: .................
12. Tratatul de la Paris interzicea pentru produsele cărbune și oțel:
a. taxele vamale și orice restricții cantitative; orice discriminări, în special în ce privește condițiile
de preț sau de livrare și tarifele de transport;
b. subvențiile, ajutoarele sau facilitățile fiscale acordate de către state;
c. practicile restrictive privind repartiția sau exploatarea piețelor.

Răspunsul pe care îl consideri corect este: .................... ..
13. Tratatul de la Roma, a fost semnat în:
a. 1951;
b. 1957;
c. 1958.
14. ''Raportul Spaak” prevedea crearea:
a. Comunității Economice Europene;

b. Comunității Europene a Energiei Atomice;
c. Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.

Răspunsul pe care îl consideri corect este: ........................ .
15. Comunitatea Economică Europeană (CEE) instituită prin Tratatul de la Roma viza:
a. crearea unei piețe economice comune, care să permită o expansiune continuă, o stabilitate
sporită și o creștere accelerată a nivelului de viață;
b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice și pentru fonnarea și

dezvoltarea unei industrii nucleare europene;
c. promovarea progresului economic și social echilibrat și durabil, grație a trei mijloace sau mai
exact a trei obiective intermediare: crearea unui spațiu fără frontiere interioare, întărirea coeziunii
economice și sociale și stabilirea unei Uniuni economice și monetare comportând, la un anumit
termen, o monedă
16. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) instituită prin Tratatul de la Roma
viza:
a. crearea unei piețe comune sectoriale în domeniul cărbunelui și oțelului, care să promoveze o
dezvoltare armonioasă a activităților economice în ansamblul Comunității;
b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice și pentru formarea și

dezvoltarea unei industrii nucleare europene;
c. uniunea vamală a industriei nucleare europene, prin eliminarea taxelor vamale intracomunitare și
desființarea contigentelor cantitative, odată cu realizarea unei mari zone de liber schimb și asigurarea
unui sistem de protecție exterioară uniformă (tarif vamal comun).
Răspunsulpe care îl consideri corect este: ............................
17. Tratatul de la Roma stabilește o serie de politici concrete pe diferite domenii:
a. uniune vamală;
b. politică agricolă, comercială și concurențială comună;
c. politică monetară comună.

Răspunsulpe care îl consideri corect este: ..... .......................
18. Obiectivul principal al Tratatului de la Roma a fost:
a. crearea unei piețe comune în domeniul cărbunelui și oțelului;
b. formarea unei uniuni vamale;
c. crearea uniunii economice și monetare.
19. Uniunea vamală, ca obiectiv major stabilit prin tratatul de la Roma, presupune:
a. abolirea taxelor vamale și a contingentelor cantitative din cadrul schimburilor dintre statele membre
în decursul unei perioade de 12 ani;
b. stabilirea unei politici vamale și comerciale și a unui tarif vamal comun în relațiile lor cu terțe state;
c. libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor.
20. Efectele economice ale înlăturării taxelor vamale și suprimării restricțiilor cantitative, ca
urmare a Tratatului de la Roma, au fost:
a. comerțul intracomunitar a crescut de 3 ori, schimburile CEE cu terțe state sau majorat de 3 ori, PIB-ul mediu a sporit
cu 30%;
b. comerțul intracomunitar a crescut de 6 ori, schimburile CEE cu terțe state sau majorat de 3 ori, PIB-ul mediu a sporit
cu 70%;
c. comerțul intracomunitar a crescut de 70 de ori, schimburile CEE cu terțe state s-au majorat de 3 ori, PIB-ul mediu a
sporit cu 30%.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ....................... .
21. Tratatul de la Bruxelles, numit și "Tratatul de fuziune", a fost semnat la data de:
a. 1.02.1958;
b. 8.04.1965;
c. 25.03.1995.
22. Tratatul de la Bruxelles a avut ca rezultat:
a. un cadru instituțional unic — un Consiliu unic și o Comisie unică prin unificarea executivelor (a
Consiliilor de Miniștri și a Comisiilor celor trei Comunități, Parlamentul și Curtea de Justiție fiind
deja comune), precum și a bugetului;
b. Comunitatea Economică Europeană și-a mărit numărul de membri prin actele succesive de
aderare ale Danemarcei, Irlandei și Marii Britanii;
c. fuziunea Comunității Economice Europene (C.E.E.), a Comunității Europene a Cărbunelui și

Oțelului (CECO) și a Comunității Europene a Energiei Atomice (EURATOM), care a condus la
formare unei noi structuri, denumită ”Comunitate Europeană.”
23. După "extinderea spre nord", țările membre ale Comunității Europene erau:
a. Franța, Germania (R.F.G.), Italia, Țările Benelux, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda și
Norvegia;
b. Franța, Germania (R.F.G.), Italia, Țările Benelux, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda;
c. Franța, Germania (R.F.G.), Italia, Țările Benelux, Danemarca, Irlanda și Norvegia.

24. ”Extinderea spre sud” se referă la:
a. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei în 1985 și a Portugaliei în 1986;
b. aderarea Greciei, Spaniei și Portugaliei în 1986;
c. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei și Portugaliei în 1986.

25. Piața unică implică:
a. libera circulație a bunurilor și tarife vamale comune față de terți;
b. libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor;
c. libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor, precum și moneda unică.
26. Ideile principale ale reformei Tratatului de la Roma au fost incluse în ”Cartea albă pentru
desăvârșirea pieței unice", adoptată de Comisia Europeană în iulie 1985, al cărei scop a fost
unificarea pieței europene prin:
a. desființarea tuturor formelor de obstacole, armonizarea reglementărilor;
b. coordonarea legislației și a structurilor fiscale;
c. realizarea, până în 1992, a pieței interne unitare a comunității, în care să fie posibilă libera
circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor.
27. Actul Unic European:
a. a fost adoptat de Comisia Europeană în iulie 1985;
b. a fost semnat în februarie 1986 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1987;
c. are ca obiectiv principal crearea pieței unice.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..................
28. Obiectivul principal al Actului Unic European a fost:
a. crearea unei piețe economice comune, care să permită o expansiune continuă, o stabilitate
sporită și o creștere accelerată a nivelului de trai;
b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice;
c. crearea pieței unice, respectiv a unui ''spațiu fără frontiere interioare în care libera circulație a
mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor este asigurată”
29. Actul Unic European a marcat, pe lângă crearea pieței unice și debutul unificării diferiților
poli de dezvoltare ai Uniunii Europene:
a. umunea economică și monetară;
b. construcția comunitară, cooperarea monetară în cadrul SME, cooperarea politică europeană;
c. politica externă și de securitate comună, justiția și afacerile interne. Răspunsul pe care îl

consideri corect este: .
30. Care au fost inovațiile aduse de Actul Unic European?
a. includerea unei serii de domenii politice noi: politica mediului, politica cercetării și a tehnologiei, politica regională;
b. realizarea pieței interne;
c. modificarea și completarea modalităților de luare a deciziei deja existente.
Modulul 5
1. A patra etapă a procesului integrării începe odată cu semnarea, Ia 7 februarie
a. Tratatului de Ia Roma;
b. Tratatului de Ia Maastricht;
c. Tratatului de Ia Nisa.
2. Tratatul Uniunii Europene sau Tratatul de Ia Maastricht a intrat în vigoare Ia data de:
a. 7.02.1992;
b. 1.11.1993;
c. 1.01.1994.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..... ... .
3. Obiectivul principal al Tratatului Uniunii Europene este:
a. crearea uniunii economice și monetare europene, inclusiv crearea și punerea în circulație a unei
monede unice — Euro;
b. instituirea cetățeniei europene, incluzând dreptul cetățenilor de a se muta și trăi în orice stat
european;
c. întărirea cooperării UE în sectoarele non-economice, inclusiv politica de securitate și apărare

precum și aplicarea legii, codul penal, probleme de drept civil și politici de acordare a azilului și imigrare.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ...................
4. Uniunea Europeană are Ia bază un ansamblu de trei ”piloni”:
a. Comunitatea Europeană (CE), Politica externă și de securitate comună (PESC), Cooperarea în

domeniile justiției și afacerilor interne (JAI);
b. Politica externă și de securitate comună (PESC), Comunitatea Europeană (CE), Comunitatea

Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO);
c. Cooperarea în domeniile justiției și afacerilor interne (JAI), Comunitatea Europeană a Cărbunelui
și Oțelului (CECO), Comunitatea Europeană (CE). Răspunsul pe care îl consideri corect
este: ......................
5. EI-Agraa consideră că integrarea monetară presupune:
a. o unificare a ratelor de schimb;
b. integrarea piețelor de capital;
c. o bancă centrală unică.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este: ....................
6. Tratatul de la Maastricht stabilește următoarele aspecte importante pentru instituirea Uniunii

Economice și Monetare (UEM):
a. criterii de convergență, un calendar precis de realizare a UEM;
b. un ansamblu de instituții, politici și mecanisme menite să asigure funcționarea sănătoasă a

economiilor țărilor participante la UEM;
c. criterii de convergență, un calendar precis de realizare a UEM, un ansamblu de instituții,

politici și mecanisme menite să asigure funcționarea sănătoasă a economiilor țărilor participante la
UEM.
7. Acceptarea unui stat în cadrul Uniunii economice și monetare implică îndeplinirea unor:
a. criterii de integrare;
b. criterii de convergență;
c. criterii de aderare.
8. Criteriile de convergență nominală prevăzute de Tratatul de la Maastricht (art. 104c, 109j), se

referă la:
a. stabilitatea prețurilor, care va reieși dintr-o rată a inflației observată de-a lungul unei
perioade de un an înainte de examinarea pentru trecerea la etapa a treia, rată a inflației care să nu
depășească cu mai mult de 1,5% rata medie a celor trei state membre cu inflația cea mai scăzută și
rate ale dobânzilor pe termen lung care nu trebuie să depășească cu mai mult de 2% rata medie a
dobânzilor nominale pe termen lung a celor trei state membre cu cea mai scăzută inflație;
b. capacitatea de susținere a finanțelor publice: deficitul public nu trebuie să depășească 3% din

produsul intern brut (PIB) la prețuri de piață; datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB,
"mai puțin în cazul în care acest raport se reduce suficient și se apropie de valoarea de referință într-
un ritm adecvat";
c. stabilitatea ratelor de schimb, adică respectarea marjelor normale de fluctuație prevăzute prin
mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European pentru cel puțin doi ani premergători
examinării, fără devalorizare din proprie inițiativă a ratei de schimb a monedei proprii în raport cu
moneda unui alt stat membru
varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect este: .
9. Ce se înțelege prin convergența legală:
a. armonizarea legislațiilor naționale și a regulamentelor băncilor centrale ale țărilor membre ale UE, astfel încât să devină
compatibile cu Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC);
b. independența băncilor centrale naționale și integrarea acestor bănci în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC);
c. egalizarea legală a standardelor de viață în țările membre, realizarea așa-numitei "coeziuni economice și sociale” Ia nivelul
Uniunii.
IO. Convergența reală:
a. presupune armonizarea legislațiilor naționale și a regulamentelor băncilor centrale ale țărilor membre ale UE astfel încât să
devină compatibile cu Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC);
b. se referă Ia omogenizarea nivelului de trai, egalizarea standardelor de viață în țările membre, realizarea așa-numitei ”coeziuni
economice și sociale” Ia nivelul Uniunii;
c. reprezintă pentru UE un scop în sine, îndeplinirea condițiilor pe care Ie presupune reprezentând un mijloc pentru a garanta
creșterea economică durabilă Ia nivelul Uniunii.
I I. Tratatul de Ia Maastricht introduce termenul de ''convergență durabilă” pentru a sublinia că:
a. UE nu este interesată de un proces de integrare formal și rapid, ci de un

proces de integrare cu geometrie și ritmuri variabile, în acord cu rezultatele
fiecărui stat membru;
b. pentru UE convergența economică nu este un scop în sine, îndeplinirea

condițiilor pe care Ie presupune reprezentând un mijloc pentru a garanta creșterea
economică durabilă Ia nivelul Uniunii;
c. pentru UE convergența este un scop în sine, îndeplinirea condițiilor pe

care Ie presupune reprezentând un mijloc pentru a garanta creșterea economică
durabilă Ia nivelul Uniunii. Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c,
D=a+b+c.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ................... .
12. Variabilele care măsoară convergența reală sunt:
a. rata inflației, rata dobânzii pe termen lung, deficitul public, datoria

publică, marjele de fluctuație ale cursurilor de schimb;
b. venitul pe cap de locuitor, nivelul salariilor, rata șomajului, cheltuielile

guvernamentale;
c. rata inflației, rata dobânzii pe termen lung, venitul pe cap de locuitor,

nivelul salariilor, rata șomajului.
13. Care dintre următorii criterii nu se regăsesc printre criteriile de convergență

nominală?
a. deficitul public;
b. rata inflației;
c. rata șomajului.
14. Etapele principale ale realizării Uniunii economice și monetare europene au fost,
în ordine, următoarele:
a. etapa coordonării politicilor monetare, etapa introducerii monedei unice,
etapa consolidării convergenței și a preparativelor tehnice;
b. etapa consolidării convergenței și a preparativelor tehnice, etapa

coordonării politicilor monetare, etapa introducerii monedei umce;
c. etapa coordonării politicilor monetare, etapa consolidării

convergenței și a preparativelor tehnice, etapa introducerii monedei unice.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ...................,
15. Etapa coordonării politicilor monetare în cadrul procesului de realizarea a

Uniunii Economice și Monetare s-a desfășurat în perioada:
a. I iulie 1990 — 31 decembrie 1993;
b. I noiembrie 1992— I noiembrie 1993;
c. 7 februarie 1992 — I noiembrie 1993.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ...............
16. Etapa consolidării convergenței și a preparativelor tehnice în cadrul procesului

de realizarea a Uniunii Economice și Monetare s-a desfășurat în perioada:
a. I ianuarie 1994— I ianuarie 1998;
b. I ianuarie 1994 - 31 decembrie 1998;
c. I ianuarie 1999— 1 iulie 2002.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ......
17. Etapa introducerii monedei unice în cadrul procesului de realizare a Uniunii

Economice și Monetare s-a desfășurat în perioada:
a. I ianuarie 1999 — 1 iulie 2002;
b. I ianuarie 1992 — 31 decembrie 1996;
c. I ianuarie 1994 — 31 decembrie 1998.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ................. .
18. Prin etapa coordonării politicilor monetare, în cadrul procesului de realizare a

Uniunii economice și monetare s-au urmărit următoarele obiective:
a. realizarea celui mai mare grad posibil de convergență economică prin

planurile de convergență, eliminarea barierelor tehnice, eliminarăl barierelor
fizice și fiscale, înființarea Institutului Monetar European (IME), cu scopul
intensificării cooperării dintre băncile naționale și centrale și a coordonării
politicilor monetare, etapă preliminară în vederea creării Băncii Centrale
Europene (BCE)•,
b. angajamentul de a garanta independența băncilor centrale, finalizarea

tranziției la piața unică, eliminarea barierelor tehnice, fizice și fiscale care
împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia, eliminarea tuturor genurilor de
obstacole din calea circulației persoanelor și serviciilor;
c. realizarea celui mai mare grad posibil de convergență economică prin

planurile de convergență, finalizarea tranziției la piața unică, eliminarea barierelor
tehnice, fizice și fiscale care împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia, eliminarea
tuturor genurilor de obstacole din calea liberei mișcări a capitalurilor.
19. Printre obiectivele principale ale etapei consolidării convergenței și a
preparativelor tehnice, în cadrul procesului de realizare a Uniunii economice și monetare, se
numără:
a. realizarea celui mai mare grad posibil de convergență economică prin

planurile de convergență, finalizarea tranziției Ia piața unică, eliminarea barierelor
tehnice, fizice și fiscale care împiedicau dezvoltarea deplină a acesteia, eliminarea
tuturor genurilor de obstacole din calea liberei mișcări a capitalurilor;
b. înființarea Institutului Monetar European — cu scopul intensificării

cooperării dintre băncile naționale și centrale și a coordonării politicilor monetare;
garantarea independenței băncilor centrale;
c. îndeplinirea criteriilor de convergență, interzicerea accesului privilegiat

al sectorului public Ia instituțiile financiare, pregătirea de către statele membre a
legislațiilor naționale, inclusiv regulamentele băncilor lor centrale, astfel încât să
fie compatibile cu Tratatul privind Uniunea Europeană;
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c. Răspunsul pe care îl consideri corect
este: .
20. Obiectivele principale ale etapei introducerii monedei unice au fost:
a. intrarea în funcțiune a Băncii Centrale Europene și transferul către

aceasta a suveranităților monetare naționale din partea băncilor centrale ale celor I
I state care au intrat în uniunea monetară (12 state de Ia I ianuarie 2001, incluzând
și Grecia);
b. introducerea EURO — moneda unică europeană și dispariția monedelor

naționale;
c. îndeplinirea criteriilor de convergență.

21. Consiliul European, reunit Ia Bruxelles, Ia 3 mai 1998, a decis, în urma evaluării
îndeplinirii ''criteriilor de convergență” următoarele:
a. II state membre, respectiv Belgia, Germania, Spania, Franța, Irlanda,

Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia și Finlanda, îndeplinesc condițiile
necesare pentru adoptarea monedei unice Ia I ianuarie 1999 și, ca atare, vor
participa la cea de-a treia etapă a uniunii economice și monetare;
b. 2 state membre, respectiv Marea Britanie și Danemarca, nu vor participa

Ia etapa introducerii monedei unice și își vor păstra moneda națională;
c. 4 state membre respectiv Marea Britanie, Danemarca, Grecia și Suedia

nu îndeplinesc condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice Ia I ianuarie
1999 și, ca atare, vor intra în categoria statelor cu derogare.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ....................
22. Avantajele monedei unice sunt:
a. crește transparența pieței și a prețurilor, crește costul tranzacțiilor,

întrucât nu mai include cheltuielile legate de riscul valutar;
b. producția și investițiile nu mai sunt influențate de evoluția cursurilor de

schimb, crește costul tranzacțiilor, scade transparența pieței și a prețurilor;
c. scade costul tranzacțiilor, crește transparența pieței și a prețurilor,
producția și investițiile nu mai sunt influențate de evoluția cursurilor de schimb,
se dezvoltă relațiile comerciale și financiare între membrii UE și între parteneri.
23. Care sunt contra-argumentele ”euroscepticilor” față de moneda unică:
a. ca monedă de schimb, Euro nu are șanse să constituie o alternativă reală

la hegemonia dolarului;
b. ca monedă de rezervă, dolarul ocupă în 2/3 din rezervele valutare

mondiale, în timp ce monedele UE doar 1/5;
c. ca monedă de investiții, piața obligațiunilor europene este cu peste 1/3

mai mică decât cea americană.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ...................... .....
24. Dimensiunea politică a Uniunii:
a. a fost, practic, prezentă continuu pe masa negocierilor, mai ales după

Actul Unic European;
b. este meritul Tratatului de la Roma, care a introdus politicile comune;
c. este meritul Tratatului de la Maastricht, care a introdus, expres și

articulat, dimensiunea politică a Uniunii Europene — uniunea politică, în primul
rând prin așezarea edificiului european pe trei piloni principali.
este: ...............
25. Argumentele pentru integrarea fostelor țări socialiste în Uniunea Europeană au

fost:
a. suprafața importantă, poziția geografică și geopolitică;
b. resursele naturale valoroase și forța de muncă instruită și calificată;
c. piața potențială enormă.

26. Tratatul de Ia Amsterdam a fost semnat în anul:
a. 1997;
b. 1999;
c. 2000.
27. Tratatul de la Amsterdam a intrat în vigoare la data de:
a. 2 octombrie 1997;
b. I mai 1999;
c. 17 iulie 1997.
28. Tratatul de Ia Amsterdam a realizat progrese considerabile în ceea ce privește:
a. consolidarea ' 'Europei cetățeanului";
b. îmbunătățirea capacității Uniunii de acțiune externă;
c. reforma cadrului instituțional.
este: .
29. Schimbările aduse de Tratatul de Ia Amsterdam se referă Ia:
a. flexibilitate, extinderea codeciziei, controlul granițelor, acordarea

azilurilor și imigrarea;
b. flexibilitate, extinderea codeciziei, schimbări importante Ia nivelul

pilonilor interguvernamentali ai UE;
c. o serie de decizii referitoare Ia reforma instituțională. Răspunsul pe care

îl consideri corect este: .
30. Care este principala neîmplinire a Tratatului de la Amsterdam:
a. nefinalizarea pieței unice;
b. eșecul cetățeniei europene;
c. absența unei serii de decizii referitoare Ia reforma instituțională.

Răspunsul pe care îl consideri corect este: .......................
31. Tratatul de Ia Nisa a fost semnat în:
a. 2000;
b. 2001;
c. 2003.
32. Scopul major al Tratatului de Ia Nisa a fost:
a. crearea uniunłl economice și monetare europene, inclusiv crearea și

punerea în circulație a unei monede unice — Euro;
b. instituirea cetățeniei europene incluzând dreptul cetățenilor de a se muta

și trăi în orice stat european;
c. reforma instituțională a U.E. pentru a o pregăti de extindere.

33. Reforma instituțională demarată de Tratatul de la Nisa este orientată pe trei axe
principale:
a. legitimitatea democratică, eficacitatea instituțiilor, acțiunea Comunității

în exterior;
b. componența și funcționarea principalelor instituțiilor europene,

procedura decizională la nivelul Uniunii Europene, facilitarea cooperării avansate;
c. cetățenia europeană, extinderea și întărirea acțiunii Comunității, luarea în

considerație a regiunilor.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ...................,........
34. Tratatul Constituțional:
a. a fost semnat la Roma la 29 octombrie 2004 și a intrat în vigoare la I

ianuarie 2005;
b. a fost semnat la Roma la 29 octombrie 2004, dar nu a fost ratificat de

toate statele membre, alegătorii francezi și olandezi l-au respins la mijlocul lui
2005, deci pare improbabil că Tratatul va intra în vigoare în următorii ani;
c. a fost semnat la Roma la 29 octombrie 2004 și a intrat în vigoare, după

un proces dificil de ratificare, la Lisabona, pe 13 decembrie 2007.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: .................. .
35. Care din afirmațiile de mai jos cu privire la Tratatul de Reformă sunt corecte:
a. a fost semnat la Lisabona (de toate statele membre) la 13 decembrie

2007 și a intrat în vigoare la I decembrie 2009;
b. se concentrează asupra nevoilor UE de modernizare și reformă, având ca

obiective principale: mai multă democrație, răspunzând așteptărilor
cetățenilor europeni legate de standarde mai înalte de responsabilitate,
deschidere, transparență și participare; mai multă eficiență și întărirea
capacității de a oferi răspunsuri la problemele globale, cum ar fi schimbările
climatice, securitatea și dezvoltarea durabilă;
c. este rezultatul negocierilor între statele membre cu privire la adaptarea

instituțiilor europene și a metodelor lor de lucru, precum și consolidarea
legitimității democratice a Uniunii și a valorilor sale fundamentale, ținând
cont de evoluțiile politice, economice și sociale și, în același timp, de
dorințele și aspirațiile europenilor.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..............,......
Modulul 6
I . Care din următoarele afirmații despre Uniunea Europeană este corectă:
a. Uniunea Europeană este o organizație internațională;
b. Uniunea Europeană este un stat federal;
c. Uniunea Europeană nu este un stat, dar nici o organizație internațională.

2. O organizație internațională reprezintă:
a. o formă de organizare care promovează cooperarea voluntară și coordonarea între

membri, dar care nu are autonomie și nici autoritatea de a-și impune regulile în fața
membrilor;
b. o formă de organizare bazată pe asocierea de state suverane, constituite într-un

nou stat, în care transferul de putere este limitat și rezervat numai anumitor domenii;
c. o formă de organizare, în care puterea este partajată între autoritatea federală,

centrală și autorități locale, regionale. Răspunsul pe care îl consideri corect este:
3. UE este mai puțin decât un stat, dar mai mult decât o organizație, din
următoarele motive:
a. instituțiile sale au capacitatea de a emite decizii cu putere de lege și de a concepe

politici obligatorii pentru statele membre (de exemplu, în domeniul concurenței,
agriculturii, politicii regionale etc.), iar în domeniile în care UE are autoritate,
legislația comunitară este mai presus de legislația națională;
b. membrii săi nu sunt egali ca putere, cele mai multe decizii se iau folosind votul
cu majoritate calificată;
c. în anumite domenii (de exemplu în cel comercial) UE are autoritatea de a negocia

în numele celor 28 de membri.
este:
4. UE este o entitate regională cu vocație internațională, având multe dintre

atributele unui stat național, printre care următoarele:
a. armonizează legislațiile țărilor membre, fiind un corp executiv cu

numeroase responsabilități în aplicarea măsurilor legislative și cu un sistem executiv și
jurisdicțional în care firmele, organizațiile nonguvernamentale, societatea civilă și cetățenii
individuali trebuie să se regăsească;
b. întreține relații diplomatice cu variate entități terțe și devine semnatară a

tot mai numeroase tratate și acorduri bi-, pluri- sau multilaterale;
c. gestionează afacerile interne, justiția, apărarea și politica externă.
este: .
5. UE este destul de departe de atributele unei entități statale pentru că:
a. nu are un guvern în adevăratul sens al cuvântului;
b. nu exercită într-o manieră electorală o serie de abilități;
c. nu gestionează decât parțial afacerile interne, justiția și apărarea, iar în

materie de politică externă există încă multe atribute care se exercită doar pe baze
interguvernamentale.
este: .
6. O confederație reprezintă:

membri, dar care nu au autonomie și nici autoritatea de a-și impune regulile în fața
membrilor;
b. o asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de

putere este limitat și rezT,rat numai anumitor domenii;
c. un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală și
autorități locale, regionale.
7. O federație reprezintă:

membri, dar care nu are autonomie și nici autoritatea de a-și impune regulile în fața
membrilor;
b. o asociere de state suverane, constituite într-un nou stat, în care transferul de

putere este limitat și rezervat numai anumitor domenii;
c. un stat suveran, în care puterea este partajată între autoritatea federală, centrală și
autorități locale, regionale.
8. În cadrul unei federații, Statele membre:
a. pierd atribute ale suveranității în favoarea unor instituții federale;
b. au dreptul să adere și să se retragă atunci când doresc;
c. nu au dreptul să se retragă.

9. În cadrul unei confederații, Statele membre:
a. sunt suverane atât în plan intern, cât și extern;
b. pierd atribute ale suveranității în favoarea unor instituții federale;
c. au dreptul să adere și să se retragă atunci când doresc.

10. În cadrul unei federații, baza legală o reprezintă:
a. un tratat semnat de toate statele membre;
b. mai multe tratate semnate de către toate statele membre;
c. Constituția.

I l. În cadrul unei confederații, baza legală o reprezintă:
a. un tratat semnat de toate statele membre;
b. mai multe tratate semnate de către toate statele membre;

c. Constituția.
12. Structura organizațională a UE introdusă prin Tratatul de la Maastricht poate fi descrisă prin
sintagma:
a. ”un obiect politic neidentificat";
b. ”0 entitate regională cu vocație internațională, având atributele unui stat național";
c. ''trei stâlpi și un acoperiș".
13. Structura organizațională a UE introdusă prin Tratatul de la Maastricht se bazează pe

următorii piloni:
a. Comunitatea Europeană, cunoscută anterior sub numele de Comunitatea Economică

Europeană sau Comunitățile Europene
b. Politica externă și de securitate comună (PESC);
c. Cooperarea în domeniile justiției și afacerilor interne (JAI).
14. Dreptul Uniunii Europene este acum o masă enormă de legi, reglementări și practici care au
fost stabilite prin:
a. Tratatele UE și legile UE;
b. Deciziile Curții Europene de Justiție;
c. Tratatele UE, legile UE și deciziile Curții Europene de Justiție. Răspunsul pe care îl

consideri corect este: .
15. Tratatele UE reprezintă în dreptul Uniunii Europene:
a. dreptul primar;
b. dreptul secundar;
c. speța.
16. Legile UE reprezintă în dreptul Uniunii Europene:
a. dreptul primar;
c. speța.
17. Deciziile Curții Europene de Justiție reprezintă în dreptul Uniunii Europene:
a. dreptul primar;
c. speța.
18. Actele dreptului comunitar, altele decât tratatele, se clasifică în:
a. regulamente, directive, decizii;
b. regulamente, directive, decizii, recomandări, avize;
c. recomandări, avize.
19. În dreptul comunitar, regulamentele:
a.se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităților și cetățenilor;

b. pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, trasează rezultatele care trebuie
obținute;
c.se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetățean.
20. În dreptul comunitar, directivele:
a.se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităților și cetățenilor imediat de la

intrarea în vigoare;
b. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetățean;
c.pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, doar trasează rezultatele care trebuie obținute.
21. În dreptul comunitar, deciziile:
a.se aplică tuturor Statelor Membre, companiilor, autorităților și cetățenilor imediat de la

intrarea în vigoare;
b. se aplică unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cetățean;
c.pot fi aplicate oricăruia din Statele Membre, directivele doar trasează rezultatele care trebuie
obținute.
22. În dreptul comunitar, recomandările:

b. nu obligă la nimic din punct de vedere juridic;
c.obligă statul membru să pună în aplicare anumite decizii. Răspunsul pe care îl consideri
corect este: .
23. În dreptul comunitar, avizele:

b. prezintă un punct de vedere fără caracter obligatoriu;
c.obligă statul membru să pună în aplicare anumite decizii. Răspunsul pe care îl consideri
corect este: ..
24. Acquis-ul comunitar reprezintă:
a. ansamblul de drepturi și obligații comune ce unesc statele UE;
b. totalitatea normelor juridice care reglementează activitatea instituțiilor UE;
c. reprezintă acordurile internaționale la care UE este parte, precum și cele încheiate

între statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.
25. Acquis-ul comunitar cuprinde:
a. conținutul, principiile și obiectivele politice cuprinse în Tratatele originare ale

Comunităților Europene și în cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la
Maastricht și Tratatul de la Amsterdam); legislația adoptată de instituțiile UE pentru
punerea în practică a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii și
recomandări);
b. jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene; declarațiile și rezoluțiile

adoptate în cadrul Uniunii Europene; acțiuni comune, poziții comune, convenții semnate,
rezoluții, declarații și alte acte adoptate în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună
(PESC) și al cooperării din domeniul Justiției și al Afacerilor Interne (JAI);
c. acordurile internaționale la care UE este parte, precum și cele încheiate între statele
membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.
26. Cele mai importante principii ale dreptului comunitar sunt:
a. tratatele UE, legile UE și deciziile Curții Europene de Justiție;
b. dependența sistemului legal al UE de sistemele legale ale majorității statelor

membre, efectul direct, primatul dreptului UE;
c. efectul direct, aplicarea prioritare a dreptului UE, autonomia sistemului legal al UE.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..... ......................

27. Principiul efectului direct arată că:
a. legile UE sunt automat legi în fiecare stat membru;
b. legile UE nu sunt automat legi în fiecare stat membru;
c. legile UE sunt automat legi atât în fiecare stat membru, cât și nemembru.
28. Necesitatea logică a principiului efectului direct este explicată astfel:
a. dacă legile UE ar putea fi ignorate în orice Stat Membru, atunci UE s-ar dezmembra,
fiecare Stat Membru ar fi tentat să implementeze doar legile europene care îi convin;
b. legile UE nu sunt automat legi în fiecare stat membru;
c. fiecare Stat Membru implementează doar legile europene care îi convin.
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..... .... . .
29. Principiul aplicării prioritare a legilor din CE arată că atunci când legea UE și cea națională,
regională sau locală sunt în conflict, se aplică automat:
a. legea națională;
b. legea europeană;
c. deciziile Curții Europene de Justiție.
30. Conform principiului autonomiei:
a. sistemul juridic din UE este în întregime independent de sistemele legale din statele
membre;
b. sistemele legale din statele membre sunt în întregime independente de sistemul juridic
din UE;
c. Curțile inferioare pot exista independent de înaltele curți care, la rândul lor, nu depind
de curțile inferioare. Răspunsul pe care îl consideri corect este:

Limbă

Grile Economie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Grile Economie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Modulul 1

a. Comunitatea Economică Europeană;

b. Statele Unite ale Europei;

a. Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg;

b. Franța, Germania, Italia, Marea Britanie;

c. Franța, Germania, Italia, Spania și Portugalia.

14. O țară devine membră a Uniunii Europene în momentul în care:

24. Cele 12 stele de pe drapelul european semnifică:

Modulul 2 — Economie Europeană

2. Din perspectiva exporturilor și importurilor analizate separat, UE este:

3. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte:

a. UE deține prima poziție mondială ca sursă pentru investiții străine directe;

4. Suprafața UE pe plan mondial este:

a. state mari (cu o suprafață de peste 100 mii km);

2. Termenul de integrare economică a fost utilizat pentru prima dată:

12. Piața comună, în abordarea Iui Balassa, reprezintă:

19. Federalismul european se bazează pe:

Modulul 4 — Economie Europeană

a. făurirea piețe unice europene;

b. făurirea unei piețe comune sectoriale;

c. făurirea unei piețe comune în domeniul cărbunelui și oțelului.

12. Tratatul de la Paris interzicea pentru produsele cărbune și oțel:

b. subvențiile, ajutoarele sau facilitățile fiscale acordate de către state;

c. practicile restrictive privind repartiția sau exploatarea piețelor.

Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

13. Tratatul de la Roma, a fost semnat în:

Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

14. ''Raportul Spaak” prevedea crearea:

a. Comunității Economice Europene;

c. Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului.

Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice și pentru fonnarea și

b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice și pentru formarea și

17. Tratatul de la Roma stabilește o serie de politici concrete pe diferite domenii:

b. politică agricolă, comercială și concurențială comună;

c. politică monetară comună.

Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.

18. Obiectivul principal al Tratatului de la Roma a fost:

a. crearea unei piețe comune în domeniul cărbunelui și oțelului;

b. formarea unei uniuni vamale;

c. crearea uniunii economice și monetare.

Răspunsul pe care îl consideri corect este: .

Răspunsul pe care îl consideri corect este: ..................

22. Tratatul de la Bruxelles a avut ca rezultat:

c. fuziunea Comunității Economice Europene (C.E.E.), a Comunității Europene a Cărbunelui și

c. Franța, Germania (R.F.G.), Italia, Țările Benelux, Danemarca, Irlanda și Norvegia.

Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................

a. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei în 1985 și a Portugaliei în 1986;

b. aderarea Greciei, Spaniei și Portugaliei în 1986;

c. aderarea Greciei în 1981, aderarea Spaniei și Portugaliei în 1986.

a. libera circulație a bunurilor și tarife vamale comune față de terți;

b. libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor;

c. libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor, precum și moneda unică.

Răspunsul pe care îl consideri corect este: .

a. desființarea tuturor formelor de obstacole, armonizarea reglementărilor;

b. coordonarea legislației și a structurilor fiscale;

27. Actul Unic European:

a. a fost adoptat de Comisia Europeană în iulie 1985;

b. a fost semnat în februarie 1986 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1987;

c. are ca obiectiv principal crearea pieței unice.

28. Obiectivul principal al Actului Unic European a fost:

b. promovarea în Europa a utilizării energiei nucleare în scopuri pașnice;

b. construcția comunitară, cooperarea monetară în cadrul SME, cooperarea politică europeană;

c. politica externă și de securitate comună, justiția și afacerile interne. Răspunsul pe care îl

Răspunsul pe care îl consideri corect este: