CONTABILITATE_DE_GESTIUNE

1/27. In raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se

folosesc o serie de procedee specifice.
Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?
a. procedeul suplimentarii;
b. procedeul valorii ramase;
c. procedeul cifrelor de echivalenta;
d. procedeul diviziunii simple;
R: A

2/26. In contextul bugetarii cheltuielilor indirecte acestea sunt denumite cheltuieli ale
centrelor de analiza si au ca scop:
a. determinarea profitului contabil;
b. sunt un instrument de control al cheltuielilor unui centru prin compararea previziunilor cu
realizarile;
c. elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli;
d. determinarea costului activitatii normale.
R: B

3/28. Cheltuielile incorporabile care alcatuiesc structura costului de productie se

bazeaza pe separarea cheltuielilor in:
a. directe si variabile;
b. fixe si variabile;
c. supletive;
d. directe si indirecte.
R: D

4/29. Intre fazele de fabricatie si fazele de calculatie poate exista urmatoarea relatie:
a. intotdeauna fazele de fabricatie se suprapun fazelor de calculatie;
b. mai multe faze de calculatie se regasesc intr-o singura faza de fabricatie;
c. nu exista nici o relatie intre cele doua tipuri de faze;
d. mai multe faze de fabricatie se reunesc intr-o singura faza de calculatie.
R: D

5/30. Procedeul reiterarii se utilizeaza pentru:

a. decontarea prestatiilor reciproce;

1
b. determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori;
c. determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie;
d. repartizarea cheltuielilor generale de administratie.
R: A

6/65. Conform normelor contabile romanesti, contul 924 "Cheltuieli generale de

administratie" poate functiona astfel:
a. 901=924
b. 921=924
c. 924=903
d. 903=924
R: B

7/31. Dintre bugetele de cheltuieli au numai rol informativ:

a. toate bugetele;
b. bugetele sectiilor auxiliare;
c. bugetele flexibile;
d. bugetele fixe;
R: B

8/32. In cost sunt cuprinse si unele cheltuieli aditionale si anume:

a. valoarea energiei electrice sau a gazelor naturale;
b. taxele de parcare;
c. taxele de telefon, fax;
d. dobinzile bancare;
R: D

9/33. Pentru a deveni element de cost, consumurile de valori trebuie sa fie exprimate
obligatoriu:
a. prin intermediul unui bon de consum;
b. in forma baneasca;
c. in forma cantitativa;
d. cantitativ-valoric;
R: B

10/34. Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul

contabilitatii de gestiune devin costuri, sunt:
a. cheltuieli directe;
b. cheltuieli incorporabile;
c. cheltuieli indirecte;
d. cheltuieli variabile.
R: B

2
11/66. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind
productia obtinuta" poate functiona astfel:
a. 921 = 902
b. 902 = 921
c. 922 = 902
d. 923 = 902
R: B

12/35. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape

intr-o anumita ordine de succesiune.
Care dintre etapele enuntate nu este corecta?
a. alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza;
b. calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;
c. decontarea costului produselor obtinute;
d. echivalarea calculatorie a productiei fabricate;
R: C

13/25. Care dintre procedeele enuntate mai jos este specific repartizarii cheltuielilor indirecte?
a. procedeul diviziunii simple;
b. procedeul cifrelor de echivalenta;
c. procedeul suplimentarii;
d. procedeul valorii ramase.
R: C

14/67. In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se inregistreaza:

a. Cheltuielile standard ale productiei de baza obtinute;
b. Diferentele de pret aferente activitatii de baza;
c. Cheltuielile cu materiile prime si materialele;
d. Cheltuielile subactivitatii de baza;
R: C
15/36. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
a. Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;
b. Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;
c. Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
d. Nu se includ in costul produselor obtinute;
R: C

16/37. Analiza si controlul costurilor prestabilite are drept scop:

a. sa compare nivelul real al cheltuielilor cu nivelul prestabilit al acestora;
b. sa stabileasca nivelul real al cheltuielilor;
c. sa stabileasca abaterile pentru depistarea cauzelor si luarea masurilor corective;
d. sa coreleze nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei realizate;
R: C

3
17/68. Conform normelor contabile romanesti, Contul 901 "Decontari interne privind
cheltuielile" poate functiona astfel:
a. 901 = 921
b. 901 = 922
c. 923 = 901
d. 901 = 923
R: C

18/38. Din punct de vedere al reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu

directivele europene, costul de productie reprezinta:
a. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, totalitatea cheltuielilor inregistrate
in contabilitatea de gestiune si preluatei in contabilitatea financiara;
b. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, expresia valorica a consumului de
resurse;
c. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de
productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind
legate de fabricatia acestuia;
d. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, expresia valorica a consumului
celor trei factori de productie;
R: C

19/39. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul

procedeu:
a. procedeul cifrelor de echivalenta;
b. procedeul calculului algebric;
c. procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;
d. procedeul indicilor de echivalenta;
R: B

20/69. In debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se inregistreaza:

a. Cheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din sectiile de baza;
b. Cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza;
c. Cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice;
d. Cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie;
R: C

21/40. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a. Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii;

4
b. Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica;
c. Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii;
d. Nu se includ in costul produselor obtinute;
R: C

22/70. Conform normelor contabile romanesti, contul 903 "Decontari interne privind
diferentele de pret" poate functiona astfel:
a. 903 = 901
b. 924 = 903
c. 903 = 902
d. 903 = 921
R: C

23/77. Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de

productie" poate functiona astfel:
a. 923 = 924
b. 923 = 925
c. 923 = 901
d. 901 = 923
R: C
24/72. Conform normelor contabile romanesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere"
poate functiona astfel:
a. 903 = 925
b. 921 = 925
c. 902 = 925
d. 901 = 925
R: B

25/41. Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care:

a. Se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
b. Raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate;
c. Isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate;
d. Sunt fixe in raport cu timpul de lucru;
R: B

26/42. Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:

a. Isi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei
realizate;
b. Raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;
c. Nu se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
d. Nu se includ in costurile de productie;
R: A

5
27/73. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in
Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarea contabila:
331 = 711, corespunde inregistrarii:
a. 933 = 921
b. 921 = 901
c. 902 = 921
d. 923 = 901
R: A

28/74. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in

Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
601 = 301, ii corespunde inregistrarea:
a. 902 = 921
b. 921 = 901
c. 933 = 921
d. 923 = 901
R: B

29/75. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in

Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
348 = 711, ii poate corespunde inregistrarea:
a. 921 = 901
b. 903 = 902
c. 902 = 921
d. 933 = 921
R: B

30/76. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in

Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
711 = 331, ii poate corespunde inregistrarea:
a. 921 = 901
b. 921 = 933
c. 902 = 921
d. 933 = 921
R: B

31. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de
executie" poate functiona astfel:
a. 933 = 923
b. 933 = 924
c. 933 = 925
d. 933 = 921
R: D

6
32/43. Rationamentul "productia fiecarei sectii evaluata in functie de costul sau unitar
este egala cu cheltuielile initiale ale sectiei producatoare, la care se adauga prestatiile primite
de la celelalte sectii evaluate in functie de costul lor unitar", serveste in Contabilitatea de
gestiune, procedeului:
a. Procedeul restului (procedeul valorii ramase);
b. Procedeul algebric;
c. Indicilor de echivalenta in raport direct;
d. Suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);
R: B

33/44. Obiectivul dominant al contabilitatii de gestiune este reprezentat de:

a. determinarea indicatorilor de eficienta a gestiunii;
b. elaborarea bugetelor pe feluri de activitati, urmarirea si controlul acestora;
c. calculatia costurilor;
d. punerea la dispozitia conducerii a informatiilor necesare luarii deciziilor;
R: C

34. Dispuneti de urmatoarele date : din procesul de productie se obtin 10.000 kg produs
finit la cost standard de 0,16 lei/kg , cost efectiv 1.300 lei.
Precizati formula contabila de inregistrare a diferentelor de pret.
a. 902 = 903 300 lei
b. 903 = 901 300 lei
c. 903 = 902 300 lei
d. 903 = 902 400 lei
R: A

35. Pentru a fabrica produsul A, o intreprindere a efectuat in anul N anumite cheltuieli:

- cheltuieli directe: 1.000 lei
- cheltuieli indirecte de productie 600 lei , din care variabile 400 lei.
Capacitatea de productie a fost utilizata pentru 70% din nivelul de activitate normal.
Obtinerea produselor finite la cost de productie efectiv se inregistreaza in contabilitatea
financiara si cea de gestiune astfel:
a. 345 = 711 400 lei 931 = 902 400 lei
b. 346 = 711 1.600 lei 921 = 921 1.600 lei
c. 345 = 711 1.260 lei 902 = 921 1.260 lei
d. 331 = 711 600 lei 933 = 921 600 lei
R: B

7
36/80.Ce formule contabile sunt folosite in contabilitatea financiara si contabilitatea de
gestiune, pentru inregistrarea obtinerii produselor finite la cost de productie standard?
a. 902 = 921
b. 933 = 921
c. 931 = 902
d. 933 = 902
R: C

37/45. Volumul productiei determinate variaza la finele perioadei in cazul:

a. productiei individuale;
b. productiei de masa;
c. productiei pe faze, varianta cu semifabricate;
d. productiei de serie marc;
R: A

38/46. Capacitatea normala de productie este:

a. numarul total de ore daca intreprinderea ar lucra in ,,foc continuu";
b. capacitatea teoretica (nominala) diminuata cu timpii aferenti intreruperilor
inevitabile;
c. nivelul activitatii programat de intreprindere din diferite motive de ordin conjunctural;
d. nivelul de productie impus de atelierul sau sectia eu cea mai scazuta capacitate de
productie;
R: B

39/48. Conturile de gestiune permit contabilizarea urmatoarelor operatii:

a. transferarea productiei obtinute din contabilitatea financiara in contabilitatea de
gestiune;
b. inregistrarea, urmarirea si controlul productiei fabricate in cursul perioadei de gestiune
evaluata la pretul de inregistrare;
c. preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor incorporabile pe articole de
calculatie;
d. inregistrarea , urmarirea si controlul productiei vindute;
R: B

40/47. Procedeul punctelor extreme este :

a. este utilizat la calculul costului in conditiile productiei sorto-tip si sorto-dimensionale;
b. un procedeu de separare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;
c. este utilizat in determinarea costului unitar al productiei cuplate;
d. este utilizat in decontarea serviciilor reciproce dintre sectiile auxiliare;
R: B

8
41/51. Metoda de calculatie a costurilor pe faze se caracterizeaza prin:
a. implica determinarea si evaluarea productiei neterminate datorita variatiei pe care o are de
la o perioada la alta;
b. produsul finit se realizeaza in urma unor prelucrari succesive a materiilor prime
in cantitati mari si nomenclatura stabila;
c. produsul finit este rezultatul imbinarii unor subRamble fabricate anterior ca parti
independente;
d. este specifica proceselor complexe de fabricatie;
R: B

42/49. Prelucrarea cheltuielilor incorporabile din contabilitatea financiara in

contabilitatea de gestiune se realizeaza prin intermediul:
a. situatiei de colectare si repartizare a cheltuielilor;
b. notei contabile;
c. tabloului de jonctiune;
d. bugetului de cheltuieli;
R: C

43/50. Bugetele sectiilor auxiliare au un rol informativ deoarece:

a. bugetele flexibile estimeaza cheltuielile in functie de noul nivel de activitate,
fara a se proceda la o recalcularea acestuia;
b. cheltuielile sectiilor auxiliare se regasesc in mod indirect in cadrul bugetelor sectiilor de
productie si al celui de regie;
c. metoda analitica de bugetare presupune stabilirea de cheltuieli pe centre si feluri de
cheltuieli, avind in vedere dependenta acestora cu volumul productiei;
d. se refera la un singur nivel de activitate previzionala in conditii normale;
R: B

44/52. Evaluarea productiei in curs de executie se poate realiza prin mai multe
procedee. Care din afirmatiile de mai jos este eronata?
a. evaluarea forfetara pe fiecare componenta a costurilor;
b. evaluarea globala in raport de gradul de formare tehnica;
c. evaluarea la cost standard, conform legii contabilitatii;
d. evaluarea pe piese si operatii;
R: C

45/53. Costul variabil mediu se modifica o data cu modificarea volumului de

activitate, astfel:
a. creste proportional cu reducerea volumului de activitate;
b. are un caracter relativ constant;
c. scade o data cu reducerea volumului de activitate;

9
d. scade proportional cu cresterea volumului de activitate;
R: B

46/54. Etapele de transformare a productiei secundare in produs principal sunt

prevazute mai jos. Care afirmatie este eronata?
a. se determina costul unitar aferent produsului secundar;
b. se determina costul unitar aferent produsului principal;
c. se recalculeaza costul unitar pentru produsele care prezinta pierderi tehnologice;
d. se calculeaza cheltuielile aferente productiei secundare;
R: C

47/56. Principiile generale potrivit carora se determina costul in cazul metodei pe faze sunt:
a. determinarea costului efectiv al productiei in curs de executie;
b. colectarea cheltuielilor indirecte pe faze si a celor directe pe sectiuni omogene;
c. determinarea costului unitar ai semifabricatelor si produselor;
d. repartizarea cheltuielilor indirecte asupra sectiunilor omogene;
R: C

48/78. Contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret ":

a. se crediteaza in corespondenta cu 902 pentru diferentele favorabile;
b. este un cont de pasiv;
c. se debiteaza cu diferentele de pret nefavorabile stabilite, in corespondenta cu creditul
contului 902;
d. functioneaza numai la inceputul lunii;
R: C

49/57. Care din cheltuielile enumerate mai jos se pot considera cheltuieli supletive:
a. cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitate;
b. remuneratia capitalurilor proprii necesare finantarii activitatii de exploatare curenta;
c. cheltuielile cu amortizarea aferenta exploatarii;
d. cheltuielile cu materialele consumabile;
R: B

50/7. Unul din obiectivele esentiale ale contabilitatii de gestiune este:

a. determinarea profitului net al intreprinderii;
b. elaborarea bugetelor pe feluri de activitate, urmarirea si controlul acestora;
c. analiza indicatorilor macroeconomici;

10
d. calculul marjei de autofinantare bruta;
R: B

51/58. Pe fazele de calculatie in unele cazuri, se pot identifica si unele cheltuieli

indirecte, precum:
a. cheltuielile cu manopera;
b. cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor;
c. cheltuielile cu materialele auxiliare;
d. cheltuielile generale ale intreprinderii;
R: B

52/59. Metoda globala de bugetare nu este reprezentativa deoarece:

a. nu permite depistarea cauzelor care conduc la eventuale depasiri pe feluri de cheltuieli;
b. nu permite stabilirea de responsabilitati pe feluri de cheltuieli;
c. cheltuielile se coreleaza cu nivelul standard al productiei;
d. costul unitatii de lucru se calculeaza prin intermediul bugetelor de cheltuieli;
R: B

53/63. Evaluarea forfetara, pe fiecare componenta a costului, este un procedeu

specific:
a. evaluarii produselor secundare care pentru a fi valorificate trebuie imbunatatite;
b. evaluarii productiei in curs de executie.
c. calculul costului in conditiile obtinerii de subproduse cu valoare finita;
d. determinare cantitativa a productiei in curs de executie;
R: B

54/61. Supraevaluarea productiei neterminate are drept consecinta:

a. diminuarea dividendelor;
b. scaderea costurilor aferente productiei finite;
c. cresterea costurilor aferente productiei finite;
d. diminuarea profitului;
R: B

55/60. Care din afirmatiile de mai jos este corecta?

a. coeficientul de imputare rationala este produsul dintre activitatea reala si activitatea
normala;
b. aparitia costului subactivitatii se datoreaza faptului ci unitatea este obligata sa suporte
costul echipamentelor prevazute pentru un nivel de activitate care este insuficient in raport cu
gradul de dotare a capacitatii de productie;
c. costul fix mediu are un caracter relativ constant;
d. pragul de rentabilitate este indicator specific metodelor de calculatie globale;

11
R: B
56/64. Procedeul cifrelor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape. Care din
etapele enuntate este corecta:
a. determinarea abaterii patratice a productiei de la volumul mediu al activitatii;
b. decontarea cheltuielilor aferente sectiilor de baza;
c. calculul costului pe unitatea fizica de produs ca raport intre cheltuielile diferentiate
pe produse si cantitatea fizica obtinuta la nivelul produsului respectiv;
d. decontarea cheltuielilor aferente sectiilor auxiliare;
R: C

57. Procedeul randamentelor se utilizeaza pentru calculul costului unitar in cazul:

a. produselor reziduale utilizabile;
b. productiei cuplate;
c. subproduselor cu valoare de produse finite;
d. productiei sorto-dimensionale;
R: C

58/1. Ce este contabilitatea de gestiune?

a. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza ,
urmareste si centralizeaza in expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice .
b. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza ,
urmareste si centralizeaza in expresie valorica patrimoniul entitatii juridice
c. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza ,
urmareste si centralizeaza in expresie valorica patrimoniul .
d. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza ,
urmareste si centralizeaza in expresie valorica , cronologic si sistemetic procedee si
tehnici specifice , fluxurile intrapatrimoniale ale entitatii juridice .
R: D

59/1. Ce este contabilitatea de gestiune?

a. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza ,
urmareste si centralizeaza in expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice .
b. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza ,
urmareste si centralizeaza activul entitatii juridice .
c. Contabilitatea de gestiune este acea ramura a contabilitatii care inregistreaza in
conturi operatiile privind costurile .
d. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza ,
urmareste si centralizeaza in expresie valorica gestiunea firmelor .
R: C
60/3. Ce sunt purtatorii de costuri?
a. Purtatorii de costuri intregul volum de lucrari sau o parte a acestora..

12
b. Purtatorii de costuri reprezinta acea productie fizica sau o parte a ei .
c. Purtatorii de costuri in calitate de elemente esentiale , de referire ale calculatiei sunt
rezultatele concrete ale proceselor economice , respectiv acea productie fizica sau o parte a ei ,
intregul volum de lucrari sau o parte a acestora.
d. Purtatorii de costuri sunt rezultatele activitatii financiar economice.
R: C

61/4. Cine poate fi purtator de costuri?

a. Purtator de costuri poate fi o unitate a entitatii patrimoniale.
b. Purtator de costuri poate fi numai unitatea de rezultat intermediar.
c. Purtator de costuri poate fi : o unitate de rezultat final al activitatii entitatii petrimoniale ; o
unitatea de rezultat intermediar sau o parte omogena a activitatii entitatii patrimoniale ( o
comanda , o serie ) .
d. Purtator de costuri poate fi entitatea patrimoniala .
R: C

62/5. Ce sunt locurile de costuri?

a. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entităţilor
patrimoniale la nivelul cărora se colecteaza costurile si veniturile. De obicei organizate ca
centre de cost, profit, venit sau responsabilitate.
b. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entităţilor
patrimoniale la nivelul cărora se colecteaza costurile. De obicei organizate ca centre de cost,
profit, venit sau responsabilitate.
c. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entităţilor
patrimoniale la nivelul cărora se colecteaza cheltuielile extraordinare. De obicei organizate ca
centre de cost, profit, venit sau responsabilitate.
R: B

63/6. Ce este centrul de cost?

a. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul căreia se pot
aloca consumuri de materiale;
b. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul căreia se pot
aloca consumuri de stocuri;
c. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul căreia se pot
aloca consumuri de resurse;
R: C
64/8. Costurile reprezinta cheltuieli?
a. Da

13
b. Intre costuri si cheltuieli exista puncte comune, dar si deosebiri.
c. Nu
R: B

65/9. Care sunt criteriile de clasificare ale costurilor?

Costurile se clasifică:
1. din punct de vedere al conţinutului economic, omogenităţii, importanţei, al modului de
includere în costul total al obiectelor calculaţiei
2. al comportamentului faţa de volumul de activitate, al contribuţiei la realizarea cifrei de
afaceri, al naturii, al destinaţiei, fiscal, al fluxurilor monetare
3. stabilităţii unităţii de timp, al modului de suportare
4.locului unde se desfasoara
a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
R: B

66/81. La o societate comercială costul variabil mediu este de 180.000 lei bucata, preţul
de vânzare de 200.000 lei, cheltuielile fixe totale de 2.000.000 lei. Să se determine pragul
minim de rentabilitate.
a. 120 buc;
b. 10 buc;
c. 100 buc;
d. 150 buc;
e. 160 buc.
R: C

67/83. O întreprindere produce un sortiment de produs finit în 4 tipo– dimensiuni, conform

tabelului de mai jos:
Denumire Produsele (sortimentate)
A B C D
Cantitate 350 420 360 575
Consum normat 1.100 1.000 700 840

14
 Materii prime
Să se calculeze costul unitar al fiecărui sortiment, ştiind că nivelul cheltuielilor totale este de 7.521.360
lei, iar produsul etalon este produsul B.
( Rezultatul se va prezenta fără zecimale, prin rotunjire)
A B C D
a. 4.884 5.372 4.103 3.419;
b. 5.372 4.884 3.419 4.103;
c. 4.103 5.372 4.884 3.419;
d. 5.372 3.419 4.103 4.884;
e. 5.380 4.890 3.420 4.105.
R: B

68/84. Activitatea normală este 1.500 buc, respectiv 6.500 ore, iar activitatea reală este 1.200
buc, realizate în 4.160 ore. Să se determine costul subactivităţii, costurile fixe fiind de 60.000 lei.
a. -12.000 lei;
b. -21.600 lei;
c. -11.500 lei.
d. +12.000 lei;
e. +21.600 lei;
R: E

69/85. La un combinat chimic acetilena reacţionează ca acidul clorhidric rezultând 500 t clorură
de vinil, precum şi 50 t acetilenă şi 60 t acid clorhidric exces de consum care nu au intrat în reacţie.
Pirderile tehnologice sunt 4,5 % la acetilenă şi 8,2% la acid clorhidric. Procesul de producţie prezentat
mai sus a generat cheltuieli totale de 50.325.000 lei. Să se determine costul unitar pentru produsele
care prezintă pierderi tehnologice în momentul captării.
Costul unitar la produsele ce prezintă pierderi tehnologice
Acetilena Acid clorhidric
a. 86.387,43 lei/t 89.869,28 lei/t
b. 90.000,00 lei/t 86.387 lei/t
c. 82.500,00 lei/t 90.000 lei/t
d. 86.387,43 lei/t 82.500 lei/t
e. 82.500,00 lei/t 82.500 lei/t
R: A

70/86. O unitate metalurgică produce 3.000 tone cocs ( produs principal) şi 600.000 m 3
gaz de cocs ( produs secundar), iar cheltuielile totale generate de obţinerea producţiei sunt de
72.600.000 lei. Se cere să se determine costul unitar al produsului principal şi al celui
secundar.
cocs gaz de cocs
a. 110 lei/t 22.000 lei/m3
b. 22.000 lei/t 110lei/m3
c. 22.000 lei/t 11 lei/m3
d. 120 lei/t 120 lei/m3
e. 11 lei/t 22.000 lei/m3

15
R: C

71/87. O societate comercială fabrică trei produse în următoarele cantităţi: A = 5.600

kg, B = 6.800 kg, C = 7.500 kg, D= 8.000kg. Cheltuielile pentru obţinerea producţiei sunt de
97.996.100 lei, din care 52.005.600 lei – cheltuieli cu materiile prime şi 45.990.500 lei –
cheltuieli de prelucrare. Cheltuielile de prelucrare se află în raport invers proportional cu
lungimea produselor, iar consumul de materii prime pe produs este direct proportional cu
cantitatea de produse fabricate.
Să se determine costul pe unitatea de produs utilizând procedeul indicilor de echivalenţă
calculate ca raport invers. Situaţia parametrului lungime este prezentat în tabelul de mai jos:
Produs Lungime

A 40
B 80
C 66
D 20
a. Cu/A = 4.982 lei, Cu/B = 2.799,4 lei, Cu/C = 2.643,5 lei, Cu/D = 3.423 lei;
b. Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.643,5 lei, Cu/C = 2.799,4 lei, Cu/D = 4.982 lei.
c. Cu/A = 2.643,5 lei, Cu/B = 3.423 lei, Cu/C = 2.799,4 lei, Cu/D = 4.982 lei;
d. Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.643,5 lei, Cu/C = 4.982 lei, Cu/D = 2.799,4 lei;
e. Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.799,4 lei, Cu/C = 2.643 lei, Cu/D = 4.982 lei;
R: B

72/88. O întreprindere cu producţie sorto-tip dimensională execută cinci produse A,B,C,D,E

înregistrând costuri totale de 50.370.000 lei. Se cere să se determine costul pe unitatea de produs
utilizând procedeul indicilor de echivalenţă calculate ca raport direct, în funcţie de consumul de
materii prime. ( Produsul reprezentativ este B).
Produsul Cantitatea Consum materii prime
(buc)
A 150 1.300
B 230 1.000
C 225 1.200
D 250 1.100
E 120 1.500

a. Pu/A = 56.940 lei, Pu/B = 43.800 lei, Pu/C = 52.560 lei, Pu/D = 48.180 lei, Pu/E = 65.700 lei;
b. Pu/A = 52.560 lei, Pu/B = 43.800 lei, Pu/C = 56.940 lei, Pu/D = 65.700 lei, Pu/E = 48.180 lei;
c. Pu/A = 43.800 lei, Pu/B = 56.940 lei, Pu/C = 48.180 lei, Pu/D = 52.560 lei, Pu/E = 65.700 lei;

16
d. Pu/A = 57.000 lei, Pu/B = 42.800 lei, Pu/C = 53.000 lei, Pu/D = 48.800 lei, Pu/E = 6.500 lei;
e. Pu/A = 65.700lei, Pu/B = 43.800 lei, Pu/C = 52.560 lei, Pu/D = 48.180 lei, Pu/E = 56.940 lei;
R: A

73/89. Într-o fabrică de marochinărie s-au obţinut trei sortimente de produse : A= 30 buc , B=
40 buc, C= 20 buc. Costurile totale au fost 1.428.000 lei. Ştiind că preţurile de vânzare unitare ale
produselor sunt: A = 14.000 lei/buc, B= 24.000 lei/buc , C= 15.000 lei/buc, să se determine costul
unitar efectiv de producţie.
a. A= 20.400 lei/buc, B= 11.900 lei/buc, C= 12.750 lei/buc;
b. A= 11.900 lei/buc, B= 20.400 lei/buc, C= 12.750 lei/buc;
c. A= 11.900 lei/buc, B= 12.750 lei/buc, C= 20.400 lei/buc;
d. A= 12.750 lei/buc, B= 20.400 lei/buc, C= 11.900 lei/buc;
e. A= 12.000 lei/buc, B= 20.500 lei/buc, C= 13.750 lei/buc.
R: B

74/91. O intreprindere de productie de masa realizeaza produsele x şi y prin faze succesive de

productie. In faza I de fabricatie consumul de combustibil, energie si apa in suma de 7.000.000 lei se
repartizeaza in functie de cantitatea de semifabricate obtinute ( 800 buc – semifabricatul x si 200 buc-
semifabricatul y).
Alegeti răspunsul corect privind repartizarea cheltuielilor:
a. 923/I = 921/x 5.600.000 lei 923/I = 921/y 1.400.000lei;
b. 921/x = 923/I 1.400.000 lei 921/y = 923/I 5.600.000 lei;
c. 923/I = 921/x 1.400.000 lei 923/I = 921/y 5.600.000 lei;
d. 921/x = 923/I 5.600.000 lei 921/y = 923/I 1.400.000 lei;
e. 925/ I = 921/x 1.400.000 lei 925/I = 921/y 5.600.000 lei.
R: D
75/92. Stiind că pana la sfarsitul perioadei de calcul s-au colectat cheltuieli in suma de
25.750 lei, iar cheltuielile aferente productiei predate la magazine sunt de 13.525 lei, să se
determine productia in curs de executie si sa se inregistreze ( metoda contabila).
a. 331=711 26.800 lei 933=921 26.800 lei;
b. 711=331 13.525 lei 933=921 13.525 lei;
c. 345=711 13.525 lei 933=921 13.525 lei;
d. 331=711 12.225 lei 933=921 12.225 lei;
e. 331=711 25.750 lei 933=921 25.750 lei;
R: D

76/93. Un intreprinzator poseda o masina pe care poate s-o vanda cu 30.000 lei. Daca o
pastreaza pe perioada unui an, obţine un profit de 21.000 lei, iar maşina o poate vinde la preţul
de 12.000 lei. Se cere să se determine costul de oportunitate al variantei I( care vinde imediat
maşina) in raport cu varianta a II-a ( cand pastrează masina vanzand-o peste un an).
a. 30.000 lei;
b. 3.000 lei.
c. 180.000 lei;
d. 21.000 lei;

17
e. zero, deoarece întreprinzătorul a luat cea mai bună decizie;
R: B

77/94. In timpul lunii dec. exerciţiu N, pe baza notelor de predare s-au obtinut si predat
la depozit urmatoarele produse la cost antecalculat:
- Produs X = 680 buc la cost planificat unitar de 16 lei;
- Produs Y = 850 buc la cost planificat unitar 9 lei;
- Produs Z = 1.420 buc la cost planificat de 6.2 lei.
Alegeti raspunsul corect privind inregistrarea obtinerii produselor finite in contabilitatea de
gestiune la cost planificat.
a. 902=902 27.844 lei;
b. 345=711 27.844 lei;
c. 902=921 27.844 lei;
d. 931=902 27.844 lei;
e. 348=711 27.844 lei;
R: D

78/95. Sa se determine si sa se inregistreze diferentele de pret, stiind ca:

Produse Cantitate Cost unitar Cost unitar
planificat efectiv
X 560 15.100 15.300
Y 1.200 8.500 8.900
a. 902 = 903 592.000 lei;
b. 901 = 903 592.000 lei;
c. 903 = 902 592.000 lei.
d. 921 = 903 592.000 lei;
e. 903 = 921 592.000 lei;
R: C

79/96. Societatea X prezinta urmatoarele date privind activitatea sa de productie:

Nivel activitate Volum producţie (Q) Costuri totale (Ct)
0 2.000 buc 7.000 lei
1 3.000 buc 10.000 lei
Stiind că nivelul normal de activitate este de 3.000 buc, se cere să se separe costurile fixe de costurile variabile la
cele doua nivele de activitate cu ajutorul costului rezidual
Costurile aferente activitatii Costurile aferente activitatii
de 2000 buc de 3000 buc
fixe variabile fixe variabile
a. 2.333,1 4.666,9 2.333,1 7.666,9
b. 1.000 6.000 1.000 9.000
c. 3.500 3.500 5.000 5.000
d. 2.472 4.528 3.208 6.792
e. 333,4 6.666,6 333,4

18
 9.666.6
R: B

80/97. Sa se determine cu ajutorul procedeului celor mai mici pătrate costul variabil mediu în baza
datelor aferente trimestrului I exercitiului N, prezentate in tabelul de mai jos:
Situaţia prod. fabricate şi chelt. totale pe trimestrul I ex. N
Nr. Luna Producţia fabricată Cheltuieli totale
crt.
1 Ian. 12.100 5.649.000
2 Feb. 10.500 5.200.000

3 Mar. 13.100 6.800.000

Total 35.700 17.649.000

a. 3.440 lei;
b. 6.175 lei;
c. 11.900 lei;
d. 200 lei;
e. 584 lei;
R: E

81/98. Mişcările cu privire la materia primă X în luna decembrie a exercitiului N sunt:

2 dec: stoc iniţial 20 kg în valoare de 300.000lei;
7 dec: ieşire pentru atelierul A: 5 kg;
9 dec: recepţie de 40 kg la preţul de achiziţie unitar de 18.600 lei;
13 dec: ieşire pentru atelierul B: 42 kg;
20 dec: ieşire pentru atelierul A: 2 kg;
25 dec: recepţie de 30 kg la preţul de achiziţie unitar de 16.000 lei;
28 dec: ieşire pentru atelierul B: 25 kg.
Se cere costul mediu ponderat aferent ieşirilor din 28 dec. exerciţiul N(C.M.P. se calculează
dupa fiecare intrare).
a. 15.000 lei;
b. 18.200 lei;
c. 16.434 lei;
d. 18.350 lei;
e. 16.000 lei;
R: C

82/99. Tabelul de mai jos redă situaţia producţiei fabricate şi a cheltuielilor totale pe
trimestrul I exerciţiu financiar N la o societate comercială cu profil industrial. Se cere să se
determine cu ajutorul procedeului celor mai mici pătrate urmatorii indicatori:
- cheltuielile fixe (CF) şi variabile aferente producţiei de 19.000 buc.;
- cheltuielile standard (Chs) aferente unei producţii de 26.000 buc.
Nota: se va lucra cu două zecinale, prin rotunjire.

19
Exerciţiul N, trimestrul I:
Nr. Luna Producţia Cheltuieli
crt. totale
1 Ian. 18.000 2.970.600
2 Feb. 17.000 2.788.290
3 Mar. 19.000 3.096.105
Total 54.000 8.854.995
CV CF Chs
a. 171.815 2.294.290 4.173.475
b. 3.116.190 1.148.070 4.264.260
c. 2.951.665 1.285.035 4.236.700
d. 2.924.290 171.815 4.173.475
e. 2.135.000 2.155.000 4.290.000
R: D
83/100. In datele prezentate in tabelul de mai jos:
Explicatie Produse fabricate şi vandute
X Y Z
Cantitate 1.000 2.000 3.000
Pret vanzare 5.000 4.000 2.000
Costuri variabile 4.000.000 7.000.000 5.000.000
Cifra de afaceri critica 3.800.000 5.500.000 4.800.000
Alegeti raspunsul corect, privind intervalul de siguranta pentru cele trei produse:
X Y Z
a. 0,2 mil 1,5 mil 0,2 mil
b. 5 mil 8 mil 6 mil
c. 3,8 mil 5,5 mil 4,8 mil
d. 0,5 mil 1,8 mil 0,4 mil
e. 1,2 mil 2,5 mil 1,2 mil
R: E

84/10. Care e cadrul normativ actual al contabilitatii de gestiune?

a. Cadrul normativ actual al contabilităţii de gestiune are la baza OMFP 1826/2001.
Conţinutul acestei reglementări trebuie abordată cu rezerve cel putin privind terminologia şi
sistemul noţiunilor cheie
b. Cadrul normativ actual al contabilităţii de gestiune are la baza OMFP 1826/2003.
Conţinutul acestei reglementări trebuie abordată cu rezerve cel putin privind terminologia şi
sistemul noţiunilor cheie.
c. Cadrul normativ actual al contabilităţii de gestiune are la baza OMFP 1826/2002.
Conţinutul acestei reglementări trebuie abordată cu rezerve cel putin privind terminologia şi
sistemul noţiunilor cheie
R: B

20
85/11. Ce sunt costurile?
a. Costurile sunt un criteriu important in calculul cheltuielilor nedeductibile.
b. Costurile sunt un criteriu important în luarea multor decizii pentru firma modernă: soluţii de
finanţare, mărire capital social etc
c. Cheltuieli deductibile.
R: B

86/12. Ce particularitati prezinta contabilitatea de gestiune?

a. Contabilitatea de gestiune are drept particularităţi operarea asupra unui set determinat de
documente justificative, obiectiv, metode şi principii proprii.
b. Contabilitatea de gestiune are drept particularităţi confidentialitatea datelor.
c. Contabilitatea de gestiune are drept particularităţi informatizarea sistemelor de operare.
R: A

87/13. Care sunt principalele caracteristici ale contabiltatii de gestiune?

a. intre caracteristicile contabilităţii de gestiune se află confidenţialitatea datelor, caracterul
obligatoriu din punct de vedere al formei de organizare.
b. intre caracteristicile contabilităţii de gestiune se află confidenţialitatea datelor, caracterul
obligatoriu din punct de vedere al formei de organizare,independenţa de dimensiunea entităţii,
problemelor concurenţei, resursele alocate, nevoie de informare.
c. intre caracteristicile contabilitatii de gestiune se afla confidentialitatea datelor, caracterul
optional din punct de vedere al formei de organizare, dependenta, dimensiunea entitatii,
concurenta, resursele alocate, nevoia de informare.
R: C

88/14. Ce reprezinta mondializarea standardelor de contabilitate?

a. inseamnă un administrator sau un investitor va obţine acelasi tip de informatii din ţara,
primeste acelasi tip de rapoartele contabile, disconfortul provocat de retratari a nationale la
standarde internaţionale tinde să fie redus sau chiar elimina datelor pentru calculatiile
costurilor prin intermediul contabilitatii fiind astfel usurata.
b. inseamnă un administrator sau un investitor va derula tranzactiilecomerciale cu viteza.
c. inseamnă un administrator sau un investitor va beneficia de caracterul trRparent al
tranzactiilor.
R: A

89/17. Care sunt criteriile de clasificare a bugetelor de costuri?

21
a. Bugetele de costuri se clasifica din punct de vedere al importanţei, flexibilitatii, nivelului
de elaborare, gradului de cuprindere, metodei de stabilire, unitatii de raportare, termenului.
b. Bugetele de costuri se clasifică din punct de vedere al importanţei, flexibilitatii, nivelului
de elaborare, gradului de cuprindere.
c. Bugetele de costuri se clasifică din punct de vedere al importanţei, flexibilitatii, nivelului
de elaborare, gradului de cuprindere, metodei de stabilire
R: A

90/18. Care sunt etapele activitatii de elaborare a bugetului de costuri?

1. elaborarea de studii si programe speciale,
2. intocmirea programului activitatii principale,
3. aprobarea structurii de personal,
4. elaborarea propriu-zisa a bugetului,
5. urmărirea executarii,
6. analiza abaterilor,
7. stabilirea cauzelor abaterilor.
8. luarea deciziilor care se impun
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+3+4+5+6+7+8
c. 1+2+3+4+5+6+7
R: C

91/19. Care sunt compartimentele de unde bugetul de costuri foloseste date?

a. logistica, financiar-contabilitate, proiectare tehnologica;
b. financiar-contabilitate, mecano-energetic, comercial, logistica, resurse umane, proiectare
tehnologica;
c. resurse umane, proiectare tehnologica, logistica,mecano-energetic, comercial;
R: B

92/20. Care sunt principiile elaborarii bugetelor de costuri?

1.principiul concordantei dintre sistemul de bugete si sistemul de autoritate, principiul
totalitatii, principiul supletei,
2.principiul corelării bugetelor de costuri cu politica şi strategia generala,
3. principiul cooperării dintre toate subdiviziunile intreprinderii,
4. principiul identitatii dintre sistemul de codificare general si cel al bugetelor de costuri,
5.principiul intangibilitatii.
a. 1+2+3
b. 1+2+3+4+5

22
c. 1+2+3+4
R: C

93/21. Ce metode de caculatie a costurilor se folosesc la elaborarea componentelor bugetelor

de costuri?
a. metoda analitica (suma elementelor fiecărei componente a bugetului de costuri);
b. la elaborarea componentelor bugetelor de costuri se foloseste metoda globala (pe baza datelor
din perioada anterioara) şi metoda analitica (suma elementelor fiecărei componente a bugetului de
costuri);
c. metoda globala (pe baza datelor din perioada anterioară);
R: B

94/22. Care sunt documentele interne cu care se coreleaza bugetul de costuri?

1.programul de producţie la întreprinderea industriala sau programul (targetul) de vânzări la
întreprinderea comercială, fluxul de numerar, planul de afaceri, contractul colectiv de muncă,
sistemul contractelor comerciale, manualul calităţii,
2. Regulamentul Intern, Hotărârile patronului;
3. sentinţele definitive ale instanţelor de judecată, actul constitutive actualizat, cărţile tehnice ale
maşinilor din dotare, tehnologii de fabricaţie, organigrama;
4. Deciziile Comitetului de Politici Contabile, instituţiile pentru sistemul de prelucrare a datelor,
standardele profesionale, corespondenţa precontractuală, studiile de evaluare, ofertele către public;
5.Bilantul contabil.
a. 1+2+3+4+5
b. 1+4
c. 1+2+3+4
R: C

95/23. Ce procedee se pot folosi pentru separarea cheltuielilor in fixe si variabile?

a. procedeul punctelor de extrem,procedeul reiterării;
b. procedeul punctelor de extrem,procedeul algebric;
c. procedeul dispersiei grafice, procedeul cantitativ;
d. procedeul punctelor de extrem, procedeul celor mai mici pătrate, procedeul dispersiei grafice;
R: D

96/24. Ce procedee se folosesc pentru calculatia costurilor privind productia

interdependenta?

23
a. procedeul punctelor de extrem, procedeul algebric;
b. procedeul dispersiei grafice, procedeul algebric;
c. procedeul reiterării, procedeul algebric;
d. procedeul reiterării, procedeul algebric,procedeul dispersiei grafice.
R: C

97/15. Ce informatii furnizeaza clasificarea purtatorilor de costuri?

a. furnizeaza informaţii privind veniturile obtinute;
b. furnizeaza informaţii privind gradul de indatorare;
c. furnizeaza informaţii privind profunzimea posibilă a cunoaşterii costurilor.
R: C

98/16. Care sunt factorii care actioneaza asupra organizarii contabilitatii de gestiune?
a. concurenta de piata, domeniul de activitate, patronatul;
b. structura organizatorica, domeniul de activitate, patronatul;
c. marimea firmei, concurenta de piata, domeniul de activitate, nevoile reale de cunoastere,
structura organizatorica.
R: C

99/55. In ce conditii de calcul al costului se utilizeaza procedeul cantitativ?

a. in calculul costurilor aferente productiei finite;
b. in calculul costului de achizitie;
c. in calculul costului productiei cuplate;
d. in calculul costurilor aferente productiei neterminate;
R: C

100/62. In ce situatie se utilizeaza procedeul randamentelor?

a. cand se coreleaza nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei realizate;
b. cand se calculeaza costul unitar aferent produselor reziduale utilizabile;
c. cand se stabileste nivelul real al cheltuielilor;
d. cand se coreleaza nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei planificate;
R: B

24